An

ulX

,n

r.9

-1

/2012

62

1 /20122

Pre

ţ:17,5

0le

i

Ziua Naţionalăa AuditoruluiFinanciardin România

�

�

�

�

�

�

Studiu explorator al cunoaşterii problematicii fraudeifinanciare din perspectiva auditului financiarPracticile comitetului de audit - cercetare asupra firmelorlistate la BVBExaminarea nivelului independenţei auditorului intern încon ţiile guvernării corporativeObiective şi concepte contabile specifice implementăriiIFRS-urilorCapacitatea predictivă a modelului „DiscountedCash-Flow”: o evaluare empirică pe pieţele de capitaldin Europa şi Statele UniteImpactul incertitudinii macroeconomice asuprapreviziunilor analiştilor financiari din România

di

Informaţii

Sărbătorirea a 20 de ani de laînfiinţarea Camerei Naţionale

a Auditorilor Statutari din PoloniaCel de-al VII-lea

Congres al Contabililorşi Auditorilor din Muntenegru

La 23 octombrie 2012, la Varşovia preşedintele Camerei, prof.univ. dr. , a luat parte la ceremonia de sărbătorire a20 de ani de la înfiinţarea Camerei Naţionale a AuditorilorStatutari din Polonia (KIBR).În perioada 24-25 octombrie a.c. a avut loc la Jachranka, Conferinţa internaţională a KIBR, intitulată în acest an

. La această manifestare, în cadrulsesiunii dedicate „Aspectelor de reglementare a auditului şisupravegherii publice perspective internaţionale” preşedinteleCAFR a susţinut o prezentare cu tema „Supravegherea publică acontabilităţii şi auditului: prevederi ale Uniunii Europene şi apli carenaţională”, axându-se pe modul de organizare a sistemului desupraveghere publică din România, în contextul noilor modificăriale OUG / 2012, precum şi pe propunerile Comisiei Europene asupra reformei profesiei de audit.Printre oaspeţii de marcă ai conferinţei KIBR s-au numărat prof.Arnold Schilder, preşedintele Consiliului pentru Standarde Internaţionale deAudit şiAsigurare (IAASB) din cadrul IFAC,André

Kilesse, preşedinte adjunct al Federaţiei Europene a Contabililor(FEE), alături de reprezentanţi ai Băncii Mondiale şi ai organismelor profesionale din Marea Britanie, România, Cehia, Poloniaşi Ungaria.

Camera Auditorilor Financiari din România a fost reprezentatăprin preşedintele său, prof. univ. dr. , la cel de-alVII Congres al Contabililor şi Auditorilor din Muntenegru, organizat cu sprijinul Centrului pentru Reformă a Raportării Financiare din cadrul Băncii Mondiale, la Becici, Muntenegru în perioada 18-20 octombrie 2012. Desfăşurându-se sub tema

, lucrările Congresului şi-au propus să dezbată caracteristicile şi beneficiile sistemelor eficiente de raportare financiarăcorporativă şi de apartenenţă la Uniunea Europeană, precum şisă conştientizeze comunitatea profesioniştilor co tabili cu privirela provocările şi oportunităţile ce decurg din atingerea acestorobiective.

,

-

-

-

90 2008, aduse de OUG 23/ -

-

-

---

n

Horia Neamţu

„Stadiul şiperspectivele auditului”

Horia Neamţu

„Constituirea unei raportări financiare de talie mondială, pentru asprijini dezvoltarea economiei din Muntenegru şi aderarea laUE”

-

-

Î î ţ î ăă

â ţ â î ă

î ţî

ţ şţ ş

ă îă â ă î ă ă

î ş î ţ ă şă ă

ţ ţŞ ţ ş

ş ţ ăî î â ă

ă ă ăţ şş ţ î ă ă

ă î î ă ăţ ţ ş

ă ţ ă î ţ ă şţ î ş ţ ş

ă ş ţ ăÎ ă

ă Ş ţ

ş

ă

â ş

şş

şş

ţ

şş

â ş

şş

â ă şţ

şş

ş â

şş

şş

ş

n anul 2012 s-a mplinit un deceniu de apari ie ne ntrerupt arevistei „Audit Financiar”. Calitatea revistei este recunoscut demediul academic rom nesc, ob in nd, nc din anul 2007,clasificarea B+ din partea CNCSIS, calificativ reconfirmat an dean, n condi iile unor rigori mult sporite de evaluare.Articolele publicate sunt indexate n patru mari baze de dateinterna ionale – Ulrich's, ProQuest, Ebsco i Cabells, recunos-cute de Consiliul Na ional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor iCertificatelor Universitare (CNATDCU), iar revista este inclus nplatforma editorial rom n SCIPIO, ceea ce i asigur o bunvizibilitate n mediul profesional i n cel academic din ar i dinstr in tate.Folosim acest prilej pentru a transmite mul umirile redac ieipentru membrii Consiliului tiin ific de Evaluare care i-au dedi-cat timpul i experien a profesional revizuirii articolelor propusespre publicare n cursul anului 2012, astfel nc t fiecare num r alrevistei s aib girul calit ii i profesionalismului. Analizele apro-fundate i observa iile lor pertinente au ajutat ntr-o m sur im-portant autorii n mbun t irea con inutului tehnic i a structuriigrafice a articolelor.Ne exprim m speran a c n continuare ve i fi al turi de noi i neve i sprijini n cre terea performan elor revistei i, implicit, anivelului cercet rilor tiin ifice din aria tematic a revistei.n anul 2012 au efectuat revizuiri/evalu ri ale articolelor propuse

spre publicare urm torii membri ai Consiliului tiin ific de Eva-luare al revistei „Audit Financiar”: prof. univ. dr. –Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Ia i; prof. univ. dr.

– Universitatea din Craiova; conf. univ. dr.– Universitatea din Bac u; prof. univ. dr. –

Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia; prof. univ. dr.– Universitatea „Petru Maior”, T rgu-Mure ;

prof. univ. dr. – Universitatea de Vest, Timi-oara; prof. univ. dr. – Academia de Studii

Economice, Bucure ti; conf. univ. dr. – Uni-versitatea „Babe Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr.

– Academia de Studii Economice, Bucure ti; dr.– director adjunct, Ministerul Finan elor

Publice; prof. univ. dr. –Academia de StudiiEconomice, Bucure ti; prof. univ. dr. – Univer-sitatea „Babe -Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr.

– Universitatea din Craiova; prof. univ. dr.– Universitatea „Constantin Br ncoveanu”, Pite ti; prof. univ.

dr. – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”,Ia i; prof. univ. dr. – Academia de Studii Econo-mice, Bucure ti; prof. univ. dr. – Universi-tatea Rom no-American , Bucure ti; dr. –director, Ministerul Finan elor Publice; prof. univ. dr.

- Universitatea de Vest, Timi oara; prof. univ. dr.– Academia de Studii Economice, Bucure ti;

prof. univ. dr. – Academia de Studii Economi-ce, Bucure ti; – director ACCA Rom nia;prof. univ. dr. – Academia de Studii Economi-ce, Bucure ti; prof. univ. dr. – Academiade Studii Economice, Bucure ti; prof. univ. dr. –Universitatea de Vest, Timi oara; conf. univ. dr.

– Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Ia i; prof. univ. dr.–Academia de Studii Economice, Bucure ti.

Dinu AIRINEIVeronel

AVRAM DanielBOTEZ Sorin BRICIU

Tatiana D NESCUNicoleta FARCANE

Liliana FELEAGAdrian GRO ANU

IonIONA CUAlexandra LAZ R

Maria MANOLESCUDumitru MATI

MagdalenaMIHAI Ion MIH ILES-CU

Marilena MIRONIUCAna MORARIU

Victor MUNTEANUGeorgeta PETRE

MarilenPIRTEA Gheor-ghe POPESCU

Vasile R ILEANUAndreia STANCIU

Victoria STANCIUAurelia TEF NESCU

Ioan TALPOConstantin

TOMAEugeniu URLEA

Ă

ĂŞ

ŞĂ

Ş

Ă

Ă

Ş ĂŞ

Ţ

Redac ia revistei „Audit Financiar”ţ

Mulţumiri evaluatorilor articolelor propuse spre publicare în anul 2012

Publicaþie recunoscutã de CNCSIS, categoria B+B.D.I.: http://www.ulrichsweb.com; http://www.proquest.com; www.ebscohost.com, www.cabells.com

Revista este inclusã în platforma editorialã românã SCIPIO: www.scipio.roRevista este indexatã în trei baze de date recunoscute

de Consiliul Naþional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ºi Certificatelor Universitare (CNATDCU)

Marcã înregistratã la OSIM, sub nr. M2010 07387

Telefon: (021) 410.74.43 interior 120; Fax: (021) 410.03.48; E-mail: revista@cafr.ro; http: revista.cafr.ro

ISSN 1844 - 8801

Tipar: Print Group S.R.L., Soseaua Fundeni nr. 50B, Bucuresti, tel: 0744.638.772

Colegiul editorial ºtiinþific

Prof. univ. dr. Sorin BRICIU, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba IuliaProf. univ. dr. Alain BURLAUD, Institut National des Techniques Economiques et Comptables, Paris Prof. univ. dr. Tatiana DÃNESCU, prorector, Universitatea „Petru Maior”, Târgu MureºProf. univ. dr. Robin JARVIS, director pentru IMM-ACCA, profesor de contabilitate Universitatea Brunel,

Marea BritanieProf. univ. dr. David HILLIER, decan, Leeds University Business School, Marea Britanie Prof. univ. dr. Allan HODGSON, The University of Queensland, AustraliaProf. univ. dr. Emil HOROMNEA, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, IaºiProf. univ. dr. Dumitru MATIª, decan, Universitatea „Babeº-Bolyai”, Cluj-NapocaProf. univ. dr. Maria MANOLESCU, ASE, BucureºtiProf. univ. dr. Ion MIHÃILESCU, Universitatea "Constantin Brâncoveanu", PiteºtiProf. univ. dr. Ana MORARIU, ASE, BucureºtiProf. univ. dr. Vasile RÃILEANU, Facultatea de Contabilitate ºi Informaticã de Gestiune - ASE BucureºtiProf. univ. dr. Donna STREET, Universitatea Dayton, SUAProf. univ. dr. Ioan TALPOª, preºedintele Senatului, Universitatea de Vest din TimiºoaraProf. univ. dr. Eugeniu ÞURLEA, directorul Departamentului de contabilitate, audit, analizã ºi informaticã

de gestiune, ASE BucureºtiAcademician Iulian VÃCÃREL, Academia Românã

Director ºtiinþific: Prof. univ. dr. Pavel NÃSTASE Director editorial: Dr. Corneliu CÂRLANRedactor ºef: Cristiana RUS

Colectiv redacþional: Marina ANTOFIE, Alexandra COMÃNESCU, Alice PETCU, Adriana SPIRIDON, Daniela ªTEFÃNUÞ, Angela TUDOR

Secretar de redacþie: Cristina RADU

Prezentare graficã ºi tehnoredactare: Nicolae LOGIN

Colegiul editorial ºtiinþific ºi colectivul redacþional nu îºi asumã responsabilitatea pentru conþinutul articolelor publicate în revistã.

Bucureºti, 26 octombrieSãrbãtorirea acestei zile la Bucureºti înAula Universitãþii „Artifex”, în prezenþaauditorilor financiari aflaþi la cursul depregãtire continuã, a început prin pro-iectarea unui film de prezentare a activi-tãþii Camerei. În deschiderea festivitãþiiprof. univ. dr. Horia Neamþu, preºedin-tele Camerei Auditorilor Financiari dinRomânia, a transmis participanþilor Me-sajul adresat de Consiliul Camerei tu-turor membrilor organizaþiei profesio-

nale. Textul Mesajului a fost publicatintegral în numãrul precedent al revistei„Audit Financiar” ºi a fost postat pesite-ul CAFR.

În intervenþia sa preºedintele HoriaNeamþu a insistat în mod deosebit asu-pra acþiunilor întreprinse în ultimul timpîn sprijinul membrilor ºi al stagiarilor, înspecial prin preluarea la nivelul Came-rei a organizãrii cursurilor de pregãtireprofesionalã atât în sistem clasic, pre-cum ºi în sistem e-learning ºi printr-omai bunã comunicare prin valorificareapotenþialului pus la dispoziþie de sis-

temul informaþional modern de care dis-pune. Totodatã, a fost evidenþiatã înfiin-þarea unei noi reprezentanþe teritorialela Braºov, care se alãturã reprezen-tanþei teritoriale Iaºi ºi a fost exprimatãconvingerea cã aceastã acþiune de înfi-inþare a unor reprezentanþe teritorialeva continua anul viitor, în scopul facili-tãrii unor condiþii mai bune de legãturãîntre auditorii financiari ºi Camerã.

De asemenea, preºedintele Camerei s-a referit la poziþia tot mai importantã ºiactivã a auditorilor financiari români încadrul organizaþiilor internaþionale ale

312/2012

Ziua Naþionalã a Ziua Naþionalã a AuditoruluiAuditoruluiFinanciar din RomâniaFinanciar din România

Ziua Naþionalã a Auditorului Financiar din România, zi în care românii îl sãrbãtoresc peSfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, considerat drept protector al auditorilor finan-ciari, conform hotãrârii Consiliului Camerei a fost sãrbãtoritã în acest an în douã zone ale þãrii:la Bucureºti - la 26 octombrie ºi la Constanþa - la 27 octombrie, cu ocazia cursurilor de pregãtireprofesionalã continuã organizate de Camerã în aceastã perioadã.

Ziua Naþionalã a Auditorului Financiar din România

profesiei - IFAC, FEE ºi FIDEF, precumºi în relaþiile cu organizaþii profesionaledin alte þãri. Totodatã, au fost trecute înrevistã cele mai importante acþiuniîntreprinse de Consiliul Camerei.

Între acestea a fost evidenþiat cã, înurma unor dezbateri deschise, pragma-tice ºi proactive în cadrul unor întâlniricu membri din diferite zone ale þãrii,Consiliul CAFR a promovat propriilepropuneri ºi observaþii legate de pro-iectele de modificare a Directivei2006/43 CE privind auditul statutar ºi,respectiv, de elaborare a unui Regu-lament al Parlamentului Europeanprivind cerinþe specifice referitoare laauditul statutar al entitãþilor de interespublic. În esenþã, în aceste demersuri s-a susþinut necesitatea ca reformareaauditului sã determine realmente unprogres, în condiþiile respectãrii valorilorde bazã ale profesiei, corespunzãtorexigenþelor actuale, independenþa,competenþa ºi transparenþa în vedereaasigurãrii realizãrii unor misiuni de auditde calitate, în interes public.

În context, preºedintele Camerei s-areferit la relaþiile cu organismul desupraveghere a profesiei contabile careactualmente se intituleazã Consiliulpentru Supravegherea în Interes Publica Profesiei Contabile (CSIPPC), expri-mându-ºi speranþa cã acestea se voraºeza pe o bazã corectã, de bunãcolaborare, în interesul ridicãrii perma-nente a calitãþii profesionale a audito-rilor financiari.

Un moment important al festivitãþilor l-areprezentat sãrbãtorirea revistei „AuditFinanciar”, care a împlinit 10 ani deapariþie neîntreruptã în slujba profesieide auditor financiar în România. Înacest sens, prof. univ. dr. Ana Morariu,vicepreºedinte al Consiliului Camerei ºimembru al Colegiului Editorial ªtiinþifical revistei, a transmis urmãtorul mesaj:

Mesajul Colegiului Editorial ªtiinþific al

revistei „Audit Financiar”

„Revista „Audit Financiar”, principalapublicaþie editatã de Camera AuditorilorFinanciari din România, împlineºte 10ani de apariþie neîntreruptã, în primã-vara anului viitor urmând a se consem-na ºi editarea numãrului 100. În acestrãstimp revista a marcat progrese re-marcabile pe plan editorial, profesionalºi ºtiinþific, respectându-ºi ºi onorân-du-ºi cu brio obiectivul trasat de iniþia-torul sãu, prof. univ. dr. Florin Geor-gescu, primul preºedinte al CamereiAuditorilor Financiari din România, careîn editorialul publicat în primul numãr alrevistei preciza:

«Consiliul Camerei Auditorilor Finan-ciari din România a hotãrât sã vinã însprijinul membrilor sãi prin înfiinþarearevistei ,,Audit Financiar”, care se do-reºte a fi un vehicul eficient pentru facili-tarea schimbului de opinii între profe-sioniºtii din domeniul auditului financiarºi al auditului intern, benefic pentrumembrii CAFR, precum ºi pentru aaduce la cunoºtinþa profesioniºtilor dinþara noastrã mutaþiile care au loc în planinternaþional privind reglementarea ºidezvoltarea profesiei. De asemenea,dorim, pe aceastã cale, sã prezentãmactivitatea organizaþiilor internaþionalede profil care activeazã în acest dome-niu».

Astfel, în cadrul strategiei de comuni-care ºi imagine stabilite de conferinþeleanuale pentru revista „Audit Finan-ciar”, orientãrile ºi sarcinile trasate deConsiliul CAFR ºi de Colegiul Editorialªtiinþific al revistei au vizat ridicarea ca-litativã a articolelor, ancorarea materi-alelor publicate în cerinþele informãriiprompte a profesioniºtilor asupra celormai noi cercetãri în domeniu în legãturãcu practicile eficiente în materia auditu-lui ºi raportãrilor financiare, precum ºi

privind evenimentele cele mai impor-tante din viaþa internã ºi internaþionalã aprofesiei. Calitatea revistei a fost recu-noscutã de mediul academic românesc,obþinând, încã din anul 2007, clasifica-rea B+ din partea CNCS, calificativ re-confirmat ºi pentru anul 2011, în con-diþiile unor rigori mult sporite de evalu-are.

Articolele publicate sunt indexate în pa-tru mari baze de date internaþionale –Ulrich’s, ProQuest, Ebsco ºi Cabells,recunoscute de Consiliul Naþional deAtestare a Titlurilor, Diplomelor ºi Cer-tificatelor Universitare (CNATDCU), iarrevista este inclusã în platforma editori-alã românã SCIPIO, ceea ce îi asigurão bunã vizibilitate în mediul profesionalºi în cel academic din þarã ºi din strãinã-tate.

Revista este pusã gratuit la dispoziþiaauditorilor financiari, potrivit criteriilorstabilite de Consiliul CAFR, în formattipãrit sau electronic, fiind postatã învarianta informaticã pe site-ul CAFR, înzona de autentificare. De asemenea,circa 10% din tiraj este distribuit pebazã de abonament (în format tipãritsau electronic), pentru promoþie sauschimb de publicaþii cu instituþii ºiorganisme profesionale din þarã ºi dinstrãinãtate.

Colegiul Editorial ªtiinþific al revistei,constituit din 16 personalitãþi ale profe-siei, din care 5 din strãinãtate, veghea-zã ca programele editoriale ºi þinutaprofesionalã a articolelor sã onorezestatutul câºtigat al revistei, recunoaºte-rea ei în þarã ºi strãinãtate. În acestcontext, remarcãm excelenta colabora-re cu directorul ºtiinþific prof. univ. dr.Pavel Nãstase, cu un aport substanþialîn promovarea criteriilor de calitate so-licitate de rigorile cercetãrii. Menþinereacalitãþii revistei noastre a fost rezultatulefortului comun al întregii echipe re-dacþionale ºi al membrilor Consiliului

4 Audit Financiar, anul X

Bucureºti, 26 octombrie 2012

ªtiinþific de Evaluare a articolelor, cu omenþiune specialã, de profesionalism,calm ºi perseverenþã pentru directoruleditorial dr. Corneliu Cârlan.

În toþi aceºti ani am regãsit în paginilerevistei semnãturi ale unor autori deprestigiu din þarã ºi din strãinãtate,practicieni sau universitari care au fãcutcunoscute cele mai importante cerce-tãri ºi experienþe profesionale.

De asemenea, revista s-a constituit într-o veritabilã ºcoalã pentru tineriiaflaþi la începutul carierei profesionalesau ºtiinþifice, care au deprins tainele ºirigorile elaborãrii unor lucrãri de cali-tate, utile profesiei cãrora le-au fostdestinate.

Iar premiile de excelenþã acordateanual de Consiliul Camerei pentru celemai valoroase articole publicate înrevistã, care poartã numele unor per-sonalitãþi ale profesiei, „ConstantinIonete” ºi „Alexandru Rusovici”,reprezintã o modalitate eficientã destimulare a competiþiei editoriale ºi pu-blicistice în domeniu.

De un an de zile revista are ºi o sorãmai micã, intitulatã „Practici de Audit”,care vine sã întregeascã tabloul decomunicare al Camerei cu membrii sãiºi cu publicul interesat în general, prinmateriale publicistice ºi de informareprivind experienþe, idei, soluþii, regle-mentãri ºi provocãri ale profesiei peplan naþional ºi internaþional.

Deosebit de caracterul sãu tematic,îndreptat spre cerinþele profesiei pecare o slujeºte, revista „Audit Finan-ciar” se bucurã de un semnificativprestigiu în rândul breslei publicaþiilorprofesionale, iar colectivul redacþionalîntreþine ºi dezvoltã benefice relaþii decolaborare cu reprezentanþi ai mass-media, în interesul promovãrii acþiunilorîntreprinse de Camera Auditorilor Fi-nanciari din România

În numele mandatului încredinþat deConsiliul Camerei Auditorilor Financiaridin România, care vegheazã la bunarealizare a revistei, ºi de preºedinteleCamerei, prof. univ. dr. Horia Neamþu,care sprijinã nemijlocit activitatea re-dacþionalã ºi cu încredinþarea cã astfelîmpãrtãºesc propriile sale convingeriColegiul Editorial ªtiinþific se declarãonorat sã marcheze, cu felicitãrile cu-venite, acest moment important dinviaþa revistei „Audit Financiar” ºiimplicit din viaþa organizaþiei profesio-nale care o editeazã. Totodatã, îºi ex-primã încrederea cã, în continuare,aceastã publicaþie îºi va cinsti „carteade vizitã” impresionantã pe care ºi-aconstruit-o ºi va sluji cu devotament, cutalent ºi þinutã profesionalã intereseleCamerei, ale membrilor sãi, ale profe-siei în general.”

Preºedintele Horia Neamþu a anunþatacordarea de cãtre Consiliul Camerei a

unei Distincþii de excelenþã prof. univ.dr. Florin Georgescu, primul preºe-dinte al Camerei Auditorilor Financiaridin România, care a iniþiat – în anul2003 – editarea revistei „Audit Finan-ciar”, ca un important mijloc de comu-nicare cu membrii tinerei organizaþiiprofesionale a auditorilor financiari cre-atã în acea perioadã.

A urmat decernarea de cãtre prof. univ.dr. Horia Neamþu a premiilor revistei„Audit Financiar” pentru anul 2012,care au constat din plachete de exce-lenþã ºi în câte un abonament gratuit, înformat electronic, pe anul 2013 larevista „Audit Financiar”, astfel:

Premiul „Constantin Ionete”, ediþia aII-a:

prof. univ. dr. Eugeniu Þurlea ºi dr.Mihaela Mocanu de la Academiade Studii Economice din Bucureºti,pentru articolul: „Model privind dis-

512/2012

Acordarea premiului „Constantin Ionete”

Ziua Naþionalã a Auditorului Financiar din România

crepanþele de percepþie asupraindependenþei în auditul financiar”,apãrut în numãrul 10/2012 al revis-tei „Audit Financiar”.

Premiul „Alexandru Rusovici”, ediþia aII-a:

prof. univ. dr. Elisabeta Jaba (coor-donator), lect. univ. dr. ChristianaBrigitte Balan, drd. Ioan BogdanRobu, drd. Mihaela Alina Robu,de la Universitatea „Al.I. Cuza” dinIaºi, ºi prof. univ. dr. Mihai Romande la Academia de Studii Economi-ce din Bucureºti, pentru articolele:„Evaluarea statisticã a riscului defraudã în scopul fundamentãriiopiniei de audit, pe baza modelelorde duratã” ºi „Folosirea metodeiANOVA pentru obþinerea probelorde audit cu privire la efectul dome-niului de activitate asupra variaþieiindicatorilor poziþiei ºi performanþei

financiare”, publicate în revista „Au-dit Financiar” numerele 4 ºi 8/2012.

Felicitându-i pe cei premiaþi, prof. univ.dr. Horia Neamþu, preºedintele Came-rei, a urat revistei sã continue seria suc-ceselor editoriale, adecvându-ºi perma-nent activitatea la realitãþile ºi provo-cãrile profesiei.

Constanþa,27 octombrie 2012Festivitãþile de la Constanþa, care s-audesfãºurat la Hotel Malibu în SalaCallatis, bucurându-se de participareamembrilor Camerei din zonã, aflaþi lacursurile de pregãtire profesionalã con-tinuã, a debutat, de asemenea, prinproiectarea filmului de prezentare aorganizaþiei profesionale.

Mesajul Consiliului Camerei adresatmembrilor cu ocazia Zilei Naþionale aAuditorului Financiar din România afost transmis celor prezenþi de AnaDincã, vicepreºedinte al CAFR.

A urmat un Mesaj din partea Comi-tetului de excelenþã al Camerei, prezen-tat de prof. univ. dr. Maria Manolescu.

Mesajul Comitetului de Excelenþã al

Camerei Auditorilor Financiaridin România

„Comitetul de Excelenþã se alãturãConsiliului Camerei Auditorilor Finan-ciari din România în marcarea eveni-mentului important din viaþa organizaþieinoastre profesionale: sãrbãtorirea ZileiNaþionale a Auditorului Financiar dinRomânia.

Dupã cum se cunoaºte, prin noul Re-gulament de organizare ºi funcþionareal Camerei, în vederea asigurãrii uneiexpertize de înaltã calitate în ceea cepriveºte atingerea obiectivelor strate-gice ale Camerei ºi dezvoltarea profe-siei de auditor financiar, s-a stabilit înfi-inþarea Comitetului de Excelenþã, for-mat din membrii Consiliului Camereicare ºi-au încheiat mandatul ºi s-auremarcat în mod deosebit prin con-tribuþia semnificativã în susþinerea ºievoluþia profesiei de auditor financiar,precum ºi prin prestigiul profesionaldobândit. Membrii Comitetului de Ex-celenþã sunt desemnaþi prin hotãrâre aConsiliului Camerei. Aceastã nouã for-mã organizatoricã are în vedere valori-ficarea în continuare, în interesul orga-nizaþiei profesionale, a acestor specia-liºti de marcã. Astfel, membrii Comi-tetului de Excelenþã pot avea atribuþii încadrul diferitelor comitete de lucru aleCamerei ºi pot fi consultaþi la analiza ºila elaborarea unor documente sauproiecte de acte normative în domeniulprofesiei.

6 Audit Financiar, anul X

Acordarea premiului „Alexandru Rusovici”

Constanþa, 27 octombrie 2012

În mod practic, în noul mandat ConsiliulCamerei a apelat în mod direct la mem-brii Comitetului de Excelenþã pentru oserie de acþiuni organizate în sprijinulprofesiei. Bunãoarã, unii membri suntcuprinºi în Grupul de lucru constituitpentru elaborarea unor soluþii la pro-bleme concrete, mai deosebite ridicatede practicã. De asemenea, au participatla elaborarea unor studii ºi programepentru îmbunãtãþirea cadrului de des-fãºurare a activitãþii auditorilor financiarila misiunile asumate privind auditareaunor proiecte cu finanþare europeanã.

