Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din România Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din România Anul XX Anul XX DECEMBRIE 2019 DECEMBRIE 2019 Pag.4-5 Pag. 6 M M o o n n i i t t o o r r u u l l D D r r e e p p t t u u r r i i l l o o r r O O m m u u l l u u i i Dup` 30 de ani Dup` 30 de ani |NCEPE PROCESUL |NCEPE PROCESUL REVOLU}IEI REVOLU}IEI DA CAPO! DA CAPO! De[i România a revenit la, cu ghilimelele de rigoare, capitalis- mul chiaburesc de acum o sut` de ani, de care de altfel era foarte mândr`, noii mo[ieri [i chiaburi nu se mai g`sesc pe ogoarele [i la hotarele ]`rii, ci prin prim`rii, pre- fecturi, consilii jude]ene, prin tot felul de agen]ii deconcentrate sau prin birourile MAI, SRI, SIE, STS, la structurile jude]ene din subordi- nea acestora, precum [i \n haina de procurori [i judec`tori. S-au reorientat [i reorganizat b`ie]ii [i fetele noastre acum când societatea a trecut prin 50 de ani de comunism [i 30 de ani de capitalism de jungl` [i cumetrie! P`i de unde s` mai fie ogoare, când le-au vândut str`inilor sau le-au dat bunicilor no[tri, care [i-au pierdut nu doar puterea de munc` de alt`dat`, ci [i interesul pentru p`mântul roditor de alt`dat`? Ciocoiul modern de azi s-a apucat s` scrie c`r]i despre con]inutul c`rora habar nu are, pentru c` nu sunt scrise de el. Sunt c`r]i pe care nu le cite[te nici m`car autorul, c`ci vorba aia, el personalizeaz` ]ara! Tr`im \n ]ara paradoxurilor, unde cheltuielile ocazionate cu ritualul \nmormânt`rii conteaz` mai mult decât decedatul, chel- tuielile [i fastul de la o nunt`, \nsemnând restaurantul meniul, l`utarii, mesenii ierahiza]i dup` valoarea lor \n structurile so- ciet`]ii [i desigur, cât s-a câ[tigat de pe urma nun]ii, conteaz` mai mult decât iubirea dintre mire [i mireas`. Tr`im vremuri \n care fizicul conteaz` mai mult decât inteli- gen]a. De fapt tuturor le plac banii, mai mult decât orice, c`ci, nu-i a[a, cu bani po]i cump`ra orice vrei, pân` [i dragoste! Tr`im de altfel \n cultura ambalajului [i poleielii, \n total dis- pre] fa]` de con]inut. Suntem invada]i de Fake news-uri! Tr`im \n România, ]ara pe care eu continui s` o iubesc [i unde, dup` 30 de ani de capitalism clientelar [i falimentar, am ajuns \n situa]ia \n care agricultura este la... p`mânt, sistemul de iriga]ii... a intrat la ap`, p`durile... sunt pe butuci, industria alimentar`... s-a alterat, metalurgia... s-a topit, mineritul... a fost \ngropat, industria de ap`rare... a explodat, avia]ia... este \n cer, serviciile medicale... sunt \n com`, \nv`]`mântul... a r`mas re- petent [i nici m`car cu sportul nu st`m mai bine... am cam dat- o \n bar`!!! La fel ca multe alte ]`ri ale lumii, [i România ne ofer` zilnic un peisaj de bâlci [i t`mb`l`u f`r` seam`n. Avem telefonul f`r` fir, aragazul f`r` flac`r`, ma[ina f`r` chei [i alimente f`r` gr`simi, la pachet cu tinerii f`r` serviciu, armata f`r` armament [i muni]ie, dar mai ales directori f`r` scrupule [i bune maniere. Observ`m c` tr`im \n ]ara \n care se ofer` rela]ii f`r` funda- ment, vedem femei [i b`rba]i f`r` fric` nici m`car de Dumne- zeu, copii f`r` tat`, sentimente f`r` inim`, educa]ie f`r` valoare [i tineri f`r` maniere. De fapt, r`sturnarea sistemului de valori pare f`r` sfâr[it, totul ne las` f`r` cuvinte, dar [i mai trist, totul devine f`r` speran]`. Avem un infinit de „f`r`”! Caragiale spunea: „Neamul acesta nu e un neam stricat, e numai nef`cut \nc`. E \nc` nelimpezit de mizeriile seculare sub care a mocnit”. Eu mi-a[ dori ca aceast` na]iune s` ia \ndemnul culturii Cu- cuteni, care ne sugereaz` ca, dup` o 100 de ani de fr`mânt`ri [i nerealiz`ri, s` ardem tot [i s` o lu`m de la \nceput. Singura cale de \nnoire [i \mprosp`tare pentru România se va putea face luând-o de la cap`t prin educa]ie [i cultur` [i s` uit`m trecutul care nu ne-a f`cut deloc bine, cel pu]in \n ultimul secol, dac` ne vrem un altfel de viitor pentri copiii no[tri. Deci: da capo, maestre! Florentin SCALE}CHI Florentin SCALE}CHI Pre[edinte fondator O.A.D.O. Pre[edinte fondator O.A.D.O. UNIREA, ROMÂNISMUL {I TEZAURUL Adeseori, o mare parte a românilor zice mereu „]ara asta” . „|n ]ara asta“ nu e ca pe nu [tiu unde. {i o c\r\ie tot mai aspru, ca \ntr-un concurs de \njur`turi care se \ncheie cu enormit`]i de genul „m-am s`turat de ea [i m` car!” Ba, s-a banalizat [i \ntrebarea „tu nu pleci?“, plus c` a devenit o mod` s` spun` „vrem o ]ar` ca afar`“, f`r` s` adauge „dar f`r` munca de acolo!”, cea din`untru fiind o pacoste n`scut` din c\rteal` [i lene, o nenorocire, o caricatur`, o via]` pe dos care nu ni se mai potrive[te toc- mai nou`, de[tep]ii [i smecherii planetei. Iar cei pleca]i sunt neparat cei frumo[i, descurc`re]i, valorile, eroii [i curajo[ii. S` nu-i atingi cu „`[tia“ c` le [tirbe[ti onoa- rea [i le pocne[te dispre]ul! Ei trimit bani, ei se \nvelesc \n steagul tricolor, ei voteaz` dup` ul- timele cerin]e. Ei sunt români la distan]` pentru care mul]i dintre cei de acas` nu sunt decât ro- mânii absen]i care nu sunt \n stare s` ridice ]ara pe care emigra]ii [i-o amintesc din copil`rie sau o viseaz` la b`tr\ne]e? Cei de acas` sunt [tirbi, antidemocratici, an- tieuropeni, antiprogres [i sunt vinova]i de fap- tul c` Bucure[tii nu-s ca Londra [i nici Slobozia ca Milano. Oameni buni! {i dac` ]ara noastr` nu-i „]ara asta”, ci o minune de ]ar`, o gr`din` de vis populat` cu toate soiurile de vorbitori de limba român` care \[i v\neaz` gre[elile ca s`lb`ticiu- nile \nsetate de sânge? Poate c` ]ara noastr` este locuit` de ni[te „`[tia” z`natici care nu izbutesc nicicum s` fie cet`]eni adev`ra]i [i s` se str\ng` \n comunit`]i? Dac` „]ara a[a” este minunea noastr` la care ne uit`m ca ni[te orbe]i \nr`i]i? Dac` totul este numai \n mintea noastr` ca o acoperire pentru neputin]a de a ne aduna [i de a o ridica la \n`l]imea celorlalte? {i dac` ea ne \ng`duie s` fim ai ei cu tot pe- simismul nostru acru, cu toate evad`rile [i re- nun]`rile noastre [i ne prime[te la ea pentru adev`rat` \mp`care? Dac` ea ne \nso]e[te prin na[tere [i nu ne p`r`se[te nici pe lumea cealalt`? Dup` ce ani [i ani, secole la r\nd, a fost un vis, un ideal, o casa cl`dit` cu greu, de ce a de- venit o ]int` a nemul]umirilor [i oc`rilor noas- tre, tocmai c\nd este r\vnit` de cei care nu au suferit pentru ea? }ara noastr`, iart`-ne p`catele, c`ci numai de ziua ta ne aducem aminte c` ai t`i suntem, iar tu nu e[ti a noastr` dec\t o jum`tate dintr- o clipire de stea! Cornel Cornel NISTORESCU NISTORESCU cotidianul.ro 1 Decembrie 2019 ZIUA }~RII ZIUA }~RII NOASTRE NOASTRE
Transcript
Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaPublica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din România A n u l X XA n u l X XDECEMBRIE 2019DECEMBRIE 2019
D A C A P O !D A C A P O !De[i România a revenit la, cu
ghilimelele de rigoare, capitalis-mul chiaburesc de acum o sut`de ani, de care de altfel era foartemândr`, noii mo[ieri [i chiaburinu se mai g`sesc pe ogoarele [i lahotarele ]`rii, ci prin prim`rii, pre-fecturi, consilii jude]ene, prin totfelul de agen]ii deconcentrate sauprin birourile MAI, SRI, SIE, STS, lastructurile jude]ene din subordi-nea acestora, precum [i \n hainade procurori [i judec`tori.
S-au reorientat [i reorganizatb`ie]ii [i fetele noastre acum când
societatea a trecut prin 50 de ani de comunism [i 30 de ani decapitalism de jungl` [i cumetrie!
P`i de unde s` mai fie ogoare, când le-au vândut str`inilorsau le-au dat bunicilor no[tri, care [i-au pierdut nu doar putereade munc` de alt`dat`, ci [i interesul pentru p`mântul roditorde alt`dat`?
Ciocoiul modern de azi s-a apucat s` scrie c`r]i desprecon]inutul c`rora habar nu are, pentru c` nu sunt scrise de el.Sunt c`r]i pe care nu le cite[te nici m`car autorul, c`ci vorbaaia, el personalizeaz` ]ara!
Tr`im \n ]ara paradoxurilor, unde cheltuielile ocazionate curitualul \nmormânt`rii conteaz` mai mult decât decedatul, chel-tuielile [i fastul de la o nunt`, \nsemnând restaurantul meniul,l`utarii, mesenii ierahiza]i dup` valoarea lor \n structurile so-ciet`]ii [i desigur, cât s-a câ[tigat de pe urma nun]ii, conteaz`mai mult decât iubirea dintre mire [i mireas`.
Tr`im vremuri \n care fizicul conteaz` mai mult decât inteli-gen]a. De fapt tuturor le plac banii, mai mult decât orice, c`ci,nu-i a[a, cu bani po]i cump`ra orice vrei, pân` [i dragoste!
Tr`im de altfel \n cultura ambalajului [i poleielii, \n total dis-pre] fa]` de con]inut. Suntem invada]i de Fake news-uri!
Tr`im \n România, ]ara pe care eu continui s` o iubesc [iunde, dup` 30 de ani de capitalism clientelar [i falimentar, amajuns \n situa]ia \n care agricultura este la... p`mânt, sistemulde iriga]ii... a intrat la ap`, p`durile... sunt pe butuci, industriaalimentar`... s-a alterat, metalurgia... s-a topit, mineritul... a fost\ngropat, industria de ap`rare... a explodat, avia]ia... este \n cer,serviciile medicale... sunt \n com`, \nv`]`mântul... a r`mas re-petent [i nici m`car cu sportul nu st`m mai bine... am cam dat-o \n bar`!!!
La fel ca multe alte ]`ri ale lumii, [i România ne ofer` zilnicun peisaj de bâlci [i t`mb`l`u f`r` seam`n. Avem telefonul f`r`fir, aragazul f`r` flac`r`, ma[ina f`r` chei [i alimente f`r`gr`simi, la pachet cu tinerii f`r` serviciu, armata f`r` armament[i muni]ie, dar mai ales directori f`r` scrupule [i bune maniere.
Observ`m c` tr`im \n ]ara \n care se ofer` rela]ii f`r` funda-ment, vedem femei [i b`rba]i f`r` fric` nici m`car de Dumne-zeu, copii f`r` tat`, sentimente f`r` inim`, educa]ie f`r` valoare[i tineri f`r` maniere.
De fapt, r`sturnarea sistemului de valori pare f`r` sfâr[it, totulne las` f`r` cuvinte, dar [i mai trist, totul devine f`r` speran]`.Avem un infinit de „f`r`”!
Caragiale spunea: „Neamul acesta nu e un neam stricat, enumai nef`cut \nc`. E \nc` nelimpezit de mizeriile seculare subcare a mocnit”.
Eu mi-a[ dori ca aceast` na]iune s` ia \ndemnul culturii Cu-cuteni, care ne sugereaz` ca, dup` o 100 de ani de fr`mânt`ri[i nerealiz`ri, s` ardem tot [i s` o lu`m de la \nceput.
Singura cale de \nnoire [i \mprosp`tare pentru România seva putea face luând-o de la cap`t prin educa]ie [i cultur` [i s`uit`m trecutul care nu ne-a f`cut deloc bine, cel pu]in \n ultimulsecol, dac` ne vrem un altfel de viitor pentri copiii no[tri.
