+ All Categories
Home > Documents > Zodia Cancerului - Comentariu

Zodia Cancerului - Comentariu

Date post: 23-Jul-2015
Category:
Upload: bogdan-mihai-timofte
View: 1,539 times
Download: 4 times
Share this document with a friend
8
In toate acestea a infatisat - ca intr-o oglinda vie - trecutul poporului roman, cu batalii crancene, preeum ill epoea hornerica, ell eforturi uriase de supravietuire intr-o istorie eel mai adesea nefasta dezvoltarii lui firesti, eu revoltele impotriva unei clase boieresti si a unor domnitori egali prin lacomie, brutalitate si prin dorinta de putere, eu exoduri dure- roase si repatrieri tarzii, ori niciodata implinite, ell instinete razboinice annonizate - totusi - ell eele erotiee, alcatuind 0 lume prirnitiva, dar ell unele accente de rafmament, capabile sa- i uluiasca pe calatorii straini, pre- cum Paul de Marerme din Zodia Csnceiului .... + Rezumati, oral, subiectul romanului scris de Mihail Sadoveanu, reflect.un: si asupra alegerii de catre autor a doi voievozi fara anvergura istou: .1 (Antonie Ruset si Duca-Voda), Prezentati imaginea Tarii Moldovei din perspectiva obiectiva a person.uu lui .raisonneur", Paul de Marenne, si din cea subiectiva a mostenitorul.« indepartat de la tron, Alecu Ruset. Argumentati ca atat beizadea Alecu Ruset, cat si voievodul tarii de alllll! ! erau prototipuri ale antieroilor, neidentificati ell soarta nearnului din CII' faceau si ei parte, Cornentati frumoasa prietenie intre doua spirite barbatesti (mision.uul francez si fiul de voievod roman), infratite prin cultura umanista Si 1'1111 cunoasterea adanca a vietii, Caracterizati-l pe Alecu Ruset din trei unghiuri de vedere distincte: n'l .d prietenului-confident (Paul de Marenne), al rivalului neimp.« .11 (Duca- Veda) si al femeii iubite (Catrina Duca). Raportul dramatic dintre om si istorie Se pune problema de interes conceptual-estetic de ce a simtit nevoia M. S.hl,· veanu sa scrie Zodia Cancemlui ... , 0 fresca exacta, in tonuri sobre si in reliefuu <II , malice, a imaginii Moldovei intr-un moment de evident declin al istoriei sale. I ,(, -i \ limpede ca scriitorul vedea istoria ca pe un proces ambivalent, cu perioadc ;1\\' .- Idente, intr-o succesiune imprevizibila, De aceea, chiar in interiorul speciei in 1'1" abordate in mod predilect, el a vrut sa realizeze 0 .coincideuti« opPOSi/!I(1I11I (armonizarea contrariilor) intre creatiile sale istorice, asociind epopeea, eroirul ,i grandiosul eu aventura minora, antieroicul si derizoriul (nesemnificativul) I'. prozatorul a reflectat, indeosebi, asupra primei triade literar-estetice, in re~'.I·.1i1i1 careia si-a plasat majoritatea scrierilor de acest gen: totusi, a inteles necesu.n , acordarii atentiei sale si celei de-a doua categorii, ca 0 replica negativa, ce nu I'"i. , sa lipseasca dintr-un ansamblu convingator artistic. Asadar, pentru Sadoveanu istoria inseamna, deopotriva, crestere ill toatc I "Iii partimentele vietii sociale, adica: progres, civilizatie, dezvoltare prin modern i/ .11i stabilitate politica, prosperi tate econornica, dar si descrestere, proces antinornic I lill stand in regres, barbarie, subdezvoltare, instabilitate in conducerea tarii. ".1", perizarea celor mai importante categorii sociale. In cea de-a doua forma precizata, anume aceea de manifestare a istoriei ca tll" .1 denta, intra romanul Zodia Cancerului sau Vremea Ducsi- Voda. Asa se expl« .Ii' titulatura sa, cuprinzand doua unitati distincte, armonizate in intelesuri eOIIIl'" mentare: termenul de "Cancer" a fost preferat celui de .Rac", pentru bogati» III, j, "I ut l I.•• " .1 'I IIp I
Transcript
Page 1: Zodia Cancerului - Comentariu

In toate acestea a infatisat - caintr-o oglinda vie - trecutul poporuluiroman, cu batalii crancene, preeum illepoea hornerica, ell eforturi uriase desupravietuire intr-o istorie eel maiadesea nefasta dezvoltarii lui firesti,eu revoltele impotriva unei claseboieresti si a unor domnitori egaliprin lacomie, brutalitate si prindorinta de putere, eu exoduri dure-roase si repatrieri tarzii, ori niciodataimplinite, ell instinete razboiniceannonizate - totusi - ell eele erotiee,alcatuind 0 lume prirnitiva, dar ellunele accente de rafmament, capabilesa-i uluiasca pe calatorii straini, pre-cum Paul de Marerme din ZodiaCsnceiului .... +

Rezumati, oral, subiectul romanului scris de Mihail Sadoveanu, reflect.un:si asupra alegerii de catre autor a doi voievozi fara anvergura istou: .1

(Antonie Ruset si Duca-Voda),Prezentati imaginea Tarii Moldovei din perspectiva obiectiva a person.uului .raisonneur", Paul de Marenne, si din cea subiectiva a mostenitorul.«indepartat de la tron, Alecu Ruset.Argumentati ca atat beizadea Alecu Ruset, cat si voievodul tarii de alllll! !

erau prototipuri ale antieroilor, neidentificati ell soarta nearnului din CII'

faceau si ei parte,Cornentati frumoasa prietenie intre doua spirite barbatesti (mision.uulfrancez si fiul de voievod roman), infratite prin cultura umanista Si 1'1111

cunoasterea adanca a vietii,Caracterizati-l pe Alecu Ruset din trei unghiuri de vedere distincte: n'l .dprietenului-confident (Paul de Marenne), al rivalului neimp.« .11

(Duca- Veda) si al femeii iubite (Catrina Duca).

