Zoltan Rostas, interviu cu Ernest Bernea, P 2

8/18/2019 Zoltan Rostas, interviu cu Ernest Bernea, P 2

1/21

Zoltán Rostás - partea IISursa: http://www.randuiala.ro/interviuri/zoltan-rostas-2

- Metoda mea de lucru este următoarea: după ce am trecut în revistăcronologic viaţa celui cu care fac interviul iau pe r!nd actorii acestui parcurs."e dumneavoastră a# vrea să vă între$ pentru început despre cei din prima

echipă: cum v-aţi cunoscut ce relaţii aţi avut. %ar deocamdată să mergema#a cronologic.

- &u am să vă fac o scurtă completare la %răgu# care are tematica luiinteresantă. Sunt vreo trei lucrări importante. &ste o nuntă pe care amredactat-o eu cu 'ndreia# sau cum dumnezeu îl cheamă la care am lucratfoarte mult pentru că a avut după înregistrarea mea vreo trei sute #aptezecide oameni prezenţi la această nuntă. (i am reluat-o după ce am înregistrat-oacolo cu de-amănuntul am reluat-o cu profesorul )onică împreună după ce i-

am cedat eu %ealul Mohului. (i el av!nd ma#ină eu am făcut nunta în *ara

+

http://www.randuiala.ro/interviuri/zoltan-rostas-2http://www.randuiala.ro/interviuri/zoltan-rostas-2#http://www.randuiala.ro/interviuri/zoltan-rostas-2


2/21

,ltului unde sunt vreo douăzeci #i două de sate #i el #i-a completat materialulpe care eu i-l dădusem dea în legătură cu %ealul Mohului. 'm fost chiar laMohu #i la 'vrig acolo era un popă de vreo optzeci #i ceva de ani care sescălda domnule în lacurile munţilor... &u n-am putut să stau cu picioarele înapa aia #i el se scălda (i asta vream să spun că ce era foarte important

pentru mine - #i cred pentru toată echipa - a fost această nuntă care a fostfoarte mare a cuprins mai $ine de umătate de sat. (i re#te ind angaatănumeric în felul ăsta s-a înt!mplat fenomenul următor foarte util pentrucercetător: acela de a se face c!t mai multe din datinile posi$ile. %in cauzaasta lucrarea mea i-a plăcut lui &liade că a declarat că e cea mai $ună lucrarede sociologie rom!nească pentru că au apărut o serie întreagă de datini defenomene mai larg vor$ind în legătură cu datinile nunţii. 'l doilea fenomen afost la %ealul Mohului. %ealul Mohului l-am făcut eu în 021 singur #i în 03 amfost din nou acolo #i i l-am dat lui )onică. )-am dat materialul cules #i )onică a

început lucrarea el. &l a lucrat destul de mult timp nu #tiu c!t cinci #ase#apte ani4 ' lucrat tot a#a...

- ' mai ie#it el acolo la Mohu #i singur după aceea4

- 5u. 5u la Mohu cu mine a fost. %ar a fost cu mine întruc!t eu făceamculegerea materialului pentru nuntă urmăream motivele care circulau maimult #i unde erau mai puternice unde erau mai sla$e acolo am avut oconstatare e6traordinară. Merită să ţi-o spun că-i tot de la %răgu#... 'mconstatat că cei mai importanţi vrăitori magicieni ai *ării ,ltului toţi

descindeau dintr-o $ătr!nă numită 7uneriţa din +898. oţi erau rude cu ea.;ă se găsea într-un sat sau altul n-avea importanţă. %acă dădeai peste unulde ăsta care făcea vrăitorie #i avea puteri asta era interesant că a#a eraconceput a#a era g!ndit era socotit că tre$uie văzut dacă nu are legături cu$ătr!na 7uneriţa. 7osta c!ndva că murise de mult. (i într-adevăr...

- (i memoria ei s-a păstrat în con#tiinţa colectivă4

- %a sigur &u am genealogia familiei #i genealogia familiei ei este că totneamul lor a fost un neam de vrăitori deci o ereditate spirituală. )nteresant

lucru. 'sta am descoperit-o eu urmărind nunta #i )onică urmărindu-#i %ealulMohului. ;are într-adevăr a fost o lucrare foarte interesantă #i n-am dat-o pem!nă proastă /r!de/ a ie#it o lucrare de nivel occidental. ' lăudat-o p!nă #iStahl... Minunea minunilor 'm văzut acum o scrisoare pe care a scris-o c!nds-a săr$ătorit %răgu#ul #i *ara ,ltului la Muzeul Satului l-a citat pe )onică pemine nu m-a citat. /r!de/ 5-am fost noi în prea $une relaţii. (i asta în anul 03#i s-a reconstituit din nou pentru că ce făcusem eu în 021 s-a repetat în 03 #ia fost ultima oară c!nd s-a mai făcut...