Deci: da capo, maestre!
F lorentin SCALE}CHIFlorentin SCALE}CHIPre[edinte fondator O.A.D.O.Pre[edinte fondator O.A.D.O.
U N I R E A , R O M Â N I S M U L { I T E Z A U R U L
Adeseori, o mare parte a românilor zicemereu „]ara asta” .
„|n ]ara asta“ nu e ca pe nu [tiu unde. {i oc\ r\ie tot mai aspru, ca \ntr-un concurs de\njur`turi care se \ncheie cu enormit`]i degenul „m-am s`turat de ea [i m` car!”
Ba, s-a banalizat [i \ntrebarea „tu nu pleci?“,plus c` a devenit o mod` s` spun` „vrem o ]ar`ca afar`“, f`r` s` adauge „dar f`r` munca deacolo!”, cea din`untru fiind o pacoste n`scut`din c\rteal` [i lene, o nenorocire, o caricatur`,o via]` pe dos care nu ni se mai potrive[te toc-mai nou`, de[tep]ii [i smecherii planetei. Iar ceipleca]i sunt neparat cei frumo[i, descurc`re]i,valorile, eroii [i curajo[ii.
S` nu-i atingi cu „`[tia“ c` le [tirbe[ti onoa-rea [i le pocne[te dispre]ul! Ei trimit bani, ei se\nvelesc \n steagul tricolor, ei voteaz` dup` ul-timele cerin]e. Ei sunt români la distan]` pentrucare mul]i dintre cei de acas` nu sunt decât ro-mânii absen]i care nu sunt \n stare s` ridice]ara pe care emigra]ii [i-o amintesc dincopil`rie sau o viseaz` la b`tr\ne]e?
Cei de acas` sunt [tirbi, antidemocratici, an-tieuropeni, antiprogres [i sunt vinova]i de fap-tul c` Bucure[tii nu-s ca Londra [i nici Sloboziaca Milano.
Oameni buni! {i dac` ]ara noastr` nu-i „]araas ta”, ci o minune de ]ar`, o gr`din` de vis
populat` cu toate soiurile de vorbitori de limbaromân` care \[i v\neaz` gre[elile ca s`lb`ticiu-nile \nsetate de sânge?
Poate c` ]ara noastr` este locuit` de ni[te„`[tia” z`natici care nu izbutesc nicicum s` fiecet`]eni adev`ra]i [i s` se str\ng` \n comunit`]i?
Dac` „]ara a[a” este minunea noastr` la carene uit`m ca ni[te orbe]i \nr`i]i?
Dac` totul este numai \n mintea noastr` cao acoperire pentru neputin]a de a ne aduna [ide a o ridica la \n`l]imea celorlalte?
{i dac` ea ne \ng`duie s` fim ai ei cu tot pe-simismul nostru acru, cu toate evad`rile [i re -nun ]`rile noastre [i ne prime[te la ea pentruadev`rat` \mp` care?
Dac` ea ne \nso]e[te prin na[tere [i nu nep`r`se[te nici pe lumea cealalt`?
Dup` ce ani [i ani, secole la r\nd, a fost unvis, un ideal, o casa cl`dit` cu greu, de ce a de-venit o ]int` a nemul]umirilor [i oc`rilor noas-tre, tocmai c\nd este r\vnit` de cei care nu ausuferit pentru ea?
}ara noastr`, iart`-ne p`catele, c`ci numaide ziua ta ne aducem aminte c` ai t`i suntem,iar tu nu e[ti a noastr` dec\t o jum`tate dintr-o clipire de stea!
Cornel Cornel NISTORESCUNISTORESCUcotidianul.ro 1 Decembrie 2019
ZIUA }~RII ZIUA }~RII NOASTRENOASTRE
MON 12 DEC_19._MONIT OADO a 03.12.2019 00:05 Page 2
DIN AMERICADIN AMERICAVINE CRIZAVINE CRIZA!!TsunamiulTsunamiuls`r`ciei s`r`ciei m`tur` planetam`tur` planeta
Când credeam [i noi c` am sc`patde s`r`cie o dat` cu instalarea „Guver„Guver--nului meu 2”nului meu 2”, iat` c` America ne d`\n cap cu cele mai proaste ve[ti.
Un adev`rat tsunami al s`r`ciei vam`tura planeta \n viitorul apropiat [i nuvorbim aici despre sc`derea niveluluide trai; asta-i o problem` minor`, o re-zolv` C\]u finan]istu’ din pix.
Ce ne a[teapt` se cheam` foamete[i disperare, unii vorbesc despre o b` -t`lie apocaliptic` pentru supra vie ]uirecare va duce omenirea \n pragul r`z -boiului. [i acest scenariu nu a fost de-cupat din foi recuperate de pe la ni[ teregizori refuza]i de industria Holly-woodului, bie]i homle[i cu viziuni pr` -p`s tioase.
Nicidecum, este fix predic]ia econo -mi[tilor de peste Ocean, speciali[ti \n
anticiparea crizelor. Crahul bate la u[`, folks!
Un reportaj difuzat de mai multeteleviziuni, cu o durat` de 42 deminute, descrie crunta realitate aAmericii anului 2019.
S`r`cia s-a dezl`n]uit \n cea mai bo -gat` ]ar` din lume!
Lipsa de ad`post, foametea [i ru -[inea sunt st`ri de fapt pentru mai binede 40 de milioane de cet`]eni ameri-cani. Sau, hai s` spunem altfel, dou`Românii tr`iesc sub limita subzisten]ei.
Mult, pu]in? Anali[tii nu dau alte r`spunsuri de -
cât cele oferite de cifre, iar statisticaspune c` sunt de dou` ori mai multnec`ji]i ai sor]ii decât acum 50 de ani!
R`zboiul a trecut, lumea a evoluat,dar s`r`cia s-a acutizat pentru ameri-canii de rând [i asta \ntr-un ritm extremde alert.
}ara asigura]ilor social}ara asigura]ilor social
Mul]i oameni tr`iesc exclusiv dinasigur`ri sociale.
De exemplu, \n regiunea minier` abazinului Apala[ilor (un fel de Valea Ji-ului a SUA), este ceva obi[nuit ca toatecump`r`turile s` se fac` achitând cu
bonuri de mas`. Banul „cash” aproa -
pe a disp`rut de pepia]`!
Cei care \[i pierdcasa nu sunt pu]ini,din contr`.
Dovad` stau [ivânz`rile/ \nchirierilede rulote.
Alunga]i din pro-priile locuin]e deb`nci prin executorijudec`tore[ti, americanii ajung s` semute \ntr-o rulot` (ori chiar [i un cort!),indiferent dac` vorbim de o persoan`singur` sau o familie cu copii.
S` ne mut`m \n Los Angeles, perlaCoastei de Vest. Exist` atât de mul]ihomle[homle[i (oameni ai str`zii) \ncât or-ganiza]iile de mediu [i ONG-urile so-ciale au \nceput s` construiasc` micicolibe din lemn pe care le ofer` dreptad`pst pentru cei nevoia[i.
|n 1930, \n timpul Marii Depresiuni(criza care a schimbat planeta), existau500.000 de copii abandona]i \n Ame -rica.
Prezentul \nseamn` de trei ori maimul]i – 1,5 milioane de copii stau pestr`zi, cer[esc, fur` din buzunare, sebat de mici pentru a supravie]ui \n
jungla urban`.Efectul este a[teptat s` ating` Eu-
ropa \n viitorul apropiat, asta dac` n-af`cut-o deja, doar c` nu realiz`m noi.America are 40 de milioane de oamenifl`mânzi, iar la por]ile Europei bathoarde \nfometate de migran]i veni]idin Orient [i Africa.
|i deosebe[te doar statutul – uniisunt cet`]eni cu drepturi depline, al]iidoar viseaz` la el. {i la un codru depâine.
Ziua când foametea va divor]a dera]iune e foarte aproape [i acela va fiadev`ratul proces al con[tiin]ei uneina]iuni.
Nicholas Nicholas CEZARCEZARnational.ro 28 Noiembrie 2019
}ARA LUI ”}ARA LUI ”NUNU ” ” PENTRU PRO{TI...PENTRU PRO{TI...Am copil`rit [i mi-am tr`it prima parte a
tinere]ii \n cultura public` a lui NU. |n parcurierau sute de t`bli]e dreptunghiulare de tabl`care spuneau „NU c`lca]i pe iarb`! NU rupe]iflori! Contravenien]ii vor fi amenda]i potrivitlegii!”.
Dup` ce \nv`]asem s` citesc, dac` m`duceam s`-mi iau mingea de pe iarba sacr`din parcuri, [tiam c` \nc`lcam legea.
|n vagoanele de tren existau ni[te pl`cu]eemailate, interbelice, ale c`ror urma[e su -pravie]uiesc [i azi, prin care c`l`torii erausf`tui]i, \n c\teva limbi, s` nu scoat` capul pefereastr`. Cu explica]ia c` po]i fi accidentatdin cauza asta. Alt` adresare!
Dup` ce am mai crescut am descoperit c`NU era moneda de schimb a autorit`]ilor cupopula]ia, de pe urma c`reia \nflorise oadev`rat` cultur` popular` a dela]iunii.
Erau turna]i vecinii, chiar [i prietenii saurudele de grade apropiate ale informatorilor.
Pe atunci, Hembei – era o porecl` –, unuldintre copiii cu care ne jucam pe Popa Soare,ne-a explicat pa[nic, atunci c\nd noi ne \ntre-bam a cui e strada aceea, a noastr` sau a in-vadatorilor de pe Romulus, c` estrada par tidului. Mama lui Hem-bei era secretar` de partid la unspital.
România nu mai era \n r`zboide peste 15 ani [i lupta, chipurile,pentru pace [i \n]e legere \ntrepopoare.
Doar c` ziarele din copil`riamea abundau de \ndemnuri lavigilen]` [i la lupt` \mpotriva cap-italismului, \n numele ap`r`riinoastre \mpotriva R`zboiului Re -ce, pornit de capitali[ti.
Dup` 1964, \n ziare au \ncetat treptat ata -curile la adresa capitalismului, dar nu [i po-litica lui NU, care a func]ionat p\n` la c`derearegimului comunist.
Ai fi zis c` dup` aceea se va termina cuaceste formul`ri de cazarm` \n stare der`zboi: Nu face]i aia! Nu care cumva s` face]iailalt`!
Aiurea! Stilistica statului [i a institu]iilorcare depind de stat continu`, de 30 de ani,cu acelea[i NU-uri proste[ti, de inspira]ie to-talitar`, care [i-au dovedit impoten]a.
A[tept de mul]i ani ca statul [i regiile salemai mult sau mai pu]in autonome s`-mispun` ce fericit a[ fi dac` a[ face nu [tiu ce,\n loc s` m` amenin]e cu amenzi.
Sau, cum ar veni, ca statul s`-mi spun` c`nu crede c` eu vreau s` \ncalc legile, ci s`-midea de \n]eles c` el, statul, [tie c` eu nu vreaus` le \ncalc [i c` m` ajut` s` n-o fac.
Pentru asta \ns` statul trebuie s` aib` grij`ca eu, cu micile mele \nc`lc`ri ale legii, pen-tru care pot fi amendat, s` m` conving`, prinputerile sale, c` marii infractori nu se bucur`de alt tratament dec\t mine.
Altfel, ce \ncredere pot avea \n legile noas-tre [i \n cei ce le aplic`?
Cr ist ian TEODORESCU Crist ian TEODORESCU catavencii.ro 22 Noiembrie 2019
O.A.D.O. - ROM~NIAO.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ O.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social special al Consiliului Economic [i Social
al Na]iunilor Unite - al Na]iunilor Unite - ECOSOC - ONUECOSOC - ONU
D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . F L O R E N T I N S C A L E } C H IF L O R E N T I N S C A L E } C H IIon COSTEI - Consilier [tiin]ific Ion COSTEI - Consilier [tiin]ific
Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ Colaboratori externiColaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Mircea CHELARU,: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Mircea CHELARU,
Delia CORNEA, Liviu MAN, Adrian NQSTASE, Monica NI}ESCU, Damian PAL, Doru Dorian POPESCU,Delia CORNEA, Liviu MAN, Adrian NQSTASE, Monica NI}ESCU, Damian PAL, Doru Dorian POPESCU,Bogdan POPOVICI, Emil SÎRBU,Octavian {TIREANU, Marian TUDOR, Corneliu VLAD, George VELICUBogdan POPOVICI, Emil SÎRBU,Octavian {TIREANU, Marian TUDOR, Corneliu VLAD, George VELICU
Colectiv de redac]ieColectiv de redac]ie: : Cristina Doriana CÎMPAN, Cristina Doriana CÎMPAN, Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICIDan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI
Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: [email protected] sau [email protected]: [email protected] sau [email protected]
PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI
Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publica]ia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficiipecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.
Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 2
B l o g n o t e sB l o g n o t e s
Pân` aici a fost, ne-a fost, eram tentat` s` spun. Campania pentru alegerile preziden]iale a fost prilejul cu care ne-
am sim]it b`ga]i \n seam`, chiar r`sf`]a]i. Atâta dulcea]` n-a mai catifelat de mult timp glasul politicienilor
\n adresarea c`tre cet`]eni. De la alegerile precedente, fire[te.„Dragii mei, dragi români” am fost apela]i abundent \n aceast`
perioad`. Dac` nu se \ncheia campania electoral`, cred c` ne-am fi luat-o
\n cap [i am fi uitat scopul real din spatele vorbelor cu miere, fistic[i sarailii.
Noroc c` gura p`c`tosului adev`r gr`ie[te [i ne-a trezit un glastare [i r`spicat care spunea c` „`[tia” din diaspora nu sunt b`ga]icum ar trebui \n seam`, ar`tând exact pre]uirea politicianului fa]`de cet`]eanul votant.
De fapt, „`[tia” suntem to]i, chiar dac` alinta]i sezonier „dragiimei”, „dragi români”, sau „eroii cu [tampila”.
Vom vedea cât ne va costa acest eroism, cu care ne avânt`m ciclic,doar-doar se va petrece ceva [i \n favoarea noastr`.
Perioada de dulceg`rii [i promisiuni s-a \ncheiat, cu sau f`r` dez-bateri. Aproape c` nici nu mai conteaz`. A[tept`m cu speran]`schimbarea. România a stat prea mult \n]epenit` \n vorbe, \nproiecte doar pe hârtie, \n iluzii.
„Dragii români” s-au s`turat de minciun`, de sfidare, de discursuridemagogice [i chiar patetice pe alocuri.
Vor s` li se respecte promisiunile f`cute. Vor s` tr`iasc` \ntr-o ]ar` cu spitale dotate corespunz`tor, s` cir-
cule pe [osele [i autostr`zi civilizate. |[i doresc, \n general, lucruri debun sim], care ar putea fi onorate dac` banii pentru investi]ii n-ar fidirija]i \nspre cu totul alte destina]ii decât cele corecte.
Nu e de ajuns s` le fie m`rite salariile [i pensiile, plac` ce ruleaz`la infinit, ca un patefon uitat \n priz`, \n toate discursurile.
Momeala aceasta s-a \nvechit [i nu prea mai face victime. Sunt [ialte lucruri importante pe care românii [i le doresc pentru ]ara lor,pentru copiii lor.
De sloganuri zaharisite s-au s`turat. A[teapt`, ca mereu, cu spe -ran]`, schimbarea.
Sigur c` schimbarea nu se face peste noapte, dar …„Dragii mei, dragi români”, „`[tia” suntem azi. Vom vedea de mâine ce va fi.
Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU- membru UZPR -- membru UZPR -
MON 12 DEC_19._MONIT OADO a 03.12.2019 00:05 Page 3
Consiliul de inovare \n domeniul ap`r`rii este un co -mitet consultativ federal independent, constituit dinpersonalit`]i din domeniul inteligen]ei artificiale [i dindomeniile complementare, care lucreaz` \n industrie,mediul academic [i organiza]ii non-guvernamentale,cu misiunea de a sus]ine deciziile liderilor militari, custudii [i analize \n domeniile amintite. Principiile pu -blicate nu au caracter obligatoriu pentru Pentagon,\ns` ofer` un numitor comun tuturor agen]iilor ap`r`riiStatelor Unite \n abordarea unui subiect atât de sensi-bil cum este cel al producerii [i utiliz`rii \n lupt` a„robo]ilor uciga[i”.
Recomand`rile trateaz` doar aspectele inedite deetic` \n utilizarea inteligen]ei artificiale \n afacerileap`r`rii, neacoperite de cadrul legal [i institu]ional ex-istent pentru gestionarea problematicii de referin]`.
Cinci pr incipi i de et ic` pentru ut i l izareaCinci pr incipi i de et ic` pentru ut i l izareaintel igen]ei art i f ic ia le \n afacer i le ap`r`r i iintel igen]ei art i f ic ia le \n afacer i le ap`r`r i iDemersul pentru elaborarea setului de principii de
etic` care ar trebui urmate de Departamentul Ap`r`rii\n dezvoltarea [i operarea armelor super-inteligentebazate pe inteligen]a artificial` a fost ini]iat la mijloculanului trecut, \n contextul preocup`rilor Pentagonuluicu privire la men]inerea ascendentului global al SUA\n domeniul tehnologiilor avansate cu utilizare dual`[i, \n mod special, al inteligen]ei artificiale, care se con-tureaz` drept noul teren al „competi]iei globale dintremarile puteri”.
Totodat`, la \nceputul acestui an, pre[edintele Do -na ld Trump adopta Ordinul executiv pentru men ]i -nerea suprema]iei americane \n domeniul inte ligen]eiartificiale. Cu acel prilej, ofi]erul de pres` al Ap`r`riideclara \n cadrul evenimentului de prezentare public`a noii strategii, sus]inut al`turi de gl. lt. Jack Shanahan,primul director al Centrului |ntrunit pentru Inteligen]aArtificial` al Departamentului Ap`r`rii, c` „Ordinul ex-ecutiv este fundamental nu numai pentru cre[tereaprosperit`]ii na]iunii americane, dar [i pentru \nt`rireasecurit`]ii na]ionale”, dup` cum aminteam \n analizamea publicat` la acea dat`.
Pe parcursul ultimului an [i jum`tate, Consiliul deinovare \n domeniul ap`r`rii a derulat un amplu pro-ces de analiz` cu privire la etica aplica]iilor militare aleinteligen]ei artificiale, cu participarea industriei, medi-ului academic [i sectorului privat.
Conform Departamentului Ap`r`rii, „consiliul a or-ganizat o multitudine de consult`ri publice, a inter-vievat mai mult de 100 de reprezentan]i ai p`r]ilordirect interesate [i a g`zduit \ntâlniri lunare cu un grupinformal de lucru al Departamentului din care au f`cutparte [i reprezentan]i ai statelor partenere. De aseme-nea, consiliul a derulat dou` exerci]ii practice cu lideri[i exper]i din cadrul DOD, ai comunit`]ii de intelligence[i mediului academic”. |ntregul proces a fost derulatsub egida Strategiei Na]ionale de Ap`rare adoptat` depre[edintele Trump \n 2018, \n care inteligen]a artifi-cial` este inclus` printre tehnologiile cu poten]ialul de„a schimba caracterul r`zboiului” [i asumat` ca priori-tate a investi]iilor \n cercetarea [i dezvoltarea de noicapabilit`]i.
La finalul demersului au rezultat urm`toarele cincipri ncipii:
1. Responsabi l i tateaResponsabi l i tateaFactorul uman ar trebui s` exercite nivelurile potri -
vite de judecat` [i s` r`mân` responsabil pentru dez-voltarea, dislocarea, utilizarea [i valorificarea sistemelorde inteligen]` artificial` ale Departamentului Ap`r`rii.
Tema men]inerii controlului uman asupra compor-tamentului armelor super-inteligente este probabil celmai fierbinte punct al dez ba terilor actuale cu privire laviitorul r`zboiului. Evolu]iile tehnologice accelerate [icompeti]ia acerb` pentru dominarea spa]iului hiper-tehnologizat al ap` r`rii au poten]ialul de a \mpingefactorii responsabili spre acceptarea de compromisuridin ce \n ce mai mari cu privire la gradul de autonomieal inteligen]ei artificiale \n luarea deciziilor critice pecâmpul de lupt`.
De aceea, „responsabilitatea” nu trebuie s` r`mân`doar la nivel de recomandare, ci ar trebui transpus` \nnorme de drept interna]ional promovate prin tratateinterna]ionale destinate non-prolifer`rii tehnologiilorcare pot ie[i total de sub controlul uman.
2. Juste]eaJuste]eaDepartamentul Ap`r`rii ar trebui s` \ntreprind` m` -
suri concrete pentru evitarea modelelor ce pot con-duce la discriminare \n dezvoltarea [i dislocarea de
sisteme de inteligen]` arti-ficial` de tip combat [i non-combat, cu poten]ialul de acauza prejudicii oamenilordin neaten]ie.
Discriminarea \n deciziile luate de inteligen]a artifi-cial` ar putea s` provin` din modul \n care armele in-teligente sunt programate pentru a recunoa[te „amicii”[i „inamicii” pe câmpul de lupt`.
De altfel, tema nu este nou`, iar istoria conflictuluieste \nc`rcat` de exemple de erori de interpretare astatutului comba tan]ilor, care au condus la producereaunor tragedii \nscrise ast`zi \n manualele de lec]ii \nv` -]ate ale armatelor marilor puteri militare. Prin urmare,logica codurilor de programare a echi pa mentelorsuper-tehnologizate va trebui s` pre\ntâm pi ne inter-pret`rile eronate sau apari]ia de disfunc]ionalit`]i carear putea produce v`t`m`ri militarilor [i civililor sau dis-trugeri de echipamente \n mod accidental.
3. Trasabi l i tateaTrasabi l i tateaDisciplina inginereasc` a inteligen]ei artificiale din
Departamentul Ap`r`rii ar trebui s` fie suficient deavansat` pentru ca exper]ii tehnici s` \n]eleag` \n modadecvat tehnologia, procesele de dezvoltare [i me -todele de operare ale sistemelor de inteligen]` artifi-cial`. Trasabilitatea include transparen]a [i controluldisemin`rii metodologiilor, surselor de date, proce-durilor de proiectare [i documenta]iilor tehnice.
|n esen]`, sistemele avansate de asigurare a calit`]iiacoper` cerin]ele majore de transparen]` [i control alproceselor \nglobate \n ingineria sistemelor complexe.
Cu toate acestea, consiliul de inovare a consideratimportant s` transpun` regulile generale de disciplin`inginereasc` la nivel de principiu de etic`, probabilpentru a pre\ntâmpina o libertate prea mare de im-proviza]ie \n momentele critice ale dezvolt`rii [ioper`rii sistemelor de arme super-inteligente. Maimult, principiul urm`re[te impunerea unei rigori apar -te \n utilizarea informa]iilor sensibile din interiorul eco-sistemului de inteligen]` artificial` pentru ap`rare, cutoate c` instinctul de autoprotec]ie informativ` ar tre-bui s` fie impregnat \n gena lucr`torilor din domeniilesecurit`]ii [i ap`r`rii na]ionale.
4. |ncrederea|ncredereaSistemele de inteligen]` artificial` ale Departamen-
tului Ap`r`rii ar trebui s` beneficieze de un domeniude utilizare explicit, bine definit. Siguran]a, securitatea[i robuste]ea unor asemenea sisteme ar trebui testate[i certificate pe \ntreg ciclul de via]` al acestora, \ncadrul strict al domeniului lor de utilizare.
Principiul „\ncrederii” guverneaz` \ntreaga arhitec-tur` institu]ional` american` responsabil` pentru cerc-etarea, dezvoltarea, produc]ia, achizi]ia [i operareasis temelor de armament.
De altfel, Departamentul Ap`r`rii a dezvoltat cel maiavansat cadru organizatoric pentru gestionarea eficien -t` a chestiunii sensibile a asigur`rii suprema]iei tehno-logice globale americane, fundamental` pentru pre- zervarea pozi]iei de unic` super-putere militar` global`a Statelor Unite. Prin urmare, un astfel de principiu deetic` decurge firesc din tradi]ia american` a procesuluide management al achizi]iilor pentru ap`rare, care ainspirat majoritatea sistemelor similare adoptate destatele membre NATO.
5. ControlulControlulSistemele de inteligen]` artificial` ale Departamen-
tului Ap`r`rii ar trebui s` fie proiectate [i fabricate pen-tru a \ndeplini cu precizie scopul stabilit, având \nacela[i timp capacitatea de a detecta [i evita apari]iaerorilor cu poten]ial de a pune \n pericol via]a, precum[i de a fi dezactivate prin interven]ie uman` sau \nmod automat atunci când sunt evidente escaladareanedorit` \n utilizarea dispropor]ionat` a for]ei sau unalt comportament neinten]ionat, \n faza de operare.
Principiul „controlului” \ntrege[te tabloul principiiloretice \n utilizarea inteligen]ei artificiale, cu accent peimportan]a men]inerii posibilit`]ii interven]iei umane\n diferite faze de operare \n lupt`, \n scopul evit`riiescalad`rii neinten]ionate sau nepotrivite a for]ei dis-tructive \mpotriva adversarului.
Totodat`, controlul va fi necesar pentru evitarea re-torsiunii efectelor distructive la ]int` [i afect`rii nein-ten]ionate a vie]ii propriilor operatori.
Recomand`ri pentruRecomand`ri pentruimplementareaprincipi i lor de et ic`implementareaprincipi i lor de et ic`
Consiliul de inovare \n domeniul ap`r`rii a formulat[i un set de recomand`ri \n sprijinul implement`rii \ncadrul Departamentului Ap`r`rii a principiilor formu-late, chiar dac` responsabilitatea revine \n exclusivitateoficialilor militari.