O participare consistentã a unor mem-bri ai Comitetului de Excelenþã poate firemarcatã în legãturã cu desfãºurareaprogramelor de pregãtire profesionalãcontinuã pentru membri ºi stagiari,care, dupã cum se cunoaºte, începânddin acest an se organizeazã direct de

Camera Auditorilor Financiari din Ro-mânia atât în sistem clasic, în sãli decurs, cât ºi în sistem e-learning.

În contextul acestor activitãþi, apreciezîntreaga disponibilitate ºi interesul cole-gial manifestat de Consiliul Camereipentru colaborarea cu membrii Comi-tetului de Excelenþã, care s-au arãtatdispuºi sã-ºi consacre timp ºi energiesprijinirii eforturilor pentru o serie deacþiuni concrete. Cei mai mulþi dintremembrii Comitetului de Excelenþã s-auarãtat onoraþi de atenþia care li s-a acor-dat ºi au acþionat, fãrã rezerve, pentrua-ºi îndeplini angajamentele asumatefaþã de organizaþia profesionalã dincare fac parte.

Pe un plan mai general, aº dori sãremarc ºi sã aduc la cunoºtinþa cole-gilor noºtri, membri ai Camerei, cã, înopinia noastrã, actualul Consiliu îºi

onoreazã mandatul, asigurând o remar-cabilã continuitate acþiunilor întreprinsede vechiul Consiliu ºi ocupându-se cuseriozitate ºi pricepere de traducerea înviaþã a Programului de activitãþi stabilitde Conferinþele anuale din 2011 ºi 2012,în folosul sporirii prestigiului ºi dezvol-tãrii pe un plan calitativ superior a activi-tãþii membrilor Camerei ºi a organizaþieiprofesionale în ansamblul sãu.

Vã felicitãm dragi colegi în aceastã zianiversarã, de sãrbãtoare pentru noitoþi ºi vã urãm sã obþineþi noi succese înactivitatea profesionalã ºi personalã, cusãnãtate ºi împliniri.”

A urmat un moment important: acorda-rea a 15 medalii pentru activitate deo-sebitã auditorilor financiari din zonaSud Est. Distincþiile au fost înmânate deAna Dincã, vicepreºedinte al Consi-liului CAFR.

712/2012

8

Cercetare

Audit Financiar, anul X

IntroducerePrin cunoaºtere organizatã, ImmanuelKant considera cã se ajunge la ºtiinþã,iar cercetare ºtiinþificã înseamnã, în viz-iunea lui Charles F. Kettering, o con-ºtientizare a faptul cã încã nu ºtii nimic,dar vrei sã afli totul, ajungând ca la finalsã ºtii totul despre nimic (BernardRaffournier). Henry R. Harrover susþi-nea cã pentru cercetare ºtiinþificã tre-buie sã fii un om practic, un aventurierpe tãrâmul lui „Nu existã”, un iscoditor,unul ce crede în cercetare ºi pune între-bãri, unul care refuzã sã creadã cã per-fecþiunea a fost atinsã. Prin cercetare seajunge la ºtiinþã, la curiozitatea care iaformã atunci când se urmãreºte un scopprecis (Zora Neale Hurston), doareceºtiinþa reprezintã adevãrul, cunoaºtereºi întrebuinþare a forþelor naturii pentrufericirea omului (Victor Babeº).

Cunoaºterea ºtiinþificã, în care ne încre-dem, poate fi utilizatã pentru gãsireasoluþiilor la problemele cotidiene ºimajore ale omenirii, fiind o cale de ie-ºire, o cale în sus. În acest context, unadintre marile problemele cu care s-aconfruntat societatea umanã, în diferiteetape ale evoluþiei sale ºi care a avut ºicontinuã sã aibã un impact semnificativnegativ asupra mediului economic, so-cial, politic ºi religios o reprezintã apa-riþia ºi manifestarea actelor frauduloasede naturã financiarã.

Gãsirea unui panaceu, a unor soluþii deprevenire ºi combatere presupune maiîntâi o cunoaºtere în profunzime a cau-zelor care au condus la apariþia ºi mani-festarea fraudei, a factorilor determi-nanþi ºi a formelor de manifestare.

Prima consemnare a unei scheme defraudã îi aduce în prim plan pe doi ne-gustori greci, Xenothemis ºi Hegestra-

Studiu explorator al cunoaºterii problematicii fraudei financiaredin perspectiva auditului financiar

* Drd. Contabilitate ºi drd. Ciberneticã ºi statisticã economicã, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaºi, e-mail: bogdan.robu@feaa.uaic.ro

An Exploratory Study Regarding the KnowledgeLevel of the Financial Fraud Issues from theFinancial Auditing Perspective Regarded as one of the major problems faced by human society in various stagesof its development, financial fraud has caused and continues to show interest inwhat is scientific research. Comprehensive knowledge of the main directions ofresearch on the issue of financial fraud may lead to proposing effective mecha-nisms to prevent and detect fraudulent acts, useful to the financial auditor in hisaudit engagement. The study proposes a qualitative and quantitative analysis ofthe literature on the issue of financial fraud. The purpose of this study is to iden-tify and quantify the influence of the determinants of financial fraud dynamics oftopics on issues, from the perspective of financial audit. The study was conduct-ed on a sample of 50 articles published in the major scientific journals indexed ininternational databases, in the period 2002-2011. The study results indicate a sig-nificant influence of the editorial policy of the journals that publish scientific arti-cles to obtain research results, data analysis was performed using SPSS 19.0statistical software.

Key words: scientific knowledge, qualitative and quantitative analysis, financialfraud, financial auditing

JEL Classification: B20, C14, M42

Cuvinte cheie: cunoaºtere ºtiinþificã, analizã calitativã ºi cantitativã, fraudã financia-rã, audit financiar

Ioan-Bogdan ROBU*

Abstract

9

Problematica fraudei financiare

12/2012

tos, condamnaþi în 360 Î.Hr. pentru actede înºelãciune (Singleton ºi Singleton,2010). Ulterior, descoperirea Lumii Noiºi mirajul oportunitãþilor pe care conti-nentul american le oferea la acea vre-me au permis sãvârºirea unor fraude cuscop speculativ în domeniul feroviar, denotorietate fiind cazurile South SeaBubble (1717-1720) ºi Meyer versusSfeton (1817). Cu un secol mai târziuau loc celebrele fraude din perioadaMarii Crize Financiare (1929-1933):Charles Ponzi ºi U.S. Postal Service(1920), Samuel Insull (1920-1929),Kreuger & Toll (1929), SecuritiesExchange Act (1934). Mult mai târziu, laînceputul secolului XXI, complexitateaschemelor de delapidare ºi raportarefinanciarã neadecvatã, din cazurileEnron (2001), WorldCom (2002), ArthurAndersen (2002), Société Générale(2008), Lehman Brothers (2010) sauOlympus Corporation (2011) au readusîn prim plan rolul auditorului financiar înprevenirea ºi detectarea fraudei finan-ciare.

Experienþa acestor acte funeste a sus-citat interesul pentru cunoaºterea me-canismelor fraudei, a factorilor determi-nanþi ºi a schemelor prin care frauda sepoate realiza. Necesitatea acestei cu-noaºteri, care, în viziunea lui FrancisBacon, reprezintã putere prin ea însãºi,a condus la studiul fraudei financiare ºia determinat evoluþii pozitive în plannormativ, prin adoptarea unor legi, stan-darde ºi protocoale pentru sprijinireaauditorului în prevenirea ºi detectareaprezenþei acesteia la nivelul firmelor.

Studiul îºi propune o analizã calitativã ºicantitativã a nivelului cunoaºterii pro-blematicii fraudei financiare, la nivel in-ternaþional, din perspectiva audituluifinanciar. Analiza a cuprins o serie depublicaþii ºtiinþifice din principalele jur-nale de profil recunoscute la nivel inter-naþional, în perioada 2002-2011. Rezul-tatele studiului au avut în vedere identi-

ficarea unor tendinþe ale preocupãrilorºtiinþifice din domeniul prevenirii ºidetectãrii fraudei financiare, precum ºia influenþei factorilor care au determinatfundamentarea unei cunoaºteri de pro-fil, în perioada consideratã.

Fiind o problemã actualã la nivel inter-naþional, cu implicaþii deosebit de im-portante în plan economic, politic,social, religios ºi nu numai, fraudafinanciarã a suscitat ºi continuã sã tre-zeascã interes pentru studii de speciali-tate care privesc originile acesteia ºidefinirea conceptului sub diverse ac-cepþiuni, factorii determinanþi, schemelesub care se manifestã (inclusiv parteade taxonomie), implicaþiile pe care lepoate determina, mãsurile de prevenireºi combatere ºi stadiul actual al legis-laþiei de profil.

Nu în ultimul rând, cunoaºterea în pro-funzime a acestui domeniu poate con-duce la dezvoltarea unor direcþii noi decercetare, inclusiv la interdisciplinaritatepentru gãsirea unor metode ºi tehnicide cuantificare a acestui risc funest cuscopul prevenirii ºi combaterii lui, însprijinul auditorilor financiari.

Obiectivele cercetãrii

Pornind de la literatura de specialitatece trateazã problematica prevenirii ºidetectãrii fraudei financiare, precum ºiresponsabilitatea auditorului financiarprivind frauda, studiul îºi propune oanalizã exploratorie asupra direcþiilorde cercetare ºtiinþificã de specialitate.Scopul analizei îl reprezintã identifica-rea principalilor factori care au determi-nat anumite orientãri ºi abordãri alecercetãrilor de profil. Pe baza factoriloridentificaþi se evidenþiazã o serie delegãturi ºi interacþiuni dintre aceºtia,care contureazã un profil al nivelului

cunoaºterii ºtiinþifice din domeniu. Utili-tatea obþinerii acestui profil derivã dinreliefarea celor mai importante direcþiide cercetare din domeniu ºi din propu-nerea unor eventuale de direcþii în carese poate aprofunda cercetarea ºtiinþi-ficã. Având în vedere faptul cã studiulse axeazã pe perioada 2002-2011, prinidentificarea unui trend al cercetãriiºtiinþifice de profil se poate realiza otranslatare a acestuia ºi la nivel naþio-nal, rezultatele unor studii interna-þionale constituind premisele aplicãriiaceluiaºi raþionament sau metodologiiºi în cazul României.

METODA DE LUCRU

Prin ralierea la ideea lui Karl Popperprivind ºtiinþa, se poate vorbi de cerce-tare ºtiinþificã sau de ºtiinþificitate într-un domeniu atunci când are loc ºi seproduce inovarea. Ori, inovarea sepoate realiza prin descoperiri notabile,prin abordarea unor noi direcþii de cer-cetare sau prin utilizarea cercetãriiinterdisciplinare prin care se poateajunge la teorii ºtiinþifice provizorii ade-vãrate supuse în permanenþã testabili-tãþii (Pohoaþã, 2011).

În cazul de faþã, caracterul ºtiinþific alstudiului vine din cercetarea interdisci-plinarã. Aceasta utilizeazã tehnici aleanalizei cantitative aplicate în cerceta-rea calitativã, pentru descrierea direcþi-ilor de cercetare din domeniul preveniriiºi detectãrii fraudelor financiare, dinperspectiva auditului financiar.

Cercetarea calitativã utilizeazã o abor-dare interpretativã a subiecþilor studiaþi,prin studierea comportamentului aces-tora aºa cum este el în mod natural(Smith, 2003). Prin cercetarea calitativãse ajunge la construcþia realitãþii so-ciale. Acest tip de cercetare se bazeazãîn principal pe observaþie ºi descriere,iar rezultatele cercetãrii conduc cãtreformularea unei teorii.

10

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Cercetarea cantitativã îºi propune omãsurare obiectivã a faptelor, repre-zentate printr-un sistem de variabiledependente ºi independente (Smith,2003). Acest tip de cercetare se funda-menteazã pe construirea unui model alfenomenului studiat, pe baza cãruia sevor testa o serie de ipoteze. În cadrulcercetãrii cantitative se analizeazã dateempirice, de naturã cantitativã (scalã)sau calitativã/categorialã (nominalã sauordinalã) (Jaba, 2002), cu ajutorul unormetode de analizã specifice.

Punctul referinþã al acestei cercetãri îlreprezintã ideea propusã de autoriiJaba ºi Moroºanu (2011), prin care seidentificã, din punct de vedere statistic,tendinþele manifestate în cercetarea peun anumit domeniu, pe baza analizeifactoriale a corespondenþelor multiple.În cadrul acestui studiu se propune uti-lizarea aceleiaºi metode de analizã adatelor pentru a evidenþia tendinþele încercetarea ºtiinþificã a problematiciifraudei financiare ºi a riscului de fraudãdin perspectiva auditului financiar.

Analiza factorialã a corespondenþelormultiple (AFCM) este o metodã de ana-lizã a datelor calitative. Aceasta este ogeneralizare a analizei factoriale a co-respondenþelor ºi reprezintã o metodãde analizã multivariatã propusã pentruprima datã de Benzécri (1969). Scopulacestei metode îl reprezintã studiulasocierilor dintre trei sau mai multe vari-abile categoriale (Lebart et al., 2006).Utilizarea metodei presupune înregis-trarea la nivelul unui eºantion de n indi-vizi, a valorilor pentru o serie de m vari-abile asociate. Odatã înregistrate aces-te valori se poate obþine profilul unui in-divid dintr-o anumitã grupã, în urmastudierii asocierilor dintre variabileleanalizate. AFCM sintetizeazã informaþiainiþialã prin studiul asocierilor dintre va-riabilele, evidenþiate printr-o diagramãde dispersie construitã pe un sistem deaxe factoriale ierarhizate în ordine

descrescãtoare, în funcþie de importan-þa acestora la explicarea varianþei totalea norului de puncte (Jaba ºi Robu,2011).

POPULAÞIA ÞINTÃ, EºANTION,VARIABILE ºI SURSA DATELOR

Populaþia þintã pe care dorim sã o cu-noaºtem este reprezentatã de ansam-blul studiilor al cãror subiect principal decercetare îl reprezintã frauda financia-rã, din perspectiva auditului financiar.Din ansamblul acestor studii, s-a con-siderat un eºantion extras aleator, com-pus din aproximativ 50 de articole, in-dexate în principalele baze de date(Emerald ºi Wiley-Blackwell). Principiulalegerii aleatoare se aplicã când nu secunoaºte structura colectivitãþii totaledupã caracteristica consideratã în stu-diu (Jaba, 2002). Pe baza acestui prin-cipiu, fiecare articol are o probabilitateegalã de a fi ales în eºantion (Jaba,2002), ceea ce conduce la o reflectarea realitãþii dupã jocul hazardului. Înacest caz, pentru selecþia articolelor s-aþinut cont, în primul rând, de o serie decuvinte cheie asociate studiilor (con-comitent: frauda financiarã – financialfraud ºi audit financiar – financialauditing). Perioada consideratã pentruselectarea articolelor a fost 2002-2011(2002, adoptarea Sarbanes-Oxley Actîn Statele Unite ale Americii, cu impactsemnificativ asupra prevenirii ºi detec-tãrii fraudei financiare).

Variabilele considerate pentru obþinerearezultatelor cercetãrii au fost urmã-toarele:

Autor_an (pentru recunoaºtereaunui studiu în funcþie de stilulHarward: Autor, An);

An (reprezintã anul publicãrii studiu-lui );

Jurnal (reflectã jurnalul în care afost publicat respectivul studiu);

Tip_Studiu (reflectã tipul studiului:literature review - LR, critical - CS,empirical - ES);

Subiect (reflectã subiectul principalal studiului).

În studiu, datele au fost analizate cuajutorul instrumentului statistic SPSS19.0.

Rezultate ºi discuþii

În urma aplicãrii unei analize de tipdescriptiv s-au obþinut o serie de rezul-tate privind evaluarea frecvenþei deapariþie a unui subiect de cercetare (casemn al interesului faþã de subiectulrespectiv), a unui anumit tip de studiu(predilecþia pentru o serie de studii),precum ºi a numãrului de articole dedi-cate fraudei (per total) în perioada con-sideratã spre analizã.

Astfel, în Tabelul 1 sunt evidenþiate frec-venþele de apariþie a articolelor cetrateazã frauda financiarã. Din dateleprezentate se poate observa cã celemai multe studii s-au înregistrat imediatdupã marile scandaluri financiare dinperioada 2000-2002. În acest sens, înperioada 2002-2003 s-au publicataproximativ 18% din studiile selectatela nivelul eºantionului.

Ce-a de-a doua perioadã semnificativãla nivelul apariþiei studiilor de speciali-tate în domeniul fraudei financiare estereprezentatã de anii 2009-2010. Intere-sul faþã de problematica fraudelor finan-ciare vine cu precãdere în aceastã pe-rioadã dupã marele faliment al LehmanBrothers ºi scandalului financiar care îlinculpa de celebrul Bernard Madoff. Înaceastã perioadã volumul articolelorpublicate înregistreazã aproximativ52% din totalul studiilor de la niveluleºantionului.

11

Problematica fraudei financiare

12/2012

În ceea ce priveºte perioada cuprinsãîntre 2004 ºi 2008 se poate observa uninteres relativ constant faþã de acestsubiect, cu o medie de aproximativ 4%pe an.

La nivelul formei sub care obiectivelecercetãrii au fost evidenþiate, studiileselectate au putut fi încadrate în treimari categorii: de tip literature review (otrecere în revistã a literaturii de specia-litate), studii empirice (prin care sevalideazã ipoteze ale cercetãrii) ºi studiicritice (prin care se realizeazã analize,interpretãri ºi aprecieri asupra unui fe-nomen, evidenþiindu-i punctele slabe,cauzele apariþiei ºi mijloacele de supri-mare). În Tabelul 2 sunt prezentate frec-venþele de apariþie a studiilor în funcþiede cele trei abordãri, în perioada anali-zatã.

Pe baza datelor din Tabelul 2 se poateobserva cã în cele mai multe articole

s-au utilizat analizele empirice (60%),urmate de cele critice (30%) ºi mai apoide cele de revizuire a literaturii (10%).Interesul deosebit de mare faþã destudiile empirice vine, pe de o parte, dinposibilitatea cunoaºterii mai uºoare aunor legitãþi (cunoaºtere a priori), dinposibilitatea obþinerii unor modele deprevenire ºi detectare a fraudelor, dinmultitudinea de date care pot fi intro-duse în analizã.

De cealaltã parte, studiile orientatecãtre abordarea de tip revedere a litera-turii de specialitate sunt într-un numãrredus, din cauza lipsei de interes lanivelul literaturii de profil (cel puþin pânãla mediatizarea marilor scandaluri fi-nanciare). Acest lucru a determinat ºi oliteraturã de specialitate mai puþin sem-nificativã, în comparaþie cu alte subi-ecte de cercetat din sfera contabilitãþii ºia auditului.

Totodatã, analizând sursa articolelor(jurnalele în care au fost publicate), sepoate spune cã cele mai multe articolededicate fraudei financiare au fost pu-blicate în Managerial Auditing Journal,Journal of Accounting, Organizationand Society, International Journal ofAuditing ºi Journal of Financial Crime,aparþinând unor nume de referinþã pre-cum: J.L. Bierstaker, Z. Rezaee, D.M.Watson, R. Bernardi, K.A. Kaminski, T.Carpenter, E. Payne, K. Barlaup, M.Krambia-Kapardis ºi alþii.

În funcþie de subiectul pe care articoleleselectate l-au tratat în cuprinsul acesto-ra, în Tabelul 3 sunt evidenþiate prin-cipalele preocupãri ale cercetãtorilor,dupã procentul lucrãrilor aferente unuisubiect.

Prin complexitatea fenomenologiei, pro-blematica fraudei financiare a determi-nat o serie de interacþiuni cu domeniiprecum: contabilitatea, auditul, analizafinanciarã, controlul intern, dreptul,econometria. Acest lucru a condus latransformarea conceptului de fraudãfinanciarã într-un adevãrat fenomen deinteres mondial, dezbãtut ºi analizat îndiverse studii ºtiinþifice de specialitate.

Pe baza studiilor incluse în eºantionulanalizat, s-a realizat o trecere în revistãa principalelor idei cu privire la proble-matica fraudei financiare, în perioada2002-2011. În lucrãrile lor, Lenard et al.(2010) ºi Cheng, et al. (2009) încearcão incursiune în istoria fraudei, de laprimele atestãri din antichitate ºi pânãla fraudele epocii moderne ºi contem-porane. Sitorus et al. (2009) studiazãmodul în care firmele au învãþat sã luptecontra acestor fenomene ºi sã le com-batã, iar Seow (2009) considerã cãfrauda reprezintã punctul de plecare almarilor crize economico-financiare.Pentru aceasta, Brazel et al. (2009) afir-mã cã profesiile contabile liberale tre-buie sã dezvolte noi experþi în luptaacestui fenomen nefast, asemuit, în

12

Cercetare

Audit Financiar, anul X

opinia lui Payne et al. (2005), cu unvirus sau maladie.

În cadrul studiului sãu, Bierstaker(2009) fundamenteazã o serie de noþi-uni cu privire la fraudã, definitã ca fiindun act ilegal, ce constã în înºelarea înmod voluntar, însuºirea deliberatã aunor sume contra acordului consimþit alunei terþe persoane sau falsificareaintenþionatã a unui document, însoþitede disimularea acestora, care pot con-duce în final la lezarea drepturilor ºiintereselor unei persoane sau firme.Lenard et al. (2010) ºi Seow (2009)identificã o serie de factori psihologicicare stau la baza apariþiei fraudelor, iarBernardi (2009) realizeazã o delimitareîntre fraude ºi erori (pe baza caracteru-lui voluntar al fraudelor). Mai mult decâtatât, Bernardi (2009) distinge trei tipuride fraude: fraude asupra raportãrilorfinanciare, deturnarea de active ºiactele de corupþie.

Potrivit lui Cheng et al. (2009), fraudelecauzate de manageri produc cele maiînsemnate pagube, acestea urmãrinddistorsionarea realitãþii din situaþiilefinanciare. Sitorus et al. (2009) reali-zeazã o clasificare a fraudelor din punctde vedere juridic, astfel: furtul, escro-

cheria ºi abuzul de încredere. Principaliiactorii responsabili de apariþia fraude-lor, potrivit lui Bernardi (2009), sunt:firmele, controlorii externi, guvernele ºibãncile. Practica din domeniu a impus oserie de reacþii (Kumar et al., 2009)anti-fraudã, prin adoptarea unor legi,coduri de bunã-practicã ºi standardeprofesionale. Lennox et al. (2010) ºiChandra et al. (2009) analizeazã legã-tura dintre înfiinþarea unor structuri pro-fesionale ºi guvernamentale menite sãlupte contra fraudei. În studiul sãu,Barlaup et al.(2009) susþin cã profesiacontabilã a rãspuns ºi ea acestor cerin-þe prin alinierea la acelaºi trend de com-batere a fraudelor, prin specializareacontinuã ºi obþinerea de noi calificãri.

Bernardi (2009) afirmã cã prin cunoaº-terea principalelor scheme de fraudã,analizate în studiul lui Bierstaker et al.(2006), se ajunge la detectarea fraudei.O clasificare analiticã este realizatã decãtre Wang et al. (2009), iar Krambia-Karpadis (2010) evidenþiazã ºi impactulfraudelor informaþionale asupra mediu-lui firmei ºi al investitorilor. Nu în ultimulrând, Huang (2009) considerã controlulintern ca fiind un panaceu al stãrilor deinstabilitate provocate de cãtre fraudelefinanciare.

Chalevas et al. (2010) apreciazã frau-dele financiare ca un rezultat al aplicãriicontabilitãþii creative, care conduce ladistorsionarea realitãþii financiare prinmanipulãri contabile. Aceastã opinieeste susþinutã ºi Kumar et al. (2009)printr-un studiu ce urmãreºte legãturadintre fraude ºi reacþiile pieþei, atuncicând acestea sunt sãvârºite sau suntfãcute publice.

Krambia-Karpadis et al. (2010) susþincã prevenirea fraudelor trebuie sã fieprioritarã detectãrii acestora, din punctde vedere al costurilor ºi riscurilor aso-ciate. Liou (2008) subliniazã faptul cãprevenirea se poate realiza numai pebaza cunoºterii factorilor determinanþiai fraudei. Pornind de la Triunghiului fra-udei propus de Cressey, Agbejule et al.(2008) identificã ºi rolul sistemului decontrol intern în prevenirea ºi detecta-rea actelor de criminalitate economicã.Wang et al. (2009) susþin cã în analizaºi proiectarea unor sisteme de controlintern trebuie sã corespundã unui mo-del consacrat, COSO (Comitee ofSponsoring Organizations of TreadwayCommission), astfel încât calitatea in-formaþiei financiar-contabile sã nupoatã fi afectatã în nici o etapã a pro-ducerii, transmiteri sau arhivãrii ei.

Spathis (2002) afirmã cã primul semnalcu privire la existenþa unei fraude vinede cele mai multe ori dintr-o supoziþie,generatã de anumite anomalii desco-perite în urma realizãrii controlului,primirii de informaþii de la angajaþi sauterþi sau datoratã hazardului. Mai multdecât atât, în studiului sãu, Spathis(2002) considerã auditul fraudelor cafiind cea mai eficientã dintre metodelede detectare a fraudelor financiare, cuposibilitãþi de perfecþionare continuã ametodologiei ºi instrumentelor de lucru.O detaliere exactã a pricipalelor etapedin cadrul unei misiuni de auditare a fra-udelor este realizatã de cãtre Hassinket al. (2009) ºi vizeazã: luarea la cuno-

13

Problematica fraudei financiare

12/2012

ºtinþã de cãtre auditor a cazului ce vatrebui analizat (colectarea de date,evaluarea riscului de audit, identificareaposibililor responsabili cu frauda, dar ºia factorilor motivaþionali), crearea uneiipoteze (una generalã ce poate conþinemai multe ipoteze de lucru), testareaipotezei (pe baza instrumentelor utili-zate în cercetare), modificarea ipotezei(ipoteza brutã este rafinatã astfel încâtsã poatã rãspundã cerinþelor auditoru-lui) ºi aceptarea sau refuzarea ipotezeipentru luarea de decizii ºi emiterea deconcluzii.

Pe tot parcursul misiunii sale, auditorulva cãuta sã obþinã o serie de elementeprobante care sã îi susþinã opinia,numite probe de audit, a cãror norma-lizare este realizatã în Standardul Inter-naþional de Audit (ISA) 500. Probele deaudit se pot obþine pe baza unor obser-vaþii fizice, examinãri sau procedurianalitice, documentaþii specifice, pebaza unor interviuri sau întâlniri cu an-gajaþii sau membri ai directoratului(Chersan, 2012). Krampia-Kapardis etal. (2009) afirmã cã procedurile ana-litice vizeazã o serie de comparaþii întreanumite informaþii cu caracter financiarsau nefinanciar, din perioada curentãsau mai multe perioade, pe baza unortehnici statistice ºi econometrice avan-sate pentru a susþine opinia auditorului.În cadrul acestui demers, un rol deose-bit de important îl au ºi instrumenteleinformatice de tip CAAT (ComputerAssisted Auditing Techniques) pentruobþinerea probelor de audit suficiente ºiadecvate.

