Marusica, un dar minunat Istorioara noastr se începe în vara anului
2003, cînd am fcut cunotin cu soul în Ser- gheevca. Eu, din Chiinu, soul din Lipcani. În 2005 am jucat nunta.
Noi muuult am ateptat-o pe Marusica, urmînd tratamente, investigaii, ca în sfîrit s ni se dea verdictul ca doar prin Fertilizare in Vitro1.
În vara 2015, la Chiinu, a fost adus icoana Maicii Matroana din Moscova, noi am fost i ne- am rugat mult. Apoi am fost la biserica noastr, Sf. Nicolai, unde am primit binecuvîntare i ne- am dus la MedParc i am fcut FIV. S-a primit din prima încercare. Toat sarcina am fost ghidat de specialiti. Toate investigaiile fcute la timp, analize, dublu test, consultaii la genetician (aa se recomand dup 35 ani), totul era OK.
Dar dac era s depisteze, oricum eram s nasc.
Noi mult am ateptat-o i mult noi am dorit-o i nu e important c are Sindrom Down.
Am nscut-o la termen. Eram programat pe 8 august i ea a dorit pe 4 august, de srbtoare, Maria Magdalena. Naterea prin cezarian a pri- mit-o med. Leasev, un om extraordinar de brav.
El primul ne-a încurajat i a spus c 50/50 avem S.D., s facem cariotipul. Am fost i l-am fcut i ne-am dus la acelai genetician i am întrebat: cum? de ce? Acestea sunt primele întrebri la care ea a rspuns simplu: Aa se
CUPRINS: Biblioteca Down Art Therapy ............................... pag. 3 ............ pag. 3 Istorioara familiei Startov din Chiinu ................... pag. 4 Povestea lui Alexandru ........................................... pag. 5 Furnicue ................................................................ pag. 6 Donaii .................................................................... pag. 7 Verdict, Sindrom Down ........................................... pag. 7 Octombrie, luna contientizrii sindromului Down ... pag. 9 Surioara i-a luat friorul paralizat… ................... pag. 10 Copiii cu Sindrom Down – „deeurile” societii mo- derne ...................................................... pag. 10 Actorul Frank Stephens în faa Congresului SUA… ... pag. 11 Din dragoste pentru fiul su cu Sindromul Down… ... pag. 12 S ajutm o tânr mmic! ................................ pag. 12
întîmpl! i atît, nici un sfat, nici o încurajare, nimic.
Soul a fost i a luat rezultatul i cînd a venit acas, prima reacie: noi am urlat ambii. Cre- deam c ne aud de departe toi. Nu a durat mult, vreo jumtate de or, dup ce am ters lacrimile, ambii am deschis internetul i am vzut ce suc- cese au aceti copilai. Am anunat nanele care urmau s o boteze: noi suntem cu S.D., dac ne acceptai, bine, dac nu, nu m supr. Îndat au venit i ne-au susinut toate .
Apoi, de la 2 luni, cum am aflat rezultatul la cariotip, am început s frecventm centrele de reabilitare Voinicel, Tony Hawks, CRR de la Grenoblea, RedMed, Profamilia, CMC. Muncim zi de zi.
În centre, am fcut cunotin cu alte mmici, care au tot aa copilai i le-am propus s ne unim i s înfiinm o asociaie. A fost cîndva una, care apoi s-a desfiinat i nu era nemic, nici o organizaie.
În mai, noi am fost înregistrai ca A. O. „SUN- SHINE2”.
În acest timp, am organizat diferite evenimente de ziua copiilor, master-clasuri cu Velmart, unde copiii notri pregtesc prjituri, crenvuc în aluat.
Noi, la finele lunii octombrie (luna informrii a S.D.), am plantat flori galbene în forma soarelui în dendrariu i am împrit fluturai informativi i baloane copilailor. La final, am încins o hor în jurul soarelui.
Noi suntem prini fericii i împlinii c o avem pe Marusica. Ea ne aduce bucurie mare cu fie- care reuit pe care o obine prin munca zilnic.
Foarte mult dorim ca s avem un centru pen- tru persoane cu Sindrom Down. Sperm s fim vzui i auzii i foarte mult contm pe ajutorul i susinerea oamenilor cu suflet mare.
Sunt diferite centre ce se ocup cu diverse diagnoze, dar s fie unul pentru copii i aduli cu S.D. nu este.
Continuare în pagina 2
Motto: Exist ca s te înv Iubirea!
Revist dedicat copiilor cu Sindrom Down i prinilor acestora, editat de Asociaia Down Art Therapy, Tîrgu-Jiu, judeul Gorj Anul I, nr. 3, decembrie 2016
Editorial
ZÂMBET DE COPIL Revist dedicat copiilor cu Sindrom Down i prinilor acestora, editat de Asociaia DownArtTherapy, Tîrgu-Jiu, judeul Gorj
Anul 3, nr. 7, decembrie 2018
2 ZÂMBET DE COPIL, Anul 3, nr. 7, decembrie 2018
Periodic gratuit cu apariie semestrial, în tiraj de 63 exemplare
Fondator: Asociaia Down Art Therapy (DART) Tîrgu-Jiu Sediu social: Mun. Tg-Jiu, Bld. Ecaterina Teodoroiu,
bl. 38A, sc. 6, ap. 20, jud. Gorj. Telefon: +40768.35.76.75 (Orange)
Website: asociatiaDART.info E-mail: asociatiaDART@gmail.com Blog: ProiectulSindromDown.info
FB: https://www.facebook.com/asociatia.dart.tgjiu Grupul FB Sindrom Down Gorj:
https://www.facebook.com/groups/sindrom.down.gorj/ ISSN 2559 - 785X
Chimerel Ctlin i Raluca Stoicoiu Janina
Ungureanu Adelin i Roxana • Tiberiu Grigoriu - DTP
Redacia are dreptul lurii deciziei de publicare i stabilirii datei i formei de apariie, integral sau parial, dup caz,
a materialelor primite spre publicare. Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea pentru textele publi- cate revine în exclusivitate autorilor. De asemenea, trebuie
respectat legea dreptului de autor. Revista este disponibil i pe site-ul Asociaiei:
https://asociatiadart.info/revista/ Tipar: TEODAMAR ART SRL - tipografiateodamarart.