De altfel, gl. lt. Jack Shanahan [i-a exprimat „spe -ran]a” c` „recomand`rile vor conduce la stabilirea unuistandard pentru utilizarea responsabil` [i etic` a unorasemenea instrumente [bazate pe inteligen]a artifi-cial`”.
Aceste recomand`ri se refer` [i se reflect` \n toatedi mensiunile organizatorice ale institu]iei militare,pornind de la palierul de decizie [i lan]ul de comand`[i mergând pân` la cercetare, dezvoltare, produc]ie,educa]ie [i instruire.
Accentul este pus pe importan]a racord`rii tuturorfazelor inginere[ti din cadrul ciclului de via]` al sis-temelor militare la principiile de etic`, prin impunereade standarde de performan]` care s` confere garan]iiferme c` dezvolt`rile viitoare vor putea fi ]inute subcontrol de factorul uman.
De altfel, \ntreaga arhitectur` de ac]iune [i respon-sabilitate propus` de comitetul de inovare ar trebui s`fie coordonat` de un comitet director de nivel strate-gic, aflat \n subordinea direct` a loc]iitorului [efului De-partamentului Ap`r`rii. Acest comitet ar trebui s` fieresponsabil pentru supravegherea adecv`rii dezvol -t`rilor stimulate de obiectivele strategiei Pentagonuluicu privire la inteligen]a artificial` la cele cinci principiide etic` enun]ate.
Totodat`, \n viziunea Consiliului de inovare pentruap`rare, transparen]a procesului va putea fi asigurat`prin dezbaterea anual` a principalelor provoc`ri eticeap`rute \n domeniul inteligen]ei artificiale, \n cadrulunei conferin]e cu participare interna]ional`.
Concluzi iConcluzi iInteligen]a artificial` are poten]ialul de a deveni cea
mai important` tehnologie din istoria omenirii. Algoritmii de inteligen]` artificial` reprezint` aplica]ii
informatice care au capacitatea de colectare, organi-zare, analiz` [i valorificare a datelor existente \n scopullu`rii de decizii f`r` interven]ie uman`.
Asemenea aplica]ii sunt utilizate pe scar` larg` \nlumea afacerilor, \ns` [i-au dovedit utilitatea [i \ndomeniul gestion`rii volumelor mari de informa]ii desecuritate [i ap`rare na]ional`. Totu[i, perspectiva ex-tinderii aplica]iilor de inteligen]` artificial` pentru co-manda [i controlul sistemelor de armament a creatnumeroase dezbateri \n ultimii ani, cel pu]in \n interi-orul societ`]ilor democratice, [i ridic` unele semne de\ntrebare cu privire la morala l`s`rii deciziilor de via]`[i moarte specifice r`zboiului la latitudinea ma[inilorde calcul.
Ca urmare, Consiliul de inovare \n domeniul ap`r`riirecomand` ca viitoarele sisteme complexe de arma-ment bazate pe inteligen]` artificial` s` fie „responsa -bile”, „juste” [i „controlabile” pentru a conferi „\n cre- dere” c` nu vor produce tragedii din gre[eal` sau \nmod necontrolat.
|n pofida numeroaselor ambiguit`]i legate de im-pactul aplica]iilor militare ale inteligen]ei artificiale,exist` un acord cvasi-general cu privire la poten]ialulacestora de a schimba logica r`zboiului viitorului.
Mai mult, exist` numeroase studii care men]ioneaz`c` inteligen]a artificial` va fi prezent` pe câmpul delupt` chiar mai devreme decât ne-am putea a[tepta,\n mod special \n conflictele asimetrice.
Ceea ce ast`zi \ngrijoreaz`, cel pu]in \n aceea[i m` -sur` cu utilizarea neconform` a sistemelor inteligentede arm` intrate \n dotarea for]elor armate, provine dinposibilitatea de utilizare a unor asemenea sisteme deactori non-statali violen]i.
De aceea, ac]iunile unilaterale nu sunt suficiente. Al`turi de impunerea unor standarde etice foarte
clare \n domeniul super-tehnologiilor militare, guver-nele vor trebui s` creeze un spa]iu de dezbatere [i co-operare pentru adoptarea de m`suri comune concrete,care s` asigure stoparea [i controlul prolifer`rii ro -bo]ilor uciga[i.
Niculae INiculae I ANCU ANCU monitorulapararii.ro 25 noiembrie 2019
Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 3
R e s u r s e s e c r e t eR e s u r s e s e c r e t e
Consiliul de inovare \n domeniul ap`r`rii al Statelor Unite a publicatConsiliul de inovare \n domeniul ap`r`rii al Statelor Unite a publicatla \nceputul lunii un set de principii de etic` care ar trebui urmate dela \nceputul lunii un set de principii de etic` care ar trebui urmate deagen]iile ap`r`rii interesate \n dezvoltarea de capabilit`]i militare bazateagen]iile ap`r`rii interesate \n dezvoltarea de capabilit`]i militare bazatepe inteligen]a artificial` [i de structurile de for]` responsabile pentru utipe inteligen]a artificial` [i de structurile de for]` responsabile pentru uti--lizarea acestora \n lupt`.lizarea acestora \n lupt`.
Etica robo]ilor uciga[i Etica robo]ilor uciga[i sub lupa comunit`]ii sub lupa comunit`]ii americane de interese americane de interese \n domeniul \n domeniul inteligen]ei artificialeinteligen]ei artificiale
MON 12 DEC_19._MONIT OADO a 03.12.2019 00:05 Page 4
Românismul este spiritualitatea [i su-fletul, credin]` [i datinile str`mo[e[ti,dragostea [i suferin]a, datoria [i onoa -rea/mândria tuturor care \n spa]iu [i timps-au identificat cu toate aceste atribute [ielemente enumerate mai sus… spa]iulfiind cel din dreapta [i stânga coloaneivertebrale a României [i anume Carpa]ii,aceste ]inuturi str`bune, pe numele lor:Maramure[, Cri[ana, Banat, Transilvania,Oltenia, Muntenia, Moldova, Dobrogea.Cu triste]e amintesc c` lipsesc din compo-nen]`: Cadrilaterul, Basarabia, ]inutul Cer -n`utilor, ]inutul Bugului [i al Tisei, ]inutulTimocului [i al Banatului sârbesc.
F`r` nicio inten]ie de a leza \n vreun feldemnitatea vecinilor de ast`zi ai Româ -niei, trebuie s` amintim aceste lucruri –m`car aici, \n aceste pagini – [i s` amin -tim fra]ilor no[tri de dincolo de fruntariilede ast`zi ale }`rii, c` ne gândim la ei, c` \iiubim [i ii a[tept`m.
Vicisitudinile [i dra mele istorice princare a trecut va[nicul [i r`bd`torul poporro mân au f`cut \n timp [i spa]iu (desprespa]iu am vorbit, iar despre timp… elcoboar` \n negura vremurilor milenare) cahotarele poporului român s` se modificeori prin dictate, ori prin agresiuni du[ -m`noase – toate \ndreptate \mpotrivafiin]ei ortodoxiei [i credin]ei române[ti.
Tocmai de aceea acest popor brav [iblajin a avut de suferit enorm \n milenar`sa existen]` dramele r`zboaielor [i maiales, ale urm`rilor acestora au l`sat r`nidureroase [i suferin]e greu de vindecat \nfiin]a [i con[tin]a na]ional` româneasc`.
Noi, cei care am tr`it dramele doctrinei[i ideologiei marxist-leniniste, nu vom finiciodat` de acord cu ceea ce afirma \nianuarie 1848 Friedrick Engels, [i anume:
“Românii sunt un popor f`r` istorie…destina]i s` piar` \n furtuna revolu]iei
mondiale, pentru c` ei sunt suporteri fa-natici ai contra-revolu]iei [i vor r`mâneastfel pân` la extirparea sau pierderea car-acterului lor na]ional, la fel cum proprialor existen]a reprezint` prin ea \ns`[i unprotest contra unei m`re]e revolu]ii is-torice. De aceea dispari]ia lor de pe fa]`p`mântului va fi un pas \nainte.”
Cum putem s` fim de acord cu acesteafirma]ii total nefundamentate, \n ciudamultor obstacole, opreli[ti, restric]ii, im-puneri ce le-au fost servite poporuluiromân? Toate acestea au condus \ntr-unfinal la Marea Unire de la 1 Decembrie1918, cu trecere prin Unirea Principatelor,de la 24 ianuarie 1859.
|ns` trebuie s` ne aplec`m aten]iaasupra dramei suferite de poporul r`mân\n urma primului R`zboi Mondial (care vaaduce \ntregirea neamului românesc \ncele trei provincii istorice), cât [i despreurm`rile nefaste [i tragice ale celui de-aldoilea R`zboi Mondial.
|n lumina adev`rului istoric [i a \n]e -legerii cât mai corecte a importan]ei [isemnifica]iei zilei de 1 Decembrie 1918sunt necesare câteva preciz`ri:
La 30 octombrie 1883 România aaderat la Tripla Alian]`, prin semnareaacordului cu Austro-Ungaria, acord con-trasemnat \n aceea[i zi [i de Germania.
La 12 mai 1898 se pun bazele uneialian]e militare \ntre România [i PuterileCentrale, care s-a vrut ca o alian]` defen-siv` \mpotriva unei eventuale invazii dinpartea Rusiei.
|n august 1903 regele Carol I, se \ntâl-nea la Ischl cu \mp`ratul Imperiului Aus-tro-Ungar, Franz Josef, \ntâlnire la care auparticipat [i generalii Friedrich von Beck([eful Marelui Stat Major Austriac) [iCoand` ([eful Marelui Stat Major Român);se poate observa c` \ntâlnirea avea o im-portant` nu numai politic`, ci [i militar`
|n anii 1905 [i 1906 apare o nou` ge -nera]ie de politicieni români precum IonI.C. Br`tianu [i Tache Ionescu, care suntdeschi[i unei noi politici de alian]e,diferit` de cea a regelui Carol I, care pre-fer` s` men]in` alian]a cu Germania [iAustro-Ungaria.
Cauza acestei schimb`ri \n politicavremii era tratamentul r`u la care erausupu[i românii din Transilvania.
|n 1912 se simte un aer nou, proap`t,de schimbare \n politic` extern` de la Bu-
cure[ti. |ncepea astfel o lupt` de reo rien -tare a Regatului României c`tre Fran]a,Anglia [i Italia. Chiar [i c`tre Rusia…
La 10 octombrie 1914 regele Carol I alRomâniei se stinge din via]` la castelulPele[ din Sinaia. Funerariile regelui au co-stat 300.000 de franci, iar taxele de suc-cesiune, 2.5 milioane de franci.
Atât \n perioada neutralit`]ii, cât [i \ntimpul r`zboiului, Banca Na]ional` aRomâniei a fost singurul sprijin financiaral statului, iar \n ac]iunea de realizare aidealului na]ional, guvernul român a avutla dispozi]ie dou` instrumente fundamen-tale: Armata Român` [i Banca Na]ional`a României.
Austro-Ungaria este tot mai agresiv` \nrela]iile cu România, furioas` de indeciziaautorit`]ilor de la Bucure[ti, ca [i de unelem`suri economice restrictive.
Românii din Bucovina sunt sili]i s` scrieregelui Ferdinand I c` sunt foarte mul -]umi]i de guvernul imperial austro-ungar[i \l roag` s` nu le mai duc` grija. Maipu]in noroco[i, românii de sub st`pânireamaghiar` sunt sili]i s` fac` mitinguri pro-asupritori.
|n aceast` perioad` autorit`]ile austro-ungare continu` decorarea românilor dinarmata imperial` austro-ungar`. E o do -vad` a vitejiei acestora, dar \n acela[i timp[i de perpetuare a dramei unor oamenitrimi[i silnic la lupt`.
|n contextul politico-militar din perioa -da 1912-1916, România intr` \n r`zboi \n28 august 1916, cu gândul – \ntre altele– [i pentru a recupera Basarabia, pierdut`\n 1812.
|n 28 august 1916, armatele românetraverseaz` Carpa]ii [i p`trund spre inimaTransilvaniei, fiind \ntâmpinate cu dra -goste [i \nsufle]ire de popula]ia româ -neasc`.