Vãzutã ca o profesie relativ nouã (atâtdin perspectiva metodologiei de lucru,dar ºi al legiferãrii), misiunea auditoruluifinanciar este deosebit de importantã înrelaþia dintre stake-holderi (ca benefi-ciari) ºi directorat (cei ce produc infor-maþia financiar-contabilã). Auditorul fi-nanciar trebuie sã emitã în cadrul rapor-tului de audit o opinie profesionistã,

obiectivã ºi independentã privind con-formitatea situaþiilor financiare auditatecu un referenþial contabil impus (Ebra-him, 2010). Misiunea auditorului esteacea activitate sistematizatã, logicã ºiîmpãrþitã în etape bine definite ºi indivi-dualizate (de la acceptarea misiunii ºisemnarea scrisorii de angajament, lacunoaºterea firmei ºi analiza sistemuluide control intern, culegerea elementelorprobante ºi pânã la emiterea raportuluifinal), dar ºi puternic normatizate (atâtde standardele profesiei, dar ºi de oserie de norme metodologice).

Carpenter (2007) identificã preocupãrileprofesiei contabile cu privire la depis-tarea ºi combaterea fraudelor financia-re. Acestea sunt destul de active ºi bineconturate, prin emiterea unor standardededicate acetui aspect, fie cã vorbim de

Standardele Americane de Audit (SAS– Statement on Auditing Standards) sauStandardele Internaþionale de Audit(ISA – International Standards on Audi-ting). Potrivit lui Carpenter (2007),Norma SAS 99, care a înlocuit vechiulSAS 82, introduce în rândurile salepractica de brainstorming, realizatã lanivelul echipei de audit pentru a judecaºi determina dacã o firmã client poate fisau nu afectatã de fraude ºi care suntriscurile de fraudã asociate.

O analizã profundã privind interesulpentru anumite teme de cercetare dinzona fraudei financiare indicã existenþaunei afinitãþi pentru o serie de subiecte,specifice unor perioade bine individuali-zate în timp.

Conform diagramei din Figura 1, sepoate observa cã la nivelul anului 2002

14

Cercetare

Audit Financiar, anul X

cele mai multe articole erau orientatespre studiul metodelor de depistare afraudelor (perioadã ce a urmat marilorscandaluri financiare). Ulterior, anul2003 adânceºte aceastã problematicãprin studierea factorilor determinanþi, înconcordanþã cu analiza schemelor lacare s-a recurs în marile fraude finan-ciare (cele din perioada 2000-2001). Lanivelul anului 2004 se pot observa oserie de încercãri tardive de analizã ariscului de fraudã, a rolului profesiei (fiecã vorbim de cea de auditor, expert judi-ciar, auditor de fraudã) în prevenirea ºidetectarea riscului de fraudã.

Perioada lui 2005 aduce în atenþia cer-cetãtorilor, în exclusivitate subiecte caretrateazã analiza ºi evaluarea riscului defraudã, subiecte care vor fi reluate ulte-rior ºi în 2007. Însã, la nivelul lui 2006

se reiau o serie de idei, precum rolulprofesiei contabile în prevenirea ºi com-baterea fraudei, impactul acestui feno-men funest asupra firmei, dar ºi asuprainvestitorilor ºi chiar o analizã a influ-enþei sistemului de control intern asuprariscului de fraudã, subiect ce se vamenþine în analizã pânã în 2009.

Criza financiarã începutã în 2008, caurmare a falimentului ºi fraudei demon-strate la nivelul Lehman Brothers, rea-duce în discuþie ºi studiu subiectelegate de fraudele celebre ºi factoriideterminanþi ai acestora. Perioada dedupã 2009 este marcatã de o atenþie acercetãrilor cãtre originile ºi factorii de-terminanþi ai fraudei. Astfel, prin studiileîntreprinse se prezintã evoluþia în timp afenomenologiei fraudei ºi se propun oserie de taxonomii ale fraudei. În

aceastã perioadã, rezultatele cercetã-rilor sunt transpuse în normativ, prinpropunerea de mãsuri legislative caresã lupte împotriva fraudei. În contextuldezvoltãrii sistemelor informaþionale,perioada lui 2011 aduce în discuþie ºisubiecte de interes (actuale încã), pre-cum frauda financiarã în ºi prin IT.

În ceea ce priveºte legãtura dintre tipo-logia ºi subiectele articolelor publicateîn jurnalele considerate, în perioada2002-2011, la nivelul literaturii de spe-cialitate ce trateazã problematica frau-dei financiare, se poate observa cã celemai multe articole sunt studii empirice.Aceste studii îºi propun validarea unoripoteze de lucru pe baza unor evidenþeempirice, utilizându-se cu preponderen-þã metode statistice avansate de anali-zã a datelor. Temele abordate de aces-te studii fac referire la impactul fraudeiasupra mediului firmei, a profitabilitãþiiºi capacitãþii firmelor fraudate de a-ºicontinua activitatea, la legislaþia anti-fraudã, la modelele econometrice uti-lizate în depistarea fraudelor, dar ºi înevaluarea riscului de fraudã.

Studiile orientate spre o abordare criticãdescriu realitatea problematicii fraudeifinanciare prin evidenþierea punctelorforte, dar ºi sensibile în prevenireaacestui fenomen. Aceste studii îºi pro-pun rezolvarea ºi gãsirea de soluþii pen-tru lupta anti-fraudã, iar principalelesubiecte vizeazã frauda IT, rolul con-trolului intern în prevenirea fraudei sauanaliza criticã a influenþei factorilordeterminanþi la nivelul fraudelor celebreale secolului XXI.

Cunoscându-se faptul cã, în marea lormajoritate, studiile empirice urmeazãun demers de tip deductiv-inductiv, iarcele critice fac apel la dialecticã, demer-sul metodologic al acestora impune otrecere în revistã a literaturii de speciali-tate (literature review) pentru atingereaobiectivelor cercetãrii. Acesta este ºi

15

Problematica fraudei financiare

12/2012

motivul pentru care numãrul studiilorºtiinþifice de tip literature review esteunul relativ redus, iar subiectele abor-deazã cu precãdere istoria fraudeifinanciare ºi prezentarea de taxonomii.

Odatã identificate aceste asocieri, seimpune cuantificarea influenþei tipolo-giei studiilor ºtiinþifice ºi a jurnalelor despecialitate (în ceea ce priveºte politicaeditorialã) asupra dinamicii subiectelorde cercetate abordate în articolele despecialitate privind problematica fraudeifinanciare, în perioada 2002-2011. Re-zultatele obþinute în SPSS indicã faptulcã aproximativ 84,10% din dinamicasubiectelor studiilor ºtiinþifice cu privirela problematica fraudei financiare, dinperspectiva auditului financiar, esteexplicatã de perioada la care se referã,de politica editorialã a jurnalelor în carestudiile sunt publicate, de tipologia ºiconstructul ºtiinþific al studiilor ºi de anulpublicãrii acestora.

ConcluziiProgresul ºtiinþific se fundamenteazã,în primul rând, pe plusul de cunoaºteredintr-un anumit domeniu de interes.Acest plus de cunoaºtere provine dintr-un grad mai mic sau mai mare de ino-vare, determinat de caracterul interdis-ciplinar, revoluþionar sau original al uneilucrãri. Însã pentru astfel de performan-þe ºtiinþifice este necesarã o cunoaºtereaproape exhaustivã a ideilor principaleaferente cercetãrii din domeniul de refe-rinþã, o stãpânire ºi o parcurgere a lite-raturii de specialitate ºi mai apoi însuºi-rea unui instrumentar necesar cerce-

tãrii. Prin formarea unei viziuni deansamblu asupra fenomenului cercetat,în cazul de faþã frauda financiarã, se potemite mai apoi o serie de ipoteze carepot fi validate prin utilizarea unor argu-mente bazate pe dialecticã sau pe dateempirice.

În urma demersului întreprins în pre-zentul studiu se poate aprecia cã abor-darea fraudei financiare la nivel ºtiinþificreprezintã o problemã de interes, care asuscitat de-a lungul timpului o serie deîntrebãri, nedumeriri ºi cugetãri privindnatura acestuia, originile sale, factoriideterminanþi, adevãratele implicaþii pecare le poate genera, dar ºi mãsurileprin care poate fi depistat, combãtut ºichiar eradicat.

Din cele trecute în revistã se poate ob-serva existenþa unei fenomenologii afraudei financiare. Prin descrierea pro-blematicii fraudei financiare se poateobserva o evoluþie în timp a acesteia,de la primele forme de manifestare,pânã la actualele scheme complexe. Înacelaºi timp, se poate observa ºi odiversitate în spaþiu a temelor abordate,prin subiectele de interes care au fãcutobiectul cercetãrilor de specialitate.Aceastã manifestare generalizatã aabordãrii problematicii fraudei financia-re aduce în discuþie interesul constantpentru cunoaºterea în profunzime aacestui fenomen, pentru prevenirea ºidetectarea acestuia.

Astfel se impune cunoaºterea fenome-nului supus analizei ºi a modalitãþilorprin care acesta poate fi evaluat ºicuantificat. Dimensionarea fenome-nologiei fraudei financiare conduce la

modelarea acesteia prin intermediulunor variabile, permiþându-se studiulinfluenþei diverºilor factori determinanþi.Prin obþinerea unui model, fie el econo-metric sau nu, se pot oferi o serie derãspunsuri cu privire la legitãþile careguverneazã fenomenul analizat, cuposibilitatea de extrapolare, genera-lizare sau chiar de prognozã într-un ori-zont de timp previzibil.

Limitele prezentei sistematizãri a princi-palelor idei din sfera fraudei financiaresunt determinate de complexitateaacestei problematici ºi de imposibili-tatea surprinderii sub tuºe sigure a tu-turor factorilor care conduc la apariþia ºidesfãºurarea acestor acte economico-criminale. În studiu se propune o anali-zã calitativã ºi cantitativã a dinamiciiprincipalelor idei ºi probleme ce potconstitui baza unor studii ºtiinþifice deperspectivã.

Pornind de la rezultatele prezenteicercetãri, direcþiile viitoare vizeazã, încazul României, abordarea aceloraºisubiecte de interes de la nivel inter-naþional: evaluarea riscului de fraudã,identificarea ºi analiza factorilor deter-minanþi, modelarea unui profil al risculuide fraudã pentru propunerea în plannormativ a unor mãsuri de prevenire ºicombatere. Însã, pentru vizibilitatea înplanul cercetãrii internaþionale, abor-darea problematicii fraudei financiareurmãreºte realizarea unor serii de com-paraþii la nivelul principalelor sistemecare reglementeazã aceastã proble-maticã a fraudelor, precum ºi o serie destudii empirice cu privire la factorii moti-vaþionali ai fraudelor financiare.

1. Agbejule, A., Jokipii, A. (2009), Strategy, control activities,monitoring and effectiveness, Managerial Auditing Journal,Vol. 24, No. 6, pp. 500-522

2. Barlaup, K., Dronen, H.I., Stuart, I. (2009), Restoring trust inauditing:ethical discernment and Adelphia scandal, Ma-nagerial Auditing Journal, Vol. 24, No. 2, 2009, pp. 183-203

Bibliografie

16

Cercetare

Audit Financiar, anul X

3. Bernardi, R. (2009), Establishing a baseline for assessingthe frequency of auditor’s comments concerning perceivedclient integrity, Managerial Auditing Journal, Vol. 24, No. 1,pp. 4-21

4. Bierstaker, J., Brody, R., Pacini, C. (2006), Accountants’ per-ceptions regarding fraud detection and prevention methods,Managerial Auditing Journal, Vol. 21, No. 5, pp. 530-535

5. Bierstaker, J.L. (2009), Differences in attitudes about fraudand corruption across cultures, Cross Cultural Management,Vol. 16, No. 3, pp. 241-250

6. Brazel, J., Jones, K., Zimbelman, M. (2009), UsingNonfinancial Measures to Assess Fraud Risk, Journal ofAccounting Research, Vol. 47, N0. 5, pp. 1135-1166

7. Carpenter, T. (2007), Audit Team Brainstorming, Fraud RiskIdentification, and Fraud Risk Assessment: Implications ofSAS No. 99, The Accounting Review, Vol. 82, No. 5, pp.1119-1140

8. Chandra, A., Calderon, T. (2009), Information intensity, con-trol, deficiency risk, and materiality, Managerial AuditingJournal, Vol. 24, No. 3, 2009, pp. 220-232

9. Chalevas, C., Tzovas, C. (2010), The effect of mandatoryadoption of corporate governance mechanisms on earningsmanipulation, management effectiveness and firm financing,Managerial Finance, Vol. 36, No. 3, pp. 257-277

10. Cheng, X., Crabtree, A., Smith, D. (2009), Disclosure ofallegedly illegal corporate activities and information risk,Advances in Accounting, incorporating Advances inInternational Accounting, vol. 29, 136-146

11. Chersan, I.-C. (2012), Auditul financiar de la normelenaþionale la standardele internaþionale, Tehnopress, Iaºi

12. Ebrahim, A. (2010), Audit fee premium and auditor change:the effect of Sarbanes-Oxley Act, Managerial AuditingJournal, Vol. 25, No. 2, pp. 102-121

13. Hassink, H., Bollen, L., Meuwissen,R., Vries, M. (2009),Corporate fraud and the audit expectations gap: A studyamong business managers, Journal of InternationalAccounting, Auditing and Taxation, Vol. 18, pp. 85-100

14. Huang, H-W. (2009), Sarbanes-Oxley section 404 compli-ance. Recent changes in US-trated foreign firms’internalcontrol reporting, Managerial Auditing Journal, Vol. 24, No.6, pp. 584-598

15. Jaba, E. (2002), Statistica, ed. a III-a, Ed. Economicã,Bucureºti

16. Jaba, E., Moroºanu, A. (2011), Identificarea statisticã a ten-dinþelor menifestate în cercetarea caracteristicilor opera-torului de sondaj, Revista românã de statisticã nr. 12, pp.35-46

17. Jaba, E., Robu, I.-B. (2011), Explorarea statisticã a pieþei deaudit în scopul aprecierii independenþei auditorului, Revista“Audit Financiar”, Nr. 6, pp. 28-36

18. Krambia-Kapardis, M., Christodoulou, C., Agathocleous, M.(2010), Neuronal networks: the panacea in fraud detection?,Managerial Auditing Journal, Vol. 25, No. 7, pp. 659-678

19. Kumar, P., Langberg, N. (2009), Corporate fraud and invest-ment distortions in efficient capital markets, Journal ofEconomics, Vol. 40, No. 1, pp. 144-172

20. Lenard, M.J., Alam, P. (2010), An Historical Perspective onFraud Detection: From Bankruptcy Models to Most EffectiveIndicators of Fraud in Recent Incidents, Journal of Fo-rensing & Investigative Accounting, Vol. 1, Issue 1, pp. 1-27

21. Lebart, L., Piron, M., Morineau, A. (2006), Statistiqueexploratoire multidimensionnelle. Visualisation et inférencesen fouille de données, 4e édition, Dunod, Paris

22. Lennox, C., Pittman, J. (2010), Big Five Audits andAccounting Fraud, Contemporary Accounting Research,Vol. 27, pp. 209-247

23. Liou, F-M. (2008), Fraudulent financial reporting detectionand business failure prediction models: a comparison,Managerial Auditing Journal, Vol. 23, No. 7, pp. 650-662

24. Payne, E., Ramsay, R. (2005), Fraud risk assessments andauditors’ professional skepticism, Managerial AuditingJournal, Vol. 20, No. 3, pp. 321-330

25. Pohoaþã, I. (2011), Epistemologie ºi metodologie în ºtiinþaeconomicã, Ed. Economicã, Bucureºti

26. Popper, K. (1981), Logica cercetãrii, Traducere de Flonta,M., Surdu, A., Tiving, E., Editura ?tiinþificã ºi Enciclopedicã,Bucureºti

27. Seow, J-L. (2009), Cue Usage in financial statement fraudrisk assessments: affects of technical knowledge an deci-sion aid use, Accounting and Finance, Vol. 49, pp. 183-205

28. Singleton, T.W., Singleton, A.J. (2010), Fraud Auditing andForensic Accounting, 4th edition, John Wiley & Sons, NewJersey

29. Sitorus, T., Scott, D. (2009), Integrated Fraud Risk factorsand Robust Methodology: A review and Comment,International Journal of Auditing, Vol. 13, pp. 281-297

30. Smith, A.: 1759 (trad. 1976), The Theory of MoralSentiments, Claredon Press, Oxford

31. Spathis, C. (2002, Detecting false financial statements usingpublished data: some evidence from Greece, Vol. 17, No. 4,pp. 179-191

32. Wang, J., Zhou, J., Peng, B. (2009), Weak signal detectionmethod based on Duffing oscillator, Kybernetes, Vol. 38, No.10, pp. 1662-1668

IntroducereComitetul de audit se constituie într-unul dintre elementelecheie ale unui cadru eficient de guvernanþã corporativã,fiind organul din structura de guvernanþã corporativã care se

materializeazã într-un mecanism de control ºi monitorizare almanagementului1. Rolul comitetului de audit este deosebit deimportant în monitorizarea operaþiunilor derulate în cadrulcompaniei, supravegherea eficienþei sistemului de controlintern în protejarea intereselor acþionarilor, investitorilor ºi aaltor pãrþi interesate.

17

Cercetare

12/2012

Cristina BOÞA-AVRAM*

Practicile comitetului de audit în contextul guvernanþei corporative - cercetare asuprafirmelor listate la BVB

* Lect. univ. dr., Universitatea Babeº-Bolyai, Facultatea de ªtiinþe Economice ºi Gestiunea Afacerilor, Cluj-Napoca, Departamentul de Contabilitate ºiAudit, email: cristina.botaavram@econ.ubbcluj.ro

1 Ruzaidah, R. and Takiah, M.I. (2004), The effectiveness of audit committee in monitoring the quality of corporate governance, CorporateGovernance: An International Perspective, Malaysian Institute of Corporate Governance, Kuala Lumpur, pp. 154-175.

Practices of Audit Committee in Corporate Governance Context - Evidence from Listed Entities on Bucharest Stock Exchange This study concludes the series of three studies, which represents the final results of the research activity aiming to deter-mine a scoring for audit practices in corporate governance context, based on adequate methodology, from a trilateralapproach (external audit, internal audit and audit committee). If the first two studies were focused on evaluating external auditand internal audit practices, the aim of the present study is developing a more complex analysis of the audit committee prac-tices in terms of corporate governance. The conclusions of this study corroborated with the conclusions of the previous stud-ies should allow obtaining a global vision over the actual development stage of the audit practices used by listed companiesat Bucharest Stock Exchange, but also could be considered as a relevant starting point for initiating constructive debates overthe measures that should be adopted in order to harmonize these practices to the priorities and requirements imposed by theincreasing volatility of national and international economic context.

Key words: corporate governance, audit committee, audit committee practices, audit committee's independence, scoring ofaudit committee practices

JEL Classification: M40, M42, M21, M14

Cuvinte cheie: guvernanþã corporativã, comitet de audit, practici ale comitetului de audit, independenþa comitetului de audit,scoring al practicilor comitetului de audit

Abstract

Se doreºte ca prin funcþionarea comitetului de audit, acestasã contribuie la dezvoltarea strategiilor pe termen mediu ºilung ale companiei, furnizând recomandãri organelor de con-ducere ºi supraveghere din cadrul de guvernanþã corporativãal companiilor, care sã ducã la eficientizarea tuturoraspectelor financiare ºi operaþionale din viaþa economicã aunei companii2.

La nivelul literaturii internaþionale de specialitate este unanimacceptat faptul cã un comitet de audit eficient se va focusa înmod deosebit pe îmbunãtãþirea performanþei ºi competiti-vitãþii companiei, þinând cont de cerinþele ºi restricþiile impusede mediul economic în care aceasta activeazã3.

Eficienþa comitetului de audit este evidentã atunci când aces-ta este preocupat cu adevãrat de optimizarea stãrii de sãnã-tate financiarã a entitãþii în interesul acþionarilor ºi al investi-torilor, încercând sã previnã maximizarea intereselor perso-nale ale managementului de top în detrimentul atingeriiobiectivelor strategice ºi operaþionale ale entitãþii4.

Prin urmare, existenþa unui comitet de audit este vitalã pen-tru sãnãtatea financiarã a companiilor, în literatura de spe-cialitate existând mai multe studii care relevã câteva con-secinþe favorabile asupra entitãþilor, cum ar fi:

Crearea unei legãturi pozitive între existenþa comitetuluide audit ºi calitatea raportãrilor financiare, pentru en-titãþile care au în structurile lor de conducere un comitetde audit fiind mai puþin probabil cã se vor confrunta cudiverse tehnici de fraudare ºi manipulare a raportãrilorfinanciare5.

Entitãþile care au un comitet de audit, au un grad de

disponibilitate mai mare spre a face publice informaþiivitale procesului decizional al investitorilor6.

Fiabilitatea raportãrilor financiare este mult mai ridicatã încazul companiilor care au în structura organelor de con-ducere ºi supraveghere un comitet de audit7.

O analizã complexã ºi valoroasã asupra valorii adãugate pecare o determinã comitetul de audit, prin rolul ºi practicilesale în contextul guvernanþei corporative, a fost realizatã decãtre specialistul Braiotta ºi echipa sa8, care au sintetizatrolurile fundamentale care pot fi atribuite comitetului de audit, din perspectiva guvernanþei corporative, cum ar fi:

Comitetul de audit are responsabilitatea de a monitorizaºi de a supraveghea contabilitatea, procesul de raportarefinanciarã, dar ºi exercitarea funcþiei de audit în cadrulcompaniei.

Comitetul de audit este responsabil pentru desemnarea ºisupervizarea auditorului financiar extern.

Comitetul de audit este cel care trebuie sã stabileascãprocedurile pentru a soluþiona diverse sesizãri privindcontabilitatea, controlul intern sau procesul de audit, asi-gurând în acelaºi timp ºi confidenþialitatea pentru diferiteproblematici de naturã contabilã sau de audit sesizate ºiînaintate de cãtre angajaþi de la diferite nivele ierarhiceale entitãþii.

Comitetul de audit trebuie sã se asigure cã în cadrul com-paniei existã ºi este implementat un sistem adecvat demonitorizare ºi gestionare a riscurilor.

18

Cercetare

Audit Financiar, anul X

2 Mohd Mohid Rahmat, Takiah Mohd Iskandar, Norman Mohd Saleh, (2009), Audit committee characteristics in financially distressed and non-dis-tressed companies, Managerial Auditing Journal, Vol. 24 Iss: 7 pp. 624 – 638.

3 Charan, R. (1998), How Corporate Boards Create Competitive Advantage, Jossey-Bass, San Francisco, CA; Collier, P. and Gregory, A. (1999), AuditCommittee in Large UK Companies, The Institute of Chartered Accountants, London; Craven, K.S. and Wallace, W.A. (2001), A framework fordetermining the influence of the corporate board of directors in accounting studies, Corporate Governance, Vol. 9 No. 1, pp. 2-23.

4 Wathne, K.H. and Heide, J.B. (2000), Opportunism in inter-firm relationship: forms, outcomes and solutions, Journal of Marketing., Vol. 64 No. 4,pp. 36-51.

5 Won Sil Kang, Alan Kilgore, Sue Wright, (2011), The effectiveness of audit committees for low- and mid-cap firms, Managerial Auditing Journal, Vol.26 Iss: 7 pp. 623 – 650; Lin, J.W. and Wang, M.I. (2010), Audit quality, corporate governance, and earnings management: a meta-analysis,International Journal of Auditing, Vol. 14, pp. 57-77; Koh, P.-S., Laplante, S. and Tong, Y. (2007), Accountability and value enhancement roles ofcorporate governance, Accounting and Finance, Vol. 47, pp. 305-33; Dechow, P., Sloan, R.G. and Sweeney, A.P. (1996), Causes and consequencesof earnings manipulation: an analysis of firms subject to enforcement actions by the SEC, Contemporary Accounting Research, Vol. 13 No. 1, pp.1-36.

6 Ho, S.S.M. and Wong, K.S. (2001), A study of the relationship between corporate governance structures and the extent of voluntary disclosure,Journal of International Accounting, Auditing and Taxation, Vol. 10, pp. 139-156.

7 McMullen, D.A. (1996), Audit committee performance: an investigation of the consequences associated with audit committees, Auditing: A Journalof Practice & Theory, Vol. 15 No. 1, pp. 87-103.

8 Braiotta L JR, Gazzaway RT, Colson RH., Ramamoorti S, The audit committee handbook, Fifth Edition, John Wiley & Sons, Inc., Hoboken, NewJersey, 2010.

Metodologia cercetãrii ºtiinþifice

Având în vedere obiectivul specific acestui studiu, acela de adetermina un scoring al practicilor comitetului de audit în con-textul guvernanþei corporative, la nivelul entitãþilor listate lacategoria I la Bursa de Valori Bucureºti (BVB), primul pas s-a materializat în desfãºurarea unei activitãþi consistente dedocumentare în literatura de specialitate internaþionalã ºinaþionalã, în aria specificã tematicii de cercetare, în dorinþade a selecta cele mai importante recomandãri ºi criterii carear putea fi avute în vedere pentru dezvoltarea unui cadruobiectiv de evaluare a acestor practici ale comitetului de auditîn sfera guvernanþei corporative.

Pentru a realiza obiectivele propuse, s-au parcurs urmã-toarele etape intermediare în dezvoltarea acestui studiu:

Documentarea riguroasã a literaturii de specialitate, inter-naþionalã ºi naþionalã, pentru a identifica principalele

recomandãri ºi criterii necesare a fi avute în vedere înalcãtuirea unui ansamblu de bune practici ale comite-tului de audit în contextul guvernanþei corporative;

Alcãtuirea unui scoring, pe baza unei metodologii pre-zentatã în cadrul tabelului nr. 1, unde sunt detaliateprincipalele elemente componente ale scoringului, înfuncþie de care vor fi evaluate practicile comitetului deaudit;

Stabilirea eºantionului ce va fi inclus în studiu (entitãþilelistate la categoria I la BVB);

Analiza rapoartelor anuale pe exerciþiul financiar 2011,precum ºi a altor informaþii privind guvernanþa corporativãdisponibile pe site-ul entitãþilor incluse în studiu;

Evaluarea practicilor comitetului de audit ale entitãþilor dela categoria I, prin determinarea unui scoring al acestorpractici pe baza metodologiei de analizã determinatã înprealabil ºi prezentatã în cadrul tabelului nr.1;

Analiza ºi interpretarea datelor obþinute.

19

Comitetul de audit

12/2012

20

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Prezentarea datelor incluse în studiu

Pentru atingerea obiectivelor propuse în cadrul acestui studius-a avut în vedere un eºantion format din entitãþile listate pepiaþa de capital româneascã (BVB) de la categoria I, pornindde la considerentul cã entitãþile recunoscute în aceastã cate-gorie trebuie sã îndeplineascã anumiþi indicatori de perfor-manþã economicã ºi financiarã, ceea ce în mod normal s-arconcretiza prin utilizarea celor mai bune practici din mediuleconomic naþional, inclusiv a celor mai bune practici alecomitetului de audit. În cadrul categoriei I la BVB sunt incluse25 de societãþi, însã din acestea au fost eliminate 2 dineºantionul final deoarece pe paginile lor de internet aveaufoarte puþine informaþii disponibile cu privire la practicile deaudit utilizate.

Aºa cum s-a specificat ºi în cadrul primelor douã studii, dinpunct de vedere al distribuþiei pe domenii de activitate aentitãþilor analizate se poate observa o predominanþã aentitãþilor cu obiect de activitate în serviciile financiare, inter-

medieri ºi asigurãri (39%), domeniul industriei (35%), în pro-ducþia de produse farmaceutice ºi medicamente (13%), celemai puþin reprezentate fiind cele din domeniul tranzacþiilorimobiliare (doar o singurã entitate economicã).

