INFECŢIILE INFECŢIILE ZOOANTROPONOZZOOANTROPONOZ

E.E. MICROBIOLOGIA ŞI MICROBIOLOGIA ŞI

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL ANTRAXULUI, TULAREMIEI, AL ANTRAXULUI, TULAREMIEI,

BRUCELOZEI ŞI PESTEIBRUCELOZEI ŞI PESTEI

ZooZooantropoantropononozelezele re reprezintăprezintă maladii ale maladii ale animaleloranimalelor care pot fi care pot fi transmitransmisese oameniloroamenilor în rezultatulîn rezultatul unui contactunui contact direct direct sausau indirect indirect cucu populaţii animale populaţii animale infectinfectateate..

Unele din aUnele din acceesste infecte infecţii - antraxul, ţii - antraxul, tularemia, pesta, bruceloza – fac parte din tularemia, pesta, bruceloza – fac parte din categoria infecţiilor extrem de periculoase.categoria infecţiilor extrem de periculoase.

1.1. Sunt foarte contagioase (receptivitate Sunt foarte contagioase (receptivitate generală)generală)

2.2. Sunt capabile să provoace nu doar Sunt capabile să provoace nu doar epidemii, ci şi pandemiiepidemii, ci şi pandemii

3.3. Provoacă infecţii cu evoluţie foarte gravăProvoacă infecţii cu evoluţie foarte gravă

Microbiologia şi diagnosticul de Microbiologia şi diagnosticul de laborator al antraxuluilaborator al antraxului

Clasificarea:Clasificarea:Familia BacillaceaeFamilia BacillaceaeGenul: BacillusGenul: BacillusSpecii: Specii: Bacillus anthracisBacillus anthracis (patogen, agentul (patogen, agentul

antraxului)antraxului) Bacillus cereus (intoxicaţii alimentare)Bacillus cereus (intoxicaţii alimentare),, Bacilus polimyxaBacilus polimyxa, , Bacillus subtilis, Bacillus Bacillus subtilis, Bacillus

brevis brevis (producenţi de AB) – (producenţi de AB) – bacili antracoizibacili antracoiziBacillus anthracisBacillus anthracis a fost prima a fost prima bacteri bacteriee la care a fost la care a fost

demonstrat rolul ei în patogenia unei infecţii.demonstrat rolul ei în patogenia unei infecţii.ÎÎn 1877, Robert Koch n 1877, Robert Koch a izolata izolat micromicroorganismorganismulul îînn

culturăcultură pur purăă, demonstr, demonstrândând capacitatea lcapacitatea luiui de a de a formformaa endospor endospori şi ai şi a produ produss antraxul antraxul experimental experimental inoculinoculâânndu-ldu-l lala animal animalee. .

Caracterele morfobiologice ale Caracterele morfobiologice ale B.anthracisB.anthracis

Bacil mare (5-6 Bacil mare (5-6 µµm x 1 m x 1 µµm), cu extremităţile m), cu extremităţile drepte (tăiate), gram-pozitiv, imobil drepte (tăiate), gram-pozitiv, imobil (antracoizii sunt mobili), în produse (antracoizii sunt mobili), în produse patologice se prezintă sub formă de lanţuri patologice se prezintă sub formă de lanţuri scurte, iar în cultură – lanţuri lungi scurte, iar în cultură – lanţuri lungi (“tulpină de bambuc”).(“tulpină de bambuc”).

Tulpinile virulente formează capsulă Tulpinile virulente formează capsulă polipeptidică (acidul D-glutamic).polipeptidică (acidul D-glutamic).

Sporul este ovoid, în poziţie centrală, nu Sporul este ovoid, în poziţie centrală, nu deformează celula. deformează celula. SporSporogenezaogeneza are are loc în loc în culturculturăă, , îîn sol n sol şişi îîn n ţeţesusuturituri şişi ex exssudate udate dindin animalanimale moarte (în prezenţa oxigenului)e moarte (în prezenţa oxigenului),, dardar nnuu îîn n sângesânge sausau ţeţesusuturituri dede animal animale e viivii. .

Caractere de culturăCaractere de culturăB.anthracisB.anthracis nu este exigent nutritiv, cultivă pe medii nu este exigent nutritiv, cultivă pe medii

uzuale. Facultativ-anaerob, t optimă – 35-37 uzuale. Facultativ-anaerob, t optimă – 35-37 grade, pH 7-7,4.grade, pH 7-7,4.

Peste 24 ore de incubare formează colonii R, mari, Peste 24 ore de incubare formează colonii R, mari, cu contur neregulat, opace, plate, uscate, cu contur neregulat, opace, plate, uscate, rugoase (“coamă de leu”, “cap de meduză”). rugoase (“coamă de leu”, “cap de meduză”). Nehemolitice pe geloză-sânge (antracoizii sunt Nehemolitice pe geloză-sânge (antracoizii sunt hemolitici). Pe geloză-ser, în exces de COhemolitici). Pe geloză-ser, în exces de CO2, 2, formează colonii S (producerea capsulei). Pe formează colonii S (producerea capsulei). Pe mediu cu 0,5-1 UI de penicilină mediu cu 0,5-1 UI de penicilină B.anthracisB.anthracis formează lanţuri din forme globulare - “colier de formează lanţuri din forme globulare - “colier de perle” (perle” (proprietate proprietate absentă la antracoizi).absentă la antracoizi).