wordpress.com / 0727.775.093
în colaborare cu „Asociaia SUNSHINE”, Chiinu
Marusica, un dar minunat
Urmare din pagina 1 Mult contm pe acest centru, deoarece, prin intermediul
lui, copiii notri se vor dezvolta multilateral i un rol impor- tant este ca s crem un viitor copiilor notri.
Marusica este bucuria i mîndria noastr! Pentru noi, orice reuit este un eveniment mare! Cred c toi prinii ce au copii cu S.D. îi pun întrebarea: De ce eu? De ce la mine? Unde am greit? Dar eu a spune: Pentru ce!!! Aceti copilai singuri îi aleg prinii pentru un anumit scop! i e foarte important ca prinii la timp s îneleag pentru ce s-a nscut copilaul-soare în familie.
Eu întotdeauna spun c aceti copilai ai notri se aseamn cu un bilet de loterie, cine l-a extras, acela e i fericitul. Marusica ne-a ales pe noi i suntem fericii! Avem desigur mult de lucrat, dar cît e de plcut s savurezi plcerea cu fiecare reuit a Marusici!
E mult de vorbit la aceast tem, dar foarte mult do- resc s m adresez prinilor ce cresc copii cu S.D.: Fii fericii alturi de copii! Fii mîndri de ei! Bucurai-v de orice reuit a voastr! Acceptai-i ca apoi s fie acceptai i de societate! Participai activ la toate evenimentele din societate! Fii deschii!!!
Marusica e sensul vieii noastre!!! Ala Burlaca,
preedintele Asociaiei Sunshine, Chiinu, Republica Moldova3
1. Asociaia DART nu recomand FIV: http://www. culturavietii.ro/2018/04/02/incurajarea-fertilizarii-in-vitro- o-solutie-pentru-iarna-demografica/
3. https://suntparinte.md/o-mama-din-chisinau-a-fondat- o-asociatie-pentru-copiii-si-adultii-cu-sindrom-down/
Periodic gratuit cu apariie semestrial, în tiraj de 63 exemplare

Biblioteca DownArtTherapy Biblioteca DART, dedicat dizabilitii în general i
sindromului Down în special îi crete încet, dar sigur, volumul de carte disponibil. În prezent am ajuns la peste 91 de volume (în român i englez, inclusiv cri electronice).
O list a volumelor disponibile gsii la adresa: https://asociatiadart.info/biblioteca/ Materialele se împrumut gratuit, informaii suplimen-
tare la 0768.35.76.75. (R.B.) RESURSE ONLINE: https://asociatiadart.info/resurse/
, . , , , . , , . , , . , , , … . , 2600 47 , , . , , … : . , , , , , , : , , !!! … , , . : -, , .... , . , , , 2
«», , . ! ! . , , - , , , . . , – , ! , , , . .
, . , . , ....
1.8, , , , , , . , , .

Periodic gratuit cu apariie semestrial, în tiraj de 63 exemplare
4 Istorioara familiei Startov din Chiinu
(traducere din limba rus) Sarcina mea a fost una neateptat, neplani-
ficat. Ea a decurs linitit, aproape fr dureri, dar cu careva stranieti, cu nite momente ne- obinuite. Ca de exemplu, poziia mea de somn: trezindu-m dimineaa, am observat c mâinile îmi erau poziionate dup cap, corpul întors i picioarele de-a lungul patului. O poziie, a zice eu, care red relaxare, lips de îngrijorare i an- xietate. Motivul din care zic c e o poziie stranie
este c, i pân la sarcin i dup, dormeam exclusiv în poziia fetal. În fine, am ajuns în concediul de maternitate, îmi sttea în fa mult timp i multe treburi, pe care m gândeam cu siguran c voi reui s le fac. Dar Dumnezeu i Matei au avut planuri total diferite i pentru timpul i pentru treburi i pentru întreaga via înainte. Matei s-a nscut un erou de 2.400 g, 47 cm. Iat bieelul meu mult-ateptat! Iat ferici- rea mea micu! Ce-i drept, medicii se comport straniu, nu spun nimic i deseori se apropie de micu. Au adus i geneticianul. Diagnoza sun ca o sentin: sindromul Down.
Ne-au transferat deja în salonul de spital, exa- mene medicale, icter, interzicerea de a alpta la sân copilul, alimentarea prin sond, ne bronzm sub lamp, îns în minte aveam un singur gînd: „E o greeal! Nu poate fi aa ceva! Greeal! Mai repede s ajung acas!” Credeam c sunt o fire asculttoare i îngduitoare, îns, cum s-a
adeverit, iari era vorba de o eroare. Nectînd la interzicerea medicilor de a alpta la sân i, în pofida frazei aruncate, ca printre altele „Cât lapte mai ai i tu acolo? Cumprai biberon di- namic. Biatul e foarte firav.”, eu am insistat la alptarea la sân.
