P r e ş e d i n t e l e S n e g u r r e s p i n g e p r o p u n e r e a

l u i L e b e d

Preşedintele Mircea Snegur califică Inacceptabilă propunerea generalului Lebed de ase conferi armatei a 14-a a Rusiei, dislocată pe teritorial Moldovei, statutul de forţă de menţinere a păcii, relatează ITAR - TASS. Această precizare a fost făcută de către preşedintele Snegw în cadrul întrevederii ca reprezentanţii OSCE, Istvan Gyarmaty, aflat într-o vizită la Chişinău. . - ,

Preşedintele Republicii Moldova a reafirmat hoţărîrea autorităţilor de la Chişinău de "a realiza retragerea trapelor ruseşti de pe teritorial republici) şl de a Informa statale membre ale OSCE, care au semnat o rezoluţie în acest sens, în cadrul reuniunii la nivel înalt de la Budapesta”.

El a menţionat că această problemă va fl examinată şi la întîlnliea pe care o va avea,

la sfîrşitul lunii Iulie, ca preşedintele Federaţiei Ruse, Boris Elţîn. Liderul de la Chlşlnau a calificat nefondată afirmaţia lui Lebed potrivit căreia 'Republica Moldova ar avea pretenţii la armamentul Armatei a 14-a” şi că 'situaţia din regiune s-ar deteriora în cazul în care arsenalele militare ar cădea în mîlnlle forţelor reacţionare”.

Preşedintele Snegur i-a acuzat pe liderii separatişti de la Tiraspol că nu vor să ajungă la un compromis, fapt ce face să treneze negocierile privind acordarea unul statut special Transnlstrlel, negocieri desfăşurate prin medierea Rusiei şl OSCE. El a mal precizat

. că la viitoarea întîlnire cu liderii de la Tiraspol, programată să albă loc la 7 Iunie, va prezenta un proiect de statut special al regiunii transnistrene, elaborat pe baza recomandărilor OSCE, notează ITAR - TASS.

♦ Agenda 12♦ Roza vînlurilor 13♦ P agina judeţului 14♦ Artă - cultură 15 ;♦ Administraţia locală 16♦ Publicitate 17-10♦ Validaţi / l l♦ Sport U 2♦ Pagina cu tineri (13'♦ Economia J14♦ ' Eveniment 115♦ Ultima oră 116

ZMSFANUL VI! NR. 1398

ISSN 1220-3203VINERI

26 MAI 1995 16 PAGINI 200 LEI

Vremea se va încălzi. Cerul va fi variabil, temporar noros dupâ- am iază, cînd mai sînt posibile averse de . p loaie însoţite de descărcări electrice. Maximele vor fl cuprinse între 20-23 grade. Ieri, la ora 12, la CIuj-Napoca erau 19 grade, iar presiunea atmosferică măsura 733,2 mm Hg, în creştere uşoară.(C onstanţa Nagy, meteorolog de serviciu.

f --îl --T— :î ' . V i r T*

Norii sindicali se apropie de Palatul Victoria

Vaier Chioreanu

Pr e s iu n e a cea mai periculoasă asupra guvernului au exercitat-o s in d ic a te le în anii de după revoluţia din 1989. Rînd pe rînd a c e s te a au ieşit în stradă în rînduri compacte, purtînd pancarde

revoluţionare” pe camioanele lui Miron Mitrea ori bîtele minerilor lui M iron Cosm a, sau ameninţînd cu întreruperea circulaţiei pe calea ferată, a curentulu i electric şi cu noi marşuri asupra Bucureştiului. De f i e c a r e da tă s-a obţinut ceva în plan pur economic. Acum lucrurile a u prins'şi o puternică coloratură politică. Victor Ciorbea, unul d in tre liderii sindicali prezenţi recent la întîlnirea cu preşedintele Iliescu, u itînd , probabil, că sindicatul lui s-a destrămat, a cerut,'nici mai m u lt, n ici mai puţin decît demiterea guvernului (ceea c e a intrat în firea lucrurilor), schimbarea majorităţii parlamentare (cum, dacă nu p rin a legeri?) şi înlocuirea celei actuale cu o alta, care să asigure prom ovarea reformei. Astfel, Victor Ciorbea îşi manifestă deschis ap a rte n e n ţa la opoziţie. Măcar M iron M itrea , colegul său de , p re şe d in ţie 'la CNSRL Frăţia a trecut cu totul de partea puterii, 1 d ev en in d , v icepreşed in te al PDSR. în timp ce V ictor C iorbea continuă sâ răm înă sindicalistul fără prihană.

C e-i m înă în luptă pe aceşti fruntaşi ai sindicaliştilor diu România? îi m înă, în prim ul şi în ultimulrînd, dorinţa de a împiedica aplicarea O rdonanţei n r .l a guveriului, ordonanţă care prevede majorarea salariilor în societăţile comerciale şi regiile cu capital de stat în funcţie d e rezultatele economice ale unităţilor respective. Este uşor sâ ne în c h ip u im efectul dezastruos , inclusiv asupra lid e rilo r ' sindicalizai aplicării acestei’ordonanţe în condiţiile în care eficienţa economică rămîne scăzută. Este curios faptul că, în general, cei care au salarii m ari cer ca acestea să li se majoreze pe criterii arbitrare. Pentru a v ă sprijni în efortul de a cunoaşte adevărata situaţie a . veniturilor diferitelor categorii de salariaţi, vă oferim următoarea situaţie sta tistică Salariul mediu net pe economie este, în luna martie 1995 d e 182.803 lei. Deasupra acestuia se situează veniturile din

^Â îc tiv ită ţile bancar-financiare 331.120 lei, industria extractivă - 280.246 le i , energia electrică, term ică, gaze, apă - 253.557 lei, transporturi - 221.852 lei, poştă, telefonie - 209.081 lei. Sub media pe ţară se situează: învăţămîntul - 176.741 lei, sănătatea - 177627 lei, adm inistraţia publică, în care intră, se pare, şi cultura — 176.352 lei. A cestea sînt sumele care intră în buzunarele românilor. Din ele fac parte şi acele multe salarii care se situează în jurul a 100.000 lei, în casa te mai ales de salariaţii din sistemul culturii.

Cînd îi v a interesa pe liderii sindicali situaţia acestor năpăstuiţi ai soartei şi cînd vor iniţia convorbiri cu preşedinţia şi cu gftvernul pentru a li se mâri<acestora salariile la un nivel de minimă decenţă?

P N L d o r e ş t e s ă d e v i n ă

" l o c o m o t i v a ” C o n v e n ţ i e i.. :■■■ ' '■ .- . . . . -■ ■. ’ f

.'i ' " . , '■ - - întărit cu parlamentari proveniţi:din PAC sf PL - 93,

cu primari şi consilieri locali ai aceloraşi partide, PNL se socoteşte îndrep tăţit să dev ină , în scurt tim p, "locomotiva Convenţiei D em ocratice” , afirmă Dan Căpăţînă, membru în B iroul Permanent.

La alegerile locale din 1992, cînd PNL făcea parte din Convenţie, partidul a obţinut posturi numeroase în administraţie. în această primăvară, PNL a intrat şi în Parlament cu 10 deputaţi şi doi senatori proveniţi din PL - 93 şi PAC. Forţa o rgan iza to rică şi mai ales financiară a partidului l-ar putea propulsa pe locul întî în Convenţie, luînd în calcul şi frămîntările interne din PNŢCD. ; . ■

Pentru a menaja sensibilitatea ţărăniştilor, preşedintele PNL Cluj, Anton Ionescu ai ţinut să precizeze că în Convenţie va fî nevoie de două "locomotive”. "Pentru a cîştigă alegerile, PNŢCD şi P N L jrebu ie să tragă împreună”, a spus el. Ţărăniştii şi liberalii din Cluj, au organizat împreună, în cadrul Convenţiei, o întîlnire cu posibilii candidaţi din Cîmpia Turzii, insistînd pentru o bună colaborare între organizaţiile locale ale celor două partide. „ ’ '

Caius CHIOREAN

Este iccgpţafiilă m m

j l e c § n i | n ^ r e a 1 2 0 }?Problema care i-a dezbinat cel mai mult, în ultima

vreme pe politicienii din România şi nu numai pe ei, a fost acceptarea sau neacceptarea Recomandării 1201 a Consiliului Europei, care, dacă se aplică, poate duce la obţinerea de către m aghiarii din T ransilvan ia a autonomiei teritoriale. U nii, cei mai mulţi, împreună ' cu o bună parte a popu la ţie i R om âniei, cred că Recomandarea nu poate fi inclusă în Tratatul politic cu Ungaria. Cei cîţiva care au sprijinit Recomandarea au fost aspru calificaţi de marele public şi de majoritatea partidelor politice române.

Argumentul Slovacia folosit de adepţii Recomandării" începe să se clatine. De fapt, a început a doua zi după semnarea acordului dintre cele două ţări, interpretarea unor articole din Recomandare fiind diam etral opusă. Parlamentul Ungariei a amînat ratificarea acordului cu Slovacia, pînă după ratificarea lui de către Parlamentul ţării vecine. Cu siguranţă, discuţiile în parlamentul slovac vor fi lungi şi furtunoase, ele putînd să se termine cu altă ămînare. Fapt ce ar pune relaţiile dintre c ile două ţări într-o situaţie fără ieşire. Ca şi pe politicienii din Europa care au exultat în momentul în care acordul a fost şemnat. : \

- CareTeste atitudinea României? După o perioadă de îm potrivire acerbă la cuprinderea unor artico le ale Recomandării în tratatul cu Ungaria, iată că a intervenito schim bare sub tilă de a titu d in e a m in is teru lu i A facerilor Externe rom ân, care decla ră , prin gura purtătorului săii de cuvînt, că ”Nu avem dificultăţi faţă de Recomandarea 1201”, pentru ca imediat să urmeze precizarea câ ”pentru România nu este acceptabilă nicio formulă care să includă autonomia pe criterii etnice”.

Ce se va întîmplă, este greu de prevăzut. Nici pentru guvernul slovac nu a fost acceptabilă autonomia pe criterii etnice, şi totuşi el a semnat tratatul cu Ungaria; în care este cuprinsă şi R ecom andarea 1201, care permite autonomia pe criterii etnice. ■

Un eşec usturător al echipei de fotbal

Universitatea CIuj- Napoca

"Victoria ploieşteni.lor este clară, mai ales că ei au dominat ‘cea mai mare parte a jocului. îi felicit sincer pentru evoluţia lor de astăzi. Recunosc că mi-a fost'frică de acest joc, mai ales că echipa mea se află pe o pantă descendentă. Totuşi, nu credeam câ vom primi trei goluri. Echipa noastră a jucat sub aşteptări. Plecăm cu" regretu l celor întîm plate în prim a repriză; cînd M arius Popescu a fost faultat dur, fault* soldat cu o dublă fractură” . în replică, Ion Marin; antrenorul ploieştenilor era de părere câ fau ltu l asupra Iui M arius Popescu nu a fost voluntar: "Jucătorul meu l-a deposedat corect, prin alunecare”. Totuşi, dom nule Ion M arin, nu sînt cam mari consecin ţele unei "deposedări... corecte”?

(C ron ica m eciu lu i - în pag.12)

Mihai HOSSU

Delegaţie parlamentară ungară, în vizită la Bucureşti0 delegaţie a Comitetului de protejate a mediului

înconjurător a parlamentului ungar, condusă de Hlklos Hasznos, adjunctul preşedintelui Camerei deputaţilor, urmează si înceapă Joi o vizită la Bucureşti. ’ -

Vizită în România a delegaţiei parlamentare' ungare, precizează agenţia MTI recepţionată de ROMPRES, are loc la Invitaţia Comisiei pentru

-sănătate, ecologie şl sport a parlamentului român. Pe agenda convorbirilor dintre parlamentarii ungari şl români se vor afla probleme de Interes reciproc, delegaţia forului legislativ de la Budapesta fiind Interesată în mod special de studierea măsurilor întreprinse în România pentru asigurarea protecţiei ecologice a Deltei Dunării, menţionează MTI.

De Ia corespondentul nostru Ia Preşedinţie

Î n t î l n i r i a l e p r e ş e d i n t e l u i I l i e s c u• Preşedintele României, dl. Ion Iliescu, â participat

la deseb iderea lucrărilor celei de-a doua ediţii a • Conferinţei Internaţionale "Dialog cu Japonia” - ce se desfăşoară timp de 3 zile Ia Sinaia avînd ca temă "Naţiune, civilizaţie şi umanitate în secolul XXI”. Seminarul este organizat de ŞcoalaN aţională de Studii P o litice şi Administrative din Bucureşti.

• La Palatul Cotroceni, şeful statului român s-a întîlnit cu reprezentanţi ai Asociaţiei Stanford Alumi Group din Statele Unite ale Americii. La întrevedere a participat şi fostul ambasador al SUA la Bucureşti, dl. Alan Green jr.

• La Clubul diplomaţilor din capitală ş-a marcat aniversarea celui de-al XXXII-lea an de îa crearea O rganizaţie i Unităţii A fricane. P artic ip înd la manifestare, dl. Ion Iliescu, preşedintele României, a remarcat succesele objjnute de popoarele africane ' In u ltim ii ani, .pe calea em ancipării politice , economice şi sociale, exprimîndu-şi în acelaşi timp

convingerea că relaţiile de prietenie între România şi OUA vor cunoaşte, în viitor, o dezvoltare continuă

• Prima promoţie de studenţi basarabeni care au studiat în România s-a întîlnit, miercuri seara, la Palatul Cotroceni, cu preşedintele Ion Iliescu.

D upă un dialog de cîteva m inute, în sala de spectacole a instituţiei prezidenţiale a avut loc un recital de lieduri şi arii din opere, interpretat de studenţi ai Academiei de Muzică din Bucureşti(clasa doamnei profesoare Sanda Şandru), prem iaţi la diferite concursuri internaţionale, ţ

‘ în afara tinerilor absolvenţi - foşti studenţi ai A cadem iei de Studii Economice, U n iversită ţii bucureştene şi ai Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative -, la manifestarea de la Cotroceni au p a rtic ip a t reprezentanţi ai m in is te re lo r Învăţămîntului, Culturii, Sănătăţii, alte personalităţi culturale. ■

Serban POPESCU

u nSolicitarea de demitere a guver­

nului adresată printr-un document scris de confederaţiile ALFA, BNS, CSDR şi CNSLR - Frăţia s-a trans­form at în tr-un eşec to tal al gru­părilor sindicale semnatare, situaţie care, difl păcate, se va repercuta

’ deosebit de dureros asupra întregii mişcări sindicale, a spus domnul Ion Machedon, preşedinte al Conven­ţiilor confederaţiilor sindicale neali­niate, joi, într-o conferinţă de presă.

Liderul sindical a adus ca argu­m ent la această afirm aţie modul

’ p rec ip ita te i care s-a semnat acest document; chiar înaintea intrării preşedintelui Ion Iliescu în sală, motivarea extrem de palidă, cu ca-

. racter general ceea ce i-a dat preşe- ■ dintelui prilejul să ridiculizeze şi să ţină sindicaliştilor o lecţie de mai

bine de jumătate de orSfflin care să rezulte în fapt superficialitatea şi lipsa de maturitate a liderilor sindi­cali; lipsa de substanţă a interven­ţiilo r în timpul întâlnirii.liderilor semnatari ai documentului; declara­ţiile p rip ite făcute te lev iz iun ii, imediat după, din care a reieşit că a fost o întîlnire bună. ' :

”în orice caz, după aşa ceva,' a mai face valu ri, cu scoaterea oam enilo r în s tradă , cu m işcări revendicative, apare lipsit total de sens. în acest m om ent, aceste

. manifestări nu vor îflsetnna decît o încercare palidă de a d rege busu iocu l” , a a firm a t dom nul Machedon.

C o leg iu l d irec to r a l CCSN a apreciat întîlnirea cu Preşedintele României, din 22 mai a.c., ca pe o

nouă încercare a acestuia de a dezam orsa starea deosebit de tensionată existentă între guvern şi sindicate, cel puţin pînă la toamnă.

Totodată CCS14 şi-a manifestat nemulţumirea şi dezamăgirea faţă de blîndeţea cu care Preşedintele s-a adresat reprezentanţilor Guvernului, ”pe carc nu a îndrăznit practic să-i critice în faţa unor argumente şi a. unor dovezi mai mult decît grăitoare”.

în consecinţă, confederaţiile, sindicale membri? ale CCSN îşi vor continua propriilc^rogramc de luptă sindicală în vederea soluţionării revendicărilor înscrise _ în Protocoalele semnate bilateral cu Guvernul, a concluzionat domnul Ion Machedon în încheierea

î conferinţei de presă. * ' -

A D E V Ă R U Ld e C l u j AGENDA vineri 26 mai f 995

'Mărturisescî'-jf - V ’--f *%unbotezispr iertâreapăcatelorŞ

•A z i: Sf. Ap. Iuda; Sf, Sfinţiţi Ap.Carp şi Âlfeu; Sf. Filip Neri,pr.

• M îine: Sf. M c.Terapont şi ^Alipie; Sf. Mc. Iuliu Veteranul; m.

din Durostroum; Sf. Eladiu, ep.m.; Ss I leii. Lucian şi ceilalţi 5 m. din Tomis; Sf. A ugustin de Canter- bury, ep.

î i fe lic ităm p e .to ţi cei care , împărtăşind taina Botezului, poartă unul din num ele sacre pom enite mai sus. 1 ■ . \

®+.*TAROM•PREFECTURA,CONSIIUL

JUDEŢEAN: 19-31-21 •PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 '• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII:36-80-01 •PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 •PRIMARIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 955»! '11-15*10

•POLIŢIA FEROVIARA CLUJ- NAPOCA: 13-49-76

•POUŢIA DEJ: 21-21-21 •POUŢIA TURDA; 31-21-21• POUŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 •POUŢIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981•APĂRAREA CIVILA CLUJ-NAPOCA:

11-24-71• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 11-85-91 •INTERNAŢIONAL: 971 •INTERURBAN: 991 •INFORMAŢII: 931 •DERANJAMENTE: 921 •ORA EXACTA: 958a REGIA AUTONOMĂ DE - . . » •1ERM0FICARE• DISPECERAT: 11-87-18• reg ia a u to n o m Ad e APA

CANAL DISPECERAT: 11-63-02 .• S.C. "SALPREST" S-A. ., DISPECERAT: 19-55-22

COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 Int. 132

@JRANSPpRT^C:F.R.PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA

' principalele direcţ u trenuri accelerate

■BAIA MARE .SATU MARE (prin Dej): 14,45 .'BISTRIŢA NĂSĂUD: 15,45 . BRAŞOV (prin Dej): 1,23 BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,01;

10,25; 14,33; 22,04 (prin Sibiu-Piatra Olt): 11,21 (prin Petroşani - Craiova): 9,31 •BUDAPESTA: 0,39; 15,23 ? V

GAIAŢI (prin Ploieşti-Bozâu): 9,14 •IAŞI: 12/15; 21,06; 23,48 •ORADEA: 0,39 ;3,40; 15,23; 16£2 20,45 •SATU MARE: 14/15 ; 3y40 • SIGHETU MARMAŢIEI: 5,44 : •TIMIŞOARA (prin Alba talia): 5,52 ; 23,02; 23/13 ;(prin Oradea): 14/15 - •TÎRGU MUREŞ: 16,30; 20,31 •INFORMAŢII GARA: 952

. AGENŢII DE VOIAJ CFR ' UNFORMAŢD: 11-22-12 (intern)

11-24-75 (internaţional)

ORARUL CURSELOR , TAROM '

P lecări d in B ucureştii 7,10; 13,00; 17,00 de luni pînă

vineri Inclusiv 'P lecări d in C luj-N apoca:8,45; 14.30; 18,30 de luni pînă vineri inclusiv Sîmbătă: .P lecare d in B ucureşti: 13.00 ; Plecare din Cluj-Napoca: 14.30 Tariful: 35.000 lei .Telefon TAROM Cluj: 19.49.87

CURSE INTERJUDEŢENE , d in A utogara n

«CJnj-Napoca - Sibiu: 5,45; 14,00. «Cluj-Napoca -Tîrgu Mureş: 6,30; 14,00.

••Cluj-Napoca - Baia Mare: 6,30 (nu .circulă duminica); 17,00 . .

«Cluj-Napoca - Abrud: 6,00,14,15. - «Cluj-Napoca - Zalău: 6,30 (nu circuli

duminica); 12r}0,14,30,18,30. «Cluj-Napoca - Gîrbău - Zalău: 6,40 . «Chij-Napoca - Jibou: 7,00,14,00 (prin

Gfrbou); 16,30 (prin Hîda). •Ouj-Napoca - Şimleul Silvaniei:8,30;

16,00•Ouj-Napoca - Aiud: 12,00. •Ouj-Napoca - Alha-Inlia: 13,00. •Ouj-Napoca - Bistriţa: 15,30 (circuli'

vineri, sîlnbătă, duminici, luni). • •Ouj-Napoca - Brad: 16,00. •Chij-Napoca - Cîmpeiii: 13,15. •Ouj-Napoca - Mediaş: 14,30. •Ouj-Napoca - Reghin: 16,30. •Ouj-Napoca-Tîmăveni: 15,15.• Ouj-Napoca - Tîrgji Lăpuş: 15,25. «Cluj-Napoca-Topi iţa: 14,15. - «Ouj-Napoca - Dej: 13,30 (prin Modu);

li ,00 (prin Tîoc). ,•Ouj-Napoca - Huedin: 13,15 (prin

Căpuş), 14,00 (prinSutor). «Ouj-Napoca - Tiiida 5,30,6,30, 6,50;

7,20,8,15;9^0,10,30, UO, 12,30,13,20;14.00.14.30.15.00.15;30,16,00,17,00,18.00.18.30.19 X>, 20,00; 21,00,22^0.

Cursele judeţene pleacă din Autogara I.

CURSE INTERNAŢIONALE d in A utogara DC:

• Clnj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca tn zilele de luni, joi şl vineri la ora 7,00 şi Înapoierea din Budapesta In zilele de marţi, vineri şi slmbatâ Ia ora 11,00 0 CIuj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cu plecare din Clnj-Napoca tn ziua de miercuri ora 7 şt înapoierea din Miskolc tn zina de joi ora 11.

INFORMAŢII A u togara 1 : 14-24-26 A u togara II: 13-44-88

UNtPLCS K A ltioVineri 26 mai 1995

6,30 - M atinal; 7,15 - Horoscop; 7,30 - Revista presei; 7,45 - Ştiri din lumea starurilor; 8,10 - Poliţia municipiului în di­rect; 8,15 - Pompierii'în dircct; 8,20 Program TV şi cinematografe; 8,30 - Întreruperea emiliei; 14,20 - Reluarea emisiei; 14',40 - Overdose; 16,10 - Cinefil; 16,30 • Radio scrabblc-concurs; 17,05 - Magazia sportiv; 18,30 întreruperea em ilie i; 21,20 - Dedicaţii m uzicale; 23,30 - Ia direct cu dumneavoastră.

Ştiri Uniplus radio 7,00;.S,00; 17,05; 13,00; 15,00; 16,00; 17,00; 21,00; 23.00, :

Ştiri BBC Lovit* 6,00; 14,00; IŞ,00; 21,00. ' '

Program muzical 12,10; 13,OS; 4 )4 ,20 ; >5,05 :

Salată panseuDe ce aveţi nevoie: 300 g fasole

verde, 300 g mazăre, 400 g cartofi, c îteva gogonele m urate, 200 g morcov, 200 g felină, 60 g muştar, pu|in tarhon, 200 g mere, 200 ml ulei,- piper, 10 ml o |et, tare, 2 ou i, maioneză 500 g . ' ■.

. M «d d e p reg ă tire : Zarzavatul, merele şi cartofii fierţi te ta ie cabu- leţe. Gogonelele bine stoarse te taie lot cuburi, iar fiuolca *c taie m iruot Tartanul şi ode doui albuşuri fierte te toaci m in a t. Totul «c « ■ e rte d ca 2/3 dia maioneză şi ic potriveşte dc ta re . ş i piper. C a res tu l dc auioB czâ sc o ra a n c a tează salata p a t i pc platou u i pc o farfurie. •

B.C.U. "LucianBlaga" (strada Clinicilor 2): Zilnic: 8.00-13.45; 14.30- 21.00; sîmbătă: 8-14.00.

Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA" (Piaţa Ştefan cci Mare 1). Orar: Iuni-joi9- 20; vineri: 9 - 18; sîmbătă şi duminică: închis.

Biblioteca Academiei (stra-da Kogălniceanu 12-14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis

Biblioteca Germană (strada Universităţii 7-9) Orar: luni 10-14; marţi 12-16; miercuri 13 -16; joi 12- '16; vineri 10 - 17; sîmbătă şi duminică: închis ~

Biblioteca Americană (strada Universitătii7 - 9). Orar luni - vineri 12 - 16- _■ ■

Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri:. 14 -19; marţi, joi, vineri:9-14; sîmbătă şi duminică: închis

Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10-18; sîmbătă: 9 -13; duminică: închis

Biblioteca Clubului Studen­ţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7- 9). Orar: marţi: 18- 19; joi 19- 20.

Biblioteca Casei corpului di­dactic, Bulevardul 21 decembrie nr.9, camera 39, orele 8-15.

Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada Kogălniceanu 12- 14). Oran ţuni, marţi, miercuri, joi:10-18; vţn^ri: 10-16; sîmbătă şi duminică; închis.' Biblio&la "Valeriu Bologa" a

Universităţii de, Medicină şi Farmaciţg(ţ!tr. Avram Iancu 31); Orar: Iiuţj-yineri 8-20, sîmbătă 8- 13, duminică: închis.

Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10-17; luni şi marţi: închis

Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada IC Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10-17; luni şi marţi: închis

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, incluşii duminica:, 10 - 16; luni închis. . ;

Muzeul Etnografic al Transilvaniei (strada Memo­randumului 21). Marţi - duminica: 9 - 17; lunk'închis

Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 -17; sîmbătă şi duminică: închis

Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri-. duminică 13-17; luni şi marţi închis.

Muzeul Zoologic începînd cu data de 23 mai, se va putea vizita zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.

PROGRAM UL CANALULUI PR O PR IU

, - V ineri, 26 m ai 19958.00 Program pentru tine re t- ITALIA 1; 9,00 Seriale-RETE 4;12.00 Seriale-RETE 4; 14,30 Tele- text-Seltron; 14,45 S eriale CANALE 5 şi RETE 4; 17,25 A genţia m atrim onială -show - RETE 4; 18,05 D iverse -sp o rt - MediaPro; 20,30 Roata norocului - SAT 1; 21,15 O slujfiă im orală - RTL;23,10 Paris T rout rPRO 7;01.15 Killer-ul fantomă -PRO 7.

NCN ■9,30 The big b lue -STARFILM ;19.00 Actualităţi şi ştiri-NCN; 21,00 Doar departe de coastă-STARFILM.

ANTENA 117.00 Ştiri-reportaje; 17,10 O altă viaţă; 17,40 Desene animate; 18,00 Altfel de lume; 19,00 Ştiri-reportaje;19.15 Din lumea afacerilor; 19,30 Invitaţi la Antena 1; 20,00 Aurul şi hîrtia ; 21,00 O bservator; 22,00 M unţii lunii; 00,15 Jocu rile amoroase ale lui Cindy.

PO R TA tEXPORT • IMPORT B .R .L .:

PROGRAMUL CANALULUI PRO PRIU

V ineri, 26 inai 1995 • '."Portal 1

7,45 Buletin informativ; 8,00 Car­toon Network; 9,30 Buletin infor­mativ; 9,45 Divertisment matinal, Teleshopping - Antena 1 ; 10,50 Patru pentru un ave Maria -PRO 7;: 13,05 Buletin inform ativ; 13,25 Film -Ântena 1; 15,00 Buletin infor­mativ; 15,20 Complot în fam ilie -■! show -CANALE 5; 17,00 Cartoon Network;. 18,30 Observator - Ştiri

Antena 1; 19,50 Buletin informativ; 20,10 Exploziv m agazin-R TL; 20,40 V ideotonom at -A ntena 1;21.00 Buletin informativ; 21,15 O slujbă imorală -RTL; 23,00 Buletin inform ativ; 23,10 Paris T rout - PR 07. .

PO R T A L 2 9,45 Buletin informativ; 10,00 Film- Antena 1; 11,45 Buletin informativ;12.00 Film-Antena 1; 13,45 Buletin informativ; 14,00 Videotonom at, Divertisment, Teleshopping - An­tena 1; 16,00 Seriale, reportaje - Antena 1; 17,00 Buletin informativ; 17,15 Film -Antena 1; 19,00 Muzi­că, Reportaje, Teleshopping -Antena 1; 20,15 Buletin informativ; 20,30 Film -A ntena 1; 22,15 Buletin informativ; 22,30 Film-Antena 1; 0,15 Buletin informativ.

sx.TV CABLU sxLPROGRAM UL CANALULUI

. PR O PR IUV ineri 26 m ai 1995

10,30-Patru pentru un Ave Maria PR 07; 13,00-Program Amerom; 15,00 - Seriale - RETE4; 17,00 Teletext; 17,10-Femeia misterului;- RETE4; 18,00-Desene animate - Cartoon N etw ork; 19,00-NCN magazin; 19,45-Teletext; 20,10- Exploziv magazin - RTL; 20,45 - Teletext; 21,15-0 slujbă imorală - RTL; 2 3 ,10-Paris T rout - P R 07 ; 1,15-Killer-ul fantomă - PR 07

TV C ab lu Plus > A ntena 1 .

> 13,00-Deschiderea ediţiei; 13,15- Buletin economic; 13,20-Divertis- ment; 13,55-Videotonomat; 14,55- Film; 16,35-Reportaje, interviuri; 16,45-D esene .anim ate; 17,25- Invitaţi la "Antena 1” 17,45-Amer- icanVtop ten; 18,25 - Film; 19,50 Teleshopping; 21,00 - Film; 22,40- Film; 0,20 - Film , -

Programul Radio Cluj 27-30 maiSâm bătă, 27 m ai: 8,00 Bună dimineaţa. Actualităţi şi muzică 8,00

Eminisunea în limba maghiară 10,00 Buletin de ştiri 10,05 Music shop10.55 Peluza radio. Transmisii de fotbal în direct 13,00 - 14,00 Radiofax. Actualităţi şi muzică 16,00 Emisiunea în limba maghiară 18,00 Club domino. "Clubul barbarilor” 20,00 Du-te, dorule, departe. Muzică populară la cerere. / • ' -V -

Duminică, 28 mai: 8,00 Du-te, dorule, departe. Muzicăjpopulară la cerere 10,00 Apărătorii g liei transilvane 10„30 Radioduminica 12,30 Incursiuni de meloman 13,30 - 14,00 Universul creştin. Duminica orbului. Vedere fizică şi vedere spirituală 14,00 Emisiunea în limba maghiară 18,00 Student magazin 20,00 Du-te, dorule, departe. Muzică populară la cerere21.55 Buletin de ştiri. '/ Luni, 29 mai: 6,00 Bună dimineaţă. Actualităţi şi muzică 8,00 Emisiunea

în limba maghiară 10,00 Buletin de ştiri 10,05 Club 55 11,00 Buletin de ştiri 11,05 Music shop 12,00 Radiojurnal 12,10 -.14,00 Exclusiv magazin. Preţuri în pieţe, oferte de serviciu, administraţia locală 12,50 Exclusiv sport 13,00 R adiojurnal. M icrofonul ascultătorului 16,00 Emisiunea în limba maghiară 18,00 Radiofax. Actualităţi şi muzică 19,00 Meridiane şi paralele. Rom ânia şi instituţiile europene 19,20 Portret folcloric. Eugenia Ilieş 19,40 Radiomagazin ştiinţific. Apă mai multă şi mai bună - discuţie cu specialişti 20,00 Serata muzicală radio. 75. de ani de la înfiinţarea Operei Române Cluj, muzica secolului nostru: muzica electronică, cronica muzicală, din culisele operei 21,55 Buletin de ştiri.

M arţi, 30 m ai: 6,00 Bună dim ineaţa. A ctualităţi şi m uzică 8,00 Emisiunea în limba maghiară 10,00 Buletin de ştiri 10,05 Radiocafe 11,00 Buletin de ştiri 11,05 Music shop 12,00 Radiojurnal 12,10-14,00 Exclusiv magazin. Sondaj de opinie, cultu/ă şi actualitate, biserica şi noi 12,50 Exclusiv sport 13,00 R adiojurnal. M icrofonul ascultătorului 16,00 Emisiunea în limba maghiară 18,00 Radiofax. Actualităţi şi muzică 19,00 Emisiunea partidelor politice parlamentare 19,30 Interludiu muzical 19,40 Meridiane literare. Traducerile - o poartă spre universalitate (dezbatere). 20,00 Du-te, dorule, departe. Muzică populară la Cerere 21,55 Buletin de ştiri .

Programul filmelor în săptămînâ■ 26 mai - 1 iunie

C luj-N apoca Republica - Legendele toamnei - SUA - pretnieră (9,

11,30, 14, 16,30, 19) «Victoria - Coşmarul - SUA - prem ieră (9 , 1 1 ,1 3 , 15, 17, 19) • Arta .-.Fiicele doctorului March - SUA - prem ieră (! 1, 13,30, 16, 18,30) • Mărăşti - sala A - Stare de şoc - SUA (13,15, 17, 19); sala B - Paraşutiştii morţii - SUA (14,16, 18)• Favorit - Specialistul -S U A (11, 13; 15, 17, 19) •Apollo 26 • 28 mai - Street Fighter - Ultima bătălie - SUA(16,19); 29 - 30 mai - Frankcustcin - SUA(16, 19); 31 mai • 1 iunie -A rm a fatal* - SUA (16,19).

' J iid c t ’T ard a - Fox - Cavalerul diavolului - SUA - premieră

• Tiacretului • Morociaoşii • SUA - premier*; Cel mai iubit diatre pim fateai - Rom iaia - premieri. C faipia T â rz i i - M uncitoresc - H ărţu ire sexuală - SUA - premieră; Wyatt Earp - Justiţiarul Vcstulai sălbatic - SUA - premieră; Dej - Alta - Proaooatoriul groazei - SUA - premieră; Culoarea aopfii - SUA - prem ieri; C hcH a -Pacca-B lestem i gcmeailor - tadia r ptem ioi.