2


3/21

- 5u nu nu staţi puţin... %upă %răgu# a venit ucrul a fost foarte interesant #idomnule parcă a fost ceva făcut ' #i dispărut după aia S-a reconstituitcomplet #i a #i dispărut... /arată fotograi/ &u am multe 'm ?3 de fotograipentru un eventual al$um etnograc. (i pentru că nu mi s-au tipărit m-amsupărat #i nu cred că mai fac. (i aici am e6tras din ele un număr de poze care

au să meargă la lucrarea aia la sf!r#it ca adaos.

- %umneavoastră aţi făcut fotograile4

- @umătate. Sunt de la =usti sunt de la )nstitutul de &tnograe de &tnologie#i...

- AermanBiC a fost acolo atunci la %răgu#4

- ' fost... /se uită la poze/ 'ici mergeau... cum mergeau la c!mp înţelegi47eciorii satului mergeau #i făceau seceri#ul la lanurile preotului mai înt!i se

făcea la toţi oamenii înstăriţi la toţi ăia la care nevestele erau numiteD$oreseE $oierese acuma le zice $oneasa dar asta este acum echivalent cunevasta e cu totul altceva

- Fsta-i faimosul $uzdugan...

- %a ăsta a fost. >-am pus la D

- %a chiar pe copertă.

- (i am reu#it să reconstituim foarte $ine. Sigur tre$uia să #tii puţină

mitologie comparată ca s-o faci ca lumea #i )onică era orientat de#i nu s-a$ăgat prea mult în pro$lema asta în mitologia comparată. %ar a făcut cu oprecizie a#a a reconstitui tot fenomenul din toate punctele de vedere. (i aie#it o lucrare foarte frumoasă am avut-o am dat-o #i n-o mai am /r!de/.%omnule a#a păţesc cu multe cărţi le-am dat #i nu s-au mai întors... %ecidupă nuntă ăsta a fost al doilea fenomen important. Gncă un fenomenimportant a fost mergerea unei echipe cu raian Herseni #ef în Ialea ;oociiîn munţii 7ăgăra#ului unde am studiat st!nele....

- 5u în 0?4


4/21

- 5u în 021 am făcut asta. Gn 021 da. ' mai făcut parte din această echipă>ivia =avăt care era $otanistă #i Manolache care era #i el zoolog sau nu #tiuce era în orice caz era naturalist plus Herseni plus eu. (i ecare$ineînţeles aveam o anumită atri$uţie acolo.

- "ractic vechea temă a lui Herseni cu păstoritul a fost studiată acolo. 5u4

- %a sigur

- ;ă el încă de la 5ere a început...

- %a. &u am mers p!nă sus la sterpe acolo sus am studiat sterpele acolo m-am $ăgat cu picioarele în apă dar n-am putut să mă scald gheaţă era apa Gţiimaginezi că lacul Jrlii că a#a se chema lacul din Ialea ;oocii unde am fostnoi #i la sterpe astea erau cam la +K33 #i sterpele erau la 2233.

- ;e înseamnă sterpele4

- ;are nu dau lapte. 'lea le izolează nu le ţine acolo. 'stea sterpele sunt dusela înălţimi mai mari #i-n alte condiţii mai puţin griulii mai cu puţină atenţie.(i acolo a venit ursul peste mine noaptea. M-am trezit că oile $rusc... am auzita#a un zgomot puternic #i c!nd m-am uitat - se vedea că era lună - oile toatedomnule erau una peste alta a#a grămadă făcuseră. Aineînţeles că am ie#itcu $!tele că oierii n-aveau voie să ai$ă arme...

-5u4

- 5u. 'm ie#it cu $!tele cu ce am ie#it #i cu c!inii... Jrsoaica avea pui #i erafoarte periculoasă din cauza asta. Mergea împingea puii spre v!rful muntelui#i iar se repezea către noi iar îi împingea puţintel #i iar se repezea...

- 'colo de fapt ce aţi studiat adică ce v-a interesat la st!nele astea4

- "ăi în primul r!nd modul de organizare al st!nelor cum sunt organizate ce-icu $ăcia ce-i $aciul ce sunt cio$anii. "e urmă erau o serie întreagă de datinialea le-am făcut eu. %atinile pe care le-am găsit în legătură cu oieritul cust!nele #i p!nă la sf!r#it s-a făcut #i procesul de facere a $r!nzei a ca#ului...