În bulion peptonat formează flocoane la fundul În bulion peptonat formează flocoane la fundul eprubetei, cu supernatantul clar. eprubetei, cu supernatantul clar.

B.anthracisB.anthracis este sensibil la fagul gamma. este sensibil la fagul gamma.

The following figures (5, 6, and 7) from the CDC are reliable images of Bacillus anthracis grown as described in the figure legends.

                                                                                                

                                                                                                   

 

                                                                                                   

Caractere biochimiceCaractere biochimice

Activitate proteoliticăActivitate proteolitică – lichefiază gelatina în – lichefiază gelatina în formă de “brad inversat”, coagulează şi formă de “brad inversat”, coagulează şi peptonizează laptele, digeră serul coagulat, peptonizează laptele, digeră serul coagulat, nu produce Hnu produce H22S.S.

Activitate zaharoliticăActivitate zaharolitică – fermentează unele – fermentează unele glucide: glucoza, maltoza, zaharoza, glucide: glucoza, maltoza, zaharoza, tregaloza, etc. Nu fermentează lactoza şi tregaloza, etc. Nu fermentează lactoza şi arabinoza.arabinoza.

Rezistenţa în mediul externRezistenţa în mediul extern: formele : formele vegetative sunt slab rezistente, svegetative sunt slab rezistente, sporporiiii rrămâămân viabn viabiillii îîn sol decen sol decenii, se distrug la nii, se distrug la fierbere în 30 minfierbere în 30 min..

Factori de patogenitateFactori de patogenitate

1.1. Capsula Capsula polipeptidică (poli-D-glutamat), polipeptidică (poli-D-glutamat), codificătă de plasmida pX02. Inhibă codificătă de plasmida pX02. Inhibă fagocitoza şi puterea bactericidă a sângelui. fagocitoza şi puterea bactericidă a sângelui. Capsula joacă un rol important în etapele Capsula joacă un rol important în etapele iniţiale ale infecţiei. Formarea capsulei are iniţiale ale infecţiei. Formarea capsulei are loc loc in vivoin vivo şi şi in vitroin vitro, pe medii cu ser şi în , pe medii cu ser şi în atmosferă cu 5 % COatmosferă cu 5 % CO22. .

2. Exotoxina2. Exotoxina antraxului, codificată plasmidic antraxului, codificată plasmidic (pX01)(pX01)

Este constituită din 3 componente:Este constituită din 3 componente: FactorFactorul Iul I, , edemaedematogentogen (EF) (EF), care este o , care este o

adenadeniilatlat--cciiclaclază.ză. Acumularea de cAMP duce Acumularea de cAMP duce la modificarea permeabilităţii membranare la modificarea permeabilităţii membranare cu producerea edemului. Inactivează PMNcu producerea edemului. Inactivează PMN

FactorFactorul ul IIII, , antigen protectantigen protector or (PA)(PA), , induce induce sinteza Ac antitoxici sinteza Ac antitoxici protectprotectoriori. PA . PA este responsabil de fixarea toxinei pe este responsabil de fixarea toxinei pe receptorii celulelor sensibile.receptorii celulelor sensibile.

FactorFactorulul III III, , letal (LF)letal (LF), responsabil de , responsabil de efectele efectele letalletalee ale toxineiale toxinei anthrax. anthrax. Este o Este o proteazăprotează Zn++ dependent Zn++ dependentăă carecare induce induce producerea producerea cciitokinetokinelorlor dede către către macromacroffage age şişi lliimmffocociitete (TNF, IL-1) şi stimulează reacţia (TNF, IL-1) şi stimulează reacţia inflamatoare.inflamatoare.

ApartApartee, , aceştiaceşti factor factorii exercită exercită activitactivitateate biologicbiologicăă nenessememnificatnificativăivă lala animal. animal. Din Din contracontra, combina, combinaţţiiii dindin ddooi sau ti sau trereii factorifactori toxitoxicici determină următoareledetermină următoarele consecinţeconsecinţe la la animale animale experimentalexperimentale:e:

PA+LF PA+LF = activitate= activitate letal letalăă PAPA++EF EF = = produce edem produce edem EF+LF EF+LF = = inactiv inactiv PA+LF+EF PA+LF+EF = = edem edem şişi necro necroză cu efectză cu efect letal letal

Acest Acest experiment sugeexperiment sugereazărează căcă toxina toxina antraxantraxului ului are structură clasică de citotoxină are structură clasică de citotoxină bacteriană de tip bacteriană de tip A-B A-B cucu PA PA în calitate deîn calitate de B B--fragment fragment (de fixare pe receptori celulari) şi (de fixare pe receptori celulari) şi cu factorii cu factorii EF EF şişi LF LF cu funcţie de fragmentcu funcţie de fragment A A (activ), care acţionează în interiorul celulei(activ), care acţionează în interiorul celulei. .