Copiii, de ziua lorCa şi-n alţi ani; Palatul Copiilor din Cluj-Napoca

a pregătit o serie de menifestări dedicate Zilei Internaţionale a Copilului. Printre acestea sc înscriu: Faza judeţeană a concursului de aeromodele (vineri, 26 mai, ora 10, Clubul copiilor Huedin); Faza judeţeană a concursului de informatică (sîmbătă, 27 m ai, o ra 10, P a la tu l C o p ii lo r , C lu j-N a p o c a ); Spectacolul pentru copiii handicapaţi motrici (marţi, 30 m ai, ora 16, Palatul Copiilor). Jo i, 1 iunie, după vernisajul expoziţiei dc artă p las tic i f l fo tografic i - co n cu rs ju d e ţean (o ra 16,30 2n h o lu l C ase i d e C u ltu r i a S tudenţilor) va avea loc u a spectacol de m uzic i fi /laa t, dedicat Zilei CopifiilHL U n concurs de deteac pe arfak , m au* de d an o ac tn fii de tarto ri, aerom odele f i n c h e to n o d e lc , îa ca rte a Palatu lu i C opittor(* tr. Kc public ii ar.23) vo r îacbcia s îw b iti , 3 tuflic (oca 10) acria ataaifestirilor dedicate « lei.de. ( b a i e . •

. Vineri, 26 maiProgram ul 1: 7,00 TVM. Tele­

m atinal; 8,30 La prima oră cu...;9.15 Film serial: "Santa Barbara"; 10,00 Actualităţi; 10,05 Film serialSanta Barbara”; 10,50 Curcubeu;

11,50 MTV; 12,20 Film serial: ”Aor şi noroi”; 13,10 - 1001 audiţii; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 14,55 TVR Cluj-Napoca; 16,45 Lege ţi fărădelege; 17,00 Emisiune în Iimbj germană; 18,00 Pro Patria; 19,00 Film ; serial: ”Edera"; 20,00 Actualităţi; 20,45 Festivalul - con­curs internaţional de interpretarea cîntecului popular românesc "Maria Tănase”; 21,25 Viaţa parlamentari; 21,55 Film artistic: "Contract pentru crim ă” ; 23,25 A ctualităţi; 23,45 MTV; 0,45 Film erotic: "Prostituata”.

Programul 2: 7,00 La prima oră;9.15 Ora de muzică; 10,00 Magazin satelit; 11,00 Telejurnal Worldnet; 11,30 Desene anim ate; 12,00 Cafeneaua artistică; 13,45 Ritmuri muzicale; 14,00 Actualităţi; 14,10 Varietăţi internaţionale; 15,00 Reţele crim inale internaţionale; 15,30 Cultura în lume; 16,00 Desene an>- mate; 16,30 Film serial: VŞi bogaţii p lîng” ; 17,00 Bursa invenţiilor; .17,50 Film serial: ”17 clipe ale unei p rim ăveri”; 19*00 Concertul Orchestrei Naţionale Radio; 20,50 Cupa mondială la rugby: România - Canada; 22,30 Hyperion; 23,30 Film serial: ”Santa Barbara” ; 0,15 Baschet feminin: România - China.

TVR CLUJ-NAPOCA: 14,55 Panoramic; Reporter în anchetă;S tatu tul dascălilor; Incursiune în necunoscut. :

Redacţia nu ■ îş i asumă responsabilitatea în leg ă tu ră cn eventualele modificări intervenite în programul anunţat.

■ f) FA R M A C II)Farm acii de serv iciu ; sîmbătă,

27 mai: Farmacia nr.5 "Clematis”, P-ţa Unirii nr.10, telefon 11-13-63, o rar 8 - 20, Farm acia n r . l , P-ţa Unirii nr.37, telefon 11-10-49, orar 9 - 15, Farmacia nr.31 ”Balsamum”, Cart. Mărăşti Bl. R.3, telefon 11-71- 83, orar 8 - 13, Farmacia nr.32, Cart Mănăştur I Complex Flora, telefon 16-18-88, orar 8-13, Farmacia S.C. "Vadocom”, str. M arinescu nr./f' telefon 19-12-76, orar 7 - 22; dumi­nică, 28 mai: Fapnacia nr.5 ”Clem- atis”, P-ţa Unirii nr.10, telefon 11- 13-63, orar 8 - 20, Farmacia nr.l,P- ţa Unirii nr. 37j telefon 11-10-49, orar 9 - 15, F arm acia S.C. "Vadocom”, str. M arinescu "nr.7 telefon 19-12-76, o rar 7 -22,

F a rm ac ii cu s e rv ic iu perm a­nent: Farmacia "Corafann”, str. Ion M eşter nr.4, telefon 17-51-05.'

Garda de DOapte.' Farinaciă'nr.S ”Clematis”, P-ţi Unirii nr.10, telefon 11-13-63, orar 20 - 8.

P O L I C L I N I C A U N T E R S E B V I S A N >str. Pascaly nr.S, cart Gheorgheni INTERNE* CARDIOLOGIE NEUROLOGIE*PSIHIATRIE ENDOCRINOLOGIE REUMATOLOGIE ECOGRAFIE*ALERGOLOGIE DERMATOXXîIE QIIRURGIE • O RTOPEDIE O.R.L. • OFTALMOLOGIE GINECOLOGIE*ONCOLOGIE PEDIATRIE • U ROLOGIE ACUPUNCTURA LABORATOR. . • ; .(Biochimie - B a c te ţio lo ^ e Imunologie • Parazito logie ’ Teste SIDA)ZILNIC, ia c te iv D U M IN IC A orele 7 >21 •Medic de g an li: o re le 2 1 . 7 B M t m w . r w a i t aH i a i A

• lf3 .M 9 ,

(ET vineri ?.6 mai 1995 ROZA VIMTURILOR d e s CvOsj,

L A M O S C O V A A AVUT LOG Ş ED S iy îA CONSILIULUI D E

S EC U R ITA TE A L RUSIEIîn cad ru l şedinţei Consiliului de

S ecu rita te a l Rusiei desfăşurate la 24 m a i la Krem lin a fost adoptată h o tă r îre a d e a se crea un grup de lucru sp e c ia l care să se ocupe de e la b o ra re a concepţiei Rusiei în dom en iu l securităţii general-euro- Pene ş i, Tn particular, de raporturile d in tre R u s ia şi NATO, a comuni­ca t - în cad ru l conferinţei de presă de m iercuri - secretarul Consiliului d e S e c u r i ta te al R usiei, Oleg L o b o v . ' V

L in ia ru să rămîne neschimbată - R usia se pronunţă pentru crearea linui nou sistem de securitate euro­p ean ă b a z a t pe noile principii ale eg a lită ţii tu tu ror statelor Europei în lu a rea deciziilor, a relevat Oleg Lobov. în acest caz, NATO trebuie să . - d e v in ă doar unul din in s tru m e n te le care fac parte din a c e s t s is tem a l O.S.C.E."•' P o tr iv i t lu i Oleg Lobov, în ra­p o r tu l m in is tru lu i de externe al R u s ie i , 'A n d re i Kozîrev, c itit la şed in ţă Consiliului de Securitate, p recu m ş i în alocuţiunea preşe­d in te lu i E lţ în a fost exprim ată id e e a c ă R u sia este dispusă sâ

adere la programul NATO cunos­cu t sub denum irea P arten c ria t pentru Pace.

Rusia ezită să-şi oficializeze aderarea la Parteneriatul pentru pace al NATO . La 24 mai Consi­liul de Securitate al Rusiei a stabi­li t încă o dată o legătură în tre aprobarea a două documente-cheie şi problema lărgirii AUanţev,atlan- tice la Europa de est. Astfel, Oleg Lobov, secretarul Consiliului de Securitate rus, s-a ab{inut să se angajeze în legătură cu o dată precisă pentru această aderare.

Rusia recomandă o integrare a NATO în cadrul OSCE şi respin­ge proiectele A lianţei a tlantice spre Europa de est. Lobov a amin­tit reticenţele ruse în acest sens: ”Nu putem interzice nimănui să intre în NATO, dar noi nu putem saluta o asemenea decizie. Dacă NATO ar fi fost o o rgan iza ţie politică, ar fi fost altceva, dar o dată cu prăbuşirca Uniunii Sovie­tice şi a Pactului de la Varşovia se pune întrebarea: împotriva cui este îndreptată această organizaţie ?”, a afirmat el.

0 N O U Ă C R IZ Ă IN R E L A Ţ IIL E

A M E R IC A N O -C H IN E Z E

O nouă criză chino-americană a izbucnit în urma deciziei Washing­tonului de a autoriza, pentru prima oară, vizita în SUA a preşedintelui taiwanez, Lee Teng-Hui. Ministrul de externe chinez, QianQuichen, a atras atenţia marţi că această decizie va avea “consecinţe importante” asupra

.relaţiilor bilaterale.Este pentru prima oară de la stabi­

lirea relaţiilor diplomatice, în 1979, între China şi SUA şi ruptura de faeto între Washington şi Taipei, cînd un preşedinte taiwanez a fost autorizat de Administraţia americană să efectueze0 vizită particulară în SUA, în perioa­da 8-11 iunie. Lee Teng-Hui, căruia1 se iefuzase acest privilegiu anul trecut, urmează să pronunţe un discurs Ia Universitatea Corneli în apropiere de New York, pe care a absolvit-o.

“Ne opunem cu fermitate oricărei întăriri a relaţiilor la nivel oficial între Taiwan şi ţările străine”, a subliniat şefiil diplomaţiei chineze, apreciind că această decizie “lezează suveranitatea chineză şi reunificarea paşnică a Chinei”. . "

Washingtonul a provocat nemulţu­mirea Beijingului încă de anul trecut

prin decizia, sa de a ridica nivelul relaţiilor cu insula naţionalistă.- Dar relaţiile chiho-americane s-au mai încălzit ulterior, mai ales după decizia lui BiU Clinton de a reînnoi necondi­ţionat Chinei clauza naţiunii celei mai

. favorizate (MFN), precum şi în urma acordului privind dreptul de Copy­right Guvernul chinez a criticat marţi “diplomaţia itinerantă” a lui Lee Teng-Hui, acuzîndu-1 pe preşedintele taiwanez că “vrea să deterioreze rela- ţiile dintre China şi ţările străine ridicînd obstacole în calea reunificarii patriei”. \ , .

La rîndul său, guvernul taiwanez a condamnat asupru reacţia foarte nega­tivă a Beijingului faţă de decizia Wa­shingtonului de a-1 autoriza pe preşedintele taiwanez să efectueze o vizită în SUA, considerată de Taiwan ca un succes diplomatic major.

Preşedintele Lee a fost, în schimb, mai prudent în referirile sale la deci­zia SUA de a-i autoriza vizita, alegîn- du-şi cu grijă cuvintele pentru a nu pune Washingtonul într-o poziţie

' delicată. Este vorba, a spus el, de o “veste bună”-care va contribui la întărirea prieteniei tradiţionale între SUA şi Taiwan, precum şi între cele două popoare. * b . ; ,

GENERALUL LEBED PLEDEAZA PENTRU-MENŢINEREA ARMATEI

: A14-A ÎN REPUBLICA MOLDOVA:D eputaţii naţionalişti ruşi l-au

întîmpinat, marţi, ca pe uh erou pe generalul Alexandr Lebed, cel mai popular ofiţer din ţară, venit la Mos­cova p en tru a pleda în favoarea m enţinerii armatei sale în 'fosta republica sovietică Moldova;'

V Generalul Lebed a pledat, în tim­pul unei audieri în Duma de Stat,' împotriva proiectului guvernului de

: a retrage, în decurs de trei ani, Ar­mata a 14-a rusă din Moldova, îri virtutea unui acord încheiat în oc­tombrie anul trecut cu autorităţile acestei mici republici situată între Ucraina şi România, Comandantul Armateia 14-a a informat că ar lăsa n urma sa un asemenea arsenal - cca 50.000 de arme de foc, 655 de blin­date - în e ît Moldova riscă să se

- transforme într-o nouă Cecenie.Mai.multe sute de persoane au

fost deja ucise în 1992 în timpul înfruntărilor dintre românofoni şi rusofoni de pe malul de est al Nis­trului pînâ la desfăşurarea forţei ruse de interpunere. Tocmai în numele conservării păcii într-o regiune explozivă a pledat generalul Lebed

pentru menţinerea acestei annate, de aproximativ 10.000 de oameni, îti regiune. Dar deputaţii naţionalişti l-au aclamat pe generalul Lebed toc­mai cînd acesta a evocat interesele Rusiei Mari în afara frontierelor ei.

înainte de intervenţia generalului Lebed, deputaţii naţionalişti şi comu­nişti i-au criticat vehement pe repre­zentanţii ministerelor apărării şi afacerilor externe, acuzaţi de trădarea intereselor Rusiei. Duma urmează să se pronunţe Ja 6 dată neprecizată asupra ratificării acordu­lui semnat de Rusia şi Moldova care prevede retragerea Armatei a 14-a, încă teoretică în momentul de faţă,; dar luările de poziţie predominante1 din timpul audierii lasă să se între­vadă o respingere a documentului.

Ea Chişinău, vicepreşedintele parlamentului Moldovei, Nicolae Andronic, a apreciat, de altfel, că discuţiile de la Moscova “au influ­enţat negativ procesul de pace” îri ţara’sa. Moldova este ultimul stat unde soldaţii ruşi sîn t staţionaţi împotriva voinţei guvernului la putere.

RUŞII REVIN IN AFGANISTAN' - FRANCE-PRESSE - .

Folosind alternativ ameninţarea şi momeala, diplomaţia rusa încearcă' să-şi restabilească influenţa în Afganistan, la trei ani după ce fusese nevoită să-şi evacueze în cea mai mare grabă ambasada şa de la Kabul. \

“Sînt semne foarte clare ale unei reafirmări a prezenţei ruseşti- în regiune”, indică o sursă diplomatică, ca şi ale unei apropieri între Moscdva şi echipa la putere de la Kabul: preşedintele Burhanuddin Răbbani şi “{iinul forte” al regimului, Ahmed Shah Massoud, ambii tadjici “moderaţi”, “oameni cu care se poate discuta”. Elementele acestui joc diplomatic sînt u n ita re le :

- Lă slîrşitul lunii aprilie, AbdurRahman, ministrul aviaţiei, om-cheie al lui Massoud, însărcinat cu diplomaţia, îl întîlneşte la Moscova pe’Şa&udDostam, şefiil miliţiilor uzbece ex-comuniste, care deţine puterea la MazarfjiŞîarif, matele oraş din nordul ţării. Dintre toţi şefii militari - circa o jumătate deifuzină - care luptă de trei ani pentru putere în Afganistan, Dcstam este în modidar favoritul Moscovei. . ■ ■ ; | î / ' — /^ - La 18 mai, Aleksandr Obolov, diplomat rus experimentat, specialist în problemele Afganistanului, îl întîlneşte la Kabul pe Najibullah Lafrate, secretar de stat la Ministerul afgan al Afacerilor Externe. Obiectivul vizitei, potrivit lui Lafraie-: pregătirea redeschiderii Ambasadei ruse la Kabul, închisă în toiul luptelor în vara anului 1992, în prezent un morman de ruine. : ’

- în acelaşi iimp are loc la Kabul prima “Teuniune la nivel înalt” între preşedinteieregimului neocomunist din Tadjikîstan, Emamoli Rahmanov, şi şeful insurecţiei islamice, Abdullah Noori.

în noianul de speculaţii şi zvonuri care circulă în legătură cu Kabulul, o teoria, revine cu insistentă Ruşii, sau anumite servicii ruseşti, i-ar fi propus lui Massoud “un tîrg": alianţa cu Dostam, care nu se află în situaţia de a rezista încă multă vreme presiunilor din nord, şi sprijinul Moscovei tn schimbul neutralizării gherilei tadjice a lui Noori. La această din urmi cerere, Massoud ar fi răspuns pînă în prezent că nu este în măsură să-i controleze pe rebelii tadjici, potrivit unor surse diplomatice. Comandourile lui Noori îşi lansează raidurile împotriva soldaţilor ruşi staţionaţi de-a lungul frontierei dintre Tadjikîstan şi Afganistan din provinciile Badakshan şi TakhaT, unde facţiunea Iui Massoud şi Rabbani, cunoscută sub numele de Jamiat-I-Islami, este preponderentă^

în paralel, Moscova exercită o presiune militară. Potrivit unei surse diplomatice, Rusia şi-a întărit considerabil trupele de-a lungul frontierei în ultimele luni. La Kabul circulă cifra de 25.000 de soldaţi ruşi. Aviaţia rusă procedează la bombardamente regulate în Badakshan. Un bombardament rus asupra Taloqanului, capitala provinciei Takhar, la mijlocul lunii aprilie, s-a soldat cu moartea a circa 50 de civili.

în acest context, perspectiva unei alianţe Massoud-Dostam, cu bmecuvmtarea Moscovei, întîmpină serioase reticenţe în cadrai coaliţiei la putere de la KabuL

[ L U R ^ ’S / W C ^ 'R L C T

SUA NU AU REUŞIT SĂ-L DETERMINE;PE PREŞEDINTELE SÎRB SĂ ":r ;

RECUNOASCĂ BOSNIA-HERTEGOVINA

Statele Unite au eşuat în eforturile lor de a-1 determina pe preşedintele- sîrb , S lobodan M iloşev ic i, să recunoască Bosnia-Herţegovina în schim bul ' r unei suspendări substanţiale a sancţiunilor în vigoare îm po triva R epub lic ii F ederale ’ Iugoslav ia-^ (R FI, Serbia, şi M untenegru), s-a afla t din sursă d ip lom atică la Belgrad.. O săptămînă de intense negocieri cu S.Miloşevici întreprinse de Robert Frasure, reprezentant american în cadrul Grupului de contact, nu a dus- la nici un rezultat concret..

Reprezentantul american a avut maVTnuUe runde de convorbiri eu preşedintele M iloşevici, în cursul cărora a încercat, fâră succes, să-l determine să accepte ultima ofertă ' am ericană ca re prevede o suspendare pentru o perioadă de 200 de z ile a tu tu ro r sanejiun ilo r econom ice, in s titu ite îm potriva Iu g o slav ie i, -cu V excep ţia- em bargoului asupra petro lu lu i şi a rm elo r, în schim bul unei recunoaşteri a integrităţii teritoriale

-a Bosniei-Herţegovina. S.Miloşevici continuă să insiste asupra ridicării sancţiunilor ca o condiţie prealabilă pen tru recunoaşterea B osn ie i-:.

H erţegovina, a adăugat aceeaşi ■ su n i.' ■ •- * :

Potrivit unei înalte oficialităţi din cadrul Departamentului de-Stat,-care a cerut să i se păstreze anonimatul, M oscova' susţine cererea •; lui Slobodan Miloşevici cirprivir&la ridicarea pur şi simplu a sancţiunilor împotriva Belgradului ,ck o condiţie prealabilă recunoaşterii Bd&niei- Herţegovina. Un emisar rus se afla ; marţi la Belgrad pentru a discută’cu S.Miloşevici, a indicat responsabilul american. “Faptul că este acolo şi?că nu ştim ce le spune sîrb ilo r dem onstrează că Statele Unite.şi R usia nu se află chiar pe aceeaşi lungim e de undă în această problemă", a recunoscut el.” " v • Pe de altă parte, “parlamentul” sîrb ilor bosniaci,*reunit la Battia, I/uka, a aprobat marţi un proiect vizînd unificarea teritoriilor aflate

. sub controlul sîrbilor din Bosnia şi Croaţia, proiect deja adoptat sîmbătâ trecută de “parlamentul sîrbilordin K raina” (C roaţia). P reşedintele “parlamentului” sîrbilor bosniaci, : M omcilo K raişnik, a declarat că- deputaţii s-au bucurat de faptul că, , “potrivit unor informaţii neoficiale, . M iloşevici nu este d ispus să recunoască Bosnia-Herţegovina”.

AGENŢIA NAŢIONALA DE PRESĂ

i R O M P R f S

3 -

Q -.

NATIONAL NEWS AGENCYUn potenţial pericol direct pentru Bulgaria sînt, în, le prezintă drept atuuri. Atitudinea Belgradului întăreşte

primul rînd, ţările vecine. Serbia, Grecia şi România tot mai mult impresia că în spatele basmelor despre frăţia nu reprezintă însă în prezent un pericol pentru rioi si slavă sf religig ortodoxă comună cu Bulgaria nu semei nu se conturează aşa ceva în perspectiva apropiata?**" Întîi, luate separat, aceste ţări sînt insuficient de puternice din punct de vedere militar pentru a putea conta pe un succes îri cazul unei agresiuni împotriva Bulgariei, chiar în condiţiile în care forţa ei de apărare este redusă. Doi, nu există o conjunctură internaţională favorabilă pentru ca ele, să realizeze o alianţă' antibulgară. ■ - . . . . . \: .. Despre ce conjunctură internaţională este vorba ? Grecia se află cu Turcia aliata ei îff cadrul NATO, în- tr-uţ» conflict al cărui capăt nu se întrevede. La fel este

"ascunde nimic altceva decît dorinţa de a cîştiga timp. Delimitarea Bucureştiuhii de pretenţiile şovine faţă de Dobrogea “românească” nu merge mai departe de-un minimum oficial. -

această situaţie, pe ce sprijin extern am putea conta în eforturile noastre de neutralizare a acestui pericol ? Am putea oare realiza aceasta prin aderarea Bulgariei la NATO? Nu credem, şi această neîncredere nu se bazează pe o ipoteză, ci pe un fapt real Printre puţinele lucruri pe care pînă în prezent NATO le-a demonstrat în mod incontestabil este că nu poate sau nu doreşte să apere uri

PO SIB IL E A V A N TA JE Ş l DEZAVANTAJE ALE A D ERĂ RII BULGARIEI LA NATO

(Articol apărut în săptămînalul bulgar “Zora" nr. 13 /1995)situafaa privind relaţiile ei cu Macedonia şi .cu AlbaniaT? . Cu totul altfel stau însă tacturile privind raporturilem em bru al său de agresiunea unui alt membru care are în prezenţ ttn conflict cu Sofia ar îţisemnâpepta Atena; (Jintre Sofiaşi Ankara.'Turci^ este un stat agresor, aceasta o valoare geostrategică mai mare. decît primul NATO. tran^fonnarea greciei,-sijb aspecţ geOpolţtţc. dip^i ă.j^cutsla agr«ipgi ^ l i ţ ^ c l a s i « împotriva vecinilor : ar fi'putut preîntîmpina sau stopa ocupaţiaturcâ îh Ciprul; peninsulă în ţnsulă. jtv'ceea ce jiriveţte România, ei (Cipru, Irak),- a efectuat “njascafiagresiuni militare de Nord, dar nua făcut acest lucru. Formal, Republica1 aceasta ţwlniie Iţi primul rîrid'sfi! purii la înbercâre., şi împotţiya Ş&or regiuhi ihaiîndepărtate geografic d e C ip ru riutf fost şi nici nu este un stat indbbru în NATO/

oare aceasta că acum Bulgaria este ■ dar pentru întreaga lume a fost Umped^ că âdresa reală, ameninţată de o agresiune militară directă şi în perspectivă : a agresiunii Ankarei nu a fost Nicosia, pi Atena în situaţia.flntY\T\ldto'/lm Mnr4an *11 O \Tii n<< -----'- »!. 1

posibilităţile diplomaţiei pentru normalizarea relaţiilor ea^ «cdO<^wi^,di^1do(^^X)c|fina Dfs^eiDţei$i.>;' ax._________ ^ ___________ t___

f i : aţîropiatădin ţ>artea Turciţi ? Nu aş spune acŞt lucru şi ] îricare ţările de frunte din NÂTOau demonstrat ş i ' VD5 a‘ » : V t ' .V- nuaş greşi afirmîndcă.din motive arhicunoscute, ea nu demonstrează" în continuare indiferenţă faţă de_ Fireşte; rţlaţfile noastre c u ^ c ^ ti Vecini nu sînţ "şi-ar putea permitedeocamdată aşa ceva.1 ■ ■- ; -; - suveranitatea naţională a unui membru al său, care a suferit

4<" ^ î^ ^ ^ 1 ^ jpac^c%rţifâ]Se c u ^ f iă , c â ^ f e prezerjt'T^ttrcia Mte tipica sUrsă de pericol din cauzaambiţiilorexpansictaiste ale altui membru.avem —Pj. cspacităţi lc,şi pe care extern real pentru securitatea naţională a Bulgariei. în ' oare temei să sperăm că în eventualitatea îh care Bulgaria

ar fi membru în NATO ar fi tratată altfel? Nu credem." Rusia a oferit şi oferă dovezi că va acţiona hotărît i împotriva unor încercări agresive ale Turciei. Astfel, ea a oferit un exemplu în acest sens în conflictul) armeano-azer. Cînd Turcia a masat trupe la graniţa cu i Armenia ameninţînd-o cu o intervenţie directă^ a fo s t! suficient ca un ofiţer superior rus să declare că Aimen^t | face parte din CSI şi orice atentat împotriva ei se va i lovi de o ripostă rusă pentpi a o demobiliza. Concludent i în acest sens este şi faptul că preşedintele armead,1 [ Petrosian, care îl întrece în rusofobie pe Walesa şi chiar > pe Jelto Jelev, în numele supravieţuirii naţionale'a ! încheiat un acord militar cu Moscova. , / j J

Fireşte, nu recomandăm teza boicotai NATQ şi Q i nouă îmbrăţişate a Jvloscovei. La fel de greşi^ sînf âtîf > uri refuz apriori de aderare' la NATO, cît ş| insişţeijţi1 de:îf fi jrim iţt indifererit de preţ. Astăzi NATO nu ne. dbreşte şi nici nu[ne propuqe'nîf^ii'iil^iŢi' gogoriţa Parteneriatului pentru pace, ^Muije îrisa arj^pâ’ să vină şi cu iniţiative tare să contribuie în mod rc$l la securitatea europeană şi fă(ă de care hu ^ţbâie fim ermetici. Tot atît de greşit ar fi să trîatimu^kuajei1 colaborări în domeniul apărării cu "state europene d ia afara organizaţiei nord-atlantice şi, bineînţel^celtjtei mult cu R u s i a . ţ : ^ J M .fir’t t j

'A D E V A R U Ld e C l u j PAGINA JUDEŢULUI vineri 26 mai 1995

1:* :■/. ' V O Biserica din Feleac

P a g i n ă r e a l i z a t a d e I o n R U S

F o t o : I o n P E T C U

O n o i i A

"Mă suii în dealul Clujului" sună un vers dintr-o cunoscută melodie a folclorului transilvănean. Dealul amintit este Feleacul. Aici am întîlnit autorii anonimi ai cîntecului ţi o frumuseţe aparte (spirituală şi geografică) şi istoria.. ; . • - , ;

Feleacul are o poziţie de excepţie: deşi aproape de CIuj-Napoca, este ferit de poluarea şi umezeala specifice marelui oraş de la poalele. sale. înălţimile pe care le ocupă îi permit să sfideze gazele arse ale miilor de maşini din vale. , , , .

Feleacul este o ministaţiune pitorească aşezată ca o diademă ■ colorată pe fruntea Clujului. într-o ztînsorită de primăvară, aici poţi simţi pulsul istoriei. Este de mirare cum şi-a păstrat personalitatea şi nu a fo st înghiţit de oraş.

Ajutat de poziţia cheie pe care o 'ocupă, Feleacul s-a afirmat ca o entitate istorică distinctă. A fo s t întotdeauna poartă sudică a marelui oraş - intersecţie a multor drumuri şi interese. Punct de vamă, graniţă, centru important de spiritualitate religioasă, Feleacul nu s-ă impus, el a rămas organic şi distinct în bătaia vînturilor vremurilor. în 1367, Diploma regelui Ludovic I de Anjou prevede anumite privilegii pentru Feleac, localnicii avînd,însărcinarea de a păzi drumul ce lega Clujul'de Turda şi parteec sudică a Transilvaniei. în 1377, reiese că localitatea număra 20 de familii,' ceea ce era destul de mult pentru acea vreme. După cum rezultă din documente, de la sfîrşitul sec. al XV-lea aici se afla o episcopie. Pe la 1488, în timpul episcopului Daniil, cu ajutorul lui Ştefan cel Mare aici este ridicată o biserică, rămasă loc de rugăciune f i în zilele noastre. Biserica a fost înzestrată cu cărţi bisericeşti. în secolul al XVl-lea localitatea ajunge un important centru cultural românesc. Căm în aceeaşi perioadă a fost ctitorită şi o mănăstire unde au fost copiate numeroase cărţi bisericeşti. v 'V’\ y :.

Feleacul'a fost şi un punct de graniţă după dictatul dela Viena şi a reprezentat, mai ales, una dintre căile de refugiu pentru numeroşi , români şi evrei ameninţaţi de teroarea hortistă. --r. -r -

Aşezat pe o importantă arteră de circulaţie, Feleacul îşi configurează - activităţi cu o ainplâ deschidere spre' ; viitor.’A vantajele sîn t evidente. Rulajul mare de tu riş ti, intensul tranzit autohton, debitul deosebit al circulaţiei au impus Şi favorizează în continuare dezvoltarea unor servicii specifice. în fostul local al cooperaţiei s-a deschisun magazin de piese auto de mare utilitate pentru participanţii la traficul rutier, bine aprovizionat şi cu repere necesare unor mărci străine de autoturisme.

"‘Un service auto cu tin ichigerie, vulcanizare - patron Rus Petrache Bercheşan, îşi dovedeşte din plin utilitatea. Tot în satul.de reşedinţă de com ună 'funcţionează două abatoare (Grigore Balea, cu punct

•de desfacere îri Piaţa Mihai Viteazul ■" şi S.C. Baronu et Company - car­

mangerie, cu un magazin de desfa­cere în Piaţa M ărăşti) amîndouă dovedindu-şi utilitatea pentru o mai bună aprovizionare a Clujului şi

i i mpentru valorificarea superioară a Multe activităţi s-au înfiripat şVse animalelor din zonăr'* * dezvoltă în satul Gheorghieni. în

' În satul Vîlcele funcţionează un tîmplăria lui Vajas Ştefan se practică atelier de tîm plărie, o vopsitorie şi sculptură în lemn, m eşteşug în , auto, puncte alimentare, baruri. care m eşterii locali au ajuns

... .

Servicii tot mai necesare în condiţiile actuale de trafic: benzinăria de la Vîlcele. ■ ' •

cunoscuţi pînă departe. Fac lucruri ; trainice şi au comenzi suficiente. Tot aici este deja cunoscută firma Antal, care dispune de o brutărie modernă. Aceasta produce pline non-stop, cozonaci pentru d if e r i ţ i ocazii, respectîndu-se exigentele occiden­tale: produsele de o calitate irepro­şabilă sînt ambalate în pungi de plastic. Aceeaşi firmă dispune şi de o tîm plărie unde se construiesc căsuţe tip camping, solicitate mai ales în Olanda,'scaune pentru plajă Şi alte obiecte de mobilier, de o bună calitate.- ” ' - -v

Astfel de activităţi sînt numeroase în fiecare sat. întreprinzătorii sînt şi o parte a forţei de muncă disponibile în etape, treptat, în activităţi loca­tive, aducătoare de venituri. Satul începe să-şi structureze propriile servicii, dar numai pentru satisfa­cerea necesităţilor locale. Acestea se vor înscrie cu timpul într-un circuit mai larg de utilităţi care va fi necesar lumii satului.

z o n ă t u r is t ic ă s i d e a g re m e n tjDe o parte şi de alta a şoselei

CIuj-Napoca - Turda se află numeroase unităţi prestatoare dc servicii, buticuri, moteluri,

; benzinării. Mai mari sau mai mici, tijate se vreau cochete, cît mai atrăgătoare pentru cci aflaţi în tiţcerc prin zonă, încercînd să oferc servicii, cît mai diversificate. Oricum, pentru a putea face faţă concurenţei în această zonă, trebuie sâ aduci ceva nou; dacă nu origi­nal, atunci ccva util cc n-au făcut alţii înainte. Nu este o încercare uşoară, dar întreprinzătorii nu lipsesc. Un exemplu este elocvent. Staţia PECO din Vîlcele (patron Stclian Raţiu) vinde benzină cu 560 Iei litrul. în zilele de Paşti însă benzina a fost vîndutăxu 500 Ici

litrul. Clienţii au fost extrem de ■ numeroşi. (Aceştia se întreabă la care sărbători se vor mai face asemenea reduceri). Deşi servirea este foarte operativă, ai întotdeauna cîteva maşini înainte la alimentat. Specialiştii spun 'câ se desface ' benzină de cca mai bună calitate!

Peste drum de benzinărie se conturează un comp!ex>-de agrement. Firma "Popcard" (cam­ping, agrement şi diverse) are’ construcţiile în stadiu de finisaj.. în clădirea principală, la parter va funcţiona un restaurant, iar la două nivele vor fi 50 de locuri de cazare. Mai m ulte căsu ţe—cochete, amplasate pe o pantă lîngă pădure* - vor mai adăuga încă 50 de locuri. (Dacă avem în vedere criza.de

locuri de cazare la hotelurile din CIuj-Napoca, un spaţiu de cazare îi] Vîlcele nu este lipsit de şanse). Baza de agrement va dispune de - mai multe terenuri sportive şi de un ... manej. (Cu cîtva timp în urmă existau şi caii - 8 lipiţani de rasă, care, din diferite motive, au fost vînduţi. Dar vor fi procuraţi alţii pe măsură ce baza de agrement va aduce venituri convenabile).

Unul dintre patroni - dl Valentin Poruţiu - ne spune că ideile sînt mai multe şi ambiţiile mai mari Firma are în raza satului Pata o gospodărie cu 24 de bovine de rasă, 80 dc porci. şi 50 dc oi. Sînt în curs dc finisare lucrările la un abator modem cu o suprafaţă de 180 mp, vestiare, magazie frigorifică, sală dc mese

. . . |■ î • n î»»î n n r n • n" MaiMt |

Un pas spre mîine în construcţia de locuinţe. -

t u r d e o r i z o n t

Primarul comunei, Gavril Poruţiu şi secretara p rim ărie i, V aleria M ocan, pe/ oferă c îtev a repere actuale ale comunei. Aproape toate casele din sate sînt noi, construcţii solide cu mai multe încăperi cu băi, cu dotări moderne. M ulţi clujeni care deţin păm înt în zonă sau cumpără cîte un lot, ridică cabane sau vilişoare de vacanţă. Pe Valea Căprioarei - un loc de un pitoresc^ ieşit din comun - se conturează un aidevărat cartier rezidenţial al satului de reşedinţă. Solicitările de terenuri sînţ mari în-contiriuare şi preţurile cresc dc la o zi la alta.

