+ All Categories
Transcript
Page 1: 025  -dreptul_contraventional

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

NOTE DE CURS

DREPT CONTRAVENȚIONAL

(Ciclul I)

AUTORI:

Victor Mocanu

dr. în drept, conf. univ.

Valeriu Munteanu

dr. în drept, lector univ.

Aprobat la şedinţa Catedrei Drept public

din: 20.05.2013, proces-verbal Nr. 10

Examinat de Consiliul facultăţii de Drept USEM

la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5

Aprobat la ședința Senatului USEM

din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9

CHIŞINĂU – 2013

Page 2: 025  -dreptul_contraventional

2

Cuprins

Tema1. Consideraţii generale privind dreptul contravenţional…………… 3

Tema2. Noţiunea răspunderii contravenţionale…………………………… 5

Tema3. Caracteristica generală a părţii speciale a Codului contravenţional... 6

Tema4. Noţiuni generale privind procesul contravenţional……………… 8

Tema5. Sistemul autorităţilor competente să soluţioneze cauzele

contravenţionale…………………………………………………………….

10

Tema6. Participanţii la procesul contravenţional. Probele şi măsurile

procesuale de constrîngere………………………………………………….

14

Tema7. Fazele procesului contravenţional………………………………… 18

Page 3: 025  -dreptul_contraventional

3

Tema 1. Consideraţii generale privind dreptul contravenţional

În Republica Moldova realităţile politico-economice şi social-culturale au

impus şi continuă să impună rigorile unui sistem de drept complex, sistem ce se

constituie ca o parte integrantă a evoluţiei ştiinţifice a societăţii. Conform teoriei

generale a dreptului, sistemul de drept desemnează structura internă a dreptului,

adică organizarea lui interioară, aptă să asigure unitatea normelor juridice şi

gruparea lor pe subsisteme (instituţii juridice, subramuri şi ramuri de drept).

Elementul principal al sistemului de drept îl constituie ramura de drept,

care este totalitatea normelor juridice ce reglementează relaţiile sociale dintr-un

anumit domeniu de activitate al vieţii sociale în baza unei metode specifice de

reglementare şi a unor principii proprii.

Din definiţia citată evidenţiem criteriile în baza cărora se structurează

ramurile sistemului de drept: obiectul reglementării juridice, adică relaţiile

sociale ce cad sub incidenţa normelor juridice; metoda de reglementare, adică

modalitatea practică de influenţare a conduitei subiectelor de drept în cadrul

relaţiilor sociale respective; principiile proprii, adică ideile generale direcţionale

care stau la baza elaborării şi aplicării normelor juridice specifice ramurii de

drept. Sistemul de drept nu este o construcţie rigidă: în evoluţia sa înregistrează

apariţia unor noi ramuri de drept. Aceasta se datorează faptului că sistemul dai

se dezvoltă o dată cu societatea, caracterul său dinamic este pus în evidenţă de

înfiinţarea unor noi norme juridice, de noi raporturi şi instituţii juridice, de noi

subramuri de drept care în ansamblu formează ramura de drept în dezvoltarea

sistemului de drept în ultimul timp, se observă o tendinţă continuă de

diferenţiere, specializare şi consolidare a noi ramuri de drept.

Nu este surprinzător faptul că pe marele trunchi al ştiinţei juridice ori

alături de ştiinţele clasice de drept apar altele moderne, corespunzând

necesităţilor actuale ale statului: dreptul economic, dreptul penitenciar, dreptul

vamal, dreptul transporturilor, dreptul maritim, dreptul bancar, dreptul

proprietăţii intelectuale etc.

Page 4: 025  -dreptul_contraventional

4

Tendinţa de adâncire şi specializare a procesului de cunoaştere a dreptului,

de diferenţiere şi apariţie a unor noi ramuri de drept se datorează legităţilor

generale de dezvoltare a societăţii şi a statului, dinamice şi în plină transformare.

În societatea modernă, relaţiile sociale sunt mereu în schimbare, în sensul

că apar relaţii sociale noi, iar cele vechi sunt continuu înnoite şi amplificate,

ceea ce are drept consecinţă diversificarea reglementărilor juridice şi, de aici,

apariţia de noi ramuri şi discipline de drept

Aşadar, pe planul existenţei sociale, sistemul de drept reprezintă o realitate

obiectivă, fiind constituit pe o bază materială şi dependent, prin organe şi

funcţionalitate, de om.

Prin intermediul lui se orientează dezvoltarea armonioasă a ramurilor de

drept, asigurându-se o previzibilitate a dezvoltării fatalităţii şi societăţii în

ansamblu. Valoarea unui sistem de drept însă nu poate fi apreciată în raport cu

gradul în care acesta satisface cerinţele de ordine, regularitate şi securitate, ci în

principal în funcţie de conţinutul şi finalitatea reglementărilor juridice, de

modelul concret de convieţuire socială pe care îl promovează, al ordinii de drept

pe care tinde să o dezvolte.

Ne preocupă deci mai puţin, din punctul de vedere pe care ni-1

propunemsă-1 abordăm, ramurile de drept apte să instituie o ordine. Astfel,aici,

prezintă mai mult interes acele ramuri de drept care urmăresc să promoveze

reglementări adecvate nevoilor sociale reale, imperativelor progresului

social,armonizării diverselor categorii de interese şi scopuri, realizării

aspiraţiilor comune ale întregului sistem social politic. Baza acestor premise

generale putem contura credem o încercare de prefaţă la dreptul contravenţional.

Page 5: 025  -dreptul_contraventional

5

Tema 2. Noţiunea răspunderii contravenţionale

Raspunderea contraventionala consta in aplicarea de catre organul

imputernicit a sanctiunii fata de persoana ce a savirsit o contraventie. Trasaturile

raspunderii contraventionale sunt:

1. Singurul temei juridic il constituie contraventia

2. Pentru savirsirea contraventiilor sunt prevazute sanctiunii administrative

care se aplica pe caleextrajudiciara

3. Aplicarea sanctiunilor se face prin intermediul unii proceduri speciale si

anume proceduracontraventionala

4. Intre organu care aplica sanctiunea pe de o parte si contravenient pe de

alta parte nu existarelatii de subordonare, aceasta este o deosebire esentiala de

dreptul disciplinar

5. Aplicarea sanctiunii contraventionale se reduce doar la suportarea unor

consecinte negative strict determinate de codul contraventional si nu atrage dupa

sine alte lucrari negative cum ar fi :concedierea de la serviciu , antecedente

penale si altele.

Este important sa facem o dilimitare intre raspunderea contraventionala si

constringerea contraventionala.

Constringerea contraventionala este un termen mai larg care cuprinde pe

linga sanctiuni si unelemasuri de prevenire a contraventiilor cum ar fi de

exemplu: controlul documentelor sau controlul bagajelor precum si unele masuri

de stopare a contraventiilor (retinerea persoanei)

În concluzie : prin raspundere contraventionala intelegem un raport care se

stabileste intre stat sicontravenient si al carui continut il constituie dreptul

statului de a aplica sanctiunecontravenientului precum si obligatia acestuia de a

suporta sanctiunea.

Page 6: 025  -dreptul_contraventional

6

Tema 3. Caracteristica generală a părţii speciale a Codului

contravenţional

Prin sistemul Părţii speciale a dreptului contravenţional se înţelege

clasificarea şi gruparea în anumite categorii şi grupe a tuturor faptelor

antisociale periculoase, recunoscute de legislaţia contravenţională drept

contravenţii.

Criteriul principal de clasificare a contravenţiilor este obiectul atentării.

Componenţele concrete de contravenţii sînt aranjate în Partea specială a

Cărţii întîi din CC al RM într-o anumită ordine, formînd capitole separate, în

funcţie de obiectul generic unic. Capitolele sînt aranjate într-o anumită ordine –

după valoarea obiectului generic asupra căruia se atentează. Fiecare capitol din

partea specială a CC al RM este constituit cu luarea în consideraţie a

caracterului obiectelor împotriva cărora este îndreptat nemijlocit atentatul

contravenţional.