Structura antigenică a Structura antigenică a B.anthracisB.anthracis

1.1. Ag polipeptidic capsular (induce Ac Ag polipeptidic capsular (induce Ac neprotectori)neprotectori)

2.2. Ag polizaharidice somatice Ag polizaharidice somatice termostabile (depistate în reacţia termostabile (depistate în reacţia de precipitare Ascoli)de precipitare Ascoli)

3.3. Toxina (componentul PA), induce Toxina (componentul PA), induce formarea Ac protectori, formarea Ac protectori, neutralizanţineutralizanţi

Epidemiologia şi patogeneza antraxuluiEpidemiologia şi patogeneza antraxuluiSursa de infecţieSursa de infecţie – animalele erbivore bolnave de – animalele erbivore bolnave de

antrax (ovine, caprine, bovine, suine). Solul antrax (ovine, caprine, bovine, suine). Solul contaminat cu spori este un rezervor de germeni contaminat cu spori este un rezervor de germeni important şi permanent (80 ani).important şi permanent (80 ani).

Transmiterea:Transmiterea: - prin contact direct cu animalele bolnave sau produse prin contact direct cu animalele bolnave sau produse

contaminate (carne, piei, lână, blană, etc), păşuni şi contaminate (carne, piei, lână, blană, etc), păşuni şi nutreţuri contaminate, cu pătrunderea agentului prin nutreţuri contaminate, cu pătrunderea agentului prin tegumenttegument

- aerogen, prin inhalarea sporilor de aerogen, prin inhalarea sporilor de B.anthracisB.anthracis- pe cale alimentară (consum de carne de la animale pe cale alimentară (consum de carne de la animale

bolnave de antrax insuficient prelucrate termic) bolnave de antrax insuficient prelucrate termic) În majoritatea cazurilor antraxul se manifestă ca boală În majoritatea cazurilor antraxul se manifestă ca boală

profesională a îngrijitorilor de animale, personalului profesională a îngrijitorilor de animale, personalului de la abatoare, întreprinderi de prelucrare a de la abatoare, întreprinderi de prelucrare a produselor animaliere, veterinarilor, zootehnicienilor, produselor animaliere, veterinarilor, zootehnicienilor, măcelarilor, tăbăcarilor, etc.măcelarilor, tăbăcarilor, etc.

Formele clinice de antraxFormele clinice de antraxI. Antraxul cutanatI. Antraxul cutanat , “pustula , “pustula malignmalignă” ă”

(forma cea mai frecventă). (forma cea mai frecventă). SporSporiiii iintrntrăă printr-printr-o leziuneo leziune a tegumentuluia tegumentului, germine, germineazăază şişi prolifereprolifereazăază lala po poaarta rta dede iintrntrare, cu are, cu dezvoltarea unui edem gelatinos local dezvoltarea unui edem gelatinos local caracteristic. caracteristic. În locul penetrării, peste 12-36 În locul penetrării, peste 12-36 ore de la infecţie, apare ore de la infecţie, apare o papulo papulă, care ă, care evoluează rapid într-oevoluează rapid într-o ve vezzicicuullăă, , apoiapoi înîn pustulpustulăă cu conţinut sanguinolent.cu conţinut sanguinolent. La La spargerea pustulei se formează o leziune spargerea pustulei se formează o leziune necrotică, prezentând în centru o escarănecrotică, prezentând în centru o escară neagră înconjurată de vezicule satelite.neagră înconjurată de vezicule satelite. LLeezziiuunneaea se localizează mai frecvent pe se localizează mai frecvent pe mâini, faţă, ceafămâini, faţă, ceafă, , etcetc. . Pătrunderea în sânge Pătrunderea în sânge determină determină diseminadiseminarea rea ssiistemicstemicăă aa bacteri bacterieiei..

II. II. Antraxul pAntraxul pulmonarulmonar apare la apare la inhalainhalarearea sporilor desporilor de B. anthracisB. anthracis , , care suntcare sunt înglobaţi deînglobaţi de macro macroffageagele le alveolaralveolaree unde eiunde ei germine germineazăază şi seşi se multiplică, determinând o pneumonie multiplică, determinând o pneumonie foarte gravăfoarte gravă. . Urmează infectarea Urmează infectarea ganglionilor limfatici mediastinali cu ganglionilor limfatici mediastinali cu dezvoltarea unei necroze dezvoltarea unei necroze hemoragichemoragicee. . PPaaccientientulul manifest manifestăă fefebbrrăă, , stare de răustare de rău, m, miialgialgiee, , tusetuse neneproductivproductivăă. . Din ganglioniiDin ganglionii l liimmfatici fatici infecinfecţţiiaa poate trece în sângepoate trece în sânge.. DeDecesul cesul poate surveni îpoate surveni în 24 h. n 24 h.

