Download - 1. Introducere În Estetică

Transcript

INTRODUCERE INTRODUCERE ÎN ÎN ESTETICĂESTETICĂ

LECT. UNIV. DR. MARA RAŢIU LECT. UNIV. DR. MARA RAŢIU

SUPORT CURS SUPORT CURS

““ESTETICA ARTELOR VIZUALEESTETICA ARTELOR VIZUALE 1 1””

REFERINŢE BIBLIOGRAFICEREFERINŢE BIBLIOGRAFICE Natalie HeinichNatalie Heinich, , La sociologie de l’artLa sociologie de l’art, Ed. La , Ed. La

Découverte, Paris, 2001, 2004Découverte, Paris, 2001, 2004 Jerrold LevinsonJerrold Levinson (ed.), (ed.), The Oxford Handbook The Oxford Handbook

of Aestheticsof Aesthetics, Oxford University Press, , Oxford University Press, 2003,20052003,2005

Francis E. PetersFrancis E. Peters, , Termenii filozofiei greceştiTermenii filozofiei greceşti, , Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993Ed. Humanitas, Bucureşti, 1993

Dabney TownsendDabney Townsend, , Introducere în esteticăIntroducere în estetică, Ed. , Ed. All, Bucureşti,1997All, Bucureşti,1997

Wl.TatarkiewiczWl.Tatarkiewicz, , Istoria esteticiiIstoria esteticii, Ed.Meridiane, , Ed.Meridiane, 19781978

ETIMOLOGIEETIMOLOGIE

Francis E. Peters (n.1931):Francis E. Peters (n.1931):

Termenul de estetică provine din greaca Termenul de estetică provine din greaca veche, veche, aisthesisaisthesis, unde însemna percepţie, , unde însemna percepţie, senzaţie sau sentiment, fiind utilizat în senzaţie sau sentiment, fiind utilizat în contextul problemei cunoaşterii.contextul problemei cunoaşterii.

ETIMOLOGIEETIMOLOGIE

În antichitate au fost definite două tipuri de În antichitate au fost definite două tipuri de cunoaştere:cunoaştere:

1) bazată pe raţiune (1) bazată pe raţiune (nous, gr.v.nous, gr.v.) – ) – epistemeepisteme

2) bazată pe opinie (2) bazată pe opinie (doxa, gr.v.doxa, gr.v.) – ) – aisthesisaisthesis

ETIMOLOGIEETIMOLOGIE

Pentru Pentru ParmenideParmenide (515 - (515 - 450 î.Chr.) şi 450 î.Chr.) şi PlatonPlaton (427 (427 – 347 î.Chr.) , – 347 î.Chr.) , aisthesisaisthesis desemna facultatea desemna facultatea senzitivă a sufletului, senzitivă a sufletului, incapabilă să ajungă la incapabilă să ajungă la adevăr.adevăr.

ETIMOLOGIEETIMOLOGIE

AristotelAristotel (384 – 322 î.Chr.) (384 – 322 î.Chr.) şi şi EpicurEpicur (341 – 271 î.Chr.) (341 – 271 î.Chr.) au reabilitat facultatea au reabilitat facultatea senzitivă a sufletului, senzitivă a sufletului, aceasta dobândind o aceasta dobândind o conotaţie pozitivă în cadrul conotaţie pozitivă în cadrul cunoaşterii (fără a obţine, cunoaşterii (fără a obţine, însă, importanţa acordată însă, importanţa acordată acesteia de empirism două acesteia de empirism două mii de ani mai târziu).mii de ani mai târziu).

CONSACRAREA TERMENULUI CONSACRAREA TERMENULUI DE ESTETICĂDE ESTETICĂ

Consacrarea Consacrarea termenului de esteticătermenului de estetică are are loc în loc în epoca modernăepoca modernă..

Un prim sens ataşat esteticii a fost cel de Un prim sens ataşat esteticii a fost cel de studiu a ceea ce este sensibil în studiu a ceea ce este sensibil în cunoaşterecunoaştere..