Indiciul ce determină locul fiecărei contravenţii este obiectul nemijlocit al

atentatului contravenţional. Această structurare a Părţii speciale a CC al RM pe

capitole, precum şi ordinea lor sînt condiţionate de caracterul şi de sistemul

relaţiilor sociale ce sînt apărate de legislaţia contravenţională.

Includerea componentelor de contravenţii într-un capitol sau altul serveşte

drept indiciu al gradului şi al caracterului pericolului social al faptei săvîrşite.

Partea specială a Cărţii întîi din Codul contravenţional al Republicii

Moldova are următoarea structură:

- Capitolul 6. Contravenţii ce atentează la drepturile politice, de muncă şi la

alte drepturi constituţionale ale persoanei fizice.

- Capitolul 7. Contravenţii ce atentează la sănătatea populaţiei, sănătatea

persoanei, la starea sanitar-epidemiologică.

- Capitolul 8. Contravenţii care atentează la drepturile reale.

- Capitolul 9. Contravenţii în domeniul protecţiei mediului.

Page 7: 025  -dreptul_contraventional

7

- Capitolul10. Contravenţii în domeniul industriei, construcţiilor,

energeticii, gospodăriei comunale, locuinţelor şi amenajării teritoriului.

- Capitolul11. Contravenţii în domeniul agricol şi sanitar-veterinar.

- Capitolul12. Contravenţii ce atentează la regimul din transporturi.

- Capitolul13. Contravenţii în domeniul circulaţiei rutiere.

- Capitolul14. Contravenţii în domeniul comunicaţiilor electronice,

comunicaţiilor poştale şi al tehnologiei informaţiei

- Capitolul15. Contravenţii ce afectează activitatea de întreprinzător,

fiscalitatea, activitatea vamală şi valorile mobiliare.

- Capitolul16. Contravenţii ce afectează activitatea autorităţilor publice.

- Capitolul17. Contravenţii ce atentează la regimul frontierei de stat şi

regimul de şedere pe teritoriul Republicii Moldova.

- Capitolul18. Contravenţii ce afectează modul de administrare.

Contravenţii în domeniul supravegherii pieţei,metrologiei, standartizării şi

protecţiei consumatorilor.

- Capitolul19. Contravenţii ce atentează la ordinea publică şi la securitatea

publică.

- Capitolul20. Contravenţii în domeniul evidenţei militare.

Sistemul Părţii speciale a dreptului contravenţional are un caracter

variabil, determinat de procesul de perfecţionare a relaţiilor sociale într-o

anumită etapă de dezvoltare a societăţii, de caracterul valorilor sociale

carenecesită a fi protejate de normele dreptului contravenţional.

Page 8: 025  -dreptul_contraventional

8

Tema 4. Noţiuni generale privind procesul contravenţional

Procesul contravenţional (PC) cuprinde totalitatea normelor juridice

procesuale ceconţin anumite reguli de implementare a normelor materiale ale

dreptului contravenţional.Procesul contravenţional este activitatea desfăşurată de

autoritatea competentă, cu participarea părţilor şi a altor persoane titulare de

drepturi şi de obligaţii, avînd ca scopconstatarea contravenţiei, examinarea şi

soluţionarea cauzei contravenţionale, constatareacauzelor şi condiţiilor care au

contribuit la săvîrşirea contravenţiei.

Procedura contravenţională are drept scop:

•elaborarea unui mecanism de aplicare corectă a măsurilor de constrîngere

statală, in-clusiv a sancţiunilor contravenţionale pentru asigurarea executării

deciziilor de aplicare a pedepsei contravenţionale.

•soluţionarea completă şi obiectivă a cazului contravenţional, astfel încît

persoanavinovată să fie sancţionată conform legii şi nici o persoană să nu fie

sancţionată pe nedrept.

Sarcinile procedurii contravenţionale sînt:

•clarificarea la timp, sub toate aspectele şi obiectivă a împrejurărilor

fiecărui caz;

•soluţionarea cazului contravenţional în strictă conformitate cu legislaţia;

•asigurarea executării hotărîrii;

•stabilirea cauzelor şi condiţiilor care au contribuit la comiterea

contravenţiilor;

Aceste sarcini formează cîteva blocuri de activităţi ce contribuie la

atingerea scopului procedurii contravenţionale: activitatea privind jurisdicţia

contravenţională (soluţionarea corectă a cazului contravenţional: nici o persoană

Page 9: 025  -dreptul_contraventional

9

vinovată de comiterea unei fapte contravenţionale nu poate să se eschiveze de la

răspunderea contravenţională şi nici o persoană nevinovată de comiterea unei

fapte contravenţionale nu poate fi trasă la răspunderea contravenţională) şi

activitatea de prevenţie (stabilirea cauzelor şi condiţiilor ce favorizează

contravenţionalitatea, prevenirea de noi contravenţii, resocializarea

contravenientului).

Clarificarea la timpa împrejurărilor fiecărui caz înseamnă, în primul rînd,

respectarea termenelor prevăzute în art. 30, 34, 36, 450, 453, 454, 468, 469,

475,478 din Codul contravenţional al RM.

Clarificarea deplină şi obiectivă a împrejurărilor fiecărui caz presupune că

în procesul constatării faptei contravenţionale comise şi al cercetării cazului, în

baza probelor acumulate, respectînd strict principiile de bază ale dreptului

contravenţional şi ale procedurii contravenţionale, este necesar să se stabilească:

a fost sau nu încălcată norma materială a dreptului contravenţional; vinovăţia

făptuitorului; făptuitorul este sau nu subiect al răspunderii contravenţionale;

circumstanţele atenuante şi cele agravante ale faptei etc. Soluţionarea cazului în

strictă conformitate cu legislaţia înseamnă că, pe lîngă cercetarea corectă şi sub

toate aspectele a cazului contravenţional, decizia cu privire la aplicarea

sancţiunii contravenţionale trebuie să fie adoptată în strictă corespundere cu

cerinţele legislaţiei în vigoare, iar tipul şi severitatea sancţiunii contravenţionale

aplicate trebuie să corespundă gradului de pericol social al faptei comise.

Page 10: 025  -dreptul_contraventional

10

Tema 5. Sistemul autorităţilor competente să soluţioneze cauzele

contravenţionale

Sînt competente să soluţioneze cauzele contravenţionale:

a) instanţa de judecată;

b) procurorul;

c) comisia administrativă;

d) agentul constatator (organele de specialitate specificate la art. 400–4235).

Agentul constatator este reprezentantul autorităţii publice a statului care,

în limitele competenţei sale, are menirea de a constata fapta contravenţională, iar

în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege, şi de a soluţiona cauza. Reieşind din

caracteristica competenţei, agenţii constatatori pot fi divizaţi în douăgrupe:

a)agenţii împuterniciţi să constate fapte contravenţionale, să examineze

cauza contravenţională şi să aplice sancţiuni contravenţionale;

b)agenţii împuterniciţi numai să constate fapte contravenţionale.

La primul grup se referă: organele afacerilor interne (art. 400 din CC al

RM); Central Naional Anticorupie (art. 401 din CC al RM); organele de control

financiar şi fiscal ale Ministerului Finanţelor (art. 402 din CC al RM); Serviciul

Vamal (art. 403 din CC al RM);Comisia Naţională a Pieţei Financiare (art. 404

din CC al RM); organele pentru protecţiamediului şi Agenţia pentru Silvicultură

„Moldsilva" (art. 405 din CC al RM); organelesupravegherii sanitar-

epidemiologice de stat (art. 406 din CC al RM); organele de specialitateîn

domeniul transporturilor (art. 407 din CC al RM).La al doilea grup de agenţi

constatatori se referă: Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea

Pieţei, Metrologie şi Protecţia Consumatorilor (art. 408 din CC al RM);Inspecţia

Muncii (art. 409 din CC al RM); Agenţia Naţională pentru Reglementare în

Page 11: 025  -dreptul_contraventional

11

Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (art. 410 din CC al RM);

Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (art. 411 din CC al RM);

Casa Naţională de Asigurări Sociale (art. 412 din CC al RM); Compania

Naţională de Asigurări în Medicină (art. 413 din CC al RM); organele

supravegherii de stat în domeniul agricol şi sanitar-veterinar (art. 414 din CC al

RM); Ministerul Apărării (art. 415 din CC al RM); Inspecţia de Stat în

Construcţii (art.416 din CC al RM); serviciile publice de gospodărie comunală

(art. 417 din CC al RM);Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi

Ajutoare Umanitare (art. 418 din CC al RM);Biroul Naţional de Statistică (art.