În evaluarea practicilor comitetului de audit s-au utilizatdatele disponibile din cadrul Declaraþiei „Aplici sau Explici”(completatã conform recomandãrilor Codului de guvernanþãcorporativã emis de BVB), din regulamentele de guvernanþãcorporativã, rapoartele anuale aferente exerciþiului financiar2011, precum ºi alte informaþii disponibile pe paginile deinternet ale acestor companii. Un aspect pozitiv de remarcateste tendinþa entitãþilor analizate de a-ºi publica Declaraþia„Aplici sau Explici”, conform Codului BVB, de unde se relevãun grad parþial de conformitate cu prevederile acestui cod,dar abaterile sunt argumentate.

Din totalul celor 23 de companii, doar 2 au adoptat structurade conducere în sistem dualist (cu organe distincte de admi-nistrare ºi supraveghere), celelalte rãmânând pe modelul deguvernanþã unitar, în cadrul cãruia Consiliul de Administraþieare rolul atât al unui organ de administrare, cât ºi al unuia desupraveghere.

21

Comitetul de audit

12/2012

O primã concluzie semnificativã, în urma analizei datelor,este datã de faptul cã la nivelul mediului economic româ-nesc nu se poate vorbi încã de o deplinã conºtientizarea necesitãþii existenþei unui comitet de audit bine delimi-tat, indiferent de modelul de conducere adoptat (unitarsau dualist). Aceastã concluzie este argumentatã ºi de fap-tul cã în cadrul eºantionului analizat s-au remarcat câtevasocietãþi care, în baza datelor culese din Declaraþia „Aplicisau Explici”, pun complet semnul de egal între Consiliul deAdministraþie ºi Comitetul de audit, considerându-se firesc caatribuþiile unui eventual Comitet de audit sã fie îndeplinite deConsiliul de Administraþie. Fãrã doar ºi poate, în cazulstructurii unitare, un comitet de audit s-ar forma din câþi-va membri ai Consiliului de Administraþie, însã nu tre-buie fãcut abstracþie de câteva criterii importante care seimpun în formarea unui comitet de audit: independenþã,experienþã profesionalã adecvatã, un statut corespunzã-tor, un anumit numãr de membri cu o anumitã pregãtireprofesionalã. Autoarea îºi fundamenteazã aceastã opinieprin comparaþie cu practica firmelor listate pe alte pieþe decapital europene, unde comitetul de audit este foarte binedelimitat, iar rolul ºi responsabilitãþile acestuia nu sunt asim-ilate de alt organism, indiferent de structura de conducereadoptatã (unitarã sau dualistã).

În aceeaºi ordine de idei, în Legea societãþilor comercialenr.31 din 16 noiembrie 1990, privind societãþile comer-ciale, republicatã în Monitorul Oficial nr.143/02.03.2012,cu toate modificãrile ºi completãrile ulterioare, se pre-cizeazã la art.140, alin.2: „Comitetul de audit ºi cel de re-munerare sunt formate numai din administratori neexe-cutivi”. Rezultã inevitabil urmãtoarea întrebare: în contextulîn care în componenþa consiliului de administraþie intrãatât administratori executivi, cât ºi neexecutivi, în cemãsurã rolul ºi responsabilitãþile comitetului de auditatribuite consiliului de administraþie sunt realmente co-recte ºi bine justificate?

Faptul cã nu existã o delimitare clarã a acestui comitet încomponenþa Consiliului de Administraþie denotã, în opiniaautoarei, concluzia cã utilitatea acestuia nu este pe deplinînþeleasã în contextul economic românesc, opinie împãrtãºitãde altfel ºi de alþi practicieni cu care autoarea a avut ocaziade a discuta cu prilejul diverselor dezbateri la care a partici-pat.

În acest sens, un exemplu relevant este cel al unei societãþi(ºi nu e singura situaþie identificatã), care în cadrul Decla-raþiei „Aplici sau Explici”, la întrebarea dacã deþine un comitetde audit declarã:

„Nu poate fi constituit deoarece nu avem administratorindependent. Atribuþiile acestui comitet sunt preluate deC.A. În C.A. avem un administrator având calificare ºi expe-rienþã în domeniul economic-financiar care consiliazã admi-nistratorii ºi expertizeazã activitatea de audit. Acesta þine le-gãtura cu auditorii interni ºi cu auditorul financiar ºi informea-zã în mod curent C.A.” (Text extras din cadrul Declaraþiei“Aplici sau explici” a uneia din societãþile analizate)

În cazul acestui exemplu se poate aprecia cã, în mãsuraîn care persoana din cadrul Consiliului de Administraþiecare þine locul comitetului de audit nu este una indepen-dentã, responsabilitatea ºi rolul unui comitet de audit nu suntpe deplin înþelese la nivelul societãþii respective, mai alesdacã coroborãm acest fapt ºi cu inexistenþa unor informaþii cuprivire la caracterul de executiv sau non-executiv al aceleipersoane-administrator care þine locul Comitetului de audit.

În tabelul nr. 2 este prezentatã o selecþie a celor mai rele-vante argumente prezentate de societãþile analizate, ºi careau declarat cã rolul comitetului de audit a fost îndeplinit decãtre Consiliul de Administraþie, concomitent cu câteva co-mentarii ale autoarei, în speranþa cã poate astfel se vor puteainiþia dezbateri constructive în aceastã direcþie, pentru a luamãsurile cele mai bune care s-ar impune.

În deplin acord cu metodologia stabilitã pentru determinareaunui scor aferent practicilor comitetului de audit, algoritmcare a fost prezentat în cadrul tabelului nr.1, un scor maximal practicilor comitetului de audit ar fi însemnat un punctajmaxim de 43 de puncte.

În cadrul Tabelului nr. 3 se poate observa cã, dintr-un total de43 de puncte, cel mai mare punctaj obþinut este de 32 depuncte, rezultat din evaluarea practicilor comitetului de auditpentru o companie ce activeazã în domeniul serviciilor finan-ciare, de intermediere ºi de asigurãri. De altfel, distribuþia pedomenii de activitate a punctajelor obþinute în urma evaluãriipracticilor comitetului de audit relevã cã cele mai bunepunctaje în evaluarea practicilor comitetului de audit suntdeterminate în cadrul companiilor care activeazã în domeniulserviciilor financiare, de intermediere ºi de asigurãri (2 com-panii) în timp ce, la polul opus, scorul minim (0) a fost obþi-nut de cãtre 2 companii din domeniul industriei, 1 companiedin domeniul producþiei de produse farmaceutice ºi demedicamente ºi 1 companie din domeniul tranzacþiilor imobi-liare, fiind unica companie cu acest obiect de activitate dintotalul celor analizate (ºi care, de altfel, a obþinut scoruri mini-me ºi în evaluarea practicilor de audit financiar ºi, respectiv,audit intern).

22

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Scorul minim obþinut relevã, în esenþã, inexistenþa, sub oformã sau alta a comitetului de audit în cadrul acestor com-panii, motiv pentru care la toate elementele incluse în scoringpunctajul obþinut nu a putut fi altul decât minim, inexistenþacomitetului de audit generând lipsa practicilor acestuia ce nuau putut fi evaluate. Mergând mai departe cu o analizã aacestor punctaje ale practicilor comitetului de audit în contex-

tul guvernanþei corporative din perspectiva structurii de con-ducere, în Tabelul nr.4 se prezintã o distribuþie a scorurilorobþinute, pe cele douã tipuri de structuri de conducere: uni-tarã ºi dualistã. La fel ca ºi situaþia evaluãrii practicilor deaudit financiar, ºi respectiv audit intern, se poate observa cãla limita intervalului de punctare aferentã punctajelor maximeobþinute în evaluarea practicilor comitetului de audit se

23

Comitetul de audit

12/2012

24

Cercetare

Audit Financiar, anul X

situeazã companiile care au adoptat ca ºi structurã de guver-nanþã pe cea dualistã, una dintre ele obþinând punctajul celmai mare din ansamblul societãþilor analizate (32 de punctedintr-un total maxim de 43 de puncte).

Discuþii asupra rezultatelorobþinute în urma studiului

realizatÎn cadrul acestei secþiuni, se va trece de la o abordare ge-neralã la una specificã, urmãrindu-se scoaterea în evidenþã apunctelor forte ºi a punctelor slabe care rezultã din acest pro-ces de evaluare a practicilor comitetului de audit la nivelulentitãþilor listate la BVB, în speranþa cã acestea ar putea con-stitui un punct relevant de plecare în iniþierea unor discuþii lanivelul specialiºtilor teoreticieni ºi practicieni, asupra revizui-rilor care s-ar recomanda pentru a alinia practicile de audit lanivelul cerinþelor impuse de necesitatea asigurãrii unui cadruadecvat de guvernanþã corporativã.

Câteva dintre punctele forte, care au fost constatate în eva-luarea practicilor comitetului de audit au în vedere, cel puþinurmãtoarele:

În ceea ce priveºte existenþa comitetului de audit esteoarecum pozitiv faptul cã din totalul celor 23 de entitãþi,16 au înfiinþat un comitet de audit distinct, în timp ce totuºipentru alte 3 companii comitetul de audit nu existã, darresponsabilitãþile sale sunt îndeplinite de Consiliul de Ad-ministraþie. Mai puþin lãudabil este faptul cã, totuºi, sunt 4entitãþi pentru care încã nu s-a pus problema înfiinþãriicomitetului de audit.

Un alt aspect pozitiv este dat de poziþia comitetului deaudit, astfel încât pentru toate entitãþile la care existã înfi-inþat un comitet de audit, cel puþin la nivel declarativ, semenþioneazã faptul cã acest „comitet de audit raporteazãasupra activitãþii sale, în mod regulat, Consiliului deAdministraþie (în cazul structurii unitare) sau Consiliuluide Supraveghere (în cazul structurii dualiste)”.

Numãrul de întâlniri ale comitetului de audit pe par-cursul unui an reprezintã un alt punct forte constatat înurma evaluãrii practicilor comitetului de audit, în sensul încare pentru 13 companii numãrul de întâlniri ale comite-tului de audit pe parcursul ultimului exerciþiu financiar afost între 2 ºi 4, în timp ce pentru societatea care, de alt-fel, a ºi obþinut punctajul maxim în urma evaluãrii, numã-

rul de întâlniri ale comitetului de audit parcursul exerciþiu-lui financiar 2011 a fost mai mare de 4.

Câteva dintre punctele slabe ale practicilor comitetului deaudit în sfera guvernanþei corporative pentru entitãþileanalizate sunt date de urmãtoarele:

Referitor la independenþa preºedintelui comitetului deaudit, ar trebui sã constituie un semnal de alarmã faptulcã pentru o bunã parte a entitãþilor (11 entitãþi) care aucomitet de audit nu se furnizeazã informaþii privind inde-pendenþa preºedintelui comitetului de audit (informaþiiinsuficiente), ci doar o singura entitate din domeniul ser-viciilor financiare declarã în mod explicit cã „preºedintelecomitetului de audit este independent ºi nu face parte dinmanagementul executiv al companiei”. Dacã ne referimînsã la independenþa comitetului de audit, aici situaþiaeste destul de dispersatã, doar 2 entitãþi obþinând scorulmaxim de 5 ºi declarând cã „toþi membrii comitetului deaudit sunt independenþi neexecutivi” ºi doar 4 entitãþi de-clarã cã „toþi membrii comitetului de audit sunt neexecu-tivi”. Aici este necesar sã se sublinieze distincþia care tre-buie sã fie bine înþeleasã între director non-executiv ºidirector non-executiv independent. Un argument elocventeste cel oferit de un reputat specialist internaþional, MallinC. (2010)9, care face distincþie clarã între un director non-executiv ºi un director non-executiv independent, argu-mentând:- Directorii non-executivi sunt directorii care nu sunt

implicaþi în conducerea de zi cu zi a entitãþii, dar aumenirea de a monitoriza managementul executiv înrealizarea atribuþiilor sale.

- Directorii non-executivi independenþi sunt aceidirectori non-executivi care nu au nici un interes mate-rial sau de altã naturã în relaþie cu compania sau cuvreo tranzacþie a acesteia sau cu managementulacestei companii, care ar putea sã prejudicieze inde-pendenþa acestuia.Pentru o rafinare mai bunã a rezultatelor conside-rãm cã este absolut necesar, în determinareaacestui scoring, a se face distincþia dintre directornon-executiv ºi director non-executiv indepen-dent.

Un alt element de scoring destul de delicat a fost generatde experienþa profesionalã a preºedintelui comitetu-lui de audit, pentru care doar în cazul a 3 societãþi s-adeclarat faptul cã „preºedintele comitetului de audit areexperienþã financiar-contabilã sau de audit”, celelalte fienu au oferit informaþii suficiente, fie „preºedintele comite-

25

Comitetul de audit

12/2012

9 Mallin Christine (2010), Corporate Governance, Third Edition, Oxford University Press

tului de audit nu are experienþã financiar-contabilã sau deaudit”. Dacã ne referim însã la experienþa profesionalãa membrilor comitetului de audit atunci situaþia puncta-jelor obþinute este destul de dispersatã, totuºi o proporþiesemnificativã a entitãþilor (12 la numãr) declarã cã „celpuþin un membru al comitetului de audit are experienþã îndomeniul financiar-contabil sau de audit”.

Structura comitetului de audit este un alt aspect nufoarte favorabil, constatat în urma evaluãrii practicilorcomitetului de audit, nefiind niciuna dintre entitãþi care sãobþinã un punctaj maxim, totuºi situaþia cea mai frecven-tã (pentru 12 entitãþi) este aceea în care comitetul deaudit include 2 membri ºi preºedintele comitetului deaudit care, chiar dacã nu este cazul cel mai fericit, totuºieste o situaþie preferatã celei în care în structura comite-tului de audit este o singurã persoanã sau, chiar mai grav,comitetul de audit nu existã.

Abordând mai departe rolul ºi responsabilitãþile comitetu-lui de audit, se poate remarca faptul cã o bunã parte dintreacestea sunt în acord cu cele recomandate de practica ºi lite-ratura de specialitate internaþionalã, dar se remarcã ºi câte-va care nu se regãsesc în practica companiilor analizate:

Comitetul de audit revizuieºte declaraþia de guvernanþãcorporativã emisã de management.

Comitetul de audit monitorizeazã cuantumul taxelor pen-tru serviciile de audit ºi non-audit, în vederea eliminãriicircumstanþelor ce ar putea afecta independenþa audi-torului financiar extern.

Comitetul de audit stabileºte o procedurã prin care se asi-gurã posibilitatea ca orice persoanã angajatã în cadrulcompaniei sã poatã raporta asupra unor evenimente saufapte ilegale ce au loc in cadrul companiei ºi ce pot afec-ta capacitatea pe termen scurt ºi lung a acesteia de a-ºiatinge obiectivele, în deplinã siguranþã (politica de “whis-tle-blowing”).

În cazul inexistenþei departamentului de audit intern, peri-odic, comitetul de audit va analiza oportunitatea înfiinþãriiunui astfel de departament.

Propune modul de distribuire al profitului (practicãregãsitã îndeosebi în sfera þãrilor cu un sistem legal deprovenienþã germanicã: Austria, Germania)10.

Pe de altã parte, cele mai frecvente responsabilitãþi atribuitecomitetului de audit se materializeazã în:

Monitorizarea procesului de raportare financiarã.

Monitorizarea respectãrii politicilor contabile.

Monitorizarea respectãrii procedurilor de control intern.

Monitorizarea auditului financiar extern (statutar).

Face propuneri/recomandãri pentru selecþia, numirea ºirevocarea auditorului financiar extern.

Face propuneri/recomandãri pentru selecþia, numirea ºirevocarea auditorului intern.

Asigurã suport Consiliului de Administraþie/Consiliului deSupraveghere prin monitorizarea lucrãrilor premergã-toare pentru auditarea situaþiilor financiare consolidate.

Revizuieºte ºi aprobã planul anual de audit intern.

Monitorizeazã asigurarea criteriilor de independenþã pen-tru auditorul financiar extern

Supravegheazã eficienþa auditului intern

Monitorizeazã eficienþa sistemului de control intern

Monitorizeazã procesul de management al riscului

Urmãreºte acþiunile de rãspuns ale managementului larecomandãrile auditului financiar extern

Monitorizeazã acþiunile de rãspuns ale managementuluila implementarea recomandãrilor auditului intern

Urmãreºte eforturile managementului de a asigura con-formitatea cu desfãºurarea cadrului legal aplicabil activi-tãþilor companiei

Concluzii ºi direcþii viitoare ale cercetãrii

Aºa cum se remarca ºi mai sus, o concluzie importantã ar fidatã de faptul cã, totuºi, la nivelul practicii entitãþilor listate laBursa de Valori Bucureºti, nu s-a conºtientizat încã pe deplinrolul ºi semnificaþia pe care existenþa unui comitet de audit aravea-o asupra bunului mers al societãþii, asupra stabilizãriiîncrederii investitorilor ºi asupra calitãþii procesului de rapor-tare financiarã. Se impune realizarea unor mutaþii la nivelulmentalitãþii în practica companiilor româneºti, în sensul de anu ne limita doar la a adopta practicile impuse de lege, cide a ne orienta ºi spre acele bune practici, chiar dacãneimpuse din punct de vedere legal, totuºi recomandatede practica internaþionalã îndeosebi, mai ales dacã ne

26

Cercetare

Audit Financiar, anul X

10 În opinia autoarei, paleta de responsabilitãþi atribuite comitetului de audit poate diferi mai mult sau mai puþin de la un stat la altul, poate chiar ºide la o entitate la alta. De asemenea, este adevãrat cã nu întotdeauna aceste responsabilitãþi sunt atribuite în mod expres comitetului de audit,mai ales în contextul mediului economic românesc. Acest criteriu a fost preluat ca urmare a unei analize similare, pe care autoarea a efectuat-oasupra practicilor entitãþilor din þãri de origine germanicã din spaþiul Uniunii Europene (Austria, Germania).

vom racorda ºi la cerinþele ºi exigenþele impuse deprovocãrile tot mai mari la care economiile naþionale tre-buie sã facã faþã în contextul evenimentelor economiceale ultimilor ani.

Se apreciazã cã acest ultim studiu ar putea fi relevant înde-osebi pentru specialiºtii care au atribuþii în cadrul unuicomitet de audit, dar ºi pentru cei responsabili cu con-ducerea ºi administrarea entitãþilor economice, mai alesdacã avem în vedere necesitatea de a depune toate efor-turile în vederea asigurãrii unui nivel minim de trans-parenþã în activitatea economico-financiarã a entitãþilor,cu scopul declarat de a creºte gradul de încredere alinvestitorilor ºi al acþionarilor în eficienþa modului degestionare al companiilor.

Având în vedere cã acest studiu încheie seria de studii ºtiinþi-fice dedicate evaluãrii practicilor de audit în contextul guver-nanþei corporative, la nivelul entitãþilor listate la categoria I laBVB, pe cele trei mari componente ale funcþiei de audit (auditfinanciar, audit intern ºi comitet de audit) se cuvine o altã con-cluzie generalã ºi anume aceea cã, la nivelul tuturor ele-mentelor componente ale funcþiei de audit, cele mai maripunctaje în urma evaluãrii au fost obþinute de cãtre com-paniile care activeazã în domeniul serviciilor financiare,

de intermediere ºi de asigurãri ºi de cele care au adoptato structurã de conducere de tip dualist.

Ca perspectivã, cercetãrile realizate în acest domeniu, fãrãdoar ºi poate, ar putea fi extinse la identificarea unorpotenþiale variabile care influenþeazã aceste practici de audit,precum ºi dacã existã anumite corelaþii între indicatorii deperformanþã ai unei entitãþi ºi un scor minim sau maxim alpracticilor de audit, din perspectiva celor trei mari compo-nente, abordate bineînþeles cu respectarea principiilor funda-mentale ale guvernanþei corporative.

27

Comitetul de audit

12/2012

Aceastã lucrare a fost cofinanþatã din Fondul Social European,prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013, proiect numãrul POSDRU/1.5/S/59184"Performanþã ºi excelenþã în cercetarea postdoctoralã în domeni-ul ºtiinþelor economice din România", Universitatea Babeº-Bolyai,Cluj-Napoca, fiind partener în cadrul proiectului.

This paper was supported from the European Social Fund throughSectorial Operational Programme Human Resources Deve-lopment 2007-2013, research project POSDRU/89/ 1.5/S/59184'Performance and excellence in postdoctoral research within thefield of economic sciences in Romania', Babeº-Bolyai University,Cluj-Napoca being a partner within the project.

Acknowledgements

Braiotta L JR, Gazzaway RT, Colson RH., Ramamoorti S, The auditcommittee handbook, Fifth Edition, John Wiley & Sons, Inc.,Hoboken, New Jersey, 2010.

Bursa de Valori Bucureºti (2008), Codul de guvernanþã corporativã alBursei de Valori Bucureºti, accesibil la adresahttp://www.bvb.ro/info/Codul%20de%20Guvernanta%20Corporativa%20al%20Bursei%20de%20 Valori%20Bucuresti.pdf

Charan, R. (1998), How Corporate Boards Create CompetitiveAdvantage, Jossey-Bass, San Francisco, CA.

Collier, P. and Gregory, A. (1999), Audit Committee in Large UKCompanies, The Institute of Chartered Accountants, London.

Craven, K.S. and Wallace, W.A. (2001), A framework for determiningthe influence of the corporate board of directors in accounting stud-ies, Corporate Governance, Vol. 9 No. 1, pp. 2-23.

Dechow, P., Sloan, R.G. and Sweeney, A.P. (1996), Causes and conse-quences of earnings manipulation: an analysis of firms subject toenforcement actions by the SEC, Contemporary AccountingResearch, Vol. 13 No. 1, pp. 1-36.

Ho, S.S.M. and Wong, K.S. (2001), A study of the relationship betweencorporate governance structures and the extent of voluntary disclo-sure, Journal of International Accounting, Auditing and Taxation,Vol. 10, pp. 139-156.

Institute of Internal Auditors (2010), International Standards For TheProfessional Practice Of Internal Auditing (Standards), Versiunerevizuita in Octombrie 2010, accesibilã la https://na.theiia.org/stan-dards-guidance/Public%20Documents/IPPF_Standards _2011-011.pdf

Koh, P.-S., Laplante, S. and Tong, Y. (2007), Accountability and value

enhancement roles of corporate governance, Accounting andFinance, Vol. 47, pp. 305-33.

Lin, J.W. and Wang, M.I. (2010), Audit quality, corporate governance,and earnings management: a meta-analysis, International Journalof Auditing, Vol. 14, pp. 57-77.

Mallin Christine (2010), Corporate Governance, Third Edition, OxfordUniversity Press.

McMullen, D.A. (1996), Audit committee performance: an investigationof the consequences associated with audit committees, Auditing: AJournal of Practice & Theory, Vol. 15 No. 1, pp. 87-103.

Mohd Mohid Rahmat, Takiah Mohd Iskandar, Norman Mohd Saleh,(2009), Audit committee characteristics in financially distressedand non-distressed companies, Managerial Auditing Journal, Vol.24 Iss: 7 pp. 624 – 638.

Rezaee, Z., Olibe, K.O. and Minmier, G. (2003), Improving corporategovernance: the role of audit committee disclosure, ManagerialAuditing Journal, Vol. 18, pp. 530-537.

Ruzaidah, R. and Takiah, M.I. (2004), The effectiveness of audit com-mittee in monitoring the quality of corporate governance, CorporateGovernance: An International Perspective, Malaysian Institute ofCorporate Governance, Kuala Lumpur, pp. 154-175.

Wathne, K.H. and Heide, J.B. (2000), Opportunism in inter-firm rela-tionship: forms, outcomes and solutions, Journal of Marketing., Vol.64 No. 4, pp. 36-51.

Won Sil Kang, Alan Kilgore, Sue Wright, (2011), The effectiveness ofaudit committees for low- and mid-cap, firms, Managerial AuditingJournal, Vol. 26 Iss: 7 pp. 623 – 650.

Referinþe bibliografice

IntroducereGuvernanþa corporativã este un sistemintern care cuprinde politici, procese ºiresurse umane ce asigurã nevoile ac-þionarilor ºi ale altor terþi prin direcþio-narea ºi controlul poziþiei pe piaþã, pre-cum ºi respectarea legislaþiei ºi garan-þia aplicãrii politicilor ºi proceselor. Gu-vernanþa corporativã controleazã, deasemenea, activitãþi de monitorizare ºiapoi adoptã mãsuri corective pentru arealiza obiectivele companiei. Având învedere cele mai sus menþionate ºi altebeneficii ale funcþiei de audit intern,putem sã conturãm urmãtoarele între-bãri:

Este necesar ca auditul intern sã fieevaluat ca parte integrantã a anga-jamentelor de guvernanþã corpora-tivã?

Este necesar ca managementulsuperior sã rãspundã pozitiv la defi-cienþele ºi recomandãrile audituluiintern?

Auditul intern aplicã cele mai noimetodologii ºi tehnologii de infor-maþii ca soluþii de bazã?

Managementul solicitã asistenþaauditului intern pe riscurile cheie aleafacerii ºi ale controalelor?

Obiectivul principal al acestui studiueste examinarea nivelului actual al in-dependenþei auditorului intern în con-textul guvernãrii corporative pe eºan-tionul de intervievaþi ales.

Obiectivul specific al acestui studiu con-stã în:

1. Evaluarea calitãþii de audit intern dinpunct de vedere al independenþeide audit intern ºi al guvernãrii cor-porative;

28

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Examinarea nivelului independenþei auditorului internîn condiþiileguvernãrii corporative

* Drd., auditor intern, Academia de Studii Economice, Bucureºti, e-mail: alexbotica@yahoo.com** Drd., Academia de Studii Economice, Bucureºti, e-mail: celeste_business@yahoo.com

Examination Level of Internal Auditor`sIndependence in Terms of Corporate GovernanceThis paper aims to present and describe the main aspects and deficiencies relat-ing to auditor independence seen in terms of corporate governance. This analy-sis was performed by applying a questionnaire on a sample of respondents cho-sen from several corporations with a significant market share in the country. Theresults obtained are important aspects of the relationship between company man-agement and audit department and the existence of issues which can affect oper-ational performance of companies.

Key words: independence of the auditor, the internal audit charter, corporate gov-ernance, growth opportunities, operational performance, contribution

JEL Classification: M42

Cuvinte cheie: independenþa auditorului, carta de audit intern, guvernanþa corpora-tivã, oportunitãþi de dezvoltare, performanþa operaþionalã, contribuþie

Alexandru BOTICÃ* & Celestin CONSTANTIN**

Abstract

2. Examinarea obiectivitãþii audituluiintern din perspectiva independen-þei activitãþii de audit intern ºi aguvernãrii corporative;

3. Recunoaºterea performanþei inde-pendenþei activitãþii de audit intern;

4. Identificarea factorilor care afec-teazã independenþa activitãþii deaudit intern.

Metodologia de cercetare

Studiul presupune descrierea caracte-risticilor populaþiei ºi a fenomenului prinaplicarea chestionarului asupra unuinumãr de 148 de angajaþi, fiind auditoriinterni în companii bancare ºi non-ban-care. În vederea examinãrii extinderiigradului de independenþã a audituluiintern în contextul guvernanþei corpora-tive, studiul utilizeazã date de tip calita-tiv. Sunt utilizate atât surse de date pri-mare, cât ºi secundare. Datele primareau fost colectate prin chestionare, iardatele secundare sunt colectate dinrapoartele companiei ºi manualele in-terne, diferite regulamente, reviste, arti-cole ºi alte publicaþii. Analiza vizeazã sãidentifice factorii majori care afecteazãindependenþa auditului intern de cãtremanagementul corporativ ºi sã deter-mine importanþa acordatã asistenþei deaudit intern ºi consiliere cu privire lariscurile de afaceri cheie pentru mediulde management.