Păm întul răm îne şi în Feleac izvorul unor d ispu te aprinse. - Suprafaţa agricolă însumează 4516 ha din care 1664 ha arabil, 2268 ha păşuni şi fineţe naturale, 1220 ha fond forestieri ’ Pe dealurile ce ' coboară spre CIuj-Napoca se desfă­şoară- Spectacu los plantaţiile Staţiunii de cercetare şi producţie pomicolă, o parte în f iin ţa tepe . păm înturile felecanilor. Disputele asupra aces­tora au fost numeroase. Nici acum n-au încetat, deşi apele par să se mai fi limpezit. Pentru 480 ha de livezi, ; felecanii au devenit locatori. Con- ' form prevederilor L egii fondului : funciar, au fost întoemite peste 900 titlu ri de proprietate sau procese verbale de punere în posesie definitivă.fn satul Gheorghieni s-au eliberat 80 la sută din titlurile de proprietate. Aici au existat docu­mente, clare şi s-au putut delimita cu uşurinţă terenurile, tn celelalte sate

m ăsurătorile nu se respectă şi nu există posibilitatea delimitării exacte a unor suprafeţe.'Pe de altă parte, ’• lipsesc şi forţele necesare pentru accelerarea acestei acţiuni.

în urma măsurătorilor luate de că tre Guvern pentru stim ularea producătorilor agricoli, se observă o sensibilă creştere a numărului de . animale! De altfel, din Feleac sînt pom pate spre C luj-N apoca im portante cantităţi de lap te şi produse, lactate. Condiţiile naturale perm it o dezvoltare m ult mai accentuată a zootehniei.' în prezent,

'producătorii agricoli cresc 63 8 d e bovine, 1535 porci,-2700 de oi: U n . număr de l 6 crescători de animale deţin 53 de vaci sau bivoliţe^ Unii dintre aceşti gospodari conturează^- trep ta t mici ferme de c reş te re a animalelor. Alexandru Simon din Feleac, Cun Ioan, Szabo Ş tefan ,; amîndoi din Gheorghieni, deţin cîte . 4-5 vaci sau bivoliţe şi mai mulţi vitei. Alături de aceştia, Ioan Rusu (Feleac), Toth Nicolae (G heorg­hieni), Vasile Câtinaş.(Vîlcele) au b enefic ia t-dep rim e consisten te pentru lapte şi viţei. Anul trecut, lunar cîte 7-11 gospodari au primit alocaţiile pentru viţei!- C antităţile ■

; m ari de lapte existente au făcut necesară în fiin ţarea ' în sa te le ' , comunei a 4 centre de colectare a . laptelui. Este pozitiv şi faptu l câ, legat de zootehnie,-se dezvo ltă ac tiv ită ţi conexe care tin d s ă : valorifice ceea ce se obţine pe plan local. .

etc. Deci, aprovizionarea cu materie primă se va face dintr-o fermă zootehnică prtfprie. Aceasta va permite să se asigure şi o calitate ' bună preparatelor şi preţuri care să sfideze, cu adevărat brice concurenţă.

... O discuţie nu-lipsită de interes am avut-o la Eeleac cu şeful postului de poliţie, plutonierul major Alexandru Marcu. Am reţinut că, în raza comunei, deşi aşezată în bătaia tuturor vînturilor, starea infracţională este bine stăpînită. Acţiunile preventive se vor intensifica în viitor, pe măsură ce comuna Feleac se va contura drept o zonă de turism şi agrement şi tot mai mulţi clujeni vor găsi aici un refugiu, la sfîrşit de săptămînă.

în curînd, două obiective turistice şi de agrementîşi voir putea p>imi oaspeţii. ^

vineri 26 mai 1995 A D EV Â R SJSL

Cărţile clujenilor / -

D i c ţ i o n a r u l s c r i i t o r i l o r r o m â n i

în t r - o am bian ţă propice m arilo r iubitori de le c tu ră , "S a lo n u l de cane” a oferit în cea de-a doua z i a manifestărilor sale prilejul întîlnjrii cuo c a r te d e excepţie: D ic ţio n a ru l s c rii to r ilo r r o m â n i , A -C , E d itu ra F u n d a ţie i C u ltu ra le R om âne, 1995/tkrte apărută sub coordonarea lui M irce a Z ac iu , M arian Papahagi şi Aurel Sasu. Cu a c e s t d ic ţio n ar se atinge, credem , faza de apogeu a lexicogrâfiei literare române postbelice, etapă în care s-a încercat să se pună la dispoziţia m arelu i public principalele lucrări enciclopedice, necesare unei rapide şi exacte informări. în timp ce m a i to a te literaturile lumii dispuneau de unul sau m a i m ulte dicţionare de scriitori, care ofereau m ăsura talentului şi contribuţiei scrisului naţional la f e n o m e n u l sp iritu a l european, noi rom ânii n -am a ju n s sa dispunem încă de un astfel de in­stru m en t de lucru absolut necesar. Ultima marc rad iog rafie a scrisului românesc fusese făcută în 1941 d e că tre Lucian P redescu (an în care a apărat şi magistrala Istorie a litera tu rii ro m â n e , a lu i G e o rg e Călinescu), dar în tr-o lucrare cu c a r a c tc f en c ic lo p ed ic şi n u în un a de sine stătătoare. Cîteva încercări, enumerate de autori în p refaţă , s-au adăugat pe parcursul an ilo r1971 (D ic ţio n a ru l lui M arian Popa) şi 1979, dâr ele au ie ş i t d in capiii locului fragmentare şi lipsite de o ierarliie valorică bine clarificată. Apoi, toate aceste dicţionare nu cuprindeau literatura din exil, n ic i s c r ii to r ii .d e u ltim ă o ră , ia r p riv irea de ansam blu era viciată de interpretarea impusă de legile scrise sau nescrise ale orînduirii socialiste..- P rim a operă care judecă literatura română prin prism a noilor mutaţii produse în cultura noastră d e s« v en im en te le d in D ecem brie 19 89» este lucrarea de faţă. E adevărat că ea a fost concepută şl încheiată în afiii 1975-1984, dar apariţia lui în form a d e atunci a fost blocată de cerberii culturii

. s o c ia l is te , care nu erau sa tisfăcu ţi de optica v a lo r iz a to a re a d ic ţio n a ru lu i, au to rii şi coordonatorii lucrării trebuind să ducă o luptă titan ic ă şi peste puterile lo r cu reprezentanţii

oficiali i i destinelor culturii româneşti din acea vreme, care au blocat cu ignomie apariţia lucrării. (D osarul acestei extraordinare bătălii pentru cultură se află publicat în partea introductivă a lu c ră rii) . O p rirea tip ă r ir ii d ic ţio n aru lu i şi trimiterea lui la topit după a doua corectură a fost un act criminal şi deliberat dat spiritului creator rom ânesc. E l a av u t în să şi o parte pozitivă, deoarece a permis autorilor revizuirea integrală a textelor redactate anterior şi, chiar rescrierea lo r , ceea c e a d a t p o s ib ilita te a unei exacte delim itări şi situări istorice şi estetice, a unor judecări de valoare care să nu mai fie infleunţate de factori extraliterari. Dicţionarul ni se prezintă astfel ca o operă m atură, operă de inform aţie exhaustivă sub raport biografic şi bibliografic, cu referinţe critice minime, dar indispensabile, şi cu o aşezare a operei pe diagrama de valori a tim pului de o mare acurateţe. Pe lîngă aportul documentar, articolele critice îşi permit abordări

-eseistice de m are fineţe şi analiză critică şi nu se m ărginesc la sim ple înseilări documentare. D acâ în prim a fază dicţionarul a fost conceput d in două volum e (cca 1500 de scriitori), acum el va apărea în cinci volume, din care ultimul va fi rez e rv a t lite ra tu r ii ex ilu lu i şi a celei din Basarabia. Realizat de 62 de specialişti din toate

‘ centrele universitare din ţară, dar în majoritatea lo r clujeni, dicţionarul este o operă critică de m aturitate, cuprinzînd, în prim ul său volum , scriitorii de la A băluţă la Âdi Cusin (literele A- C), în tre care şi scriitorii d in exil L .M Arcade, Ştefan Baciu, Al. Busuioceanu, Emil Cioran, Al.

: Ciorănescu ş.a. însoţit de o bibliografie de bază, un indice de nume şi de o iconografie bine aleasă, D icţionarul este o realizare editorială de seamă a Editurii Fundaţiei.A fost lansat ieri în prezenţa c o o rd o n a to rilo r şi a u n u i m are num ăr de colaboratori, a unui public numeros. Dicţionarul n -a r treb u i să lip sească d in casa fiecăru i intelectual rom ân. y

' Mircea POPA

. . ş1 1

LA TEATRUL DE SÎATTURDApremiera a 336-a:

Ş I L A A N U L T O T C U T I N E

; 'C o n c e r tu l pentru v ioară şi. orchestră în re major şi Simfonia a 5-a în ;d d -minor-- rep rez in tă două puncte d e referinţă în istoria genurilor concertant şi simfonic, doi p i lo n i , a i m u z ic ii b ee th o v e n ien e d in p erio ad a mijlocie de creaţie. Acestea sînt p ro p u n erile .F ila rm o n ic i i

k "Transilvania” pentru concertul• de astăzi, 26 mai, ora 19, concert

care s tră luceşte "nu numai prin reperto riu , dar şi p rin protagoniştii chemaţi pe scenă: dirijorul Emil Simon şi violonista Cristina Anghelescu - cea care rămîne în conştiinţa publicului clujean o inegalabilă interpretă a C oncertu lu i în mi m inor de Mcndclssohn. .' Scrise,1a distanţă de doi ani

(1806 şi 1808), Concertul pentru, vioară şi Simfonia a 5-a se înscriu într-o importantă etapă d i creaţie,

în care BeethoVen îşi deplasează , p reo c u p ările > c o m p o n is tice dinspre sectorul cameral spre cel simfonic şi concertant; în a c e s t1

"De ta întuneric ta

lum ină99 mesajul

Simfoniei a V a de

Beethovenin te rv a l de tim p se n asc S im fon iile a 4 -a şi a 6 -a ("Pastorala”). Concertele nr. 4 şi nr.5 pentru pian, Fantezia pentru

pian, cor şi orchestră, Uvertura ■’Coriolan” . Atît concertul pentru v ioară , c ît şi.sim fonia,a 5-a au m arca t un, im portan t sa lt în epocă, sub aspectul noutăţii de construcţie şi de limbaj, astfel că ele ai], fost primite cji o oarecare reţinere de către publicul vremii, în su ş i G oethe , co p leşit d c tumultul imperativ al Simfoniei a 5 -a .ş i n ep u tîn d u -i ap recia valoarea , avea să afirme: "Nu emoţionează deloc, uimeşte doar; simţi într-adevăr ceva măreţ aici, d a r .m u z ic a acea s ta ţine mai d eg rab ă de nebun ie . A scul- tînd-o, te temi ca nu cumva casa să se dă rîm e” . T im pul însă a reorînduit cu exigenţă valorile, făc în d d in ce le două opusuri beethoveniene adevărate modele ale genului

Bianca Ţiplea

- Această piesă de teatru, scrisă în 1 9 7 i-a adus autorului celebritate. Dramaturgul pledează, prin inter­mediul celor două personaje, pentru consecvenţă in păstrarea cu since­ritate a purităţii sufleteşti, a gîhdu- rilor f i sentimentelor limpezi Aceas­tă piesă de teatru a fost introdusă în repertoriul Teatrului de Stat Turda - tocmai pentru nobilul mesaj pe ca- re-l conţine şi-l transmite cu can-' doare, sub lumina rampei, specta­colul regizat de ANATOL PÂNZĂRU, ' de la Teatrul Naţional "V Alecsan- dri” din bălţi - R. Moldova. Regizo­rul se află la a doua colaborare cu ■=- colectivul teatruliaturdean, iar în recentul spectacol delimitează , elocvent, în sufletul personajelor ; "trei elemente importante, dar ne ; contradictorii: paradisul sufletesc, conştiinţa şi realitatea yieţii’’ - cum afirmă în caietul de sală.

Interpreţii NINÂANTONOV şi GABRIEL CHIREA îzButesc sa co- , munice spectatorilof'friesajul auto- . rului întărit de mesajul directorului <-. de scenă. Doris f i George s-au cu­noscut într-un hotel, unde se vor întîlni în fiecare an&nsa autorul îi ’ "aduce’1 în text lafî&lme cinci ani. Timp de 25 de ani, Doris f i George vor transforma revederile în momen­te de veritabilă oază sufletească, de

deBemard Sladeredobîndire a purităţii f i sincerităţii existente la începutul căsătoriei lor, cu alţi parteneri. Căci amîndoi sînt

■ căsătoriţi, au famiilelor, pe care de fap t niciodată nu le-au neglijat.

-Nina Antonov f i Gabriel Chirea- au înţeles bine personajele - conduşi de bagheta nevăzută a regizorului- f i le-au redat stările sufleteşti cu mijloace artistice f i teatrale fireşti, convingătoare, trăind împreună sen­timente frumoase, născute din eveni­mente cotidiene, dar f i momente de excepţie, cum ar f i naşterea unei fetiţe a lui Doris, chiar în camera de -hotel. Trăirile celor doi actori se derulează fără ostentaţie, în limită, bunului simţ artistic.

- Scenografia, semnată de GHEOR­GHE MATEI, membru al U.A..P.) este concepută şi realizată ingeniosr cu simboluri care vin sâ completeze spectacolul turdean, să-i adauge sensuri noi dar şi noi mistere. Costu- melSpersonajelor mi se par imagi­nate cu gust, astfel îneît acestea, împreună cu decorul - neschimbat de-a lungul celor şase tablouri - constituie elementele funcţionale, care îndeplinesc nu doar un ro l estetic, ci şi p e cel al cariatidelor, de susţinere a întregului edificiu al spectacolului.„ Mircea han CASIMCEA

Lansări de carteAstăzi, în cadrul manifestărilor ocazionate de cea de-a V-a ediţie a Salonului

Naţional de Carte, va avea loc, la Secţia Colecţii şi Donaţii a Muzeului Naţional de Artă (str. I.C.Brătianu nr.22), cu începere de la ora 15,00, lansarea cărţii cu titlul T 'a ra s spre vest”; lucrare de debut a tînărului scriitor Nicolae Matei, rezident în Danemarca. Este cartea unei experienţe, specifice unei întregi, categorii de tineri ai anilor '70-80. Autorul va fi prezentat de scriitorul Victor Frunză, fondatorul si patronul Editurii Victor Frunză (fondată fn exil, fa anul. 1982) - ’ . . . .

Tot astăzi, la ora 16,00 (şi nî acelaşi loc), dr. Tiaian Mihai Neamţu îşi lansează cartea intitulată ”De ce, doam ne?” (Editura Dacia), un memorial al tragediei trăite de mulţi'dintre contemporanii noştri în gulag-ul închisorilor comuniste. '

O altă lansare de cane a avut loc, de această dată, la AaThus, Danemarca. Consemnăm cu bucurie evenimentul, întrucît este vorba despre primul ghid de conversaţie român-danez, "Lear AT Talee Ruroensk”, întocmit de profesoara universitară Matela Frunză, apărut la editura Victor Frunză din Aarhus, unul din marile oraşe ale-Danemarcei. Lucrarea, structurată pe capitole de lexic şi noţiuni de gramatică, este accesibilă cetăţenilor din ţările nordice, mai ales. printr-o serie de scrisori imaginare către un român şi prin traducerea unor fragmente din opera unor mari cărturari din ţara noastră. Dispunînd “de hărţi şi de o iconografie adecvată, dic{ionarul-ghid s-a bucurat, cu ocazia lansării' ce a avut loc la sediul editurii din Aarhus, de un inteTes deosebit din partea celor prezenţi, a turiştilor care intenţionează sâ viziteze România, precum şi a oamenilor de afaceri; ' (M.B.)

Carnet cultural dej can ;

VernisajL a G aleria de Artă a Muzeului

municipal Dej, în ziua de 19 mai a.c. ; s-a vernisat o nouă expoziţie de artă plastică. Prezintă pictură mai cunos-: cuţii plasticieni dejeni Dorina Ban; B odeâ - profesoară. Avei Sabo pensionar, Gh? Brânduşan - salariat la ' SC Someş SA şi Lucian Bodeâ profesor. Pe lingă aceştia, în expoziţie sînt şi doi debutanţi în astfel de; manifestări: tînărul Sorin Ioan Pop — elev la Şcoala profesională de celuloză şi hîrtie - Dej, pasionat pentru sculptura; în lemn şi prof. ing. Leon Bimbaum - cunoscut om de ştiinţă (autor al cărţilor in tro d u cere In logosofîe" Şi "Multa - et multum"), care, la cei 77 de ani şi ştiinţa acumulată, ne propune o nouă formă de exprimare artistică: "stilul ’ neoclidian”, conform căruia, folosind *; rig la, compasul şi culoarea, priri^ lucrările expuse aici, spre exemplu;»' încearcă să demonstreze temeinicia* unui principiu, anume că "Impari ; numeri deo gaudent" ("N um erele; im pare plac lui Dumnezeu”. Ne place - şi nouă ideea de a se aduce noutăţi î n ^ arta plastică, în rosturile acesteia!). Menţionăm că la vernisaj, pe lîngă; numeroşii dejeni, au participat şi repie- j ■ zentanti ai filialelor Societăţii Naţio-J nale de culturi ” Avram Iancu”, chiar i v preşedintele (conf. dr. Ioan T.Stan), vicepreşedintele (prof. dr. Ioan Drăgol.- şefiil Inspectoratului Şcolar Judeţean j Cluj), secretarul general al acesteia? (Ioan H erineanu), scriitorul şi,3 publicistul Constantin Mustaţă etc.,^

Festival de muzică re lig io a sa ^ .”Ioan Căianu-V alahul”

în organizarea Centenarului Cieaţieij Populare Cluj, a despărţămînlului DeX al Astrei şi a Casei Municipale de *• Cultură, la Dej a avut loc, recent, cea J de-a treia-ediţie a Festivalului de j muzică religioasă”Ioan C ăianu -j V alahu l” . în cadrul acestuia au concertat prof. Dan Victor (la orgă) şi soprana Maria Ghircoiaşiu(ammdoi ' din Cluj-Napoca); orchestra bisericii penticostale - Chineşti - dirijor Ioan Georgiu; Corala ”Viva la Musica” a Casei municipale de cultură C lu j-. Napoca, dirijor Francisc Mureşan;. corul mixt al Parohiei ortodoxe II ■ Gherla, dirijor Vasile Pastramâ; conjl. ■ bărbătesc al Seminarului teologic, ortodox Cluj-Napoca, 'dirijor pr. prof. Petru Stanciu; grupul coral al Bisericii baptiste --Dej, dirijor Selim Cristian;^ corul bărbătesc "Iacob Mureşianu” al' Casei municipale de cultură C lu j- ' N apoca, în colaborare cu corul' Seminarului Teologic greco-catolic" "Inocenţiu Mku-Klein" Cluj-Napoca, dirijor prof. Marius Cuteanu; corulj - "Interm ezzo” al Casei de cultură a ; studenţilor Cluj-Napoca, dirijor prof., Gelu Furdui şi corul mixt al Bisericii, baptiste Dej, dirijat de către dl*Vasile Danciu. Din păcate, nici unul dintre" . soliştii sau formaţiile prezente Ia fes-î! tival n-au avut în repertoriu vreo piesă aparţinînd lui Ioan Căianu-Valahul,’•’ (patronul manifestaţiei), a cărui muzică, deşi ”e sublimă” - voTba lui.-' nenea Iancu - 'a ici a. lipsit. cu> desăvîrşire! ^

T F.L Dejeanu , n

A t e n t a t u l a n t i c u l t u r a l p i l o t a t d e Z o l t a n F o l o v e g yîn urina adresei din 20 februarie 1992, a Muzeului E tnografic al

Transilvaniei către Inspectoratul Şcolar Sălaj, edificiul ruinat al fostei şcoli confesionale ortodoxe din Bălan pe' Almaş a fost solicitat pentru

.restaurare în scopuri cultural-muzeistice. Memoriul specifica importanţa acestui obiectiv istoric, ce atesta că la 1821, în plin imperiu bicefal/satele ortodoxe de pe Almaş aveau o trainică şcoală, căreia i s-a anexat, apoi, sediul de protopopiat ortodox al zonei. _ V

Atît i-a trebuit inspectorului şef adjunct Zoltan Folovegy, care-a interceptat adresa! Cum a rezistat prigoanei ungureşti şi celei comunisteo asemenea şcoală?! La periferia Bălanului ” sub un deal/în frumosul meu A rdeal” , kedves Z o ii' (d im inutivu l aparţine "d irec to ru lu i" G.Mireeao, -mercenarul iui Zoii), ' -

Slugile inconştiente ale lui Zoltan Folovegy, "profesori de română şi mate”, G.Mârccan şi Isai Păşcuţa, cu ochii roşii de alcool şi mahorcă, au răspuns afirmativ propunerii inspectorului... ungur: un fâgădău în şcoala ortodoxă este mai util decît un âşezămînt cultural. "Făgădău cu cruce - îi spun bătiînii satului, cu amară ironie, locului în care, în smerita

^lor copilărie au citit şi învăţat biblia.

Primarul V.Georgea, cu şapte clase promovate..’, tîrîş, aderă şi el la făgădău, cu rînjetul tîmp şi ironic: "Mai sînt câs ' vechi în sat,-şi acolo ar fi muzău?” Satisfăcut de imbecilitatea locală, inspectorul zonal Zoltan Folovegy.menţine autorizata făgădăului din şcoală, patronată, fireşte, de un român. Clădfrei e distrusă cu bună şi rea ştiinţă, iar din7chiria încasată nu s-a alocat, în trei ani, ni£i măcar 1 lă sută pentru întreţinerea imobilului care aduce venituri. Zadarnic i-au fost prezentate directorului G.Mârcean

. documente cu statutul obiectivului istoric, pledînd pentru cultură în acest edificiu c'are din anii '60 nu mai funcţionează ca şcoală. <

Miercuri, 17 mai 1995, G. Mărcean a mai oferit o mostră de bădărănie,- de fost activist PCR cu pretenţii de grof. A afirmat pur şi simplu câ va

SVacua expoziţia de pictură şi de etnografie din spaţiu l închiriat de Societatea culturală "Silvania Rediviva”. A repetat - în faţa reporterului TV şi a reportofonului care "i-a scăpat din vedere”- câ. străvechea şcoală românească din Bălan nu este şi nici nu va fi niciodată monument istoric. Noţiunea de monument istoric îl depăşeşte pe individul G. M ârcean,

. deoarece nu oferă nimic de băut, fumat sau... îngrăşat membrii familiei. Batjocura şi profanarea acestui lăcaş de închinare şi românească învăţătură

nu va înceta pînâ nu va trece sub auspiciile Ministerului Culturii şi ale UNESCO. Grădina şcolii, din care "profesorul” Păscută îşi îngraşă porcii,' va deveni o rezervaţie botanică, un parc pentru tineretul studios. Dar pînă atunci, rînjind, cot la cot cu directorul, primarul şi (culmea) şeful de post, cu nevastă... crîşmăriţă, Isai Păşcuţa incită derbedeii localnici, ’ minori, Să devasteze ce se mai poate, căci, de pe urma culturii, dumnealor nu au ce culege. j _

Reportajul TV, de duminică 21 mai, transmis parţial pe postul naţional, a confirmat cele consemnate în prezentele rînduri. Caseta va fi reluată, în detalii, la o altă emisiune, căci duminica trecută ar fi... întunecat "Ziua Mondială a Culturii”. Adevărul, dureros,'va fi mediatizat, în continuare, pînă ce inspectoratul general şi prefectul de Sălaj vor binevoi sâ sc dezmeticească din păienjenişul (caut de Zoltan Folovegy şi acoliţii săi.

Aurelia PetrUle yN ota redacţie i: ' 3 ■Rugăm colegii de la cotidianul "G raiul Sălajului” să preia acest

necesar, articol.

A .E 3 > B E V A F 2 * J £ L g i g O l f L B l

ADMINISTRA TIS L O C A L A vineri 26 mai \ 995

r L A D E J - U N t i l O N I J T ' î E N T Î N C H I N A T■is N A R I I U N I R ITJna din coordonatele activităţii

desfăşurate în ultinla perioadă de către D irecţia de U rbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrul Consiliului judeţean Cluj, vizează domeniul artistic. Domnul arh. Radu Spânu, directorul DUAT, a. avut amabilitatea să ne ofere cîtcva amănunte referitoare la una din addstfrlmpliniri artistice:

hSăpţămînartrecută, .vineri, a avut loc la Primăria municipiului: Dej,sedinţa de ju r iz a re pentru ”Gfup statuar închinat Marii Uniri” saiţ.'Sflnta T reim e A rdeleană: Şterfan C icio-Pop, A lexandru Vaida-Voievod | i Teodor Mihali; cele trei proeminente personalităţi' năkcute în preajma Dejului, vor fi 'comemorate printr-un grup statuar reprezentativ. în ceea ce priveşte

'participanţii la aceasta şedinţă de junzare, au fost invitaţi reprezen­tanţi ai Ministerului culturii - a fost prezent domnul arhitect Szohar Ludovic, dom nul academ ician Ştefan Pascu, specialişti în dome­niul artelor, artelor monumentale, 'urbanismului, precum şi reprezent­anţi ai;autorităţilor locale. Deşi variantele prezentate în concurs au fost numai două, discuţiile au fost interesante şi aprinse. Şi câ punct personal de vedere, s-a ales varian­ta care se potriveşte cel:mai bine

în spaţiul urban dat. . - “'• A m plasam entul este P iaţa .Bobîlna ce urmează a,$ restructu­rată com plet, va primi mobilier urban nou, nefiind exclusă pietoni- zarea integrală-nota bene.Primăria Dej a realizat deja pietonizarea arterei de circulaţie.din faţa sediu-

' lui, deci continuarea măsurii pentru P ia ţa B ob îlna este firească şi necesară.

Artistul care a cîştigat conclusul se numeşte Rusu Alexandru, este absolvent a l Academiei de Arte Vizuale din CIuj-Napoca; cealaltă varian tă îi aparţine lui Radu Arfenie (Bucureşti); autorul proiec­tului "Glorie ostaşului român” - v iitorul monument a l Clujului. Concepţia majoră ă monumentului care ar fi susţinut o perspectivă lungă, cu amplasare la capătul unei esplanade, a dat cîştig de cauză celeilalte variante, mai potrivită cu spaţiul în ta re poate fi citită din toate părţile şi bine percepută de jur îm prejur. A urm at partea de o rganizare: îm preună cu rep rezen tan ţii P rim ărie i Dej stab ilim etape le şi trecem la proiectarea propriu-zisă a machetei, execuţia la scara 1:1 în lut şi ghips, din nou validarea de către'experţi şi:urmărirea tuturor etapelor de avizare şl execuţia grupului statuar.

Opinia cetăţeanului

Este mai uşor să prevenim să... tratăm!

Semnatarul rîndurilor de faţă fiind medic, a ales acest titlu nu din­tr-o "deformare” profesională, totuşi, ci din convingerea că dictonul aicesta se potriveşte celor relatate mai jos: locuiesc pe Calea Dorobanţilor (vizavi de Şcoala "Sim ion B ărnuţiu"), o stradă m odernizată, m ulţ lă rg ită , beneficiară a regimului de circulat je în sens unic. Iar caracteristicile acestei străzi, îi "ademeneşte" pe nenumăraţi conducători' auto sâ circule' cu yiteze excesive, adesea foarte periculoase. Pînă acum au fost trei (!) ciocniri Violente şi zilnic aud din casă scîrţîitul disperat al frinelor auto, puse în ultima clipă dinaintea iminentului accident. '

Am întrebat şi poliţişti de'la "circulaţie” de ce nu se fac marcajele ce se impun şi mi s-'a răspuns că este treaba Primăriei, că nu se obţine vopseaua necesară etc. . ‘ :

Consider că forurile competente trebuie să ia m ăsurile cuvenite pentru temperarea îndrăzneţilor, imprudenţilor vitezişti, sâ găsească modalităţile prin care să fie asigurată siguranţa circulaţiei şi pe strada noastră, pînă nu este prea tîrziu, adică dupâ consumarea evenimentelor rutiere tragice.

Constantin ROSCA

R epartiţia .de locuinţe nu înseam nă sfîrşitul necazurilor (?)îneurmă cu cîteva săptămîni semnalam situaţia,

disperată a doamnei Kallo judita , rămasă.fără locuinţă, nevoită să vieţuiască, împreună cu cei doi copii, într-un fost depozit al Asociaţiei columbofililor, }în condiţii absolut improprii: încăpere în care'nu funcţionează instalaţie de curent electric, gaz, apă. Necazurile ar f i putut lua sfîrşit, pentru că doamna Kallo a avut sprijinul conducerii inspectoratului teritorial pentru handicapaţi .Cluj şi al Primăriei municipiului CIuj-Napoca, aşa îneît în luna aprilie 1995 a primit repartiţie de locuinţă, fiind depuse şi actele pentru încheierea contractului de închiriere. Numai că s-a ivit o mică problemă care,încurcă lucrurile: locuinţa repartizată, situată pe Bulevardul

21 Decembrie 1989nr. 60, o încăpere la subsol, de care doamna Kajlere foarte mulţumită, de altfel- este ocupată de o altă persoană (o rudenie a fostului chiriaş care a decedat). . ' , “

Singura sursă d e venit este "salariul" de la' Inspectoratul pentru handicapaţi,.deci doamna Kallo nu are bani pentru eventuale procese. Ne exprimăm nădejdea că şi de această dată va primi ajutor pentru a putea ocupa' locuinţa ce i-a fo s t repartizată, iar

: lucrurile vor intra pe făgaşul lor drept şi firesc. încă ojarnă petrecută în "condiţiile " oferite de aşa-zisa locuinţă de pe strada~Cîmpeni nr. /5 ,' ar f i un real pericol pentru cei doi copii bolnavi ai doamnei Kallo.'

A t r i b u i r e a s i s c h i m b a r e a d e d e n u m i r iîn conform itate cu prevederile

D ecretu lu i-ţsege nr. 100/1990 şi Legii nr. 69/jgj)l, la nivelul judeţu­lui, a luat f>J^ă Comisia judeţeană de atribuire si schimbare de denu­miri,- a căfePcom ponenţâ a fost stab ilită prftH iecizia Consiliului judeţean Clu?<" ' ~ " •

Din Regiifcfgientul acestei comi­sii,' adoptat în şedinţa din 9 februarie 1994, redăm următoarele: Comisia judeţeană ia în dezbatere, aprobă şi propune Consiliului judeţean modi­ficări sau atribuiri de denumiri făcu-. te de primării, organizaţii politice, culturale, religioase^ foruri ştiinţifice etc avizate în consiliul local respec­tiv, în următoarele condiţii: fiecare propunere va fî însoţită de o scurtă argum entare priv ind necesitatea schimbării şi semnificaţia noii denu­miri, fiecare propunere va fi însoţită de o schiţă cu indicarea amplasa­mentului obiectivului a cărui denu­m ire se va schimba, sau în cazul unor p ropuneri numeroase, de o hartă a localităţii cu indicarea ampta-

Cluj^Napoca, menţionăm că prin» Decizia nr. 408/28.09.1990 a Prefec­turii judeţuTui'Cluj, Piaţa Libertăţii şi-a schimbat denum irea în Piaţa Unirii, iax str. Unirii s-a numit Henri

samentelor obiectivelor (străzi, pieţe, construcţii) care fac subiectul-propu- nerilor • comisia poate face propu-

' neri 'de atribuire sau schimbare de denumiri conform procedurii legale'• propunerile înregistrate la Comisia -; Coandă. Se revine asupra acestei judeţeană se Vor da publicităţii, iar m odificări p rin D ecizia nr. 241/ contestaţiile la propunerile formulate' 12.08.1991, P iaţa U nirii relu în- se poţ face în termen de 15 zile de 'du-şi vechea denum ire de P iaţa la publicare • analizarea propuneri- L ibertă ţii, iar str. Henri Coandălor înaintate de consiliile locale va redevine str. Unirii. A cestea sîntinclude şi contestaţiile 'depuse în inform aţiile pe care le deţinetermen • la lucrările comisiSi pot Comisia judeţeană Cluj de atribuireparticipa în calitate de invitaţi dele­gaţi ai consiliului locai, precum şi alţi invitaţi în calitate de consultanţi • discuţiile ce se poartă în tim pul şedinţelor sîiTt consemnate Jfitr-un proces verbal de şedinţă întocmit de secretarul comisici şi sem nat de membrii acesteia • deciziile Consi­liului judeţean privind atribuirea sau schimbarea de denumiri se publică în'presa locală. ' -

* - - ---Revenind la m odificarea unor

denumiri de străzi din m unicipiul

Lucrări edilitar gospodăreşti la GherlaDupă ce au dezbătut şi l-au în­

tors pe toate feţele bugetul pe acest an, consilierii gherleni s-au apucat imediat de treabă. Preocupările lor sînt multiple şi variate. Ne găsim într-o perioadă, cînd toate lucrările edilitar-gospodăreşti sînt urgente. Desigur, pe prim .plan se situează reparaţia străzilor şi trotuarelor, distruse cam în proporţie de 75 la sută. Prin grija personalului dc la Regia Autonomă a Domeniului Public, Străzi şi Spaţii Verzi s-au modernizat deja mai multe străz i, dc.la marginea urbei, cum sînt străzile R eform ei şi Gporge Enescu, urmînd ca în această vară să pună la punct şi strada Nouă, care. numai nou nu arată în prezent. Dimpotrivă, gropile îngreunează mult circulaţia rutieră din accastă parte a oraşului.

De fapt, întreg oraşul este un vast şantier. Pe strada Clujului se construieşte o nouă centrală termi­

că, în timp ce pe străzile principale ale urbei se schimbă conducta de gaz metan. O lucrare de'o deosebită importanţă pentru locatarii care stau. în cartierul MRI este curăţirea Cana­lului M^rii, în prezent fiind decol- matată cea mai lungă porţiune ce, traversează zona centrală. Cei 30 de grădinari de la RADP au finalizat plantatul florilor în zonele verzi şi în parc, în prezent ei acţionînd în cartierele de locuinţe de la marginea oraşului. în curînd - spre satisfacţia celor care vizitează parcul - va fi rcamenajat lacul de agrement şi spre bucuria copiilor vor fi procurate bărci. Ar fi şi timpul repuneri! în circulaţie a acestui lac de agrement mult solicitat dc gherleni, dar nti numai dc ei.

1^e agenda de lucru a ed ililo r gherleni mai sînf şi alte investiţii de realizat în acest an. Deocamdată sc află doar pe.„ hîrtie modernizarea drumului roman Băile Bălţa - Bu-

neşti, o lucrare ce ar descongestiona circulaţia rutieră pe străzile princi­pale, unde locatarii întîmpină mari probleme privind trecerea autocami­oanelor de mare tonaj. în prezent, P rim ăria face toate dem ersurile pentru începerea investiţiei. Aşadar, edilii gherleni s-au apucat de trans­punerea în practică a planurilor şi proiectelor hotărîte în cadrul primei'- şedinţe pe acest an a Consiliului locaf. De fapt,\aşa şade bine unui bun.gospodar.