419 din CC al RM); Serviciul de Stat de Arhivă (art. 420 din CC al RM);

Departamentul de executare (art. 421 din CC al RM); Agenţia

Medicamentului(art. 422 din CC al RM); Serviciul Grăniceri (art. 423 din CC al

RM),Primul grup de agenţi constatatori desfăşoară o activitate procesuală largă

privind:depistarea abaterii antisociale ilicite, constatarea ei, cercetarea amplă a

cauzei, emiterea deciziei asupra cazului, aducerea ei la cunoştinţa persoanelor

interesate, organizarea executării deciziei etc. Practic, ele efectuează toate

etapele procedurii contravenţionale (aşa-numita „procedură accelerată").Al

doilea grup de agenţi constatatori desfăşoară numai activitatea procesuală

privind constatarea faptei contravenţionale şi încheierea proceselor-verbale cu

privire la contravenţii,care se remit spre examinare în instanţa competentă.

Procurorul – participă la procesul contravenţional în limitele competenţei

stabilite prin lege, care este destul de largă. Procurorul este în drept:

•să pornească procesul contravenţional;

•să aplice în cazurile prevăzute de lege o sancţiune contravenţională;

•să solicite aplicarea de către instanţa de judecată a unei sancţiuni

contravenţionale;

•să particip le la examinarea cauzei în instanţa de judecată atunci cînd procesul

contravenţional a fost pornit de el;

•să verifice legalitatea acţiunilor agentului constatator;

•să atace decizia agentului constatator sau a instanţei de judecată;

•să exercite alte drepturi prevăzute de lege.353Contestaţia procurorului asupra

deciziei agentului constatator emise în cazul contravenţional poate fi declarată în

instanţa de judecată în termen de 15 zile.354

Page 12: 025  -dreptul_contraventional

12

Comisia administrativă se instituie de către consiliul local (sătesc, comunal,

orăşenesc, municipal) pe lîngă autoritatea publică locală executivă.

Din componenţa comisiei administrative fac parte preşedintele,

vicepreşedintele, secretarul responsabil şi 4–7 membri.

În funcţia de preşedinte al comisiei administrative se alege un viceprimar

sau un alt membru al comisiei, în cazul autorităţilor publice locale în care nu

este prevăzută funcţia de viceprimar, sau un vicepretor, în cazul comisiilor

administrative care activează în municipiul Chişinău. 

În calitatea de membru al comisiei administrative pot fi aleşi şi

reprezentanţi ai societăţii civile.

Comisia administrativă examinează cazurile de contravenţie care i-au fost

atribuite prin Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24

octombrie 2008. Comisia administrativă examinează cauzele în şedinţă publică,

verbal, nemijlocit şi în contradictoriu. Şedinţa poate fi declarată închisă în

interesul respectării moralităţii, ordinii publice sau securităţii naţionale, de

asemenea în cazul în care interesele minorilor sau protecţia vieţii private a

părţilor în proces o cer. Comisia administrativă examinează cauza

contravenţională în termen de 30 de zile de la data înregistrării cauzei de către

secretarul responsabil. Şedinţa de examinare a cauzei contravenţionale se

desfăşoară cu participarea părţilor citate în modul prevăzut de Codul

contravenţional.

Hotărîrea de aplicare a sancţiunii contravenţionale conţinе:

a) data şi locul adoptării hotărîrii;

b) numele şi prenumele preşedintelui şedinţei, ale secretarului responsabil şi

ale membrilor comisiei prezenţi în şedinţă;

c) date privind identitatea contravenientului: numele, prenumele,  data şi locul

naşterii, starea familială, locul de trai, seria şi numărul actului de identitate,

codul de identificare (IDNP), locul de muncă şi funcţia;

d) locul şi data comiterii contravenţiei, esenţa acesteia;

e) circumstanţele atenuante şi agravante constatate la examinarea cauzei;

f) probele pe care se întemeiază hotărîrea comisiei şi motivele respingerii

probelor;

Page 13: 025  -dreptul_contraventional

13

g) norma contravenţională în al cărei temei a fost intentat procesul

contravenţional;

h)  norma contravenţională pe care se întemeiază hotărîrea comisiei;

i) felul şi mărimea sancţiunii aplicată contravenientului;

j) soluţia referitoare la corpurile delicte;

k) modul şi termenul de atacare a hotărîrii.

Page 14: 025  -dreptul_contraventional

14

Tema 6. Participanţii la procesul contravenţional. Probele şi măsurile

procesuale de constrîngere

Probele sînt elemente de fapt, dobîndite în modul stabilit de codul

contraventional, care servesc la constatarea existenţei sau inexistenţei

contravenţiei, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăţiei şi la

cunoaşterea altor circumstanţe importante pentru justa soluţionare a cauzei.

Probe in procedura contraventională sunt: procesul-verbal cu privire la

contravenţie, procesul-verbal de ridicare a obiectelor şi documentelor, procesul-

verbal de percheziţie, explicaţiile persoanei în a cărei privinţă a fost pornit

proces contravenţional, depoziţiile victimei, ale martorilor, înscrisurile,

înregistrările audio sau video, fotografiile, corpurile delicte, obiectele şi

documentele ridicate, constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale, raportul

de expertiză. Sînt admisibile doar probele pertinente, concludente si utile,

administrate conform legii.

Nu pot fi administrate ca probe datele care au fost obținute:

a) prin violenţă, ameninţări sau prin alte mijloace de constrîngere;

b) prin metode ce contravin prevederilor ştiinţifice;

c) prin încălcarea esenţială a drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale

persoanei, inclusiv a dreptului la apăraresau a dreptului la interpret/traducător.

Administrarea probelor consta in folosirea mijloacelor de proba in

procedura contraventionala, care presupuneverificarea si colectarea probelor, in

favoarea sau in defavoarea faptuitorului de catre organele imputernicite

saconstate cazul contraventional si sal examineze din oficiu sau la cererea altor

participanti la procedura. Oriceinformatie poate fi considerate drept proba daca

sint respectate doua conditii: Ea contine date privind comiterea sau necomiterea

contraventiei, vinovatia faptuitorului, alte date care potcontribui la solutionarea

obiectiva a cazului contraventionalAceasta informatie este colectata in modul

stability de lege si din sursele prevazute de lege.Clasificarea probelor. Probele

Page 15: 025  -dreptul_contraventional

15

pot fi clasificate in initiale si derivate, directe si indirect, positive si negative,

deacuzare si de justificare.

Participantii la procedura contraventionala pot fi grupati in 3 grupe:

a.organele statale, participante la procesul contraventional- agentul

constatator sau procurorul

b.partile interesate ale procedurii contravenționale care urmaresc un interes

persoanal-faptuitorul,delicventul, contravenientul, partea vatamata si

reprezentantii lor legalic.

c. persoanele care contribuie la desfasurarea procesului contraventional -

aparatorul, martorul, expertul,specialistul, interpretul, traducatorul.