Raportul dramatic dintre om si istorie

Se pune problema de interes conceptual-estetic de ce a simtit nevoia M. S.hl,·veanu sa scrie Zodia Cancemlui ... , 0 fresca exacta, in tonuri sobre si in reliefuu <II ,

malice, a imaginii Moldovei intr-un moment de evident declin al istoriei sale. I ,(,-i \ limpede ca scriitorul vedea istoria ca pe un proces ambivalent, cu perioadc ;1\\' .-

Idente, intr-o succesiune imprevizibila, De aceea, chiar in interiorul speciei in 1'1"

abordate in mod predilect, el a vrut sa realizeze 0 .coincideuti« opPOSi/!I(1I11I(armonizarea contrariilor) intre creatiile sale istorice, asociind epopeea, eroirul ,i

grandiosul eu aventura minora, antieroicul si derizoriul (nesemnificativul) I'.

prozatorul a reflectat, indeosebi, asupra primei triade literar-estetice, in re~'.I·.1i1i1careia si-a plasat majoritatea scrierilor de acest gen: totusi, a inteles necesu.n ,acordarii atentiei sale si celei de-a doua categorii, ca 0 replica negativa, ce nu I'"i. ,sa lipseasca dintr-un ansamblu convingator artistic.

Asadar, pentru Sadoveanu istoria inseamna, deopotriva, crestere ill toatc I "Iiipartimentele vietii sociale, adica: progres, civilizatie, dezvoltare prin modern i / .11i

stabilitate politica, prosperi tate econornica, dar si descrestere, proces antinornic I lill

stand in regres, barbarie, subdezvoltare, instabilitate in conducerea tarii. ".1",perizarea celor mai importante categorii sociale.

In cea de-a doua forma precizata, anume aceea de manifestare a istoriei ca tll" .1denta, intra romanul Zodia Cancerului sau Vremea Ducsi- Voda. Asa se expl« .Ii'

titulatura sa, cuprinzand doua unitati distincte, armonizate in intelesuri eOIIIl'"mentare: termenul de "Cancer" a fost preferat celui de .Rac", pentru bogati» III,

j,

"I

ut l

I. ••

"

.1

'I

IIp

• I

Page 2: Zodia Cancerului - Comentariu

Repere critice

Critieul .Vietii romanesti",G. Ibraileanu, eonseevent admirator allui Sadoveanu, pretuia maiestria seri-itorului in reeonstituirea ampla amomentelor istoriee treeute, in "evo-carea faptelor memorabile, legendare,iutiupete de personaje aprige".

Prozatorul are capaeitatea de aimbina realul eu legendarul intr-odirnensiune fabuloasa, ridicandu-i peeroi la inaltimea faptelor si moraleiunor sernizei: Stefan eel Mare, IonVoda eel Cumplit, Nicoara Potcoava,Ionascu etc. Atmosfera de basm, depoveste sacra a prozei sale este datoratasi limbajului magic pe care II cultivaintr-o maniera inconfundabila. Autorulasociaza, intr-o proportie alchimicanumai de el cunoscuta, limba arhaica,cronicareasca, cu cea popular-mol-doveneasca, obtinand sonoritati inean-tatorii, de neuitat, intr-o veritabilaprom a sugestiei verbale.

-emantica: "cancer" in sens propriu, de vietate care se deplaseaza inapoi, intocmai(";I epoca decadenta, de regres al Moldovei sub conducerea unui parvenit ahtiat deputere, dar incapabil s-o exercite in beneficiul tarii: "cancer" in sens figurat, prin.isocierea cu boala necrutatoare, care, odata instalata, distruge organismul bolnav.

Cea de-a doua unitate a titlului recurge atat la cuvantul arhaic pentru notiuneade rimp, si anume "vreme" (de origine slava), cat si la forma invechita de genitiv a-ubstantivului propriu (Ducai-Voda), Preponderenta termenilor vechi, asezati subscmnul .zodiei", intareste ideea de stagnare, chiar de involutie a civilizatieiuroldovenesti intr-o istorie ce si-a intors fata de la valorile umane. Duca- Voda eellIalrarr, mention at nefavorabil si intr-o povestire din Henu-Ancutei, a domnit de treiori in Moldova. In 1679, cand a recucerit tronul tarii, a provocat mazilirea luiAntonie Ruset, care n-a reusit sa conduca Moldova decat doi ani. Familiile Duca siRosetti, ambele straine de tara, erau inclestate intr-un conflict pe viata si pe moarte,l'a sa obtina suprematia politica si avantajele materiale scontate.

o etapa istorica, nefavorabila progresului civilizator, intretinuta de conducatoripc cat de avizi de prestigiu, pe atat de incompetenti, se repeta, infatisand cititorilor1111 tablou la fel de dezolant la sfarsitul veacului al XVII-lea, ca si eel prezentat deSadoveanu la debutul aceluiasi secol, in Neamul $oimare$tilor: conflicte perpetueintre autoritatea diminuata a domnilor incapabili si cea abuziva a marilor feudali,competitia dintre cateva farnilii boieresti privilegiate, care-si smulgeau literalmenteuna alteia puterea, antagonisme sociale provocand razboaie civile, frecvente tradari,domnii scurte si zbuciumate, asasinate politice si interventia puterilor straine,uideosebi turcesti si polone, In Moldova Evului Mediu.

Implicatiile perspectivei narative antieroice

f Moldova "ill vremea Ducsi- Voda" pare 0 tara fara identitate, supusa turcilorp;lna la umilinta, lipsindu-i eroii, cei care i-au consolidat altadata prestigiul deluptatoare pentru crestinatate si care - prin faptele lor -u creasera 0 faima militara Inliuropa Medievala, Situatia politica nesigura si incordata este dublata si de secetaunci veri tori de In care .bucetelc putme, cat ingsduise Dumnezeu sa se tees, fu-~t'serastranse demult de nacajitii psmsmeni". Tara era divizata de etemele rivalitatipcntru putere, vlaguita de navalirile turcilor, ale tatarilor si ale polonilor, cu locuitoripribegi ori ascunsi In codri, cu sate si holde parjolite. Daca In momentele cand a fostrondusa de voievozi responsabili, tara traise sub 0 fericita zodie a fertilitatii, In tirn-pul lui Duca eel Batran, prin intermediul personajului- raisonneur, Paul de Marenne,rititorul se confrunta vizual cu cealalta fata a ei, intunecata de saracie, de jaf si deIII V azii.