Dacă locuitorii satelor din împre­jurim ile lacului Beliş-Fîntînele se, plîng dc cantităţile dc apă care atr rid ica t n ivelu l Som eşului Cald, producînd adevărate ravagii, iată câ’ cei care locuiesc în "imediata vecină­tate a lacului de agrement din parcul oraşului Gherla sînt nemulţumiţi de lipsa... apei. intr-adevăr, această bază dc agrement din urbea de pe Someş era să devină o adevărată

sursă de infecţie. „Doar era! Fiindcă, poate şi dato­

rită sesizărilor şi criticilor noastre din ultim a perioadă, prin g rija Primăriei locale lacul a fost cură­ţat, igienizat şi în curînd va fl pus la dispoziţia cetăţenilor. Deocam­dată lipseşte apa, dar - cum ne-au asigurat edilii urbei - de 1 iunie

-(probabil de Ziua cop ilu lu i.,.) lacu l va fi pus la punct. După atîtea tergiversări şi amînări, iată că şi această problemă s-a rezolvat în mica urbe de pe Someş. Con­form tradiţiei, şi de această dată gospodarii oraşului au fost salvaţi' de... deţinuţii penitenciarului, ei curăţind şi canalul Someşului care traversează toată porţiunea zonei cen tra le .. A şadar, locatarii puşcăriei au dat o mînă de ajutor ed ililo r urbei. Exemplul lo r ar putea fi urmat şi de beneficiarii propriu-zişi.

SZEKELY Csaba j

şi schimbare de denumiri. ...

Am prim it în u ltjm a vrem e la redacţie numeroase propuneri de schimbare a unor denumiri de străzi din municipiul CIuj-Napoca, unele propuneri venind din partea unor organizaţii, altele, mai numeroase, din partea unor persoane fizice. Faptul ne-a bucurat, apreciindu-l ca interes faţă de soarta oraşului. Dar aş dori să subliniez că nu redacţia poate să decidă în această problemă: orice propunere trebuie să ajungă la comisia de specialitate din cadrul consiliului local, să fie discutată in şedinţa de consiliu (altfel nu are nici o şansă de realizare) şi pe baza unei docum entaţii şi a unei hotărîri a consiliului local, propunerea să fie analizată în cadrul şedinţei comisiei judeţene. Şi o nuanţare se impune: această comisie nu impune consiliu­lui local noi denumiri, ci analizează propunerile consiliului local.

• R egla autonomă a ■ transportului urban de călători CIuj-Napoca este pe punctul de a finaliza două acţiuni care, speram, se vor repercuta, chiar dacă indi­rect, în mod pozitiv asupra calităţii jserviciului pţestat: este vorba de : dotarea personalului de bord şi a ■încasatoarelor cu uniforme; a fost ales modelul, urmează a se face com anda în perioada imediat următoare; acţiunea este gîndită de către conducerea regiei ca senm de respect al personalului faţă de publicul călător; cca de a doua m ăsură se referă la înlocuirea sta ţiilor radio din dispecerate;: staţii Uzate din punct de vedere fi z ic şi m oral," depăşite; sînt în lo c u ite cit staţii /adio perform ante fiabile, ceea ce va asigura dispecerizarea radio, fapt ab so lu t necesar pentru buna desfăşurare a activităţii.

• Începînd cu date de ljuniea.c. se vor introduce în circulaţie două perechi de trenuri internaţionale pe relaţia Iaşi-Nicolina-Cristeşti- Jijiă-U nghen i şi retur, anunţă Rompres citînd surse autorizate ale SNCFR; preţul unei călătorii sim ple (duş sau întors) este de circa 2000 lei, în funcţie de cursul valutar. ; ,

• V olum ul serviciilor comerciale prestate populaţiei în luna m artie a fo st d e 353,4 m iliarde lei, cu 7,7 la sut^mai mare faţă de luna precedentă şi cu 6,7 la su tă com parativ cu luna martie 1994; iar pe trimestrul I a fost de 983,4 miliarde lei, cu 6,7 la sută superior celui din trimestrul I âl anului precedent:-

• Cîştigul salarial mediu nomi­nal brut pe total economie a fost, în luna martie^ de 23J595 lei, iăr cel neţ,de 182803 'lei; cîştigul salarial mediu nominal net este m ai m are cu 5 ,2 la sută faţă de nivelul lunii precedente şi cu 62,3 la sută comparativ cu luna martie 1994. K

• Trenul care circulă pe relaţia Bucureşti-Istambul şi retur va avea în compunere, odată cu intrarea în vigoare a noului mers al trenurilor (28 mai 1995), un vagon restau­rant şi un vagon de dormit; de asemenea, to t de la această dată s-a redus du ra ta d e parcurs a d is tan ţe i d in tre B ucureşti şif Istam bul; p re ţu l u ne i călătorii sim ple (dus sau în tors) este în funcţie de cursul valutar zilnic; as tfe l, p re ţu l unei călătorii la vagon clasă este de circă 40.000 lei; copiii pînă Ia vîrstă de 10 ani beneficiază de reducere de 501a sută din tariful de la vagon clasă.

Pagină realizată de Flavia SERGHIE

■ M m f

“ Ooocemilata'/rîdicaroa maşinilor abandonate continuă să He o bună intonlie a municipalităţii; maşini do caro proprietarii au 'uitat* zac în diverso puncte alo oraşului:

^autoturismul din Imagina sa odihneşte în apropierea , jpdrnplexului *iyicroMf* dincarţiorul Gheorgheni :

vineri 26 mai 1995 PU BLIC ITATEA D E V A R U L .d e C i l l |

Vreţi să cunoaşteţi cît mai multa amănunte despre produsul american HERBAUFE?S âm bătă 2 7 mai şi duminică 2B mai între orele

1 1 - 1 6 şi respectiv 1CM16în sala de conferinţe a H°T E LU LU I NAPOCA, tel. 1 8 0 7 1 5 . vom o rg a n iza un simpozion pentru cunoaşterea şi com erc ia liza rea produsului HERBALIFE.

Prezentarea produsului se va face de către un reprezentant al firmei HARBALIFEîn traducerea fostului campion mondial de handbal, apreciatul jucător al echipei ROMÂNIEI, HANS MOZER.

V e n iţi, ascultaţi, faceţi-vă o părere şi avînd interes puteţi cîstiga mult.

[242201] —

O F E R T Ă SPECIALĂ

S.C. CONSTfiNTINOPOLIS S.R.LV in d e la cele mai avantajoase preţuri: portocale 1500 lei/kg; grapefruit: 1900 lei/kg. La cantităţi p este 5 0 0 kg reducere 3%, peste 1000 kg reducere 5%. , - 5

D e p o z it : Avram Iancu nr. 52 Tel.: 19-53-97. c

ELVILAinternaţional Cluj-Napoca

Prin magazinul din P-fa Cipariu nr.9 - mezanin•mmmtr } IXDE INRATE*I?$TOTiJ l:DETUL"V*»

• MOBILĂ '• TELEVIZOARE, CONGELATOARE şi FRIGIDERE• MAŞINI DE SPĂLATAU10MATIC, ARAGAZE• Mobilier modular, import Grecia pentru orice tip de birouri

s- ' Prin noi puteţi obţine şi ACŢIUNI SAFIcu cel mai mic comision, intre 1,5% şi 3%

*1-1 VILA in tern a don al Tel/F ax: 064'-'! 9144

mmM m DEALER AUTORIZAT ALS .A . COMPANIILOR AERIENE:

AIR FRANCE, ALITAUA, AUSTRIAN, KLM, LUFTHANSA, MALEV, SWISSAIR

OFERĂ CELE MAI AVANTAJOASE PRETURI PE RUTELE AERIENE INTERNAŢIONALE

Str. Piaţa Ştefan Cel Mare nr.5 Tef: 40^0)64-196352, Fax: 40-(0)-64-197879

S ER V IC E S .A .f oferă

• INTERFOÂNE acces scară din import, cele mâi robuste si fiabile, ‘ ,

CU PLATA ÎN RATEU!• SISTEME DE ÂLARMĂ, ANTI EFRACŢIE, ŞI

TELEVIZIUNE CU CIRCUIT ÎNCHIS, din import.Asigură service specializat!!!

SUNAŢI ACUM! Telefon: 155 106,155137 int. 132 Str.Dîmboviţci nr.77, Cluj (242066)

S.C. ILCA Prodimpex SRL’ VINDE

FĂINĂ ALB A tip BL 55 la 710 lei/kg (inclusiv TVAJ şi BL 80 la GGO lei/kg (inclusiv TVAJStr. Oaşului 177, tel. 1 .37927 , orele 7 -17 .

(2 4 0 9 6 3 )

S.C. CONSTRUCŢII APOLODORDUESM. CLUJ,ANGAJEAZĂ ECONOMIST. TEL.: 19.42.48,19.09.75,19.09.76

(242193)

U n ita tea M il i ta ră 082 7cu sediul în Cluj-Napoca,

Calea Dorobanţilor, nr.23, telefon 195512, interioare 250, 251

organ izează în data d e 15 iun ie 1995, ora 9 ,0 0 licitaţie, d esch isă fără p rese lec ţie în co n d iţiile O rdonanţei • i 2 /1 9 9 3 , Hotărîrii Guvernului 6 3 /1 9 9 4 (m odificată prin H.G. 6 6 0 /1 9 9 4 ) ş i Norm elor M etod o log ice nr. 4 6 5 5 4 /1 9 9 4 a le Ministerului Finanţelor pentru achiziţionarea d e p rod u se astfel:

C am e porc♦ Brînzeturi ? i♦ Preparate carne♦ : Pîine albă♦ Cartofi vară♦ ' Nutreţuri com b in ate

Informaţii suplim entare ş i ca iete le d e sarcini s e pot obţine ia sed iu l unităţii. Data limită d e d ep u n ere a ofertelor 13 iunie 1 9 9 5 ora 15,00. La form ularele d e ofertă vor fi a n ex a te certificate d e calitate ş i buletine d e analiză c a r e s ă a te s te ca lita tea p r o d u se lo r ş i încadrarea în STAS-urile şi STR-urile precizate în Caietul d e sarcini precum ş i m o s tr e d in p rod u se le oferite. Ofertele vor fi d e s c h is e d e c ă tr e c o m is ia d e lic ita ţie în p r e z e n ţa o fertan ţilor în ziua lic ita ţie i ora ,fifsOO. Cuantum ul scrisorii d e garanţie b ancară pentru participare la licitaţie va fi d e 0,5Ş6 din valoarea ofertei. (24^961)

W M .

ziar independent

Sectorul PUBLICITATE al ziarului nostru vă stă ZILNIC la dispoziţie cu anunţuri diverse:

- ■ RECLAME de prezentare a noilor produse,' realizate sau achiziţionate din export

■ LICITAŢII■ CONCURSURI pen tru ocuparea unor

posturi vacante■ INTERMEDIERI■ VÎNZĂRI - CUMPĂRĂRI■ EXECUŢIE LUCRĂRI DE SPECIALITATE■ OFERTE DIVERSE SERVICII \

Vă aşteptăm ZILNIC, începînd de LUfifl f i pînă VINERI, între orele 8 - 10, la

sediul redacţiei, str. Napoca, 1G. Informaţii la TELEFONUL 117904

PROMPTITUDINE, CALITATE ?i RAPIDITATE sînt atributele

serviciilor noastre.VĂ AŞTEPTĂM!

B A N C A D A C I A F R I X S A

Sucursala Clujvinde la licitaţie publică un autotractor

DAC, cap.cil. 10.334 cmc., 20 tone, an fabricaţie 1991, nr.circ. 15-CJ-958, proprietatea debitorului SC Darie SNC. r Licitaţia va a Vea Idcîn ziua de joi 1 iunie 1995 ora 11,00 la garajele băncii situate în spatele tribunei I a Stadionului lon_ Moina. • v -

| INFORMAŢII] la telefon 194433 i nt. 183 şila sediul băncii. Serviciul Administrativ.

Str.Avram Iancu nr.22-28

"anunţă organizarea LICITAŢIEI pentru fază STUDIU

FEZABILITATE si D.D.E ” la obiectivul de investiţie: K "SEDIU - REGIA AUTONOMĂ A DOMENIULUI PUBLIC CLUJ-NAPOCA” - str. Avram Iancu nr.22-28.

Depunerea ofertelor: pînă la data de 26.06.1995 orele 15,00. ■

Licitaţia va avea loc în data de 29.06.1995, orele 1 0 ,0 0 . ’ " - ■ \ _

Preţul documentaţiei este de 82.600 lei. - - : f »Informaţii suplimentare, zilnic Ia sediul R.AD.P.

Cluj-Napoca - Serviciul Investiţii, str Avram Iancu nr.22-28. Telefon 194055 (int.906). , (242211)

VIIIII1

caută pentru prezentarea produselor sale, la '^omiciliul clienţilor, ' '

ŞMtS CEPCEÎENTATIVES!cu un venit lunar de 600.000-800.000 lei I

asigurat prin salariu şi comision. IProdusele noastre sînt fabricate în Germania, I

la preţuri senzaţionale. IDomni şi doamne cu farmec şi relaţii sînt I

invitaţi pentru interviu, cu un curriculum vitae, I la Hotel Napoca, vineri 26.05.1995, între orele J

^ 11-17. (239977) j

R .A .D .E.F. "ROM ANIAFILM ” DIRECŢIA TERITORIALĂ CLUJorganizează In dota de 15.06.1995

oro 10 Io sediul din Cluj-Napoca P»ţa Unirii nr.24, licitaţie în vederea închirierii de spaţii fn localităţile Cluj- Napoca, Dej şi Turda. Relaţii la telefon nr. 1t.76.38. (242209)

A D E V Ă R U Ld e O i u j PU BLICITATE vineri 26 mai 1995

Cop ia marita

Va mărim g ra tu i t fo to g ra fia dum neavoastră p re fe ra ta

cu co p ia to ru l nos t ru MINOLTA f u l l - c o lo r ,la expoziţia: MINOLTA ROMÂNIA

organizată în: CLUJ-NAPOCAla: Sala de expoziţii AMIC, Piaţa Unirii 16,

in 29-31 mai.

■ ii-Nţ;- .

' ' ■ Î>!î

Vâ vom prezenta şi multe alte noutăţi ale tehnicii din domeniul: Vbiroticii • copiatoare care pot telefona

• copiatoare digitale ■ • copiatoare cu memorie

• imprimante laser ^ ‘ V comunicaţiilor • aparate fax cu si fârâ robot telefonic^ fotografiei • aparate de fotografiat pentru Amatori si

profesionişti: ' 7 : L ’ V (762752)

Societate Comercială '

F IN A N C IA R Ă PE ACŢIUNI.

oferă posibilitatea persoanelor fizice să '

investească pe bază de CONTRACT ÎN AFACERI

SIGURE Se oferă 1 0 % dobîndă pe

lună la investiţiile înjei. Investiţie minimă

5 milioane lei.Relaţii la tel. 14S290.

Pnn C O M A U T O S R L

• Contracta auto• Traduceri acte• Suport numere

6000 lei perechea Str. C-tin. Brâncuşi 82/A

(Str.Gheorgheni) (239937)

Vînzări-cuinpărări apartamente, case,

terenuri, pm PRIMORDIALIstr. Braşov nr.44, td. 147897 .

orele 10-17 (242061)

P A U IM M X i:Lunete si geamuri laterale

Pentru TOATE tipurile si mărcile de autovehicule, vă sunt ofente din stoc si la comandă de către

A.G.E.R. Service ^Cluj Napoca

SERVICE: str. Alvema 60-643] ... tel:064-150925

zilnic 9-17 •Parbrizele noastre sunt mereu in fată!

|AGEIVŢIE IM O B ILIA R A H feS tri;Doja nr.2O.’y U * W ? te i:‘' i 1 ■ 8 4 - 9 3 ' m *

& £U U

”/4 cievwtut ctc et*cf!

fientruc toate yuAtunile! ‘U* ş&vt căutat ta c * K 4 l fc e tt tr u L c ă

tttc utto&Cecuaui eâte de a&vui :<U4 Z W .

f Vindem MOTOCICLETE HONDA NSR 1 2 5 \ RAIDEN, O kilometri, HONDA NSR 125,O kilometri şi APRILIA RED ROSE 125,

telefon 190920, orele 8-16. [239973]

^R eQ tau fcan t

C L U B Î O O' B-dul 21 Decembrie nr.100

telefon: 116220 vă oferă posibilitatea organizării de mese

•festive (nunţi, banchete etc.] la preţuriconvenabile siîn multiple variante de meniuri.

_________________ ' ____________________ (242213)

SPITALUL CLINIC DE RECUPERARECluj-Napoca

anunţă:în data de 31.0511995, ora 9, la sediul

spitalului se organizează» concurs pentru ocuparea următoarelor posturi vacante: .

• m uncitor necalificat (bărbat)• contabilInformaţii suplimentare la Biroul Resurse

Umane, telefon 12.30.66 * int.106. (242210)

IN ATENŢIA AGENŢILOR ECONOMICI!

Doriţi ca produsele unităţii d-voastră să fie prezentate în reclame executate computerizat?, Adresaţi-vă, cu încredere*sectorului PUBLICITATE al ziarului nostru şi veţi fi servitireproşabil."............... v ; -

CALITATE/PROMPTITUDINE şi RAPIDITATE în execuţia comenzilor sînt atributele serviciilor noastre!

Vă aşteptăm ZILNIC, începînd de LUNI şi pînă VINERI, între orele 8-16 la sediul redacţiei, str. Napoca nr. 16. <

Î S C H S V S R LSonorizează şi filmează nunţi, banchete, orice

eveniment, calitate profesională, preţ deosebit. Primii trei clienţi beneficiază de o reducere importantă. Informaţii tel. 161021. (239975)

| scI Cluj-Napoca

Vinde en gross:• Vodcă 33°, 1/2 1 - 750 lei (cu schimb sticlă). O Alcool 87°, 1/2 I - 1600 Ici 1 inclus• Bere KAISER 1/21 -1200 lei i sticla• Maigarină 500 gr - 1200 lei 1

I I I I I II _______ ______| Preţurile includ TVA.I Telefon/fax: 0 6 4 /1 3 6 4 1 0, Slr. I

U N IV ER SITATEA "BABEŞ-BQLYAI”CLUJ-NAPOCA

o r g a n i z e a z ă c o n c u r s p e n t r u o c u p a r e a p o s t u l u i d e s e c r e t a r I I I c u s t u d i i s u p e r i o a r e .

C o n d i ţ i i : • s t u d i i s u p e r i o a r e• v e c h i m e î n s p e c i a l i t a t e 3 a n i

• c u n o a ş t e r e a m u n c i i p e c a l c u l a t o r

• c u n o a ş ţ e r e a u n e i l i m b i d e c i r c u l a ţ i e i n t e r n a ţ i o n a l ă

• b ă r b a t , î n t r u c î t v a e f e c t u a d e s e d e p l a s ă r i l a B u c u r e ş t i . S a l a r b r u t l u n a r :

1 5 0 1 0 0 l e i . . .C o n c u r s u l v a a v e a l o c î n d a t a d e 6 i u n i e

1 9 9 5 .

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a B i r o u l E v i d e n ţ a p e r s o n a l u l u i , s t r . E . d e M a r t o n n e n r . 1 , t e L e f o n 1 9 3 2 3 1 . ' _ _ _ (422)

f - — ^

SC A V IA Ţ IA U T IL IT A R A SA A E R O B A Z A C L U J

Str.Traian Vuia nr. 151

Angajează economist pentru serviciul contabilitate al Aerobazei Cluj.

Vechime minim 3 ani.C ontabilitate pe calculator.O limbă s tră in ă .

Relaţii suplimentare la sediul Aerobazei sau telefon 1 4 4 6 9 8 .

________________________ , (762 7 5 6 )

PUBLICITATE A D E V A R U Ld e OBiaJ

^ ? V E R S Ă R I

L a M u l ţ i A ni ! Din partea c e lo r c e -1 iubesc, pentru 5erŞ»n C ă t ă l i n C iotlăuş" la f m p h n ir e a v î r s t c i de 7 ani.p ă r in ţi i , b u n ic i i ş i prie ten ii. (247499) :

M A T R I M O N I A L E

• E c o n o m is tă , 30/165/63, d iv o r ţa tă , u n cop il preşcolar, d r ă g u ţ ă , s e r io a s ă , do resc c u n o ş t in ţă c u dom n peste 1, 70m ,. n u m a i în v ed e rea c ă să to rie i. E x c lu s aventurieri. OP1 C P - 1 0 1 4 C lu j-N apoca .(311175)

• I n g in e r 59/172/80, apartam ent, d o re sc mariaj doamnă situaţie b u n ă şi judeţ. OP,5 CP 720, tel 15-08-58 (311139)

VfNZĂRI CUMPĂRĂRI

* V în d v itr in e frigoriGcc la p r e ţu r i a v a n ta jo a se . Tel. 13-14-88. (2 4 7 4 9 3 ) '

r * S C Â grom ec TaSa SA v inde u r g e n t ră sad dc tu tun la p r e ţ T o a r t e av an ta jo s , negociab iL In form aţii la sediulu n tâ ţii. '(2 4 7 5 0 3 )

• Cum păr urgent 2 camere confort 1 , telefon, M ănăştur. TeL 16-62-83. (304308) ,

* V înd casă fam ilia lă co m p u să d in 2 c o rp u r i de c lă d ire 3 cam ere,^ c u r te , g ră d in ă to ta l 600 m p s t r . Păstorului nr. 48 teL 12-38-01 orele 18-22. (304320)

• Vînd casă. TeL 17-28-12 o ra 8-15. (247403)

* Vînd garsonieră Zorilor şi antenă parabolică. TeL 15- 58-21. (247472)

* Vînd casă str. Ion Huss nr. 2. Tel 17-33-61 în tre orele10-22. (309541)

• V înd a p a r ta m e n t 2 cam ere etaj I în Zorilor. Tel12-78-96. (309556)

• Vînd urgent apartam ent2 cam ere ^confo rt 2. S tr . G îrbău nr. 15, ap. 23 (309585)

• ' V înd a p a r ta m e n t 2 cam e re . T elefon 13-98-29. (309592)

- • V înd a p a r ta m e n t 2 cam ere cu telefon. Inform aţii tel 16-14-97. (311109)

• V în d locuinţă-casă. tel. 19-03-84 (3 0 4 3 1 2 )

* C u m p ăr locuinţă. Tel 18-22- 2 2 .(3 0 4 3 1 4 )^ • V în d spaţiu comercial în construc ţie , term en de finalizare sep tem brie 1995, zona Calvaria Mănăştur. T e l 13-81-77. (304344) j * V indem mobilier deosebit

pentru am enajare spaţiu comercial. Relaţii la tei. 19-54-55. (247376)

• V înd: 2, 3,^4 camerc. Tel.13-02-73. (247387)t • *■ C um păr 2 -camcrc Mărăşti;

Grigorescu. Tel.- 13-02-73 ora 10-17. (247388) ’ ' '

■ A genţie imobiliară Building Group P -ţa M . Viteazu nr. 2 orele10-17 tel. 13-02-73. (247389)

• V înd casă 6 camere, teren mare, g a ra j , zona A. Mureşan. Tell3-02-73 (247390)

• V înd garaj din beton, tuburi j£>2, şi firm ă din 1994. Tel. 17-

- Î M 6 . (247486) . ,• V înd piese Fiat Cr6ma din

dezmembrări. Tel. 059/16-29-63, Oradea (247520)

• V înd camion marca “Liaz” , an ’89, cu dubă frigorifică 12 tone cu îm bu n ă tă ţir i. Tel 19-54-55. (309446)

• Vînzări cumpărări certificate proprietate. T ef 19:86-77 Strim. (309512)

: • V înd casă mare cu grădină anexe şi spaţiu amenajat pentru carmangerie în str. Nădăşel nr. 55. Informaţii la tel 12-86-73 după ora 18 sau la adresa 'de mai sus.(311130)

• Vînd teren excepţional A. M u reşan u . Tel 15-80-65 scara. (311103)

• Vînd în Dîmbul Rotund 16500 mp teren construcţii, poziţie deosebită, întreg sau parcele de 600

' mp. Tel. 11-72-22 seara. (303608)• Vînd teren cu construcţie, cu

materiale construcţie. Tel. 17-62-33 (304067)

• Cumpăr teren 500-600 mp intravilan, tel. 12-82-84. (304189)

• V înd 850 mp teren la ^ îarn iţa , malul lacului piaj a 1. Tel

/8-26-11 (309590)• Vînd 1 ha teren în Făget

(eventual parcele). Ţel 17-92-09. (311106)

• Vînd- apartam ent două cam ere şi cam ion IFA 5 , T o Huedin. Tel. 25-17 -*80. (304069)

• Vînd apartament cu două camere confort unic mărit cu garaj. Tel. 12-38-62 str. Observatorului nr. 140 bl. A7 ap. 7 ' et. III. (304140) . ■

• V înd 1/2 v ilă în A. Mureşanu. Totul excelent. TeL 14- 73-33.(304156)

• Vînd ultracentral apartament2 camere confort parter la stradă, telefon (m agazin,, sediu firmă). Informaţii str. Pata nr. 10 bl. P4 sc. 2' et. 7 ap. 82 vineri, sîmbătă. (304281) '"-V ' • '

• Vînd apartam ent două camere finisat, telefon necuplat cu sau fără garaj. Tel. 16-19-03. (304291)

• Vînd apartament 3 camcre cu sau fără garaj str. Cojocnei nr. 4 bl. TI 2 ap. 10. Informaţii tel. 17-90- 31. (304294) ; f :•

• Vînd urgent apartament 2 camere parter Mărăşti, apartament2 camere fn Mănăştur cu telefon e t4 Informaţii ‘tel. 17-09-31 zilnic. (304296) .

• V înd diverse u tila je de tîmplărie, casă parter plus 1 la 40 km de Cluj şi grădină Cluj. Zilnic tel. 11-86-31 seara. (304297) ,

• V înd apartam ent două camere finisat str. Bizuşa nr. 6 ap.

; 86 cartier Gheorgheni. Tel. 12-21-59 după orele 17. (304302)

• Vînd apartament 3 camere parter zona Pata str. Arieşului 33 bun privatizare. Tel. 15-26-95. (304309)

• Vînd casă 2 camere grădină pomi teren arabil în localitatea' Ghirişu Român Mociu 36 km Cluj. Tel. 14-02-72 după - o ra 17. (304316)

• Vînd 3 camere. Tel. 1.7-15-29. (304317)

• Vînd casă cu grădină 800 mp poziţie excelentă, tel. 19-36-24.(304329)

• Vînd apartament 3 camere decom andate sau schim b cu garsonieră plus diferenţă pe Pata în bloc cu 8 etaje sau Pavlov. Informaţii str. Iugoslaviei nr. 70 ap.10 în capăt la Pata. Tel. 12-04-37.(304330)

• Vînd apartament 4 camere lîngă CUG, preţ 17000 DM. Tel.18-64-57.(304335)

• Cumpăr garsonieră. Tel. 21-17-99.(304341)

' • Vînd apartament 3 camere Mănăştur lîngă Flora! TeL 16—81 - 55. (247241)

• Vînd apartament 2 camere etaj I, bloc cărămidă, Gheorgheni. TeL 14-36-21; 12-47-11. (247334)

. • Vînd apartament 4 camere Mărăşti Tel. 14-59-51. (247351)

• V înd garaj cărăm idă. Informaţii str. A- Vlaicu nr. 62 bL

■ A8 ap. ,-1.4, în tre , o re le ,19-21. (247367) . ^

• Vînd clădire cu 14 camere, gaze, 400 m p. g răd ină, lîngă

. A eroportu l de P lanorism din Dezmir. Informaţii după masa la familia Gubău sau telefon 14-69- 63.(247371)

. • Vînd apartament str. Bucegi nr. 8 bl. E2 ap. 44 urgent.‘(247383)

• Cumpăr apartament cu 3 camere în Mănăştur. Tel. 19-41-01;16-65-67. (247411)

• V înd apartam ent patru camere str Bucegi nr. 8 b l E2 sc. 4 et. 2 ap. .70. Tel. 16-95-38 orele15-21. (247427) -

• Vînd apartament 4 camere urgent etaj 9. TeL 16-81-45. (247477)

• Vînd apartament ultracentral5 camere, bucătărie, 4 balcoane. 3 închise, 2 băi, scară interioară, etaj3, parchet, faianţă, gresie, pivniţă, acoperiş ţiglă,, posibilităţi sediu societate, preţ informativ 60. 000 DM ALba îulia. TeL'058/82-32-52. (247483)

• Vînd chioşc şi remorcă rusească. Informaţii teL 16-06-50.(247490)

• Vînd apartament 2 camere finisat-TeL 17-42-06 după ora 17. (247492)

• Vînd casă particulară urgent în str. Jiului nr. 29. (247494)

• Vînd apartament 3 camcre finisat' TeL -17-25-79. (247500) -

... • Vînd teren .pentru cabane în R ăcătău cu toa te cond iţiile necesare. Inform aţii G ilău str. Someşul Rece nr. 1219. (247508)

• Cumpăr apartam ent 1-2 camcre Mănăştur. Ţel 17-23-62. (309394) ’ ' : ' ■<■. > ;

De vînzare casă nouă, confort, cu grădină 800 mp.. Str. Arad nr. 9.(309463)

- • Vînd casă particulară, -120 mp, curte, curent tr ifa z ic ,b u n pentru birouri, depozit, activitate, productivă. Tel 13-63-81 orele 8-16. (309566)

• ‘ V înd casă 2 cam ere, bucătărie, baie, cămară, hol mare, garaj, 4. ari grădină în Cîmpia Turzii, str. Aurel Vlaicu nr. 106. Telefon 065/ 16-79-86 (309579)

• Vînd casă cu grădină str. Transilvaniei nr. 38. Tel 17-70-05. (309589)

• Vînd apartament 2 camere. Str. Primăverii nr. 4, Bl. S3, sc. VI, et. III, ap. 202 Mănăştur. (309598)

• Vînd sau schimb apartament3 cam ere M ănăştur etaj I cu apartam ent- 2 cam ere zonă semicentrală. Tel 16-40-55 între orele l9-20. (309599)

• Vînd apartament 2 camere în Mănăştur. Tel 17-97-46 după ora18.(309600)

• Vînd apartament 3 camere confort I. Str. Fabricii nr. 11, Bl. ' F5, sc. I, ap. 8r Vizibil sîmbătă orele 9-20. (309601)

• Vînd vilă cu 2 apartamente în A. Mureşanu. Str. V. Pârvan nr.13.(311123)

• Vînd garsonieră confort I cu telefon, str. Pasteur. Tel 15-10-20 după ora 16 sau 01/679-98-93.(311131)

• Vînd urgent apartament 2 camere cu telefon. Tel 17-40-58.

■(31113$)• Vînd garsonieră confort I

vizavi de întreprinderea Libertatea, Str Stcphcnson nr. 1-3, et. II, ap.

39. (311137)• Vînd apartament 3 camere,

finisat eu garaj, în Zorilor. Tel 12-15-95(311144)

, • Cumpăr casă 2-3 camere în zona Gheorgheni, fără intermediari. T el 14-92-01 după ora 16. (311153)

• Vînd apartament 2 camere. Tel 16-20-61. (311157)

y • Vînd apartament 2 camere convenabil, confort. Tel 19-02-81., (311160) '

• Cumpăr garsonieră confort 1 sau 2. Ofer 10 milioane. Tel 14-44-94.(311161)

■ Vînd/schimb garsonieră. Telefon 13-70-01. (31116S)

• Cumpăr apartament Tel 13- 70-01. (311166)

, • Vînd apartament str. Pata, 4 camere, 92 mp, nefinisat, etaj II, preţ 40 milioane. Tel 15-45-18. (311168)

•. • Vînd apartament 2 camere şi dispozitiv pentru izolat maşina. Tel16-07-95 după ora 17. (311174)

• Vînd Peugeot maxi dubă1, 5 1 86. TeL 14-67-75 în tre 15- 19; 7300 DM (304150)

v C um păr Dacia 1300, brer2, 2 milioane lei. TeL 13-51-64. (304219)

• Vînd Iveco TD 3, 5 T. TeL 18-84-76 (304278)

• Vînd Oltcit 11R 91. TeL12-49-15.(304322)

• Cum păr dubă dieseL TeL18-03-51 (247470)

• C u m p ă r VW L T28 neînm atricu la t şi v înd piese VW L T 28. T el 18-42-07. (309445) .

• Vînd L ad a-1200,- stare p e rfe c tă . T e l l | f 72-90. (309474)

• V înd SkodŞţ Favorit bleumarin. TeL 14-09-21. (304068)

• Vînd pompă benzină injecţie tip.Bosch după ora 16. TeL 18-49- 16! (304133)

• Vînd Opel Rekord combi in jec ţie 1985 nr. 12 CJ stare excepţională Tel. 19-41-70 între orele 9-16; 15-07-07 după ora 18. (304147)

• Vînd Mercedes 240D 5200 DM Calea Turzii nr. 170. Tel. 12-08-67. (304168). • Vînd avantajos Dacia Liberta

fabricată 1992. Tel.; 15-37-36. (304172)

• Cumpăr Dacia 1300-1310, ofer între 2-3, 2 milioane. T el 13- 51-92; 16-28-68. Cumpăr talon Dacia. (304180)

• Vînd urgent analizor de gaze auto. TeL 12-77-66 seara. (304210)

• Vînd Aro 10 camionetă acoperită an 1987 şi v itrină frigorifică verticală. Tel. 18-26-87.(304212)

• ' Vînd aparat de echilibrat jenţi cu piese de schimb, Ia preţ acceptabil, în stare perfectă. TeL12-46-88; 12-41-74 orele 8-16.(304215)

• Cumpăr BMW 3 avariat, înmatriculat sau talon. Tel. 14-07-11. (304216)

• Cumpăr parbriz Mitsubishi L 300 Tel. 15-41-97; 16-70-88.(304224)

• Vînd Opel 1, 6 D 87. Tel.11-10-03.(304247)

• Vînd VW Golf diesel. Tel.17-35-53 (304248)

• Vînd talon Renault “Fuego” 1981. TeL 19-88-04. (304252)

• Vînd Mercedes 207 D sau cumpăr talon. tel. 033/61-41-35. (304267)

• Vînd Fiat Regata diesel an 1985 înm atricu lat 4000» DM

negociabiL TeL 17-26-37. (304279)• Vînd Audi 100 cc deosebit

1700 cmc neînmatriculat TeL 13- 83-43. (304299)

• V îndtalon cu cartepeu tru M itsubisi L anser 1500 şi O pel K adet 1300 autom atic an 1981 rulat în Germania. teL 18-39-27. (304305)

• Cum păr D acia avariată, defectă înmatriculată. TeL 16-79- 82. (304324) .