Masurile de asigurare a procedurii contraventionale sint cele de

constringere procesuala ca о modalitate a

constringerii statale.Masurile de asigurare a procedurii contraventionale aplicate

dupa comiterea faptei contraventionale au drept scop buna si legitima

desfasurare a procedurii contraventionale. Ele formeaza mecanismul de protectie

a normelor procesuale fiind prevazute in capitolul V al Cartii a doua din Codul

contraventional. Art. 432 din CC al RMstipuleaza urmatoarele masuri

procesuale de constringere: retinerea; aducerea silita; inlaturarea de la

conducereavehiculului; examenul medical pentrn constatarea starii de ebrietate

produse de alcool sau de alte substante;retinerea vehiculului.

Sistemul masurilor de asigurare a procesului contraventional (masurilor

procesuale de constringere) cuprinde: retinerea contraventionala; aducerea silita;

inlaturarea de la conducerea vehiculului si examenul medical pentru constatarea

starii de ebrietate produse de alcool sau de alte substante; retinerea si aducerea

vehiculului la parcare; cercetarea la fata locului, ridicarea obiectelor si a

documentelor, perchezitia; perchezitia corporala siridicarea obiectelor si a

documentelor.

Temeiul juridic al retinerii

autorului unei fapte ilicite este expres determinat de Codul

contraventional,art 433 alin1. retinerea se aplica in cazul: 1. contraventiilor

flagrante pentru care Codul contraventional prevedesanctiunea arestului

contraventional;2.imposibilitatii identificarii persoanei in a carei privinta este

pornit proce- sulcontraventional, daca au fost epuizate toate masurile de

Page 16: 025  -dreptul_contraventional

16

identificare.3.contraventiilor pasibile de aplicarea masuriide siguranta a

expulzarii.

Aducerea silita

Aducerea silita consta in conducerea fortata in fata instanteide judecata a

martorului sau a victimei care se eschiveaza de la prezentare. Aducerea silita se

efectueaza de catreorganul de politie in temeiul unei incheieri judecatoresti (unui

mandat).

Inlaturarea de la conducerea vehiculului si examenul medical pentru

constatarea starii deebrietate art 438.

Persoana care conduce un vehicul este inlaturata de la conducerea acestuia

daca:

1. exista temeiuri suficiente de a presupune ca se afla in stare de ebrietate

inadmisibila produsa de alcool sau in stare de ebrietate produsa de alte

substante;

2.nu are asupra sa documentul care confirma dreptul de a conduce sau de a

folosi vehiculul.

Retinerea si aducerea vehicolului la parcarea. Art 439.Retinut poate fi

numai acel vehicul al carui conducator afost inlaturat de la conducere in baza

art. 438 din CC al RM si care este retinut.

Aducerea vehiculului retinut lastatia de parcare speciala sau pe teritoriul

organului de politie va fi

Intemeiata in cazul in care organul constatator n-a avut posibilitatea sa predea

vehiculul proprietarului, posesorului sau reprezen tantului lor.

Cercetarea ia fata locului.

Aceasta masura de asigurare a procedurii contraventionale, de regula, este

insotita deaplicarea urmatoarelor doua masuri de constringere: perchezitia

coporala si ridicarea obiectelor si a documentelor.Cercetarea domiciliului fara

permisiunea persoanei careia i se lezeaza dreptul la inviolabilitatea domiciliului

seefectueaza cu autorizatia instantei de judecata, la cererea agentului constatator

in caz de infractiune flagrantacercetarea la domiciliu se poate efectua in baza

unei ordonante motivate a agentului constatator fara autorizatiainstantei de

judecata, urmind ca acesteia sa i se prezinte, imediat sau nu mai tirziu de 24 de

ore.

Perchezitia corporala si ridicarea obiectelor si a documentelor.

Page 17: 025  -dreptul_contraventional

17

In cazul contraventiilor aflate in competenta,lucratorul organului afacerilor

interne si lucratorul organului vamal amplasat in punctul de trecere a frontierei

destat, daca exista temeiuri de a efectua perchezitia corporala sau ridicarea, pot

ridica obiectele si documenteleimportante pentru cauza, care se afla in hainele,

in alte lucruri ale persoanei sau pe corpul ei. Perchezitia corporalasi ridicarea

obiectelor si documentelor se pot efectua fara ordonanta speciala si fara

autorizatia instantei de judecata:

1.in cazul retinerii persoanei fizice, efectuate in temeiul si in ordinea

prevazute in art. 433 din CC;

2.dacaexista motive rezonabile pentm a presupune ca una dintre persoanele

care se afla la locul efectuarii perchezitiei sauridicarii ascunde asupra sa obiecte

sau documente care pot avea importanta pentru justa solutionare a cauze

Page 18: 025  -dreptul_contraventional

18

Tema 7. Fazele procesului contravenţional

Faza procedurii contraventionale- acea parte a procedurii contraventionale care,

pe linga sarcinile comune ale procedurii, are §i sarcinile sale proprii bine

determinate, realizndu-se prin activitatea participantilor concreti la procedura

contraventionala, care se finalizeaza cu emiterea unei variante de decizie

intermediara asupra cazului

Fazele procedurii, urmarind scopul ei de baza, se deosebesc una de alta

prin: continut, participant la procedura,metodele de activitate, deciziile emise

etc. Decizia intermediara se fixeaza intr-un document procesual special(proces-

verbal cu privire la retinere; proces-verbal cu privire la perchezitia corporala,

ridicarea obiectelor si adocumentelor etc.). Fazele procedurii sint organic legate

intre ele. De regula, urmatoarea faza i§i incepedesfa§urarea dupa finalizarea

celei anterioare. procedura contraventionala consta din urmatoarele faze:

1)cercetarea cazului contraventional;

2)examinarea cazului și emiterea deciziei asupra cazului;

3)revizuirea cazului contraventional;

4)executarea deciziei cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale.

La prima faza

se constata fapta contraventionala, se colecteaza si se administreaza probele

privind caracterulfaptei antisociale comise si persona- litatea faptuitorului.

La a doua faza

se analizeaza documentele procesuale prezentate, se verified incadrarea

juridica a fapteicomise, circumstantele atenuante si agravante ale cauzei, se

emite decizia asupra cazului, care se aduce lacuno§tinta partilor procedurii.

La a treia faza

persoana fata de care este aplicata sanctiunea contraventionala, partea

vatamata saureprezentantii lor legali, precum §i procurorul sint in drept sa atace

decizia cu privire la cazul contraventional.in caz de atac, executarea deciziei se

suspenda §i se efectueaza revizuirea cazului de catre instanta de judecata.

Page 19: 025  -dreptul_contraventional

19

La a patra faza

se desfasoara executarea deciziei irevocabile cu privire la aplicarea

sanctiuniicontraventionale.Fazele enumerate, realizate in stricta consecutivitate,

alcatuiesc procedura contraventionala, prin care semanifesta continutul

procesului contraventional in fond.Mai exista inafara acestei proceduri clasice si

procedura accelerata sau simplificata, cind agentul constatator efectueaza de sine

statator intreg volumul de activitati procesuale privind inceperea procedurii

contraventionale,cercetarea cazului, emiterea deciziei la caz, punerea in

executare a deciziei privind aplicarea sanctiuniicontraventionale ect.

Conţinutul procesului de constatare a faptei contravenţionale şi atribuţiile

agentului constatator.

Prin constatarea faptei contraventionale se subintelege actiunea privind

stabilirea §i analiza juridica a fapteiantisociale comise, incadrarea ei intr-o

anumita norma materiala a dreptului contraventional pentm a determinadaca

aceasta constituie sau nu о contraventie. In cazul contraventiilor la a caror

comitere agentul constatator este imputemicit sa aplice sanctiunea

contraventionala, „constatarea faptei contraventionale” reprezinta procedura

contraventionala accelerata (simplificata) si cuprinde urmatoarele actiuni

procesuale, care, la rindullor, constituie unele etape ale fazei de constatare a faptei

contraventional:

Sesizarea agentului constatator.