- ehnologiile populare cum s-ar zice...- %a. S-a făcut o cercetare destul de atentă am stat... nu #tiu trei zile... 5u#tiu c!t am stat la st!na de os la aia de sus am urcat #i am #i co$or!t erafoarte frig sus. 'sta îmi amintea de un vers al lui Alaga c!nd nu putea suportalini#tea prea mare a#a de mare lini#te era pentru că nu era pom să f!#!ie.5eind pom nu erau g!ze să $!z!ie... %omnule neind pomi neind g!ze nuerau izvoare era foarte sus era $ocnă de piatră. Gn felul ăsta domnule eraîntr-adevăr o lini#te care îţi amintea de Alaga că el are un vers în sensul ăstacă-l o$ose#te lini#tea... '# mai adăuga două-trei cuvinte despre ceea ce-i

9


5/21

plăcea lui =usti. 'vea el o slă$iciune pentru personalităţile satului. 'ici amgăsit trei personalităţi importante dintre care una i-a plăcut foarte tare lui=usti o femeie analfa$etă dar era mătu#a profesorilor Hane# BiiC care erauprofesori în Aucure#ti. &rau oameni cultivaţi au pu$licat lucrări din istorialiteraturii #i care mă umulea pe mine foarte tare că nu m-am căsătorit. /r!de/

'sta spunea lucruri foarte interesante numai în legătură cu nunta. ,rice ai între$at-o ea tot acolo aungea. 7iecare om cum suntem #i noi ai pasiuniletale te ţii de ceva într-un sector anumit #i răm!i în el pe urmă. 'ltul erara#u asta-i o alintătură a#a el se chema %umitru Sofonea era coocar. Fstaera cum sunt frizerii la Aucure#ti adică c!nd n-au ce face se apucă de vor$ă#i toate pove#tile din lume le aLi de la frizerie &u c!nd mă duc să mă$ăr$ieresc la frizerie aLu o mulţime de lucruri... /r!de/ (i ăsta avea vreo douăautoare era coocar la coocărit la lucrări #i pro$a$il venea lume #i stăteaude vor$ă. %omnule omul ăsta era o comoară. ;e putea să spună el în legătură

cu viaţa locală #i păm!nteană #i transcendentă #i mai #tiu eu cum - era foarte vor$ăreţ ca să spun a#a. (i un al treilea un caz unic din punctul ăsta de vedere găsit tot pe teren era un... 'tunci am descoperit #i pro$lema vecinătăţilor ca lumea. &ra unul )sac Stavimir care era li$er cugetător. Seducea #i la $iserică nu-l dăduse popa afară dar el era li$er cugetător.

- &l singur spunea că e li$er cugetător4

- %a da da păi dacă citise Schopenhauer... *ăran care citise Schopenhauer Fsta în ecare duminică aduna vecinătatea la el în cerdacul casei. (i acolo

puneau la cale toate lucrările care erau pe o săptăm!nă ce se înt!mplăsăptăm!na viitoare ce se înt!mplă în domeniul muncii în domeniul datinilordacă e o nuntă - mai vor$e#te sau la înmorm!ntare pro$leme din astea...oate erau organizate foarte $ine. )ndividul ăsta avea o g!ndire foartepersonală era un tip îndrăzneţ. (i acum să ne întoarcem la


6/21

- ' cui4

- ' moroilor a strigoilor. (i din cauza asta aproape toate pro$lemeleimportante pe care le aveau ei de organizare erau legate de moroi. (i dincauza asta înmorm!ntarea era cel mai interesant fenomen din


7/21

- %upă aceea ce făceau cu morm!ntul respectiv4 ;u morm!ntul nu făceaunimica4

- ;um să nu4 Gl dezgropau. Sigur că da. (i-l găseau deo$icei - a#a eraînţelegerea acolo a fenomenului - pe ă#tia care ziceau că-s moroi nu-i maigăsea cu faţa în sus îi găsea cu faţa în os. &rau ni#te lucruri îngrozitor de

sinistre ce făceau acolo. Gl luau de acolo #i-l duceau într-un punct foartedeparte în ni#te st!nci unde-l ungeau cu gaz pe mortul ăsta transformat înmoroi #i-i dădea foc. Gntre timp acasă înainte de a pleca la toţi morţii li sefăceau ni#te acte rituale interesante. ;ă de aia îţi spun 5ereu - 5ereu poateai văzut fotograa aia cu moa#tele de la 5ereu4

- %a sigur.

- 'ia-i formida$ilă #i aia cu spiritele rele... 5umai aici am mai găsit în toatăţara... ;red că =orul toată depresiunea ismanei era foarte $ogată în tre$uri

din astea. ' da... ;e făceau4 Gnainte de a-l $ăga în cop!r#eu cum zic ei lacosciug...

- (tiţi că ungure#te la cosciug se spune DNoporsOE...

- %a4 ;op!r#eu... are legătură... ;ă nu-i zic cosciug. (i în primul r!nd îlînconoară cu c!nepă împletită. "e păm!nt pe iar$ă îl a#ează pe mort #i-lînconoară cu c!nepă împletită. (i această c!nepă împletită este unsă cu cevanu #tiu cu ce #i i se dă foc. %upă aia îi face alt ritual. Gi $agă o sulă în inimă. 'sta preventiv ca să nu devină moroi.