Puterile Centrale [i-au regrupat rapidfor]ele [i au supus România unei presiuniconcertate, silind-o s` lupte de dou` fron-turi, f`r` c` alia]ii ei s`-i poat` oferi ajuto -rul promis. |nd\rjirea [i eroismul osta [ilorromâni nu au putut evita dureroasa \n -frângere de la Turtucaia (ast`zi pe malulbulg`resc al Dun`rii), ca [i dureroasaepopee a retragerii spre Moldova [i ocu-parea celei mai mari p`r]i a teritoriuluina]ional, inclusiv a Bucure[tiului, de c`trearmatele inamice.
aliN
gttld
fme
idarit
cbb
cpen
fr[pd
vrnmA]d
MM
D E N U N } D E A M P L O A R ED E N U N } D E A M P L O A R E
Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 4
D E Z I U A N A } I O N A L ~D E Z I U A N A } I O N A L ~
U N I R E A , R O M Â N I S M U L { I T E Z A U R U L
Foto
: P
aul
FIR
AN
Foto
: P
aul
FIR
AN
MON 12 DEC_19._MONIT OADO a 03.12.2019 00:05 Page 5
-,
ll--
narat-`
nae
e-ria-
-n-pi
-ne`
ea--
di--r-la-ie
Deoarece evolu]ia situa]iei militare s-aagravat dramatic, \n noiembrie 1916 s-aluat hot`rârea c` guvernul, Curtea Regal`,institu]iile centrale ale statului [i BancaNa ]ional` a României s` fie mutate la Ia[i.
Se produce o pr`bu[ire a moraluluigeneral, provocat` atât de \nfrângerile \nteatrele de opera]iuni militare, cât [i de re-tragerea statului cu toate autorit`]ile salela Ia[i, ora[ care era sufocat de zeci [i zecide mii de refugia]i din calea r`zboiului.
A luat na[tere astfel o psihoz`, cum c`frontul nu va putea rezista [i c`, prin ur-mare, Moldova nu este decât o primaetap` a evacu`rii definitive spre Rusia.
Trebuie men]ionat faptul c` perioadaianuarie-februarie 1917, \n Rusia, a pro-dus un vârtej de evenimente cu efecte cat-astrofale nu numai pentru societatearuseasc`, ci efecte n`praznice pentru vi-itorul \ntregii omeniri.
Revolu]ia “burghezo-demo-cratic`” va culmina \n octom -brie acela[i an cu victoriabol [evismului \n Rusia.
Se punea astfel problemaca România s` fie anexat` Re-publicii Federative Ruse, fed-era]ie care \n scurt timp se vanumi URSS.
Hotarele României Mari aufost statornicite prin sângeleromânesc, care a curs din bel -[ug \n anii r`zboiului Mondialpe toate câmpurile de b`taiedintre Nistru [i Tisa.
Victoria alia]ilor, care a fostvictoria na ]iunilor oprimate, a fost [i victo-ria Româ niei [i a dat putin]` neamuluinostru s` \[i exprime voin]a \n adun`rilememorabile din Chi[in`u, Cern`u]i [iAlba-Iulia, unde s-a afirmat con[tiin]a na -]ional` p`s trat` vie de-a lungul veacurilorde asu prire.
Tratatele care au pus cap`t R`zboiuluiMondial [i au consfin]it hotarele RomânieiMari, nu au f`cut decât s` confirme actele
istorice s`vâr[ite prin puterea drepturilorimprescriptibile ale neamului nostru.
Timp de 20 de ani a fost dezvoltat` onou` ordine european` organizat` dup`r`zboi [i care a creat o re]ea de alian]e [ide pacte menite s` asigure securitatea [iap`rarea teritorial` a ]`rii noastre.
|n aceast` ordine de idei se poate men -]iona Tratatul de Prietenie [i Arbitraj \n -cheiat cu Fran]a, Conven]ia de Alian]aDefensiv` \ncheiat` cu Polonia, organiza -rea cu Jugoslavia [i Cehoslovacia a Micii|n]elegeri, organizarea cu Turcia, Iugo sla -via [i Grecia a |n]elegerii Balcanice, toateacestea au fost principalele acte care aucreat bazele politicii externe române[ti,având drept tel permanent ap`rarea p`cii,a independen]ei [i a integrit`]ii teritorialea ]`rii.
Politica aceasta nu a fost o politic` deimproviza]ie, ci o politic` de realism, nu afost o politic` personal`, ci a fost o politic`dictat` de voin]a \ntregului popor român.
Politica extern` a României din aceaperioad` a fost politica logic`, im pus` deurm`rile r`zboiului mondial [i reclamat`de situa]iile create prin victoria comun` aalia]ilor. Ea nu a fost realizarea unui om,nici a unui singur guvern, aceast` po litic`extern` a fost o politic` na]io nal`.
|n acest sens nu putem omite noi, caromâni, figura proeminent` a reginei Ma -ria, care a fost un ambasador [i patriot deo excep]ional` \nsemn`tate.
Nu putem omite nici hot`rârea cu careregele Ferdinand I a decis s` schimbetab`ra predecesorului sau, regele Carol I,[i s` lupte \mpotriva Germaniei, a na]iuniidin care el venise c` rege al românilor. To-todat` trebuie men]ionat numele omuluide stat Ion I.C. Br`tianu care, \mpreun` curegina Maria, a reprezentat statul Român\n Conferin]a de Pace de la Paris, \n 1919.
Tot aici trebuie men]ionat [i numele luiThomas Woodrow Wilson, pre[edinteleStatelor Unite ale Americii, care a avut unrol esen]ial la elaborarea tratatului de laParis [i care a fost de acord cu argumen -tele [i cerin]ele \ndrept`]ite ale regineiMaria.
Trecutul neamului românesc st` m`r tu -rie c` actele de cotropire s`vâr[ite \mpo -triva acestui neam brav nu au l`sat urmedurabile pe p`mântul românesc [i \ntrea -ga noastr` istorie ne-a \nv`]at c` proce-sele deschise prin for]` asupririi nu sesfâr[esc decât prin triumful drept`]ii [i avictoriei \n crezurile de unitate [i cre din]`;iar izbânzile asupririi nu au fost de cât po -pasuri trec`toare care au preg`tit izbândacea de pe urm` a luptei: unirea provinci-ilor române[ti \n grani]ele Ro mâ niei Mari.
Aceasta reprezint`, dincolo de toate, odimensiune sufleteasc` definitorie pentruspiritualitatea româneasc`.
Trebuie s` amintim c` \n decembrie1916 [i ianuarie 1917, \n urma agresiuniicombinate ale armatelor germane, aus-triece, maghiare [i bulgare, statul românse vede obligat s` evacueze \n Rusia (]a -rist`) tezaurul românesc (aur, sub di feriteforme, bijuterii [i pietre pre]ioase, odoareale Bisericii, \nscrisuri vechi, documente,obiecte de art` [i multe, multe altele),având garan]ii din partea Statului Ruspentru o p`strare \n siguran]`, cu obliga]iarestituirii tuturor acestor excep ]ionale val-ori, atunci când vremurile se vor lini[ti din
punct de vedere politico-militar, c`trepoporul român.
|ns` \n februarie 1917, \n Rusia \ncepeRevolu]ia Bol[evic`, care \l va aduce laputere \n octombrie acela[i an pe Lenin,cel care nu va mai recunoa[te \ndatoririlepe care [i le asumase statul ]arist rus.
Istoria va aduce \n curând [i cel de-aldoilea R`zboi Mondial, cu drama [i toxi -citatea lui \n ceea ce prive[te România, [ianume instaurarea sub for]a armat` a co-munismului \n ]ar`, cât [i \n estul Europei.
Astfel se poate spune c` România \[ilua adio de la tot ceea ce reprezenta Teza-urul românesc aflat \n custodia conduceriide la Moscova.
Despre acest subiect vom vorbi \ntr-unnu m`r viitor.
Deocamdat`, s` ur`m via]` lung` po -porului român [i României, [i s` nu uit`mpe cei care s-au jertfit pe câmpurile deb`t`lie pentru \ntregirea acestui neam.
LA MUL}I ANI ROMÂNI!
Adrian Romic` VLADAdrian Romic` VLAD
30 noiembrie 2019
Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 5
Q v i p r o d e s t ?Q v i p r o d e s t ?I s t o r i a î n m a r [I s t o r i a î n m a r [
UNIUNEA UNIUNEA ZIARI{TILOR PROFESIONI{TIZIARI{TILOR PROFESIONI{TI
Mare[alul August von Maken Mare[alul August von Maken --sen \n capitala României ocupa sen \n capitala României ocupa --te. Cr`ciun 1916. te. Cr`ciun 1916.
wwwwww..ooaaddoo..rroo
MON 12 DEC_19._MONIT OADO a 03.12.2019 00:05 Page 6
|nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie \ncepe dez-baterile \n camer` preliminar` \n dosarul „Revo -lu]iei”, \n care fostul pre[edinte Ion Iliescu esteacuzat de infrac]iuni contra umanit`]ii.
La acest termen, un judec`tor de camer` pre-liminar` va analiza cererile [i excep]iile ridicatede inculpa]i, dar [i de c`tre p`r]ile civile.
Conducerea Instan]ei Supreme a organizat unprogram special \ntrucât la acest termen al pro-cesului au fost emise cita]ii pentru aproximativ5.000 de persoane.
„Având \n vedere c`, la data de 29 noiembrie2019, pe rolul Sec]iei penale a |naltei Cur]i deCasa]ie [i Justi]ie se afl` dosarul nr.1045/1/2019/a1, \n care au fost emise cita]iipentru aproximativ 5.000 de persoane, \n ve -
derea asigur`rii desf`[ur`rii activit`]ii \n bunecondi]ii [i p`str`rii ordinii la sediul |naltei Cur]ide Casa]ie [i Justi]ie aducem la cuno[tin]a pu -blicului urm`toarele m`suri:
– Vineri, 29 noiembrie 2019, Arhiva Sec]iei Ici vile, Arhiva Sec]iei a II-a civile [i Arhiva Comple-turilor de 5 judec`tori nu vor desf`[ura programcu publicul;
– Registratura general` [i Arhiva Sec]iei pe-nale vor desf`[ura program cu publicul conformorarului afi[at;
– Accesul publicului \n incinta |naltei Cur]i deCasa]ie [i Justi]ie, pentru dosarul nr.1045/1/2019/a1, va fi permis \ncepând cu ora7.30”, a anun]at |nalta Curte.
Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 6
D u p ` 3 0 d e a n iD u p ` 3 0 d e a n i
Instan]a Suprem` amân` Dosarul Revolu]iei pentruInstan]a Suprem` amân` Dosarul Revolu]iei pentru21 februarie. 5000 de persoane au fost citate vineri21 februarie. 5000 de persoane au fost citate vineri
Primul termen \n Dosarul Revolu]iei a avut loc la Instan]a Suprem`,Primul termen \n Dosarul Revolu]iei a avut loc la Instan]a Suprem`,când din cele 5000 de persoane citate s-au prezentat aproximativ 600. când din cele 5000 de persoane citate s-au prezentat aproximativ 600.
Timp de 4 ore s-a f`cut apelul celor cita]i, iar dup` aceast` procedur`Timp de 4 ore s-a f`cut apelul celor cita]i, iar dup` aceast` procedur`s-a fixat urm`torul termen pentru 21 februarie 2020.s-a fixat urm`torul termen pentru 21 februarie 2020.
(...) |nalta Curte de Casa]ie [iJusti]ie precizeaz`, \ntr-un co-municat, c`, potrivit dispozi]iilorCodului de procedur` penal`, \ncauz` au fost emise un nu m`rde aproximativ 5000 de cita]ii,iar la sediul |naltei Cur]i de Ca -sa]ie [i Justi]ie au fost prezente,la termenul din 29 noiembrie2019, aproximativ 600 de per-soane.
(...) Pre[edintele Asocia]iei 21Decembrie 1989, TeodorM`rie[, a declarat vineri, la |naltaCurte de Casa]ie [i Jus ti]ie, c`dosarul Revolu]iei „a fost f`cutprost” de procurorii militari,motiv pentru care va cere resti-tuirea cauzei la Parchet, re-lateaz` Agerpres.
El sus]ine c` persoanele careau avut de suferit \n decembrie1989 sunt \ndrept`]ite s` cear`daune morale [i materiale [i deordinul milioanelor de euro.
„Vrem pedepsirea vinova]ilor[i daune morale [i materialepentru persoanele care au avutde suferit \n decembrie 1989.Asta a trasat CEDO, iar statulromân trebuie s` respecte (…) Fiecare [tie ce a suferit [i poa tes` cear` [i 10 milioane de euro[i 20 de milioane. S` goleasc`visteria bugetului na ]ional pen-tru c` ]ara este liber` datoritasacrificiului lor”, a afirmat M` -rie[.
Acesta s-a prezentat la In-stan]a suprem` pentru a parti -cipa, al`turi de sute de per- soa ne – p`r]i civile [i v`t`mate– la primul termen al judec`riidosarului Revolu]iei, \n care fos-tul pre[edinte Ion Iliescu esteacuzat de infrac]iuni contrauma nit`]ii.
El a reclamat modul \n careprocurorii au administrat pro-bele din dosar [i a anun]at c` vacere judec`torilor restituirea ca -uzei la Parchet pentru refacereaurm`ririi penale.