-, • Vînd urgent combainâ Claas D acia d iese l. Tel. 31-45-32 . - (247262)

• V înd VW Je tta 1981 (I I0 C P ), O pel A scona C 1983 neînm atricu late . TeL 19-62-77 după ora 18. (247306)

• Cumpăr pat metalic ţi cutie de viteză Fiat Ducato. TeL 19-31- 48; 19-34-45. (247347)

• Vînd IFA 12 tone 8500 DM şi Volvo 760 4500 DM. Informaţii str. Dostoievski nr. 49. (247352)

• Vînd Citroen 2 CV 6 stare bună, neînm atriculat TeL 14-74-95.(247357)

- • Vînd urgent Alfa Romeo. Informaţii teL 13-93-46. (247369)

• Vînd Opel Ascona I , 3 an fabricaţie 83 în stare excepţională, înm atriculat pe numere străine. Informaţii teL 13-03-81. (247395)

• Cumpăr talon de rulotă. TeL19-66 -39; 12^1-74 orele 8-16. (247415)

• Vînd piese Lancia Prisma TD 1986 Gherla str. Primăverii nr.7. (247416)

• Vînd Dacie 1300 din 80 şi rem orcă. Tel. 12-42-08 seara. (247418) ~

• Vînd Alfa Romeo deţine carte de identitate şi talon cu preţul de 1000 DM şi Dacia 1300 preţ 1200 DM. TeL 31-17-50. (247422)

• V înd Ford Break înmatriculat2, 3 milioane: Str.- Gheorgbtni nr. 86. (247441) ;

• Vînd Fiat Croma 1989 preţ 5500 DM negociabiL TeL 23-14-26. (247453)

» V înd p iese şi elem ente caroserie F iat Ritmo. TeL 14-94r- 81. (247457)

• Cumpăr VW Passat combi diesel neînm atriculat după annl 1983. TeL 15-81-28. (247478)

• Vînd furgonetă TV benzină 2200DM strung m etal 1000DM- Tel. 13-84-26 (247479)

• V îndD acia 1310 din Ungaria an fabricaţie 8 5 ..TeL 17-16-81. (2474Ş0)

• Vînd Dacia break urgent Tel. 12-74-17. (247484)

• •' Vînd VW Transporter; Ford- Tranzit preţ negociabiL TeL 16-57- 31 (247488)

• Vînd talov VW Passat de 1600. Tel 17-84-92 între orele 13- 17. (247495) .

• Vînd piese din dezmembrare BMW 320. T el. 18-13-08.(247512)

• Cumpăr talon Mercedes Co- • bra 200D urgent. T el 18-87-37 seara. (309375)

• Vînd Dacia 1310 L .g r i metalizat cu 2800 km. Tel 15-32- 17. (309499) .

• Vînd Lancia Prisma diesel şi Lada nouă. Tel 12-03-12. (309509)

• V înd VW Passat d iesel neînmatriculabil, 1980. Tel 11-40- 46.(309575)

• Vînd placă presiune şi disc ambreaj Audi 80, modelul nou. Tel17-23-54 după ora 18. (309596)

• Vînd piese Mercedes. Tel12-31-97(311118)

• Vînd Talbot. Str. V. Pârvan nr. 13. (311125)

• Vînd Transporter Nysa 522F, an fabricaţie 1990, preţ informativ6 m ilioane le i. T e l 15-53^06.(311126)

• Cumpăr talon Dacia. Tel 17-

19-24. (311128) ^• Vînd urgent Wartburg papuc, j .

an fabricaţie 1986, preţ 3. 300. | 000; Dacia Break fabricaţie 1978, j preţ 2. 800. 000. Str. Pascaly nr. 5, i BL S2 sc. I , ap. 6 (blocul cn 5 p o lic lin ica In terscrv isan , în ; parcare). (311129) I '

• Vînd urgent Lada Samara, j s ta re perfec tă . T e l 17-40-58. î (311134) . •

• C nm păr D acia 1310 accidentată sau talon. Tel 12-41-34. i (311136) f

• Cumpăr talon Mercedes “Bot * de cal". Ofer 400 DM. Tel 17-25- \69. (311142) {

• Vînd Mercedes 300E au to -! matic, ABS geamuri-trapă electrice, i alarmă, inagneziu/86, 13500DM. \ Tel 14-41-70 (3 I1 I5 I) J

• Vînd Mercedes Cobra 200D ■ n e în m a tr icu la t,. p re ţ 2400 DM j negociabil Tel 15-03-29. (311152) 3

• Vîud maşină de casat Metalotebaica şi Schubert, rancţloacază Ia 220V şl tejghea m are peatra * magazin. Iaform aţii str. Cîmpului şr . 110 orele 9-17 teL ,12-38-01 orele 18-22. (304319)

• Vînd Toarte avantajos orga Yamaha PSR 510 nouă. TeL 24-11-36 (24737*)

• Vîud 4S6DX2/66 latei 4RAM 540HDD nou ca 2. 400. 000Ici. TeL 18-96-59 (247519)

■' • V înd orgă elec trică . sintetizator nou Yamaha 5 octave * 850 DM sau echivalentul în Iei. J TeL 16-42-26.(304161)

• * Vînd urgent turn Sony cu î CD. TeL 12-17-66 sau 12-17-63..? (30421I) ; >

• Vînd televizor Toshiba ste- i reo, diagonala 63 toate extrasele, : vitrină frigorifică, maşină de scris electrică Olivetti. Informaţii str. Pasteur nr. 77 san teL 18-60-21 s seara. (304228)

• Vînd Dozator Siemens nou, 1 sigilat TeL 13-27-95. (304277)

• Vînd dozator sucuri TEC. ■ Informaţii Bistriţa teL. 063/22-07- 86.(304301)

- Vînd maşină tocat carne 300 - kg/ oră, dulap frigorific două uşi, ' aparat hol dog şi încălzit crenvuşti. - Str. Cuza Vodă nr. 16. (304325)

• -Vînd maşină de uscat rufe 200 DM maşină electrică de cusut Nicolcta. TeL 16-58-20. (304336)

- V îud video recorder cu ş programare National stare perfectă. ; TeL 17-98-84. (247417) *

• Vînd barca cn motor şi 2 congelatoare GhioceL TeL 12-42- -08. (247419) • U î

• Vînd cărucior pentru copil : (landou) şi boxe 2x30 W. TeL 14- - 95-24 (247487)

• Vînd televizor, color stereo; telecomandă, teletext Tel 12-91-54 ■ după ora 17. (309583) ■'

• V înd te lev izo r co lor ‘ Telefunkcn la 200. 000 le i Tel 15- ' 36-69.(311108)

• Vînd magnetofon Kasbtan şi ; pick-up Deek 50 benzi, ambele 400 mii Iei, rochie mireasă mărimea 46- 48 unicat-300. 000 lei negociabiL , T el 15-15-32 după ora . 18. i (311121) ;

■ Vînd frigider. Tel 13-75-39. - (311156) ■ - i,

- • Vînd televizor color normal - şi Sport, alarmă auto. Tel 16-55-78. (311167)

• Vînd aparat dc sudură Argon non, 220V. TeL 13-77- 48 după ora 17. (247482)

• Vînd compresor aer Ilalasi TeL 14-78-50. (247455)

• V ÎN maşină dc îngheţată rusească, nouă. Tel. 11-11-27. (247518)

A D E V Ă R U Ld e Q g ţ j j PU BLICITATE vineri 26 mai 1995

M• V înd ,dozator Siemens-1.

500. 000 lei. Tel 13-33-81 orele 19-21. (309308) '

• Vînd combină Class. Tel 11- 47-79. (309498) <

• Vînd aparat de sudură în ar­gon, C02,-pompă benzină. Tel 12-41-74; 12-46-88 între orele 8-16. (309508)

• . • Vînd maşină, de îngheţată rotativă, combină agricolă Clas 2, 5 m. Familia Salak-Mociu, tel 244/A. (309548) .

* • Vînd vană baie, maşină injectat material plastic. Tel 13-62-37. (311107)

• Vînd maşină de butoniere Durlcop nem ţească-2000 DM. Informaţii la tel 11-08-60 sau str. Albini nr. 4 la demisol în curte. (311119)

■' • V înd trac to r U650 cu remorcă motor rezervă şi piese. Str. Mehedinţi nr. 47-49, Bl. C i l , ap.86, zilnic orele 18-21, tel 17-96-19. (311150) :

95-91. (311124)

• ‘ C um păr certificate de p ro p r ie ta te . T e l. 17-88-86 (303610) . '

• V înd v a tă m in era la termoizolantă im port. Tel. 19- 31-79; 14-22-19. (304306)

• Vînd tablă de aluminiu Imx2mx0, 8 mm.' In fo rm aţii tel. 14-46-65. (304342)

• Cum păr picturi de şcoala băiraăreană p e rio ad a 1900- 1940. Tel 17-01-27. (309388)

• Vînd cort 2 persoane. Tel.13-85-43. (304318) '/■.

• Vînd grinzi esenţă tare 18 x 25k 250 şi uşă metalică cu toc., Str. Gheorgheni nr. 155 ap. 11, Kovacs. (247456) ■ ■ ; '

• Vînd urgent şi ieftin trei covoare persane. Tel. 18-02-85 (247475)

• ' Vînd biciclctă Semicursă.' Informaţii tel. 15-20-68 după masa.

(247510). • Vînd convenabil garnitură

bol pluşată. Str. Brăila, Bl. G4, ap.21.(309502) .

• Vînd p u l Black and tean. cocker spaniei.. Tel 16-44-80. . (311148)

• • Vînd covor buclat 2x3. Telefon 12-44-38. (311171)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb garsonieră cu apartament 3 camere. Tel. 19-01-15 după ora 21. (304055)

1 • Schimb garsonieră confort unu proprietate personală, telefon, Baia Mare pentru similar Turda. Tel. 31-68-89 orele 18-21. (304153) '

• Schimb apartament 2 camere cu unul 2 camere încălzire teracotă diferenţă în valută. Tel. 16-72-22 (304265) •

• Schimb apartament două camere finizsat cu două garsoniere.

.T e l. 12-21-59 după orele 17. (304303)

■ Schimb apartament două camere confort I Arad str. Sâvîrşin nr. 1 bl. 215 et. II cu similar Cluj. (304321)

• Schimb apartament o cameră zona Pata cu apartament 2 camere. Tel. 14-02-60. (304323)

• Schimb cameră ICRAL mare ultra central cu apartament cu două camere. Suport diferenţa. Inform aţii la tel. 19-03-32.(247465)

• Schimb apartament 2 camere cu apartament 3 camere Mărăşti. Str. Brăila Bl. G4, ap. 21, et. II, sc.II. (309503)

• Schimb 3 cu 2 camere în Zorilor str. Pădurii nr. 4. Tel 12-

INCHIRIERI• Dau în chirie locuinţă şi

spaţiu comercial. Tel. 19-03-84. (304313) -

• închiriez locuinţă. teL 18-22-22. (304315) ■

• C au t ‘chirie locuinţă. O fe r m axim 130. 000 lei. Telefon 19-09-28. (311179)

• Dau în chirie apartament 4 camere finisat mobilat cu telefon cu sau fâră garaj. Tel. 16-19-03. (30429Q)

• Dau în chirie casă particulară pe valută, tel.. 19-92-72 după ora14. (304326)

• înch iriez apartam ent 3 camere în Zorilor, mobilat, finisat. Tel. 1455-90 sau 12-34-30. (304346) •

• închiriez apartament în Vilă, cartier Grigorescu pentru, cabinet medical sau sediu firmă. Relaţii tel.18-90-73 dupâ ora 16. (247272)

• Dau în chirie pe Valea Iadului casă de odihnă cu teren de sport amenajat, preţ 10. 000 lei/zi iar în week-end 15. 000 lei/zi. Tel. 059/14-52-69. (247436)

• Dau în chirie garsonieră ultracentral, confort. Tel, 11-63-18 seara. (247466) . . 1 .

• Dau în chirie apartament 2 camere Grigorescu. Tel 18-62-50 seara (311105)

: • Dau în chirie garaj. Tel 16-18-34 orele 20-22.(311111)

- • . Dau în .chirie 2 camere confort cen tral. Tel 16-53-15. (311113) ‘ •

• Primeşc 2 fete în gazdă. Telefon 18-95-18 sau 13-39-83.(311176) .

* C auţ urgent de închiriat locuinţă, preferabil M ănăştur, cu telefon. Ofer 95. 000 lunar anticipat pe 3 luni. Tel 17-93- 16 seara. (309428)

închiriez locuinţă. Tel19-09-28.(311178)

• Caut chirie garsonieră cu telefon. Tel. 19-62-77 după ora 18. (247305) - <

• Studentă grecoaică, caută pentru închiriat apartam ent sau garsonieră în zona P lop ilo r- Grigorescu. Informaţii tel. 12-38-70. (247452)

T C aut garsonieră pentru îtfchiriat Tel. 18-14-21 între orele8-14. (247458)

• Doi studenţi greci, căutăm de înch iria t casă particu lară sau apartament 2-3 camere, cu telefon. Tel 16-94-01 după ora 16. (309415) ■

• Caut să închiriez garsonieră complet nemobilată. Tel. 17-73-81 sîmbătâ între orele 10-20. (311163)

• Familiei de profesori; căutăm pentru închiriat pe termen lung apaartament mobilat 2 camere. Tel13-71-08,(311177)

DIVERSE• Ţin evidenţă contabilă.

Telefon 15-28-64 între orele 15-20. (311145)

• Primim oferte pentru hidroizolaţia terasei blocului- suprafaţă 400 mp. Tel 15-37-51 orele 7-9 şl 18-20. (309461)

• Pîrîtul Danciu Dan domiciliu necunoscut este citat sâ se prezinte la Judecătoria Cluj în data de 311 05. 1995 la ora 8 camera 95 în proces de divorţ cu soţia. Informaţii teL 15-32-34. (304137)

. * Ofer 4 chemări Germania. Informaţii Haşdeu, cămin 16, cam­era 64, orele 16-20. (31.1122) .

• Deţin spaţiu magazin piese auto u ltracen tra l, caut asociat serios Tel. 11-41-39 după ora 17. (304280)

• Filmez nunţi, ocazii. TeL17-94-93 (247449)

• Angajăm instalatori şi lă c ă tu ş i. Tel. 13-46-93. (247502)

• A ngajez p e rso an ă se rio asă cu ca lif ic a re în m ese ria dc confecţii m a ro c h in ă r ie , ta p i ţe r ie . In fo rm aţii s tr .'C îm p u lu i n r. 110 ora. 9-17 (247505)

• Consignaţie auto gratuit22. 05-2. 06 Depozit Pamco, str. -Plevnei nr. 97 (în Oser).‘ Tel 19-32-21. (309390)

• Executăm igienizări. Tel17-11-88 (309450)

• SC “ SM P aniro” SA Cluj-Napoca scoate la concurs urm ătoarele posturi: b rn tari, cocători, patiseri, modelatori. C e re r i le 's e depun :1a sediul flrmei-Sala Sporturilor, C luj- Napoca, pînă Ia data de 26. 05. 1995 inclusiv./C andidaţii vor p re z e n ta şi d ip lom ă sau c e r t if ic a t de ! - c a lifica re . (309516)

• SC “ A grom ec” SA C îm p ia T u rz ii v in d e _ p r in l ic ita ţie pu b lică tr a c to a re , u t i la je ag rico le , com bine, m o to a re A ro , în flecare sîm bătâ la o r a ' 10 la sediul societăţii, str. T. Vladimirescu n r. 35/^311140)

•rnjCaut spaţiu depozit. V înd VW stare bună. Tel 19-46-24-Wa 18-20. (311146)',

Firm ă germană, caută agent .comercial. Tel 19-46-24 orele 18-20, str. Brîncoveanu n r. 17. (311147)

• A ngajăm co n tab il- m erceo log şi vîn z ă to r i. Inform aţii Calea M ănăştur nr. 33j calea Floreşti nr. 56 şi tel15-30-81. (311172)

• Angajăm zidar-zugrav şi ucenici pentru vopsitorie, > tinichigerie.' Tel. 19-66-39; 12-47-,03 ora 8-16. (304214)

• Caut societate scutită TVÂ pentru colaborare sau cumpărare/ Tel 19-08-56. (304250)

• Caut spa{iu pentru discotecă. Mă interesează şi alt oraş, asociere Tel. 11-27-63. (304284)

• în data de 28/06. 1995 la sediul unităţii din str. General Vasile Milea nr. 29 va avea loc concurs pentru ocuparea unui post de contabil. Condiţii: studii de specialitate şi 5 ani vechime în ' funcţie. înscrierile'se fac pînă la data de 23. 06. 1995. R elaţii suplimentare la biroul personal. Tel. 19-59-33 int. 136. (304292)

• Transport marfă 2 T. Tel. 12-04-57 (304307)

• Angajez secretară, operator, agent şi şef birou contracte, absolvenţi de facultate. Tel. 13-20- • 88. (304311)

• A facere avantajoasă, investiţie minimă, timp puţin, cîştig fabulos TeL 17-11-15 între 18-20.(304331) -

• Ofer cazare la vilă nr. 42 Sovata camere de 2-3 paturi; 2500- 5000 lei/pat. (304333)

• Angajez barman bar. Informaţii tel. 17-79-06. (304339)

• Angajăm vînzătoare în piaţă. T e l 14-31-89, (304343)

. • Şcoală de şoferi face înscrieri pentru o nouă serie categoria B. Preţ 130 000 lei, plata în rate; Tel.

18-46-80. (304345)■ Angajez fete la firmă prestări

servicii. Tel. 13-77-72 ora 7-16. (247363)

i SC “Iam i”SRL, str. Someşului nr. 19 en gros-en detail vinde produse alim entare, şi nealim entare, p ra f îngheţată Rafelo-23 sortimente. Orar 7-20/ duminica 8-13. (309353)

• Posesor garaj, caut autorizat pentru lucrări complex auto. Vînd Dacia 1300 din ’77. Tel 13-69-19.(309542) : ■ '

■ • Repar ainortizoare uşi; de bloc cu chitanţă, garanţie. Tel 12-02-12. (311102)

A sociaţia de locatari închiriază spaţii libere şi licitează oferte de întreţinere lift. Telefon12-37-51 după ora 17. (311132)

‘ • Angajăm vînzătoare. Tel 14-02-22. (311141)

• Angajăm ospătari şi barmani. Informaţii tel 19-39-90. (311149)V »~r Deţin spaţiu com ercial funcţional. Caut asociat cu capital. Tel 15-41-66 orele 10-19. (311159)

• Firmă particulară, produce ambalaje de unică folosinţă din mase plastice (pahaire, casolete, etc.) pentru produse alim entare şi nealimentare. Comenzi se primesc la te i 15-09-86. (311169)

PIERDERI• Pierdut carnet de student pe

numele Hossu Amalia. î l declar nul. (304327) ■

• Grasin D avid p ierdut legitimaţie veteran de război cu nr. 71662. O declar nulă. (247468)' *' Pierdut carnet de student pe

numele Guşă Andrei. îl declar nul. (247498)

<• Gabor Ioan p ierdu t Autorizaţie cu nr. 835/90. O declar nulă. (247504) ■ ,

• Lupaş N atalia p ierdut legitimaţie elev. O declar nulă; (247507) v ■ '

• Pierdut carnet de student pe numele Karda Tunde. î l declar nul:(247513) >

Pierdut talon şi carte de identitate la ■ auto turism ul VW Passat cu nr. 8 -C J- l268 seria caroserie WVWZZZ312ME143913 fabricaţie 1991. l l declar nul. (247516)

• Pierdut carnet de student pe numele Dumitrean Adelin. îl declar nul. (311110)

• Vagi Andrea pierdut1 carnet de student. îl declar nul. (311117)

DECESE COMEMORĂRI

♦ D ra g ă b u n ic a . V ei răm îne m ereu în a m in tire a n o a s tră . D u m nezeu să te odihnească în pace. A ndrei, M ih ae la , S o rin G ro z a v şi C arolina Stan (247469) ■ .

• Cu inimile îndurera te anunţăm trecerea în nefiinţă a scum pei n o a s tre m am e, soacre, bunici MAN ILEANA, în vîrstă de 56 de anL O vom c o n d u ce pe u lt im u l d ru m sîm bătă 27 am i 1995, orele 11,30 de la C im itiru l C rişa n . Amintirea ei va răm îne veşnic în sufletele noastre. D orm i în p ace . F am ilia în d u r e r a tă .(247491)

• A încetat din v iaţă, la 41 an i, ROŞG A G H E O R G H E . înm orm întarea va avea loc în27 mai, ora 12, de Ia Capela N ouă d in M ă n ă ş tu r . Dumnezeu să-l Ierte . M am a, R om ica , D in a ş i A d e ljn a .(311127)

• Cu lacrimi fn suflet anunţ că, după o îndelungată suferinţă, fratele meu N I C O L A E - V I C T O R CHERESTEŞIU (NICHI), în vîrstă de 42 de ani s-a stins din viaţă. înhumarea va avea loc sîmbătă, 27 mai 1995, orele 12, la Capela 1 a Cim itirului - Central. Odihneşte-te în pace, NICHI! Sora Maricica Cheresteşiu. (311155)

• Suntem alături de familia avocat Irimieş Elena în marea durere pricinuită de m oartea tatălu i drag. Asociaţia locatari din str. Aurel Vlaicu bl. V17. (304282)

• Sîntem a lă tu ri de colegul nostru plt. maj. Vomir Liviu din Cîmpia Turzii în greaua suferinţă pricinuită de moartea mamei sale dragi. Colegii din Poliţia TF Cluj. (304285)

• Pios omagiu la trecerea în eternitate a aceluia care a fost colocatarul nostru OPRIŞOR VASILE, iar familiei îndoliate întreaga noastră compasiune. Asociaţia de locatari din Str. Scorţarilor'40. (304289)

• Suntem alături de familia prof. Trîncă Vasile şi Olivia în aceste momente grele pricinuite de moartea mamei dragi. * Colectivul cadrelor didactice de la Şcoala Generală Gh. Şincai- Floreşti. (304310)

• Suntem alături de distinsa noastră colega av. Nina Irimieş în m area durere pricinuită de moartea tatălui drag. .S in cere condoleanţe. Colegii din grupa a VlIIa. (304328)

* Un ultim omagiu d-lui SZABO IOAN Sincere condoleanţe familiei. Locatarii Herculane 6.(304337)

• Exprimăm întreaga noastră compasiune şi sîntem alături de colegul nostru Vasile Uţiu în aceste clipe grele pricinuite de moartea tatălui drag.. Transmitem sincere condoleanţe întregii familii îndurerate. Colegii de la SC Comat ' Cluj SA. (304340)

* Pios omagiu celui care a fost socrul şi bunicul nostru, VONAŞ ANDREI. Bunătatea sa sufletească cu care ne-a înconjurat nu o vom uita niciodată. Nora M aria şi nepotul Costel. (309597) .

• Un ultim şi pios omagiu celui care a fost colocatarul nostru, VONAŞ ANDREI, ia r familiei îndoliate sincere condoleanţe. Asociaţia de locatari Aleea Iezer nr. 1, Bl. L5. (311133)

• Cu sufletele întristate anunţăm pe cei apropiaţi trecerea în nefiinţă a prietenului nostru,N I C O L A E - V I C T O R CHERESTEŞIU, la vîrstă de 42 de ani. Ne luăm un ultim rămas bun! Dumnezeu să-l odihnească în pace. Csortan Marton şi prietenii. (311154)

* Sîntem a lă tu ri d t1 colegul nostru Romică.Roja la p ierderea fratelu i drag, G H EO R G H E ROŞCA şi K tran sm item . sincere condolean ţe! Colegii de 1* Clubul Sportiv Şcolar Viitoml Cluj. (311158)

♦ Sîntem alături de vecina n o as tră M ariana în m i ret durere pricinuită de pierderea soţului drag, MAN VASILE. V ecin ii llie , Dom nica ţi C iprian. (311173)

Mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi prin prezenţi, flori sau gînd în doliul provocat de p ierderea iubitului nostru FABIAN FRICZI JOZSEF. Faroilia îndoliată. (311112)

'■ • Azi se împlinesc 4 ani dt c în d ne-a p ă ră s it d ragnl n o s tru soţ, ta tă ş i bunic PU IC A ALEXANDRU. A m in tirea lu i va răm în t veşnic; în inim ile noastre . Familia. (304112) _

• în 27 mai se împlinesc doi ani de lacrimi şi durere dt c în d m-a p ă ră s it pen tro to tdeauna scumpa m ea so\vO - K A L L O S .A N A n ăscu tif Ş a n d o r. . S o ţu l veşnic îndurera t. Sufletul tău să se odihncască în pace. (304121)

• L a împlinirea a 3 luni de la deces Ingenunchem la p ro a s p ă tu l m o rm în t al nepotului şi verişorului nostru T R IF VIOREL şi n e rugăm p e n tru od ihna In i v eşn ic i. Dorim ca lacrimile noastre sâ se p reschim be în a lb e flori care să-i vegheze som nul întrn veşnicie. Ani, M iti , L iana , N uţa, Florin Florina. (247496)

• • D ureroase a m in tir i , regrete eterne la îm plinirea a şase săptămîni de cînd iubitul meu soţ, tată, socru ş i bunic CSATARI PAUL a p leca t p t d ru m u l veşn ic ie i. Soţia (247497)

• Azi, 26 m a i 1995, se împlineşte un an .d e cînd s-a stin s f la c ă ra v ie ţ i i p rea iubitului nostru soţ ş i ta tă , dr. IOAN COSM A. D ra g o s te a , b u n ă ta te a , în ţe le p c iu n e a sacrificiul lui ne v o r răm înea v ii de-a p u ru r i . G în d u rile n o as tre fie-i b ă tă i d e arip i ţe s te punţile adîncei nop ţi, iar memoria binecuvîntatâ. Soţia Lucia, fiicele Rodica şi Ligia. (307957)

• Sc împlineşte az i un an de cînd iu b i tu l no stru GYORFI DENES a trecu t Ia ccle veşnice. î i v o m p ăs ta r m ereu o v ie a m in tire . Odihncaşcă-se în pace . Fiica l lo n k a , g in e re le V asile , n ep o a te le şi s t ră n e p o a te le . (309561)

• Z a d a rn ic te m ai aşteptăm , nu-ţi vom m a i auzi paşii şi nu-ţi vom m a i vedea chipul tău drag n ic io d a tă . Din to t ce-a fost, a ră m a s num ai d u re re şi un d o r n e s t in s , acum a, la îm plin irea u n u i an de la m o a r te a s c u m p u lu i no stru soţ şi ta t ă , G R O Z A G R IG O R E . P a r a s t a s u l v a avea loc d u m in ică , 2 8 m a i, o ra 12, la B is e r ic a d in C im itiru l V echi, M ă n ă ş tu r Să-ţi fie ţărîna u şo a ră . D o rm i/ , în pace. Soţia N u ţi ş i c o p ii i D u ţu şi L au ra cu fa m il i i le . (311104)

Y

<

ş i m e d iu l

d i n t r e c e le m ai utilizate ptoce e e d e c o n f in a re a deşeu- jjlof r a d io a c t i v e d e marc activi- *3*î’ 11 v e< c r e a depozitării lor d e fin itiv e , î l c o n s titu ie solidifi- caiea s i v i t r i f ic a r e a . Acest proce­deu e s t e d c z v o l t a t cii,precădere în F ran ţa ş i a f l a t în fază de gene-1 falizare ş i î n a ltc - ţă ri . El constă: jo a d ă u g a r e a , lâ^calcinarea de­şeurilor s o l i d e , a unor ingredien­te d in b o r o s i l i c a ţ i său fosfaţi, ce în g lo b e a z ă d e ş e u r i le produşilor dc f i s i u n e î n to p itu ra sticloasă re z u lta ta . B lo c u r i le de sticlă m onolit - re z u lta te se amplasează

v H ^ o n ta in e r e d e o ţe l inoxidabil ’ d i a m e t r u l d e 0,5 m şi înăl­

ţim e a d c 1 m ş i se stochează astfel f ă r ă n ic i o dificultate. Prin operaţia d e s to c a re intermediară se u r m ă re ş te cu-precăderc o scă­dere a ra d io a c tiv ită ţ i i deşeurilor sub u n a n u m i t n iv e l, după care a c e s te a s c re p ro c c se a z ă (tr'a- ' tează). P o s ib i l i t ă ţ i l e de stocaj luate î n c o n s id e r a ţ ie îh acest scop, p e n t r u deşeurile solide cu ra d io a c tiv ita te ridicată sînt ba­s n e le d e a p a , g ro tele răcite cu

aer, containerele am plasate îh . excavaţiile subterane etc., depozita­rea finală efectuîndu-se în forma­ţiuni geologice de adîncime, pe fundul oceanelor sau-în spaţiul extraterestru.

Dat fiind timpii de înjumătăţire Alungi, izolarea acestor deşeuri şe evaluează la durate de ~ 1.000 ani

'pentru produşii de fisiune (90 Sr şi 137 Ce) şi Ia durate de peste IO3 ani pentru actinidele transuraniene (239 Pu), pentru oricare'din forma­ţiunile geologice utilizate pentru depozitarea lor. Acestui deziderat îi corespund formaţiunile geologice uscate, confinarea deşeurilor fiind asigurată prin, bariere geologice de tipul salinelor, formaţiunilor argi- loase, rocilor cristaline granitice, calcarelor sau rocilor metamorfice.

Experienţa de pînă acum arată că spaţiile de depozitare au fost alese corect şi că'nu există motive de îngrijorare.

Făcînd o comparaţie între CNE şi o centrală ce utilizează un com­bustibil fosil, fiecare cu o putere instalată de 1.000 MW, rezultă că prima consumă mai puţin de 0,5

tone de oxid de uraniu pe zi şi pro­duce, în cursul â -3 5 de ani de funcţionare, o cantitate de deşeuri radioactive echivalentă cu volumul' unei piscine de dimensiuni olim­pice, în timp ce a doua consumă- zilnlc 10.000 tone cărbune, produ- cînd 1.000 tone de zgură şi cenu­şă, ceea ce în perioada amintită de funcţionare, va conduce la o canti­tate de deşeu ce ar putea acoperi40 ha, la înălţimea de 8 m. Rezultă deci că CNE afectează m ult mai puţin peisaju l decît centralele^ electrice cu combustibil fosil.

1. Apele te rm ice rez id u ale . Centralele nuclearo-electrice ac-

■ tuale, fie că sînt cu reactori cu apă presurizată (PWR), sau cu apă prin fierbere (BWR), necesită cantităţi mari de apă pentru răcire. Din acest jţnotiv, majoritatea acestora sînt amplasate în vecinătatea marilor

' rezervoare de apă naturală. Tempe­ratura acestora, după deversarea apelor termice ale centralei, creşte uneori cu cîteva grade,\cu totul

, nesemnificativ în comparaţie cu varia ţiile acestei tem peraturi, datorate efectelor căldurii solare.

Căldura provenită de la^CNE,; poate fi folosită avantajos, pentru.- termofîcare, ca şi în cazul centra-• lelor termice, utilizînd în acest scop

sisteme combinate de producere şi ' de recuperare a căldurii din apele

termice reziduale.- . Deoarece fauna fundurilor de_

lacuri şi rîuri este relativ imobilă, abundentă şi cuprinde specii sensi­bile Ia modificări importante de

■ temperatură, pentru a studia influ- ' enţa acestor modificări termice

asupra ei, se colectează' şi anali­zează periodic probe , făcîndu-se astfel observaţii biologice asupra

planctonului şi peştilor, pe durate de pînă Ia 2 ani, după darea în exploatare a centrale^

2. Problema plutoniului. Cazul plutoniului necesită o menţiune aparte. El posedă o radioactivitate specifică care-I face ca la inhalare să fie mai toxic decît uraniul. Deşi nu este volatil şi se dispersează mai greu, M%ianipularea sa se iau pre-

unui management corespunzător pe şantier. Capacitatea instalată totală a României, de generare a energiei electrice, este de 1.7.000 MW(e). Dar, deoarece necesităţile de consum energetic vor spori în următorii ani cu pînă Ia 50% şi întrucît pînă în anul ,1996 nu vor fi puse în funcţiune alte surse de energie electrică importante pen-

cauţiuni deosebit de severe. Nor- tru sistemul energetic, necesarul mele internaţionale de protecţie ' de consum va fi acoperit din im- arata că toxicitatea plutoniului nu port din Bulgaria, RFG, Franţa şitrebuie neglijată, dar experienţa demonstrează că se dispune deja de tehnici de manipulare bine puse la punct, care nu periclitează sănătatea personalului. ,

în general, deşeurile contaminate cu-plutoniu sîhfT ratate cores* punzător, permiţînd recuperarea şi . gramul energetic nuclear a deve- reutilizarea acestuia. nit RENEL-iîI. Pentru controlul

3. Energetica nucleară în Ro- activităţilor nucleare, s-a consti- jnân ia . Ţara noastră nu are, deo- ^ tuit o Comisie Naţională, care are camdată, centrale nuclearo-elec- în sarcina ei.promovarca coopc- trice în funcţiune, dar are-în cons- rării internaţionale în probleme de

Rusia. Şi pentru aceasta vor mai fi necesare operaţiuni de îmbună­tăţire sau chiar de construcţie de noi linii de transport a energiei electrice. După dizolvarea Comi­tetului de Stat pentru Energia Nucleară, responsabilul cu pro-

trucţie centrala de la Cernavoda compusă din 5 module PHWR a cîte 625 MW(e) fiecare, contrac­tată cu AECL Canada. în ciuda prezenţei personalului AECL la faţa locului, construcţia acesteia s-a derulat lent. La începutul anuhii

garanţii, securitatea protecţiei fizice şi radiobiologice.