III. III. AnthraxAnthraxul digestiv ul digestiv apareapare în urma în urma consumului de carne consumului de carne infectinfectată. În ată. În mucoasa intestinală se dezvoltă mucoasa intestinală se dezvoltă procese identice cu cele din antraxul procese identice cu cele din antraxul cutanat (enterocolită ulceroasă).cutanat (enterocolită ulceroasă). Poate Poate urma urma invainvazziiaa ganglionilor limfatici ganglionilor limfatici memezzentericenterici şi a sângeluii şi a sângelui. .

Clinic: Clinic: vomvomăă şişi diare diaree, cu sânge în e, cu sânge în masele fecalemasele fecale. Inva. Invazziiaa sângelui este sângelui este asociatasociatăă cucu prostra prostraţţiie profundăe profundă, , şşococ şi şi moarte.moarte.

MeningitaMeningita poate apare (foarte rar) ca poate apare (foarte rar) ca urmare a oricărei forme de antraxurmare a oricărei forme de antrax

Diagnosticul de laborator al Diagnosticul de laborator al antraxuluiantraxului

Se efectuează numai în laboratoare Se efectuează numai în laboratoare specializate cu respectarea unor specializate cu respectarea unor reguli stricte de securitate.reguli stricte de securitate.

PrelevatePrelevate (în funcţie de forma clinică): (în funcţie de forma clinică): exsudat din leziunea cutanată, spută, exsudat din leziunea cutanată, spută, sânge, LCR, materii fecale, bioptate sânge, LCR, materii fecale, bioptate din ganglioni limfatici, probe din ganglioni limfatici, probe necroptice, probe de la animalul necroptice, probe de la animalul suspect şi elemente din mediul extern suspect şi elemente din mediul extern

Examenul microscopic directExamenul microscopic direct

1.1. În frotiuri pregătite din prelevate şi În frotiuri pregătite din prelevate şi colorate Gram sau cu albastru de metilen colorate Gram sau cu albastru de metilen se observă bacili mari cu morfologia se observă bacili mari cu morfologia caracteristică, izolaţi sau în lanţuri caracteristică, izolaţi sau în lanţuri scurte. Sporii sunt rareori prezenţi.scurte. Sporii sunt rareori prezenţi.

2.2. RIFRIF

Examenul bacteriologicExamenul bacteriologic

I.I. Prelevatele monomicrobiene se Prelevatele monomicrobiene se însămânţează pe geloză şi geloză-însămânţează pe geloză şi geloză-sânge, iar cele polimicrobiene se sânge, iar cele polimicrobiene se încălzesc în prealabil 10 min la 75 grade încălzesc în prealabil 10 min la 75 grade C. Sângele – în bulion glucozat. C. Sângele – în bulion glucozat. Incubarea la 37 C timp de 24 ore.Incubarea la 37 C timp de 24 ore.

II.II. Examinarea coloniilor crescute, selecţia Examinarea coloniilor crescute, selecţia celor suspecte şi acumularea lorcelor suspecte şi acumularea lor

III.III. Identificarea culturii pure acumulate şi Identificarea culturii pure acumulate şi diferenţierea de antracoizi. diferenţierea de antracoizi.

Table 1. Differential Characteristics of B. anthracis B. cereus and B. thuringiensis

Caracterul B. anthracis B. cereus  

Necesitatea de tiamină la cultivare + -

Hemoliză pe geloză-sânge - +

Capsula polipeptidică + -

Sensibilitate la fagul gamma + -

Mobilitate - +

Cultivare pe geloză salină - +

Testul “colierul de perle” + -

Examenul biologicExamenul biologicSe inoculează cobaii sau şoarecii, care sunt Se inoculează cobaii sau şoarecii, care sunt

foarte sensibili la infecţie. După moartea lor foarte sensibili la infecţie. După moartea lor bacilii sunt depistaţi în frotiuri din organe.bacilii sunt depistaţi în frotiuri din organe.

Depistarea Ag polizaharidiceDepistarea Ag polizaharidice termostabile termostabile în prelevate (reacţia Ascoli)în prelevate (reacţia Ascoli)

Diagnosticul serologicDiagnosticul serologic. Ac anti-antrax pot . Ac anti-antrax pot fi depistaţi la convalescenţi în RP sau RFCfi depistaţi la convalescenţi în RP sau RFC

Diagnosticul imunologicDiagnosticul imunologic (proba cutanată (proba cutanată alergică). Se pune în evidenţă starea de alergică). Se pune în evidenţă starea de hipersensibilizare prin inocularea hipersensibilizare prin inocularea intradermică a 0,1 ml de antraxină (extract intradermică a 0,1 ml de antraxină (extract din tulpina vaccinantă de din tulpina vaccinantă de B.anthracis).B.anthracis). Reacţie pozitivă – edem şi hiperemie cu Reacţie pozitivă – edem şi hiperemie cu diametrul peste 8 mm.diametrul peste 8 mm.