Impresionat de pitorescul si de varietatea privelistilor, misionarul strain se credeintr-o lume edenica, pana cand observa satele pustiite, cu casele incendiate si culocuitorii alungati In paduri: "Era 0 fantasmagorie de vis de nespuss frumusete, ca1111 pamant feciorelnic descoperit illtfii ... Dintr-o data, pe neesteptste; intt-o rapanciJanuita,li apatu omul. Nu era ill eimonie tiici cu ceea ce ill chip obisnuit cuuostescl despre scessts nobil« opera a Celui preaputemic".1n mijlocul unui codru mirific,apare faptura umaria, salbatica, haituita de fuca si de foame. Nu numai asezarilerurale, morile, hanurile, drumurile publice sunt umile prin saracie si 0 defectuoasaadministrare, ci si Iasul, capitala tarii. Casele au 0 arhitectura ciudata, inestetica,

Page 3: Zodia Cancerului - Comentariu

Saga istorica sadoveniana

Saga istorica reconstituita deprozator, dezbate notiunea de istorie sireleva nepotrivirea dramatica dintrelegitatile evenimentelor petrecute de-alungul epocilor si aspiratiile umane, ceraman adesea neimplinite, ori estedenaturat sensullor nobil. Istoria apareca 0 inlantuire de fapte sangeroase, ca 0

agresiune din afara, pe care individul 0

suporta cu greu. Pentru a invinge - fie sinumai partial - aceasta inadecvare apersonalitatii umane la cursu! implaca-bil al intamplarilor istorice, eroiisadovenieni se devoteaza impliniriiunui ideal, deopotriva social si etic.Cand nu s-au dovedit in stare de acestdeziderat, au pierit, istoria sanctionan-du-i cu duritate inflexibila si aruncan-du-i in anonimat.

Romancierul construieste perso-naje dilematice, ale carer spirite suntsfasiate de contradictia ivita intre pa-siunile lor interioare si seninatateaechilibrata, pe care rolul istoric asumato irnpune in comportamentul lor exte-rior. De obicei, personajele sadove-niene se infrang pe ele insele si reusesc,cu sacrificii, sa-si domine irnpulsurilemomentane si sentirnentale. Cand eroiidenota tarie morala in fata istoriei,aceasta deriva din constiinta faptului caau un juramant de implinit si ca auacceptat sa-si dedice existenta intere-selor majore ale unui popor sau uneicolectivitati umane mai reduse canumar, dar cu importanta sociala (pre-cum razasimea tinuturilor de granita aleMoldovei, in Neamu1 $oimare$tilor).

ulitele sunt intortocheate, pline de glod si fara lumina noaptea, raspantiilc MIIII

pazite de cersetori, In forfota multimii adunate cu ocazia deschiderii divanulin iI,"judecata, abatele distinge 0 amestecatura pestrita si murdara, compunand un 1;lhl"1\

al gloatei saracite, descris in maniera dickensiana de catre autor.Deplangand soarta tarii, Alecu Ruset este contrazis de replica admirativ.i 1\

calatorului occidental care afirma: .Dumnezeu a pus aici un paradis". Ihl!

moldoveanul ii tempereaza entuziasmul prin aprecierea "un paradis devestst", IIHIl

cand lipsa de concordanta intre natura edenica si realitatea dramatica a unci 1\11

ruinate, Tot el face remarca sintetica: " Toate in Moldova sunt scurte si viiotou«, A

cele bune, si cele reie", instabilitatea si vrajmasia intre oameni fiind trasauullsdefmitorii ale vietii poporului moldovean sub conducerea lui Duca.

Duca- Voda, un voievod fara destin semnificativ

Pentru intaia oara, Sadoveanu prezinta un conducator fara aura legendara. lilt

batran rapace si ambitios, care a pauperizat tara pentru a recastiga domnia picrdlillsi ca sa-si achite angajamentele banesti exorbitante luate fata de turci. Tiranic, l"I lid.

ascuns, banuitor, intrigant, trufas, stapanind in eel mai malt grad arta disimulnruaspru cu propria familie, josnic, capabil de crima - Duca reprezinta un summum ,(i·

trasaturi negative, un antierou prin excelenta. Aparitia lui sumbra si aducatoarc II,tragedii face comparabila atmosfera de la curtea dornneasca cu 0 pagina de crollII ~

shakespeariana a unei epoci sangeroase, intr-o ambianta de intrigi josnice, t(" ltu i

mercantile si fapte rusinoase. EI nu considera suficienta dominatia personala rllMoldova, dorind sa obtina si hatmania Ucrainei, iar scaunul Tarii Romanesti ~aIrevina fiului sau, Constantin. In vederea atingerii unor asemenea teluri ambitioa«va supune tara unui regim de fiscalitate excesiva, ruinand-o si scazandu-i fona ," \I

nomic a si, implicit, pe cea de aparare,Daca Stefan eel Mare largise granitele Moldovei, amplificandu-i faima in huu

Duca nu era stapan deplin nici rnacar in toate cetatile tarii, dintre care 1I11rh

intretineau gamizoane straine. Astfel, inaltul prelat francez si suita lui nu cutea/a If

tho,

I'lli

ilUI

,'1"! ilj

,It Ii

tht/i·

~l' .]

• j,!

'>'11.1

IItI'l,

\:0.1\\

( .,.ill!j:1

iJJl\C

111'.\

!llh'

IIUIL

I \.I/'.'