Concluzii. Energia Nucleară poate contribui în mare măsură la soluţionarea problemelor impuse de creşterea necesităţilor de elec­tricitate, fără nici o contribuţie la

1990 guvgmul româri' a semnat o încălzirea globală a Terrei, laserie de contracte cu AECL pentru ploile acide sau la moartea pădu-rcorganizarea şantierului si cons- iilor. Manipularea şi depozitareatrucţia acestei centrale. Drept ur- deşeurilor radioactive sînt de pemare, forţa de muncă canadiană acum pe deplin fezabile. Securi-prezentă pe şantier a crescut de 4 - tatea energeticii nucleare, la fel,Ori. Planul prevede ca în acest â n ca şi securitatea altor activităţi(1995) să fie pus în funcţiune, Ia industriale, poate fi mult îmbună-căpacitate, primul modul, pentru- tăţită şi întărită prin perfecţiona-produccrea de electricitate. Finali- rea continuă a m etodologiilorzarea centralei ar putea fi accelerată ex isten te şi ap lica rea ' deîn condiţiile obţinerii unorsurse": metodologii n o i . ; _externe de finanţare, şi a asigurării - Dr. Gheorghe VASARU/"

x 7 / ■ |Ţ|M Cluj-Napoca

Boala abuzului... alimentar -■ s r

& € W & \- "Neptun este o lume mai vie decît ’

a crezut-o pînă acum majoritatea' dintre noi!” - a declarat astronomul american Stephan P. Maran, de Ia C entrul p ţn tru zboruri spaţiale Goddard, din statul Maryland. Analizînd cele mai recente imagini transm ise de telescopul spaţial ”Hubble” - scrie ROMPRES, Stephan P. Maran şi alţi cercetători au ajuns la concluzia că atmosfera - acestei planete este foarte activă, iar fizionomia ei se schimbă , cu rapiditate. , ..,. .-

In iunie 1994, de pildă, THijbble” ; a descoperit câ marele punct negru din emisfera sudică a lui Neptun, semnalat în 1979 de nava americană'1' ”Voyager 2”, a dispărut fără urmă." în octom brie şi noiembrie însa, acelaşi telescop a detectat un enorm punct negru în emisfera nordică a planetei. Aceasta l-a determinat pe profesorul Jonathan Lunine să afirme că respectivele formaţiuni sînt, probabil, sisteme de înaltă, presiune care se deplasează cu aerul, la fel cum se întîmplă şi pe pămînt.

"Graţie dinamismului ei extraor­dinar, Neptun îşi schimbă fizionomia complet în numai cîteva săptămîni” .- a afirmat, la rîndul său, astronomul... Heidi Hammel, de la Institutul Teh­nologic din Massachusets (MTI). C u . un volum de 17 ori mai mare ca al Pămîntului, Neptun este a treia pla­netă a sistemului solar după Jupiter şi Satufn. Oamenii de ştiinţă se întreabă de ce Uranus - care nu este mult mai aproape de Soare şi are un volumasemănător cu al lui Neptun- dispune, totuşir de o atmosferă atît de liniştită. - > ' ;

Nc s ă p ă m c u d in ţ i i groapa; toţi am auzit acest adevăr... e l e m e n ta r , în cate nimeni nu m ai crede. "Dulcele” e s te m a re le nostru duşman. Mai întîi, dulcele a fost d e c la r a t—m edicam ent”. Cum să nu dai un ban peceea c e în s e a m n ă şi plăcut şi sănătos. Anevoie s-a descoperit c e în se a m n ă acest "dulce” , în exces, sub formă d e c i o c o l a t ă , bomboane, to rtu ri, p ră jitu ri, cozonaci ş i a t î t e a a lte bunătăţi. Cu toţii spunem: noi M facem e x c e s . . .C u asta ne mîngîiem în zelul nostru sie căror c o n s e c in ţe nici nu le bănuim,

în p o p o r, d ia b e tu l este cunoscut sub nunrele de d e . . z a h ă r ” , întrucît îndulceşte şi sîngele în

ogamm. M a jo rita te a cititorilor, nici nu citesc conţinu­tul unui te x t d e ac e s t fel, spunîndu-şi: o viaţă avem! Să ne-o tră im . .. în Parlamentul României, un senator^ i interpelat r e c e n t pe Ministrul Finanţelor: de ce nu

■ sardă scutiri â e taxe vamale pentru medicamente care uşurează su fe rin ţe le a nu mai puţin de 600 de mii de... 'diabetici” ; c î ţ i ex is tă în ţară*. Auzisem câ în SUA . aproape to t a l tre ile a matur este prea gras, nu pentru <ăamîncat p re a m ult, ci pentru că alimentaţia Iui a fost "reechilibrată” . C e o mai fi asta? - se întreabă omul de J* stradă. P rea m ult -'dulce", adică "în exces”, nu poate prelucra ficatu l. Consecinţele din cele mai nedorite. Le cunosc d in p lin suferinzii. Nu insistăm asupra lor. S-ar supăra m ed ic ii. (D ana P ă tru )

CINEMA-W

OUDY 6ARLAND

Ecologie aplicată: "Salvaţi "Centaurea ruthenica”Multă lume ştie - sau a au^it cîte

i ceva - despre problemele protejării omitorincului în Australia, despre tragica dispariţie a lupului maisupial de pe acelaşi continent, despre cît de puţine exemplare de rinoceri albi mai supravieţuiesc în Africa sau de rapida decimare a speciilor de orhi­dee rare din junglele Amazoniei sau Thailandei. Dar cîţi dintre noi ştim ce se întîmplă chiar aici,în-ţara noastră, lîngă oraşul nostru Cu asemenea rarităţi ale biodiversităţii? Despre decimarea plantelor ocrotite din flora României_cine ne mai vorbeşte în aceste zile? -

Pe lîngă cele cîteva plante şi ani­male monumente ale naturii, ocrotite prin lege, există zeci şi zeci de alte specii ale căror populaţii sînt distruse sistem atic din cauza degradării mediului lor natural prin păşunat, eroziune, ararea terenului sau prin alte tipuri de distrugeri ce afectează biotopul respectiv. Iar despre unele din aceste relicve vii, la fel de valo­

roase pentru zestrea ţării ca şi ope­rele de artă, nu mai ştie nimeni nimic precis de mai multe zeci de ani, nici

30 m ilio a n e dolari pentru u n tablou de

P icassoDooâ tablouri, unul pictat de Picasso

râ "perioada sa albastră" şi altul de MaSsse, au fost vîndute pentru "modi-* «fe" sume de 30, respectiv 15 milioa­ne de dolari SUA, în cadrul unei serate

licitaţie de artă modernă şi impre­sionistă organizate recent de casa de

Shoteby’s din New York - tasTnfe ROMPRES, citind AFP. Cele dooâ tablouri sînt: "Angel Femandez dt Soto"pictat de Picasso în 1903 evaluat iniţial la 15 milioane de dolari

şi achiziţionat ulterior de un colec­ţionar anonimeu exact 29.152.500 dolari şi “La pose hindoue” de Matisse,

': pictat în 1923, vîndut tot unui necunos­cut, contra sumei de 14.852.500 dolari, preţ record pentru operele acestui ar­tist. ^ '

M cDonald se extinde în E uropa cen trala

Consorţiul alimentar McDonald - regele restaurantelor fast-fapd - a anunţat că va inaugura în curînd cel puţin 35 de noi localuri în Europa centrală - informează ROMPRES, citînd AFP. Tot în acest interval este prevăzută deschiderea primului restau­rant McDonald în România. AI 80-lea restaurant McDonald a fost inaugurat, la 29 aprilie, la Tallinn, capitala Esto­niei. în spaţiul fost socialist, McDonald dispune de restaurante în.Polonia, Cehia, Ungaria, Bulgaria şi Slovenia.

Descoperire arheologică în Zair

Recent, o echipă de cercetători americani'a descoperit în Katenda (loc.situat în valea Semiliki, în estul Zairului) unelte de os măi vechi de 75.000 de ani decît cele mai vechi unelte descoperite p înă acum în Europa şi Asia, informează AFP, citată de ROMPRES.

Această descoperire "dem ons­trează că fiinţele umane din Africa inventaseră tehnologii sofisticate cu m ult înaintea celor europene” , a declarat antropologul Alison Brooks de Ia Universitatea George Wash­ington. El a condus cercetările din Zair îm preună cu> sofia sa John Y cllen, d irec to ru l program ului arheologic al Fundaţiei naţionale de ştiinţe. v

. dacâ mai există măcar, necum să mai 'f ie şi ocrotite sever în rezervaţii. naturale, cum procedează orice ţară ce proclamă că are tradiţie europea-' nă. Pentru că trebuie să se ştie şi să se înţeleagă: aceste specii rarisime sînt valori europene şi-mondiale!

Un astfel de caz este cel al speciei - Centaurea nithenica Lamarck, ele­ment relict de stepă sarmatic, care avea doar trei puncte jeerte de existenţă în România, toate în imediata apropiere a oraşului nostru: ’ Apahida', între Corpâdea şi Cojocna şi lîngă gara Boju, în pajiştile aride din aceste zone. Despre situaţia speciei în prim ele două locuri menţionate nu se mai ştie nimic încă din anul 1888(!), iar despre al treilea încă şi mai devreme, din (l 848, cînd acad I.Prodan a aflat-o pentru ultima oară în ţara noastrărBe atunci, nu a mai fost regăsită de nici un alt nat­uralist, iar botaniştii clujeni nu măi cunosc cu exactitate locurile de unde au recoltat înaintaşii lo r această plantă, şi nici dacă mai există sau nu în flora ţării. De aceea lansăm un SOS tuturor iubitorilor de natură,

pricepuţi cît de cît în ale botanicii,, să semnaleze de urgenţă prezenţa în arealul descris a acestei rarităţi. Este şi scopul unei,campanii pe care; cercetătorul ştiinţific Gh.Groza de la Grădina Botanică "Alexandru Borza” din Cluj-Napoca o va întreprinde în acest' an, urmînd să "răscolească” o suprafaţă de aprox. 150 Km* , '•

Dintre gravele probleme de mediu cu care se confruntă ţara noastră, problema distrugerii biodiversităţii este cea mai gravă, după părerea noastră, cu atît mai mult cu cît e vorba de o resursă naturală absolut neregenerabilă! De aceea, aminti- ţi-vă, de cîte ori ieşiţi în mijlocul naturii, că un rău cît de mic, produs cu voie sau chiar Ş ră voie, cu greu mai poate fi îndreptat, iar lucrul acesta ne va afecta direct, mai devreme sau mai tîrziu. Alexandru-Sabin Bădărău,

- student anul V Ştiinţa r Mediului

. preşedintele Clubului - Ecologic "Transilvania"

O m u l c u ro a b a• D om 'ne nu mâ obliga să ţi-o

spun dc la obraz: eu îţi vreau binele!

• Da, e candidat independent din partea partidului de guvernămînt...

• Nu, scum pă mică, nu e stea căzătoare , e un sa telit care şirav încheiat misiunea de pace.

1 .

. • Dupâ cum merg treburile în Bosnia-Herţegovina, ONU va cînta nu un cîntec de inimă albastră, ci de cască albastră... '

*• Agricultura noastră a cîştigat

pariul: ”pun pariu câ pierdem!” Şi

aşa a fost...-

• Asta şi cînd tace spune prostii...

/ * '• La noi lucrurile evoluează spre

bine...bine, pînă cînd?

* xA ud că dupâ >.în'cetarea conflic tu lu i, ru şii vor reconstrui toate Oraşele din Cecenia: în Sibe­ria.... " ' _ ” . ■

*\® în z ile le noastre nu condiţia

umană contează, ci condiţia fizică! __ _ '

• Procesul "Caritas” intră în linie dreaptă, dreaptă, pînâ ce se pierde

"în zare...Cornel UDREA.

A D E V A R U Lc S e OBm | SPORT vineri 26 mai 1995

M m

Zmoleanu a spulberat un vis frumos

Petrolul - ”U” 3 - 0 (2 - 0)Scorul ar trebui să ne scutească de prea m ulte

comentarii. Totuşi, acest eşec al Universităţii în returul sem ifinalei are şi.c îţeva exp lica ţii, nu neapărat subiective. In prim ulrînd, pentru a da Cezarului ce i

' se cuvine, trebuje._şă. spunem că a fost m eciuM ui Zmoleanu. Un hat-trick în semifinale nu se întâlneşte chiar în fiecare zi. La acest succes al jucăto ru lu i ploieştean a contribuit şi evoluţia slabă a clujeanului Gherman. O altă explicaţie ar fi şi aceea că ”U” a fost

~ lipsită de aportul a doi jucători valoroşi (şi i-am numi aici pe Brătianu şi Radu Szabo). Şi ca şi cum .aceste lipsuri nu ar fi fost suficiente, în minutul 25 Bălăceanu îi provoacă lui M arius Popescu o dublă fractură , trimiţîndu-1 pe acesta de pe teren; direct la... spital. La toate, acestea se adaugă şi vechea ”boală” a lui”U” : imprecizia la finalizare, mai ales că jucătorii clujeni au avut momente bune în care au dominat lupta la mijlocul

^terenului. - \Şî totuşi, oe s-a întîmplat la Ploieşti? Dupâ doar zece

minute de tatonare, Toader pătrunde în careu,-este 'faultat de Ortelecan şi arbitrul indică ferm punctul de Ia 11 metri. Execută Răchită, şut în dreapta lui Ritli, dar acesta ghiceşte colţul, plonjază şi... reţine. Deziluzia din tabăra gazdelor va ţine doar şapte minute. Zmoleanu este servit cu o centrare perfectă la 7 metri de poarta, lui Ritli, stop pe piept şut la colţul lung şi... 1 - 0. După • gol jocul se echilibrează clujenii au cîteva zvîcniri ce

vor culm ina cu cea din m inutul 36: Predatu î l va deschide pe Bânceu la mărginea careului, portarul Preda îi iasă în întîmpinare dar lobul clujeanului va trece peste el şi peste... poarta goală. Lă 1 -1 altfel.s-ar.fi scris istoria acestui meci. Şi dacâ nu a fost egalitate, a fost2 - 0 în minutul 44: autor acelaşi Zmoleanu, cu un şut din afara careului, mingea jntrind exact în vinciul porţii

.lui Ritli, în stînga. Frumuseţeagolului I-a'surprins chiar şi pe marcator, care în culmea fericirii, îşi pune palmele pe cap şi se prăbuşeşte pe gazon sub o grăgjadă vie formată instantaneu de coechipieri., " > ■

Repriza a doua va fi ceva mai slabă, ploieştenii nem ainsistînd prea.m ult în atac.; De cealaltă parte, clujenii lucrează mai mult la construcţie, dar fazele se sting în preajma careului. Zmoleanu mai iese o dată în evidenţă, în minutul '73, cînd, cu un şut-bombă din colţul careului mare, îl învinge pentru a treia oară pe Ritli. Fluierul de final îi va surprinde pe clujeni în neplăcuta situaţie de a alerga după golul de onoare. Ei, care veniseră la Ploieşti cu speranţa de a juca finala. După meci, învingătorii rămîn pe teren zîmbind fericiţi către fotografi, în timp ce clujenii părăsesc gazonul cu- capul în pămînt. -

Iată şi'echipele care au evoluat: Petrolul: Preda (89 . Cadar) - Grigore, Chiriţă, Leahu, Bălăceanu, Răchită, Grama, (75, Pîrlog) Abăluţă, Zâfiris, Zmoleanu, Toader, (65, Andreicuţ) ”U” : R itli - Gherman (Tănase, 46), Falub, Necula, Ortelecan - Şandru; Jula, Dican, Bănceu- M.Popescu (Caşolţan, 25), Predatu. , ’ ,

A, arbitrat C. Sorescu (Piteşti) la centru, V. Avram si V. Argâseală (ambii din Bucureşti) la tuse. _

. Mihai HOSSU

Universitatea . Craiova de nerecunoscut^ Urmărind pe micul ecran a doua manşă a sem ifinalei d in tre Universitatea Craiova şi Rapid am avut im aginea linei echipe de

. nerecunoscut. Mă refer 1 formaţia craioveană, care a prestat un joc încîlcit, ineficient, spre deziluzia celor aproxim ativ 35.000 de spectatori prezenţi în tribunele "Centralului” . Dominarea teritorială a studenţilor din Bânie a fost una oarbă ştusterilă, două sau trei fiind fazele ceva mai clare, ocaziile de gol create fiind însâ ratate. v ' ,

- Surprinzător jocul rapidiştilor,

bătăios,-energic şi eficient. Dacă aîm băta trecu tăt la CIuj-Napoca, Rapidul a cîştigat cu şansă victoria în faţa lui ”U” (50 la sută din şansă num iudu-se--Ion C răciunescu),'. miercuri, la Craioya, am văzut o altă faţetă a formaţiei gţuleştene, cu un joc superior, cu un presing perma­nent, care a pus în .dese rînduri la grea încercare defensiva craioveană. în afara golului m arcat de Iu lian Chiriţă în min. 57, cînd-a croşetat trei apărători şi a şutat sec cu stîngul din careu, rapidiştii au avut alte trei m ari ocazii de gol. E ste foarte

^adevărat că Ocazii de gol.au fost şila poarta lui Leontin Toader, dgr nuatît de clare. ; N--...^..Calificarea. R apidului pentrufinall. este pe deplin meritată.. Tares în t^ sâ curios care va fi "verdictul”miercuri 31 Ttiaţ, cînd tot la Craiova, , T l ia . ' , \. .. ■ U niversita tea va în tiln i din-nou ..'O'ir.R agidul in cadrul etapei a 31-a aD iv?zîei N aţionale. V or reuşi"

m a t .. . . ... „ : •craiovenu sa-si ia revanşa/ De abia

'.turnir ism 1 Romeo V. CIRTAN

Pase subiective . '■

Negrii i-au învins pe albi...M eciul Milan -.A jax a trecut în am intire şi în

istorie. Negrii i-au învins pe albi! Se întîmplă'ceea; ce scriam mai demult în Gazeta sporturilor: noi, albii, devenim o rasă spectatoare. Vom sta în tribună, vom privi şi vom aplauda. Acolo să ne fie oare locul de azi înainte? -

; A fost o finală ştearsă, fără faze de poartă, cu un goluţ chinuit în final, tras de păr şi de şansă. Ambele echipe au evoluat lent, cu frică, re ţinere şi fără realizări tactice. Fără Savicevici, Milan este ca Luvru fără Gioconda, ca un organism frumos, atletic, dar fără cap. Priveam Ajaxul cu puzderia lui de băieţi din "colonii” şi parcă vedeam Nigeria sau Coasta de

Fildeş. Olandezii de peste mări au avut o repriză, a doua, mai legată şi mai insistentă. Atît. Fotbalul nu a fost la înălţimea unei finale. Viena cu valsurile ei rămîne nemuritoare^ pe lîngă fotbalul care, din cînd în cînd, mai moarg^cUe puţin.7.'

Mi s-a jpărut de bun simţ declaraţia lui Berlusconi: ”Nu, n-a foşt o decepţie acest meci. Nu poţi cîştigă mereu” . O spune el care a pierdut în ultima vreme atît de mult pc toate planurile...

Comentatorul tv. a transmis lungi perioade de timp nu meciul, ci arbitrajul lui Crăciunescu. A fost un

-joc care nu i-a pus arbitrului nici o problemă şi pe care-l putea conduce foarte bine şi Lo Bello, fie iertat, dc acolo de unde e.... Îmbătrînim şi noi şi e firesc.- Dar îm bătrîneşte fotbalul si încă pe bani imenşi si parcă e păcat...

Viorel CACOVEANU

Mîine, ora 16,30, în preliminariile CE. ^ l cJLhi?!riracutM4^S ă f a c e m d i n t u r c i

o c i u c ă a b ă t ă i l o rCu meciurile de mîine"27 mai, preliminariile C.E. au ajuns practic

la jumătate. Sala sporturilor ”Horia Demian” va găzdui un meci de calibru, returul România• Turcia. în primul lor meci, sîmbătă, 20 mai,, la Izm it, Turcia - R om ânia 3-2, dar pe fondu l unei foarte .bune comportări a jucătorilor noştri. Aflaţi, în trei momente cheie, în faţa unei victorii ce le-ar fi netezit calea spre... Grecia. Spre exemplificare, în setul 1: 13-11 România, 15-13 Turcia; în -se tu lll: 13-7 România, 15-13 Turcia; în setul V, un tiebreakde infarct, 10-8 şi 11-9 România,

; 13-13,16-14 Turcia. Despre ce s-a întîmplat la Izmit vă las în compania antrenorului Marian PÂUSESCU:

-------UU laiui UZQCWmijloacele, forţele şi resimţi, care dispuneau la data respect» ^Scorul o şi demonstrezi „

.ca lcu lu l la puncte ne uoafe învingători pe noi, cu Consider că şi echipa turci tfc lâ un joc bun. Poate şi omog^. ei i-a dat şanse în fim,, seturilor pierdute de noi, datn* am condus”.

Istoric, dar şi sportiv, indife* de perioadele traversate, tures* fost pentru noi o lungă şi ciucă a bătăilor. Aşa cum, şi credem, vor ajunge şi miamai.

” . . . 3 f o s t U ll JO C b u n ” Pentru că în cazul unei victorii la"Jocul din tur a fost un joc bun. Izmit, 80 la sută din calificarea

Neşansa, poate şi indecizia din: Rom âniei era asigurată. Ţinîndfinalurile seturilor pierdute ne-au cont şi de rezultatele înregistratefrustrat de marea şansă a calificării, pînă acuma. A fost un joc în care

în ziarul nostru de mîine, fcsj celor două echipe, oficiaE laţ. este liberă, lucru datorat socb ARDAF Cluj.

Dem. ŞOFRON

Minerii din Ocna Dejului se —

remarcă şi în fotbal

-■ Vara trecută, în paginile ziarului nostru scriam despre p regătirile echipei divizionare C, Minerul Ocna Dejului, în vederea începerii noului sezon fotbalistic. Titlul materialului- "Echipă mică cu ambiţii mari” - ne sugera parcă buna comportare a noii promovate în campionatul 1994-95. Gîntărind situaţia la zi putem aprecia ca foarte bună evoluţia minerilor de la marginea municipiului Dej în­tr-un eşalon îţi care au promovat doar vara trecută/ , '

Echipa antrenată de cunoscutul tehnician dejean Alexandru Peterfi- a 'jucatun fotbal spectaculos^ mai ales pe teren propriu, obţinind multe victorii aplaudate. Media de vîrstă

a lotului variază între 22-23 de qni, dar trebuie să apreciem eforturile conducerii tehnice a formaţiei de a promova elemente tinere din muni­cipiul Dej sau chiar din localitatea miniera. Golgheterii echipei au fost

’ Cătană şi Tîrnoveanu, doi înaintaşi care au dat multe bătăi de cap adver-

~ sărilor. Echipa a avut condiţii bune de pregătire, înainte de începerea campionatului. Toată lumea susţine această grupare sportivă. Lâ meciu­rile susţinute acasă sînt prezenţi sute

"de spectatori, mulţi dintre ei venind- Chiar din municipiul de la confluenţa Someşurilor. Dacă Minerul a ocupat un m erituos loc 8, cu golaverajul pozitiv este m eritu l conducerii

“Asociaţiei sportive a echipei, dar şi a susţinătorilor fideli. '

Putem aprecia că fotbaliştii din Ocna Dejului au constituit o plăcută surpriză în rîndul divizionarilor C din judeţu l nostru.

Szekely CSABA

PROGRAM COMPETIŢIONAl

HANDBAL TF.MlvSîmbătă, 27 mai,ora 11. în Si sporturilor "Horia Demian" u desfăşura partida "IT.Chj Favorit Oradea

« BASCHET. Conlim m eciurile din cadrul tv a ?

UIHI »>Kt

i(i nf^

V ineri; 26 m ai, tot în Si sporturilor ora 12.(o siagt întîlnire),.următoarele trei încep de la ora 17,15. Sîmbătă, 27 mi; meci de Ia ora 12, celelate trei la o r a '18: Duminică,-28 m ultimele întîlniri plus festiriti! de premiere, cu începere delie,11. ...........

• VOLEI. România - Turca sîmbătă,27:înai, ora 16,30, Sii sporturilor; "Horia- Denia'

^amănunte în avancronică)

Et

A c t i a n e c r i m i n a l ă

d e b r a c o n a j !

cutcUbzni•Prima descoperire a acţiunii de

Braconaj criminală, iresponsabilă, paznicul.lacului Chinteni, Ioan Jilăveanu' a facyt-o în ziua de 8 mai, în timpul obişnuitului rond: doi somni morţi, plutind pe apă, Peştii au fost scoşi d in apă şi îngropaţi. ' ■ -

• Surpriză, a doua zi, 9 mai, cînd în tim pul rondhlui paznicul Jilăveanu a eăsit altj trei somni

Şansa i-a ocolit pe milaneziAjax Amsterdam - A.C. Milan 1 - 0 (0 - 0)

Partida se* îndrepta spre prelungiri. Emoţii pentru noi cei din faţa micilor ecrane că vom avea parte de încă o jumătate de oră de fotbal, ba poate chiar de lovituri de la 11 metri. Dar zeiţa Fortuna a decis altceva cu patru m inute Înainte de expirarea tim pului regulamentar de joc: Panucci este

'păcălit de un balon trim is de pe dreapta în careul m ilanez, Overmars intră în posesia mingii, pasă la Rijkaard care trimite scurt, în adîncime, în careul italienilor, Albertini întîrzie o secundă pasul la ofside, in tercepţie K lujvert (in tra t în jo c în m in. 70), pătrundere atletică urmată de un şut slab dar plasat şi Rossi este bătut -1 -0 pentru Ajax carc cucereşte

pentru a patra oară preţiosul trofeu.Ce s-a întîm plat pînă în acel

minut 86? Am asistat la cel mai precau t jo c de fo tba l din cîte mi-a fost dat să văd pe viu sau în faţa micului ecran. A fost un joc tactic, de pîndă, cu lungi perioade de timp în care balonul s-a plimbat p rin tr-o am eţitoare ţesătură de pase, fiecare d in , com batante aşteptând să greşească cealaltă (fazele de poartă fiind foarte rare), în prima repriză la cîrma jocului 4 fost Milan, dar a lipsit genialitatea lui Dejan Savicevici (indisponibil) şi asta a fost marea neşansă a trupei iui Fabio Capello. Marco Simone s-a bătut frumos pe stînga, i-a făcut multe zile fripte lui Reizinger iar în m inu tu l 45 prin tr-un volcu

fulgerător din careu i-a prilejuit portarului Van der Sar o intervenţie de zije mari, uluitoare, respingînd în extremis balonul în corner. A m ai fost o rata re în m ini 34, Panucci şut... într-un apărător şi rezultat doar un corner (raportul în prima repriză a fost de 4-1 pentru Milan). ,

Repriza secundă a fost a lui Ajax, care a controlat mai mult partida, a asalta t continuu jumătatea de teren milaneză dar fără a reuşi să-i dea em oţii lui Rossi. Dar a venit acel minut 86, cu acel gol cu şansă, după care A jax a rez ista t, cu bărbăţie ultimelor asalturi ale milanezilor, lipsite de calm şi luciditate. Ba mai mult, în penultimul minut de joc, longilinul nigerian Kanu (1,97 m înălţime!) a cîştigat un duel pe dreapta, a ajuns pînă la linia de corner, pasă la întîlnire spre Blind, şut al acestuia şi Rossi, cu un reflex de zile mari, deviază balonul în

corner. După executarea loviturii de co lţ' a rb itru l rom ân Ion Crăciunescu, care a condus bine o partidă care nu i-a creat probleme ajutat la cele două tuşe de N. Grigorescu şi I. Constantinescu, ambii atenţi şi p rom pţi ..In sem nalizări, a flu ie ra t finalu l întîlnirii. Dincolo de şansa care n-a fost de partea lui A.C. Milan, victoria pe deplin meritată a lui Ajax, mai ales după prestaţia din repriza secundă, s-a datorat şi plu­sului de tinereţe şi de reale talente din rîndul cărora doar Rijkaard şi Blind sînt veterani. Tinereţea a învins maturitatea. De reţinut: chiar dacă ar fi pierdut, finala în ediţia viitoare Ajax A m sterdam ar fi evoluat tot în Liga Campionilor pentru că a cu cerit .titlu l de campioană a Olandei, nepierzînd în campionat.nici un joc. Ratînd finala, A.C. M ilan va evolua în ediţia viitoare doar în Cupa UEFA

Romeo V. CÎRTAN

morţi plutind pe apă. Exemplarele ia r .au fost^scoase d in apă şi îngropate, după care a anunţat im ediat A sociaţia Pescarilor.. Sportivi Cluj. '^ • Miercuri 10 mai alte exemplare de somni morţi, pentrfî ca jo i 11 mai să fie depistaţi 2 somni morţi, p lus exem plare de roşioară şi plătică. Staff-ul asociaţiei, deplasat la faţa locului, a recoltat probe de peşti m orţi p lus apă d in lac. P ro b e le au fost trim ise spre- examinare Laboratorului sanitar veterinar de stat.

• în aş tep tarea rezu lta te lo r analize lo r,pazn icu l a efectuat obişnuitele ronduri, avînd parte de aceleaşi descoperiri de peşti morţi, cei mai mulţi somni (din care unul a avut peste 17 kg greutate şi era... decapitat).

• A nalize le tox ico log ice au evidenţiat în cele două probe de somn prezenţa dc fosfură metalică. Concluzia: braconierii au folosit substanţa în momeala cu carne pentru a prinde somni.

• în ziua de 15 mai, cînd la faţa locului s-a deplasat dr. lu liu M ureşan şi ing..Lucia K. de la Laboratorul sanitar-veterinar de sta t, dr. I. C ristea din pa’rtea circumscripţiei veterinare Chinteni, respectiv domnii Ştefan Onofrei şi. L Chintovan din partea A.P.S. Cluj, constatîndu-se că m isterioasa mortalitate a somnilor şi altor peşti s-a dim inuat. C oncluzia? Braconieri iresponsabili, probabil obscrvînd forfota şi controalele

repetate efectuate încetini acţiunea criminală^ ultimcs pierderi datorîndu-se momeli anterioare aruncate în apa lactk

• Greu de crezut pînă unde po< m erge im becilitatea acss£ braconieri, care dincolo de faţ că folosind peşte contamii* fosfură m etalică riscă JJ»'1 intoxicaţii, distrug alţi peşti» cad victim ă iresponsabilitii braconierilor^ neţinînd cont* fapTul că soninul este nn» & speciile cu'rol de sanitar al baţi1 Ar fi binevenită implicarea poSŞ şi jandarm erie i în depistară acestor crim inali ai mediat* acvatic. Im plicarea poliţiei ? jandarmeriei se impune nudo*1 cazu l C hinteni ci şi în altelt fiindcă braconajul este, din pfc* în floare, acţiunile celor certiţ9 legea fiind acum şi mai agn^ ţinînd cont de prohibiţia insti»8 în apele colinare şi de şes.

Victor PESCARII

. (P.S. Iată solunarcl* pentru săptămînă 27 mri •2 iunie: sîmbătă 27 duminică 28 mai • ;toi< schimbătoare; luni 29. marţi 30 şi miercuri 31- şanse foarte bune; joi 1 vineri 2 iunie - şanse fo*rt< slabe. Reamintim .. pescuitul este permis mwi în apele de munte, 1* păstrăv, iar începînd col

' iunie şi la lipan.

m vineri 26 mai 1995 PAGINA CU TINERL A D E V A R U Ld e C i m

¥'fi

,vârul studenţilorSînt s a u nu s în t s tu d e n tiiI 'r '

ii s o a r t e i?,mşi sînt destui studenti basa-

care bursa de 68.350 le doar un in fim supliment la

L-1 acumulat din alte surse!-j sînt destui studenti basata-

j e câ studenţii basarabeni ar fl Lojpe nişte milionari şi răsfăţaţi™ .«iM.rpm!irr8 T-T /*1

care îşi omoara timpul iiuprin studenţeşti şi biblioteci, ci

.. restaurante ş i Ia jo cu ri de

ţ*'- -;: - 7 \ v :' r ■'Ţocnw aceasta categorie de

pjeti AVUŢI creează falsa im-jtfS"

remarcă H .G., studentă jcutotea de D rept. D e regulă,

^ tj studenţi se ocupă cu bişniţa ^ intră în diferite ”afaceri” mâi jjjjsiumai puţin murdare. înR o- 0 1 există un teren propice pentiu lCijtiga bani relativ uşor, ceea ce peste posibil în Republica'Moldo- ,t Desigur, mulţi studenţi basara- Iflii şi bucovineni, cînd au avufde •,les" între studii şi bani, au optat jtttti ultima variantă. Dreptul de , repeta anul de studii cu păstrarea

IjBCtăabuisei vine cumva în susţi- W j acestei opţiuni pentru bani.

^ Scataa, numai 30 la sută din %■ '^basarabeni sosiţi în 1990 °fî'sti& la Facultatea de Ştiinţe

Economice vor susţine examenele jt t a ţ i Din ceilalţi, o parte au mutat la s tud ii, ia r a ltă parte ţ ticonstant unul şi acelaşi an de.. Salate. Aceeaşi situaţie se observă, jhfccultăţfle de Drept şi Filologie. Unde este punctul vulnerabil al

te i sistem? Răspunsul întîrzie. ta ta l este însă evident: mulţi

|i basarabeni care au obţinut triii peste 9 ,00 (facultăţile de Dqt, Ştiinţe Economice, Medicină, toiie şi Filosofie) sau peşte 8,50 (Uiivasitatea de Ştiinţe Agricole),. mm au timp decît pentru studii, iţtai material sînt sub orice medie. Şiiivers: studenţii care repetă hişii anii de studii se descurcă

uneori mai bine decît un patron de magazin, cu banii.

Deci bursă de 68.350 lei nu-l afectează întotdeauna pe studentul basarabean.

"Este foarte neplăcut atunci cînd un student român vorbeşte despre STAREA DE BINE creată nouă, bâsarabenilor” - spune T.S., studentă Ia Facultatea de Filologie.' "Nu este corect să-i evaluezi pe toţi după una şi aceeaşi măsură. Sigur, nouă ni se acordă mai multe înlesniri decît studenţilor români, dar şi situaţia

. noastră conjuncturală este alta. Dife­renţierea, cred, ar fi necesară pentru

% a evita multe-’tensiuni creatş între studenţii români şi basarabeni, bucovineni, transnistreni”. . . . . . .

în nenumăratele discuţii întreţi­nute cu studenţii din Republica Mol­dova ei povesteau cu o deosebită eăldurâ despre felul cum au fost primiţi mai ales de către oamenii simpli din oraşe, despre susţinerea materială şi morală primită din par­tea societăţilo r culturale "Vatra Românească” şi "Basarabia şi Bucovina”, din partea Casei Armatei, Fundaţiei Soros etc. •

"Să nu se creeze impresia că sîn­tem nişte plîngăreţi", spun ei. "Nu cerem mai mult decît ni se oferă con­form statutului nostru de studenţi străini bursieri ai statului român. Nu este vina noastră că sistemul acesta de acordare de burse studenţilor străini de către statul român permite existenţa unor deficienţe. Ar trebui revăzut şi altfel aplicat, pentru a nu se mai da curs iraor idei eronate ţ i speculative despre fantasticele noastre privilegii". '

.. Anul acesta, prima promoţie de , studenţi basarabeni vor pleca acasă.