Agentul constatator este sesizat prin plingere sau denunt ori din oficiu,

cindse afla ca a fost savir§ita о fapta ilicita sau cind о astfel de fapta a fost

stabilita in urma controlului conformatributiilor de serviciu si in cazurile

prevazute de lege.

Analiza informatiei cu privire la comiterea unei fapte antisociale.

Imediat sau in cel mult 3 zile de la datasesizarii, agentul constatator este

obligat sa verifice sesizarea si sa intreprinda masurile procesuale prevazute

delegea contraventionala:

-de a respinge porniirea unei proceduri contraventionale;

-de a expedia materialele cu informatia respectiva dupa principiul

competentei;

-de a expedia materialele ce contin informatia respectiva dupa principiul

teritorial sau ramural;

Page 20: 025  -dreptul_contraventional

20

-de a incepe procedura contraventionala.

Inceperea procedurii contraventionale.

Aceasta actiune procesuala poate incepe numai atunci cind s-aconstatat

existenta faptei contraventionale, comise pe teritoriul deservit sau in ramura

(sfera) deservita de

agentul constatator care a fost sesizat in acest sens. Luind decizia de a

incepe proceduracontraventionala, reprezentantul agentului constatator abilitat

prin aceasta decizie dispune inceputulcolectarii probelor care ar confirma sau ar

dezminti faptul comiterii unei contraventii.

Cercetarea cauzei contravenţionale constatate şi emiterea deciziei asupra

cazului

La aceasta etapa de constatare a faptei contraventionale este necesar sa se

stabileasca, prin acumularea, analiza§i administrarea probelor, circumstantele

reale ale faptei comise. Cercetarea cazului §i constatareacircumstantelor reale

ale faptei comise se realizeaza prin diferitemetode.

Metoda de baza este audierea participantilor la procedura contraventionala,

la care poate fi invitata (citata) orice persoana ce detine informatii privind fapta

contraventionala comisa sau personalitatea autorului ei: partea vatamata,

martorii, specialistul,faptuitorul. Cercetarea circumstantelor comiterii faptei

contraventionale poate fi efectuata si prin studierea purtatorilor materiali de

informatie (probe materiale), a obiectelor si a documentelor care sint un

instrument al contraventiei, precum si a obiectelor si a documentelor care sint

obiectivul direct al contraventiei etc.

Documentarea procesuala a rezultatelor cercetarii cazului.

Toate actiunile procesuale, de regula, trebuiefixate in actele procesuale.

Daca in procesul activitatii de cercetare a cazului au fost aplicate unele

masuri procesuale de constringere: retinerea, controlul corporal, controlul

obiectelor, ridicarea obiectelor si adocumentelor etc., atunci este necesar sa se

intocmeasca un proces-verbal, conform prevederilor legislatiei.

Incetarea procedurii contraventionalesau, dupa caz intocmirea procesului

verbal cu privire la contraventie.

Page 21: 025  -dreptul_contraventional

21

Agentul care efectueaza cercetarea cazului pe parcursul desfasurarii acestei

etape, in bazarezultatelor analizei detaliate a informatiei suficiente cu privire la

fapta antisociala comisa si personalitateafaptuitorului, trebuie sa precizeze care

decizie urmeaza a fi luata.

Prima varianta de decizie urmeaza sa fie emisa in baza conditiilor prevazute in

art. 441 din CC al RM: lipsaunei fapte contraventionale; constatarea vreunuia

dintre temeiurile prevazute de lege ce exclude caracterul contraventional al

faptei comise sau aplicarea sanctiunii contraventionale; decedarea persoanei

presupuse a fifaptuitor; pentru fapta in cauza este pornita о urmarire penala;

pentru aceeasi fapta si privitor la aceeasi persoana exista о decizie definitiva.In

cazul incetarii procedurii pornite se intocmeste о hotarire de incetare (clasare) a

cazului contraventional, dinacel moment persoana in a carei privinta a fost pomit

cazul fiind repusa in drepturi.

A doua varianta de decizie

- incheierea unui proces-verbal cu privire la contraventie - poate fi emisa

numaiatunci cind in actiunile (inactiunile) faptuitomlui sint prezente toate

elementele componente ale contraventiei, prevazute in norma materiala imputata

(obiectul, latura obiectiva, subiectul, latura subiectiva). Exceptie de laaceasta

regula generala constituie cazurile in care nu se incheie procesul-verbal

respectiv.

Procesul-verbal cu privire la contraventie este un act prin care se

individualizeaza fapta ilicita si se identifica faptuitorul.

Procesul-verbal se incheie de agentul constatator pe baza constatarilor

personale si a probelor acumulate, in prezenta faptuitorului sau in absenta lui. In

cel mult 24 de ore de la data incheierii, procesul-verbal cu privire la contraventie

se inscrie intr-un registru de evidenta in ordinea intocmirii si depunerii lui la

autoritatea din care face parte agentul constatator. In cazul procedurii

contraventionale accelerate (simplificate), cind agentul constatator potrivit

competentei este imputernicit si pentru a aplica sanctiunea, se emite decizia

Dupaemiterea deciziei asupra cazului contraventional si consemnarea

deciziei emise in procesul-verbal cu privire lacontraventie, agentul constatator

este obligat sa intreprinda masurile necesare pentru asigurarea drepturilor

participantilor la proces, inclusiv dreptul la contestatia deciziei emise, pentru

Page 22: 025  -dreptul_contraventional

22

organizarea executarii decizieinecontestate. Copia de pe procesul-verbal se

inmineaza persoanei fata de care el este intocmit si victimei, lacerere.

Daca persoana fata de care este aplicata sanctiunea contraventionala,

victima sau reprezentantul acestoraori procurorul nu sint de acord cu decizia

emisa, ei sint in drept sa-1 conteste in instanta de judecata pe a careiraza

teritoriala activeaza autoritatea din care face parte agentul constatator, in

decursul a 15 zile de la dataaducerii la cunostinta a incheierii procesului- verbal

cu privire la contraventie, insa hotarirea poate fi repusa intermen, la cerere, de

catre autotitatea imputemicita sa examineze contestatia. Depunerea contestatiei

suspendaexecutarea sanctiunii contraventionale aplicate prin procesul-verbal.

Autorul contestatiei impotriva deciziei deaplicare a sanctiunii contraventionale

nu plateste taxa de stat.

Din momentul in care persoana in a carei privinta a fost pornita procedura

contraventionala recunoaste caeste vinovata de savirsirea contraventiei, refuza

realizarea dreptului sau la contestare, ea obtine statut juridic de contravenient si, cu

acordul ei, decizia privind aplicarea sanctiunii contraventionale poate fi

executata la fatalocului. Contravenientul plateste amenda, aplicata de agentul

constatator, contra unei chitante de incasare in car se contine: data, ora si locul

de efectuare a platii; numele, prenumele si domiciliul persoanei

sanctionate;numele, prenumele si calitatea agentului constatator, autoritatea pe

care о reprezinta; norma contraventionala inal carei temei este aplicata

sanctiunea; suma amenzii; semnatura partilor. Chitanta de incasare a amenzii

contraventionale se inmineaza persoanei sanctionate, faptul inminarii

mentionindu-se in copia de pe chitanta.

Sesizarea privind cauzele şi condiţiile care au favorizat comiterea

contravenţiei

Identificarea cauzelor si conditiilor ce favorizeaza contraventionalitatea

este о sarcina prioritara in contextulactivitatii de combatere a acestui fenomen

social. Atit cauzele generale ale contraventionalitatii, cit si cauzeleunor tipuri de

contraventii pot fi determinate numai prin stabilirea si analiza cauzelor si

conditiilor fiecareicontraventii in parte.

Prevenirea contraventiilor

- ca forma de combatere a contraventionalitatiise realizeaza

prinprofilaxiageneralasi proflaxia individuala.

Page 23: 025  -dreptul_contraventional

23

Obiectul influentei reglementativ-juridice in contextul activitatilor privind

profilaxia generala sint cauzele si conditiile contraventionalitatii.