Peste o lun dup natere, îns, Matei aca- s linitit se hrnea cu lapte matern, zîmbea i cretea. Curând, îns, am dat iar de spital, deja
în legtur cu mine erau probleme. În timpul operaiei de cezarian, ceva din interior era „atins” i tre- buia s stau culcat sub picurtori i felurite preparate timp de 2 sp- tmâni. Toat aceast perioad, eu constant îmi storceam laptele, dând la o parte prerile „ru-voitorilor”, care îmi tot sftuiau s nu m mai chinui, c nu va mai dori copilul s se întoarc la alptarea la sân. Îns Matei s-a întors! i înc cum s-a întors! Iari toi au dat gre. Eu înelegeam c dac, într-adevr, i este acest sindrom, atunci lpticul matern, în combinaie cu strduin- ele lui Matiuha, este ceea ce, cu adevrat, e important i necesar. Iat i mult-ateptatul rezultat al
anali-zei la cariotip. Diagnoza s-a confirmat. Matei nu e un copil obinuit. El e neobinuit! Dar spre acest moment totul deja era clar c, în orice caz, totul va fi bine.
Noi suntem vii i noi hotrâm cum s trim: s plângem i s suferim de la ceea ce nu poate fi sau s lucrm i s trim, bucurându-ne de ceea ce este. În viaa noastr sunt multe lucruri bune i minunate i cât de bine este c îl avem pe Matei. Este cu mult mai bine cu el, decât dac el nu ar fi venit pe lume. Apropo, l-am alptat pe Matei pân la vârsta de 1 an i 8 luni. „Neascultarea” mea, intuiia i credina mea au dus la aceea c Matei plvrgete, cânt, mecherete i ne bucur cu realizrile lui. i cu o sptmân în urm, am aflat c gurelele din inima lui Matei s-au tras i nu mai este deja nevoie de opera- ie. Iat aa o minune personal, deosebit, o minune a Domnului crete la noi.
Maria Startova
Periodic gratuit cu apariie semestrial, în tiraj de 63 exemplare
Povestea lui Alexandru „Cum mângâie pe cineva mam-sa, aa v
voi mângâia i Eu”, zice Domnul. (Isaia 66:13)
Ianuarie 2015. Un început de înc un an frumos pentru familia noastr. Fiind cstorii de ase ani, ateptând cu soul toi aceti ani fericii s devenim prini, rugându-ne zi de zi s ne dea Domnul binecuvântarea Lui i s ne bucure cu un odora, ne-am resemnat, într-un fel. Am zis: „Doamne, dac nu este în voia Ta s avem un copila al nostru, înseamn c ai o alt cale pentru noi, vom merge la adopie, dac aceasta e ceea ce doreti Tu”. Am capitulat în faa Creatorului. Ateptam s vedem clar rs- punsul Lui. A trecut o lun, trei, nou... sfâritul
anului 2015... decembrie. Cu o ultim gur de speran c poate totui... de Crciun... Domnul ne va da o veste îmbucurtoare. Îns nu a fost s fie. I-am mulumit din toat inima pentru înc un an frumos i binecuvântat.
Ianuarie 2016. Recreaie. Stau la masa profe- sorului în cabinetul de limba englez. Cabinet în care, ani de zile, savuram interaciunea cu copiii i adolescenii. Eu profesor, ei elevi. Le predam materia, dar îi mai învam c în via, ca i în coal, sunt lecii. Am îneles c urmeaz s-o înv pe a mea, de aceast dat. Urma s înv c Dumnezeu este în control mereu: i atunci
cînd lucrurile stau bine, dar i atunci cînd ne st cea în fa. Peste cîteva zile, observasem c organismul meu îmi ddea semnale mai puin obinuite. M gândeam c, probabil, situaiile stresante, responsabilitile de serviciu îi las amprenta. Îns „am riscat” s fac i un test de sarcin. Dou liniue mult ateptate! Am plâns, am plâns de bucurie! Dumnezeu a dat rspuns! Au urmat luni de fericire, pregtiri pentru venirea pe lume a fecioraului nostru, Alexandru. Analize perfecte, USG – fr devieri de la norm. Dar prin tot amalgamul de emoii frumoase, Dum- nezeu a strecurat câteva semne c acest copil ateptat de noi va fi unul „diferit”.
21 septembrie 2016. Alexandru d semne c e gata s prseasc deja csua lui temporar. Maternitatea. Primul strigt. Msurri. Verificri. Alexandru se las scldat în iubire i tandree în braele mele, ale soului. Nimic deosebit, doar c, deseori, comportamentul medicului i al moaei prea a fi, într-un fel, suspect. Deja, în salon am fost anunat, ca printre altele, c al meu copil are unele trsturi specifice pentru sindromul Down, îns urma ca neurologul s ne vorbeas- c despre aceasta. Îns eu, practic, nu mai aveam nevoie de nici o precizare. tiam. Eram, într-o msur, pregtit. Dup ce s-a confirmat suspecia prin analiza la cariotip, au început adevratele provocri.Partea mai complicat a fost c noi, ca prini, nu puteam s inem mîna pe pulsul dezvoltrii copilului nostru. Motivul a fost lipsa de informare. Din instituiile medicale, nu am primit indicaiile constructive necesare, unde s apelm, care sunt perspectivele. Mult prea cenuie a fost prezentat palitra. Într-un final, Dumnezeu a gsit o cale. Am ajuns la un neurolog cu inim mare. Doamna Vasilisa ne-a îndreptat la centrul de reabilitare.
Cu ajutorul Domnului, am putut trece peste prognozele derutate ale unor specialiti care, privindu-l pe Alexandru, dincolo de oligofrenie, retard, nu vedeau nimic, sau vedeau foarte i foarte puin. Sistemul medical ruginit pe alocuri nu ne-a împiedicat s dm pas cu pas aripi fecio- raului nostru. Ajungând la Centrul Republican de Reabilitate pentru Copii, am respirat adânc cu bucurie, cci acolo ne-au fost plmdite râvna i curajul, Alexandru obinînd rezultate palpabile. Domnul e bun!