„Dosarul este prost f`cut dinpunct de vedere procedural [i a[vrea s` aduc un singur argu-ment. Au fost trei procurori careau lucrat \n acest caz, dar doi aurefuzat sa semneze rechizitoriul.De ce? Iar procurorul GheorgheCo[neanu, pentru toate e[e -curile politice din ultimii trei ani,\mpreun` cu Ion Alexandru, tre-buie s` plece. Dar \[i iau gradede general. Azi, Gheorghe Co[ -neanu va fi avansat [i va mai luao stea de general. Am depuscereri [i excep]ii. Decât s` olungeasc` avoca]ii lui Iliescu [iGelu Voican, care vor specula [iultima chichi]`, mai bine se re -\ntoarce dosarul la Parchet. Amcerut restituirea pe dou`-treichestiuni bine \ntemeiate”, a de-clarat M`rie[.
Pre[edintele Asocia]iei 21De cembrie consider` c` maibine se \ntoarce dosarul la pro -curori, decât s` stea ani de zileblocat \n instan]`, a[a cum s-a\ntâmplat cu dosarul Mine riadei.
„Sper s` nu p`]im aici ce s-a
\ntâmplat \n dosarul Mineriadei[i s` se anuleze toate probele [is` fie trimis la Parchet. Doi ani [iopt luni, atât are dosarul privindevenimentele din 13-15 iuniede când st` la |nalta Curte [i nueste dat` motivarea nici ast`zi.Dosarul a fost \nchis \n urm` cupatru ani. Cercet`rile au fost re-luate acum trei ani [i nu s-a f` -cut de fapt nicio cercetare. Nicim`car probele strân se de DanVoinea nu au fost utilizate. Pur[i simplu oamenii au fost che -ma]i la circa de Poli]ie [i \n -treba]i: «V` constitui]i partecivil`? {i ce sum` dori]i?». Astaera principala problem` a mi li -]ienilor, ce sum`, \n loc s` fac`anchet` [i sa g`seasc` vinova]ii.CEDO a cerut anchet` efectiv`”,a ad`ugat M`rie[.
(...) Ora 9.30: Teodor M`rie[,pre[edintele Asocia]iei 21 De-cembrie 1989, a declarat c` pre -mierul Ludovic Orban l-a sunats` \l \ntrebe cum decurge proce-dura [i dac` sunt pro ble me.
Ora 9.05: [edin]a de judecat`se transmite \n boxe, pentru caoamenii care au venit la instan]`s` aud` când sunt stri ga]i.
--- --- Judec`torii |naltei Cur]i de
Casa]ie [i Justi]ie (|CCJ) au res -pins cererea Pro cu rorului Gen-eral de confirmare a redes- chiderii urm`ririi penale \n Do -sarul Revolu]iei \mpotriva luiPetre Roman [i a lui TeodorBrate[.
Pe 8 aprilie 2019, procuroriiSec]iei militare din ParchetulGeneral au trimis \n judecat`dosarul Revolu]iei din decem-brie 1989, \n care Ion Iliescu,Gelu Voican Voiculescu, IosifRus [i Emil Dumitrescu au fostpu[i sub acuzare pentru infrac -]iuni contra umanit`]ii.
Dosarul cauzei cuprintre3.330 de volume, dintre care2.030 au fost instrumentatedup` 13 iunie 2016.
Ion Iliescu, membru [i pre [e -dinte al C.F.S.N., Gelu VoicanVoiculescu, membru C.F.S.N. [ifost vice prim-ministru al Guver-nului României, Iosif Rus, fostcomandant al Avia]iei Militare, [iEmil (Cico) Dumitrescu, fostmem bru CFSN, sunt acuza]i \ndosarul Revolu]iei din decem-brie 1989 de infrac]iuni contraumanit`]ii.
Probatoriul administrat, arat`Parchetul, a relevat c` \ntreagafor]` militar` a României, Minis-terul Ap`r`rii Na]ionale, Ministe -rul de Interne – De partamen tulSecurit`]ii Statului, precum [iG`rzile Patriotice, \ncepând cudata de 22.12.1989, orele16:00, s-au pus la dispozi]iaConsiliului Frontului Salv`rii Na -]ionale [i conducerii acestuia.
Din acela[i moment, grupulde decizie politico-militar` alC.F.S.N. a luat deciziile impor-tante cu caracter politic [i mili-tar, urm`rind accederea la pu- te rea politic` a unui grup pre-
constituit [i legitimarea politic`\n fa]a poporului român. Cerce -t`rile vizeaz` faptul c` prin insta -urarea unei psihoze gene ralizatea terorismului ar fi fost createnumeroase situa]ii de foc fratri-cid, trageri haotice, ordine mil-itare contradictorii etc..
|n acest context, \n intervalul22-30.12.1989 au fost traseaproximativ 12.600.000 de car -tu[e. Psihoza terorist` ar fi fostindus` cu inten]ie prin diversiuni[i dezinform`ri [i a provocat,dup` 22.12.1989, 862 de de-cese, 2.150 r`niri, lipsirea grav`de libertate a sute de persoane,v`t`m`ri psihice. Aceste con-secin]e tragice au fost mult maigrave decât cele ale represiuniiexercitate \n intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00), arat`pro curorii.
Totodat`, aceste diversiuni [idezinform`ri ar fi creat condi]iilecondamn`rii [i execu]iei cuplu-lui preziden]ial Ceau[escu prin -tr-un proces penal simulat.
Probatoriul administrat relev`c` Ion Iliescu [i Gelu Voican Voi -culescu ar fi dezinformat \n moddirect prin apari]iile televizate [iemiterea de comunicate de pre -s`,. contribuind ast- fel la instau-rarea unei psihoze generalizatea terorismului, [i ar fi participatla dezinformarea [i diversiuneaexercitate pentru executarea cu-plului Ceau[escu [i ar fi acceptat[i asumat politic acte di ver -sioniste comise de unele cadrecu func]ii de conducere dinM.Ap.N., f`r` a interveni pentrustoparea lor, spun procurorii.
Totodat`, Iosif Rus, \n calitatede comandant al Avia]iei Mil-itare, ar fi intervenit \n noapteade 22/23.12.1989, f`r` drept [i\n deplin` cuno[tin]` de cauz`,asupra planului de ap`rare aAeroportului Interna]ional Oto -peni [i ar fi contribuit astfel lamoartea a 48 de persoane (40de militari [i 8 civili), precum [ila r`nirea grav` a altor 15 per-soane. La 23.12.1989 a emis or-dinul diversionist de schimbarea cocardelor tricolore ale eli-copterelor apar]inând Regimen-tului 61 Boteni, fapt ce ar fi dusla deschiderea focului fratricid,implicit la r`nirea unor per-soane. A emis [i alte ordine mil-itare, conduite care \n afarare zultatelor concrete enun]atear fi contribuit la agravarea psi-hozei teroriste.
De asemenea, Emil (Cico)Dumitrescu, prin apari]iile saletelevizate din 22 decembrie1989 precum [i prin activitateade conducere [i coordonare \ncadrul Comandamentului militarinstaurat la etajul XI al Televiziu-nii Române \ncepând cu data de22 decembrie 1989, ar fi con-tribuit \n mod direct la manifes -tarea fenomenului diversio nistexistent \n intervalul 22 – 30 de-cembrie 1989.
(digi24.ro)(digi24.ro)
|NCEPE PROCESUL |NCEPE PROCESUL REVOLU}IEIREVOLU}IEIIon Iliescu a decis s` nu vin`, Ion Iliescu a decis s` nu vin`, pe motiv „c` nu e necesar”pe motiv „c` nu e necesar”
Fostul pre[edinte Ion Ililescu nu particip`, vineri, la primultermen \n dosarul Revolu]iei, \n care este pus sub acuzarepentru infrac]iuni contra umanit`]ii.
Peste 700 de victime [i urma[i ai revolu]ionarilor au venitla |CCJ, de[i cei mai mul]i spun c` este „timp pierdut”.
Adrian Georgescu, avocatul lui Ion Iliescu, a declarat, vineri,la |CCJ, c` fostul pre[edinte nu particip` la proces, pentru c`este o faz` \n care prezen]a sa nu este necesar`, fiindreprezentat prin avocat.
„Nu vine pentru c` este reprezentat (Ion Iliescu – n.r.).Suntem \ntr-o procedur` care nu presupune \n mod obliga-toriu prezen]a. Este o procedur` tehnic` (...) P`rerile pe fondvor fi f`cute la momentul la care va \ncepe judecata. Repet,ne afl`m \n camera preliminar`, urmeaz` s` vedem, dup`parcurgerea camerei preliminare. Va \ncepe judecata [i \n ra-port de momentul respectiv vom vedea [i care vor fiap`r`rile. La momentul acesta bine\n]eles c` nu v` potfurniza informa]ii \n leg`tur` cu ap`r`rile care vor fi f`cute.S` ajungem acolo”, a spus Georgescu.
Avocatul fostului pre[edinte al României, care a fost pussub urm`rire penal` pentru infrac]iuni contra umanit`]ii \ndosarul Revolu]iei, a declarat c` a depus mai multe cereri [iexcep]ii \n cauz`.
„Nu e niciun fel de secret (depunerea de cereri [i excep]ii– n.r.). Ele au fost depuse la dosar, invoc` atât neregularitateaactului de sesizare, \n raport cu descrierea faptelor, cât [inelegala administrare a unora dintre mijloacele de prob`”, aspus avocatul lui Ion Iliescu.
Potrivit acestuia, pe de o parte cere refacerea anchetei, iarpe de alt` parte, restituirea dosarului la urm`rire penal`.
„Da, pe de o parte (refacerea anchetei – n.r.). Pe de alt`parte, restituirea acelui dosar la urm`rire penal`. \n principalam s` spun c` fapta domnului Iliescu a[a cum este expus`\n actul de sesizare nu \ndepline[te standardele prev`zutede lege \n materia descrierii de fapte \ntr-un act de sesizare.Dup` aceea, sunt o gr`mad` de aspecte care sunt controver-sate \n interiorul actului de sesizare [i care, \n mod evidentconduc la imposibilitatea restabilirii judec`rii obiectuluicauzei [i mai sunt, de asemenea, chestiuni de injunc]iune \nceea ce prive[te modul \n care a fost realizat` urm`rireapenal` [i modul \n care au fost f`cute punerile sub acuzarecel pu]in \n ceea ce \l prive[te pe clientul eu de-a lungulvremii”, a mai spus Adrian Georgescu.
Peste 700 de oameni, victime [i urma[i [i revolu]ionarilor,sunt, vineri, la Inalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie, unde are locprimul termen \n camer` preliminar`, \n dosarul Revolu]iei.
Cei mai mul]i spun c` au venit cu speran]`, dar nu cred c`acest dosar va ajunge la final, ci, mai degrab`, c` este „timppierdut” [i c` „nici de acum \n 30 de ani nu se va \ntâmplanimic”.
d i g i 2 4 . r o d i g i 2 4 . r o
(Sursa: Mediafax) 29 Noiembrie 2019
MON 12 DEC_19._MONIT OADO a 03.12.2019 00:05 Page 7
Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 7
M a p a d e l u c r uM a p a d e l u c r u
Neindependen]a Neindependen]a de Ziua Na]ional`de Ziua Na]ional`
Nu putea exista unire f`r` independen]`. {i nici independen]` f`r` unire. Cele dou` valori supreme ale unei na]iuni sunt in-
separabile. Dup` ce, timp de 50 de ani, Ziua Na]ional`a României a fost s`rb`torit` \n 9 mai, \n baza unui de-cret a lui Ion Iliescu, data a fost fixat` la 1 decembrie.
Ar fi bine [i a[a. Pentru c` unirea \n independen]`se cuvine s` fie celebrat` \n oricare zi. Dar pentru a nune rezuma la o parad` militar` la care, caz unic \nlume, Armata a scos toate efectivele de care dispune\n strad`, e bine s` ne uit`m cu aten]ie la noi \n[ine [is` afl`m cum st`m.
S-a afirmat frecvent \n ultima vreme c` niciodat` \nistorie suveranitatea României nu a fost mai puternicgarantat` ca acum. Iar argumentul forte utilizat este c`facem parte din cea mai puternic` alian]` care a existatvreodat` pe planet`. Alian]a NATO. {i, \n plus, ne afl`m\ntr-un parteneriat consolidat cu cea mai mare puteremilitar` a lumii. Cu Statele Unite. Ca s` nu mai vorbimdespre faptul c` România a devenit membru al UniuniiEuropene. Uniune care este cea mai puternic` asociereeconomic` a unor state suverane. Ca atare, indepen-den]a României e de neatins.
Nu exist` nimic mai fals, nimic mai am`gitor, decâtaser]iunile de mai sus.
Acestea pot fi u[or demontate, chiar [i cu argu-mente istorice. |n cei peste 150 de ani \n care ne-amaflat sub talpa roman`, e drept, doar cu o optime dinteritoriul [i popula]ia ]`rii, se spunea la fel. {i anumec` suntem alia]i [i asocia]i ai celei mai mari puteri mi-litare, politice [i economice din lume.