'"I',d,.t'1111111

t 11 I"(II i.III,

1111('11 I

1111111I:'''IHlli

'thlll.lS

11·1,1' III

111.1I1l1I'I

'Iill)1 ii,'11111111

«111("111

1\1

( 'h,IIl.d :11

1"'!{,Il':!:

1I1olldlH

,I" M:m1i1l('il'\Ci

(\'1,,'11111<1t

ill Ii1'1/11111' ahll 11;ldit

IIi II 1'.. S;"\

,li",lIt(Ca

Page 4: Zodia Cancerului - Comentariu

Romenui

. l.rt c prin satul Sabaoani, unde mercenarii nernti II atacasera pe cei ce strangeaulin III j lc de la populatie, devastand locul. Detestat de boieri si de pop or, Duca s-affll'lI(inutla putere instaurand 0atmosfera de suspiciune si teroare, traind izolat illflfIJl,riul palat. Spre deosebire de el, voievozii autentici (ca Stefan cel Mare, Vasile!lIplt) ieseau cu placere ill public, la hramurile bisericesti, la vanatori si petreceri,.Jiidogfmd cu multimea, care-i aclama. Judecatile lui sunt formale, neavand nicifflli'llInitatea justitiara a divanului prezidat de Stefan ill Fratii Ideii, nici macarrlillen\a franca a pedepselor sangeroase aplicate de Tornsa illNeamul $oimare$tilor,,hI i Duca este omul deciziilor ascunse, al executiilor amanate cu sadism si alli'lIflJilorcu scopuri tactice. Pivnita curtii domnesti este 0 adevarata camera de tor-

o itllf!, data ill grija calaului Buga, unde voievodul asista frecvent la schingiuiri,!l!l:lIl1andmarturisirile victimelor si chiar dand sfaturi sa faca mai eficient supliciul:nCrcsteaza-i limba $i pteseie-i-o cu sare... gstest« spini $i sschii, ca sa i le beii subliJ/f!hii!" Cruzimea lui rece depaseste sadismul lui Alexandru Lapusneanu din!t\!vclalui Costache Negruzzi si pe eel dovedit de Aron- Voda eel Cumplit ill muti-Jun.'a lui Ionascu, in romanul Neamul Soimiuestilor. Ultima lui fapta sangeroasa va11 uciderea lui Alecu Ruset chiar ill ziua nuntii fiicei sale, lasand-o, intentionat, peII!ircasa sa se confrunte cu imaginea chipului desfigurat al iubitului ei. Impozitele~,\tlgerate si instigarile unor boieri ii rascoala pe orheeni si pe lapusneni impotrivarupidului domn.

Fire cruda si cinica, el ii cere hatmanului Buhus sa reprime ill sange revolta, iarprirnul cap taiat sa-i fie adus inainte, Pe boierii care refuza sa mai spolieze poporulll judeca sumar si ii executa, desi unul dintre ei ii este ruda apropiata./I iarta doar pe spatarul Ion Milescu, pentru ca are condei iscusit, obligandu-I> subuncnintarea cu moartea - sa plasmuiasca un document fictiv cu semnatura lui Ruset,lrimitandu-l apoi lui Cara Mustafa, ca sa-l piarda pe adversarullui ill ochii inaltuluidcmnitar turc, Daca voievozii cu adevarat piosi inzestrasera tara cu biserici,manastiri si schituri, construind - deopotriva =Iacasuri de cult si monumente de arta,rcligiozitatea lui Duca este falsa, caci - prin rugaciuni - el cere divinitatii sprijin illplanurile lui de pedepsire a inamicilor personali. Nici 0 remuscare nu-i tulburacunstiinta, nici mila crestineasca nu rnanifesta fata de cei nevoiasi, pentru ca, fiindun om fara suflet generos, n-a trait niciodata satisfactia moral a de-a veni ill ajutorulsemenilor lui.

Aleeu Ruset - tntre erotismul faetiee si adevarata pasiuneChiar din capitolul al II-lea al romanului, prozatorul creioneaza portretul aspec-

rual al lui Alecu Ruset, fiul domnitorului mazilit, subliniind vestimentatiaboiereasca, supletea tinutei, paliditatea nobila a figurii, privirea zambitoare,iudicand 0 fire deschisa, dornica de prietenia unui om superior, precum abatele Paulde Marenne. Ruset este si el - intr-o masura - prototipul antieroului, irosindu-sitineretea ill petreceri si aventuri erotice, din punct de vedere politic fiind un spiritresemnat si defetist.

In timp ce Duca ramane un domn nepatriot, complet dezinteresat de prestigiulpolitic al Moldovei si de apararea intereselor statului romanesc ill fata adversarilorlui traditionali, Ruset lsi iubeste tara, dar este incapabil sa-si asume un rol de primrang, sa tncerce sa schimbe starea nefasta a lucrurilor de care este constient, El sedistanteaza de veritabilii eroi sadovenieni, justitiari implacabili si conducatori

Eroii dilematici sadovenieni

Dilema eroilor sadovenieni sedatoreaza contlictului acut mire datoriasociala si pasiunea individuals, contro-versa psihologica si ideatica cu dez-nodamant complet diferit: cand invingesentimentul datoriei, protagonistii sesacrifica in calitate de personalitatiindividuale, insa istoria ii retine dreptexponenti ai unor crezuri nationale:daca ei isi urmeaza impulsurile pasio-nale in detrimentul unor fapte de anver-gura, destinul lor particular ajungenesemnificativ si se rateaza la nivelistoric.