Descrierea respondenþilor

În acest capitol ne vom referi la analizadetaliatã ºi la interpretarea datelorcolectate. În cadrul anchetei s-au apli-cat 148 de chestionare, distribuiteangajaþilor din companiile BRD Groupe

Societe Generale, Unicredit Tiriac Bankºi grupul de firme NCH Advisors. Ana-liza este prezentatã în ºase clasemajore, precum:

1. Descrierea respondenþilor;

2. Aspecte organizatorice ºi poziþiainternã atribuitã;

3. Independenþa auditului intern ºirãspunsul managementului;

4. Responsabilitatea auditului intern ºipoziþia internã atribuitã acestuia;

5. Contribuþia auditului intern;

6. Responsabilitatea guvernanþei cor-porative.

Tabelul 1 aratã caracteristicile generaleale populaþiei analizate, care includsexul, nivelul de educaþie ºi experienþaîn câmpul de muncã. Din datele respec-tive se poate observa cã 77 (52%) dinangajaþii incluºi în studiu sunt bãrbaþi ºi71 (48%) sunt femei. Privitor la expe-rienþa în companie, observãm cã 65dintre angajaþi (44%) au între 1-5 ani încompanie ºi 56 (38%) au o experienþãcuprinsã între 6-10 ani în organizaþie.Potrivit nivelului educaþional, observãmcã 109 (74%) deþin doar o diplomã defacultate, iar 33 (22%) deþin ºi o di-

plomã de master, însã doar 6 (4%) deþino diplomã de doctorat sau MBA.

Analiza datelor din tabel relevã faptul cãmajoritatea intervievaþilor sunt de genulmasculin, ceea ce aratã cã sunt prefe-raþi pe poziþii de auditor intern bãrbaþiicu o experienþã de pânã în 5 ani ºi cu opregãtire profesionalã în domeniul eco-nomic, care le permite sã-ºi exercitemunca lor eficient, la un nivel calitativcorespunzãtor.

Aspecte organizatorice ºi

poziþia internãatribuitã

Tabelul 2 indicã aspecte organizaþio-nale ºi poziþia internã atribuitã. Deexemplu, 148 dintre intervievaþi (100%)afirmã cã poziþia departamentului esteuna la un nivel corporativ. Aceasta re-flectã faptul cã departamentul are sufi-cientã autonomie în ceea ce priveºteimplementarea cu profesionalism a ser-viciilor. În rubrica a doua a acestui tabelse prezintã faptul cã 34 (23%) ºi

29

Independenþa auditorului intern

12/2012

respectiv 114 (77%) dintre respondenþiau menþionat cã directorul executiv ºicomitetul de audit aprobã carta deaudit, iar a 3-a rubricã relevã cã mana-gerii ºi alþi angajaþi exercitã rolul deaudit intern.

De asemenea, 34 (23%) din respon-denþi au specificat poziþia de directorexecutiv în privinþa subordonãrii roluluiauditului intern.

În rubrica a 4-a a tabelului, din analizadatelor putem trage concluzii privindscopul auditului intern, precizând cãponderea o deþin activitãþile operaþio-nale, în numãr de 71 (48%), urmate deactivitãþi financiare - 37 (25%) - ºi deactivitãþi de conformitate - 31 (21%),deºi în practicã se poate observa cãsunt întâlnite foarte des situaþii în carescopul auditului intern este denaturat în

timp din cauza apariþiei unor activitãþineprevãzute în planul de audit, cumsunt cele cu caracter special privindinvestigaþiile de fraudã. În ultima rubricãa acestui tabel se observã cã în 46 din-tre cazuri (31%) auditorul intern estenumit de administratorul companiei, iarîn 102 cazuri ( 69%) acesta este numitde cãtre ºeful departamentului de auditintern. Aceste rezultate prezintã faptulcã departamentul de audit intern sesitueazã la un nivel corporativ.

În concluzie, ºeful executiv al audituluiintern ºi comitetul de audit aprobã cartade audit intern, iar majoritatea poziþiilorde audit intern sunt la îndemâna direc-torului executiv ºi a personalului com-paniei. Scopul auditului intern este au-ditarea atât a activitãþilor financiare, câtºi a celor operaþionale. În ceea ce pri-veºte numirea auditorilor interni, ches-tionarul prezintã rezultate în favoareaºefului de audit intern ºi mai puþin înfavoarea administratorilor companiilor.

Independenþa auditului intern

ºi rãspunsul managementului la recomandãrile

audituluiTabelul 3 prezintã aspecte privind inde-pendenþa auditului intern ºi rãspunsuldin partea managementului. În primaparte a acestui tabel se prezintã faptulcã, din cei 148 de intervievaþi, aproxi-mativ 129 (87%) au confirmat cã audi-torii au suficientã independenþã în pro-fesarea muncii lor ºi pot audita oricearie din companie, iar 19 dintre aceºtia(13%) au confirmat negativ faptul cãauditorii sunt liberi în a-ºi exprima opini-ile ºi nu sunt expuºi conflictului de

30

Cercetare

Audit Financiar, anul X

interese ºi pot audita orice arie a com-paniei. Potrivit rãspunsurilor respon-denþilor se poate trage concluzia cã înmare parte auditorii interni îºi potexercita munca de audit în mod cores-punzãtor, nu sunt expuºi conflictelor deinterese ºi pot audita orice arie. În rubri-ca a doua a acestui tabel se poateremarca faptul cã în 80 din cazuri (54%)respondenþii se confruntã cu lipsa derespect din partea managementului,dupã care, cu o pondere mai micã,urmeazã: în 36 de cazuri (24%) - lipsa

experienþei auditorilor ºi, în final, un nu-mãr de 32 (22%) - lipsa oportunitãþilorde dezvoltare. În partea a 3-a a acestuitabel 120 de respondenþi (81%) au afir-mat cã doar „în unele cazuri” manage-mentul superior reacþioneazã pozitiv laconstatãrile ºi recomandãrile audituluiintern, iar 28 de respondenþi (19%) auconfirmat total acest fapt. Rezultatularatã faptul cã relaþia dintre manage-mentul de vârf ºi departamentul deaudit intern nu este atât de „netedã” ºimunca lor nu se aflã într-o stare de

cooperare. Acest fapt afecteazã perfor-manþa operaþionalã de ansamblu acompaniei ºi reprezintã „locul îngust” dedezvoltare. În partea a 4-a tabelului seexplicã faptul cã o bunã parte dinrespondenþi, 106 (72%) la numãr, auapreciat cã managementul, în unelecazuri, solicitã asistenþa ºi sfatul auditu-lui intern, 16 (11%) au spus cã „nu” ºi 25(17%) au rãspuns afirmativ. Acesterezultate semnificã faptul cã relaþio-narea dintre departamentul de auditintern ºi management prezintã semnede slãbiciune ºi poate afecta eficienþa ºiperformanþa operaþionalã a companiei.

Responsabilitateaauditului intern

ºi poziþia internãatribuitã acestuia

În tabelul 4 sunt prezentate rezultateleprivind studiul responsabilitãþii activitãþiide audit intern ºi atribuirea poziþieiacestei funcþii de cãtre management.Astfel, din prima parte a acestui tabel sepoate observa cã în 81 de cazuri (55%)auditul intern raporteazã direct cãtrecomitetul de audit, în 43 de cazuri(29%) raportarea se face cãtre direc-torul executiv, iar în 24 de cazuri (16%)raportarea se face cãtre directorulfinanciar. În funcþie de acest studiu,preferinþa raportãrii cãtre directorulfinanciar nu este semnificativã, totuºi secuvine a fi remarcat cã tendinþa actualãîn domeniul afacerilor este de a reduceaceastã structurã de raportare, deoa-rece sunt afectate independenþa ºiobiectivitatea auditorului intern mult maimult în acest caz, comparativ cu cele-lalte douã situaþii.

În partea a doua a acestui tabel sepoate observa faptul cã în 65 dintrecazuri (44%) auditul intern se subor-

31

Independenþa auditorului intern

12/2012

doneazã direct comitetului de audit,ceea ce reprezintã cea mai eficientãformã de subordonare din punct devedere al independenþei ºi obiectivitãþii,urmatã de 49 cazuri (33%) - cãtre direc-torul financiar ºi 34 cazuri (23%) cãtredirectorul executiv. Prin urmare, putemobserva douã tendinþe extreme aleacestui studiu, care prezintã faptul cãraportarea auditorilor cãtre comitetul deaudit favorizeazã în mod constructivmunca auditorilor, prin asigurareaobiectivitãþii ºi independenþei lor, pecând raportarea cãtre directorul finan-ciar poate denatura importanþa con-statãrilor semnalate de auditul intern.

Contribuþia auditului intern

Din tabelul 5 se poate observa cã apor-tul auditului intern este în mare parteorientat cãtre monitorizarea perfor-manþei de ansamblu a companiei, în124 cazuri (84%), ºi într-o mai micãmãsurã cãtre monitorizarea ariilor non-audit - 24 de cazuri (16%). De aceeaputem trage concluzia cã rolul audituluiintern este, per ansamblu, acela de a

monitoriza performanþa generalã acompaniei. În ultima parte a tabelului sepoate observa cã aportul general alauditului intern este în mare parte decontrol intern, 114 cazuri (77%), urmatde serviciu de consultanþã pentru man-agement - 25 de cazuri (17%) - ºi estenesemnificativ orientat spre facilitareaperformanþei muncii, în 9 cazuri (6%). Înconcluzie, auditul intern faciliteazã maidegrabã obiectivul controlului intern ºimai puþin rolul consultativ pentru ma-nagement.

Responsabilitateaguvernanþei

corporative cuprivire la asigurarea

auditului internÎn tabelul 6 se pot observa aspecteprivind guvernanþa corporativã. Astfel,în prima parte a studiului se observã cãîn 132 cazuri (89%) rolul guvernanþeicorporative este de a contribui la inde-pendenþa auditului, urmat de 16 cazuri(11%) care au negat aceastã afirmaþie.În partea a doua a acestui tabel studiulprezintã faptul cã guvernanþa corpora-tivã a rãspuns în timp util la solicitareaauditului intern - în 139 cazuri (94%), iarîn 9 cazuri (6%) nu a rãspuns în timputil. În partea a 3-a a tabelului se con-statã în 130 de cazuri (88%) existenþaunei strategii formale din partea auditu-lui intern ºi 18 rãspunsuri negative(12%) privind aceastã afirmaþie. Ultimaparte a acestui tabel prezintã faptul cãresponsabilitatea de guvernare a audi-tului intern o deþine comitetul de audit -în 130 de cazuri (88%), iar într-o pro-porþie mai micã - de 11 (7%) ºi 7 (5%) -

32

Cercetare

Audit Financiar, anul X

aceasta revine directorului executivrespectiv directorului financiar. Prin ur-mare, în baza acestui tabel putem con-cluziona cã guvernanþa corporativã areun rol important în asigurarea indepen-denþei auditului intern, iar acesta la rân-dul sãu deþine o cartã a auditului în ter-meni de referinþã ºi ca strategie forma-lã. Rezultatele studiului prezintã faptulcã pentru guvernarea auditului interncomitetul de audit are o responsabilitatesemnificativã.

ConcluziiConcluzia generalã a acestui studiubazat pe cercetarea opiniei privindauditul intern pe baza chestionarelor arfi aceea cã poziþia departamentului deaudit intern este una la nivel corporativ.Directorul executiv ºi comitetul de audit

aprobã carta de audit intern. Scopul debazã al auditului este orientat spreactivitãþi financiare ºi operaþionale. Înceea ce priveºte relaþionarea între ma-nagementul de vârf ºi departamentul deaudit intern, aceasta prezintã uneledeficienþe, ceea ce nu favorizeazã efi-cienþa muncii ºi cooperarea între depar-tamente. Majoritatea respondenþilor aurãspuns cã auditorii interni sunt inde-pendenþi faþã de managementul ope-raþional ºi ei contribuie la sporirea prac-ticilor profesionale. Auditul intern are cascop de bazã facilitarea controluluiintern, mai degrabã decât rolul de con-sultanþã pentru management sauîmbunãtãþirea procesului de muncã peransamblu. În ceea ce priveºte numireaauditorilor intern, rezultatele sunt înfavoarea ºefului de audit intern ºi maipuþin în favoarea administratorului.Conform studiului, se observã cã în

majoritatea cazurilor independenþaauditorilor nu este afectatã ºi ei auacces ºi pot audita orice arie din com-panie. Din acest studiu se mai observãcã relaþia dintre departamentul de auditintern ºi management este una slabã ºipoate afecta eficienþa ºi profitabilitateaoperaþionalã a companiei. O importanþãsemnificativã este acordatã comitetuluide audit ºi mai puþinã importanþã direc-torului financiar în ceea ce priveºteguvernarea auditului intern. Problemelemajore ale auditului intern sunt: lipsaexperienþei, lipsa respectului din parteamanagementului ºi lipsa oportunitãþii dedezvoltare, precum ºi influenþa dinpartea managementului neonest.

33

Independenþa auditorului intern

12/2012

Arena, M.&Azzone, Identifying organiza-tional drivers for internal audit effective-ness, International Journal of AuditingNr. 13 pag. 43-69, 2009

Dobroþeanu Camelia, DobroþeanuLaurenþiu, Audit – Concepte ºi Practici,Editura Economicã, Bucureºti, 2007

Frigo, M.L., A Balance Scorecard Frame-work for Internal Auditing Departments,The Institute of Internal AuditorsResearch Foundation, AltamonteSprings, Florida, SUA, 2002

Morariu Ana, Stoian Flavia, Suciu Gheor-ghe, Audit intern ºi guvernanþã corpo-rativã Editura Universitarã, Bucureºti,România, 2008

Nadir Ali, Evaluarea performanþelor depar-tamentului de audit intern, Revista“Audit Financiar” vol. 5, nr. 12, pag. 9-17, Bucureºti, România, 2007

PricewaterhouseCoopers Survey, Buildinga Strategic Internal Audit Function, A 10– Step Framework, 2009 accesibil on-line la http://pwccn.com/webmedia/doc/633931124239643628_ia_strate-gy_10step_sep2009.pdf

Deloitte, The changing role of internalaudit, March, 2010, accesibil on-line lahttp://www.deloitte.com/ view/en_BE/be/services/aers/internalaudit/efeb39896dea7210VgnVCM100000ba42f00aRCRD.htm

Bibliografie

34

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Obiective ºi concepte contabile specifice implementãrii IFRS-urilor

Accounting Objectifs and Concepts specific to IFRS Implementation The careful examination of International Financial Reporting Standards and of the works which are in line with the topic, aswell as the practical documentation performed on the audit occasion of several financial statements according to these stan-dards allowed the identification of some shortcomings that significantly diminished the quality of the obtained results. It wasalso concluded that the better results we are referring to are possible, mainly by solving the appropriate conditions orpremises needed to implement the mentioned standards. Considering these operations the authors believed appropriate and beneficial for the concerned entities to point the study tothree conditions mentioned by the International Accounting Standards Board (IASB) at the beginning of each IAS, andnamely: The Preface to IFRS, The General and Conceptual Framework and IAS 8 "Accounting Policies, changes in account-ing estimates and errors". Moreover, they emphasized the finding that these conditions are neglected in practice for subjective reasons (exemplifiedin the article) and thus the accounting adopted treatments are significantly affected, and the obtained information diminishesits relevance. These conditions mentioned above represented the target of the research and they are embodied in the form of some dis-tinct works (components) of the IFRSs, which have been examined and discussed in terms of extending the applications ofthese standards, at national and particularly at international level. Furthermore, it was intended to achieve the goal of contributing to the increase of the favorable influence on the qualityof the accounting treatments that are adopted or, in the conventional formulation, to correspond to the "letter" and the"spirit" of IASs or, where appropriate, the "spirit" of the invoked regular works, indicating that, in this respect, there have beenreferences to the involvement of the financial audit.

Key words: IFRS, IAS, conditions for implementation, demanding documentation relevant information

JEL Classification: M41, M49

Cuvinte cheie: IFRS, IAS, condiþii pentru implementare, documentare exigentã, informaþii relevante

Abstract

*Prof.univ.dr., Universitatea din Craiova, auditor financiar, e-mail: magda@auditsiexpertiza.ro**Conf.univ.dr., Universitatea din Craiova, e-mail: cdragano@yahoo.com***Conf.univ.dr., Universitatea Titu Maiorescu, Bucureºti, e-mail: mari_ciumag@yahoo.com****Asist.univ.drd., Universitatea din Craiova, e-mail: iota_adriana@yahoo.com

Magdalena MIHAI*, Cristian DRÃGAN**, Marin CIUMAG*** & Adriana IOTA****

IntroducereÎn contextul preocupãrilor actuale, naþionale ºi îndeosebiinternaþionale, privind extinderea aplicãrii IFRS-urilor, precumºi al numeroaselor opinii exprimate în acest sens de cãtrespecialiºti, inclusiv de autorii acestui studiu1, considerãm cãeste justificatã afirmaþia potrivit cãreia fiecare proiect deaceastã naturã se poate finaliza cu succes, în sensul obþine-rii rezultatelor scontate, numai atunci când sunt îndeplinitecumulativ mai multe condiþii sau premise favorizante.

Totodatã, apreciem cã existã suficiente argumente sã opinãmcã prima condiþie esenþialã care trebuie îndeplinitã pentrureuºita unui astfel de proiect ºi, totodatã, pentru a fi abordatãîn prezentul studiu o constituie pregãtirea premiselormetodologice necesare implementãrii IFRS-urilor. Dintreaceste premise studiul s-a orientat doar cãtre documentareaexigentã ºi înþelegerea profesionistã a lucrãrilor care,potrivit IASB, trebuie considerate în cazul implementãriifiecãrui IAS ºi anume: Prefaþa la IFRS-uri, Cadrul generalconceptual ºi IAS 8 Politici contabile, modificãri aleestimãrilor contabile ºi erori.

Aceastã premisã sau condiþie este importantã ºi oportunã, iarIASB îi acordã atenþia cuvenitã, în sensul cã o menþioneazã,într-o manierã sintetizatã ºi imperativã, la începutul prezen-tãrii fiecãrui IAS.

În legãturã cu transpunerea în practicã a cerinþelor premiseianalizate ºi, totodatã, pentru a sugera scopul cercetãrii aces-teia se impune a semnala, pe bazã de informaþii disponibileºi de constatãri proprii, existenþa unor neajunsuri de naturãsubiectivã, care îi diminueazã în mod evident efectele.Documentarea la care ne referim este neglijatã sau efectuatãsuperficial în cazul a numeroase entitãþi implicate în imple-mentarea IFRS-urilor, fiind studiate doar IAS-urile propriu-zise. Astfel, tratamentele contabile ce se adoptã sunt incom-plete ºi conþin erori. În asemenea situaþii se obþin informaþiicare nu îndeplinesc caracteristicile calitative stabilite deCadrul general conceptual ºi, în mod firesc, proiectul imple-mentat afecteazã nefavorabil imaginea standardelor amintite.

În acest sens, considerãm cã sunt edificatoare, pe de o parte,constatãrile unui studiu profesionist efectuat în anul 2008 decãtre specialiºti de la ASE Bucureºti pe exemplul unui eºan-tion reprezentativ de entitãþi de interes public2. Aceste con-

statãri scot în evidenþã urmãtoarele aspecte: aproape jumã-tate din entitãþile luate în studiu au întocmit situaþii financiareconform IFRS deoarece, în principal, erau solicitate de bãncisau finanþatori cu prilejul obþinerii de împrumuturi, peste 70%din entitãþile consolidate au apelat pentru asistenþã de spe-cialitate doar la auditorii financiari, rolul IFRS-urilor nu esteîncã înþeles pe deplin º.a.

Pe de altã parte, amintim câteva dintre constatãrile propriinefavorabile prilejuite de auditurile efectuate ºi anume: docu-mentarea superficialã privind implementarea IFRS-urilor,afectarea unui interval de timp insuficient pentru îndeplinireacondiþiilor necesare în acest scop, neglijarea consultãrii ºiînþelegerii celor trei lucrãri precizate de cãtre IASB ºi amintiteanterior etc.

Metodologia cercetãrii

Prezentul studiu a fost realizat utilizându-se, în principal,analiza ºi sinteza. S-au examinat cu atenþie atât StandardeleInternaþionale de Raportare Financiarã, versiunea 2011, câtºi lucrãrile publicate în literatura de specialitate pe tema cer-cetatã, precum ºi reglementãrile contabile naþionale referi-toare la elementele care au prezentat interes.

Examinarea lucrãrilor de specialitate a fost astfel orientatãîncât sã asigure informaþii de calitate, cu ajutorul cãroraimplementarea IFRS-urilor sã constituie un succes pentruentitate ºi, în consecinþã, sã fie obþinute situaþii financiare deînaltã calitate, deci în concordanþã deplinã cu ceea ceprevede Cadrul general conceptual referitor la caracteristicilecalitative ale informaþiilor financiare utile.

Pe de altã parte, s-a considerat cã este oportun ca cerce-tarea sã contribuie la diminuarea riscului de aplicare formalãa IFRS-urilor ºi, implicit, de afectare nefavorabilã a imaginiiacestora, fie cã sunt privite cu neîncredere, fie cã docu-mentarea de implementare ºi de înþelegere a esenþei lor esteinsuficientã.

Totodatã, s-a intenþionat sã fie reliefate ºi comentate trata-mentele contabile esenþiale specifice IFRS ºi avantajeleacestora, în vederea stimulãrii preocupãrilor privind extin-derea aplicãrii acestor standarde.

35

Obiective ºi concepte contabile

12/2012

1 Mihai, Magdalena ºi colectiv, Considerente privind capacitatea de implementare corespunzãtoare a IFRS, revista “Audit Financiar” nr. 8/2011.2 Manolescu, Maria ºi colectiv, Prioritãþi ºi responsabilitãþi în procesul de extindere a aplicãrii IFRS-urilor în România, revista “Audit Financiar” nr.

8/2009.

Aspecte semnificative privind contextul premergãtor

implementãrii IFRS-urilorÎn vederea realizãrii dezideratului declarat al Consiliului pen-tru Standarde Internaþionale de Contabilitate (IASB) de aasigura aplicarea de cãtre entitãþile interesate a setului destandarde de raportare financiarã de înaltã calitate care sãfurnizeze informaþii, de asemenea, de înaltã calitate, consi-derãm cã, printre altele, un rol esenþial îl pot avea politicilecontabile proprii fiecãrei entitãþi. În acest sens, ne referim înmod deosebit la faptul cã în activitatea practicã se întâlnesc,în mod firesc, situaþii sau elemente pentru care nu existã unstandard sau o interpretare care sã fie aplicatã, iar identifi-carea unei soluþii corecte, ce se înscrie în politicile contabilenecesitã utilizarea raþionamentului profesional care, în modobligatoriu, trebuie sã argumenteze soluþia adoptatã pe bazaprincipiilor ºi/sau normelor cu caracter general stabilite denormalizatori.

Referindu-ne, de asemenea, la politicile contabile, privite dinipostaza de concept, subliniem cã reprezintã o temã de cer-cetare care, în special în ultimul deceniu, se bucurã decreºterea semnificativã a atenþiei teoreticienilor ºi practicie-nilor din domeniul contabilitãþii care, printre altele, îºi exprimãpunctul de vedere în sensul uniformizãrii mai accentuate a lorºi implicit a practicilor contabile în ansamblul lor3. Subscriemacestei opinii ºi, totodatã, afirmãm cã este justificat sã fieacordatã aceeaºi atenþie inclusiv problemelor ce privescsoluþionarea profesionistã a situaþiilor sau elementelor speci-fice entitãþii pentru care nu existã rezolvãri în IAS-urile pro-priu-zise.

Afirmaþiile anterioare se bazeazã, în principal, pe faptul cã înCadrul general conceptual se precizeazã cã îºi propune,printre altele, ºi obiectivul „sã îi asiste pe cei care întocmescsituaþiile financiare în aplicarea IFRS-urilor ºi în abordareatemelor care nu fac obiectul unui IFRS.”4 De altfel, impor-tanþa acestui obiectiv se poate scoate în evidenþã numai încazul în care este privit din perspectiva implementãrii exi-gente a IFRS-urilor ºi, implicit, a satisfacerii cerinþelor obiec-tivului aferent fiecãrui IAS, deci atunci când toate situaþiilesau elementele entitãþii, indiferent cã sunt sau nu normali-zate, beneficiazã de un tratament corect, care asigurã fideli-tatea informaþiilor ce se obþin.

Obiectivul la care s-a fãcut referire este important, totodatã,în contextul demersului nostru ºtiinþific deoarece reprezintã obazã de referinþã autorizatã pentru identificarea unor trata-mente adecvate aferente mai multor operaþii premergãtoareimplementãrii fiecãrui Standard Internaþional de Contabilitate.

În acest sens, se impune a se remarca faptul cã la pre-zentarea fãcutã de cãtre IASB pentru 28 din totalul de 29 deIAS-uri în vigoare s-a menþionat o cerinþã care priveºte modulde studiere ºi, implicit, de aplicarea a acestora, în urmã-toarea exprimare: „IAS5 trebuie citit în contextul obiectivu-lui sãu ºi al Bazei pentru concluzii, al Prefaþei la Stan-dardele Internaþionale de Raportare Financiarã, al Cadru-lui general conceptual pentru raportarea financiarã ºi alIAS 8 „Politici contabile, modificãri ale estimãrilor con-tabile ºi erori,” care oferã o bazã pentru selectarea ºiaplicarea politicilor contabile în absenþa unor îndrumãriexplicite.” În cazul IAS 8 sunt valabile ºi celelalte cerinþeamintite.

Referitor la acest ansamblu de circumstanþe privind docu-mentarea premergãtoare implementãrii standardelor anali-zate se impune sublinierea cã este obligatoriu ca fiecareIAS sã fie studiat, avându-se în vedere inclusiv conþinu-tul a trei componente cu caracter comun ale IFRS, ºianume: Prefaþa, Cadrul general conceptual ºi IAS 8.Aceastã prevedere a IASB confirmã importanþa studierii ºiutilizãrii acestor trei lucrãri pentru pregãtirea premiselornecesare implementãrii standardelor examinate.

Într-o altã formulare se poate menþiona cã IASB îºi propunesã-i atenþioneze pe cei interesaþi cã îndeplinirea exigentã aobiectivului de bazã al aplicãrii IFRS-urilor, de a furniza infor-maþii de înaltã calitate, nu este posibilã decât în situaþia încare se implementeazã toate tratamentele ºi procedurile pecare le conþin atât IAS-urile, cât ºi soluþiile stabilite pe bazaraþionamentului profesional, care oferã elemente cu impactsemnificativ asupra calitãþii informaþiilor preconizate.

De altfel, opinãm cã acest context de componente ale IFRS,aºa cum este invocat de normalizatori, poate fi considerat cãeste reprezentat de un set de posibile premise metodolo-gice necesare implementãrii IFRS-urilor ºi, implicit, aIAS-urilor. Asemenea premise, atunci când este cazul, per-mit utilizarea raþionamentului profesional, pe baza unor infor-maþii ajutãtoare certe, ºi identificarea procedurilor adecvatepentru îndeplinirea obiectivelor preconizate raportãrilor finan-ciare.