{i din istorie [tiu c` au existat destui geto-daci cares-au am`git cu aceast` p`c`leal`. |n realitate, ne aflamsub ocupa]ie. Iar bog`]iile noastre luau zi de zi drumulRomei.
S` renun]`m \ns` la acest tip de analogie. S` vedem\n mod realist, tocmai pentru c` vorbim despre ZiuaNa]ional`, cât de independen]i suntem.
Ca s` \ncep cu sfâr[itul, atrag aten]ia asupra uneirealit`]i cel pu]in bizare. Un stat \n care se spune c`suveranitatea este garantat`, partidele [i mi[c`rile su-veraniste sunt puse la zid. Pu]in lipse[te s` fie incluse\n strategia na]ional` de securitate [i asimilate unormi[c`ri de tip terorist. Atât de suverani suntem!
Dar s` \ncepem cu capitala. Care este capitala economic` a României? R`spun-
sul scurt pare [ocant. Dar e adev`rat. Capitala econo-mic` a României este Viena. Acolo se \nvârt marileafaceri ale statului independent numit România.
Dar care este, la sfâr[itul anului de gra]ie 2019, ca-pitala politic` a României? R`spunsul scurt este urm` -torul: capitala politic` a României este Berlinul. Pentruc` la Berlin, nu la Bucure[ti, se iau cele mai importantedecizii, care vizeaz` acest stat. Iar Klaus Iohannis estevasal al Berlinului. Un fel de guvernator, care o repre-zint` aici pe Angela Merkel.
{i, care este capitala militar` a României? R`spunsulscurt este urm`torul: capitala militar` a României esteWashingtonul. Toate deciziile legate de ap`rare, depozi]ionarea geo-strategic` a României se iau nu laBucure[ti, ci pe malul Potomacului, f`r` consultareaoficialilor români.
Independen]a unui stat este dat`, \ntre altele, [i decertitudinea viitorului. |n ce m`sur` ne croim noi \n[ineviitorul, a[a cum vrem?
Cât de siguri suntem c` aceast` ]ar` ne\ntregit` nueste supus` riscului unei secesiuni? |n ce m`sur` neputem garanta noi \n[ine integritatea statului din carefacem parte? Cât de siguri suntem c` va exista o zi,când harta României va fi \ntregit`? Cât de siguri sun-tem c` nu va exista o zi \n care, din nou, aceast` hart`s` fie, a[a cum s-a mai \ntâmplat, rupt`?
Toate r`spunsurile la \ntrebrile de mai sus nu ni lepoate da decât rezolvarea pozitiv` a unei dileme ele-mentare. Cât de puternici suntem [i \n ce m`sur` sun-tem capabili s` facem fa]` provoc`rilor externe?
Cât de puternici suntem noi \n[ine? Nu cât de pu-ternici am fi, bazându-ne pe al]ii. S` \ncerc`m s`r`spundem, de ziua Na]ional`, la aceast` elementar`\ntrebare.
A opta ]ar` ca m`rime din Europa, tocmai treceprintr-o apocalips`.
România cunoa[te cel mai mare exod de popula]iedin istoria lumii, \n absen]a unui r`zboi ori al unei ca-lamit`]i naturale. Niciodat`, un stat nu a fost depopulatcu o vitez` mai mare.
Bunul cel mai de pre] al unui stat este reprezentatde cet`]enii s`i. Cet`]enii României pleac` zi de zi \nbejenie.
Alte bunuri de pre] ale unei na]iuni sunt reprezen-tante de bog`]iile naturale pe care le are. Româniaeste una dintre cele mai bogate ]`ri. De dou` mii deani se fur` din România [i nu se mai termin`. |n pre-zent, doar cu excep]ia depozitelor subterane de sare,a unei p`r]i dintre acestea, România este deposedat`de tot ceea ce i-a l`sat Dumnezeu. Toate bog`]iile na-turale ale subsolului [i solului [i platformei continen-tale a României sunt destinate altor beneficiari decâtcet`]enii acestei ]`ri.
Un stat al secolului 21 se mai poate mândri [i cu opopula]e r`mas` \n interiorul grani]elor [i având unnivel ridicat de cultur`.
|n România zilelor noastre, procentul analfabe]ilorfunc]ionali este de 40%.
|n „România bine educat`”, \n „România normal`”\n care tr`im, \ntr-un num`r \nsp`imânt`tor de marede [coli, copiii \[i fac nevoile \n curte. {i, de[i exist` demul]i ani de zile o lege, care bate \n cuie alocarea a6% din PIB \nv`]`mântului, niciodat` [i de c`tre niciunGuvern nu a fost respectat` aceast` prevedere. {i nuva fi nici \n acest an.
Un stat independent are o infrastructur` proprie, pecare nu o \nstr`ineaz` nim`nui, dispune de un sistembancar na]ional, capabil s` finan]eze afacerile capita-lului românesc.
Sistem bancar na]ional \n România nu exist`. Infras-tructura este \n bun` m`sur` \nstr`inat`. Iar capitaluluiromânesc i-a luat locul capitalul str`in.
|n fine [i nu \n ultimul rând, o na]iune independent`presupune existen]a unui sistem puternic de ap`rare.
Niciodat` \n istorie, Armata Român` nu a fost maislab` din punct de vedere uman [i tehnic, raportat laceea ce exist` pe pia]`, decât acum. {i asta \n condi]iile\n care o bun` parte din avu]ia ]`rii este irosit` pentruachizi]ionarea de a[a zis echipament militar modern.Direct din cimitirele de armament ale marilor puteri.
S` ne mai mir`m \n aceste condi]ii c`, \nc` o dat`,parada militar` se desf`[oar` sub un arc de triumfa[ezat fix pe bulevard numit... Kiseleff?
{ti]i cine a fost generalul-conte Pavel Kiseleff? Un fel de Hans Klemm al vremurilor de mult apuse,
care a avut titlul de guvernator al }`rii Române[ti, \n -trucât reprezenta ocupantul rus. Acest conte, Pavel Ki-seleff, dup` ce a fost retras din post, din SanktPe tersburg, a scris tuturor marilor cancelarii din lume,solicitând ca României s` nu-i fie recunoscut` inde-penden]a. Iar noi \l cinstim [i acum pe contele generalPavel Kiseleff. Aceasta este independen]a pe care os`rb`torim azi.
Sorin RO{CA ST~NESCU 1 Decembrie 2019
Justi]ia Român` Justi]ia Român` a fost eliberat` a fost eliberat` de jugul PSD (!)de jugul PSD (!)
Asocia]ia Judec`torilor pentru Ap`rarea Drep-Asocia]ia Judec`torilor pentru Ap`rarea Drep-turilor Omului (AJADO) \l acuz` pe ministrulturilor Omului (AJADO) \l acuz` pe ministrulJusti]iei c` \[i arog` competen]ele ConsiliuluiJusti]iei c` \[i arog` competen]ele ConsiliuluiSuperior al Magistraturii (CSM) privind con-Superior al Magistraturii (CSM) privind con-vocarea adun`rilor generale ale instan]elor, vocarea adun`rilor generale ale instan]elor, „cu scopul v`dit al actualului Guvern de a „cu scopul v`dit al actualului Guvern de a modifica legile justi]iei netransparent [i f`r`modifica legile justi]iei netransparent [i f`r`o larg` dezbatere public`”.o larg` dezbatere public`”.Iat` comunicatul integral al asocia]iei:Iat` comunicatul integral al asocia]iei:
AJADO condamn` demersurile Ministrului Justi]ieiC`t`lin Predoiu prin care acesta \[i arog` com -peten]ele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)privind convocarea adun`rilor generale ale in stan -]elor, cu scopul v`dit al actualului Guvern de a mo-difica legile justi]iei netransparent [i f`r` o larg`dezbatere public`.
Ministrul Justi]iei C`t`lin Predoiu a cerut ultimativinstan]elor ca, pân` \n 30.11.2019, s` \[i exprimeprin adun`ri generale “opinia” cu privire la aspecteimportante privind func]ionarea justi]iei: num`rulmembrilor din completele de apel, posibilitatea pen-sion`rii anticipate a magistra]ilor, durata cursurilorInstitutului Na]ional al Magistraturii (INM), func]io-narea Sec]iei de Investigare a Infrac]iunilor dinJusti]ie (SIIJ).
|n primul rând, termenul foarte scurt, de doar 5zile, pentru convocarea adun`rilor generale, pentrudezbateri, luarea hot`rârilor [i motivarea acestora,dovede[te caracterul strict formal al acestor con -sult`ri.
|n al doilea rând, Ministrul Justi]iei nu are compe-ten]a de a convoca adun`rile generale ale instan]elordin România pentru a exprim` “opinii”.
|n temeiul art. 51 lit. e) din Legea nr. 304/2004,precum [i a art. 16 lit. e) din ROIIJ, numai ConsiliulSuperior al Magistraturii, prin Plen sau sec]ii, poates` solicite adun`rilor generale un punct de vedereasupra problemelor din justi]ie.
Ministerul Justi]iei poate cere adun`rilor generale,conform literei d) din acela[i articol, doar s` anali-zeze proiecte de acte normative, proiecte care, dac`exist`, nu au fost trimise \ns` adun`rilor generale.
|n al treilea rând, \n adresa comunicat` instan]elorse vorbe[te despre acte politice precum “Programulde guvernare” sau “viziunea Guvernului \n exerci]iu”,aspecte care exced sferei de competen]` a justi]iei[i care nu reprezint` pentru magistra]i nici un interes.
Dimpotriv`, magistra]ii fiind, prin statutul lor, apo-litici, este inadmisibil s` fie atra[i \n \ndeplinirea unorprograme de guvernare, acest atribut apar]\nând ex-clusiv Guvernului.
Acest mod de abordare al Ministrului Justi]ieiC`t`lin Predoiu \ncalc` separa]ia puterilor \n stat,fiind creat un precedent periculos pentru statul dedrept [i democra]ia din România.
|n al patrulea rând, astfel cum s-a precizat \nadresa, Consiliul Superior al Magistraturii a trimis Mi-nisterului Justi]iei punctul de vedere “asupra subiec-telor de mai sus”, prin urmare Ministrul Justi]ieiC`t`lin Predoiu are opinia forului suprem al magis-tra]ilor asupra poblemelor puse \n discu]ie, motivpentru care solicitarea ministrului privind convocareaadun`rilor generale este o \nc`lcare a legii [i o intru-ziune \n competen]ele CSM.
|n al cincilea rând, adun`rile generale nu formu-leaz` “opinii”, ci adopt` hot`râri dup` analizarea pro-iectelor de acte normative, iar un astfel de proiect delege nu exist` \n prezent.
Consultarea judec`torilor cu privire la modific`rilegislative cu impact asupra statutului [i carierei aces-tora, precum [i cu privire la organizarea judiciar` esteesen]ial`, \ns` o asemenea consultare trebuie s` sefac` \n limitele legii [i nicidecum nu poate fi deform` ori folosit` \n scopuri politice.
Pentru aceste motive condamn`m public aceast`ac]iune a Ministrului Justi]iei C`t`lin Predoiu, parte aputerii executive, de intruziune nelegal` [i arogareabuziv` de competen]e ale Consiliului Superior alMagistraturii, garantul independen]ei justi]iei, [i \i so-licit`m s` revin` \n limitele legii, iar dac` dore[te con-sultarea instan]elor prin adun`ri generale s` o fac`trimi]ând un proiect de act normativ, a[a cum \i cerelegea.
www.ajado.ro www.ajado.ro 28 Noiembrie 2019
MON 12 DEC_19._MONIT OADO a 03.12.2019 00:05 Page 8
Cu acest num`r, publica]ia noastr`Cu acest num`r, publica]ia noastr`\mpline[te 20 de ani de la prima apa \mpline[te 20 de ani de la prima apa --ri]ie. Mul]umim tipografilor, colaboratori]ie. Mul]umim tipografilor, colaborato--rilor [i tuturor partenerilor care ne-aurilor [i tuturor partenerilor care ne-auapreciat [i sprijinit \n demersul nostruapreciat [i sprijinit \n demersul nostrueditorial.editorial.
Mondo CaneMondo CaneAvertisment al poli]ieiAvertisment al poli]ieidin Germania: din Germania: Venirea migran]ilorVenirea migran]ilorduce la apari]ia unorduce la apari]ia unornoi clanuri criminale. noi clanuri criminale. Migran]ii din Orientul Mijlociu ajun[i \n ultimiiMigran]ii din Orientul Mijlociu ajun[i \n ultimiiani au „experien]` de lupt`” dezvoltat` ani au „experien]` de lupt`” dezvoltat` din teatre de r`zboi ca Siria [i Irakdin teatre de r`zboi ca Siria [i Irak
Poli]ia german` a transmis recent un semnal de alarm` \n mass-media \n privin]a apari]iei \n ]ar` a unor noi clanuri criminale dincauza fluxurilor migratorii recente c`tre Germania.
Deutsche WelleDeutsche Welle public` declara]ia lui Holger Münch, [efulagen]iei na]ionale de securitate Bka, privind leg`turile dintre nouaimigra]ie [i criminalitate.