CONSACRAREA TERMENULUI CONSACRAREA TERMENULUI DE ESTETICĂDE ESTETICĂ

În volumul În volumul AestheticaAesthetica (1750), (1750), Alexander BaumgartenAlexander Baumgarten (1714 - 1762) (1714 - 1762) asociază asociază aprecierea artelor aprecierea artelor frumoase cu cunoaşterea frumoase cu cunoaşterea sensibilăsensibilă..

CONSACRAREA TERMENULUI CONSACRAREA TERMENULUI DE ESTETICĂDE ESTETICĂ

Pornind de la acest fapt, se stabileşte Pornind de la acest fapt, se stabileşte utilizarea filosofică a termenului de utilizarea filosofică a termenului de estetică: estetică: reflecţia teoretică asupra reflecţia teoretică asupra frumosului şi asupra arteifrumosului şi asupra artei..

EVOLUŢIA TERMENULUI DE EVOLUŢIA TERMENULUI DE ESTETICĂESTETICĂ

ANTICHITATEANTICHITATE Estetică = percepţie, senzaţie, sentiment Estetică = percepţie, senzaţie, sentiment

(termen uitilizat în cadrul problemei cunoaşterii)(termen uitilizat în cadrul problemei cunoaşterii) EPOCA MODERNĂEPOCA MODERNĂ Estetica = studiu a ceea ce este sensibil în Estetica = studiu a ceea ce este sensibil în

cunoaşterecunoaştere Estetica = studiu, reflecţia teoretică asupra Estetica = studiu, reflecţia teoretică asupra

frumosului şi asupra arteifrumosului şi asupra artei

ÎNTREBĂRIÎNTREBĂRI

De ce este asociată aprecierea artelor De ce este asociată aprecierea artelor frumoase cu cunoaşterea sensibilăfrumoase cu cunoaşterea sensibilă??

Care sunt consecinţele acestui faptCare sunt consecinţele acestui fapt??

RĂSPUNSURIRĂSPUNSURI

Încă din antichitate (Platon) a fost formulată Încă din antichitate (Platon) a fost formulată ideea conform căreia arta (producţia prin ideea conform căreia arta (producţia prin imitaţie) se adresează sensibilităţii şi nu raţiunii.imitaţie) se adresează sensibilităţii şi nu raţiunii.

Dar dacă arta se adresează sensibilităţii, iar Dar dacă arta se adresează sensibilităţii, iar sensibilitatea este considerată a fi o sensibilitatea este considerată a fi o componentă inferioară a cunoaşterii, rezultă că componentă inferioară a cunoaşterii, rezultă că arta însăşi este o specie minoră a cunoaşterii, arta însăşi este o specie minoră a cunoaşterii, ce se supune judecăţii filosofiei din perspectiva ce se supune judecăţii filosofiei din perspectiva căutării adevărului.căutării adevărului.

RĂSPUNSURIRĂSPUNSURI

Pentru ca arta să acceadă la un statut de Pentru ca arta să acceadă la un statut de egalitate în raport cu cunoaşterea egalitate în raport cu cunoaşterea (teoretică, ştiinţifică) era necesar ca (teoretică, ştiinţifică) era necesar ca disciplina care o studiază – estetica – să disciplina care o studiază – estetica – să fie decuplată, separată de problematica fie decuplată, separată de problematica cunoaşterii.cunoaşterii.

SEPARARE A ESTETICII DE SEPARARE A ESTETICII DE PROBLEMA CUNOAŞTERIIPROBLEMA CUNOAŞTERII

Imm. KantImm. Kant operează o operează o astfel de separare în astfel de separare în Critica facultăţii de Critica facultăţii de judecarejudecare (1790), unde (1790), unde filosoful german face filosoful german face distincţia între distincţia între judecata de judecata de gustgust, calificată ca , calificată ca “estetică”, cea referitoare “estetică”, cea referitoare la sublim şi artă, şi la sublim şi artă, şi judecata de cunoaşterejudecata de cunoaştere. .