36

Cercetare

Audit Financiar, anul X

3 Bãlãºoiu, Rodica ºi colectiv, Aspecte privind politica contabilã a entitãþii, revista “Audit Financiar” nr. 8/2012.4 Cadrul general conceptual pentru raportarea financiarã, scop ºi statut, lit. d, pag. A25 din volumul IFRS, Ed. CECCAR, pag. 42.5 IFRS, Ed. CECCAR, versiunea 2011, partea A, de exemplu: IAS 1 – pag. A379, IAS 2 –pag . A417 .....IAS 41 – pag. A1065.

În funcþie de afirmaþiile anterioare, apreciem cã este justificatca demersul nostru sã continue cu reliefarea unor elementesemnificative ale fiecãreia dintre cele trei lucrãri cu ca-racter comun ale IFRS-urilor, care în multe situaþii practicenu beneficiazã de atenþia pe care o necesitã, ceea ceafecteazã nefavorabil rezultatele preconizate.

Referinþe metodologice relevante oferite de

Prefaþa la IFRSPrefaþa la Standardele Internaþionale de Raportare Finan-ciarã îi oferã cititorului numeroase informaþii utile referitoarela aceste standarde, însã le vom reliefa doar pe cele care aulegãturã cu tema abordatã, în sensul cã pot influenþa funda-mentarea tratamentelor opþionale ºi, implicit, calitatea opera-þiilor premergãtoare implementãrii standardelor analizate.

În acest sens, apreciem cã este necesar sã fie acordatãatenþie deosebitã obiectivelor asumate de cãtre IASB, pre-cum ºi premiselor de realizare a lor. Astfel, obiectivul pe careîl apreciem ca fiind definitoriu ºi, totodatã, cu perspectivecerte de a fi considerat se referã la faptul cã „IFRS trebuiesã impunã prezentarea de informaþii transparente, com-parabile ºi de înaltã calitate în situaþiile financiare ºi înalte raportãri financiare (care le sprijinã interpretarea ºi uti-lizarea) pentru a ajuta investitorii, alþi participanþi ladiverse pieþe de capital ale lumii ºi alþi utilizatori ai infor-maþiilor financiare sã ia decizii economice.”6

În aceeaºi ordine de idei ºi de exigenþe se reliefeazã ºi obiec-tivele IASB, care reprezintã o provocare pentru cei implicaþiîn procesul implementãrii standardelor potrivit cãrora trebuieasiguratã aplicarea riguroasã a lor, precum ºi facilitareaconvergenþei standardelor naþionale de contabilitate ºi acelor internaþionale, în colaborare cu normalizatorii localiinteresaþi.

Aceste obiective, precum ºi informaþiile disponibile în legã-turã cu problema în discuþie ne permit sã afirmãm cã IFRS-urile se bucurã de multã încredere la nivel mondial, ceea cemeritã a fi considerat ºi în cazul þãrii noastre. O confirmareconvingãtoare în sensul acestor ultime afirmaþii o constituiepropunerea fãcutã în anul 2008 de cãtre Comisia Valorilor

Mobiliare (SEC) din Statele Unite ale Americii potrivit cãreiastandardele în discuþie sã devinã obligatorii pentru toþi con-tribuabilii din aceastã þarã.

Este, de asemenea, important de menþionat cã specialiºtii îndomeniu invocã ºi faptul cã un set principal de standarde vaduce în ultimã instanþã la compararea investiþiilor la nivelmondial, ceea ce va permite, în acelaºi timp, ca tranzacþiiletransfrontaliere sã fie mai transparente ºi mai sigure7.

Considerãm cã aspectele prezentate mai sus sunt utile pen-tru formarea unei percepþii corecte la nivelul managementu-lui entitãþii în ceea ce priveºte importanþa ºi oportunitateaadoptãrii deciziei de implementare a IFRS, dar numai încondiþiile efectuãrii în prealabil a tuturor operaþiunilor pe careaceastã activitate le impune.

Un alt obiectiv important al IASB, înscris în Prefaþa analizatã,care are implicaþii practice privind soluþionarea elementelornecuprinse în standarde, se referã la intenþia eliminãrii trata-mentelor contabile alternative, în sensul cã tranzacþiile ºievenimentele similare sã fie contabilizate ºi raportate în modsimilar, iar cele care prezintã deosebiri sã aibã tratamentdiferit atât în cadrul unei entitãþi de-a lungul timpului, cât ºiîntre entitãþi8.

Concepte de bazã privind calitatea situaþiilor financiare

conforme cu IFRSConceptele sau principiile generale de aceastã naturã consti-tuie, dupã opinia noastrã, o premisã esenþialã pentru imple-mentarea IFRS-urilor ºi necesitã a fi examinate ºi aplicate cuprofesionalism. De altfel, conceptele la care ne referim repre-zintã baza metodologicã pentru întocmirea ºi prezentareasituaþiilor financiare în conformitate cu cerinþele standardelorinternaþionale amintite, fiind expuse de cãtre IASB într-unspaþiu generos în lucrarea denumitã „Cadrul general concep-tual pentru raportarea financiarã.”

Totodatã, subliniem cã acestui Cadru general îi sunt stabiliteobiective clare care influenþeazã în mod semnificativ re-zolvarea problemelor pe care le abordeazã, inclusiv a trata-mentelor contabile aferente elementelor pentru care IAS-urilenu conþin soluþii explicite.

37

Obiective ºi concepte contabile

12/2012

6 Prefaþa la IFRS, nr. crt. 6 a, pag. A16 din volumul editat de CECCAR, 2011, partea A.7 Kenneth G.L., Cuvânt înainte la lucrarea „Standarde internaþionale de raportare financiarã”. Ghid practic, ediþia a V – a, autor Hennie van Greuning,

tipãritã de IRECSON, 2009.8 Prefaþa cit., nr. crt. 12, pag. A17 din volumul editat de CECCAR, 2011, partea A.

Prin citirea ºi înþelegerea lucrãrii amintite se poate acþionaulterior în cunoºtinþã de cauzã întrucât, pe o bazã realã, seformeazã o imagine corectã asupra conceptelor esen-þiale aferente întocmirii ºi prezentãrii situaþiilor financia-re destinate utilizatorilor externi, ceea ce este benefic, înplus, pentru exercitarea raþionamentului profesional ºirezolvarea problemelor pentru care standardele specifice nuconþin soluþii.

Se reliefeazã, de asemenea, cã pentru fiecare activitate deelaborare ºi revizuire a IFRS-urilor sau de proiectare a stan-dardelor naþionale este caracteristic faptul cã respectivulCadru general, în baza obiectivelor sale, îi asistã pe cei impli-caþi, în sensul cã îi ajutã sã îndeplineascã în mod corectobiectivele preconizate. Totodatã, trebuie avut în vedere cãsoluþiile care se adoptã este necesar sã respecte caracteris-ticile calitative ale informaþiilor financiare utile, fundamentaleºi amplificatoare, care, în final, se pun la dispoziþia utilizato-rilor externi prin intermediul situaþiilor financiare cu caractergeneral de înalt nivel calitativ.

Un alt scop explicit al Cadrului general conceptual referitor lapremisele metodologice necesare implementãrii oricãruistandard internaþional de contabilitate constã în aceea cã tre-buie „sã îi asiste pe cei care întocmesc situaþii financiareîn aplicarea IFRS-urilor ºi în abordarea temelor care nufac încã obiectul unui IFRS”9.

Considerãm cã importanþa pentru fiecare entitate interesatãa acestui ultim concept amintit este evidentã, iar aplicareaeficientã a lui depinde numai de modul cum este perceput ºide raþionamentul profesional al celor care se implicã în rezol-varea operaþiilor premergãtoare implementãrii IFRS-urilor.

Un alt principiu general ce se impune a fi reliefat, dar ºirespectat, priveºte „satisfacerea obiectivului de a furnizainformaþii utile în luarea deciziilor economice” ºi constã înaceea cã pentru întocmirea situaþiilor financiare se uti-lizeazã modelul contabil bazat pe costul istoric ºi pe con-ceptul de menþinere a capitalului financiar nominal.

Conceptele prezentate anterior au caracter general, dar scotîn evidenþã importanþa care le este acordatã în Cadrul gene-ral conceptual. Ele reflectã câteva dintre scopurile acesteilucrãri, precizând direcþiile în care pot fi utilizate sau, altfelexprimat, îi nominalizeazã pe cei cãrora li se adreseazã, întrecare ºi entitãþile care aplicã sau care opteazã sã aplice IFRS-urile ori care beneficiazã de informaþii conforme cu acestestandarde.

La rândul sãu, obiectivul de bazã al Cadrului general areimplicaþii multiple asupra calitãþii situaþiilor financiare

deoarece se referã în mod explicit la ceea ce se doreºte a fioferit prin intermediul acestor raportãri de sintezã. În princi-pal, se referã la „informaþii financiare cu privire la enti-tatea raportoare care sã fie utile pentru investitorii exis-tenþi ºi potenþiali, împrumutãtori ºi alþi creditori în decizi-ile pe care aceºtia le iau cu privire la oferirea de resurseentitãþii.”

În legãturã cu informaþiile pe care situaþiile financiare aleentitãþii raportatoare le oferã este precizat cã se referã lapoziþia financiarã, în sensul resurselor economice ºi al obli-gaþiilor acesteia, la performanþa ei financiarã, respectiv lamodificãrile resurselor economice ºi datoriilor, precum ºi lafluxurile de trezorerie aferente, care permit evaluarea ca-pacitãþii entitãþii de a genera viitoare intrãri nete de numerar.

În contextul celor expuse anterior, se justificã faptul cã toateconceptele prezentate, împreunã cu tratamentele explicite pecare le conþin IAS-urile, contribuie la realizarea obiectivuluide bazã al situaþiilor financiare. Dintre conceptele generale lacare ne referim le vom aminti doar pe cele care pot influenþaîn mod semnificativ tratamentele contabile ce se identificã lanivelul entitãþii.

În acest sens, este deosebit de important ca atenþia celorinteresaþi sã fie orientatã, în primul rând, cãtre caracteristi-cile calitative ale informaþiilor financiare utile, care, înfuncþie de importanþa acordatã, sunt delimitate în fundamen-tale (Relevanþã, Prag de semnificaþie ºi Reprezentare exac-tã) ºi amplificatoare (Comparabilitate, Verificabilitate, Opor-tunitate ºi Inteligibilitate). Pentru fiecare dintre aceste carac-teristici existã explicaþii în Cadrul general conceptual în ceeace priveºte condiþiile în care sunt utile pentru cei interesaþi.

În aceeaºi lucrare este alocat un spaþiu, de asemenea, gene-ros, cu explicaþii detaliate pentru recunoaºterea ºi evalu-area structurilor sau elementelor care se reflectã în situ-aþiile financiare, cu precizarea cã se are în vedere faptul cã,de regulã, se porneºte de la ipoteza cã entitatea îºi va con-tinua activitatea ºi în viitorul previzibil.

Un ultim aspect important care impune atenþie se referã laselectarea unuia dintre conceptele de capital financiarsau fizic, care sã fie utilizat pentru determinarea profilului. Înacest sens, este importantã opþiunea utilizatorilor situaþiilorfinanciare fie de menþinere a capitalului nominal investit sau,altfel afirmat, a puterii de cumpãrare a acestui capital, fie demenþinere a capacitãþii de exploatare (producþie) a entitãþii,exprimatã, de exemplu, în unitãþi de producþie pe zi.

La rândul lor, conceptele de menþinere a capitalurilor, finan-ciar ºi fizic, impun utilizarea unor elemente de calcul dis-

38

Cercetare

Audit Financiar, anul X

9 Cadrul general conceptual pentru raportarea financiarã, Scop ºi statut, lit. d, pag. A25 din volumul editate de CECCAR, 2011, partea A.

tincte pentru determinarea profitului, ºi anume: valoareafinanciarã (monetarã) a activelor nete ºi, respectiv, capaci-tatea fizicã productivã (de exploatare) sau resursele (fon-durile) necesare atingerii acestei capacitãþi. Mãrimea profi-tului se stabileºte ca diferenþã între valoarea sau cantitatea,atunci când este cazul, a acestor elemente de la sfârºitulperioadei ºi cea de la începutul perioadei, cu precizarea cã însituaþia variantei capitalului fizic se corecteazã baza de calculaferentã sfârºitului perioadei prin majorarea ei cu toate dis-tribuirile cãtre proprietari ºi prin diminuarea cu toate con-tribuþiile acestora efectuate în cursul exerciþiului.

Elemente semnificative privind necesitatea IAS 8

în documentarea implementãriiIFRS-urilor

Standardul amintit reprezintã un material documentar obliga-toriu premergãtor aplicãrii efective a fiecãrui StandardInternaþional de Contabilitate (IAS) datoritã elementelorincluse în domeniul sãu de acþiune, ºi anume: selectarea ºiaplicarea politicilor contabile, contabilizarea modi-ficãrilor politicilor contabile, modificarea estimãrilor con-tabile ºi corectarea erorilor din perioadele anterioare.

În cazul în care nu existã un standard aplicabil unei tranzac-þii, unui eveniment sau unei condiþii, se impune a fi exercitatraþionamentul profesional pentru elaborarea ºi aplicarea uneipolitici contabile adecvate. Astfel, informaþiile ce se obþintrebuie sã fie relevante pentru necesitãþile utilizatorilor, învederea adoptãrii deciziilor economice, ºi, totodatã, fiabile,în sensul cã situaþiile financiare trebuie sã reflecte cu exacti-tate poziþia financiarã, performanþa financiarã ºi fluxurile detrezorerie, precum ºi fondul economic al tranzacþiilor, al altorevenimente ºi condiþii ºi nu doar forma juridicã a lor.

Este important, de asemenea, ca informaþiile ce se obþin sãfie neutre, prudente ºi complete din toate punctele devedere semnificative.10

Se subliniazã, totodatã, cã modificarea în mod voluntar apoliticilor contabile este permisã doar atunci când deter-minã obþinerea unor informaþii fiabile ºi mai relevante care sãfie oglindite în situaþiile financiare. În plus, se menþioneazã cão modificare de politicã contabilã trebuie aplicatã retroactiv,cu excepþia situaþiilor în care aceastã operaþiune nu esteposibilã.

În altã ordine de idei, se impune precizarea potrivit cãreiaeste necesarã contabilizarea modificãrii unei politici con-tabile care rezultã din aplicarea iniþialã a unui IFRS, în con-formitate cu prevederile tranzitorii specifice, dacã aceastarezultã din acel standard.

În situaþia modificãrii în mod voluntar a politicilor contabile,este obligatorie contabilizarea ei în acelaºi regim.

La rândul lor, modificãrile estimãrilor contabile iniþialesunt determinate de incertitudinile inerente activitãþilor co-merciale, dacã au loc schimbãri privind circumstanþele iniþialesau ca urmare a obþinerii unor noi informaþii.

Totodatã, este precizat cã modificarea bazei iniþiale de eva-luare nu reprezintã o modificare de estimare contabilã, ci depoliticã contabilã.

Modificarea unei estimãri contabile determinã stabilirea uneidiferenþe favorabile sau nefavorabile, care afecteazã doarprofitul sau pierderea perioadei în care aceastã operaþie s-aefectuat sau ºi pe cel al perioadei viitoare, dacã este influ-enþatã.

În cazul în care modificãrile de aceastã naturã se referã laactive ºi datorii sau afecteazã un element de capitaluri pro-prii, diferenþa de valoare determinã ajustarea, în perioada lacare se referã, a valorii contabile a respectivului element.

Se subliniazã, de asemenea, cã natura ºi valoarea fiecãreimodificãri de estimare contabilã care afecteazã perioadacurentã sau se preconizeazã cã va exercita influenþã ºi înperioada viitoare, necesitã a fi prezentate în setul de situaþiifinanciare.

În ceea ce priveºte corectarea erorilor se menþioneazã doarfaptul cã aceastã operaþiune se efectueazã în mod obiºnuitprin stornare sau prin afectarea profitului sau pierderii entitãþiidupã cum privesc perioada curentã ºi, respectiv, perioadaanterioarã, situaþie în care sunt prezentate ºi informaþii adec-vate în raportarea financiarã de la sfârºitul exerciþiului.

Considerente privind procedurile de audit specifice

implementãrii IFRS-urilorÎn sfera atribuþiilor ce privesc exercitarea auditului statutar seîncadreazã, aºa cum este cunoscut, ºi situaþiile financiareconforme cu IFRS. În legãturã cu misiunile de aceastã naturãconsiderãm cã este justificat sã amintim cã în Cadrul general

39

Obiective ºi concepte contabile

12/2012

10 IFRS, 2011, vol. A, IAS 8, pct. 10, pag. A 456 ºi A 457.

conceptual este înscris un obiectiv distinct care reflectã opþi-unea IASB „sã asiste auditorii în formarea unei opiniireferitoare la conformitatea situaþiilor financiare cu IFRS-urile” (vol. A, IFRS 2011, lit. e, pag. A25).

În vederea formãrii unei percepþii corecte asupra acestuiobiectiv ºi, implicit, pentru reuºita misiunilor de audit consi-derãm cã este sugestiv sã fie scoase în evidenþã aspectelece se prezintã în continuare.

Primul aspect se referã la necesitatea cunoaºterii exigenþelorIFRS-urilor ºi, în principal, a celor aferente situaþiilor financia-re unde, dupã opinia noastrã, un loc important îl deþin pre-misele metodologice analizate în capitolele anterioare ºiaceasta pentru faptul cã ele pot influenþa calitatea raportãrilorfinanciare amintite ºi, în mod firesc, opinia auditorului.

La rândul sãu, cel de al doilea aspect vizeazã utilizarea uneiproceduri specifice de obþinere a probelor de audit care sã fiesuficiente pentru fundamentarea opiniei asupra situaþiilorfinanciare auditate. În acest sens, considerãm cã este opor-tun ca în toate etapele efectuãrii auditului sã fie utilizate ºiproceduri specifice care sã surprindã nivelul de conformitateal tratamentelor efective cu cele stabilite în mod explicit prinstandardele internaþionale de contabilitate, precum ºi cu celeadoptate prin apelarea la principiile generale expuse în celetrei lucrãri analizate, al cãror conþinut poate fi inclus în cate-goria premiselor metodologice necesare implementãrii cores-punzãtoare a IFRS-urilor.

Într-o altã manierã de exprimare, subliniem cã în activitateade auditare a situaþiilor financiare conforme cu IFRS estenecesar sã fie acordatã aceeaºi atenþie tuturor procedurilorde audit ce se utilizeazã, indiferent de modul cum au fost sta-bilite tratamentele contabile aplicate, astfel încât constatãrileefective sã fie edificatoare în ceea ce priveºte documentareaopiniei de audit.

În vederea susþinerii elementelor de mai sus considerãm cãeste justificat sã fie invocat drept argument solid ºi faptul cãafirmaþiile obligatorii ce se prezintã în raportul de audit tre-buie sã fie documentate ºi, totodatã, sã fie bazate pe probede audit suficiente ºi adecvate IFRS-urilor. În acest sens, nereferim doar la opinia finalã de audit, pentru care standardulrecomandã urmãtoarea exprimare: „situaþiile financiareprezintã fidel, din toate punctele de vedere semnificative,poziþia financiarã, performanþa financiarã ºi fluxurile de tre-zorerie aferente exerciþiului încheiat, în conformitate cuStandardele Internaþionale de Raportare Financiarã.”11

ConcluziiConsiderãm cã prin maniera de examinare a surselor docu-mentare disponibile, teoretice ºi practice, s-a identificat unplus de informaþii care pot contribui la îmbunãtãþirea calitãþiirezultatelor implementãrii IFRS-urilor, precum ºi a percepþieientitãþilor interesate în ceea ce priveºte oportunitatea ºi utili-tatea unui asemenea proiect.

Totodatã, sperãm cã prin reliefarea ºi comentarea relativdetaliatã a documentãrii exigente ºi înþelegerii corecte acondiþiilor preliminare stabilite de IASB pentru aplicarea stan-dardelor amintite se creeazã premise favorabile obþineriirezultatelor scontate ºi, implicit, a informaþiilor relevanteaºteptate de utilizatorii interni ºi de cãtre cei externi în cazulîn care situaþiile financiare, împreunã cu raportul de auditaferent, se publicã pe site-ul entitãþii.

În altã ordine de idei, apreciem cã este posibil ca referirile ceprivesc auditarea situaþiilor financiare întocmite în condiþiileaplicãrii IFRS-urilor sã constituie o provocare pentru extin-derea dezbaterii ºi formulãrii unui set de teste specifice ope-raþiilor premergãtoare examinate în cadrul prezentului articol.

40

Cercetare

Audit Financiar, anul X

11 Manualul de Standarde Internaþionale de Audit ºi Control de Calitate, Audit Financiar, 2009, Ed. Irecson, ISA 700, pag. 736

Bãlãºoiu R.ºi colectiv - Aspecte privind politica contabilã aentitãþii, revista “Audit Financiar” nr. 8/2012.

Collase B. - Harmonization comptable internationale, Ed.Economica, Paris, 2009.

Diaconu P. - Adoptarea Standardelor Internaþionale deContabilitate – un proces evolutiv, revista “Contabilitatea,expertiza ºi auditul afacerilor” nr . 1/2007.

Ionaºcu I.ºi colectiv - Implementarea IFRS ºi reducerea

costului capitalului pentru companiile româneºti, revista“Audit Financiar” nr. 1/2010.

Hennie van Grenning - Standarde Internaþionale deRaportare Financiarã, Ghid practic, ediþia a V-a, tipãritãde IRECSON, 2009.

Manolescu M. ºi colectiv - Prioritãþi ºi responsabilitãþi în pro-cesul de extindere a aplicãrii IFRS în România, revista“Audit Financiar” nr. 8/2009.

Bibliografie

41

Obiective ºi concepte contabile

12/2012

Mihai M., Drãgan C.,Brabete V. - Situaþii financiare anuale ºisemestriale. Abordare în context naþional ºi internaþional,Ediþie actualizatã ºi adãugitã, Ed. Scrisul Românesc,Craiova, 2012.

Petre G. ºi colectiv - Politici contabile – între necesitate ºiobligaþie legalã, Revista “Audit Financiar” nr. 1/2010.

Staicu C. ºi colectiv - Contabilitatea financiarã: Abordare încontext european ºi internaþional, vol. I ºi II, EdituraUniversitaria, Craiova, 2010.

*** - Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã,incluzând Standardele Internaþionale de Contabilitate(IAS) ºi Interpretãrile acestora, vol. A ºi B, Editura CEC-

CAR, Bucureºti, 2011.

Manual de Standarde Internaþionale de Audit ºi Control de

Calitate. Audit Financiar, 2009, Ed. Irecson.

*** - Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 3055 /

29.10.2009 pentru aprobarea Reglementãrilor contabile

conforme cu directivele europene, Monitorul Oficial, nr.

766 bis/10.11.2009.

*** - Ordinele ministrului finanþelor publice nr. 907/2005 ºi

1121/2006 privind aplicarea Standardelor Internaþionale

de Raportare Financiarã, Monitoarele Oficiale nr.

597/2005 ºi 602/2006.

Semnal editorial

În cadrul economiilor contemporane,inclusiv cea din þara noastrã, grupurilede societãþi joacã un rol dominant.Astfel se explicã interesul manifestat dediferiþi parteneri economici ºi sociali aigrupurilor de societãþi faþã de informaþi-ile prezentate în conturile (situaþiilefinanciare) consolidate ale acestora.

Societatea-mamã - entitate juridicã dis-tinctã în cadrul unui grup de societãþi -întocmeºte propriile situaþii financiare.Însã situaþiile financiare individuale aleacesteia nu oferã utilizatorilor informaþi-ile necesare pentru evaluarea poziþieifinanciare ºi performanþelor întreguluigrup.

Astfel, în vederea unei mai bune infor-mãri financiare externe, dar ºi pentru afacilita deciziile managementului, socie-tatea-mamã întocmeºte ºi publicã con-turile consolidate ale grupului pe care-lreprezintã, ca ºi cum acesta ar repre-zenta o singurã entitate.

Lucrarea "Practici ºi reglementãri deconsolidare a conturilor" autor prof.univ. dr. Marian Sãcãrin, apãrutã la edi-tura ASE Bucureºti, este orientatã, în

special cãtre aspectele practice aleconsolidãrii conturilor. De asemenea,sunt prezentate elemente din regle-mentãrile internaþionale ºi naþionale cuprivire la consolidarea conturilor. Cele11 capitole ale cãrþii sunt structurate pedouã paliere:

a) o introducere în practica consoli-dãrii, în care sunt analizate ºi pre-zentate elemente referitoare la: gru-

purile de societãþi, situaþiile financia-re consolidate ºi consolidarea con-turilor, delimitarea grupului de soci-etãþi din punct de vedere contabil,prezentarea teoreticã ºi practicã ametodelor de consolidare, ajustareasituaþiilor financiare individuale,conversia situaþiilor financiare indi-viduale ale operaþiunilor din strãinã-tate, eliminãrile ce se efectueazã înconsolidare, tehnicile de consoli-dare ºi un exemplu practic complexde consolidare.

b) o prezentare detaliatã a principa-lelor standarde internaþionale de ra-portare financiarã, actuale ºi viitoa-re, care vizeazã consolidarea con-turilor, dar ºi o analizã comparativãce evidenþiazã principalele diferenþecare existã în domeniul consolidãriiconturilor între Reglementãrile con-tabile conforme cu Directiva a VII-aa CEE ºi IFRS.

Prin conþinut ºi prezentare, lucrarea seadreseazã atât studenþilor din învãþã-mântul economic, cât ºi profesioniºtilorcontabili, interesaþi de domeniul vast ºicomplex al contabilitãþii grupurilor desocietãþi.

42

Cercetare

Audit Financiar, anul X

IntroducereRelaþia dintre valoarea fundamentalã ºipreþurile activelor financiare constituiesubiectul unui curent important în litera-tura economicã. Teoriile standard afir-mã cã fluctuaþiile preþurilor activelor potfi atribuite schimbãrilor înregistrate lanivelul valorilor fundamentale.

Camerer (1989) împarte teoriile caretrateazã deviaþia preþurilor de la valorilefundamentale în trei categorii: bule decreºtere, trenduri ºi bule informaþionale.Bulele de creºtere sunt în concordanþãcu aºteptãrile raþionale ºi, prin urmare,cu ipoteza cã pieþele sunt eficiente dinpunct de vedere informaþional, pentrucã preþurile actuale reflectã tendinþaestimatã a preþului. Conform acesteiteorii investitorii nu pot realiza un profitexcesiv prin cunoaºterea faptului cã

Capacitatea predictivã a modelului DiscountedCash Flow: o evaluare empiricã pe pieþele de capitaldin Europa ºi Statele Unite

* Lector dr., Universitatea de Vest "Vasile Goldiº" din Arad, Facultatea de ªtiinþe Economice, e-mail: stefana_cristea@yahoo.it** Prof. dr., Universitatea de Vest din Timiºoara, Facultatea de Economie ºi Adminstrarea Afacerilor, e-mail:bogdandima2001@gmail.com*** Drd., Universitatea de Vest din Timiºoara, Facultatea de Economie ºi Adminstrarea Afacerilor, e-mail: carmen.angyal@romcapital.ro**** Drd., Universitatea de Vest din Timiºoara, Facultatea de Economie ºi Adminstrarea Afacerilor, e-mail: simona_pacioaga@yahoo.com***** Drd., Universitatea de Vest din Timiºoara, Facultatea de Economie ºi Adminstrarea Afacerilor, e-mail: otiliasaramat@yahoo.com

The Predictive Capacity of the Discounted CashFlow Valuation Model: An Empirical Assessmenton the European and United States' StockMarkets On a dataset of 1497 European listed companies and 3074 US listed companies,operating in ten different economic sectors, we have tested the "short-run" pre-dictive capacity of the discounted cash flow valuation model, seeking to validatethree research hypothesis based on the current literature. Also, several ex antehypotheses concerning the levels of discount factor are considered in four mainscenarios and the errors generated for each individual sector are comparativelyanalyzed. The main outcome of this analysis is that the predictive capacity of themodel depends significantly on sectors' characteristics and it is non uniform forthe examined markets.