Continuare în pagina 6
6 ZÂMBET DE COPIL, Anul 3, nr. 7, decembrie 2018
Periodic gratuit cu apariie semestrial, în tiraj de 63 exemplare
Furnicue Uite,-mi zise o feti frumuic foc, aici, am fcut eu o piscin pentru câteva furnici.Tare mult cred c le place, am adus i o saltea, e cam moale, c-i din pâine, dar, s tii, se bat pe ea! Le-am fcut i trambulin, c-am furat, sst, o mslin, hai, furnico, în picioare, urc-te
Povestea lui Alexandru Urmare din pagina 5 În toat aceast perioad de cutare, prinii,
rudele i prietenii buni i fideli au fost deschii i gata s ne susin cu rugciuni, surse financi- are, timp i dedicare. Soul meu, Sergiu, a avut
destul putere, înelepciune i dragoste s ne scalde în grij i afeciune atât pe mine, cât i pe feciora. Am fost binecuvântai!
Astfel, harul de a fi prini ne-a venit la pachet cu frumoasa revelaie c Domnul e cu noi mereu în barc. Ori de cîte ori apelm la El, El nu ne refuz, nu ne ignor, ba mai mult decît atît: El are un plan minunat pentru toi i cu toate cir- cumstanele vieii. M bucur nespus de mult cci, atunci când flcul nostru va sfâri frumoasa alergare aici pe pmânt, Dumnezeu necondi- ionat îl va primi în braele Sale i în Împria Sa. Viitorul lui Alexandru de aceast, cât i de cealalt parte a cerului, e în mîna Domnului.
Alexandru e un copil cu sindromul Down. Copil care iubete i este foarte iubit. Copil cu dreptul la o familie, la educaie, la o via bine- cuvântat, de care i are parte. Toate datorit Domnului Iisus! Eu, mam a unui copil cu sin- dromul Down, care, asumându-i cu dragoste i demnitate rolul dat, a îneles sensul versetului „Cum mângâie pe cineva mam-sa, aa v voi mângâia i Eu”, zice Domnul – Isaia 66:13. Ce mare har e s tii c la fel cum îi mângâi copilul, la fel eti mângâiat i tu de Dumnezeu!
Copiii sunt o binecuvântare. Indiferent cum sunt sau nu sunt. Tot ce necesit fiecare din ei e dragoste, acceptare, încurajare, îngrijire i implicarea în viaa lor a societii, a oamenilor integri. Har i pace tuturor!
Cu mult dragoste, Familia Sergiu, Irina i Alexandru Galer
pe scobitoare! Vezi, aici e numai ap, furnicuele s-ncap, c sunt multe i-or s vin i mai multe la piscin. Dar nu îneleg de ce, dup ce le stropesc bine, ca s le înv cu apa, toate fug aa de mine…
Elia David Sursa: http://www.anidescoala.ro/
Periodic gratuit cu apariie semestrial, în tiraj de 63 exemplare
PANIC MEDICAL Verdict: Sindrom Down
Am s v relatez pe scurt povestea unei m- mici ce lucreaz în strintate. Claudia e plecat de câiva ani în Anglia, la Londra, cu familia sa. Soul este electronist, lucreaz la o companie de profil din insul, mai au un bieel de aproape 3 ani, iar de curând a rmas „grea” pentru a aduce pe lume o nou via. Sunt oameni credincioi, nscui i crescui în Moldova, la Iai i nu au ezitat nici o clip, bucurându-se foarte când au aflat vestea.
Dar aici, la el acas, Sistemul e sistem, medicul este Demiurg i, dup mai multe eco- grafii, triplutest, amniocentez, paraconsultaii i ultrascanri 3-4-7D sau 9G, medicii i-au dat verdictul: „Sindrom Down”.
Mama nu mai are linite i precum toate femeile-mame ajunse în astfel de situaii - se perpelete zi-noapte. Acum când ar trebui s aibe cea mai mult linite, relaxare i bucurie din lume, nefârtatul aranjeaz astfel lucrurile încât frica, nesomnul i desndejdea pun st- pânire pe femeie, provocându-i mult ru în plan duhovnicesc, sufletesc, dar mai ales i vls- tarului ce se plmdete atât de greu i rar în zilele noastre, în pântecele modernelor mame. Tehnica, mânca-o-ar rugina, uor de manevrat de umbre neomeneti, pune bee-n roate chiar creterii armonioase a pruncilor din pântece, afectând relaii de cstorie, chiar influenând destine. Avem de-a face cu spionaj generalizat, camere de luat vederi peste tot, de la toalet pân la mas, col de strad sau chiar pân-n pat sau în sanctuarul creat de Dumnezeu pentru conceperea, dezvoltarea i naterea copiilor, unde se fac filme 4D: pântecele mamei!
„- Sunetul cel mai puternic pe care îl va auzi ftul e probabil la scanare, ultra- sunetele produc secundar în lichidul amniotic, unde AUDIBILE. Pentru a produce imagini foarte detaliate, sondele emit rapid trenuri de unde ultrasonore, fiecare mai scurt de o milioni-me de secund, astfel se vor produce unde care se vor auzi ca un sunet ascuit-pulsant, ca o garnitur de metrou trecând pe lâng urechea ftului. Astfel doctorii au observat la prunci, grimase i strâmbturi, dar i micri brute în momentul ecografierii” – extras din filmul tiinific privind dezvoltarea intrauterin a copilului: „În Pântec“ sau „In Utero”.