- 'sta la a umea spunea că-i ne$ună #i pe urmă auspus că nu-i ne$ună #i a scos frumu#el cizmele lui $ăr$atu-său cu care-lînmorm!ntase. Jite domnule cizmele cu care l-am înmorm!ntat sunt aici încasă. %e aia spun că


8/21

- %ealtfel această campanie la


9/21

faceţi e6punerea ;e să fac4 'm luat un tehnician #i am făcut e6puneri înlegătură cu diverse datini #i e6emplicam cu muzica respectivă... Jn sfert deoră aplauze în picioare sala /r!de/ ' fost ceva... un succes nemaipomenit. &umă cam enam niţel ce caut eu în trea$a asta că eu nu sunt muzicolog... Sigurcă am auzit multe lucruri dar una e să facă un specialist #i alta... %eci ăsta

este fenomenul cel mai important după mine grav: moartea #iînmorm!ntarea. Aradul zorile #i a#a mai departe. Sunt at!tea...

- ;e e6plicaţie aţi găsit pentru faptul că oamenii din


10/21

interesant cum mi-a povestit mie unul pe unde am fost pe acolo. &l spunea cănenorocul lui a fost că osta# s-a dus acolo de la !rgu @iu. &l era osta# la!rgu @iu #i s-a dus acolo la


11/21

încurcătură. re$uia să lipsesc de la noua monograe noua cercetaremonogracă...

- %e la ;ornova.

- %e la ;ornova. ;are a fost foarte interesantă care m-a lansat pe mine ca om

de #tiinţă. %acă eu nu mergeam la ;ornova nu #tiu... 7ăceam ceva dar nu #tiuce a# făcut. "e c!nd acolo c!nd am văzut că preoţii sunt luaţi de $ar$ă #i$ătuţi #i sco#i afară din $iserică indcă fac serviciul divin cu + zile maidevreme c!nd am văzut ţăran care a vărsat carul cu $ălegar în faţa în u#a$isericii am zis domnule aici nu-i de glumă 'ici se înt!mplă ceva grav. "ăipl!ngeau domnule cu hohote oamenii că s-au schim$at + zile alea maiînainte. impul revelat. &i nu concepeau un timp astronomic. 5u dădeau doi$ani pe trea$a asta nici pe patriarh nici pe primul ministru nici pe nimenia$solut. impul revelat dat de %umnezeu (i n-ai tu trea$ă să te $agi în alea

dumnezeie#ti (i lor li se părea că-i sf!r#itul lumii. Se schim$ase calendarul.- Gn 0294

- Gn 029 da.

- (i dumneavoastră aţi fost acolo în 0+.

- &ra aproape #i începuse să ar$ă toată trea$a aia. Fsta era un sat de$oierime ţărănească #i mai aveau un lucru cu totul deose$it. &ra foarteputernică prezenţa lui (tefan cel Mare. 5ici nu mi-am imaginat a#a ceva. 'ici

a stat (tefan cel Mare #i a zis a#a aici a fost un loc unde a zis a#a aici înpădure a fost (tefan cel Mare în $iserica asta a fost (tefan cel Mare peste totera fost (tefan cel Mare. (i ţăranii ă#tia care nu-l văzuseră că n-aveau timpsă-l vadă acu0 patru-cinci sute de ani povesteau domnule despre el ni#telucruri foarte interesante trecute din gură în gură a#a înt!mplări din faptelemari ale lui (tefan cel Mare. 7oarte impresionant.

- S-a folclorizat tradiţia asta.

- %a sigur sigur că da. &i credeau însă în ele credeau tot ce spuneau.

- 'm auzit că ar suferit satul ăsta #i o puternică inLuenţă rusească mai alesa ţarului #i imaginea ţarului #i...

- 5u... &u n-am auzit a#a ceva. &u am stat acolo #i am fost #i prins în trea$aasta cu calendarul acolo. &ste interesant că #i acolo erau foarte interesantedatinile legate de ciclul vieţii. 5u datinile legate de magie de e6emplu cilegate de ciclul vieţii: na#tere $otez nuntă înmorm!ntare. 'stea erau foartefoarte interesante... &u am pu$licat un studiu despre $otez pentru că mi s-apărut e6traordinar nicăieri n-am găsit o $ogăţie de fapte a#a de mare ca

acolo ca la ;ornova. 'm pu$licat la *ara A!rsei la Ara#ov după ce am fost

++


12/21

acolo. ;ă eu am stat c!t am stat acolo #i pe urmă am fugit din nou la "aris. 'm plecat din nou #i am stat doi ani la "aris #i pe urmă m-am dus la 7rei$urg.(i oamenii au fost interesanţi foarte foarte interesanţi nu erau golăna#i deă#tia erau oameni întregi cu convingeri foarte ferme în faţa e6istenţei #i înfaţă de %umnezeu...