Tratamentul antraxuluiTratamentul antraxului- Antibiotice (peniciline, cefalosporine, Antibiotice (peniciline, cefalosporine,

fluorochinolone)fluorochinolone)- Imunoglobulina antiantraxImunoglobulina antiantraxProfilaxia specifică a antraxuluiProfilaxia specifică a antraxului- Depistarea şi izolarea animalelor bolnave, Depistarea şi izolarea animalelor bolnave,

incinerarea animalelor moarte sau incinerarea animalelor moarte sau îngroparea adâncă a cadavrelor şi îngroparea adâncă a cadavrelor şi acoperirea lor cu var nestinsacoperirea lor cu var nestins

- Vaccinarea animalelorVaccinarea animalelor- Imunizarea personalului expus cu vaccin Imunizarea personalului expus cu vaccin

viu atenuatviu atenuat

Microbiologia şi diagnosticul de Microbiologia şi diagnosticul de laborator al tularemieilaborator al tularemiei

Clasificarea Clasificarea Familia Familia FrancisellFrancisellaceaeaceae Genul Genul FrancisellaFrancisella Specii: Specii: F.tularensisF.tularensis (agentul cauzal al (agentul cauzal al

tularemiei)tularemiei)

F.philomiragiaF.philomiragia (infec (infecţţii ii sistemice)sistemice)

Se cunosc Se cunosc 4 biovaruri4 biovaruri (subspecii) de (subspecii) de F.tularensisF.tularensis, care difer, care diferăă dup dupăă activitatea activitatea biochimicbiochimicăă, virulen, virulenţăţă şşi ri răăspspâândire ndire geograficgeograficăă::

F.tularensisF.tularensis tularensistularensis ((nearcticanearctica)) (tip A; (tip A; foarte virulentfoarte virulentăă, r, răăspspâânditndităă îîn America de n America de Nord)Nord)

F. tularensisF. tularensis holarcticaholarctica ((palearcticapalearctica)) (tip B; (tip B; mai pumai puţţin virulentin virulentăă, cu r, cu răăspspâândire ndire îîn n Europa) Europa)

F. tularensisF. tularensis mediasiaticamediasiatica: virulen: virulenţăţă similar similarăă cu cu F. tularensisF. tularensis holarcticaholarctica

F. tularensisF. tularensis novicidanovicida: virulen: virulenţăţă redus redusăă, , cauzeazcauzeazăă infec infecţţie numai la gazde ie numai la gazde imunocompromise. Izolatimunocompromise. Izolatăă îîn SUA.n SUA.

Prima descriere a tularemiei a fost realizatPrima descriere a tularemiei a fost realizatăă îîn Japonia n Japonia îîn 1837. Denumirea agentului n 1837. Denumirea agentului provine de la regiunea provine de la regiunea TulareTulare, California, , California, unde, unde, îîn 1911, n 1911, în timpul unei epizootii printre în timpul unei epizootii printre veveriţele de pământ, veveriţele de pământ, a fost izolata fost izolatăă tulpina tulpina bacterianbacteriană şă şi i apreciindapreciind aportul aportul Dr Edward Dr Edward FrancisFrancis, care, în, care, în 1928, studiaz 1928, studiazăă şşi descrie i descrie agentul cauzal agentul cauzal şşi patogeneza maladiei prin i patogeneza maladiei prin experienexperienţăţă personal personalăă îîn peste 800 cazuri. n peste 800 cazuri.

F tularensisF tularensis are răspâdireare răspâdire ubicvitară, ubicvitară, parazitând pesteparazitând peste 100 specii de animale 100 specii de animale ssăălbaticelbatice (în special rozătoare) (în special rozătoare), p, păăssăări ri şşi i insecte insecte şşi i persistă îpersistă în apa din zonele unde se n apa din zonele unde se îîntntââlnesc aceste animale. Toate mamiferele lnesc aceste animale. Toate mamiferele fac o septicemie fac o septicemie cucu prezen prezenţa ţa bacteriilbacteriiloror îîn n toate toate ţţesuturile.esuturile.

Caracterele morfobiologice ale Caracterele morfobiologice ale F.tularensisF.tularensis

Morfologia:Morfologia:F.tularensisF.tularensis reprezint reprezintăă o o cocobacterie cocobacterie foarte mică foarte mică (0.2-0.5 µm (0.2-0.5 µm x 0.7-1.0 µm), gram-negativx 0.7-1.0 µm), gram-negativă, uneori ă, uneori se colorează mai intens la poli, se colorează mai intens la poli, pleomorfpleomorfă, ă, imobilimobilăă, asporogen, asporogenăă, , tulpinile virulente posedtulpinile virulente posedăă capsul capsulăă..