Dac dorii s ne sprijinii: Asociaia Down Art Therapy Cod SWIFT CECEROBU CUI 3458 2574 IBAN RO 45 CECEGJ 0130 RON 0726 755 deschis la CEC Bank Sucursala Tg-Jiu Sediu social: Mun. Tg-Jiu, Bld. Ecaterina
Teodoroiu, bl. 38A, sc. 6, ap. 20, jud. Gorj. Sau în numerar, v eliberm chitan pentru
donaia Dvs. Totodat, putei lua legtura cu noi pentru a
direciona 2% din impozitul pltit statului ctre asociaia noastr. Adresm mulumiri celor ce ne-au donat deja 2%. Formularul îl gsii aici:
https://asociatiadart.f i les.wordpress. com/2015/06/2-dart.pdf
Donaii
IMPORTANT: Eu am semnat, semneaz i tu, te rog, petiia internaional împotriva discriminrii celor cu Sindrom Down la adresa: http://stopdiscriminatingdown. com/ro/petitia/ (R.B.)
Mister Big Brother îi vâr nasul sau coada peste tot, indiferent la puditate, ruine, obraz sau demnitate, chiar dac aceste principii mai sunt înc destul de rar prezente pe la noi. Dar, singurele „minuni” propagate de ultrasunete- le pseudo-inofensive sunt enorm de multele diagnostice eronate i schimbate în ceea ce privete persoana ce se cldete 9 luni în inti- mitatea mamei i în acord cu Dumnezeu. Uite Sindromul, nu e sindromul / ba sunt gemeni, ba nu mai sunt / uite hidrocefalia – nu e hidrocefalie / sunt gemeni cu aceeai placent – ba sunt cu placente individuale /..... i aceste diferene de la cer la pmânt, apar de la un medic (ecograf) la altul, sau de la un trimestru la urmtorul! Apropo, cine mai cunoate astfel de cazuri, s le scrie la redacie.
Continuare în pagina 8
8 ZÂMBET DE COPIL, Anul 3, nr. 7, decembrie 2018
Periodic gratuit cu apariie semestrial, în tiraj de 63 exemplare
PANIC MEDICAL Verdict: Sindrom Down
Urmare din pagina 7 Depind gândul la existena unei industrii
ginecologice, ne îndreptm cugetele spre planul spiritual ce se urzete în jurul iubitei noastre fe- mei, srman i sensibil fiin ce lupt aproape mereu fr sprijinul real i concret al brbatului desfudulit de brbie, prin consumism, por- nografie i confort. Ce se petrece în tainicul i plpândul su suflet, când afl de la cel în care i-a pus toat ndejdea, prin intermediul ultramo- dernului aparat, c lumina ochilor ei, pruncul din pântecele sale, la doar 3-4 luni de la concepere, are Sindrom Down, Micro- cefalie (capul foarte mic, creierul subdezvoltat), ini- ma sau plmânii afectai?
Apoi de la iubitul so, familie i prieteni, simte presiunea unei puneri la zid, dac nu renun la... acest copil. i cum poate mama renuna la copil, alt- fel decât dându-i acordul medicului s îl chiureteze, medical vorbind, iar pe românete, s-i ciopâr- easc sau otrveasc lumina ochilor? Credei c tie care este procentul de eroare al aparatului ultra- modern, privind rezultatul ecografiei vizavi de starea de sntate a copilul ns- cut ulterior? V putem da noi un reper: din cele 14 cazuri cunoscute de verdict al ecografului: Sin- drom Down, toi cei 14 copii au fost.....sntoi tun, asta doar pentru c mamele lor au refuzat lepdarea de pruncul diagnosticat ca atare, s-au rugat cu lacrimi la Dumnezeu i acesta le-a întors plata, atunci când au nscut.... prunc sntos. V dm i câteva nume ca s nu credei c batem câmpii: Liliana din Poarta Alb (0728484074), sau soia Printelui Claudiu Banu din Constana (tel. 0723 999 296). De asemenea, Petronela din Constana (tel. 0765099480) cu verdict pentru sora ei: gemeni cu 2 placente i 2 inimi, biat i fat, iar la natere a fost doar un biat!
Urmrind un film extraordinar fcut de ameri-
cani, „În Pântec” – pe care îl gsii pe Youtube, începând de la minutul 1:33:00 (la o or i 33 minute de la început) vedei mrturii clare privind influena ecografului asupra copilului din pânte- ce: „-Sunetul cel mai puternic pe care îl va auzi ftul e probabil la scanare, ultrasunetele produc secundar în lichidul amniotic, unde AUDIBILE. Pentru a produce imagini foarte detaliate, sonde- le emit rapid trenuri de unde ultrasonore, fiecare mai scurt de o milionime de secund, astfel se vor produce unde care se vor auzi ca un sunet ascuit-pulsant, ca o garnitur de metrou trecând
pe lâng urechea ftului. Astfel, doctorii au obser- vat la prunci, grimase i strâmbturi, dar i micri brute în aceste interval.”
Aadar, realizând veri- dicitatea acestor judeci electronice, dar i de „ino- fensivitatea” lor asupra pl- pândului creier în formare, sau a mamei expuse de 9-12 în sarcin, constatând i creterea proporional a operaiilor, de la o cezarian din 200 de nateri în urm cu 30 de ani, la peste 80% în multe centre maternale în zilele noastre, observm cu regret slbirea radical a sistemului imunitar al noului val de copii, care rcesc i se îmbolnvesc imediat.
Revenind la oile noas- tre, când mama Claudia afl acest stigmat peste pruncul su, este pe bun dreptate distrus i nu îi mai rmâne decât o singur ndejde, cea pe vertical, spre Cer. Starea aceasta de apsare se propag pân în România, inclusiv la noi în cas, nevasta mea fiindu-i fost coleg i bun prieten.