$i intr-un caz, si in celalalt, ei auparte de 0 soarta imprevizibila, tensio-nata, frecvent tragica, dar, cel putin, inprima varianta, devin modele exem-plare ale natiunii din care fac parte sifaptele lor de exceptie raman in memo-ria colectiva pentru eternitate. Exem-plul eel mai elocvent il gasim in capi-tolul al XXIV-lea din romanul ZodiaCanceruJui ... , care face legatura spiri-tuala ell Neamul $oimAre$tilor.TudorSoimaru, ajuns la varsta batranetii siorbind, venerat de ai sai, care-I consi-derau un erou local si un PIorOCsfant,adus de consatenii rasculati in fata luiDuca-Voda, are curajul sa-I infrunte pedespot, acuzandu-l ca a saracit poporulorganizand hotia domneasca, Evocandmoartea crunta a lui Ionascu, parintelesau, omorat din ordinullui Aron-Vodaeel Cumplit, anticipand furia lui Ducasi posibilitatea de a fi el insusi ucis debuzduganul domnesc, experienta luiTudor Soimaru reflecta repetarea cicli-ca a intamplarilor si a dramelor ome-nesti in istorie. Inainte de a pieri,batranul luptator de altadata l-a com-parat pe domn cu un Antichrist. Moar-tea lui Soimaru pe treptele manastiriiGolia simbolizeaza incheierea unuicic1uistoric, apusul unei lumi, in caredoar oamenii liberi, curajosi si patriotiau avut 0 stamra eroica,

Page 5: Zodia Cancerului - Comentariu

Personajul-reflector

Acest personaj este, de obicei, eelcare participa, sau numai asista latntamplarile istorisite, fara sa se implicein desfasurarea actiunii, dar cornentan-du-i etapele pentru cititor. Exprimand,de regula, si punctul de vedere al nara-torului-autor, personajul-reflector tre-buie sa ramana obiectiv, pentru acastiga credibilitate in aprecierea lee-torului. Acesta poate fi: eroul itinerant(tipul calatorului peregrinand intr-unspatiu geografic si observandu-l lucid -Paul de Marenne din Zodia Can-cerului... de M. Sadoveanu), eroul.raisonneur'' (capabil sa desprindasemnificatiile faptelor derulate - Minisi Nory Baldovin in calitate de arniceale familiilor burgheze, eroineleHortensiei Papadat-Bengescu in Con-cert din muzica de Bach), eroul-martor(confidentul, prietenul comun, mesa-gerul care face legatura intre personajeetc.). Este 0 modalitate de configurare apersonajului care sporeste impresia deautenticitate a naratiunii, amplifica pu-terea de obiectivare a naratorului siilustreaza modemitatea viziunii artis-tice.

devotati intereselor majore ale unor mari colectivitati umane (ca Tudor ~UIIILlI"Stefan eel Mare, Ion Voda eel Cumplit sau Nicoara Potcoava), Beizadca i\ I•• "recunoaste superioritatea moral a a tatalui sau, care, desi domnise putin, sc I." II'~

respectat de boieri si iubit de popor. Fiul, insa, chiar daca aprecia modelul e! it 1',11I,·tesc, nu era in stare sa-I urmeze, reducandu-si existenta la preocupari indivi.to.J-necontand ca un posibil om politic in vremea sa.

Persoana instruita si rafinata, ducand 0 viata princiara si bogata, Ruse! 1(,:11";'trainica prietenie cu abatele de Marenne, ca urmare a afinitatilor pe care ~i lr :1'

descoperit reciproc, in calitate de spirite cultivate si umaniste. Ii marturisestc 111,,,1,,·sau prieten si confident ca si-a facut studiile in Polonia, ca a calatorit IIl1lhcunoscand oameni si locuri de mare diversitate, castigand 0 adanca expericuu .t,

viata, Ii evoca mazilirea parintelui sau, ca urmare a intrigilor lui DUCI. 1111"supunandu-l la torturi inimaginabile, ca sa marturiseasca averea presupu- .1!

detinuta. Desi inca tanar, analizeaza cu 0 remarcabila luciditate si COlli 11('1,Ii!'situatia precara a Moldovei, dar nu se dovedeste in stare sa 0 amelioreze prin ,.1•.••

si sacrificiu personal. Reflex al epocii in care traia, el rarnane 0 personalitaiv .L I

denta, multumindu-se cu marunte intrigi de culise si cu aventuri sentimcm.J.Personajul dovedeste mentalitatea tipica a beizadelei (a fiului de voievod). \ till"derand - in mod eronat - ca actiunile sale, oricat de riscante si contravenind "'Vii ..•

si moravurilor consacrate prin traditii, nu pot fi supuse judecatii semenilor Itll l,Moldova acelui sfarsit de veac, Isi consolidase faima unui Don Juan autolll",datorita tineretii sale aventuroase, in timpul careia rapise numeroase fete. Irlll!.casatorite si chiar calugarite (dupa marturisirea admirativa a servitorului saUll!'·lu.cios, Valcu Barladeanu). Dar sa lupte impotriva abuzurilor lui Duca- VUIl.I,'"pedepseasca nedreptatea si umilinta suferite de tatal sau, sa ceara domnia tarii ~,I\se transforme, in judecata poporului moldovean, dintr-un pretendent virtual 11111.certitudine politica, asadar, intr-un om de stat cu responsabilitati nationale, :11'"actiuni esentiale nu-i angajeaza constiinta, Daca viata lui Alecu Ruset se ad:llIl!' ,!.in tragedie si nu esueaza intr-un banal roman picaresc (de aventuri senzatuuul-faptul se datoreaza prieteniei sincere fata de Paul de Marenne si iubirii nelru. ;1,

pentru Catrina Duca, iubire ce 11 va duce la moarte. II salveaza moral tocmai ~('IIL

mentele esentiale care anima intreaga lume sadoveniana - prietenia si dragcsic«acelea care dau sens existentei umane si 0 innobileaza prin ofrand a sacrificuhu ,I,sine.