- "opa Pamă avea o inLuenţă puternică asupra satului4

- Sigur sigur sigur. "opa Pamă... 'cuma în 'rdeal chestia asta a fost fecventă.>a ei era mai rară pentru că nu era deose$ire de rit #tii aici erau toţiortodoc#i #i preotului îi venea mai u#or pe c!nd în 'rdeal au intrat în conLictpentru că au venit uniţii au venit catolicii au venit ortodoc#ii au venit cutare#i preotul a ucat un rol foarte important... Gţi spun acum o poveste cu%răgu#... >a %răgu# se făceau nunţi de noapte. 5unţile de noapte erau fărăcununie. %e ce4 Gntre$aţi de ce faceţi nuntă fără cununie nuntă de noapte4 -

ţinea o singură noapte nunta. 5unta la ei c!nd eram eu acolo ţinea cam treizile. ' fost c!nd a ţinut #i opt zile înainte - prin anchetă #tiam trea$a asta #i afost pe urmă după ce m-am dus mai t!rziu c!nd am repetat vizitele îndirecţia aia a scăzut la o zi pe urmă la o umătate de zi #i o noapte. ' variattimpul în condiţia de timp a muncii. (i preotul din sat care a fost o marepersonalitate cu ăla nu te puteai uca intra în ei tare de tot #i ăla a zis a#a:D%acă mai faceţi nuntă mică - nuntă de o noapte sau nuntă mică - nu vă maiprimesc în $iserică vă dau afarăE ,ri asta pentru ţărani era o chestie foartegravă. 'u început să facă nunţile cum tre$uie. 'r de povestit cu nunta din

%răgu# foarte multe... Gţi închipui că am ?3 de fotograi care sunt o parteale mele #i o parte de la )nstitut. "ăcat că neghio$ii ă#tia nu-#i dau seama către$uia să facă această lucrare. 5u avem domnule nu e6istă o lucrare la niveletnograc #i #tiinţic în legătură cu vechiul sat.. 're o introducere foarteinteresantă unde facem o sinteză #i pe urmă sunt alese c!te o piesă saudouă... 'm pe cineva care ţine foarte tare la lucrarea asta ucrează la )nstitutul de )storie a 'rtelor.

- Jnde a fost ,prescu.

- 'cum e unul eodor &nescu un om foarte citit foarte delicat #i cultivat acesteodor &nescu.

- Iroiam să între$ unde a scris 'mzăr lucrarea despre #ezătoare4

- ' la %răgu#. &ste lucrarea de la %răgu# făcută de el #i e o lucrare $ună.Jna singură a făcut dar $ună. &l a plecat în străinătate este în =ermania din+1K cam a#a ceva 0-0K. 5u s-a mai întors p!nă acuma g!nde#te-te ecetăţean german de nu #tiu c!t timp.

- %ar el nu a plecat cu g!ndul să răm!nă acolo...

+2


13/21

- 5u.

- ' intrat în diplomaţie.

- ' intrat în diplomaţie consilier cultural mi se pare că a fost #i a stat laAerlin un timp #i după aia a venit răz$ufnirea #i a tre$uit să fugă. ' fugit #i s-

a dus la MQnchen. (i la MQnchen a făcut o gre#eală el pentru care sora mea efoc supărată că putea să e profesor universitar. "!nă la sf!r#it a aunsprofesor de liceu. ;ă l-a invitat acolo Se6til "u#cariuBviiC cu care eu am vor$itla Aran c!nd era paralizat #i mi-a spus domnule Aernea dacă 'mzăr ar rămas la profesorii care l-au chemat asistent unul a Ries$aden a devenit profesor de liceu #i a#a s-a #i pensionat.

- &l ce a predat acolo ca profesor4

- 7ilosoe #i istorie cam a#a a predat. %omnule era un om... nu cu un maretalent dar un om serios #i foarte $ine pregătit. &ra tipul - nu degea$a a elauns acolo - era tipul neamţului metodic serios muncitor avea toatecalităţile astea care plac nemţilor...

- %ar el este de origine din 'rge#..

- %a din 'rge#.

- '#a că nici vor$ă de nemţi acolo.

- 5u 'rge#ul de sud. 5u... ;aracterul factura lui a fost a#a. &ste vecin cuginerele meu. =inerele meu e mai os niţel. =inerele meu e dintr-un sat al;oste#tilor. 7oarte de trea$ă... 'mzăr este din Suseni-Aro#teni ceva mai către"ite#ti. "ărinţii au fost daţi afară erau $ogaţi ţăran foarte $ogat la nivel demo#ier. *ăran cu cîma#a pe dinafară #i cu m!inile $ătătorite. 'vea două sutede pogoane de păm!nt două sute de hectare de pădure avea patru iepe dez$urau parcă erau păsări avea tractor avea $atoză #i a murit la "ite#ticer#etor a#a am auzit. %ar era ţăran...