SEPARARE A ESTETICII DE SEPARARE A ESTETICII DE PROBLEMA CUNOAŞTERIIPROBLEMA CUNOAŞTERII

Prin intermediul demersului kantian este Prin intermediul demersului kantian este consacrată independenţa artei ca consacrată independenţa artei ca experienţă umană fundamentală în raport experienţă umană fundamentală în raport cu cunoaşterea ştiinţifică.cu cunoaşterea ştiinţifică.

STATUTUL ESTETICII ÎN STATUTUL ESTETICII ÎN CONTEMPORANEITATECONTEMPORANEITATE

Dabney Townsend (n. 1941)Dabney Townsend (n. 1941) În contemporaneitate, termenul de În contemporaneitate, termenul de

estetică desemnează: estetică desemnează: o disciplină cu o disciplină cu un discurs ce se supune aceloraşi un discurs ce se supune aceloraşi rigori privind susţinerea empirică şi rigori privind susţinerea empirică şi argumentarea logică prin care se argumentarea logică prin care se caracterizează întreaga cercetare caracterizează întreaga cercetare filosoficăfilosofică..

STATUTUL ESTETICII ÎN STATUTUL ESTETICII ÎN CONTEMPORANEITATECONTEMPORANEITATE

EsteticaEstetica depinde de faptele depinde de faptele consemnate de istoria artei, de consemnate de istoria artei, de observaţiile privind percepţia şi de observaţiile privind percepţia şi de modul în care putem cunoaşte ceva modul în care putem cunoaşte ceva cu ajutorul simţurilor, de reflecţiile cu ajutorul simţurilor, de reflecţiile asupra limbajului utilizat în analiza asupra limbajului utilizat în analiza artei şi a reacţiilor noastre faţă de ea. artei şi a reacţiilor noastre faţă de ea. (Dabney Townsend)(Dabney Townsend)

STATUTUL ESTETICII ÎN STATUTUL ESTETICII ÎN CONTEMPORANEITATECONTEMPORANEITATE

Jerrold Levinson (n. 1949)Jerrold Levinson (n. 1949)

Estetica este o ramură a Estetica este o ramură a filosofiei ce se ocupă cu filosofiei ce se ocupă cu cercetarea conceptuală şi cercetarea conceptuală şi teoretică a artei şi a teoretică a artei şi a experienţei esteticeexperienţei estetice..

ÎNTREBAREÎNTREBARE

Dacă spunem că estetica a luat fiinţă în Dacă spunem că estetica a luat fiinţă în sec. XVIII, aceasta înseamnă oare că sec. XVIII, aceasta înseamnă oare că doar începând cu acel moment s-a doar începând cu acel moment s-a reflectat asupra artei?reflectat asupra artei?

RĂSPUNSRĂSPUNS

Ipoteza conform căreia reflecţia Ipoteza conform căreia reflecţia asupra artei s-ar fi constituit asupra artei s-ar fi constituit doar o dată cu formularea doar o dată cu formularea explicită a esteticii este falsă.explicită a esteticii este falsă.

W. Tatarkiewicz (1886 - 1980) W. Tatarkiewicz (1886 - 1980) semnalează că semnalează că reflecţia asupra reflecţia asupra artei nu se rezumă la formulări artei nu se rezumă la formulări expliciteexplicite. .

RĂSPUNSRĂSPUNS

Filosofii, savanţii sau artiştii înşişi nu au aşteptat Filosofii, savanţii sau artiştii înşişi nu au aşteptat secolul XVIII pentru a se ocupa de explicaţii secolul XVIII pentru a se ocupa de explicaţii teoretice privitoare la arta. teoretice privitoare la arta.

Nu este mai puţin adevărat faptul că antichitatea Nu este mai puţin adevărat faptul că antichitatea nu ne-a lăsat moştenire teorii estetice propriu-nu ne-a lăsat moştenire teorii estetice propriu-zise, arta nefiind judecată la acea vreme în zise, arta nefiind judecată la acea vreme în temeiul unor criterii estetice ci mai degrabă ea temeiul unor criterii estetice ci mai degrabă ea era subsumată legitimărilor filosofice şi morale.era subsumată legitimărilor filosofice şi morale.