Potrivit responsabilui german, str`inii ajun[i recent \n Germaniasporesc din ce \n ce mai mult rândurile crimei organizate. \n inves-tigarea activit`]ilor ilegale, explic` acesta, un num`r tot mai marede imigran]i ar fi implica]i, astfel \ncât „cel pu]in o treime din proce-sele penale implic` subiec]i de origine str`in`”.
|n consecin]`, potrivit oficialului german, agen]iile de aplicare alegii trebuie s` „r`mân` cu ochii deschi[i” cu privire la conexiuniledintre fluxurile de migra]ie [i dezvoltarea unor noi clanuri criminale.
Persoanele care sosesc \n Germania \n urma ultimelor valuri mi-gratorii, \n special de orgine sirian` [i irakian`, ar \ncerca, de fapt,s` intre \n familiile str`ine din ]ar`, \n special \n cele cu r`d`cini li-baneze. De[i pân` acum sirienii [i irakienii nu ar fi reu[it s` stabi-leasc` clanuri reale, Münch a cerut totu[i autorit`]ilor s` nusubestimeze dorin]a de domina]ie criminal` hr`nit` de noile ge-nera]ii de imigran]i.
Un alt ofi]er de poli]ie german intervievat de posturile de televi-ziune na]ionale cu privire la amploarea unor fenomene infrac]ionaleca urmare a sosirilor recente ale str`inilor a declarat c` \n ora[ulEssen [i \n tot vestul Germaniei situa]ia ar fi deja critic`, deoarecesirienii [i irakienii ar pune probleme serioase clanurilor criminaledominante, cu scopul de a „prelua afacerile cu droguri” de la clanu-rile care de]in controlul.
Ciocnirile dintre vechile [i noile genera]ii de imigran]i, sus]ineofi]erul de poli]ie, ar putea \n curând s` degenereze, \ntrucât mul]idintre migran]ii care au ajuns \n Germania din Orientul Mijlociu \nultimii ani ar avea „experien]` de lupt`” dezvoltat`, tr`ind \n teatrede r`zboi ca Siria [i Irak.
|n Germania nu exist` date privind num`rul solicitan]ilor de azilexpulza]i dup` comiterea unor infrac]iuni. |n orice caz, \n 2018, au-torit`]ile germane au trimis \napoi \n ]`rile de origine mai pu]inistr`ini comparativ cu anii preceden]i. |n primul semestru al anuluitrecut au fost repatriate aproximativ 12.300 de persoane, o sc`derede dou` procente fa]` de aceea[i perioad` a anului 2017.
Legea german` interzice expulzarea unei persoane amenin]at`\n ]ara de origine cu moartea ori tortura sau dac` via]a ori libertateaacesteia sunt \n pericol din cauza rasei, religiei, na]ionalit`]ii sauconvingerilor sale politice ori apartenen]ei la un anumit grup social.
|n Republica Federal` ace[ti oameni sunt tolera]i pân` când cir-cumstan]ele care \mpiedic` expulzarea se modific`.
A c t i v e n e w s . r oA c t i v e n e w s . r o26 Noiembrie 2019
Facebook este din nou \n corzi, \ncazul politicii de confiden]ialitate,dup` ce s-a aflat c` gigantul socialmedia a testat o aplica]ie de re -cunoa[tere facial` pe angaja]ii s`i, po-trivit Daily Mail.
Folosind recunoa[terea facial` \ntimp real, compania a fost capabil` s`identifice o persoan`, \ndreptând ca-mera unui smarphone spre aceasta.
De[i exist` informa]ia c` aceast`aplica]ie, creat` acum 4 ani, ar fi fost\ntrerupt`, tehnologia a fost capabil`s` creeze profilul Facebook al cuivacare a permis recunoa[terea facial` peprofilurile lor. Informa]ia [ocant` a fostdezv`luit` pentru prima dat` de Busi-ness Insider, care a citat surse ano-nime ce sus]ineau c` aplica]ia a fostdez voltat` \ntre anii 2015 [i 2016, dar deatunci a fost \nchis`.
Facebook a confirmat c` a dezvoltat o astfelde aplica]ie, dar neag` faptul c` ar putea s`identifice astfel membrii re]elei sale de socia-lizare.
Un purt`tor de cuvânt al Facebook a preci-zat pentru Daily Mail: „Ca o modalitate de aafla despre noile tehnologii, echipele noastrecreeaz` \n mod regulat aplica]ii pentru a le fo-losi \n interiorul companiei. Aplica]ia descris`era disponibil` doar pentru angaja]ii Facebook[i nu putea recunoa[te decât angaja]i [i peprietenii lor care au activat recunoa[ tereafe]ei”.
Sus]in`torii tehnologiei spun c` o aplica]iede recunoa[tere facial` ar fi chiar un instru-ment eficient pentru detectarea infractorilor.
Contestatarii ei consider` \ns` c` firma nuia m`suri suficiente pentru a se asigura c` aob]inut consim]`mântul adecvat al utilizato-rului \nainte de a face acest lucru.
Un raport publicat zilele trecute de Am-nesty International avertiza c` gigan]ii tehno-logici Google [i Facebook folosesc „modele deafaceri bazate pe supraveghere” care ame-nin]` drepturile omului [i erodeaz` con -fiden]ialitatea la nivel mondial. „Google [iFa cebook au erodat treptat respectul pentruvia]a noastr` privat`.
Ast`zi suntem \n capcan`. Fie ne supunemacestei ma[ini uria[e de supraveghere - undedatele noastre sunt u[or folosite pentru a nemanipula [i influen]a - sau renun]`m la bene-ficiile lumii digitale”, se afirma \n documentulcelor de la AI.
{tefania BRÂNDU{~{tefania BRÂNDU{~26 Noiembrie 2019
”Paradeala” ”Paradeala” la cala case maise mai
marimariAgent F.B.I.: Agent F.B.I.:
””Tr`iasc` rezisten]a!Tr`iasc` rezisten]a!””
Inspec]ia judiciar` din SUA investigheaz`un oficial FBI pentru c` a fabricat probele cares` justifice spionarea unuia dintre fo[tiimembri ai echipei de campanie a pre[edinte-lui Donald Trump.
Potrivit Inspectorului General al Departa-mentului Justi]iei, Michael Horowitz, solicita-rea depus` de FBI pentru spionareacam paniei lui Trump a con]inut dovezi false,fabricate de unul dintre juri[tii FBI.
Potrivit ”The New York Times”The New York Times”, suspectuleste Kevin Clinesmith, un jurist care a lucrat [i\n dosarul privind \nc`lcarea regulilor secretu-lui de stat de c`tre Hillary Clinton (când era[efa diploma]iei SUA), cât [i \n dosarul Rus-siagate instrumentat e procurorul FBI RobertMueller.
Cum a ac]ionat oficialul FBI? Potrivit ”The”TheNew York TimesNew York Times”, acesta a preluat informa]iidintr-un email trimis o alt` agen]ie federal`unuia dintre colegii lui [i apoi a ad`ugat oserie de considera]ii personale cu titlul deprobe. Cu un dosar astfe \ncropit, FBI a reu[its` ob]in` din partea Departamentului Justi]ieide sub administra]ia Obama dreptul de aspiona campania viitorului pre[edinte Trump.|n plus, oficialul FBI s-a folosit [i de informa]iidin dosarul compromi]`tor \mpotriva luiTrump, \ntocmit de un fost spion britanic(Christopher Steele) pl`tit de Partidul Demo-crat [i echipa de campanie a lui Hillary Cliton,informa]ii neconcludente [i contestate.
Informa]iile inventate de oficialul FBI nu vorputea fi f`cute publice. Ele r`mân secrete,scrie ”The New York TimesThe New York Times”.
Oficialul FBI Clinesmith a fost exclus dinechipa de investigatori condus` de RobertMueller \n dosarul „RussiagateRussiagate”.
Motivul ]ine de faptul c` Clinesmith erap`rtinitor, un sus]in`tor al lui Hillary Clinton.
La fel au fost exclu[i din investigatie agen]iiFBI Peter Strzok [i Lisa Page.
Ultimii doi au schimbat mai multe mailuri\n care vorbeau despre o adev`rat` campaniecare se duce la nivelul FBI pentru favorizarealui Hillary Clinton (a[a-zisa ”rezisten]`” anti-Trump din cadrul FBI).
|n România a r`mas cunoscut schimbul dereplici \n care cei doi \[i exprim` opinia despreromâni.
Strzok: „Guccifer (hacker-ul român, n.r.).Român slinos… ”.
gânde[ti (text eliminat). Nu e de mirare c` ea[a necioplit dat fiind c` e… [i ace[ti româninu sunt m`car ]igani”.
Page: „Serios acum, \i cam ur`sc. Sunt sigur(text eliminat) bine. Dar sunt un amestec dinnecinstea ru[ilor cu atitudinea de «mi se cu-vine» a italienilor. Gre]os! (Yuck, \n original)”.
{i o parte dintre conversa]iile lui Clinesmithau fost f`cute publice \n urma anchetei in-spec]iei judiciare din SUA. Iat` ce spunea Cli-nesmith (cel care fabricase dovezi \mpotrivalui Trump), la o zi dup` ce Donald Trump acâ[ tigat alegerile.
”Numele meu este \n toate documentelelegale privind investigarea echipei lui. Cine[tie ce se va \ntâmpla dac` el va afla asta”.
Iar apoi, pe 22 noiembrie 2016, \ntrebatde un alt agent dac` [i-a schimbat opiniadespre noul pre [edinte, Clinesmith a scris:”La naiba, nu. Tr`iasc` rezisten]a”.
C`l in C`l in MARCHIEVICIMARCHIEVICIcotidianul.ro 23 Noiembrie 2019
Facebook a construit \n secret Facebook a construit \n secret o aplica]ie de recunoa[tere fao aplica]ie de recunoa[tere fa--cial` prin care poate „cial` prin care poate „identifica identifica orice membru al re]elei socialeorice membru al re]elei sociale””
MON 12 DEC_19._MONIT OADO a 03.12.2019 00:05 Page 1
![Page 1: ZIUA }~RII NOASTREoado.ro/upload/files/file-1575326160.pdf · plus c` a devenit o mod` s` spun` „vrem o ]ar` ca afar`“, f`r` s` adauge „dar f`r` munca de acolo!”, cea din`untru](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050208/5f5b6ee0418c8e6a3048e832/html5/thumbnails/1.jpg)
![Page 2: ZIUA }~RII NOASTREoado.ro/upload/files/file-1575326160.pdf · plus c` a devenit o mod` s` spun` „vrem o ]ar` ca afar`“, f`r` s` adauge „dar f`r` munca de acolo!”, cea din`untru](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050208/5f5b6ee0418c8e6a3048e832/html5/thumbnails/2.jpg)
![Page 3: ZIUA }~RII NOASTREoado.ro/upload/files/file-1575326160.pdf · plus c` a devenit o mod` s` spun` „vrem o ]ar` ca afar`“, f`r` s` adauge „dar f`r` munca de acolo!”, cea din`untru](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050208/5f5b6ee0418c8e6a3048e832/html5/thumbnails/3.jpg)
![Page 4: ZIUA }~RII NOASTREoado.ro/upload/files/file-1575326160.pdf · plus c` a devenit o mod` s` spun` „vrem o ]ar` ca afar`“, f`r` s` adauge „dar f`r` munca de acolo!”, cea din`untru](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050208/5f5b6ee0418c8e6a3048e832/html5/thumbnails/4.jpg)
![Page 5: ZIUA }~RII NOASTREoado.ro/upload/files/file-1575326160.pdf · plus c` a devenit o mod` s` spun` „vrem o ]ar` ca afar`“, f`r` s` adauge „dar f`r` munca de acolo!”, cea din`untru](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050208/5f5b6ee0418c8e6a3048e832/html5/thumbnails/5.jpg)
![Page 6: ZIUA }~RII NOASTREoado.ro/upload/files/file-1575326160.pdf · plus c` a devenit o mod` s` spun` „vrem o ]ar` ca afar`“, f`r` s` adauge „dar f`r` munca de acolo!”, cea din`untru](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050208/5f5b6ee0418c8e6a3048e832/html5/thumbnails/6.jpg)
![Page 7: ZIUA }~RII NOASTREoado.ro/upload/files/file-1575326160.pdf · plus c` a devenit o mod` s` spun` „vrem o ]ar` ca afar`“, f`r` s` adauge „dar f`r` munca de acolo!”, cea din`untru](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050208/5f5b6ee0418c8e6a3048e832/html5/thumbnails/7.jpg)
![Page 8: ZIUA }~RII NOASTREoado.ro/upload/files/file-1575326160.pdf · plus c` a devenit o mod` s` spun` „vrem o ]ar` ca afar`“, f`r` s` adauge „dar f`r` munca de acolo!”, cea din`untru](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050208/5f5b6ee0418c8e6a3048e832/html5/thumbnails/8.jpg)