Caractere de culturăCaractere de cultură: bacteria nu poate fi : bacteria nu poate fi cultivată pe medii uzuale. Pentru izolare se cultivată pe medii uzuale. Pentru izolare se utilizează medii îmbogăţite:utilizează medii îmbogăţite:

- mediul Francis (geloză+sânge de iepure mediul Francis (geloză+sânge de iepure +cisteină +glucoză)+cisteină +glucoză)

- Mediul McCoy, cu gălbenuş de ouMediul McCoy, cu gălbenuş de ou- Geloză-ciocolatăGeloză-ciocolată

Cultivarea se efectueaza la 35 - 37 grade, în Cultivarea se efectueaza la 35 - 37 grade, în aerobioză. Peste 2-4 zile apar colonii S, aerobioză. Peste 2-4 zile apar colonii S, mici (mici (1 1 -- 2 mm 2 mm îîn diametrn diametru)u), , albe-cenuşiialbe-cenuşii, , transparentetransparente, , mucoide, cu marginile mucoide, cu marginile regulateregulate şi şi susupprraafafaţa lucioasăţa lucioasă..

Caractere biochimiceCaractere biochimice::

F.tularensisF.tularensis este catalazo+ şi oxidazo-, este catalazo+ şi oxidazo-, nu descompune ureea, produce Hnu descompune ureea, produce H22S, S, unele biovaruri fermentează glicerolul. unele biovaruri fermentează glicerolul.

Rezistenţa în mediul externRezistenţa în mediul extern

Mi/oMi/organismrganismeleele potpot supravieţuisupravieţui perio perioaadde e îndelungateîndelungate dede tim timpp îîn n apăapă, , nămol,nămol, cadavre decadavre de animal animale e ((mediu umedmediu umed). ). F.tularensisF.tularensis este distrusă la 56 grade este distrusă la 56 grade în 10 minute, dar congelarea permite în 10 minute, dar congelarea permite conservarea bacteriei.conservarea bacteriei.

Factorii de patogenitateFactorii de patogenitate nu sunt încă nu sunt încă bine definiţi:bine definiţi:

1.1. Pili (adeziune)Pili (adeziune)

2.2. Capacitatea de a penetra în Capacitatea de a penetra în macrofage, supravieţuind şi macrofage, supravieţuind şi multiplicându-se în interiorul multiplicându-se în interiorul celulelor până la moartea lor celulelor până la moartea lor (parazitism facultativ intracelular)(parazitism facultativ intracelular)

3.3. Capsula (rol protector)Capsula (rol protector)

4.4. Endotoxina (LPZ)Endotoxina (LPZ)

Epidemiologia şi patogeneza Epidemiologia şi patogeneza tularemieitularemiei

Sursa de infecţieSursa de infecţie – animale bolnave sau – animale bolnave sau cadavre de animale, transmiterea de la cadavre de animale, transmiterea de la om la om nu are loc. om la om nu are loc.

Rezervorul principal – mamifere mici şi medii Rezervorul principal – mamifere mici şi medii (iepuri, veveriţe, şobolani, şoareci, (iepuri, veveriţe, şobolani, şoareci, rozătoare acvatice, lemingi). Omul, rozătoare acvatice, lemingi). Omul, pisicile, câinii, anumite specii de păsări, pisicile, câinii, anumite specii de păsări, peşti şi amfibii pot fi gazde accidentalepeşti şi amfibii pot fi gazde accidentale

Vectori – insecte (tăuni, ţânţari, căpuşe ) Vectori – insecte (tăuni, ţânţari, căpuşe ) Porţi de intrarePorţi de intrare – tegumentul (chiar intact), – tegumentul (chiar intact),

mucoasele, conjunctivamucoasele, conjunctiva

Deer ticks

                                                                                                                        

Transmiterea: Transmiterea: - Contact cu animale infectate, cadavre sau Contact cu animale infectate, cadavre sau

cu apa contaminată (lacuri, bazine, etc)cu apa contaminată (lacuri, bazine, etc)- Aerogen prin inhalare (vânători...)Aerogen prin inhalare (vânători...)- Alimentar, prin consum de apă sau Alimentar, prin consum de apă sau

alimente infectatealimente infectate- Înţepătura artropodelor hematofage Înţepătura artropodelor hematofage

FFrancisella tularensisrancisella tularensis eesstete una dintre cele una dintre cele mai virulente bacteriimai virulente bacterii. . Câteva zeci de mi/o Câteva zeci de mi/o (10-50) pot provoca suferinţe grave(10-50) pot provoca suferinţe grave. .

Patogeneza şi Patogeneza şi

formele clinice de tularemieformele clinice de tularemie

Francisella tularensisFrancisella tularensis eesstete o bacterie o bacterie facultativfacultativ intracelular intracelulară.ă. I Iniţialniţial infectinfecteazăează macromacroffageagelele, cu , cu diseminarea mi/o şi afectarea diferitor diseminarea mi/o şi afectarea diferitor organeorgane, inclu, inclussiiv plămânii, ficatul, v plămânii, ficatul, splina, ganglionii limfaticisplina, ganglionii limfatici.. Un rol Un rol important în patogeneza leziunilor îl important în patogeneza leziunilor îl joacă hipersensibilitatea tardivă.joacă hipersensibilitatea tardivă.