La nivelul haiducesc i anti-tehnic la care am devenit, urmare a câtorva zeci de cazuri ase- mntoare întâlnite ori povestite (inclusiv cele în care copilul are sexul diferit de imaginea sau filmul „ecografului” ultramodern), ne revoltm din nou i ndjduim doar în lsarea dezvoltrii pruncului în mâinile lui Dumnezeu. Din strin-
9ZÂMBET DE COPIL, Anul 3, nr. 7, decembrie 2018
Periodic gratuit cu apariie semestrial, în tiraj de 63 exemplare
tate mai vin înc 2 ecografii avans de natere, cu acelai Down, rezultat. Mama nu renun la lupt, îi cheam toate ajutoarele pe care le poate strânge în plan duhovnicesc, pentru cea mai important lucrare în atari situaii: veghea i rugciunea.
Astfel, în ziua Sfinilor Trei Ierarhi, Ioan, Vasile i Grigore, pe 30 Ianuarie 2016, Creatorul nu ine cont de verdictele umane i hotrte altceva!
Ceva care s ne întoarc (pentru a câta oar?), cu faa ctre Adevr, singura realitate concret! Bieelul nou-nscut este perfect sntos i mul- tumete la toat lumea de Rugciune, dar mai ales încercatei sale mame i Sfântului Andrei, al crui nume îl poart! Hristos A Înviat!
Leonard Vancu, extras din,,Sfatul Familiei” nr. 8 -
http://www.sfatulfamiliei.ro/
Octombrie, luna contientizrii sindromului Down
Luna octombrie a acestui an a fost marcat drept luna de informare cu pri- vire la sindromul Down, o lun în care se srbtorete viaa persoanelor cu sindrom Down în întreaga lume, subli-
niindu-se contribuiile valoroase pe care aceti oameni le aduc familiilor lor i comunitilor. La începutul acestui an, întreaga lume a aflat faptul c Islanda e ara care a „eradicat practic” sindromul Down, deoarece aproape 100% din copiii
nenscui islandezi, diagnosticai cu acest sindrom, sunt avortai. Într-o mrturie emoionant depus în cadrul unei sub- comisii a Camerei Statelor Unite, Frank Stephens, actor, le-a spus participanilor:
„Sunt un om cu sindrom Down i eu merit s triesc!”. „Serios, nu simt c ar trebui s-mi justific existena”, a mai afirmat Stephens.
Avocatul Quincy Jones de la Fundaia Global Down Syndrome a descris elocvent contribuiile semni- ficative pe care oamenii cu sindrom Down le-au adus lumii i a deplâns practica periculoas de a avorta copiii cu sindromul Down, echivalând-o cu
„soluia final” a nazismului. (Sursa: PNCI - www.pncius.org, noiem-
brie 2017) Sursa: http://www.culturavietii.ro/2017/
10 ZÂMBET DE COPIL, Anul 3, nr. 7, decembrie 2018
Periodic gratuit cu apariie semestrial, în tiraj de 63 exemplare
Peste 90% dintre copiii cu Trisomie 21 (sindrom Down) sunt avortai. Ce va urma?
Diagnosticul prenatal nu a promovat acceptarea din partea societii. „Nu ai tiut asta dinainte?” aud mereu prinii afectai. Doar 10% dintre copiii cu sindromul Down mai ajung astzi s se nasc, majoritatea dintre acetia din cauz c nu s-a identificat la timp trisomia.
Copiii cu sindromul Down se pare c nu se potrivesc cu lumea noastr modern. Multe familii sufer de o mare presiune social sau financiar, astfel încât un DA fa de copilul lor nenscut pare s fie imposibil.
Fiecare copil, i copiii notri cu sindromul Down au un DREPT LA VIA; este datoria, chiar responsabilitatea noastr s le asigurm acest drept fundamental. Suntem provocai s aprm dreptul la via.
Mama unui copil afectat a spus: „Noi ne-am decis pentru acest copil, deoarece a fost un copil dorit i ne-am gândit c doar nu putem pur i simplu s-l trimitem înapoi precum o comand de la magazin i s primim altul în loc.”
Viaa omeneasc merit ocrotirea noastr de la bun început pân la moartea natural. Societile occidentale sunt impreg- nate de valorile cretine. Dintre acestea face parte demnitatea
inalterabil a vieii omeneti. Predecesorii notri au întemeiat patria noastr frumoas din încredere în Dumnezeu, în „numele lui Dumnezeu cel Atotputernic”!
Contribuiile caselor noastre de asigurri se mresc din an în an i lovesc tot mai mult familiile noastre cu muli copii. Unde se mai pot economisi cheltuieli în aparatul nostru sanitar de stat? Nu cumva la cei mai sraci i slabi ai notri, la copiii notri cu sindromul Down? S ne angajm curajos, în cazul în care la urmtoarea revizie a asigurrilor de sntate nu se mai admit costurile medicale ale copiilor cu sindrom Down. În calitate de ar cretin s nu permitem niciodat acest lucru!
Viitoarelor mame li se ofer teste de sânge în vederea stabilirii unui diagnostic prenatal!
Cataloagele de servicii oferite de ctre casele de sntate din Europa prevd de acum tot mai mult teste de sânge pentru diagnosticul prenatal – pentru a putea reaciona din timp! Mamele în devenire se afl în faa alegerii de a se supune diagnosticului prenatal pentru a recunoate defectele genetice în stare incipi- ent sau s renune la test. De când genetica este în stare s dea un diagnostic al bolilor înainte de natere, viitorii prini se afl în faa unor conflicte uriae, care nu existau cu un timp în urm. Noul test de sarcin a condus în ultimii ani la o cretere extrem a întreruperilor de sarcin.
Cifrele arat o imagine sumbr: Odat descoperii cu trisomie 21, de acum 90% dintre toi
feii sunt avortai! Lumea nu devine mai bun prin faptul c este locuit de oameni aparent „perfeci”, ci atunci când cresc soli- daritatea uman, acceptarea i respectul reciproc.