Istoria necrutatoare ii sanctioneaza pe antieroii vremii lor, aspect evidenu.u Ii

dialogul diplomatic dintre Paul de Marenne, a carui identitate reala este acl'(' ,I d·

ambasador secret al Regelui-Soare (Ludovic al XIV-lea), si vizirul Mustafa. 1:11,,1'grad. Izbitoare este remarca cinica a inaltului reprezentant imperial, referitoa« !

faptul ca - pentru sultanul Mehmet al IV-lea - nu conteaza nici Duca- Voda, nici 11\,lul sau, Alecu Ruset. Turcii pretuiesc tenacitatea lui Duca in strangerea impozucl.»ce umplu regulat visteria imperiala. Domnul temporar al Moldovei reprezi II1.1 II'

instrument eficient al jefuirii unei tan supuse in favoarea stapanilor ei si al inavvt».- prin mita - a demnitarilor otomani. Cand nu va mai fi util intereselor ('IIIl'otomane, va fi mazilit sau ucis (in caz de nesupunere), precum atatia dimrc ;lIil·cesorii lui la tron. Cara Mustafa preciza cu claritate: "lmparatia mai are DCIP/(" ,I,

beiul de la Moldova, care se eret« hamic si inca destul de intelept. Altfel, /;, ,I" /"vorbind, in cumpsne noastra, amiindoi n-etiun« nici cat un fir de praf.." Istou.i It·,

j,

"

Page 6: Zodia Cancerului - Comentariu

II

~,

IIt11

1,I

\

II

l'

'I

II

Ii

r.IIII

!tII .

irtine numele celor ce se pleaca, urnili, in fata ei, pentru ca insusi cursul ei ascen-dent 11 implinesc aceia care-si tin capul drept si nu i se supun.

Romeo si Julieta in spatiul medieval romanesc

Tragedia inadecvarii cuplurilorsadoveniene

Asadar, Zodia Ceacenilui ... este siromanul unei iubiri imposibile, deza-vuate de toti, obligate sa se prefaca,spre a nu fi suprimata brutal, al iubiriiclandestine, ratacind din loc ill loc, pan-dite -Ia fiecare pas - de pericole, si careva trebui, ill [mal, sa se resemneze illfata urii, a teroarei si a mortii, Cuplurilesadoveniene, ill dimenisunea erotica aexistentei lor, reproduc dilemele trage-diilor shakespeariene, iubindu-se pedeasupra tuturor obstacolelor generatede conflictele sangeroase dintre famili-ile lor, cu 0 daruire si 0 abnegatie totale.Sfasierea lor sufleteasca provine dineterna contradictie intre pasiune siratiune, intre impulsul incandescent si .realitatea rece, intre forta irezistibila siacaparanta a dragostei si opacitateaintolerabila a prejudecatilor mediului illcare vietuiesc, Nefericita lor poveste dedragoste reediteaza tragismul pasiu-nilor interzise ce-i pecetiuiesc pe eroiilui W. Shakespeare, perechea sadove-niana evocandu-i pe Romeo si Julieta,la 0 varsta mai matura, rasaditi ill solulmoldav. Ruset are parte de nesansa illdragoste a mai tuturor personajelor luiSadoveanu, a lui Tudor Soimaru, IonutJder, Nicoara Potcoava, Kesarion Brebsi a altora.

Henrie Trenk. Conac de posr: (fragment)

in casa satrarului Lazarel Griga, unde misionarul crestin si urmasul fostuluidomnitor roman au fost gazduiti si onorati, dupa modelul ospitalitatii moldovenesti,printul Ii marturiseste abatelui drama lui sentimentala, izvorata din faptul ca eramdragostit chiar de fiica dusmanului sau de moarte si al intregii farnilii akosettestilor, Initial, interesul aratat Catrinei reprezenta un amestec de curtoazieravalereasca si dorinta obscura, deloc onesta, de a-l contraria pe voievod, de a-l loviIII sentimentele lui pateme: .Floeie« pe care 0 are in gradina Dues- Voda n-asIlIa-onumai din dragoste, ci si pentru UTamea fmpotriva Jui." Ulterior, in intalnirileuvute, tanara ll impresioneaza prin maturitate si darzenie, ll captiveaza printr-o fe-minitate capricioasa, il impulsioneaza prin inteligenta sa ironic a, castigjtnd afec-tiunea barbatului matur. Ea reuseste sa-l transforme dintr-un aventurier, cu un des-lill intamplator si fara sernnificatii, in omul pasionat care si-a concentrat viata intr-orraire intensa si unica.

Ceea ce este comun romanelor istorice si erotice ale scriitorului este 0 nefericitapoveste de iubire, pomind de la inadecvarea cuplurilor si incheindu-se, eel mai ade-~~'a,cu jertfa de sine. Sadoveanu a imprimat - ca 0 constanta - , in structura carac-rcrologica a eroilor sai, dimensiunea romantica a absolutului in dragoste. Pasiunilelor erotice ating concentrarea maxima, dar, in majoritatea cazurilor, ele prefigureazaidcaluri imposibil de adecvat realitatii istorice si de implinit in datul social. Patimalui Ruset pentru apriga si frumoasa Catrina Duca creste treptat in intensitate,.lcvenind -in punctul ei maxim - 0 obsesie, ce are drept rezultat anihilarea moral a arroului si sila lui de viata, El compara, in fata abatelui ingrijorat de soarta prietenu-lui sau, propriul sentiment distructiv cu acea camasa otravita a lui Nesus, simbol alnnposibilitatii iubirii, la care facea apel si Mihai Eminescu, in ipostaza celui neferi-rit In dragoste din poemul Oda - in metru antic. Chiar Valcu Barladeanu, cu toatasimplitatea firii sale, l~i atentiona stapanul: "Asta ti-i draga si-i plate$ti ei pentruvrtelslte: Rsndui: este de JaDumnezeu sa nu scape omul de asta, cum nu scepe de",ome. Venindu-ti si Mariei Tale ceasuJ, supune-tet'; avertisment ce sugereazadeea predestinarii in dragoste.

Cuvintele taranului reflecta si conceptia populara potrivit careia nasterea,lubirea si moartea sunt coordonate majore ale vietii umane, hotarate de instantaihvina, in fata carora vointa omului se consuma ca 0 zbatere neputincioasa,

in viziunea lui M. Sadoveanu, iubirea este 0 initiere, insumand experimentul,vunoasterea si jertfa de sine, care pe cei alesi si tari ii caleste, iar pe cei slabi ii dis-(luge: in Fratii Jderi, Ionut este la varsta initierii si cunoaste pasiunea alaturi deIupanita Nasta, care, fiind rapita de tatari, prefera moartea dezonoarei; Nicoaral'o.coava, consacrandu-se razbunarii fratelui sau, Ion Veda cel Cumplit, ucismiseleste, are puterea launtrica sa-si reprime sentirnentele fata de Ilinca, aceastaIiind si odrasla lui Ierernia, tradatorul voievodului sacrificat de turci; intre Tudor~oil11aru si Magda Orheianu se malta zidul de netrecut intre razesul mandru de li-herMea lui, insa nedreptatit, si fiica boierului asupritor si prigonitor al neamului~()il11are$tilor.