- (tiu de asta indcă într-o cercetare condusă de =olopenţia #i Mihai "op înplasa %!m$ovnic %unăre a studiat procesul de îm$ogăţire la ţărani.

- ;ine4

- 5icolae %unăre.

- Mă rog nici n-am auzit de el... , să e $ucluc mare. ;e... ce-i în capulăstora domnule e nemaipomenit se poate să-ţi însu#ească o lucrare s-osemneze #i ha$ar n-ai >ucrarea e a mea #i semnătura-i a lui ' luat #i $ani. (iîncă patru studii pe care mi le ţin mie #aisprezece ani...

+


14/21

- %in 0?34

- Gnainte de 0?2. (i le ţine de ce4 "entru că speră să mai speculeze din ele săscoată material să-#i facă alte studii. &l n-a făcut în viaţa lui etnograe sausociologie. &l s-a ocupat cu portul popular at!t nimic mai mult... 'cum ampus eu pe cineva să-l cheme să stea de vor$ă cu el să-i spună că poate voi lua

măsuri împotriva lui... &i acum... au fost două personalităţi mari la ;ornova)on


15/21

cultului personalităţii... &u spun a#a. =usti nu a fost un mare savant. =usti afost un mare animator #i un mare organizator. &u nu cred în mintea savantului=usti. %ealtfel #i sistemul de sociologie al lui =usti după mine 3 la sută e allui Iulcănescu al lui Mircea. %eci el pentru mine răm!ne marele animator #imarele organizator ,mul ăsta c!nd simţea la seminar un student capa$il... "e

mine a#a m-a luat. 'm luat cuv!ntul de vreo două-trei ori la seminar... Mi separe că ţi-am mai spus asta...

- %a da...

- Mi-a spus dumneata vino la mine la cancelarie te rog. M-am dus lacancelarie m-a între$at din ce trăiesc4 răiam pe nai$a /r!de/ ră$dam defoame. Jnde stau4 Stăteam la un văr al meu plutonier... Mă duceam de patruori pe zi la Jniversitate pe os el locuind la >eu acest văr al meu "atrudrumuri pe zi făceam două drumuri dus-întors. &i #i st!nd de vor$ă cu el m-a

între$at de unde #tiu at!ta sociologie i-am spus eu chestia de care ţi-ampovestit cu $i$lioteca. &i asta era într-adevăr calitatea lui. &l c!nd puneam!na pe unul - nu-l scăpa ;ă era el de la %rept de la Medicină sau din altăparte el îl lua în seamă. ;ei care erau dotaţi #i cei care puteau să ai$ă opasiune #tiinţică... Gn privinţa asta a fost un om...

- (i nu prea gre#ea...

- 5u nu. ;hiar #i atunci c!nd avea un caz să zic a#a mai negativ - #i ăia sunt$uni. 'dică e negativ de la caracterul lui dar nu-i negativ din punctul de

vedere al cercetării #tiinţice... 'veam #i cazuri de astea. Gmpreurul lui seaLau o seamă de oameni care erau invitaţi. "rofesorul


16/21

- %e ce a renunţat la =eorgescu Areazul Bi6C #i l-a luat pe Arăiloiu4

- 'sta a# vrea să #tiu...

- 5u spun /r!de/ Se fac foc unii dacă spun chestia asta. &u pot să vor$escdespre ei dar nu de ce l-a preferat =usti pe unul în faţa celuilalt. =eorgescu

Areazul era un om foarte cultivat era un cărturar mod de pregătire germanăceea ce i-a stricat foarte mult. &ra logerman. Arăiloiu era lofrancez nu at!tde cultivat dar era foarte $un tehnician. &u îl socotesc pe Arăiloiu în specialdin punctul ăsta de vedere. 'vea o tehnicitate deose$ită în culegereafolclorului #i pe urmă după ce a stat cu noi mai mult timp - să mă iertedomnul Stahl - a luat de la noi domnule &l dacă nu cuno#tea dosarele lui 'mzăr ale lui )onică #i ale mele el nu apuca să facă Aocetele din %răgu#. 'colo a făcut #tiinţă #i s-a sociologizat să zic. "!nă la data aia el făcea stricttehnică tehnică de înregistrare. F#tia deci iacătă încă doi erau tot invitaţi.

- Aine dar totu#i a fost dotat Arăiloiu...

- ;um să nu ;um să nu 5imeni nu spune dar ăsta era mai cărturar Areazul.Jite acum văd că-i apare al cincilea al #aselea volum al lui a lucrat foartemult. )-am cunoscut $ine #i pe Areazul #i pe Arăiloiu. Mai t!rziu a apărut încăcineva dar nu era oarecum încadrat cercului =usti al treilea muzician carese cheamă i$eriu Arediceanu B6C.