Cine ştie cum îşi vor aminti ei de aceşti ani de studenţie petrecuţi în România?! ri

~ . G.Cristi.

Economiştii - o a m e n i a i s t r ă z i i?"acrfîatea de Ştiinţe Economice Economice, precum zidul lui

w sediul în Piaţa Avram Iancu, Manole în jurul trupului soţiei sale. iiiceeaşi clădire cu tribunalul. Numai că aici sacrificiul este inutil, Dş domeniile juridic şi economic dăunător chiar: profesori şi elevi «t complementare, amîndouă aruncaţi în stradă. Urîtă Ude importanţă vitală pentru , perspectivă! ; >fespezirea apelor tranziţiei din Care sînt cauzele? Cea princi- !isaia,artrebui caele să înain- pală pare a fi nevoia de spaţiu. Să <i».î-------- «c mînuţă, dacă nu uităm, totuşi, că această nevoie

1 încă tulbure al se manifestă de ambele părţi. Cele- moderne, să se tolereze lalte cauze trec pe plan secundar..

WM şi, mai ales, să se înţelea-" - ' Ce s-ar putea face? Ţinînd cont f foarte bine una cu cealaltă. că raportul de foiţe este inegal, se lotuşi, pe plan local observăm^ ‘ întrezăresc două variante. Prima artelurile nu stau tocmai aşa.

datoria Cluj intenţionează ca termen oarecare să expul-

Ştiinţele Economice din clădi- ®»care amîndouă sălăşuiesc de Jhwk fără disensiuni. Aceas-

te a demarat mai demult,

de care facultatea dispune în tribunalului sînt tot mai

S t Chingile se strîng tot mai A jurai sediului Ştiinţelor

fi ca Ştiinţele Economice să-şi găsească un aliat puternic, dar îh felul acesta lupta ar continua la nesfîişit Cea de-a doua, mult mai accesibilă din toate punctele de vedere ar consta în concilierea celor <iouă părţi. Judecătoria, templu al raţiunii şi logicii, şi-ar putea dovedi mărinimia găzduind în continuare sediul Facultăţii de Stiinte Economice. *':•' CIPA

1 r* f*

& t A *' ^ 'J . r *» n

' . - ' .v

■4

uts

i X. , * j»

m S m m

în laboratorul cercului foto de la Palatul Copiilor

Liecenii în alcrlă G r e a v i a t ă !» . 9

> . Ţrrr! Of, iar ceasul acesta nesuferit! Mereu, sună cînd ţi-e lumea mai dragă. Culmea, parcă nu eu l-aş G fixat!!! Oricum, nu mai contează cine e vinovatul; a sunat şi trebuie să merg la şcoală. .J Dau să mă cobor din pat dar, deodată* picioarele mele se opresc în ceva tare şi rece. Ah, e peretele! Dar, ce caut eu la perete? Eu dormeam la margine!..: în fine, e prea dimineaţă pentru a rezolva această enigmă.■ Prm nu ştiu ce mijloace ajung in baie. începe chinuL E prea frig pentru

a mă spăla cu apă rece pe.faţă; şi, în fond şi la urma urmei, de unde acest obicei de a te spăla pe faţă dimineaţa? Apa e rece, e udă..., poţi să răceşti! Mai bine nu mă spăL Pieptănatul, alt chin. Aaa, dar ştiţi cum e la mine/ cu pieptănatul? O zi da, o zi, ba. Azi e zi de ba. Deci... ies din baţela fel cum am intrat. în cameră nu mai aprind lumina, pentru că mi-e totuna. < Bîjbîi prin Întuneric, trag pe mine o pereche de pantaloni ( în c e l mai bun caz ai mei), o cămaşă, îmi pun Ia întîmplare cîteva cărţi şi caiete în geantă şi trec pe alt front. Adică, în hol. Astăzi nu m ai are rost

• să-m i lustruiesc papucii, am făcut-o ieri pentru toată luna. Slavă domnului că a plouat şi am şi cu o scuză!

. într-un tîrziu ajung şi în staţie. Am vaga impresie că am uitat ceva acasă. Sînt hotărîtă să nu părăsesc staţia pînă nu-mi amintesc. Văd troleibuzele trecînd prin staţie ca avioanele prin ceaţă, adică.-atici nu se observă. Vine o colegă şi... parcă are ceva în spate. Ah, geanta! Mi-am uitat geanta! Pornesc cu viteza melcului turbat înapoi spre casa. Năvălesc în apartament mai ceva ca turcii în Moldova, îmi iau geantă şi... înapoi! Avînd viteză prea mare nu mă pot opri la timp şi mă împing cu toată puterea în oamenii de pe scara troleibuzului aflat în staţie. îmi dau seama că nu mai am loc şi mă hotărăsc să aştept un alt troleibuz, încep sa nu mai am răbdare. Rup o crenguţă din gardul viu şi încep să număr frunzele: vine, nu vine... vine, nu vine... A venit! " '

Cu chiu cu vai urc în troleibuz... Alt chin! Se pare că viata de zi cu zi a omului e numai chinuri. Am avut dreptate cu papucii... începusem să mă cred eu însămi cîntar! în centru, o .voce piţigăiată îmi zgîrie timpanul: "Coborîţi?” Păi, ce o interesează pe respectiva doamnă dacă eu cobor sau nu? Ce, eu am întrebat-o? ^ >

în fine, de coborît to t am coborît. Am ajuns la şcoală mai mult dormind... şi pînă la ora 14 chiar am aţip it de cîteva ori. Asta însă n-o pot confirma decît profesorii la care mi-a mai scăpat cîte un sforăit..-!

Air France ne-a invitat la un "lanţ de so lidarita te” în favoarea unui băieţel din Anglia, în vîrstă de 7 ani,, pe nume C raig, care este atins de cancer. A cesta - şi-a exprim at dorin ţa de a fi înscris în ”Gartea Recordurilor” pentru cea mai m are' colecţie de cărţi de vizită personale. Pentnfa-1 ajuta să-şi îndeplinească

M i c u ţ u l C r a i g

a r e n e v o i e d e

a j u t o r u l v o s t r u

dorin ţa trebu ie aefionat cît mai curînd, deoarece micuţului Craig nu i-a mai rămas decît puţin timp. Deci, adresăţi-i cartea dum neavoastră profesională de vizită!

Cărţile de vizită trebuie să ajungă pe adresa: C raig-Sbergold , 32, Shelby Road, Carshalton, Surrey SMS ILS, England.

Virusul HIV rezistă peste patru ore în anestezice

Virusul HIV, care provoacă sindromul imuno-deficitar dobîndit (SIDA) poate rezista ch ia r mai m ult de patru ore în anestezic, sporind astfel pericolul de transmitere prin fiolele multi-doze de anestezice - se arată într-un studiu medjcal elaborat în Australia, citat de Reuter şi ROMPRES. Utilizînd o fiolă iqulti-doză, un chirurg poate administra cîteva doze de anestezic unui număr oarecare de pacienţi - relevă studiul elaborat de Laboratornl de cercetare a bolilor infecţioase din cadrul Spitalului Fairfield din Melbourne. Studiul, publicat în jurnalul Medical al Australiei, ar putea explica de ce patru australience au fost-infectate cu HIV, în 1989, în- tr-o singură zi, de un medic din Sidney.

. O anchetă asupra incidentului, efectuată anul trecut, a relevat câ utilizarea fiolelor multi-doze este cea mai plauzibilă motivaţie a transmiterii virusului, deşi medicul respectiv ar fi negat că âr fi folosit astfel de fiole. Cercetătorii de la spitalul Fairfield au simulat o injecţie şi au găsirea dacă pistonul seringii este retras după injecţie, presiunea astfel creată absoarbe înapoi enzimele fixate pe şi în ac. Dacă acul şi seringa respectivă sînt reintroduse- în fiolele multi-doze de anestezic, enzimele vor.fi introduse în lichidul fiolei. C ercetă to rii spitalului Fairfie ld au decoperit că virusul HIV supravieţuieşte mai bine de 4 ore în anestezic.

Operaţie cu... cuţite, furculiţe şi coniacDoi medici au operat la 10.000 de

m altitudine' şi cu mijloacele aflate la bord o pasageră-victim ă a unui colaps pulm onar, în tr-un Boeing 747 al companiei British Airways, care zbura pe ru ta H ong-K ong - '

■ Londra, scrie ziarul britanic "To­day” , c ita t de AFP şi ROMPRES. Cei doi medici britanici au utilizat cufite, furculiţe şi coniac pentru a opera pasagera, Paula Dixon, în vîrstă de 39 de ani.

/"Energie satanica"V iz ita to rii încăperii din P iaţa R oşie, unde este expus corpul

îmbălsămat a l lui Vladimir Ilici Lenin, fondatorul statului sovietic, sînt "bom bardaţi cu particule de energie satanică invizibilă” - afirmă publicaţia rusă ”Argumentî i factî”, citată de Reuter şi ROMPRES. P'otrivit săptămînalului rus, oricine intră în mausoleu este,” invadat de radiaţii de pînă la 700 de Roentgen de energie neagră invizibilă”, care are efecte negative asupra spiritului. ;■

l t lupta împotriva satanismului, creştinismul propune incinerarea cadavrului uman. Poate că astfel ţara noastră s-ar elibera de... suferinţă” - afirmă publicaţia rusă.

Oana

U r ii n â u r a l u m i i^iunui miliardar se ^erteşte la islamismj^niliardarului Jimmy Golă- ^*tnina şi logodnicul ei, cam- ^'«cricket pakistanez Imran

refugiat la Paris pentru a Jr * frenezia mediali că declanşată ( j ^ d e anunţul viitoarei lor

1 j^'^smite ROMPRES, citînd '< lfo V )Portul Heatbrow, fostul ' ^ ile cb ip e i pakistaneze de

spus că perechea doreşte să - h ^ L o n d ra în căutarea’unei

t®* intimităţi. El a adăugat că j două familii faţă de -

14 căsătorie este "absolut

îneîntătoare”. întrebată cum vede perspectiva de a trăi în Pakistan, Jemina a declarat; ”Aş putea să-mi pun mai multe întrebări, dar sînt fericită la gîndul de a trăi acolo.”

Cuplul intenţionează să ,se căsătorească la 20 iunie, lîngă Londra, după care va avea loc o recepţie la somptuoasa reşedinţă a familiei Goldsmith. Anunţul acestei căsătorii, care a avut loc vinerea trecută, a surprins întreaga Mare Britanie nu numai prin faptul că Imran este musulman şi Jemina s-a convertit la islamism, ci şi datorită diferenţei de vîistă: el are 42 de ani, ea... 21.

Anchetat în cazul sîngelui contaminat

, Preşedintele grupului Renault, Louis Schweitzcr, va fi anchetat în cazul sîngelui contaminat, a anunţat compania într-un comunicat, citat de. AFP şi ROMPRES. După cum se ştie, acest scfmdal a izbucnit în 1991, după cc s-a aflat că 1200 de kemofili au făcut, în anii '80, transfuzii cu sînge contaminat cu virusul HIV. Ulterior, cîteva sute dintre ei au murit de SIDA.

în epocă, Louis Schwcitzer era director de cabinet al premierului Laurent Fabius, anchetat anterior, împreună cu alţi colaboratori şi membri arguvem ului său, în acelaşi caz.

Xuxa preferă închisoarea

Xuxa, celebră foto m odel şi prezentatoare a te lev iz iun ii braziliene, fostă logodnică a lui Pele şi apoi a lui A yrton Senna, este dispusă să facă închisoare decît să plătească 4 m ilioane de dolari am enda" stud iourilo r de film "Interfilmes" pentru nerespectarea con tractu lu i, inform ează ROM­PRES, citînd agenţia EFE. Avocaţii Xuxei au afirm at câ amenda este enorm ă, deoarece nici o peliculă braziliană nu aduce beneficii dc 4 m ilioane de dolari, astfe l câ im posib ilitatea de a mai film a "Aventurile Xuxei pe planeta X ”. nu au putut produce o. asem enea pagubă studiourilor.

C o n c u r s u r i * p r e ţ u i t

ş i p r e m i a n ţ iLa 20 mai 1995 a avut loc premierea lucrărilor prezentate în

cadrul Salonului bucovinean de fotografie pentru copii "Copilul şi universul său”, organizat de Clubul Copiilor şi Elevilor Cîmpulung Moldovenesc - ediţia a IE-a. Concursul, la care au participat elevi din opt ţări, a avut ca principal sponsor Uzina de materiale foto-sensibile Azo Mureş din Tîrgu Mureş.

La secţiunea ”Fotografii color”, elevul Marin Tămaş de la Palatul Copiilor din Cluj-Napoca a obţinut menţiune şi material foto în valoare de peste 40.000 lei

Tot în 20 mai, Palatul Copiilor din Cluj-Napoca a organizat concursul judeţean de kaituri, la Cluj-Napoca,- în curtea acestei instituţii; Au participat echipajele Palatului Copiilor din Cluj- Napoca şi cluburilor copiilor şi elevilor din Turda, Gherla, Cîmpia Turzii şi Huedin, concurenţii înscriindu-se în categoriile de vîrstă:-10-12 ani, 12-14 ani şi 14-16 ani. Au fost premiaţi: Lazsardi Szabolcs - Turda, Monica Hădărean - Turda, Paul Vomir - Cluj-Napoca, Lucian Băbăioană - Turda, Georgeta Tilica . - Turda. Pe echipe, Turda s-a clasat pe locul I, urmată de Cluj- Napoca (locul H), Cîmpia Turzii (locul H[),<jhcrla (locul IV) şi Huedin (locul V). Cîştigătorii concursului vor participa, în vacanţa de vară, la Tg! Secuiesc, la faza finală a Campionatului naţional de karturi, organizat de Ministerul Învâţămîntului.' Palatul Copiilor aduce mulţumiri domnilor Florin Olariu - Turda, Horaţiu Savu, Alexandru Rusu şi Nicolae Comea - Cluj pentru modul în carc au arbitrat concursul.

V _____________ ' ' - ^

E C O N O M IA vineri 26 xiai 1995

/ 4 0 de salariaţi români jcrează ca să plătească 2

milioane de mărci germanilorIn anii 1991 - 1993, Societatea.

Com ercială “T ransilvania” Construcţii S.A. (una dintre cele 1 1 " u rm aşe ' a le fostului T.A.G.C.M.CIuj) a realizat mai. multe contracte de milioane de mărci cu firm e din Germania. Prevăzători, germanii au cerut garanţii din partea unei bănci rom âne şi le-a obţinut de la B.R.C-E. Contractele, însă, nu au fost respectate, iar firmele ger­mane au executat garan ţiile bancare. L ajrîndul e i, banca a cerut societăţii “Transilvania” să restituie garanţia. Prin sentinţă judecătqrească, B.R.C.E. a obţinut dreptul de lichidare a patrim o­niului societăţii. La vremea respectivă, se girase cu bunuri im obiliare, locuinţe ce au fost, ulterior, cumpărate de chiriaşii cu coritracte. în final, datoria a fost echivalată în lei şi eşalonată pe cîţiva ani, pentru a putea fi plătită de “Transilvania^. Din datoria de 2,586 milioane de mărci, au mai rămas de plătit 1,592 milioane

.DM şi dobînzileaferente. Lunat,, S.C. “T ransilvania” .p lă te şte echivalentul în lei a unor sume cuprinse între 55.000 Şi 125.000 mărci germane. Pînă acum, partea română a dat 1,503 miliarde lei!' în 1993, “afacerile” cu Germania^ au intrat în vizorul organelor de control financiar ale statului. Ancheta s-a oprit la F iliala din Munchen a “T ransilvaniei” , â cărei arhivă a fost adusă de curînd în ţară. în prezen t,Ko eehigă a C urţii de C onturi se ocupă de această arhivă şi se. prevede că într-un timp relativ scurt (cca o lună de zile) se va face lumină în foarte înc îlc ite le iţe ale con­tractelor constructorilor clujeni cu nemţii.Indiferent de rezultatele controlului, însă, răm îne c e r ­titudinea banilor, a unor sume enorme de bani, duşi pe apa sîmbetei. P ractic, rom ânii au “sponsorizat” construcţiile ger­mane cu impresionanta sumă de

peste două milioane de lei. Ce şanse are S.C."Transilvania” în­tr-o atare situaţie? Date despre

'situaţia la zi am obţinut de la ing. Marius Cărpineanu, managerul societăţii. ~

- Cum aţi încheiat anul 1994?- Cu un profit brut de 40 de

m ilioane de Iei. în realitate', p ro fitu l aferent ac tiv ită ţii desfăşurate a fost de 579 de m ilioane de lei, dar am fost şi sîntem grevaţi de datoria către Germania.

.- D in ce vă a s ig u ra ţi ven itu rile? - '

—/ ’ - F iresc, din activ ita tea de construcţii, sec to r-care este preponderent r 90 la sută din activitate. Acum construim 144 de apartamente pentru armată, în Mă’năştur;~şi 125 de apartamente pentru Prim ăria CIuj -Napoca.

■ M aiavem în construcţie proprie 30 de apartam ente.- A poi, constru im noul sediu pentru

: “E lectrocentrale” , biserica din Mănăştur, Crucea de pe Cetăţuie ş.a. Mai efectuăm alei, parcări, trotuare, prestăm servicii diverse.: - C ît costă, acum, o locuinţă?

' - Costul mediu este de 700 - 800 de mii de le ipen tru fiecare

- metru pătrat. Dar, de curînd am avut o" creştere de p re ţu ri la materii prime şi energie, cuprinsă între 5 şi 50 la şută, aşa îneît este

'foarte posibil ca preţul acesta de acum să crească. ;

.- D ispuneţi de su p ra fe ţe în m unicip iu l C Iuj-N apoca?

-Da. Avem suficiente terenuri proprii pe care am putea construi. Sîntem, însă, limitaţi de fonduri. Imagina|i-vâ că dăm lunar sute de m ilioane de lei germ anilor! Realizăm acest lucru cu 570 de salariaţi. Dispunem şi de spaţii comerciale pe care le tot oferim la licita ţie . Avem 2500 de mp : spaţii com erciale la partere şi etajul 1 al blocurilor.,Organizăm în fiecare zi de marţi licitaţii.

Germania- un pp e td e atracţie

pentru spionajui industrialUn spectru bîntuie Germania:

spionajul industrial. Contraspionajul relevă” câ în landul Bavaria, unde centrala germană de inform aţii, coexistă, la M unchen-Pulach, cu; numeroase fabrici de armament sau; de automobile, cu întreprinderi de transporturi feroviare sau din dom eniul.industriei aerospaţiale,

în Germania. S-a deschis o anchetă îm potriva a doi co laboratori ai securităţii rom âne in filtra ţi la Mecedes.. Dar serviciile iraniene şi irakiene sînt şi mai însetate de tehnologie germană. Ele consacră esenţialul eforturilor lor, importului de produ- se germane ce fac ob iectu l unor

fostele ţări comuniste şi cele din. restricţii sau al unui embargo. La O rien tu l-M ijlociu îş i dublează rîndul lor, societăţile libiene operea- e fo rtu rile “pentru a-şi procura . zâ prin intermediul unor firme ger- inform aţii asupra cunoştin ţelor mane cu care au legături financiare.noastre tehnice şi a produselor celor mai moderne ale industriei noastre”/

C onfruntată cu criza de după războiul rece, CIA americană este şi ea tentată sa justifice existenţa celor 30.000 de salariaţi ai ei vînînd pe acest teren. M anfred Sucb, deputat ăl “verzilor” în Bundestag şi primul ecologist intrat în Comisia parlamentară de control al serviciilor de informaţii de unde el şi amicii lui erau pînă în prezent excluşi, a declarat unuî canal ae televiziune particu lar că C IA ' spionează

. Funcţionarii contraspionajului de la Postdam au sen tim entul că Berlinul şi împrejurimile sale sînt în curs de a deveni un teren privilegiat pentru instalarea unor reţele ale viitorului:”0 simplă supoziţie, nu

;. avem probe”, se arată. După părerea: lor, căderea Zidului B erlinului a antrenat o reconversie radicală a serviciilor din Est în d irecţia economiei şi. ă ştiinţei. •

M icroelectronica, -dom eniul framaceutic, ordinatoarele, tehno­logiile de telecomunicaţii, chimia,

:Germania. Statele Unite sînt, însă, - construcţiile de uzine şî" energia şi ele atinse de acest flagel. Potrivit nticleară sîn t sectoarele cele mai unei estim ări prudente," industria vizate în marile societăţi; “Şe ignoră

•americană ar pierde anual 20 de. adesea pericolul pe care îl reprezintă miliarde de dolari prin furtul unor spionajul industrial. în întreprinderi, secrete de fabricaţie. - contraspionajul practic nu există”,/ în 1988, ultimul an al războiului a declarat Klaus-Dieter Matschke,

rece, pierderile industriei germane director al unei societăţi din Frank- au fost estimate Ia 8 miliarde mărci, furt care acordă consultanţă Pagubele sînt net mai im portantg^Jntreprinderilor în m aterie de încep înd din 1989. G erm ania a ' securitate. Concurenţa, la rîndul ei,devenit principala ţintă, iar dp acum

' înaiirte informaţiile industriale' ău în E ÎP prio rita te absolută asupra tutiiî^T ce lo rla lte categorii; de spithrSdj. Potrivit raportului servi­ci ilîfP 'bavareze,"avînd în vedere

încearcă să procure secrete pe căi ocolite sau cu prilejul unor tîrguri, congrese sau vizite de delegaţii. O agenţie de “vînătOTi de creiere” i-a racolat în contul unei întreprinderi r iv a le - p e : ’ to ţi . co laboratorii

prăfSLirea economiei lor, serviciile departam entului de cercetare ru ic^autâ să sondeze noile procese ştiinţifică de la o măre societate, teh^Hlbgice ale Occidentului pentru operaţiune care a costat infinit mai a âtiffîîbra competitivitatea”ţării lor.' puţin decît zec ile de m ilioane Ptin'cipala m etodă a celor patru investite în lucrările pe care ei leagenţii care au succedat KGB-ului constă în infiltrarea de observatori . în în trep rinderile occidentale. Această procedură este facilitată de

efectuaseră. ; ~După cum declara Manfred Such,

activităţile CIA în Europa nu sînt limitate la Franţa. Ele se extind şi

crearea unor “joint-ventures sau asupra Germaniei. Cît despre BND,filiale comune. Potrivit contraspi­onajului, “o ameninţare particulară” p lanează în Rusia asupra su­cursalelor unor firme străine. ' ■ *

M ai puţin active decît ruşii, aproape toate ţările din Est au baze

serviciul germ an de inform aţii, există o lege care îi interzice' culegerea de informaţii industriale, pe care de'altfel efectivele: de care dispune nici nu i-ar perm ite să le strîngă. (D upă”Le F igaro”)

Cronica lenulţum fiulul23 mai .Strada Napoca, Aş mînca ceva dulce. Intru în unitara jj ->

a" SC Panegrano SA. Cumpăr o ciocolată "Duet", după ce în preaUbs' interesez dacă este proaspătă şi primesc un răspuns afirmativ. Ca Kt * constat câ ciocolata are un ambalaj dublu. Muşc din ea, şi, Jq f0B care o umple, îmi las un fragment din incisiv. Prin preajmă au o, * un coş pentru hîrtii, deci am etichetele (2, dupâ cum v-anuniittl^ în buzunar. Pe etichete, nici un an de fabricaţie, însă la codul ajt^ fabricaţie, apare '86. Şi sub el, o menţiune: "termen de garanţie60cV Şi sigla producătorului, Kandia Timişoara. Aş fi foarte curioasa ti f certificatul de calitate care a însoţit acest lot de marfă, şi... anul pe el. Şi aş fi preferat să rămîn cu dintele întreg. Şi, după consumam ciocolate, cu un gust bun şi dulce, nu amar.; Şi aş mai dori să afla ct t de spus A sociaţia pentru Protecţia 'Consum atorului despre «tu, întîmplare. . . •■' ■•

D r e p t u l d e a u t o r în

d e z b a t e r e a S e n a tu lu iîn ultima parte a şedinţei plenare

de jo i, senatorii au trecu t la. dezbaterea generală a proiectului de Lege; p riv ind dreptul de au tor şi drepturile conexe, pro iect ce cuprinde 109 articole.

Regimul ju rid ic al proprietăţii intelectuale în domeniul cultural este reglementat în prezent prin Decretul •321/1956 şi.prin alte acte normative derivate. Această legislaţie a fost apreciată ca total necorespunzătoare criteriilor impuse de standardele europene în materie şi de necesităţile -reformei,noul proiect de lege propus de guvern cuprinzînd o serie de noutăţi de reglem entare. A stfel, acesta prevede, p rin tre a lte le , introducerea în rîndul operelor protejate a programelor pe calcula­

tor; mărimea duratei deprotecţiei la 50 1a 70 de ani; marcua distincţiei între drepturile moraleş cele patrim oniale; introducem d rep tu lu i de^ suită; instituim dom eniului public cu plată ţ s tab ilire a unei renume»;: com pensatorii ; în ' favosm creatorilor; libera negociere, fii lim ite ; â drepturilor deaute sancţionarea ca faptă penalii furtului de proprietate intelectuS în domeniul cultural.

P ro iec tu l a fost supus ţ expertizelor Organizaţiei Mondai de -proprietate Intelectuali ii< C om isiei UE şi Departameatiili Comerţului al SUA, la redactarea! fiind avute în vedere şi convenţii internaţionale în acpst domessaji

Fondurile de investiţii datează de aproape 100 de ani ca urmare a nevoii oamenilor de a-şi multi­plica forţa financiară prin plasa­mente colective. în acest sens ei. îşi încredinţează spre gestionare banii sau alte hîrtii de valoare pe care 'le deţin unor organizaţii ' specializate ce printr-o adminis­trare abilă urmăresc multiplicarea . cîştigului ce se îm parte apoi investitorilor. Aceste organizaţii, numite societăţi de administrare . a fondurilor de investiţii, benefi­ciază de cîteva avantaje semni­ficative faţă de fiecare* investitor luat în parte: accesul Ia infor-

. maţiile legate de investiţii şi mai ales corecta lo r interpretare; posibilitatea angajării celor mai buni experţi şi analişti; posibi­litatea abordării unor tranzacţii

:■ profitabile dar care implică sume importante de băni care nu sînt la ■dispoziţia unui singur, investitor. • I'1 In România, cînd pcrioacla de' 'Wtffiziţie începută în anul 1990 aducc'inoilificări majore In modiil

Administrare a 'banilor, fon-" 'Ştirile mutuale-ar trebui să fie inai;

*aciuâle~ca oriunde, ele aducînd' * 1 :-n ' , - iuna,d in tre cele /m ai eficiente t.

„metode de protecţiea economi Hor,.. .populaţiei,, în .'fajaj'^rodării?,’, constante a resu rselo r dc carc U

dispun oamenii.Din păcate, după 45 de ani în care singura modalitate de p lasare a banilor a fo s t C .E .C ., oamenii percep mai greu formele moderne de investiţie colectivă care au o răspîndire atît de mare în ţările ’ dezvoltate. Impunerea mai lentă a fondurilor în conştiinţa oamenilor/, a favorizat, după 1990, an care a .

150 m iliarde lei valoare netă a activelor se plasează pe primul loc, şi. C red it Fond - adm inistrat de Certinvest - apărut de cîteva luni şi: care luptă să se afirme. Probabil că în acest ao vor apărea şi alte fonduri mutuale care "for diversifica oferta financiară, fie din partea unor noi societăţi de adm inistrare, fie din

mari, dar implică şi anumite riscuri.Fondul D acia Felix care

demarat doar la sfîrşitul lunii iunie 1994, a avut o creştere a valorii titlului de participare, similară cu FMOA pe perioada de ac tiv ita te comună, inferioară doar cu cîteva procente. Societatea de administrare; Pro Invest S.A., plasează banii doar

miilor^ form ulă în care trebuie a introduşi ca factori atît cîştigul cît

şi riscu l, elem ente norm ale şi inseparabile în economia de piaţă!

Sîntem- siguri câ anunţata deschidere a Bursei de valori va

Ia tă modificările în structura comisioanelor, începînd cu J mai a .c .: a .P e n tru operaţiuni dt ră scu m p ăra re - 1. 1 la sută din valoarea titlurilor răscumpărate, dacă retragerea este făcută dupi

diversifica activitatea fondurilor, o perioadă de cel puţin 365 de zilem utuale şi va face să crească de la data depunerii;2. 1,4 la sutăinteresul în jurul lor, pentru că ele din valoarea titlurilor râscutnpi- o fe ră fiecăru i m ărunt inves tito r

Fondurile mutuale■

erodat econom iile de o viaţă ale populaţiei,.apariţia şi răspîndirea jocurilor de întrajutorare tip'Garitâs,- care nu ar fi apărut în condiţiile

.existenţei formelor instituţionalizate de investiţii şi economii. • - -: ‘ -Deşt mâi tim id • la j în cep u t, •' fondurile 'u iîituale s-au impus în ătenţia publicului mai ales îri'Ultimul ari. La' ora a c tu a li âcţioncază 'pe piaţa trei fonduri. Fondul Mutual al O am enilorde Afaceri'- administrat dc SAFi - primul apărut pc piaţă; Fondul Dacia Felix,'administrat de, S.C. Pro Invest S.A., care, deşi nu' arie încă un.an dc activitate, cu ce le .

.. partea celor 3 societăţi deja cunos­cute! Pînă atunci să nc întoarcem la. cele ' tre i fonduri ex is te jite ’şi să

' vcdem ăccle particularităţi care'le* diferenţiază. . ■ . -“ FMOA a avut pe parcurstfl'amăi'

bine de un ari' şi jumătate de fu'ricţio- .'nare o evqiuţie spcctaculoasăiivaio- r|Tfertificatjiiui dc investitp^emis, cu 6 creştere, de cca 500. la sută. Această creştere exţraordiriară-s-a obţinut pe fondul dobînzilor ridicate alfr, băncilor în anul trecut şi-prin investiţii In programe de dezvoltare

-■ a întreprinderilor private, un sectpr foarte dinamiic■;cc aduc^cîşţiguri,

pe piaţa monetară, ceea ce-i conferă *o lichiditate de 100 la suţă şi un grad de risc extrem de scăzut; aceasta ar putea ti şi explicaţia faptului că, în scurt timp, s-a situat pe primpl loc în ce"priveşte valoarea activelor nete. , . .... /. Credit Fond du şi-a cnstalizat înqi o politică închegatâ de plasamente, preluînd diverse elem ente'de la. pre.decesorii,; săi. -Totuşi, ca; ,o' particularizare, qferă participanţilor ţi posibilitatea obţinerii unor pi'emii ■ ţrin'tragere la s o r ţi . / / ~ 'V; r.?1 Fondurile mutuale nc oferâ, o; buna'formulă deiprptecţif aecono^

posibilitatea de a deveni o parte din marile jocuri lie la Bursă.

rate, dacâ retragerea este făcuţi după o perioadă mai mare de 9C de zile de Ta data depunerii; 3. t la su tă din valoarea titluriloi răscumpărate, dacă retragerea esV făcută după o perioadă mai mid sau egală cu 90 de zile de la dat! depunerii. b.Pentrn operaţia* de (lep u n ere : 1.1,2 la sută di) suma depusă pentru o valoare nu' mică sau egală cu 10 milioane k(

’2. 0 ,7 la’ sută diri suma depuşi pentru o valoare mai mare deci

- »** r 10 m ilioane ie i .’ c lP en ti1„ A vînd în vedere deoseb ite le . prin w re investitofl

performapte a tin se le FpHdul b a ţia rca ^. F e lix 'în ,m a i p u ţi 'p ^ .;." ,;'•activitate, chiar în condiţiile şcăderii ayp.a rPJ* u,n,l

dobip^ilor bancare,ProInvcstS.A . .*e r l^ nom inalizaţi, j la s u tă ^1 şi-a redus considerabil comisioanele, valoare.:; f ; . ,.de admi-nistrarc a Fondului Dacia : ;' C u rsu l nou (de astă^V ^ Felix. P rin -accasta s-â 'U rm ârir1 F o n d u fu i-p a c ia F e liJ t 'e s 'le /

^realizarea/ unor ' creşteri m i i ■’ 2 7 .5 0 0 / pentriS ' u n " ''ti tlu i# importante a valorii activelor nete * participare; iar creşiereiTafâi ^^

• ce se distribuie egal fiecărui t i t lu d e _ 'ju 1 ic i 994 Xdata' 'câos‘ţ'itli!ţ: : .p a r t ic ip a ire ^ î i^ |C ; i i :V .^ v k -^ S

vineri 26 mai 1995 a d e v ă r u l ]d e C i u i 1

/ :ţetoda Silva- l an

i O l e g e n d ă

( I I ),pe v o r b ă c u d l R a jk o K o z m a n o v i c , i n s t r u c t o r

p e n t r u R o m â n i a *•Are "M eto d a S ilva" posibi-

jlitea folosirii u n o r tehnici care tjcontracareze "p ro g ra m e le iile" din n o i , c u m le n u m iţi jimneavoastră? / - I •La curs, se în v a ţă cuin sâ se

jitre şi cum să se iasă din fieevenja a lfa . Ş tiin d cum să itipînim a c e a s tă frecven ţă şi iţind acces- la co n ştien t, asta jjseamnâ că avem posibilitatea să itiimbăm aceste programe. Cum se poate fa c e un program ? Simplu. Este sufic ien t să repetaţi timpde 10 zile , să spunem: "Cînd 2 văd pe ş e fu l m eu , ui-apucă groaza".'- T re b u ie spus că iBjcritâtea oam enilor localizează "groaza" în z o n ă stom acului, îjpetînd, cum spuneam, de cîteva

/Sffczi acest enunţ, la vreo două liptămîni cînd o să vă zăriţi şeful, o să vă apuce, o senzaţie neplă­cută în zona abdom inală. Ce se intîmplâ? Creierul lucrează foarte ...simplu. Comanda e clară, şeful egal groază, iar atunci cînd treaba sc vizualizează creieru l spune: 'Aha! Şeful*. A sta înseam nă groază"! A şa c şi cu durerile de tip (cînd văd ce de vase am de ■pilaVm-apucâ durerea de cap!). Programe din acestea ui le facem joi,ni le fac societatea, părinţii. Aceştia din urm ă, spre exemplu, fie unele p rog ram e care , la început, sînt bune. După o vreme, insă, aceste programe devin chiar iinnătoare. C înd sîntem copii;

mama ne pune farfuria în faţă şi ne spune să mîncăm to t ca să creştem m ari. A tunci avem nevoie de foarte multe calorii, de multe alimente'pentru că sîntem în dezvoltare şi consumăm. Acest program, dacă rămîne activ şi la m aturizarea noastră devine un inam ic. C înd apare farfuria ,

! c re ie ru l îl recunoaşte (ecoul: m ănîncă să creşti m are!) şi începem sâ ... creştem în ... lăţime. Să ne îngrâşâm, cu alte cuvinte.