Formele clinice de tularemieFormele clinice de tularemie sunt în sunt în relaţie cu calea de pătrundere:relaţie cu calea de pătrundere:

- - Forma ulceroganglionarăForma ulceroganglionară (70-85% de (70-85% de cazuri), penetrarea agentului patogen prin cazuri), penetrarea agentului patogen prin tegument sau mucoase. Mi/otegument sau mucoase. Mi/o se multiplicăse multiplică local local şi determină apariţia, peste 3-5 zile şi determină apariţia, peste 3-5 zile de la expoziţie, de la expoziţie, a a unei unei papule papule în locul deîn locul de inoculainoculare. Peste cîteva zile se transformă re. Peste cîteva zile se transformă în pustulă, care se ulcerează rapid.în pustulă, care se ulcerează rapid. UUlcerlcerul ul areare 2 2 -- 4 cm 4 cm îîn diametrn diametruu şi marginile şi marginile neneregularegulatete.. Uneori ulcerul poate fi acoperit Uneori ulcerul poate fi acoperit cu o crustă neagră (asemănătoare cu cu o crustă neagră (asemănătoare cu escara în antrax).escara în antrax).

Bacteriile se răspândesc spre ganglionii Bacteriile se răspândesc spre ganglionii limfaticilimfatici regional regionalii, , undeunde cau cauzeazăzează lliimmffadenitadenite necrotice, înconjurate de e necrotice, înconjurate de infiltrate granulomatoase (bubonul infiltrate granulomatoase (bubonul tularemic). Ganglionii limfatici afectaţi tularemic). Ganglionii limfatici afectaţi devin fluctuanţi, uneori creând canale de devin fluctuanţi, uneori creând canale de drenare în tegument. Mi/o potdrenare în tegument. Mi/o pot disemina disemina hematogen hematogen infectândinfectând multiple organ multiple organe, cu e, cu dezvoltarea septicemieidezvoltarea septicemiei. .

- Forma ganglionarăForma ganglionară se manifestă prin se manifestă prin afectarea ganglionilor limfatici regionali, afectarea ganglionilor limfatici regionali, leziunea de la poarta de intrare lipseşte.leziunea de la poarta de intrare lipseşte.

- Forma oculoganglionarăForma oculoganglionară apare la apare la pătrunderea agentului cauzal prin pătrunderea agentului cauzal prin conjunctivă. Se dezvoltă necroza şi conjunctivă. Se dezvoltă necroza şi ulceraţia conjunctivei, cu infiltraţie ulceraţia conjunctivei, cu infiltraţie limfocitară. Din limfocitară. Din conjunctivconjunctivă bacteriile ă bacteriile trec în ganglionii limfaticitrec în ganglionii limfatici preauricularpreauricularii, submandibular, submandibulari saui sau cervicalcervicalii, , provocândprovocând le lezziiuunnii similar similaree cu cele din tcu cele din tularemiaularemia ulceroganglionarăulceroganglionară. .

- Forma orofaringeană Forma orofaringeană (anginoganglionară)(anginoganglionară)

Mi/oMi/o iintrntrăă prin mucoasaprin mucoasa oro oroffarariinngeluigelui în urma în urma ingestiingestieiei sausau inhal inhalăriiării lorlor. .

Uzual se dezvoltă fUzual se dezvoltă farariingitngitee sausau ton tonzzilitilite e exsudativeexsudative,, cu u cu ulcerlceraţieaţie ulterioarăulterioară. . Pătrunderea în ganglionii limfatici cervicali Pătrunderea în ganglionii limfatici cervicali determină necroză şi supuraţie.determină necroză şi supuraţie.

- Forma tifoidică (abdominală)Forma tifoidică (abdominală), cu , cu afecţiuni generalizate. Mi/o pătrund în sânge afecţiuni generalizate. Mi/o pătrund în sânge prin tegument sau mucoase şi afectează prin tegument sau mucoase şi afectează plămânii şi organele reticulo-endoteliale. plămânii şi organele reticulo-endoteliale. Determină frecvent septicemie şi şocDetermină frecvent septicemie şi şoc

- Forma pneumonicăForma pneumonică, foarte gravă. Mi/o , foarte gravă. Mi/o pătrund în plămâni aerogen sau hematogen.pătrund în plămâni aerogen sau hematogen.

Diagnosticul de laborator al tularemieiDiagnosticul de laborator al tularemiei

Se realizează doar în laboratoare Se realizează doar în laboratoare specializatespecializate

PrelevatePrelevate: în funcţie de forma clinică: : în funcţie de forma clinică: serozitate din leziunea cutanată sau serozitate din leziunea cutanată sau conjunctivă, exsudat faringian, aspirat conjunctivă, exsudat faringian, aspirat din ganglionul limfatic afectat, spută, din ganglionul limfatic afectat, spută, sânge.sânge.