- %ar asta mai t!rziu.

- %a mai t!rziu da. ' venit #i el cam pe la %răgu# după %răgu# a apărutArediceanu. (i în special ne-a însoţit pe noi pe mine #i pe )onică în cercetărilepe care le-am făcut pe teren. &ra un om plăcut foarte corect #i foarte $unpatriot. (i cu ăsta am cam terminat cu invitaţii.

- 7oarte puţin a venit #i 'le6andru ;laudian B6iC dar nu #tiu dacă a făcut elceva cercetare pe-acolo.

- ' făcut ceva dar nu #tiu dacă a rămas vreo lucrare de pe urma lui. ' fost #i 'lecu ;laudian.

- ' mai venit Iianu B6iiC dar mai mult în vizită...

- Iianu la fel dar Iianu a lăsat un plan de cercetare.

- %a4 5-am #tiut că a avut intenţii de cercetare. ;redeam că doar a#a îne6cursie a fost.

- 5u nu. ' făcut ceva. Iianu în special a lăsat ni#te planuri de lucru mai alespentru manifestările estetice lucruri de-astea. 'cum grupul inima acesteiinstituţii care se cheamă... ;um să-i spunem4 &ra secţia de monograisociologice din )nstitutul de ;ercetări Sociale. (i acolo m-a numit =usti pe

+K


17/21

mine secretar. 5-am putut nici măcar să folosesc... ;u =olopenţa am pierdut vreo trei-patru ani la pensie. %acă eu nu-mi dădeam demisia #i-l lăsam să esuplinitor aveam acest c!#tig.

- %ar atunci nu v-aţi g!ndit la asta.

- 5u... 5u-mi ardea mie de asta c!nd aveam douăzeci #i patru de ani sau #tiueu c!t la pensie... "e urmă m-a luat la el la )nstitut. &i grupul =usti eraalcătuit din grupuleţe. ;um e #i normal. Gntotdeauna în societate în oricesocietate un grup dacă a depă#it numărul de -9 mem$ri gata se formeazăalt grup. ,amenii nu rezistă să stea laolaltă mulţi deodată. (i au fost a#adintre gusti#ti mai v!rstnici #i care erau mai inLuenţi la =usti era Mircea Iulcănescu era H.H. Stahl era raian Herseni #i era...

- Mitu =eorgescu B6iiiC4

- Mitu =eorgescu da. 5u mă g!ndeam la altul...- %ar #i el a fost în nucleul ăsta de $ătr!ni...

- %a sigur este în v!rstă Mitu =eorgescu. F#tia patru au fost.

- &l a fost #i la =oicea Mare în prima monograe...

- %a m-a impresionat a murit de cancer #i el. (i ă#tia au lucrat oarecumindependent lucrau direct cu profesorul. "e urmă un nucleu despre care am ofoarte $ună părere din care făceam parte /r!de/ era grupul profesor )onică

%.;. 'mzăr &rnest Aernea #i )on Samarineanu. "atru. 'cesta era un grup deoameni care lucrau compact #i foarte legaţi între ei. '# mai putea spune dintrecei care lucrau direct cu profesorul #i aveau oarecari legături cu Stahl cuenia ;osta-7oru pe ea n-am spus-o care este o femeie foarte interesantă. (idupă grupul ăsta care... vezi ecare domnule s-a orientat într-un anumit fel.=rupul nostru s-a orientat într-un fel mai mult către $ătălia politică... =usti afost un om foarte di$aci lua din toate categoriile. (i după grupul nostru carea #i dat e6emplare - afară de Samarineanu care era un dezl!nat nu era unprost era un om inteligent dar era foarte dezordonat. &ra psiholog a pu$licat

în D

era acolo unde spunea )orga #i enopol ci era în altă parte #i el a dovedit

+?


18/21


19/21

categorie... &u am fost #i în casa ei. &ra o femeie #i cultivată #i foarte distinsă.;a #i Mircea Iulcănescu că pot să îi leg din punctul ăsta de vedere ea păstracontact apropiat de prietenie cu toţi cercetătorii lui =usti indiferent degrupurile alea de care ţi-am pomenit. Stahl era e6trem de rezervat. "e unii îisimpatiza pe alţii nu putea să-i vadă. Herseni a#a #i a#a umătate-umătate.