Obiectul influenfei reglementativ-juridice incadrul activitatilor privind profilaxia

individuala sint persoanele care au neglijat anterior legea contraventionalasau care

sint predispuse la astfel de actiuni antisociale.

Subiectii administrarii din domeniul combateriicontraventionalitatii

(reprezentantii organelor executive ale statului) in cadrul activitatilor ce tin de

profilaxiagenerala influenteaza asupra cauzelor si conditiilor

contraventionalitatii in scopul eliminarii lor, iar in procesul

activitatilor ce tin de profilaxia individuala - asupra constiintei persoanei

concrete care a comis о fapta antisociala ilicita sau care este predispusa de a о

comite.

Potrivit prevederilor Codului contraventional, la stabilirea pedepsei,

procuroml, agentul constatator determinacauzele i conditiile care au favorizat

savirsirea contraventiei si, in caz de necesitate, sesizeaza autoritatearespectiva

sau persoana cu functie de raspundere pentru examinarea lor imediata.

О atentie sporita trebuie acordata persoanelor care alcatuiesc ,,grup de

risc”, adica persoanelor care, in modulstabilit de legislate, se afla deja sub

supravegherea organelor de ocrotire a sanatatii si a organelor de politie, saucelor

in privinta carora exista temei juridic de a le lua in evidenta: persoanele bolnave

psihic si care prezinta pericol pentru societate, alcoolicii cronici, narcomanii si

toxicomanii, consumatorii de droguri, persoanele cu boli venerice si care se

eschiveaza de la tratament, minorii care nu au atins virsta raspunderii juridice,

dar careau savirsit infractiuni sau contraventii etc.Legislatia contraventionala

obliga toate organele care participa la activitatea de combatere

acontraventionalitatii, inclusiv instanta de judecata, sa identifice cauzele si

conditiile care au favorizatneconformarea regulilor de conduita in societate

protejate prin normele juridice

Acţiunile preliminare ce ţin de judecarea cauzei contravenţionale în

instanţa de judecată.

Atunci cind agentul constatator care a constatat cazul contraventional nu

este in drept sa aplice pedeapsacontraventionala §i nu poate fi aplicata procedura

contraventionala accelerata, procesul-verbal cu privire lacontraventie si

materialele anexate la el urmeaza a fi remise instantei sau comisiei

Page 24: 025  -dreptul_contraventional

24

administrative, potrivitcompetentei. Cauza contraventionala se judeca in instanta

de judecata in sedinta publica, oral, nemijlocit incontradictoriu

Actele preliminare privind judecarea cauzei.

In termen de 3 zile de la data intrarii cauzei contraventionale ininstanta,

judecatoml rezolva urmatoarele chestiuni:

-daca examinarea cazului respectiv este de competenta lui;

- daca au fost intocmite corect procesul-verbal si celelalte materiale din dosarul

cu privire la contraventie;

-daca persoanelor care trebuie sa participe la examinarea cazului li s-au

comunicat ordinea examinari cazului si drepturile lor cu privire la participare in

procesul de examinare a cazului;

-reactia agentului constatator la demersurile persoanei in privinta careia

este intocmit procesul-verbal, partii vatamate, reprezentantilor legali, avocatului

etc.In functie de rezultatele acestor actiuni, judecatorul emite una dintre

urmatoarele variante de decizie:1.dispune remiterea dupa competenta a

dosarului cu privire la contraventie; 2.fixeaza data examinarii

cauzeicontraventionale, dispune citarea partilor si altor participant la sedinta,

intreprinde alte actiuni pentru buna eidestasurare. (Termenul)

Cauza contraventionala se judeca in termen de 30 de zile de la data intrarii

dosarului ininstanta.Daca exista temeiuri rezonabile, judecatorul, prin incheiere

motivata, poate prelungi termenul de judecare a cauzei cu 15 zile. In cazul in

care faptuitorul unei contraventii a fost retinut conform art.376(Inviolabilitatea

persoanei) si 433(retinerea), judecarea cauzei contraventionale se face de

urgenta si cu prioritate.

Cercetarea judecatoreasca

Sedinta de judecare a cauzei contraventionale are loc cu citarea partilor. Art.

455 din CC al RM prevede ca prezenta agentului constatator lasedinta de

judecata a cauzei contraventionale este obligatorie. Neprezentarea lui fara

motive intemeiate si farainstiintarea prealabila a instantei conduce la incetarea

procesului contraventional, cu emiterea a unei incheieriinterlocutorii.

Neprezentarea in sedinta a faptuitorului sau a victimei, legal citate, fara motive

intemeiate nuimpiedica judecarea cauzei contraventionale.

Cercetarea judecatoreasca a cauzei contraventionale.

Page 25: 025  -dreptul_contraventional

25

Rezultatele cercetarii judecatoresti vor fi determinantela emiterea deciziei

asupra cazului, conditionind necesitatea si limitele aplicarii principiilor

raspunderiicontraventionale si procedurii contraventionale, cum ar fi: afiarea

adevarului obiectiv; inevitabilitatearaspunderii contraventionale pentru fapta

comisa cu vinovatie;oportunitatea si utilitatea aplicarii

raspunderiicontraventionale; legalitatea aplicarii sanctiunii contraventionale;

individualizarea raspunderii contraventionalesi a pedepsei aplicate etc.In cazul

cercetarii judecatoresti se examineaza mai intii probele prezentate de partea

acuzarii. Faptuitorul poate cere sa fie audiat la inceputul examinarii probelor sau

la orice etapa a cercetarii judecatoresti.Dupa cercetarea tuturor probelor din

dosar si a celor prezentate la judecarea cauzei, instanta solutioneazacererile si

demersurile formulate si dispune efectuarea, unor actiuni procesuale

suplimentare. Dupa incheiereacercetarii judecatoresti urmeazadezbaterile

judiciare.

In cazul in care se impune prezentarea de noi probe, participantii la

dezbateri pot cere reluarea cercetarii judecatoresti, indicind circumstantele care

vor fi cercetate

Emiterea deciziei asupra cauzei contraventionale.

Instanta de judecata emite decizia asupra cauzeicontraventionale

in camera de deliberare,pronuntindu-se prin hotarire asupra aspectelor faptice si

juridice alecauzei. Legea contraventionala prevede ca in urma finalizarii

cercetarii judecatoresti pot fi emise doua variante dedecizie:

1)incetarea procesului contraventional in sedinta de judecata;

2)recunoasterea vinovatiei persoanei de savirsirea contraventiei imputate si

aplicarea pedepseicontraventionale.

Prima varianta de decizie -incetarea procesului - se emite in cazul:

-in care pe parcursul judecarii cazului se constata vreuna dintre

circumstantale care inlatura procesulcontraventional, stipulate in art. 441 din CC

al RM;

-nulitatii procesului-verbal cu privire la contraventie, recunoscut in

conditiile art. 445 din CC al RM.

A doua varianta

de decizie poate fi emisa numai in cazul in care fapta comisa se incadreaza

in norma juridicacontraventionala, este recunoscuta vinovatia faptuitorului si nu

Page 26: 025  -dreptul_contraventional

26

exista circumstante care ar inlatura procesulcontraventional.In urma cercetarii

judecatoresti, este posibila inca о varianta de decizie -

remiterea materialelor agentuluiconstatator care a incheiat procesul-verbal pentru

lichidarea incorectitudinilor admise.

Aceasta varianta ar fioportuna in cazul in care in procesul-verbal cu privire

la contraventie sint admise abateri neinsemnate de lacerintele art. 443 din CC al

RM.

60. Examinarea cauzei contravenţionale de către comisia administrativă

Procedura examinarii cauzei contraventionale de catre comisia

administrativa poate fi divizata in 3 etape:

-pregatirea pentru axaminarea cauzei contraventionale;

-cercetarea cauzei in sedinta;

-emiterea deciziei asupra cazului si punerea ei in aplicare.