Hotrârea Curii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) a decis acordarea unei despgubiri pentru cazul în care nu se face avort. Curtea a formulat mai multe sentine prin care a acor- dat femeilor gravide o despgubire, din cauz c li s-a refuzat avortul (printre altele, cauza Alicja Tysiac din Polonia)!
Unii oameni cu sindrom Down aproape c nu sunt restricionai în viaa lor i pot chiar s absolve o facultate, în
Copiii cu Sindrom Down – „deeurile” societii moderne
VIDEO. O bucurie din darurile simple, dar nepreuite ale vieii: Surioara i-a luat friorul paralizat ca partener la balul de absolvire a colii elementare!
O feti din Brazilia nu a vrut s mearg la balul de absolvire a colii elementa- re decât dac fratele ei, care sufer de paralizie cerebral i este imobilizat în scaunul cu rotile, o însoete ca… parte- ner. Urmrii surpriza i emoia pe care le trdeaz chipul lui înainte de începerea dansului!
Video i sursa: http://stiripentruviata.ro/ video-o-bucurie-din-darurile-simple-dar- nepretuite-ale-vietii-surioara-si-a-luat- fratiorul-paralizat-ca-partener-la-balul-de- absolvire-a-scolii-elementare/
Periodic gratuit cu apariie semestrial, în tiraj de 63 exemplare
ansa celor care susin avortul la cerere este c nici un copil avortat nu îi poate apra viaa i dreptul la via- . Practic, adulii decid s ia viaa cuiva care din diferite motive li se pare c îi încurc.
Dar este ocant ca cineva care se afl exact într-una dintre situaiile cele mai întâlnite de avort s vorbeasc. Când Frank Stephens, actor american i participant la Special Olympics, a vorbit pe 25 octombrie în faa Con- gresului SUA, un astfel de sentiment l-au trit cei care au fost de fa i triesc cei care îi citesc mrturia.
Marea majoritate a copiilor diagnosticai intrauterin cu sindromul Down sunt avortai. În Islanda procentul este aproape 100%, în Danemarca este 98%, în Marea Britanie este 90%.
Aadar, Frank Stephens se numr printre puinii supravieuitori. Când cere protejarea persoanelor cu diza- biliti, inclusiv înainte de natere, i alocarea de finanare pentru cercetri ale acestei condiii genetice, el cere ca cei ca el s nu mai fie avortai.
Ca i cum ar spune: „De ce ai vrea s m avortai pe mine?”
Redm mai jos în format video cu transcriere integral declaraia lui în Congresul SUA. Este o nou voce care arat cum prin avort se pierd oameni reali, oameni ca fiecare dintre cei care trim, oameni care s-ar bucura de via i ar bucura i pe alii în viaa lor.
Domnule Preedinte, Stimai membri ai comisiei, Ca s nu existe nicio confuzie, dai-mi voie s spun c
nu sunt cercettor. Totui, nimeni nu tie mai mult despre sindromul Down decât mine. Orice vei afla azi aici, v rog s nu uitai un lucru: Am sindrom Down i o via care merit trit.
Din pcate, se promoveaz ideea c nu este nevoie de cercetare cu privire la sindromul Down, mai ales din moment ce testele prenatale pot s identifice aceast afec- iune înainte de natere, fcându-se doar recomandarea ca sarcinile respective s fie întrerupte.
Este greu pentru mine s stau aici i s ascult aceste cuvinte.
Continuare în pagina 12
VIDEO & TRANSCRIERE integral. Actorul Frank Stephens în faa Congresului SUA despre
avortarea copiilor cu sindrom Down: „Am sindrom Down i o via care merit trit!”
schimb alii sunt dependeni de ajutor strin i trebuie chiar s triasc într-un cmin.
Apel urgent la rugciune: Societatea noastr refuz tot mai mult copiilor notri cu sindrom Down dreptul la via. Dar Dumnezeu i-a creat i pe ei, are un plan i cu ei. Deseori ei aduc o îmbogire comunitii noastre umane, reprezint un dar i deseori pot, în ciuda handicapului lor, s realizeze ceva mre în viaa lor.
Îi rog pe prietenii notri ai vieii nenscute, bisericile noastre, comunitile noastre cretine s se roage, pentru ca aceti copii ai notri cu sindromul Down s fie în continuare recunoscui i ocrotii în ara noastr.
Fundaia „Ja zum Leben” – Mame în nevoi, Uznach Pius Stössel, preedinte
Sindromul Down în Islanda: 100% din copii, avortai!
Între timp, în Islanda toi copiii diagnosticai cu sindromul Down sunt omorâi înainte de natere. Aceasta se arat într-un raport actual al CBS, la care au fost invitai o consilier pro-avort, un om de tiin i mame de copii cu sindromul Down. i o islandez cu sindromul Down a fost invitat la cuvânt. Femeia povestete: „Nu ai un sentiment bun. Vreau ca oamenii s vad c eu sunt ca toi ceilali.” În 2009 înc s-au nscut 3 copii cu sindromul Down în Islanda, dar între timp rata avortului a urcat la 100%.
Penny Nance, preedinte al „Concerned Women for America”, critic practica islandez desemnând-o în mod clar ca fiind eugenie. „Totul este o barbarie de cel mai ru soi. Ce va urma? Ca o anumit ar s omoare pe toi bebeluii feminini în pântece? Oh, stai, c China deja face asta. Nu mai exist grani când te urci pe trenul devalorizrii vieii umane.”
i actria Patricia Heaton îi arat indignarea fa de practica islandez. Pe Twitter scrie: „Islanda nu terge sindromul Down. Ea doar omoar pe fiecare ce îl poart. Este o mare diferen.”