&u am fost în relaţii foarte $une cu el. enia ;osta-7oru a fost pentru mine odoamnă. &ra o femeie care merita să e respectată. Gn afară de cultură #i caţinută era interesantă. M-a# mai opri la )onică o mare personalitate #i o marepierdere pentru cultura rom!nească. Jn om de vastă cultură #i un om de opuritate îngerească. 5u e6agerez c!nd spun acest lucru. %in grupul de patruel era gura super$ă chiar. (i de la el m-a# mai opri la "ogoneanu. "ogoneanuera un domn. ;um era o doamnă enia ;osta-7oru ăsta era un domn. &ra untip într-o dezinvoltură permanentă un tip adora$il înainte de a face aceastănenorocită $oală pe care a avut-o de la patruzeci de ani nu #tiu din ce cauză -

că l-am văzut pe tată-său pl!ng!nd c!nd a povestit despre $oala lui fecioru-su.&ra profesor universitar era om $ătr!n. Fsta iară am pentru el o mareconsideraţie tocmai pentru ţinuta lui. Jn om de o foarte frumoasă ţinută unom cu o atitudine să zic morală. F#tia au ie#it în afară pentru calităţile lore6cepţionale din grupurile alea pe care ţi le-am amintit. Mi-a scăpat un om.Jn om care a fost poate cel mai norocos. =eorgică 7oc#a B6i6C.... ,mul ăstaaproape că nu conta la =usti. %omnule a venit momentul 099 #i el s-a aranatperfect. )mediat a intrat director la Muzeu după aia a început să colindelumea după aia l-a făcut conferenţiar la 7acultatea de &tnograe... Gţi închipui

că dacă )onică era la locul lui dacă &liade era la locul lui dacă Aernea era lalocul lui era altă trea$ă #tii... &ra o concurenţă... & un om de trea$ă... 5-amnimic cu el. %ar de aia îţi spun de asta s-a înt!mplat că nu l-am citat p!năacuma. &l a rămas deta#at a#a... %espre ;onea am o părere iar foarte $unătot a#a #i ca om de #tiinţă #i ca om de ţinută. &u am lucrat cu ;onea laMehedinţi. ;!nd am trecut de la =usti la Mehedinţi #i acolo eram am!ndoi lacatedră. 7iecare făceam re#te o trea$ă diferită dar mă aveam foarte $ine cuel. &u pe ;onea l-am preţuit mult. Mie-mi spunea mă cum dracu0 faci tu măAernea mă - că era mai mare ca mine cu vreo 2- ani - cum faci mă de scriia#a frumos. &ra entuziasmat de modul cum scriu. /r!de/ ;um scriam un articol venea la mine #i mă felicita pentru el. &ra adora$il.

- &l scria puţin a#a prea emfatic a#a... ;el puţin pu$licistica e prea lirizată.

- 5u are lucruri $une. 'm c!teva studii aici foarte $une cu dedicaţie.

- &u am ;lopotiva.

- 'i ;lopotiva... 'ia am v!ndut-o... /r!de/ 'ia am v!ndut-o. oate treimonograile astea le-am v!ndut #i 5ereu #i %răgu#ul #i ;lopotiva din cauză

că mi s-a plătit $ine. "e mine mă prinsese într-un moment c!nd nu aveam

+1


20/21

efectiv ce m!nca. 'cum am primit ni#te drepturi de autor care m-au salvat înmare măsură de la cartea nouă apărută. (i să vedem ce va face dom0

- Mare echili$rist

- %omnule vor$im rom!ne#te: Mare mincinos 5emaipomenit %e #ase ani îmispune... %omnule ucrarea

asta ultimă B66C mi-a lăudat-o peste tot foarte frumos...&rnest-Aernea

BiC Aerman )osif T+812-+19+U fotograf cunoscut în ţară #i în străinătate unul dintre cei mai$uni fotogra ai (colii Sociologice de la Aucur#ti caracterizat printr-o mo$ilitate deose$ită. 'lăsat o importantă $ancă de imagini care ilustrează viaţa #tiinţică a epocii printre altelecercetările #i acţiunile întreprinse de (coala Sociologică de la Aucure#ti.

BiiC Hane# "etre I. T+8?1-+1KKV n. ;ălăra#iU istoric literar. Sinteze critice #i studii autor deediţii.

BiiiC Helmuth WlocNe elevul lui =Qnter )psen.

BivC Iezi convor$irea inclusă în volum.

BvC ;ulcer Ma6 T+882-+1K1U medic la %o$riţa.

BviC Iulpescu Mihail T+888-+19U c!ntăreţ de operă #i folclorist profesor la ;onservatorul dinAucure#ti. ' înregistrat c!ntece populare încă din anul +128 pentru 'rhiva fonogramică.

BviiC "u#cariu Se6til T+8?2-+198U lingvist istoric literar profesor de lim$a #i literaturarom!nă la Jniversitatea din ;lu director al Muzeului >im$ii


21/21

maramure#eană. Studii de istoria muizicii rom!ne#ti. Mem$ru corespondent al 'cademei

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	yamabushi
View:	237 times
Download:	2 times

Zoltan Rostas, interviu cu Ernest Bernea, P 2

Documents