Page 7: Zodia Cancerului - Comentariu

Henrie Trenk. Conal' de posn (fragment)

Martnrisiri

"Cu putin« imeginetie J$i puteaincbipui si Sadoveanu cam cum arataMoldova noestrs la vremea accea cuidun ava trentuz ar ti trecut gttuiit«Iesssc« $i s-er ti illdreptat spre cetateaIesilor. E1, illsa, pe langa 0 bogataimsginetie si un deosebit spirit detranspunere ill epees; mai avea si sansa- ca sa zicem 8$a - ca se nsscuse illtiigusotul Psscsni, care pe vremeacopiliuiei lui, pOO 1880, nu arata cumult mai tsssrit decat 8$ezltrilepe carele privise cu uimire si tristeti: domnulabate de Marenne. "

.Fiind si el un pssnic si bland mol-dovan, stis ca taregreu se schimba cevaill necsjit« taraa 1uiNeculce si a 1uiIonCreenge de la Humulesti. A$a ca,desigur, si pe vremea domnite! Catrinasi a 1ui beizadea Alecu Ruset ville de 1aRepedea erau cam la fe1:cu eceissi nucibatrani si tsmutosi ill care csntsutercile $i cu eceleesi fantani cucumpana, din care 0 fata cu fusta ctest»scotea apa cu ciutura."

Profira Sadoveanu

Catrina Duca - eroina moderna prin curaj si forta deciziounla

In capitolul al XXVII-lea, privindu-si retrospectiv viata, Ruset Ii man IIIi"abatelui ca, initial, el nu fusese indragostit de Catrina: .Iubiie« mea e tot ce 1'0:,1,' fjmai fara de-uteles. Cu atat mai fara itueles, cu cat am pomit-o razfind si j'" ,Ill

du-ma ". Treptat, este coplesit de personalitatea feminina, respectand-o si pretuind I'

pentru ea insasi, De remarcat ca, in proza sadoveniana, 0 anumita categorie de frill

manifesta 0 neta superioritate asupra barbatilor, prin vointa, fermitate si lupta rill

pentru a-si pastra omul iubit alaturi, Catrina este mai echilibrata si mai putcuu,decat Alecu, inseland abil vigilenta parintilor, organizand intalniri secrete, in rill iI.pazei instituite de tatal ei, facand planuri de a se elibera dintr-o logodna detesiarn,timp ce barbatul, orbit de patima lui si de furia neputintei irnplinirii erotice, s{'lracterizeaza printr-o pasionalitate fara initiativa, lasata la voia intamplarii.

Catrina Duca este 0 personalitate feminina bine conturata, cutoate atribut Ifemeii constiente ca traieste adevarata iubire. Fire autoritara, hotarata, twill.seamana atat bunicii ei, Dafina-Doamna, evocata chiar de tatal ei cu respect, (',J Ii

lui Duca insusi, prin darzenie, capacitate de a-si disimula gandurile si tenacitarcn lit

care tsi urmareste telul dorit. Scriitorul intareste impresia de obiectiviutc lJl

realizarea portretului fiicei donmitorului si prin intennediul observatiilor direcrc ill

lui Paul de Marenne. Cerand sa-i fie prezentat, inaltul oaspete - om cu expcricnhfizionomiilor - observa contrastul dintre suavitatea privirii tinerei, energia degaplldin voce si voluntarismul expresiv al gurii cu linii fenne. Rezistenta fata de Illlldlll

conventional de viata de la Curte, opozitia sa acerba la solicitatea parintilor II !f

accepta mariajul, din ratiuni politice, cu feciorullui Radu- Voda, apararea displ'llifla libertatii ei sentimentale si de actiune, toate acestea defmesc un spirit feminin lilt!

dern, lipsit de prejudecati si de romantiozitati desuete, intr-o lume anchilozata IIIroll

veniente imuabile. Intr-una dintre intalnirile cu alesul inimii ei, Catrina se autudfineste: "Am tscut si, mchizfindu-ma in mine, am luat hotarfirea sa trsiesc sill~lIIaintie ai tnei. Nu ma impotiivesc poruncii lor, dar Isptuiesc ce cred eu ... Suilctul u, II

.aJmeu Iiind, nu vreau ss-) dau decat celui pe ceie-l aJeg.Dar sa fie vtednic de tuii»Intr-o lume sufocata de minciuna, ipocrizie si interese pragmatice, libenutes

eroinei nu poate fi decat interioara, dar Catrina va avea curajul sa-si pledeze catlInconvingandu-si tatal (care 0 respecta) sa 0 ia in calatoria la Tarigrad, unde sc \'infatisa sultanului - infruntand prejudecatile mahomedane despre conditia SUPIISIIfemeii -, cerand sa-i fie anulata logodna fortata. Chiar daca efortul si curajul ei n1l11 Inu au succes, prin insusi faptul ca se revolta impotriva regulii ca femeile din falHtillprinciare sa incheie casatorii silite, neavand dreptul sa dispuna de propria intimiuusi viata, Catrina Duca iese din tiparele lumii feudale, inscriindu-se in actualiuurEroina nu doreste sa devina sotia unui barbat dispretuit si chiar urat, nici sa urIlH'/Idestinul mamei sale, Anastasia, care - supusa caracterului despotic al domnululajunge sa semene perfect cu acesta in privinta zgarceniei si a preocuparii obscxivede a-si spori averea. In final, va accepta casatoria impusa, ca sa-si salveze familtamenintata de prigoana turcilor, scandalizati ca 0 femeie indrazneste S,I ~Idepaseasca conditia umila si sa-si revendice un drept ingaduit numai barbatiluianume acela de alegere lib era a partenerului de viata.