-P u tem să ş te rgem aceste <■ "p ro g ram e re le "? •. rDa. Există o tehnică care ajută la controlul greutăţii (mai pe larg; tehnica controlului obişnuinţelor), apoi controlul fumatului şi aitele.

-C are sînt etapele cursului de bază?

-M ajo rita tea , tim pului îl dedicăm stâpînirii frecvenţei alfa, să intrăm şi să ieşim din această! stare. Alfa este corelat cu somnuL

. Noi trebuie sâ intrăm în alfa, dar să răminem conştienţi. Nu este greu, poate face oricine, numai că trebu ie învăţat cum ' Apoi, dedicăm restul timpului învăţării

; tehnicilor de bază, de ştergere a unor "programe rele".

-F a c e ţi-n e vă ru g ăm , o - m inim ă descriere a tehn icilo r

m ai sim ple.(continuare în numărul viitor)

Radu VIDA

"«aa_________________________________

Toată lumea se plînge. Dar majoritatea semenilor de la volan ignoră elementarele reguli de circulaţie, uitînd că sîntem mulţi. Şi fără respect...

Modificări ale codului de procedură penală

Apariţia în ierarhia gradelor de jurisdicţie a Curţii militare de apel are caracter inedit. S-a demonstrat, dacâ mai era nevoie, grija legiuitorului pentru instaurarea unui tratament egal, nediscriminatoriu în faţa justiţiei. Curtea militară de apel are tocmai acest rol. Noul grad de jurisdicţie militară dă posibilitatea infractorului militar să uzeze de două căi de atac: Apelul împotriva hotărîrilor pronunţate de Tribunalul militar teritorial şi recursul împotriva hotărîrilor pronunţate de tribunalele militare, în apel. în lărgirea cadrului juridic âl Curţif de apel, s-a pornit de la premiza verificării de mai multe ori a hotărîrilor judecătoreşti. Calitatea actului de justiţie creşte considerabil datorită faptului că magistraţii care compun completele de judecată au pregătire temeinică şi o vastă experienţă. Avînd în vedere toate aceste criterii, Parlamentul i-a investit şi cu judecarea ÎN FOND a unor infracţiuni de o gravitate deosebită, cum ar fi: trădarea de patrie, trădarea prin ajutarea'inam icului, trădarea prin transmitere de secrete, acţiuni/ duşmănoase contra statului, atentatul care pune în pericol securitatea statului, atentatul contra unei colectivităţi, subminarea puterii de stat, actele de diversiune, complotul, divulgarea secretului prin care se periclitează securitatea statului, periclitarea vieţii, integrităţii corporale, sănătăţii, libertăţii sau demnităţii reprezentantului unui stat străin. Tot îUj primâ instanţă, Curtea militară de apel judecă militarii care comit infracţiunea, de propagandă pentru război, genocidul, tratamentele neomenoase, pg timp de război, distrugerea şi însuşirea unor obiecte. Sînt date în coajpetenţa aceleiaşi instanţe judecarea salariaţilor civili din M inisterul .^p^rării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul de justiţie, Serviciuţjjomân " de Informaţii, Direcţia Generală a Penitenciarelor, Serviciul de In tim a ţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, pentru faptele săvîrşite în,|ggătură cu serviciul. A semănător instanţelor civile, Curtea m i l i ta r iy ^ a p e l soluţionează Conflicte de competenţă ce se ivesc între tribunalelejjţjytare. Instaurarea legalităţii, ordinii de drept, constituie principala preocupare a acestei instante. ._________ jurist Ion GHERCIOIU

Panie Cseslaw... la furatN-ajunge că avem borfaşii noştri, mai vin şi a lţii să ne supere cu

activ ită ţile lor contra legii! în noaptea de 22/23 mai a .c ., pe strada Observatorului a fost găsit un cetăţean. Prins în flagrant de către o patrulă de poliţişti, Bogacsiyk Cseslaw Jozsef, cetăţean polonez, se căznea să.fure un Nissan. Nu putea, nemernicul, să meargă pe jos, aşa că forţa ... nota! Şi mai ales, portiera m aşinii cu numărul AA-CU-256, p roprietatea domnului Kunz Carol Claudiu. .. ' >.

. - Parchetul i-a eliberat un mandat de arestare. Sâ stea la ... răcorică în România, că, pe urmă, va avea de ispăşit şi în Polonia...

r.v.

Pagină realizata de Radu V ID A 1

F a l i m e n t

Codul Comercial este tina dintre cele mai vechi legi, în vigoare din 1877 în România. Necunoaşterea C odului,'a Legii 76/92 şi a Ordo­nanţei. Guvernului nr.13/95 frînează recuperarea rap idă a crean ţelor datorate băncilor de anumite firme' sau persoane, particulare.

D eclararea stă rii de falim ent reprezintă o problemă pentru agenţii economici. U nii sînt surprinşi de existenţa unei astfel de proceduri, iar alţii în necunoaşterea posibilităţilor legale de a-şi încasa creanţele, nu u tilizează instrum entele ju rid ice existente.

C auzele legate de declararea falimentului unor societăţi comer­ciale nu reprezintă încă o problemă masivă pe rolul Tribunalului Cluj, ca instanţă com petentă să judece asemenea cauze. Totuşi', numărul cauzelor de acest gen este în continuă creştere. ..<■

La Tribunalul Cluj s-au dezbătut două cauze de declarare a stării de

• faliment.'B anca A gricolă SA, sucursala'

judeţeană Cluj, a solicitat instanţei. judecătoreşti declararea în stare de faliment a SC "Zoofruct" SA Baciu şi recuperarea sumei de 567,378.000 Iei reprezentînd credite restante în sumă de 311.815.000 lei, şi a dobînzilor aferente de 255.563.020 le i, da to ra te b ănc ii.în perioada februarie 1993 - noiembrie 1994.

Banca "Dacia Felix" - filiala Cluj- ' Napoca, a cerut în conformitate cu legislaţia în vigoare, declararea în stare de faliment, obligarea la plată a ch e ltu ie lilo r de judeca tă şi adm in istrarea falim entului a SC "Avicola" SA Gilău, care la data de 25 martie 1995 avea de plătit băncii suma de 11,460.992.983 lei (!! I), d in care cred ite restante de 2.640.600.000 lei şi dobînzi restante de 8.820.392.983 lei.

Procesele vor continua încă mult timp. Este o situaţie mai nou creată şi practicată în legislaţia în vigoare din România. Aceste cauze pe rol cu d iversificarea lo r aparte reflectă tran z iţia econom iei de piaţă a

■ ag en ţilo r ' econom ici cu capital majoritar de stat. '

Val. M.

U n o a s p e t e n e p o f t i t

î n a t e l i e rîn zilele noastre atelierele service

şi de a lt profil se bucură de mare , căutare, tot mai mulţi clienţi apelînd la serviciile meşterilor. Necazul e că nu to ţi in tră a ici cu intenţii bune. U nii m ai cau tă şi.a ltcev a decît oportunitatea reparării maşinilor sau a a lto r p roduse elec tro tehn ice. Fiecare cu afacerile lui!

Suciu Viorel, un cetăţean turdean, 50 de ani, a intrat într-un atelier, în intervalul de timp cînd proprietarul dormea. De fapt, asta a urmărit el. Nu i-a treb u it m ultă im aginaţie

pentru a "deranja" gazda, care tocmai visa la zile mai bune. Dar visul i-a fost tulburat de fapta lui Suciu Viorel. Bucuros nevoie mare că proprietarul atelierului sforăia lin iş tit i-a sustras din buzunarul hainei suma de 92.000 lei. Nu ştim dacă a apucat să ş i cheltuiască "agoniseala" dar cunoaştem urmările. A fost depistatei pentru comiterea de furt privat, condus în

•penitenciar unde va sta un an. Acolo gardienii vor fi treji si cu ochii pe el!

* SZ.Cs.

Arestarea unui spion saudit în SUAAutorităţile navale americane au anunţat că un ofiţer de marină de la

baza din Norfolk (statul Virginia) a' fost arestat, fiind acuzat de spionaj în favoarea Arabiei Saudite, relatează AFP. Comandorul Michael Schwartz este acuzat că a transmis serviciilor secrete saudite documente şi dischete conţinînd informaţii confidenţiale,în timpul unor misiuni de antrenament în Arabia Saudită, unde a fost detaşat în perioada 1992-1994. Schwartz are 43 de ani, iar anchetatorii consideră că el nu a divulgat secretele americane pentru bani, fără a fi în măsură, însă, să explice cauzele trădării.

Chiar şi în epoca Sovietică în Rusia existau aşa- . s?! tămăduitori care captau atenţia a milioane de telespectatori cu operaţii "miraculoase" şi cu preziceri k*Pfe viitor.Acum, cînd sute de mii de tineri ruşi se simt debu-

rclaţiîn societatea frămîntată post sovietică, liderii Oţioşi afirmă că sectele religioase au aceeaşi putere ^ atracţie. Dar ei sînt de părere câ grupurile religioa-

pseudoreligioase - cum este secta Aum Shinri (Adevărul Suprem), acuzată de mass-media

HPttiezâ că ar fi implicată în atentatul cu gaz letal °®ii în metroul din Tokyo - sînt periculoase. Multe Penalităţi - printre care şi patriarhul Bisericii ortodoxe ruse, Alexei al II-lea - s-au declarat în &vo»rea interzicerii lor. "Controlul mental este carac- JW«tica comună a acestor secte, ind iferen t de ju n e le lor. Ele pot s i transforme oamenii pur şi *®Phi to sclavi şi tocmai atunci devin periculoase", “WU Aleksandr Dvorkin, directorul unui centru de ttfCţtiri tn domeniul cultelor al Bisericii ortodoxe.

Tritmaalcle din Moscova-aii interzis activităţile AUM, carc afirmă că ar avea circa 30.000 de

J"ţ«poli numai ta Rusia, de trei ori mai mi*t)i decît - > o . U . f i i-au revocat statutul legal. M em bri. 'JPtoviţi ai acestei secte declară că au au Scut nimfe ** O tla ir i a afirmat c i a intrat in secta AUM cu

*• fi jam ita te - ta arm ă pcatrtt a evada d ia - J*jeUtea saaterlalisti dia Rusia. "Mamei n e te

peafta că ca a fost comunistă

şi are concepţii foarte materialiste”, a declarat Oksana, o tînără în vîrstă de 20 de ani.

Liderii unui alt cult, grupul panslav "Frăţia Albă", ■ care susţine venirea âpocalipsei, sînt judecaţi în Ucraina vecină sub acuzaţia de a fi incitat la dezordini în masă. Secta "V enirea lu i Dumnezeu pe Păm în t" ceruse adepţilor săi să vină la Kiev în Ziua Judecăţii de Apoi, pe care o preziseseră pentru 14 noiembrie 1993." La data respectivă nu a avut loc sfîrşitul lumii, iar liderii sectei

înregistrarea lor legală.Potrivit declaraţiei lui Dvorkin, "sute de mii" de ruşi

au aderat la sec te le relig ioase după în lă tu rarea guvernării com uniste, cu patru ani în urm ă, care a deschis o vastă piaţă a "noilor religii". Comisia pentru problema cultelor a parlamentului rus a estim at la-o jumătate de milion de persoane numărul sectanţilor. Comisia parlamentară a propus amendamente drastice la Legea privind libertatea religioasă, cu intenţia de a-

î n R u s ia :

V5jybcc accst la c « ,i

au fost arestaţi.îngrijorat dc ceea cc el a numit "activităţile peri- ■

cutoase ale sectei Aum”, patriarhul a cenit interzicerea organizaţiilor religioase străine într-o scrisoare dcschisi adresaţi parlamentului luna trccuti. "Sectanţii fanatici religioşi au trccut ia atac dcachis împotriva persoanelor şi a societăţii, profitlad dc vidat legislativ dia sfera coatrolulai sta tu lii asupra activităţilor orgaaizatiitor religioase", sc arată ta scrisoare. El a ccrat ca tectcte .«are se fac Vinovate dc tacilcarca legii s i fie dcclaratc jjeg*lc_ţţifi_scjasţţţii ic criterii a»ai stricte pentru

împiedica secte cum este Aum si fie înregistrate legat tn Rusia. "Natura acestor secte ne determină s i nu excludem violenţa. Ele urăsc oamcaii. Prozeliţii lor stat Îndemnaţi s i abandoneze şcoala f i societatea şi stat obligaţi si reaaa|c la proprietăţi şi la bani", declari Viktor Zorkalţcv, preşedintele comisici parlamentare. Et a respias ideea c i accasti comisie urmăreşte "o vtaitoarc dc vrăjitoare" împotriva tuturor cultelor actrmditiooalc. ta virtutea amcadamcatcior stat propuse a f i isterziac grupările religioase caic provoacă "traume

discipoli să urm eze cu rsu rile şco lare 'sau să îşi: îndeplinească "îndatoririle civice". " _ - • ' J

Dintre toate sectele care activează în Rusia, Aum ţ a fost cea mai criticată. înainte de interzicerea ei, secta' deţinea şapte centre numai la Moscova şi avea.un program zilnic special la radio. Biserica ortodoxă speră că va putea profita de cazul sectei Aum pentru. a debarasa Rusia de o sumendenie de secte, despre care afirmă că au răsărit precum-ciupercile în ultimii ani. Dvorkin susţine că adepţii sectei "Moon Sun- myung" a Bisericii Unificate ar fî distribuit o broşură' de reclamă intitulată "Lumea mea" în circa 2000 de şcoli din Rusia. M artorii lui Iehova, Hare Krishna şi B iserica Scientologică sînt de asemenea secte periculoase, în opinia sa.* Comisia de apărare a tineretului, care a condus

mişcarea împotriva sectei Aum,- ti include şi pc baptiştii fufadamentalişti şi pe mormoni pc lista sa de culte periculoase. Cei aflaţi In cel mai mare pericol stat tinerii, afirm i Zorkal|ev: "De regali, discipolii

: stat tineri carc sc simt dezorientaţi. El stat deramigiţi de ¥18(1”. Ia opinia sa, ra ţii vor respinge ta cariad : accstc secte, care stat incompatibile ca tradiţiile ■ mseşti. "Acest lucru au #-a întîmplat Iaci, pcatra c i aa a existat «a detonator, dar jţ4r putea ca tasişi secta, Aum si fie aaal dia acestea; Societatea rasi trăieşte fa spiritul coacepţici colective, conservatoare. Ea pme preţ pe valorile fam iliei Odati şi odati acesica vor prevala", a coacfcit cl. '•

I.;

4 $- i t e •:im sm m

Mw \

A D E V A R U Ld e O l u l U LTIM A O R Ă vineri 26 mai 1995 16)

Preşedinţie .Se la mnf&rmta a purtătorului âs emînt

. Rcferindu-se la reccnta întîlnire a preşedintelui României cu liderii unor confederaţii sindicale, dl ambasador Traian Chebeleu a subliniat - la

t conferinţa de presă de jo i, 25 mai, - existenţa unor posibilităţi reale de a se ajunge la înţelegeri cu sindicatele, ambianţa de calm în care s-au desfăşurat discuţiile (care, poate, a dezamăgit pe amatorii de senzaţional), precizînd că preşedintele Ion Iliescu nu agreează m odul în care s-a

'desfăşurat pînă acum dialogul Guvem-Sindicate. fn acest domeniu ar fi ■ trebuit să existe o convergenţă de interese, preşedintele recomandînd îmbunătăţirea sistemului de dialog, permanentizarea acestuia şi afirmîn- du-şi totala disponibilitate dc a se implica, dacă este cazul, în favorizarea dialogului.

Vorbind despre tendenţioase” ale unor persoane par­ticulare o ri a unor organism e'

: neguvernamentale, date Memoran­dumului MAG, ambasadorul Traian

j Chebeleu a precizat, la conferinţa de ; presă de joi, 25 mai, că acestea " tind sâ atribuie semnificaţii politice unui

* * *'interpretările organismele internaţionale (ONU,

C E, OSCE)."P în ă acum - a adăugat

ambasadorul Traian Chebeleu - nu s-a considerat că folosirea terme­nului de "ţigan’* ar avea un caracter peiorativ ori jignitor, şi din această cauză ne întrebăm de ce există acum

act de rutină al MAE .! Scopul acestui document - rare propune fo losirea Termenului de "ţigan” în locul celui de "rom" - nu a fost acela de a propune măsuri cu caracter p o litic , ci de a a lin ia adm inistra ţia rom ânească la folosirea terminologiei utilizate de

. acest val de proteste şi interpretări tendenţioase pe marginea unui act adm in is tra tiv a l MAE care nu prejudiciază în nici un fel dreptul m in o rita rilo r de a se num i cum doresc ei” .' . .

Serban POPESCU

R eg u lam en tu l C a m e re i D e p u ta ţilo rLucrărik: asupra Regulamentului

Camerei Deputaţilor s-an suspendat după o oră de dezbateri aprinse. Discuţiile s-an centrat asupra problemei întrunirii nnni cvorum de două treimi necesar adoptării tuni proiect de lege (san text din acesta), respins de Cartea Consti­tuţională. Din partea comisiei a venit propunerea ca în termen de 30 de zile de la remiterea textului respins ca neconstitnţional, să se ' reia votul. Viorel Munteanu (PDSR) a adăugat că se impune

precizarea de către preşedintele Camerei a datei pentrn exercitarea votului, admiţînd prezenţa ma­jorităţii obişnuite a plenului Gavril Dejeu (PNŢCD)'a înaintat altă variantă; dacă timp dc 20 dc zile nu se întruneşte cvorumul, proiectul de lege se consideră respins. în principal, celelalte luări de cuvînt au aderat la una sau alta dintre cele două propnneri de mai sus. La propunerea vicepreşedintelui Vasi­le Lupu, lucrările s-au suspendat, urmînd să fie reluate marţi.

PAC despre Legea învăţămîntuluiPartidul Alianţei Civice optează pentru durata învăţămîntului obligatoriu;

de 8 ani şi gratuitate pentru învăţămîntul privat, gimnazial şi liceal.Preşedintele PAC, Nicolae M anolescu, a apreciat că un învăţămînt

can tita tiv şi nu calita tiv nu este benefic, producînd psedo-cu lţi. Obligativitatea de a învăţa toată viaţa ar fi soluţia, dar nu un învăţămînt obligatoriu pînă la vîrstă de 18 ani, este părerea profesorului Nicolae Manolescu.Gratuitatea învăţăniîntului trebuie să corespundă baremului stabilit pentru obligativitate. Nicolae Manolescu a precizat că doar un stat foarte puternic îşi poate permite un învăţămînt gratuit la toate nivelele. Legea învăţămîntului oferă o falsă gratuitate, a spus el, subpunctele de la articolul ? anulînd gratuitatea promisă ”prin modalităţi demagogice” de a plăti şcoala.Liderul PAC, a adăugat că, deşi Liviu Maior a susţinut cauza gratuităţii învăţămîntului, a spus totuşi că un învăţămînt în totalitate gratuit este de tip comunistTaxele în învăţămîntul universitar nu vor constitui. un impediment pentru cei mai puţin dotaţi din punct de vedere material, a opinat Nicolae Manolescu. Sistemul de credite şi de buise face accesibil învăţăm întul universitar tu turor categoriilor sociale.Problem a Legii învăţămîntului o va constitui învăţămîntul pentru minorităţile naţionale. Liderul PAC a afirmat că există două variante: de a vorbi toţi o singură limbă sau de a vorbi fiecare limba maternă, indiferent de situaţie. ......

Cu 75 de ani în urmă, la 25 mai c itire mesajului preşedintei1920, prin spectacolul inaugural cu Rom âniei, domnul Ion IlicscsTopera ”Aida” de Verdi, luminile V io re l Mărgineanu,ministrulOperei Române s-au aprins pentru culturii (care a dat citire mesajula sărbători cel mai mare eveniment prim ului-m inistni al Românit,patrio tic şi cu ltu ra l din inim a adresat Operei Române diiTransilvaniei, înfiinţarea primei municipiul Cluj-Napoca cu priWOpere Româneşti de Stat la Cluj. îm plin irii a 75 de ani de||

Şi to t de 25 m ai, dar 1995, înfiinţare), Victor Constantine»evenimentul a fost marcai "pentru preşedintele Consiliului Judeţea aduce un omagiu acelora care au ‘ ..................înfăptuit această minunată faclă de cultură pe pămînt românesc”. Şi a fost marcat prin alese prezenţe.Au deschis evenim entul P e treSbârcea, directorul Operei Româ­ne Cluj-Napoca, V ictor Opaschi, consilier prezidenţial (d-sa a dat

Cluj. Tot cu acest prilej tenoroîi Emil Gherman i-a fost confcrt ti ţlu l de cetăţean de onoaici! municipiului nostru.

Deschiderea oficială a fon urmată de un spectacol de înalţi ţinută, "Aida’.

Demostene ŞOFRON• • A •

i i

Licitaţii publice deschise fără preselecţieObiectivul licitaţiei: execuţie "Modernizare Calea Mănăştur,

municipiul Clnj-Napoca" - Entitatea achizitoare: Regia Antonomă a Domcninlui Public Cluj-

Napoca" ’Sursa de finanţare: alocaţii bugetare pe seama transferurilor de

la bugetul de stat Organizatorul licitaţiei: RADP Cluj- Napoca str. Avram Iancu

nr. 22-28, teL 19.32.10,19.40.55, int. 906, telefax 19.44.40 Termenul limită dc depunere a ofertelor 26.06.1995, oca 9,00,

sediul RADPDeschiderea licitaţiei publice: 26.06.1995, ora 12,00, sediul

RADP . •Documentele licitaţia: se pot ridica de la sediul RADP, din data

dc 02.06.1995 -* * *

Obicctivul lidtaţici: execuţie "Reabilitare şi modernizare reţele edilitare Calea Mănăştur, nmnidpinl Cluj-Napoca”

Entitatea achizitoare: Regia Autonomă a Domeniului Public ClujrNapoca” _

Sursa de finanţare: alocaţii bugetare pe seama transferurilor de la bugetul de stat

Organizatorul lidtatici: RADP Cluj- Napoca str. Avram lanca nr. 22-28, tel. 19.32.10,19.40.55, in t 906, telefax 19.44.40

Termenul limită de depunere a ofertelor. 26.06J995, ora 9,00, sediul RADP

Deschiderea lidtaţici publice: 26.06.1995, ora 12,00, sediul RADP :

Documentele lidtaţici: sc pot ridica dc la sediul RADP, din data dc 02.06.1995

Biroul de presă al Primăriei

drcplunEeComitetul Asociaţiei

Veteranilor de Război din Ministerul de Interne s-a întrunit jo i, la Bucureşti, în sesiune anuală.

La solicitarea Agenţiei “ROMPRES”, preşedintele asociaţiei, general-colonel (r) Dumitru Penciuc,' a declarat: “Scopul principal al sesiunii l-a constituit analiza stadiului aplicării Legii nr. 44/1994 privind unele drepturi ale veteranilor şi văduVelor-veteranilor de război, a activităţii consiliului asociaţiei în. perioada martie 1994 - mai 1995. Ne-am propus elaborarea

junui plan de măsuri menite să asigure intrarea veteranilor şi a văduvelor de război, integral, în drepturile prevăzute de lege, pentru'ca această categorie de cetăţeni să aibă o viaţă măi uşoară, decentă’

adresat partic ipanţilor Ia sărbăto rirea a 75 de ani de existenţă a Operei Române dt - Stat din Cluj-Napoca

; - 2 5 mai 1 9 9 5 - '"Opera Română va li cea mai răsunătoare fanfară care ar fi trebuit scrise cu litere mari pe frontonul edificiului,

va duce ţărilor străine sunetul deşteptării naţionale” iată pentru ca "urm aşii urm aşilor noştri” 'să nu-iiilt cuvintele simbolice, rostite de unul dintre marii artişti vreodată, alte nume se cer amintite: Ana Rosza-VasilK ai neamului, George Ştephănescu, cuvinte ce închid în Traian Grozâvescu, Jean Bobescu, Aca de Barbu, Din miezul lor semnificaţia aniversării de acum.

în ultimul secol, era tot mai evidentă necesitatea de a se crea, în marile noastre centre culturale, propriile teatre muzicale naţionale, care să vaiofifice vocaţia poporului român pentru arta cîntului.

După mai multe înfiripări efemere, visul de a avea un teatru de operă stabil în limba.română s-a realizat abia după Marea Unire din 1918. Nume mari stau la tem elia acestei în făp tu iri - com pozitorul T iberiu Brediceanu, regizorul Constantin Pavel, omul de teatru şi sfătuitorul lor, Zaharia Bârsan, m arele c în tăreţ Dimitrie Popovici Bayreuth. Strălucitoare şi legendare sînt şi glasurile primului spectacol, din seara,zilei de 25 mai 1920, cînd s-a inaugurat prima Operă se Stat din România, Cu ”Aida” de Giuseppe Verdi - Lyă Pop,Elena Roman, C onstantin Pavel, R u d o lfS te in e r ,Grigore Teodorescu - maestru de cor Herman Klee, cu Alfred Nowak la pupitrul orchestrei. Ni le reamintim, astăzi cu veneraţie, căci toţi laolaltă nu au realizat doar, aşa cum comentau cronicile ”...un succes de cel mai bun augur". S-a în tîm plat m ult m ai m ult în acea seară inaugurală. A fost înfăptuit un vis, s-a deschis o cale, a fost cîştigată o mare bătălie! Opera Română intră pe făgaşul normal: premierele se succed cu regularitate, publicul, entuziast, este părtaş la spectacole, care au răsunet pe plan naţional. '

fn cei 75 de ani de glorioasă existenţă, Opera Română din Cluj-Napoca a dat ţării şi lumii cîntăreţi care au consacrat valoarţa artei lirice şi coregrafice româneşti.Alături de numele pe care le-am amintit şi care poate

Bădescu, Mihai Arnăutu; Ion Dacian, Lucia Stănesci O ctav E nigărescu, Ion Buzea, Ionel^Pantea, Jeu Rânzescu, David Ohanesian, Emil Gherman.

Repertoriul, cuprinzător şi prestigios,a inciui.dsrV lungul anilor, marile capodopere universale ale geaj/if alături de acestea, merită a fi subliniată preocupsra constantă faţă de creaţia naţională. Aici au văzut pentn •prima oară lum ina rampei opere de Sabin Drăgoi, Marţian Negrea, Nicolae Bretan, Emil Monţia, Hema Klee, Paul Constantinescu, Tudor Jarda, Gheorgli Dumitrescu, Liviu Glodeanu, Cornel Ţâranu, Ştefu Niculescu, Alfred Mendelson, Max Eisikovits, Milt M oldovan. Aici are loc, la'ceas aniversar, o ioni premieră cu opera vieţii lui Enescu - tragedia lirici

Oedip”.tn aceste clipe sărbătoreşti,- se cuvine a îndreptau

gînd plin de admiraţie şi respect pentru toţi cei cana trudit pe scena clujeană. Viaţa lor s-a aşezat temelii, arta lor a dat viaţă, într-o polifonie a nemărginitei iubiri fără de care n-am fi Acum, Aici.

Slujitorilor de astăzi ai teatrului, care fac ca fini tradiţiei să dăinuie şi să fie tot mai trainic, un gîndplit de preţuire, cu urarea de a fi pe măsura aşteptărilor publicului, atît de exigent şi de cald, care trăieşte astizi un moment de înălţare spirituală prin cea mai complesi artă a spectacolului. îmi exprim convingerea că aşan fi şi că toţi cei reuniţi acum în templul Operei pot pri ta semnul preţuirii şi urarea pe care o preluăm de la mardi Enescu: PRIN ARTĂ, SPRE MAI BINE, LA MULŢI ANI! Ion ILIESCU

Prpiffl!!!TKR penfru zilele tle sjmbaîa, duminica | j JgSîm bătă, 27 m ai

• P ro g ram u l 1: 7,00 Bună dim ineaţa... de la Tîrgu-Neamţ!;9.00 Tip-top, mini-top; 10,00 Film serial:”Reîntîlnirea cu Black Beau- ty ” ; 10,30 Pas cu pas; 11,25 Ecranul; ¥2,20 Cronografii; 12,40 C uvinte potriv ite ; 13,10 - 1001 audiţii; 14,00 A ctualităţi; 14,10 Turnul Babei; 18,30 Mapamond;19.00 Festivalul-concurs interna­ţional de interpretare a cîntecului popular românesc "Maria Tănase”;-20.00 Actualităţi; 20,45 Film serial: "Tequila şi Bonetti"; 21,40 Premiile anului 1994 la M TV (I); 22,40 Actualităţi; 22,55 Premiile anului 1994 la MTV(II); 23,55 Film serial: "Telefonul de la m iezul nop ţii” ; 0,50 Magazin Frou-Frou.

Program ul 2:.7,00 Întîlnirea de sîm bătă; 12,00 MTV; 13,00 Est meridian magazin; 16,00 Desene anim ate; 16,30 Film se ria l:” Şi

-bogaţii plîng"; 17,00 Itinerare sprirituale; 17,30 Serata muzicală TV; 20 ,30’Păriaţi pe cam pioni;21.00 TVM .Mesager; 21,30 Me­mento cultural; 22,00 Semifinalele

Campionatului mondial de badmin- ton; 22,30 Film serial:”Santa Bar­bara”; 23,15 Interferenţe; 0,15 Jazz- magazin. •

TVR C lnj-N apoca: Pr.II: 7,00 Întîlnirea de sîmbătă. Magazin de sfîrşit de săptămînâ; Incursiune în necunoscut: Yeti - omul zăpezilor; Sport; M uzică; D esene anim ate; Film serial: ”M addie ş i D avid”. R ubrica în lim ba m aghiară: Frumuseţea vîrstei a IlI-a; Selecţiuni din programul Filarmonicii clujene; Un sculptor inventiv; Traduceri şi traduceri; O bservator; La coada cratiţei - rubrică gastronomică.

D nminicâ,-28 mai P ro g ram u l 1: 8,00 Bună

dimineaţa!; 9,00'Ping, pong!; 10,00 Film serial: "F an tastica fam ilie Mellop”; 10,30 Lumină din lumină; 11,30 D in -a lbum ul ce lo r mai frumoase melodii populare; 12,00 Viaţa satului; 13,30 Atlas; 14,00 Actualităţi; 14,10 Poşta TV; 14,20 Video-magazin; 17,30 Film serial: "Star Trak’’;-18,45 A doua Românie; 19,15 Robingo; 20,00 Actualităţi;

20,45 Film artistic: "Contract pentru crimă”; 22,15 Tragerile Loto special 6/49 şi Noroc; 22,25 A ctualităţi; 22,40 D um inica sportivă.; 23,10 ^MTV disco dance; 23,40 Film seria l:”M addie şi D avid” ; 0,35 Avanpremieră; 0,50 Nocturna lirică.'

P rogram ul 2: 7,00 - 5 x 2;' 13,00 MTV; 14,00 Actualităţi; 14,10 Con­cert rock; 15,00 Un zîmbet pentru vîrstă a treia; 15,30 - Desene ani­mate; 15,55 Film serial:”Şi bogaţii p lîng”; 16,25 A rena AS; 20,00 M aeştri ai tea tru lu i la Opera -Română; 21 ,00 TVM .M esager;21.30 Descoperirea planetei; 22,00 La puterea a doua; 22,45 Film serial:”Santa Barbara”; 23,30 Ovaţii pentru Edith Piaf.

L u n i, 29 m ai P rogram ul 1: 13,00 Actualităţi;

13.10 Ecleziast ’95; 14,10 TVR Iaşi; 14,50 TVR C luj-N apoca; 15,20 TVR Timişoara; 16,00 Actualităţi;16.10 Avanpremieră; 16,25 Ne-am interesat pentru dum neavoastră; 17,00 Emisiune în limba maghiară;18.30 D esene anim ate; 19,00 De luni p înă luni; 19,30 Film

se ria l:”Fata , şi băieţii"; 20,01 A ctualită ţi; 20,45 Film seriat "Baywatch”; 21,30 TransfocaţJ22.00 Teatru TV:

. provincia!” de Sorin Holbau;0,00 Actualităţi; 0,20 Medalion Glorii Estefan. .

Program ul 2: 14,00 Actuali#14.10 Politica în tre ideal şi real; 14,40 V ideoteca melomanului;15.10 Simboluri de ieri şideffl15.30 Atlas; 16,00 Desene aninate!16.30 Film serial: ”Şi bogaţii pBiJi17.00 Măseaua de minte; 17,40 Fit® serial: ”Aur şi noroi”; 18,30 In W dumneavoastră; 20,00 Arte vizual?20.30 Tribuna non-conformiştita;21.00 TVM.Mesager, 21,30 Mo* pe m eridiane; 22,00 Film ierUt "Santa Barbara”; 22,45 Reprizi* treia; 0,30 Jazz Alive în concert

TV R CLUJ-NAPOCA: 14,5» Panoramic; Sport; Rarităţi (inedit*? de lîngă noi: M uzeul aurului4” Brad, jud. Hunedoara.

R edacţia nu' îşi an®* responsab ilita tea în legături'* eventualele modificări intervenită program ul anunţat.

AutzrizatS prin S.C. nr. 120/1991. judecătoria I Quj-Napoca. înmatriculată la Oficiul Rogtstrului I Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 0 / 11991 din 22.03.1991 cod fiscal 204469

I L I E C Ă L I A N ( r e d a c t o r ş e f ) ;

D A N R E B R E A N U ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) ; , *

V A L E R C H I O R E A N U ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) .

Secretar de redacţie de serviciu: Maria Sângeorzan

R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a , s t o N a p o c a 1 6

T e le f o a n e : P u b l i c i t a t e : te l - f a x : 1 9 7 .3 0 4 ; C o n t a b i l i t a t e : 197.307

R e d a c t o r ş e f , r e d a c t o r i ş e f i a d j u n c ţ i : 1 1 1 .0 3 2 ; f a x : 192.828 ',

S e c r e t a r i a t d e r e d a c ţ i e : 1 9 7 .4 1 8 ; R e d a c t o r i : 1 9 7 .4 9 0 ş i 1 9 7 .5 0

TIPARUL EXECUTAT LA S.C. "George Bariţiu" tel. 193642,193097