Key words: valuation, discount, financial assets, forecasting

JEL Classification: G14, M49

Cuvinte cheie: evaluare, actualizare, active financiare, previzionare

ªtefana DIMA (CRISTEA)*, Bogdan DIMA**, Carmen ANGYAL***, Simona PACIOAGÃ**** & Otilia ªÃRÃMÃT*****

Abstract

43

Modelul „Discounted Cash-Flow"

12/2012

preþurile viitoare vor fi ridicate, deoare-ce ºi în perioada curentã preþurileobservate deviazã substanþial de la va-loarea fundamentalã. Teoria trendurilorsugereazã posibilitatea ca preþurile sãse abatã de la valoarea fundamentalã,fenomen datorat acþiunii eterogene adiverselor categorii de investitori. Înfuncþie de fenomenele care genereazãfluctuaþiile de preþ amintim: modificareaîn timp a utilitãþii pe care investitorii oresimt din deþinerea activelor, evoluþiaconvingerilor care privesc nivelul valoriifundamentale în viitor ºi a randamen-telor aºteptate de investitori (Camerer,1989). Bulele informaþionale sunt expli-cate prin prisma raportãrii la diferenþeleexistente la nivelul investitorilor în ceeace priveºte cantitatea ºi calitatea atâtale informaþiilor deþinute, cât ºi ale mo-delelor prin care aceºtia previzioneazãnivelurile viitoare ale preþurilor. Astfel,pe baza informaþiilor cumulate, este po-sibil ca preþurile sã se abatã de la va-loarea fundamentalã (Camerer, 1989).Totuºi, bulele informaþionale sunt dificilde detectat, deoarece nu se poate de-termina întotdeauna ce informaþii auavut investitorii la un anumit moment ºidacã preþurile au încorporat sau nuaceste informaþii.

În acest context, în urma unui studiu re-alizat pe piaþa din Israel pentru perioa-da 1970-1979, Huberman ºi Schwert(1985) argumenteazã cã existã o influ-enþã statisticã semnificativã a anun-þurilor privind nivelul Indexului Preþurilorde Consum asupra preþurilor zilnice aleobligaþiunilor indexate (86% din efectultotal al inflaþiei asupra randamentelorobligaþiunilor se manifestã în primeledouã pânã la cinci sãptãmâni înainte deziua anunþului privind nivelul IPC, întimp ce 14% din efect are loc în ziua încare anunþul a fost fãcut public). Relaþiadintre informaþiile publicate referitor lasocietãþile cotate ºi preþul activelor fi-nanciare emise de acestea este amplu

studiatã în literaturã, o parte a acesteiarevenind studiilor care constatã cã mo-mentele în care preþul converge sprevaloarea fundamentalã sunt mai deseîn preajma publicãrii rezultatelor finan-ciare (Frankel ºi Lee, 1998; Ali º.a.,2003).

Aceastã relaþie de convergenþã tinde sãse manifeste în special pe termen lungºi cu precãdere în cazul activelor finan-ciare subevaluate. Mai mult, rezultatulstudiilor efectuate pe piaþa de capitaldin Marea Britanie relevã faptul cã fluc-tuaþiile curente de preþ au un impact maimare în determinarea evoluþiei viitoarea preþurilor decât relaþia dintre preþ ºivaloare fundamentalã (McMillan, 2005).

Problema identificãrii activelor subeva-luate în prezent, dar despre care existãinformaþii care sugereazã o reapreciereîntr-o perioadã ulterioarã presupunealocarea de timp ºi resurse considera-bile. Abordarea standard presupune ostrategie investiþionalã orientatã sprecreºtere. Astfel, Graham ºi Dodd (1940)au observat cã, deoarece valoarea con-tabilã a unui activ din bilanþ reflectã cos-tul sãu istoric, aceasta s-ar putea abatesemnificativ de la valoarea de piaþãdacã rentabilitatea activului a crescutsau a scãzut în mod semnificativ de laachiziþionarea acestuia ºi trebuie, prinurmare, sã fie ajustatã.

De-a lungul timpului, s-au impus o vari-etate de abordãri ºi tehnici de prognozãºi evaluare menite sã cuantifice decala-jul dintre cele douã valori. În timp cepreþurile sunt determinate de cererea ºioferta pentru active financiare ºi, prinurmare, sunt stabilite cu exactitate,aprecierea valorii fundamentale nece-sitã un amplu proces de evaluare, bazatpe o metodologie robustã, care sã þinãcont de un set complex de variabile pre-vizionate. În opinia lui Froidevaux(2004), piaþa este într-o stare continuãde ajustare a preþurilor la valorile funda-

mentale. În consecinþã, preþul actual alunui activ financiar ar trebui privit ca ovariabilã de aproximare pentru valoareafundamentalã a acestuia. Cu toateacestea, ipoteza pieþei eficiente ºi aajustãrii aproape instantanee a preþu-rilor la valoarea fundamentalã reprezin-tã o abordare prea simplistã, aspectcare poate fi evidenþiat în cadrul anali-zei fundamentale. În acest context,studiile empirice ar trebui sã se concen-treze pe înþelegerea dinamicii preþurilorºi, pe baza constatãrilor, pe generareaunui model sistematic ºi independentde cuantificare a valorii fundamentale.

Un exemplu simplu, dar elocvent îl con-stituie cazul pieþelor de capital pe carese tranzacþioneazã opþiuni, contractefutures ºi activele fondurilor mutualeînchise, caracterizate prin costuri micide tranzacþionare, deþinere ºi informa-re. În aceste pieþe, evaluarea este rela-tiv simplã, activele tranzacþionate audeseori substitute apropiate ºi, aºa cumeste de aºteptat, preþurile pentru aces-te active sunt strâns legate de valorilelor fundamentale (Lee, 2001).

Evidenþele empirice ilustreazã însã fap-tul cã psihologia investitorilor joacã unrol foarte important în dinamica pieþelorde capital. Elemente ca supraevalu-area, aversiunea sau toleranþa la riscau determinat necesitatea abordãrii fi-nanþelor sub aspect comportamental. Încontextul preocupãrii generale pentrudeterminarea cauzelor volatilitãþii pre-þurilor activelor financiare, paradigmafinanþelor comportamentale a cunoscuto amploare considerabilã. Shiller(1981) ºi Campbell º.a. (1997) argu-menteazã cã volatilitatea anumitor ac-tive financiare este de cele mai multeori prea amplã pentru a putea fi justifi-catã de schimbãrile la nivelul varia-bilelor fundamentale economice (mar-ket fundamentals) ºi susþin existenþa ºia altor factori responsabili pentru com-portamentul observat pe anumite pieþede capital.

44

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Într-o economie în care investitorii „ra-þionali” ºi „iraþionali” interacþioneazã,iraþionalitatea poate avea un impactsemnificativ ºi de lungã duratã asuprapreþurilor. Chiar ºi atunci când un activeste evaluat în mod eronat, ca urmare acomportamentului iraþional de tranzac-þionare al unor investitori, strategiilemenite sã corecteze evaluarea greºitãpot fi atât riscante, cât ºi costisitoare,fãcându-le neatractive (Campbell ºiShiller, 2001). Ca o consecinþã, pre-þurile activelor financiare se pot abate înmod frecvent de la valoarea lor funda-mentalã. Iar stabilirea cu acurateþe avalorii fundamentale, precum ºi a rateide actualizare s-a dovedit a fi extrem decomplicatã pentru a confirma empiricaceste puncte de vedere.

Existã însã dovezi suficiente careatestã cã comportamentul investitoruluiafecteazã valoarea activelor, consti-tuind o explicaþie practicã a deviaþiei dela valoarea fundamentalã. Mai multdecât atât, putem afirma cã factorul psi-hologic este strâns legat de nivelulobservat al preþurilor în perioada curen-tã. O abordare pozitivã din partea in-vestitorilor transpare într-o apreciere apreþurilor activelor financiare, perioadãcare, conform rezultatelor statisticeobþinute de Brown ºi Cliff (2001), esteurmatã de perioade când se obþin ran-damente reduse, pe mãsurã ce preþu-rile de piaþã converg spre valorile fun-damentale.

Extinzând modelul aºteptãrilor raþionaledescris de Grossman ºi Stieglitz (1980)ºi utilizând o abordare de „jos în sus”,Malek ºi Ezzeddine (2011) analizeazãinfluenþa comportamentului investito-rilor asupra preþurilor activelor pe opiaþã de capital artificialã, care conþinetrei tipuri de investitori: (1) investitoricare iau decizii bazate pe valori funda-mentale, (2) investitori conservatori,care fac erori sistematice luând deciziisubiective ºi (3) investitori riscofobi,

care urmãresc maximizarea unei funcþiide utilitate curente (ºi nu a utilitãþiiaºteptate), aºa cum recomandã teoriaprospectului (Kahneman ºi Tversky,1979, 2000). Rezultatele obþinute deMalek ºi Ezzeddine (2011) puncteazãfaptul cã:

(1) în conformitate cu teoriile financia-re tradiþionale, atunci când toþiinvestitorii sunt fundamentaliºti,fluctuaþiile de preþ sunt conforme cumiºcãrile valorii fundamentale ur-mãrite;

(2) prin introducerea factorului iraþio-nal, preþul activului se abate de lavaloarea fundamentalã ºi va înre-gistra volatilitate „excesivã”;

(3) gradul de volatilitate al pieþei depin-de de numãrul investitorilor iraþio-nali;

(4) investitorii riscofobi nu genereazã ovolatilitate „excesivã”, în acest cazpreþul deviind uºor „în jos” de la va-loarea fundamentalã.

Un subiect conex finanþelor comporta-mentale îl constituie fenomenele de subsau supra-reacþie ca determinaþi ai aba-terii de la valoarea fundamentalã. S-aobservat cã, pe termen scurt, preþurileactivelor financiare nu reflectã pe deplininformaþiile pozitive despre acesta, întimp ce o perioadã mai lungã de veºtibune tinde sã creeze o reacþie exage-ratã din partea investitorilor. Lin ºiRassenti (2008) au analizat modul încare viteza de ajustare pe termen scurtar putea avea impact asupra reacþieiinvestitorilor, relevând faptul cã existãun anumit grad de inerþie a preþului,care conduce la fenomenul de sub- ºisuprareacþie, în mare parte cauzate demodificãrile bruºte ale preþului compara-tiv cu valoare fundamentalã. Multe dinmodelele de evaluare a preþurilor acti-velor financiare utilizeazã o serie întrea-gã de variabile economice (rata inflaþiei,

rata capitalizãrii, randamentul acþiuniloretc.) în scopul previzionãrii deviaþiei dela valoarea fundamentalã. Un studiu în-treprins de Foerster ºi Sapp în anul2006, care analiza relaþia dintre valoa-rea lunarã a acþiunilor în perioada 1871-2005 ºi valoarea fundamentalã esti-matã pe baza Indicelui Compozit S&P, areliefat o subestimare a activelor înmedie cu 26%, datoratã cu precãderefactorilor economici consideraþi.

Summers (1986) aratã cã testele statis-tice utilizate în mod obiºnuit pentru aevalua eficienþa pieþelor speculative auo semnificaþie redusã, þinând cont cãvaloarea de piaþã poate sã difere sub-stanþial de valoarea actualizatã a fluxu-rilor de numerar; cu toate acestea,existã dovezi care aratã cã preþurileactivelor au tendinþa sã reacþioneze laanunþuri cu privire la politica de regle-mentare ºi condiþiile macroeconomicecare afecteazã indubitabil variabileleeconomice fundamentale (Cutler º.a.,1989).

Lucrarea este organizatã dupã cum ur-meazã: o secþiune care descrie cadrulmetodologic al lucrãrii; o secþiune caretesteazã empiric capacitatea de evalu-are a modelului Discounted Cash-Flow(DCF) pentru a anticipa preþurile acti-velor financiare în cazul zonei euro ºi apieþelor din Statele Unite, în timp ce ulti-ma secþiune concluzioneazã asuprarezultatelor obþinute.

Consideraþiimetodologice

Abordarea prin valoarea fundamentalãtranscende problema de determinare avalorii de piaþã a activului ºi recurge laun cadru metodologic complex, carecombinã diferite tipuri de analizã microºi macro-economicã. În plus, pentru fie-care categorie de instrumente financia-

45

Modelul „Discounted Cash-Flow"

12/2012

re pot fi necesare informaþii suplimenta-re specifice cu impact pe aceste valorifundamentale. În consecinþã, valoareafundamentalã ar trebui analizatã înfuncþie de riscurile intrinseci ºi extrinse-ci legate de diverse instrumente finan-ciare. Acest lucru subliniazã necesi-tatea unei metodologii de evaluarecorespunzãtoare, care sã permitã abor-darea diferitelor categorii de riscuri. Maiprecis, valoarea fundamentalã poate fidescompusã în douã componente:

a) o componentã autonomã, care re-zultã din caracteristicile economiceale sectorului de activitate a emiten-tului ºi din contextul economic internºi internaþional;

b) o componentã reprezentând „primade risc”, care poate fi fundamentaljustificatã de dinamica presupusãpe termen lung pentru fiecare tip derisc în parte ºi pentru toate riscurileasumate prin deþinerea de instru-mente financiare.

Cele mai utilizate metode de determi-nare a valorii fundamentale ale uneifirme sunt modelul fluxului de numeraractualizat (Discounted Cash Flow mo-del - DCF) ºi modelul preþ/profit net peacþiune (price/earnings model - PER).Un model de evaluare adecvat este utildacã reproduce cât mai corect posibilaºteptãrile investitorilor. Conform mo-delului DCF, valoarea fundamentalã aunei acþiuni este datã de valoarea veni-turilor aºteptate, actualizate cu o ratãde actualizare corespunzãtoare. Acestaeste principiul fundamental de evaluaredezvoltat în „teoria valorii de investiþie”,de John Burr Williams în 1938.

Estimarea ratei de actualizare reprezin-tã o sarcinã dificilã, având în vederelipsa de performanþã a modelelor ba-zate pe randamentul aºteptat ºi de pre-cizia scãzutã prin care se poate deter-mina randamentul mediu. Erori în esti-marea ratei de actualizare sau alegerea

neadecvatã a acesteia poate duce lagrave erori de evaluare. Prin urmare,rata de actualizare utilizatã trebuie sãfie în concordanþã atât cu riscul, cât ºicu tipul de flux de numerar ce urmeazãa fi actualizat. Pe cale de consecinþã,fluxurile de numerar cu un risc ridicattrebuie sã fie actualizate la o ratã mairidicatã. În cazul activelor riscante, ratade actualizate este alcãtuitã din douãpãrþi: o ratã fãrã risc, care compensea-zã investitorii pentru oportunitatea de ainvesti în active fãrã risc, ºi o primã derisc, care sã compenseze pentru risculadiþional.

Pe baza modelului DCF, Froidevaux(2004) dezvoltã modelul FundamentalEquity Valuation (FFEV), pe care îlaplicã din 1993 pânã în 2002 unui nu-mãr de peste 1600 de companii din pa-tru sectoare economice principale dinSUA. Modelul acestuia era capabil sãidentifice acþiunile sub- ºi supra-evalu-ate ºi, în consecinþã, sã înregistreze unrandament în exces pe parcursul a 6luni, 1 an sau chiar 3 ani.

Definind rit,j ca factor de actualizare lamomentul t pentru instrumentul i, pentrufluxurile de numerar aferente perioadeit+j, Lehmann (1991) considerã cã va-loarea prezentã (PV) poate fi descrisãde relaþia urmãtoare:

unde dit+j reprezintã fluxurile de divi-dende (remunerarea capitalului), iarPit+T este valoarea rezidualã.

Testele modelului valorii actualizatecomparã preþurile pieþei cu nivelurile es-timate ale valorii actualizate a dividen-delor viitoare.

În baza acestor analize din literatura ac-tualã, considerãm cã pot fi formulateurmãtoarele ipoteze de cercetare:

I1. Valoarea prezentã a activelor finan-ciare reflectã anticipaþiile formulatede cãtre investitori privind evoluþiileviitoare ale fluxurilor de numerarasociate deþinerii ºi tranzacþionãriiacestora în condiþii de funcþionare„normalã” a pieþelor de capital.

I2. Selectarea unui anumit nivel al rateide actualizare este dependentã atâtde natura ºi conþinutul specific alacestor anticipaþii, cât ºi de profilulla risc al diverselor categorii deinvestitori individuali ºi instituþionali.

I3. Eficienþa informaþionalã a diverselorpieþe de capital are un impact majorasupra gradului de realism al ipo-tezelor formulate de cãtre investitoriîn cadrul proceselor de evaluare aactivelor financiare. În consecinþã,se poate prezuma cã anticipaþiile in-vestitorilor sunt afectate de erorieterogene, care nu prezintã neapã-rat o distribuþie normalã.

În scopul testãrii acestor ipoteze de cer-cetare este minimal necesar:

a. Sã se aplice metodologia aleasã deevaluare a valorii fundamentale aactivelor financiare pe un eºantionsemnificativ de companii cotate pepieþe de capital cu niveluri compara-bile ale eficienþei informaþionale;

b. Sã se evalueze proprietãþile statis-tice fundamentale ale erorilor deestimare, în scopul evidenþierii gra-dului în care distribuþia empiricã aacestora se abate de la distribuþianormalã;

c. Sã se formuleze o concluzie sinteti-cã privind capacitatea predictivã amodelului de evaluare ales.

Analiza empiricã În scopul determinãrii unor dovezi em-pirice cu privire la relaþia dintre valoarea

46

Cercetare

Audit Financiar, anul X

fundamentalã ºi preþurile de piaþã aleacþiunilor, am utilizat informaþii financia-re relevante pentru 1497 companii eu-ropene ºi 3074 companii americane co-tate pe pieþele de capital ºi care ope-reazã în zece sectoare economice(Tabelul 1).

În vederea estimãrii valorii fundamenta-le a activelor financiare (IntrinsicVal),am utilizat o adaptare a modelului de ac-tualizare a fluxului de numerar (DCF),bazat pe considerarea venitului pe acþi-une (earnings per share - EPS) ca vari-abilã de aproximare pentru fluxurile denumerar, cu k rata de actualizare.

Modelul formal folosit este:

În acest model, valoarea rezidualã(RVal) este compusã prin raportareaactivului net la numãrul de acþiuni.Alegerea acestei modalitãþi de estimarea valorii reziduale se bazeazã pe argu-mentul informaþiei minimal disponibile

în baza cãreia investitorii îºi pot funda-menta deciziile de structurare a porto-foliilor lor de active financiare. Mai pre-cis, se poate remarca faptul cã pieþelede tranzacþionare ale activelor financia-re considerate sunt semnificativ afec-tate de procesele de globalizare finan-ciarã, cu un numãr important de investi-tori non-rezidenþi. Dacã aceºtia pot ob-þine cu uºurinþã situaþiile financiare aleemitenþilor ºi deci pot estima într-o ma-nierã facilã activul net al acestora, obþi-nerea, prelucrarea ºi utilizarea altor ti-puri de informaþii poate implica supor-tarea unor costuri informaþionale impor-tante. În consecinþã, s-a preferat aceas-tã modalitate de estimare a valorii rezi-duale, în baza ipotezei conform cãreiaselectarea sa de cãtre investitorii înºiºiare asociatã o probabilitate superioarã.

Valorile estimate ale veniturilor pe acþi-une - EPS pentru urmãtorii doi ani suntraportate de Reuters Knowledge în ur-ma consensului general al mai multorspecialiºti în domeniu (media artimeticãa opiniilor acestora).

În vederea stabilirii ratei de actualizares-a folosit iniþial rata inflaþiei. Mai de-parte, am definit trei scenarii bazate pe

diferite niveluri predefinite ale primei derisc: scenariul conservator, scenariulultra-conservator ºi scenariul mediu. Înscenariul mediu, rata de actualizareeste bazatã pe rata inflaþiei ºi o primãde risc (rp) egalã cu 20 de procente, întimp ce pentru celelalte douã scenariiam ales o primã de risc egalã cu 50respectiv 100 procente. Alegerea aces-tor niveluri ale primei de risc este desti-natã sã reflecte existenþa a trei tipuri deinvestitori prin prisma profilului la risc alacestora:

Investitori neutri la risc (al cãrorcomportament este reflectat decãtre „scenariul conservator”, cu oprimã de risc medie de 50 de pro-cente);

Investitori riscofili, dispuºi sã îºiasume un nivel superior al riscului ºicare în consecinþã solicitã o primãde risc mai redusã (consideratã încadrul acestei simulãri ca fiind egalãcu 20 de procente);

Investitori riscofobi, cu aversiunesemnificativã faþã de risc ºi caresolicitã o remunerare superioarã aacestuia (consideratã în cadrulacestei simulãri ca fiind egalã cu100de procente).

Formula generalã pentru rata de actu-alizare în cadrul acestor scenarii este:

Pentru valoarea medie anualã a inflaþiei(π), am considerat Indicele Armonizat alPreþurilor de Consum (HICP) pentruzona euro, respectiv, Indicele Preþurilorde Consum (CPI) pentru cazul StatelorUnite. Datele utilizate au fost celefurnizate de Banca Centralã Europeanã(European Central Bank, 2011).

Erorile de estimare au fost calculate cadiferenþã între preþurile de închidere ladata de 16 octombrie 2011 ºi valorile

47

Modelul „Discounted Cash-Flow"

12/2012

48

Cercetare

Audit Financiar, anul X

49

Modelul „Discounted Cash-Flow"

12/2012

estimate calculate la sfârºitul lunii de-cembrie 2010, ca date de referinþã.Considerând toate cele patru scenariipentru estimarea k, rezultatele analizeinoastre sugereazã faptul cã erorile deestimare, atât cele minime, cât ºi celemaxime, sunt obþinute pentru sec-toarele „Bunuri de larg consum / Serviciinon-ciclice” în zona euro ºi „Servicii uti-litare” în SUA (Tabelul 2).

În general se poate observa cã:

erorile de estimare afiºeazã o distri-buþie non-normalã, cu unele efectesemnificative de coadã „îngroºatã”(fat tails) ºi diferite nivele de volatili-tate;

aceste erori sunt caracterizate de oeterogenitate pronunþatã ºi dedependenþa de factor;

schimbãrile în metodologia de esti-mare conduc la modificãri sub-stanþiale în rezultatul evaluãrii, pen-tru fiecare sector în parte;

unele abateri majore ale distribuþiilorerorilor de la distribuþia normalã ºisurprinse de cãtre parametrul dedistribuþie Jarque-Bera, de obicei,sunt tipice pentru sectoarele finan-ciare în cadrul diferitelor metode deestimare a factorului de actualizare.

În detaliu:

atunci când inflaþia medie estefolositã ca o variabilã de aproximarepentru factorul de actualizare, adoua cea mai micã eroare de esti-mare se obþine pentru activelefinanciare ale companiilor din sec-toarele „Materii prime” în zona euroºi, respectiv, „Materii prime” ºi„Energie” din SUA;

acelaºi model este pãstrat pentruactivele financiare europene, încazul scenariului de bazã, în timp cepentru pieþele americane, utilizareaacestui scenariu duce la a doua ceamai micã eroare pentru sectorul

„Industrie”. Erorile mari de estimaresunt generate în ambele zonegeografice pentru sectoarele „Fi-nanciar” ºi „Asistenþã medicalã”,sectoare care par a fi în mod semni-ficativ sensibile la modificãrile petermen scurt ale condiþiilor de piaþã;

a doua cea mai micã eroare de esti-mare apare în scenariul conserva-tor, în sectorul „Utilitãþi”, pentru zonaeuro, în timp ce pentru Statele Unite,în cazul sectorului „Materii prime”;

pentru scenariul ultra-conservator, adoua cea mai micã eroare de esti-mare se obþine în sectorul „Bunuride consum/servicii ciclice” pentrupieþele europene, în timp ce pentrucele americane, în aceeaºi situaþiesunt activele financiare din sectorul„Servicii de telecomunicaþii”.

Am calculat, de asemenea, o eroaremedie ponderatã (emk) pentru fiecaresector individual ºi pentru fiecaremetodã de estimare a ratei de actu-alizare, k, dupã cum urmeazã:

unde Nci reprezintã numãrul de com-panii în sectorul i, Tc – numãrul total decompanii, iar ei desemneazã eroareade estimare specificã.

Aceastã metodã de estimare permitecorectarea erorilor individuale cu impor-tanþa relativã a fiecãrui sector individualîn ansamblul bazei de date, reflectând

astfel contribuþia respectivului sector laeroarea globalã rezultatã la nivelulîntregului eºantion.

Rezultatele obþinute sunt prezentate înTabelul 3. Acestea reliefeazã faptul cãscenariul conservator oferã cea maimicã eroare ponderatã pentru zonaeuro, în timp ce în cazul SUA, acelaºirezultat se obþine pentru scenariul ultra-conservator. În acelaºi timp, putemobserva cã utilizarea inflaþiei ca unproxy pentru rata de actualizare con-duce la rezultate mai puþin solide dinpunct de vedere al semnificaþiei pentruambele pieþe.

În rezumat, se constatã:

Utilizarea nivelurilor anticipate alefluxurilor de numerar ºi, respectiv, avalorilor reziduale permite identifi-carea unor direcþii evolutive ale va-lorilor activelor financiare, fiind vari-abile semnificative în procesul deevaluare al acestora. Astfel, se poa-te concluziona cã evidenþele empi-rice avansate pot fi privite ca o con-firmare a ipotezei de cercetare I1.

În selectarea ratei de actualizare,un rol critic este jucat de cãtre nive-lul considerat al primei de risc. Maiprecis, alegerea în funcþie de profilulla risc prezumat al investitorilor ºi alunor niveluri distincte de remunera-re a riscurilor conduce la obþinereaunor rezultate care sunt semnificativdiferite, aºa cum s-a anticipat prinipoteza de cercetare I2.

50

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Analizând proprietãþile statisticefundamentale ale erorilor de esti-mare individuale specifice fiecãruisector individual ºi, respectiv, fie-cãrei pieþe, se constatã faptul cã, îngeneral, parametrii distribuþionalireflectã o deviere semnificativã dela distribuþia normalã, cu efecte „dealungire stânga/dreapta” (fat-tails),dar ºi de boltire, specifice unor dis-tribuþii empirice non-normale simplesau mixte, în concordanþã cuipoteza de cercetare I3.

Consideraþii finale

Prezenta lucrare ºi-a propus sã evalu-eze capacitatea de predicþie a modelu-lui DCF pentru activele financiare tran-zacþionate pe pieþele europene ºi ame-ricane, precum ºi testarea a trei ipotezede cercetare.