Sursa: Islanda (kath.net) http://www.culturavietii.ro/2017/10/19/copiii-cu-sindrom-deseurile-societatii-moderne/
12 ZÂMBET DE COPIL, Anul 3, nr. 7, decembrie 2018
Periodic gratuit cu apariie semestrial, în tiraj de 63 exemplare
Imaginea emoionant a unui participant la maratonul din New York care trece linia de sosire cu copilul su în brae, a devenit subiect de interes în presa american. Elizabeth Griffin, un fotograf venit s-i surprind prietena la linia de sosire, a surprins imaginea unui brbat care alerga cu un copil în brae.
„Nu sunt sigur c muli oameni l-au vzut, pentru c bebeluul a adormit foarte repede, dar nu am mai vzut aa ceva. Tatl i-a srutat copilul pe cap i a continuat s alerge”, a scris apoi Elizabeth pe un site de socializare încercând s-l identifice pe brbat. Este vorba de Robby Ketchell, un vechi maratonist. A participat la multe curse, dar aceasta a fost una special. Fiul acestuia, Wyatt, care
are apte luni, s-a nscut cu Sindromul Down. În acest an Robby a vrut s alerge la maraton în onoarea copilului.
„Am avut de parcurs un drum greu. Wyatt este cel mai bun, cel mai curajos copil pe care-l cunoatem, iar a alerga la maraton pentru el a fost extrem de important pentru familia noastr”, a povestit Marya Ketchell, mama copilului.
Wyatt s-a nscut prematur i a avut nevoie de 67 de zile la terapie intensiv, iar în aprilie anul viitor va suferi o intervenie chirurgical pe cord deschis.
Sursa: http://stiripentruviata.ro/din-dragoste-pentru-fiul-sau-cu- sindromul-down-un-tata-si-a-purtat-copilul-in-brate-la-un-maraton/
Urmare din pagina 11 Îneleg c oamenii care promoveaz aceast „soluie
final” spun c noi nu ar trebui s existm. Aceast viziune este o prejudecat venit dintr-o concepie depit des- pre viaa cu sindrom Down. Serios, am o via minunat!
Am confereniat la universiti, am jucat într-un film premiat i într-o emisiune TV distins cu premiul Emmy i am vorbit în faa a zeci de mii de tineri despre valoarea incluziunii în redarea mreiei Americii. Am fost de dou ori la Casa Alb – i nu srind gardul, ci invitat de fiecare dat.
V spun la modul cel mai serios c nu simt nevoia s- mi justific existena, dar, pentru cei care pun sub semnul întrebrii valoarea persoanelor cu sindrom Down, vreau s menionez trei lucruri.
În primul rând, noi reprezentm o oportunitate medi- cal pentru societate, un model pentru cercetarea medi- cal a cancerului, bolii Alzheimer i a bolilor autoimune. În al doilea rând, suntem o surs neobinuit de puter- nic de fericire: un studiu de la Universitatea Harvard a descoperit c persoanele cu sindrom Down, precum i prinii i fraii acestora, sunt mai fericii decât populaia general. Poate c mcar gradul de fericire conteaz? i, în al treilea rând, noi, cei cu sindrom Down, suntem primii care simim pulsul tendinelor eugenice de la ora actual. Le oferim tuturor ocazia de a reflecta cu privire la cât de etic este s alegem care fiine umane merit s primeasc ansa de a tri. Aadar ajutm la comba- terea cancerului i a bolii Alzheimer i cretem gradul de fericire din lume. Chiar nu se gsete un loc i pentru noi pe lumea aceasta?
Chiar nu se gsete i pentru noi un rând în bugetul cheltuielilor de cercetare în domeniul sntii?
La un nivel mai profund personal, nu v pot spune cât de mult înseamn pentru mine c acel cromozom în plus pe care îl am poate conduce la aflarea unui rspuns cu privire la boala Alzheimer. Este probabil ca acest ho s îmi fure cândva amintirile i chiar întreaga via. E foarte greu pentru mine s spun aceasta, dar deja îmi rpete mama. V rog s v gândii la toi acei oameni pe care îi iubii la fel de mult cum îmi iubesc i eu mama. Ajutai-ne s realizm ceva, dac nu pentru mine i mama, atunci mcar pentru dumneavoastr i cei dragi ai dumneavoastr. Finanai aceste cercetri. Haidei s fim America, nu Islanda sau Danemarca. Haidei s cutm rspunsuri, nu „soluii finale”. Haidei s ne pro- punem eradicarea bolii Alzheimer, nu a sindromului Down.
V mulumesc. Avortarea copiilor cu sindrom Down continu s fie o
practic uzual, invocându-se sindromul Down, dei înc din 2008 s-a constatat4 c sperana de via a persoanelor cu sindrom Down crescuse atunci la peste cincizeci de ani, fa de 25 de ani în anii 1980. Din pcate, în pofida acestei realiti îmbucurtoare, apar tot mai multe mr- turii, inclusiv la noi în ar, despre presiunile la care sunt supuse mamele de copii nenscui diagnosticai in utero cu sindrom Down pentru a-i avorta. Este cineva care ar avea curajul s îi zic lui Frank Stephens c ar fi trebuit avortat?
Atunci aceeai atitudine trebuie s existe în cazul celorlali copii asemenea lui Frank Stephens!
4. https://www.thenewatlantis.com/publications/at-home-with-down- syndrome
actorul-frank-stephens-in-fata-congresului-sua-despre-avortarea-copiilor- cu-sindrom-down-am-sindrom-down-si-o-viata-care-merita-traita/
...„Am sindrom Down i o via care merit trit!”
Din dragoste pentru fiul su cu Sindromul Down, un tat i-a purtat copilul în brae la un maraton
S ajutm o tânr mmic! Am copilrit alturi de Georgiana, acum ea este