Metode directe de diagnosticMetode directe de diagnostic

1.1. Examenul microscopicExamenul microscopic direct este direct este foarte dificil, aproape imposibil. RIF are o foarte dificil, aproape imposibil. RIF are o sensibilitate mai maresensibilitate mai mare

2. 2. Examenul bacteriologicExamenul bacteriologic. Izolarea . Izolarea F.tularensisF.tularensis direct din prelevate este direct din prelevate este practic imposibilă. Uzual se utilizează practic imposibilă. Uzual se utilizează inocularea prelevatelor la animale inocularea prelevatelor la animale experimentale sensibile (şoareci, cobai). experimentale sensibile (şoareci, cobai). La necropsii se studiază frotiuri-amprente La necropsii se studiază frotiuri-amprente din organele afectate (Giemsa, RIF), se fac din organele afectate (Giemsa, RIF), se fac însămânţări pe medii speciale (Francis, Mc însămânţări pe medii speciale (Francis, Mc Coy). Tulpinile izolate sunt identificate Coy). Tulpinile izolate sunt identificate morfologic, cultural, biochimic, antigenic morfologic, cultural, biochimic, antigenic (RA cu seruri anti-(RA cu seruri anti-F.tularensisF.tularensis).).

Diagnosticul indirectDiagnosticul indirect1.1. SerodiagnosticulSerodiagnosticul. Detectarea Ac este . Detectarea Ac este

un element esenţial în diagnosticul un element esenţial în diagnosticul tularemiei. Ac apar după ziua a 7 de tularemiei. Ac apar după ziua a 7 de boală, ating titrul maxim peste 1-2 luni boală, ating titrul maxim peste 1-2 luni (1:1000 sau mai mult) şi persistă mai (1:1000 sau mai mult) şi persistă mai mulţi ani. RA cu suspensie de bacterii mulţi ani. RA cu suspensie de bacterii omorâte este cea mai utilizată. Titru omorâte este cea mai utilizată. Titru diagnostic – 1:80, cu creşterea lui în diagnostic – 1:80, cu creşterea lui în dinamică de cel puţin 4 ori.dinamică de cel puţin 4 ori.

ELISA este posibilă.ELISA este posibilă.2. Intradermoreacţia cu tularină2. Intradermoreacţia cu tularină..

Hipersensibilitatea poate fi testată peste Hipersensibilitatea poate fi testată peste 5 zile de la debutul bolii. 5 zile de la debutul bolii.

Tratamentul tularemieiTratamentul tularemiei

Antibiotice: aminozide (streptomicină, Antibiotice: aminozide (streptomicină, gentamicină), tetracicline, cloramfenicol, gentamicină), tetracicline, cloramfenicol, fluorochinolone, eritromicină (există şi fluorochinolone, eritromicină (există şi tulpini rezistente)tulpini rezistente)

Profilaxia tularemieiProfilaxia tularemiei - Informarea persoanelor expuse Informarea persoanelor expuse

contaminăriicontaminării- Supraveghere sanitarăSupraveghere sanitară- Vaccinarea contingentelor de risc cu vaccin Vaccinarea contingentelor de risc cu vaccin

viu atenuat asugură imunitatea pe o durată viu atenuat asugură imunitatea pe o durată de 5-7 anide 5-7 ani

MICROBIOLOGIA MICROBIOLOGIA ŞI DIAGNOSTICUL DE ŞI DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL PESTEILABORATOR AL PESTEI

Familia:Familia: Enterobacteriaceae EnterobacteriaceaeGenulGenul: Yersinia: YersiniaSpeciaSpecia: : Y. pestisY. pestisBiovariante:Biovariante: Antiqua, Medievalis, Orientalis Antiqua, Medievalis, OrientalisDescoperită în 1894 de către Alexandre Descoperită în 1894 de către Alexandre

Yersin, în timpul unei epidemii de pestă în Yersin, în timpul unei epidemii de pestă în Hong-Kong. Hong-Kong.

Pesta este o infecţie care a provocat epidemii Pesta este o infecţie care a provocat epidemii grave pe parcursul ultimilor 2000 ani. În grave pe parcursul ultimilor 2000 ani. În timpul epidemiei din sec. 14, numită Boala timpul epidemiei din sec. 14, numită Boala Neagră, au decedat peste 1/3 din populaţia Neagră, au decedat peste 1/3 din populaţia Europei.Europei.

În prezent – peste 3000 cazuri anualÎn prezent – peste 3000 cazuri anual

Caractere morfobiologiceCaractere morfobiologice

Y. pestis Y. pestis reprezintă un bastonaş reprezintă un bastonaş gram-, care se colorează mai gram-, care se colorează mai intens la poli, imobil, asporulat, intens la poli, imobil, asporulat, posedă microcapsulă. posedă microcapsulă.