Pregatirea pentru axaminarea cauzei contraventionale.

Pu buna desfasurare a acestei etape si neadmitereaaplicarii nelegitime a a

sanctiunii contraventionale sau a clasarii neintemeiate a cazului, dupa sesizarea

comisieiadministrative se intreprind unele actiuni de pregatire pu examinarea

cazului, al caror scop este depunereamaterialeler cazului contraventional in

conditiile prevazute de legislatia contraventionala. In cadrul pregatirii pentru

examinarea cazului se tine de problema competentei, si anume competenta

materiala( art. 398 CC) sicompetenta teritorila ( dupa principiul teritorialitatii);

se verifica daca inculpatului i-au fost explicate drepturilelui contra semnatura; se

verifica corectitudinea continutului procesului –verbal cu privire la contraventie

siinterpretarile participantilor la procedura( faptuitor, partea vatamata, martorii).

In urma studierii detaliate a procesului-verbal cu privire la contraventie si a

materialelor anexate la el, etapa de pregatire pentruexaminarea cazului

contraventional seincheie cu emiterea uneia dintre urmatoarele doua variante

de decizie:

-restituirea materialelor agentului constatator care a incheiat procesul-

verbal pentru inlaturarea greselilor admise la faza constatarii faptei

contraventionale si cercetarii cazului;

- admiterea cazului spre examinare si fixarea datei examinarii

cazului. Cercetarea cauzei in sedinta.

Page 27: 025  -dreptul_contraventional

27

La fixarea datei examinarii cauzei in sedinta secretarul responsabil al

comisieiadministrative trebuie sa ia in considerate termenul de 30 de zile in

limitele caruia trebuie sa fie examinatacauza contraventionala. La sedinta

comisiei trebuie sa fie prezenta majoritatea simpla a membrilor ei.Presedintele

comisiei administrative sau vicepresedintele conduce sedinta privind examinarea

cauzeicontraventionale.In cadrul cercetarii cauzei in sedinta trebuie sa fie analizate

mai intii probeleprezentate de partea acuzarii(agentul constatator).

Probele pot fi prezentate de partile procesului contraventional si in

sedinta.In timpul examinarii cauzei contraventionale comisia administrativa este

obligata sa clarifice urmatoarele:daca fapta comisa constituie contraventie;

vinovatia faptuitorului si formele ei; prezenta circumstantelor careinlatura

caracterul contraventional al faptei comise §i aplicarea raspunderii

contraventionale; existanta circumstantelor ce atenueaza sau agraveaza

raspunderea contraventionala; oportunitatea si legalitatea aplicarii pedepsei fata

de faptuitor; daca prin comiterea contraventiei a fost pricinuita о paguba

materiala; caracteristica persoanei faptuitorului etc.Finalizind cercetarea

probelor, a cererilor si a demersurilor formulate de catre participantii la

proces, presedintele sedintei anunta dezbaterile.

Emiterea deciziei asupra cazului §i punerea ei in executare.

Dupa ce in sedinta de cercetare a cazului au fost epuizate toate etapele

procesuale, au fost verificate si confirmate sau neconfirmate probele care

confirma sau nucomiterea faptei contraventionale, prezenta sau lipsa vinovatiei

inculpatului, comisia administrativa formuleaza,apoi pronunta decizia asupra

cazului.Exista urmatoarele variante de decizie:

-restituirea materialelor agentului constatator care a intocmit procesul-

verbal pentru inlaturarea greselilor admise la faza constatarii faptei

contraventionale si cercetarii cazului;

-clasarea cazului;

-remiterea materialelor in instanta de judecata;

-aplicarea unei sanctiuni contraventionale.Decizia comisiei administrative

se adopta cu majoritatea simpla de voturi ale membrilor comisiei prezenti

lasedinta

Calea ordinară de atac. Recursul

Page 28: 025  -dreptul_contraventional

28

Examinarea cauzei contr. si emiterea deciziei asupra cazului – ca faza a

procedurii contr. – se finalizeaza cuaducerea la cunostinta partilor interesate a

deciziei emise,in modul stabilit de lege.

Subiect cu dr. de atac cu recurs al hotaririlor judecatoresti

poate fi:

-pers. fata de care este aplicata sanctiunea contravent.

-agentul constatator

-victima

-procurorul

-aparatorul,care declara recursul in numele partilor

-sotul/sotia pers. arestate.

Pot fi considerati ca subiecti cu dr. de a declara recurs :

-reprezentantii legali a pers. trase la raspundere contr. si al vctimei;

-reprezentantul pers. jurid. fata de care e aplicata sanctiunea contr. sau care

este recunoscuta ca victima inurma unei actiuni contraventionale

Temeiurile juridice pentru depunerea recursului.

-nu au fost respectate dispozitiile privind conpetenta dupa materie sau

calitatea pers.

-sedinta de judecata nu a fost publicata

-cauza a fost judecata fara citarea legala a unei parti sau pers. legal citata sa

aflat in imposibilitatea dea se prezenta sau dea instiinta instanta despre

imposibilitate-pers. a fost sanctionata pentru o fapta neprevazuta de CC;

-faptei savirsite i sa dat o incadrare juridica gresita

-a intervenit o lege mai favorabila pers. sanctionate,etc.

Termenul si modul de depunere a recursului.

Recursul impotriva instantei judecatoresti contraventionale se declara in

termen de 15 zile.Termenul incepe adecurge din momentul aducerii la

cunostinta pers.interesate a hotaririi judecat.R. se depune in instanta a

careihotarire este atacata.Pers. detinuta fata de care a fost aplicata retinerea ca

masura de constringere procesuala,apoi – arestul contr. ca pedeapsa

contraventionala poate depune recursul si la administratia loculuide

detinere,care este obligata sal expedieze imediat instantei a carei hotarire este

atacata.R. primit se expediazain 3 zile de la data expirarii termenului de

declarare a recursului,instantei de recurs.

Page 29: 025  -dreptul_contraventional

29

Repunerea in termen a recursului.

R.declarat cu omiterea termenului nu mai tirziu de 15 zile,se considera

depus in termen daca instanta aconstatat ca intirzierea a fost determinata de

motive intemeiate sau de neinformarea despre adoptarea hotaririi

a participantului la proces,care nu a fost prezent la judecarea cauzei,nici la

pronuntarea hotaririi.

Judecarea cauzei contr. in recurs

Se judeca de un complet format din 3 judecatori,cu citarea

partilor.Neprezentarea nu impiedica judecarearecursului.Instanta e obligata sa se

pronunte asupra tuturor motivelor invocate in recurs.Presedintelecompletului de

judecata conduce sedinta ,asigura ordinea si solemnitatea in sedinta.

62. Calea extraordinară de atac. Revizuirea

Procedura de revizuire se deschide in favoarea contravenientului in termen

de cel mult 6 luni dupa aparitiaurm. temeiuri:-instanta de judec.

Internationala,prin hotarire a constatat o incalcare a dr. Si libertatilor omului

care poate fireparata la o noua judecare;-C. Constitutionala a declarat

neconstitutionala prevederea legii aplicate in cauza data;-legea noua inlatura

caracterul contraventional al faptei sau amelioreaza situatia contravenientului in

a carui privinta nu a fost executata integral sanctiunea contraventionala;

Page 30: 025  -dreptul_contraventional

30

Bibliografie

Acte normative

1) Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994.

2) Declaraţia Drepturilor Omului, adoptată la Adunarea Generală a O.N.U.

la 10 decembrie 1948.

3) Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, adoptatâ la 4 noiembrie

1950, şi Protocoalele adiţionale.

4) Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24

octombrie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova (in continuare Mon.

Of. al RM) din 16 ianuarie 2009, nr. 3-6, art. 15) (Codul cu privire la

contravenţiile administrative din 29 martie 1985)).

5) Codul penal al Republicii Moldova din 18 aprilie 2002.

6) Codul de procedură penală al Republicii Moldova din 14 martie 2003.