Daca iubirea pentru ea ii anihileaza lui Ruset luciditatea si intelepciunruCatrina, dimpotriva, este prudenta, diplomata, sireata chiar, cerandu-i iubitului ci ,,~

II

\{I

1.111

"I,ll

Page 8: Zodia Cancerului - Comentariu

!\I

hjiJ

I l

InJ1

III

lfl\lI

1m,dnllc J!rill11lIl

;°11)(1

gill'

111;'11,

I/(\ "

:alrlt11I'ln,

e vIIISO I

iomlmllillitallitalrme!.£'IuiesivemiliaS;"'-$I

itilor,

uncu,

" rcpte momentul prielnic pentru a actiona in mod eficient. Ruset 0 pierde pe Catri-11.1. pentru ca soarta Ie este potrivnica, dar si din pricina necoordonarii intre ratiune~l impulsurile sentimentale. 0 fiica de voievod nu putea fugi ill lume, caci era atent~1Ij1ravegheata,nici nu putea fi rapita cu forta, ci obtinuta printr-o tactica abila silndclung sustinuta,

Eroul nu prevede amploarea dificultatilor si nu are rabdarea necesara constituiriiIIlIlIi demers politic si matrimonial, care sa nu poata fi refuzat. Esuand, seuubolnaveste psihic si chiar fizic, din pricina dezamagirilor indurate. Va recurge la',(lilltia extrema de a-I rapi pe viitorul mire al Catrinei in preziua cununiei, ill spe-111111a ca, astfel, va impiedica nunta lor. Dar Stefan va fi eliberat de un corp de oasteIIimis de Duca pe urmele rapitorilor; Alecu Ruset - invins - va fi parasit de soldatiimcrcenari si se va preda invingatorilor. Domnitorul 11 va ucide cu propriul buz-dugan, Moartea printului constituie, de fapt, 0 sinucidere, caci acesta ar fi putut saIliga si sa se salveze, dar a inteles ca isi jucase ultima sansa si Catrina era pierdutaPl'l1truel. Razbunatorul voievod ucisese, de fapt, 0 ruina sufleteasca si trupeasca,prntru ca Ruset devenise 0 umbra, ,,0 rama$ita dintr-un fudul beizadea Alecu" deuhadata. Marea lui iubire, care nu-si gasise nici implinirea, nici vindecarea, l-a facutNa-si primeasca, resemnat, sfarsitul.

Iar Catrinei i-a fost data si incercarea sa stea ill rochia alba, de mireasa, faravoie, contempland - inmarmurita de suferinta - chipul fara viata al omului iubit:.Pnvi ineinte-! fara sa vada pe nimeni, apoi l$i incovoie fruntea pe genunchi/;l.dndu-$imiiinilc albe sa atame intr-o parte, ca si cum ar fi fost sttsine de dei/,lnsa." La fel de straina si de goala Ii va fi existenta de-atunci inainte, fara prezentalnndra a lui Alecu Ruset, caruia Ii va evoca imaginea draga numai ill visurile ei celemai ascunse.

Comparati, intr-o paralela, imagine a Moldovei decazute si antieroismul dinZodia Cancerului cu perspectiva unui spatiu al Renasterii, plin de belsug si c-

de fapte legendare, din romanul Pttui! Jderi.lntrucat opera sadoveniana a fost interpretata ca un roman antieroic si dedragoste, realizati 0 compozitie de sinteza in care sa fie abordate viata .familiala (a domnului, a marilor boieri, a taranilor ospitalieri, precum .-Lazarel Griga), falsa justitie voievodala, lupta politica acerb a pentru putere, 'tabloul moravurilor vremii, relatiile diplomatice cu Imperiul Otoman si cu 1tarile invecinate etc.Redactati un eseu nestructurat cu tema "Catrina Duca - eroina inzestrata cuspirit modem Intr-o lume rigid-conventionala".Redactati un eseu nestrueturat eu tema .Alecu Ruset si Catrina Duea - uneuplu predestinat tragediei, intr-o Moldova intunecata de prejudecati sicrime, la sfarsitul veaeului al XVII-lea".

till Concepeti un eseu literar-filozofic eu tema: .Jstoria ea «unitate a contrari-ilor» (coincidentia oppositorum), reliefand imagine a senin-epopeica aMoldovei lui Stefan eel Mare si alta sumbru-decadenta a tarii luiDuca-Voda, in viziunea integratoare a lui Mihail Sadoveanu".

Verosimilul

• Din it. verosimile, lat. verisi-mills -"asernanator adevarului"; "carepare adevarat, real, plauzibil, probabil,posibil", "ceea ce se circumscrieadevarului".

In estetica, verosirnilul se refera lagradul de urnanitate al operei de arta,definind ceea ce este apropiat de reali-tatea umana, de trairile omenesti, areaparenta de fapt adevarat, real, autentic,asadar, acceptabil si credibil din acestepuncte de vedere. Apartinand sfereirealitatii, verosirnilul are drept criteriude individualizare adevarul. Calitateade a fi verosirnile 0 au, in prirnul rand,operele care apartin realismului, undevocea narativa este impersonala, iarscenele, situatiile si dialogurile frizeazaautenticul.

Un artist evocator de talia luiM. Sadoveanu poate reconstitui atmos-fera unor lurni demult apuse, parasinddocurnentul istoric si recurgand lafictiune, dar rnereu tntre limiteleverosimilitatii. Cu 0 mana sigura, elsugereaza ambiante locale, vestirnen-tatii de epoca, comportamente si gesturitipice, dar mai ales creeaza limbaje cusavoare arhaica si regionala, dialogurilementinandu-se in sfera plauzibilului.Astfel ineat si George Calinescu excla-ma ferrnecat: .Dsct: $tefan eel Mares-ar seula din moimsnt si ar votovi eunoi, am incredintsresea pe noi nu ne-arpiicepe, dar pe M. Sadoveanu da!..."

1. Andreescu, Case iu (ani (fragment)


Recommended