7) Codul civil al Republicii Moldova din 6 iunie 2002.

8) Codul de procedură civilă al Republicii Moldova din 30 mai 2003.

9) Codul muncii al Republicii Moldova din 28 martie 2003.

10) Codul vamal al Republicii Moldova din 20 iulie 2000.

11) Codul fiscal din 24 aprilie 1997.

12) Codul de executare al Republicii Moldova din 24 decembrie 2004.

13) Codul cu privire la locuinţe, adoptat prin Legea RSSM din 3 iunie

1983.

14) Codul familiei din 26 octombrie 2000.

15) Codul electoral din 21 noiembrie 1997.

16) Codul funciar din 25 decembrie 1991.

17) Codul apelor din 22 iunie 1993.

18) Codul silvic din 21 iunie 1996.

19) Codul subsolului din 02 februarie 2009.

20) Codul transporturilor auto din 29 iulie 1998.

21) Codul transportului feroviar din 17 iulie 2003.

22) Codul navigaţiei maritime comerciale din 30 septembrie 1999.

23) Legea privind organizarea judecătorească, nr. 514-XIII din 6 iulie 1995.

Page 31: 025  -dreptul_contraventional

31

24) Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, nr. 789 -XIII din 26

martie 1996.

25) Legea cu privire la statutul judecătorului, nr.544 - XIII din 20 iulie

1995.

26) Lege cu privire la Procuratură, nr.294-XVI din 25 decembrie 2008.

27) Legea cu privire la avocatură, nr. 1260-XV din 19 iulie 2002.

28) Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi

statutul funcţionarului public

29) Lege privind administraţia publică locală, nr.436-XVI din 28 decembrie

2006.

30) Lege cu privire la poliţie, nr.416-XII din 18 decembrie 1990.

31) Legea cu privire la activitatea operativă de investigaţii, nr. 45 -XIV din

12 aprilie 1994.

32) Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor

judecătoreşti, nr. 1545 - XIII din 25 februarie 1998.

33) Hotărârea Curţii Constituţionale a Republicii Moldova nr. 21 din 23

iunie 1997 cu privire la interpretarea articolului 114 din Constituţia Republicii

Moldova.

34) Regulamentul comisiei administrative, aprobat prin Hotărârea

Parlamentului Republicii Moldova nr. 55 din 25 martie 2010.

35) Tratat dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă din 4 noiembrie

1994 cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă,

familială şi penală. Buletinul Arbitrajului Republicii Moldova 1995, nr. 2.

36) Tratat dintre Republica Moldova şi Ucraina din 4 noiembrie 1994

privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în materie civilă şi penală, Legea şi

viaţa, 1994, nr. 2-3.

37) Tratat între Republica Moldova şi România din 6 iulie 1996 privind

asistenţa juridică în materie civilă şi penală, Tratate Internaţionale, 1999, volum

20, pag. 364.

38) Convenţia privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în materie civilă,

familială şi penala, semnată de statele-membre ale C.S.I. şi ratificată de

Republica Moldova la 16 martie 1995.

39) Legea Republicii România nr. 180/2002 pentru aprobarea Ordonanţei

Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

40) Кодекс Российской Федерации об административных

правонарушениях от 30.12.2001.

41) Кодекс Республики Украина об административных

правонарушениях от 07.12.1984.

Literatură de profil

Page 32: 025  -dreptul_contraventional

32

1. Alexandru Ioan. Administraţia Publică: Teorii, Realităţi, Perspective,

Bucureşti: Lumina Lex, 2007

2. Alexandru Ioan. Drept administrativ comparat, ediţia a II-a, Bucureşti:

Lumina Lex, 2003

3. Alexandru Ioan. Structuri, Mecanisme şi Instituţii Administrative. Note

de Curs, V. I şi II, Bucureşti: Sylvi, 1996

4. Bantuş L. Ilicitul contravenţional, Chişinău, 2001

5. Barac L. Răspunderea şi sancţiunea juridică, Lumina Lex, 1997

6. Bălan Emil. Drept administrativ şi procedură administrativă, Bucureşti:

editura Universitară, 2002

7. Cobăneanu Sergiu, Bobeica Elena, Rusu Viorel. Drept administrativ.

Note de curs, Chișinău:CEP USM, 2012

8. Colectiv. Drept poliţienesc şi contravenţional, Bucureşti: Tritonic, 2003

9. Creangă Ion. Curs de drept administrativ, volumul I, Chişinău: Epigraf,

2003, 2004

10. Drăghici C, Iacob A., Corcheş R. Drept contravenţional, Tritonic,

Bucureşti, 2004.

11. Dvoracec Maria V., Drept administrativ. Noţiuni introductive, Iaşi,

1994

12. Furdui S. Procedura în cazurile cu privire la contravenţiile

administrative, Chişinău, 2000.

13. Furdui Sergiu, Dreptul contravenţional, Chişinău: Cartier Juridic, 2005.

14. Groza L., Părăuşanu Gh., Reglementarea sancţionării contravenţionale,

Bucureşti, Editura ştiinţifică, 1973.

15. Guțuleac Victor. Drept administrativ, Chișinău: (Î.S. F.E.-P „Tipografia

centrală”, 2013

16. Iorgovan Antonie, Drept administrativ, volumul I şi a II, Bucureşti:

Nemira, 1996.

17. Manda Corneliu, Drept administrativ, ediția V, editura Univers Juridic,

Bucureşti, 2008

18. Mihai Adrian Hotca, Drept contravenţional, Editas, 2003.

19. Mocanu Victor, Țurcan Liliana, Rusu Viorel, Bobeica Elena. Drept

administrativ în scheme, Chișinău: CEP USM, 2013

20. Negoiţă Alexandru, Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei,

Bucureşti, 1993.

21. Orlov Maria, Belecciu Ştefan Drept administrativ, Chişinău: Elena V.I.,

2005

22. Orlov Maria, Drept administrativ, Chişinău: Epigraf, 2001

23. Orlov Maria, Răspunderea în dreptul administrativ, Chişinău, 1997.

24. Pivniceru M., Susanu P., Tudurache D., Contravenţia, Iaşi, 1997.

25. Poenaru Iulian, Răspunderea pentru contravenţii, Lumina Lex,

Bucureşti, 1998.

Page 33: 025  -dreptul_contraventional

33

26. Roşca Tudor, Unele consideraţii cu referinţă la coristrîngerea

administrativă, Analele ştiinţifice ale USM, nr.4, Chişinău 2000.

27. Trăilescu Anton, Drept administrativ. Tratat elementar, Bucureşti:

ALL BECK, 2002.

28. Ţiclea A. ş. a. Răspunderea contravenţională. Bucureşti, 1995.

29. Vedinaş Verginia, Drept administrativ şi instituţii politico-

administrative. Manual Practic, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002

30. Алёхин А. П., Кармолицкий А. А., Козлов Ю. М.,

Административное право Российской Федерации, Москва, 2011 г.

31. Бахрах Д. Н., Административное Право России, Учебник для

вузов, издательство Норма, Москва, 2002

32. Веремеенко И., Административно-правовые санкции, Москва,

Юридическая литература, 1975.

33. Додин Е., Доказательства в административном процессе, Москва,

Юридическая литература, 1973.

34. Козлов Ю. М., Попов Л. Л., Административное право,

издательство Юристъ, Москва, 2000 (728 pag.)

35. Кузьмичева Г., Административная ответственность, Москва, 1984.

36. Лазарев Б., Административная ответственность, Москва, 1985.

37. Никитин А. М., Административное право в схемах, издательство

Юнити-Дана, Москва, 2000 (352 pag.)

38. Овсянко Д. М., Административное право в схемах и определениях,

2-е издание, издательство Юристъ, Москва, 2002

39. Рошка Ф. А. Административная ответственность, Кишинев: КГУ,

1989.

40. Шергин А., Проблемы административно-деликтного права.

Государство и право, 1994.


Top Related