Principalele implicaþii ale analizei em-pirice desfãºurate relevã urmãtoarele:

metodologia DCF oferã rezultate cuun grad acceptabil de robusteþe, înspecial pentru evaluarea activelorfinanciare din primul ºi al doilea sec-

tor economic, în timp ce aceste re-zultate sunt mai puþin robuste pen-tru sectoarele „ Asistenþã medicalã”,„Tehnologie” ºi „Financiar”;

valorile de piaþã ale activelor com-paniilor considerate tind sã se abatãde la valorile fundamentale chiar ºipe termen scurt (pe un orizont detimp format din patru trimestre). Cutoate acestea, amplitudinea abso-lutã a acestor abateri este una neu-niformã;

investitorii de pe pieþele din zonaeuro ºi SUA par sã aibã preferinþediferite pentru risc, aºa cum suntacestea surprinse în mod formal denivelurile considerate pentru primade risc;

sensibilitatea rezultatelor la specifi-cul activitãþii emitenþilor sugereazãcã investitorii iau în considerareunele variabile fundamentale asoci-ate acestor emitenþi în vedereaestimãrii riscurilor funcþionale alediferitelor sectoare.

În concluzie, principalul rezultat estefaptul cã o astfel de capacitate depindeîn mod semnificativ de caracteristicilesectorului ºi este neuniform pentruambele pieþe. Iar, prin prisma analizei

empirice realizate, cele trei ipoteze decercetare îºi gãsesc o validare pe cazulunor pieþe de capital mature. Inerent,existã ºi unele limite ale analizei pro-puse. Cu toate acestea, rezultatele potfi considerate ca o dovadã în sprijinultezei cã ajustãrile valorilor de piaþãcãtre valorile fundamentale sunt con-diþionate în mare mãsurã de structurainformaþionalã a pieþelor, precum ºi depreferinþele neuniforme pentru risc.

Acest articol a beneficiat de suportfinanciar în cadrul proiectului ,,StudiiPost-Doctorale în Economie: programde formare continuã a cercetãtorilor deelitã - SPODE", contract de finanþare nr.POSDRU/89/1.5/S/61755, proiect finan-þat din Fondul Social European prin Pro-gramul Operaþional Sectorial Dezvol-tarea Resurselor Umane 2007-2013".

This work was supported by the project"Post-Doctoral Studies in Economics:training program for elite researchers -SPODE" co-funded from the EuropeanSocial Fund through the Developmentof Human Resources OperationalProgramme 2007-2013, contract no.POSDRU/89/1.5/S/61755.

Acknowledgements

Ali, A., Hwang, L.-S. ºi Trombley, M.A. (2003), Residual-income-based valuation predicts future stock returns: Evidence onmispricing versus risk explanations, Accounting Review, 78:377-396

Brown, G.W. ºi Cliff, M.T. (2001), Investor sentiment and asset val-uation, Working Paper, University of North Carolina,http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_ id=292139,accesat la 22.10.2011

Camerer, C. (1989), Bubbles and Fads in Asset Prices, Journal ofEconomic Surveys, 3: 3-41

Campbell, J.Y. ºi Shiller, R.J. (2001), Valuation Ratios and theLong-Run Stock Market Outlook: An Update, CowlessFoundation Discussion Paper No. 1295, valabil la:http://cowles. econ.yale.edu/ P/cd/d12b/d1295.pdf, accesat la31.01. 2012];

Campbell, J.Y., Lo, A. ºi MacKinlay, A.C. (1997), The Econometrics

of Financial Markets, Princeton University Press, Princeton,N.J.

Cuttler, D.M., Poterba, J.M. ºi Summers, L.H. (1989), What movesstock prices, The Journal of Portfolio Management, 15(3): 4-12

European Central Bank (2011), Statistical Data Warehouse,http://sdw.ecb.europa.eu/

Foerster, S. R. ºi Sapp, S. (2006), Dividends and Stock Valuation:A Study From the Nineteenth to the Twenty-First Century,Working Paper, University of Western Ontario, valabil la:http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_ id=890445,accesat la 15.05.2012;

Frankel, R. ºi Lee, C.M.C. (1998), Accounting valuation, marketexpectation, and cross sectional stock returns, Journal ofAccounting and Economics, 25: 283-320

Froidevaux, P.S. (2004), Fundamental Equity Valuation. StockSelection based on Discounted Cash Flow, Ph.D University of

Referinþe bibliografice

51

Modelul „Discounted Cash-Flow"

12/2012

Fribourg, valabil la: http://ethesis.unifr.ch/theses/down-loads.php ?file=FroidevauxP.pdf , accesat la 3.06.2012

Graham, B. ºi Dodd, D.L. (1940), Security Analysis, 2nd edition,New York, McGraw-Hill

Grossman, S.J. ºi Stiglitz J.E. (1980), On the Impossibility ofInformationally Efficient Markets, The American EconomicReview, 70(3): 393–408

Huberman, G. ºi Schwert G.W. (1985), Information aggregation,inflation, and the pricing of indexed bonds, Journal of PoliticalEconomy, 93: 92-114

Kahneman, D. ºi Tversky, A. (1979), Prospect theory: An analysisof decisions under risk, Econometrica, 47 (2): 263–291

Kahneman, D. ºi Tversky, A. (Eds.). (2000), Choices, values andframes, New York, Cambridge University Press.

Lee, C.M.C. (2001), Market efficiency and accounting research,Journal of Accounting and Economics, 31: 233-253

Lehmann, B. (1991), Asset Pricing and Intrinsic Value: A reviewessay, National Bureau of Economic Research, Cambridge

Lin, S. ºi Rassenti S. (2008), Are under- and over-reaction the

Same Matter? A price inertia based account, ChapmanUniversity Economic Science Institute Working Paper Series05/08.

Malek, B. ºi Ezzeddine, A. (2011), Agent-Based Approach to AssetPrice Fluctuations and Excess Volatility: An ExperimentalInvestigation, Middle Eastern Finance and Economics, Issue12, Euro Journals Publishing

McMillan D. (2005), Smooth-transition Dynamics in the UK Price-Dividend Ratio: The present value model, market sentimentand do prices revert to fundamental value?, Royal EconomicSociety’s 2005 Annual Conference at the University ofNottingham

Shiller, R.J. (1981), Do Stock Prices Move Too Much to be Justifiedby Subsequent Changes in Dividends?, American EconomicReview, 71(3): 421-436

Summers, L.H. (1986), Does the Stock Market Rationality ReflectFundamental Values?, The Journal of Finance, 41(3): 591-601

Thomson Reuters (2011), Reuters Knowledge, http://www.know-ledge.reuters.com

Informaþii

Participarea CAFR la conferinþa UPLR

La 5 noiembrie 2012, la Hotel Intercon-tinental Bucureºti, Uniunea Profesiilor Li-berale din România (UPLR), al cãrei pre-ºedinte în exerciþiu este prof. univ. dr.Horia Neamþu, preºedintele Camerei Au-ditorilor Financiari din România, a organi-zat cea de a cincea Conferinþã prilejuitãde „Ziua Profesiilor Liberale din Româ-nia", celebratã în fiecare an. Evenimentulreprezintã o acþiune subsecventã iniþia-tivei Comitetului Economic ºi Social Eu-ropean, care a lansat în anul 2006 "ZiuaEuropeanã a Profesiilor Liberale".

Tema Conferinþei a fost „Impactul profe-siilor liberale asupra vieþii economiceºi sociale din România". Au participatreprezentanþi ai organizaþiilor care com-pun UPLR, precum ºi invitaþi din þarã ºidin strãinãtate.

Problematica legatã de tema Conferinþeia fost susþinutã de reprezentanþi ai aso-ciaþiilor membre ale Uniunii Profesiilor Li-berale din România, ai unor autoritãþi publice, instituþii ºi organizaþii relevantedin România, precum ºi ai unor asociaþiidin þãri europene prin Peter Wiliam

Swindlehurst, secretar general al Grupu-lui Interprofesional din Marea Britanie ºiNadine Dauer, Manager, din AsociaþiaProfesiilor Liberale din Germania.

În cadrul Conferinþei, prof. univ. dr.Gheorghe Popescu, ºeful Departamen-tului servicii pentru membri din CameraAuditorilor Financiari din România, asusþinut o prezentare având drept obiect:„Responsabilitatea socialã a profesieiliberale de auditor financiar - în faþaprovocãrilor crizei economice".

Dezbaterile asupra temei ºi-au propus sãevidenþieze preocuparea permanentã amembrilor profesiilor liberale de a furnizaservicii de înaltã calitate ºi expertizã, caresã asigure o cât mai bunã protecþie a be-neficiarilor acestor servicii, concomitentcu o creºtere a încrederii lor în profesio-niºtii liberali. Totodatã, Conferinþa a prile-juit punerea în evidenþã a unor mãsuripractice pentru stimularea sectoruluisocio-economic al profesiilor liberale, acãrui specificitate este datã de necesi-tatea respectãrii de cãtre membrii lor, încadrul activitãþii pe care o desfãºoarã, aprincipiilor etice ºi deontologice, precumºi creºterea solidaritãþii acestora, ceea cele-ar permite sã se exprime ca o vocecomunã, puternicã la nivelul societãþii.

Pe baza unor date statistice actualizate/estimate menite a cuantifica impactulconsolidat al profesiilor liberale asupramediului social-economic din România ºia analizelor efectuate în acest sens,membrii UPLR au adus argumente spre ali se recunoaºte pe deplin statutul de ac-tori principali ai dezvoltãrii clasei de mijlocdin România fãrã de care, printre altele,nu se poate concepe reluarea procesuluide creºtere economicã. UPLR va solicitaclasei politice din România, respectiv in-stituþiilor statului implicate, sã-ºi expunãpoziþiile ºi strategia în raport cu aspectelecare intereseazã în cel mai înalt gradmembrii UPLR, printre care: consultareaprealabilã a UPLR în legãturã cu iniþiativelegislative care afecteazã legile în bazacãrora funcþioneazã o mare parte a profe-siilor liberale; ajustarea legislaþiei fiscaleºi politicii fiscale specifice formelor de or-ganizare a profesiilor liberale; ºi, nu înultimul rând, instituirea unui dialog regulatºi transparent între UPLR ºi GuvernulRomâniei, respectiv instituþiile sale, princrearea unui organism bilateral, activ ºinebirocratic, care sã constituie un canalde comunicare benefic unei mai buneguvernãri în interes public.

IntroducereAnaliºtii financiari sunt consideraþi careprezentativi pentru piaþa de capital,poziþia lor fiind interpretatã adesea cafiind cea a investitorilor; ei sunt consi-deraþi cei mai sofisticaþi utilizatori deinformaþii contabile. Previziunile lor potfi considerate perspective obiectiveasupra performanþelor companiilor ºipot servi ca o referinþã externã pentruevaluarea informaþiilor prospectiveoferite de cãtre manageri în rapoartelefinanciare. În cadrul Standardului Inter-naþional pentru Certificare nr. 3400 (In-ternational Standard on Assurance En-gagements: ISAE, engl.) privind misiu-nile de examinare a informaþiilor finan-ciare prospective, auditorul trebuie sãse asigure, deopotrivã, cã ipotezele re-þinute de management pentru raporta-rea informaþiilor prospective sunt rezo-nabile, dar ºi cã acestea sunt pregãtiteîntr-o manierã coerentã cu informaþiilefinanciare istorice. Informaþiile financia-re istorice au un rol determinant asupracalitãþii informaþiilor financiare previzio-nale atât în cazul managerilor, cât ºi încazul analiºtilor financiari, iar auditoriiau o poziþie importantã în asigurareautilizatorilor asupra corectitudinii aces-tor informaþii. Însã, în cazul previziunilormanagerilor (construite pe baza celormai plauzibile ipoteze) ºi a proiecþiiloracestora (bazate pe premise ipotetice)intervine factorul subiectiv, care estemai greu de evaluat.

În acest context, previziunile analiºtilorfinanciari, care sunt o referinþã externãfirmei ºi, deci, obiectivã, pot servi, înopinia noastrã, ca un punct de reperpentru auditorii financiari într-o misiunede asigurare în privinþa unor informaþiiprospective oferite de management, înmãsura în care acestea sunt urmãrite

52

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Impactul incertitudiniimacroeconomiceasupra previziuniloranaliºtilor financiaridin România: cazulvolatilitãþii cursului de schimb valutar

* Lect. univ. dr., Academia de Studii Economice Bucureºti, e-mail: mihaela.ionascu@cig.ase.ro

Macroeconomic Uncertainty and RomanianAnalysts' Forecasts Accuracy: the Case ofForeign Exchange Rate VolatilityThe paper seeks to explore the impact of macroeconomic uncertainty, such asforeign exchange rate volatility, on Romanian analysts' forecasts accuracy.Recent empirical evidence shows that, especially in the case of emerging mar-kets, macroeconomic uncertainty leads to a decrease in forecasts accuracy.Based on the population of Romanian companies listed on Bucharest StockExchange (BSE) for which analysts' forecasts are available on Thomson ReutersI/B/E/S database between 2004 and 2010, this paper shows that, on theEmergent market of Romania, the exchange rate volatility has not significantlyimpacted forecasting errors

Key words: macroeconomic uncertainty, foreign exchange rate volatility, analysts'forecasts accuracy, emergent markets

JEL Classification: G32, M41

Cuvinte cheie: previziunile analiºtilor financiari, incertitudine macroeconomicã,volatilitatea cursului de schimb valutar, pieþe emergente

Mihaela IONAªCU*

Abstract

de analiºtii financiari, cum ar fi profitulpe acþiune al companiei previzionat.

Deºi cantitatea ºi calitatea informaþiilorfinanciare disponibile pentru analiºtiifinanciari influenþeazã în mare mãsurãcorectitudinea prognozelor pe careaceºtia le elaboreazã, pe lângã factoriice þin de raportarea financiarã, literatu-ra de specialitate aratã cã pot exista ºialþi factori, cum ar fi cei macroeconomi-ci, care pot influenþa acurateþea previzi-unilor analiºtilor financiari, indiferent decalitatea informaþiilor financiare utiliza-te. Astfel de factori se considerã a fimult mai influenþi pe pieþele emergente,unde efectul de mediere din partea unorfactori instituþionali a relaþiei dintre cali-tatea raportãrii financiare ºi previziunileanaliºtilor financiari este mult mai evi-dent.

În acest context, lucrarea de faþã îºipropune sã investigheze pe piaþa emer-gentã a României gradul în care insta-bilitatea macroeconomicã, mãsuratãprin variaþia cursului de schimb valutar,influenþeazã acurateþea previziuniloranaliºtilor financiari.

Stadiul cunoaºterii

În prezent, existã o literaturã bogatãcare investigheazã relaþia dintre rapor-tarea financiarã ºi previziunile analiº-tilor financiari. De exemplu, Vanstraelenet al. (2003) ºi Hope (2002) au arãtat cãun volum mai mare de informaþii finan-ciare pus la dispoziþia analiºtilor finan-ciari duce la creºterea acurateþei pre-viziunilor lor. De asemenea, existã dince în ce mai multe dovezi empirice (deexemplu, Brown et al., 2009;Ernstberger, 2008; sau Tan, Wang ºiWelker, 2009) care aratã cã adoptareaStandardelor Internaþionale de Rapor-tare Financiarã (IFRS), standarde con-

tabile de calitate ridicatã cu cerinþesporite de divulgare a informaþiilor ºi cureguli evoluate de recunoaºtere ºi eva-luare, a dus la scãderea erorilor de pre-vizionare.

Tot în acelaºi sens, existã studii carearatã cã politicile de guvernanþã corpo-rativã eficace sunt asociate cu o calitatesporitã a raportãrii financiare (Kara-manou ºi Vafeas, 2005; Byard ºi Wein-trop, 2006) ºi cã entitãþile mai bineguvernate beneficiazã, astfel, de celemai corecte previziuni (Bhat, Hope ºiKing, 2006).

Deºi raportarea financiarã este un fac-tor esenþial care afecteazã corecti-tudinea previziunilor analiºtilor financi-ari, anumite studii care investigheazãaceastã relaþie au conºtientizat ºi posi-bilitatea influenþei altor factori, precumcondiþiile curente de piaþã (Preiato etal., 2012).

De asemenea, Chan ºi Hameed (2006)au arãtat cã, pe pieþele emergente, fac-torii macroeconomici devin mult maiimportanþi decât factorii specifici fiecã-rei entitãþi pentru evaluarea acþiunilorunei companii, o explicaþie posibilã fiindvolumul scãzut de informaþii financiaredisponibile pe astfel de pieþe, ceea ceface ca analiºtii financiari sã se sprijineîn special pe indicatorii agregaþi aieconomiei. În astfel de cazuri, erorile deprevizionare nu ar trebui sã fie corelatecu variabilele macroeconomice, analiºtiiproducând de fapt informaþii macroeco-nomice prin încorporarea acestora înpreviziunile lor (Zwart ºi Dijk, 2005).

Cu toate acestea, în þãrile emergente,variabilele macroeconomice ar putea fidificil de previzionat, iar în acest con-text, acurateþea previziunilor analiºtilorfinanciari ar trebui sã fie puternic core-latã cu astfel de variabile macroeco-nomice, calitatea raportãrii financiaredevenind irelevantã.

Pe un asemenea raþionament se spri-jinã ºi cercetarea efectuatã de Hope ºiKang (2005) care au dovedit empiric peun eºantion de companii provenind din21 de þãri cã incertitudinea mediului deafaceri este un factor important careinfluenþeazã corectitudinea previziuniloranaliºtilor financiari, efectul fiind cu atâtmai puternic pentru pieþele emergente.Incertitudinea macroeconomicã a fostdeterminatã printr-un indicator agregatcalculat pe baza ratei inflaþiei ºi avolatilitãþii cursului de schimb valutar,considerându-se cã variaþia acestor va-riabile poate complica sarcina analiº-tilor financiari ºi poate duce la creºtereaerorilor de previzionare.

În acest context, ne propunem în con-tinuare sã investigãm mãsura în careastfel de factori macroeconomici afec-teazã previziunile analiºtilor financiaripentru piaþa emergentã a României,pentru analiza noastrã luând în calculvariaþia cursului de schimb valutar.

Metodologiacercetãrii

Populaþia pe care se bazeazã studiuleste formatã din toate companiile ro-mâneºti cotate la Bursa de ValoriBucureºti pentru care existã previziuniale analiºtilor financiari disponibile înbaza de date Thomson Reuters I/B/E/S.Au fost avute în vedere previziunileefectuate la începutul, dar ºi la sfârºitulexerciþiului financiar, când efectul vari-abilei macroeconomice ar trebui sã fienesemnificativ, previziunile analiºtilorfinanciari fiind susceptibile sã înglobezeaceastã informaþie referitoare la perioa-da de raportare încheiatã. Astfel, au fostavute în vedere previziunile efectuate înluna decembrie ale anului de raportare(46 de observaþii anuale) ºi cele efectu-ate în luna decembrie ale anului anteri-or celui de raportare (29 de observaþii

53

Previziunile analiºtilor financiari

12/2012

anuale), perioada acoperitã de analiºtiifinanciari fiind 2004-2010.

Urmând studiul lui Hope ºi Kang (2005),analiza a avut la bazã urmãtorul modelde regresie, dupã cum urmeazã:

Unde:ERROR: Eroarea de previzionare pen-

tru compania i la momentul t, calcu-latã ca valoarea absolutã a diferen-þei dintre mediana profitului pe acþi-une previzionat ºi valoarea efectivãa profitului pe acþiune, scalatã cupreþul acþiunilor companiei i la mo-mentul t;

VCSV: Volatilitatea cursului de schimbvalutar pentru anul t – calculatã caabaterea medie pãtraticã a ratelorde schimb lunare pentru monedaEuro;

SIZE: Valoarea capitalizãrii bursierepentru compania i la momentul t;

LOSS: Variabilã dummy, care ia valoa-rea 1, dacã firma a înregistrat opierdere în anul de raportare, ºi 0 -în cazul unui profit.

Coeficientul variabilei care mãsoarã vo-latilitatea cursului de schimb valutar(VCSV) se aºteptã sã fie pozitiv, res-pectiv o volatilitate mai mare a cursuluiduce la creºterea erorilor de previzio-nare ale analiºtilor financiari. VariabilaSIZE a fost folositã pentru a controlaefectul volumului de informaþii furnizatede cãtre companii, ºtiut fiind faptul cãfirmele mari au tendinþa de a divulgamai multe informaþii, contribuind lacreºterea corectitudinii previziuniloranaliºtilor financiari (Brown et al., 1987;Lang ºi Lundholm, 1996). În plus, a fostinclusã variabila LOSS, care urmãreºtesã controleze efectul pe care îl are

înregistrarea unei pierderi asupra erori-lor de previzionare, analiºtii financiarireuºind mult mai greu sã previzionezecorect rezultatul pe acþiune în cazul încare companiile obþin pierderi (Hwanget al., 1996).

Rezultatele cercetãrii

Dupã operaþionalizare, valorile vari-abilelor sunt descrise în Tabelul 1.

Rezultatele regresiei sunt prezentate întabelul 2.

54

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Politicile de guvernanþã corporativã eficacesunt asociate cu o calitate sporitã araportãrii financiare ºientitãþile mai bineguvernate beneficiazã,astfel, de cele maicorecte previziuni

Aºa cum se observã, mãrimea com-paniei (variabilã care surprinde volumulde informaþii publicate, companiile maridivulgând mai multã informaþie) influ-enþeazã negativ erorile de previzionare,respectiv un volum mai mare de infor-maþii divulgate duce la reducerea erori-lor de previzionare pentru companiileromâneºti cotate. Efectul este mai pro-nunþat pentru sfârºitul exerciþiului, cândanaliºtii financiari reuºesc sã pre-vizioneze mult mai corect profitul peacþiune al companiilor cotate mai mari,în contextul unui volum mai mare deinformaþii aferente exerciþiului încheiat.

De asemenea, pentru previziunile efec-tuate la începutul perioadei, înregistra-rea unei pierderi influenþeazã semni-ficativ erorile de previzionare, analiºtiifinanciari efectuând prognoze mai puþincorecte pentru astfel de companii. Însã,pentru sfârºitul perioadei, efectul de-vine nesemnificativ, înregistrarea uneipierderi nemaifiind un impediment încontextul informaþiilor disponibile pentruperioada finalizatã.

Spre deosebire de premisele iniþiale,rezultatele analizei noastre au arãtat cã

volatilitatea cursului de schimb valutarnu a contribuit la creºterea erorilor deprevizionare a rezultatului pe acþiunepentru piaþa emergentã a României.

Dacã se urmãreºte evoluþia cursului deschimb valutar în perioada analizatã(Figura 1), se constatã cã volatilitateasa nu a fost foarte mare, ceea ce poateduce la concluzia cã simpla variaþie acursului de schimb valutar nu influen-þeazã semnificativ previziunile ana-liºtilor financiari, aceºtia reuºind sã în-globeze în cadrul previziunilor lor o ast-fel de variaþie eventualã.

ConcluziiLucrarea a investigat efectul incertitu-dinii macroeconomice (mãsuratã prinvolatilitatea cursului de schimb valutar)asupra previziunilor analiºtilor financiaridin România pentru perioada 2004-2010. Rezultatele au arãtat cã variaþiacursului de schimb valutar nu a influ-enþat semnificativ previziunile profi-turilor pe acþiune ale societãþilor româ-neºti cotate, în perioada analizatã.

În acest context, pentru piaþa emergen-tã a României devine mai plauzibilãipoteza propusã de Chan ºi Hameed(2006) sau Zwart ºi Dijk (2005) care aususþinut cã, pe astfel de pieþe, analiºtiiînglobeazã prognozele privind varia-bilele macroeconomice în previziunileprivind profiturile pe acþiune ale com-paniilor cotate, iar în acest caz erorilede previzionare nu pot fi corelate cuacestea.

Prin urmare, se poate concluziona cã,pentru a investiga efectul incertitudiniimacroeconomice (aºa cum a fost defi-nitã de Hope ºi Kang, 2005) asupra pre-viziunilor analiºtilor financiari, trebuieavut în vedere faptul cã variaþia indica-torilor macroeconomici trebuie sã înre-gistreze un anumit nivel pentru a avea oinfluenþã semnificativã ºi, de aseme-nea, trebuie luatã în calcul ºi capaci-tatea analiºtilor financiari de a înglobaprognozele macroeconomice în previ-ziunile lor.

Cea mai importantã limitã a studiuluiderivã din numãrul mic de societãþi ro-mâneºti cotate urmãrite de analiºtii fi-nanciari ºi din perioada limitatã de timpacoperitã de previziunile acestora.

55

Previziunile analiºtilor financiari

12/2012

Variaþia cursului valutar nu

influenþeazã semnificativ

previziunile analiºtilorfinanciari, aceºtia

reuºind sã înglobezeîn cadrul previziunilor

lor o astfel de variaþie eventualã

56

Cercetare

Audit Financiar, anul X

Bhat, G., Hope, O.-K. and Kang, T. (2006), Does corporategovernance transparency affect the accuracy of analystforecasts?, Accounting & Finance, 46: 715–732.

Brown, L. D, Richardson, G. D., Schwager, S. G. (1987), Aninformation interpretation of financial analyst superiorityin forecasting earnings, Journal of Accounting Research,22 (Spring): 49-67.

Brown, P. R., Preiato, J. P., Tarca, A. (2009), Mandatory IFRSand Properties of Analysts’ Forecasts: How Much DoesEnforcement Matter?, UNSW Australian School ofBusiness Research Paper No. 2009 ACCT 01.

Byard, D., Li, Y. & Weintrop, J. (2006), Corporate Gover-nance and the Quality of Financial Analyst’s Information,Journal of Accounting and Public Policy, 25, 609-625.

Chan, K. & Hameed, A. (2006), Stock price synchronicity andanalyst coverage in emerging markets, Journal ofFinancial Economics, 80, 115-147.

Ernstberger, J, Kroter, S., Stadler, C. (2008), Analysts’Forecast Accuracy in Germany: The Effect of DifferentAccounting Principles and Changes of AccountingPrinciples, Business Research, 1(1):26-53.

Hope, O-K, Kang, T. (2005), The Association betweenMacroeconomic Uncertainty and Analysts’ ForecastAccuracy, Journal of International Accounting Research;4 (1): 23-38.

Hope, O-K. (2002), Disclosure Practices, Enforcement ofAccounting Standards and Analysts’ Forecast Accuracy:An International Study, Journal of Accounting Research,41 (2): 235-272.

Hwang, L, Jan, C., Basu, S. (1996), Loss firms and analysts’earnings forecast errors, Journal of Financial statementanalysis, 1 (Winter): 18-31.

IAASB (2007), International Standard On AssuranceEngagements 3400 (Previously ISA 810) The examina-tion of prospective financial information ISAE 3400,http://www.ifac.org/sites/default/files/downloads/b013-2010-iaasb-handbook-isae-3400.pdf

Karamanou I., Vafeas N. (2005) The Association betweenCorporate Boards, Audit Committees, and ManagementEarnings Forecasts: An Empirical Analysis, Journal ofAccounting Research, 43(3): 453-486.

Lang, M., Lundholm, R. (1996). Corporate disclosure policyand analyst behaviour, the Accounting Review, 71: 467-492.

Peek, Erik (2005): The Influence of Accounting Changes onFinancial Analysts’ Forecast Accuracy and ForecastingSuperiority: Evidence from the Netherlands, EuropeanAccounting Review, 14 (2): 261–295.

Pope P. (2003). Discussion of Disclosure Practices,Enforcement of Accounting Standards, and Analysts’Forecast Accuracy: An International Study, Journal ofAccounting Research, 41(2), 273-283.

Preiato, John P., Brown, Philip R. and Tarca, Ann, MandatoryAdoption of IFRS and Analysts’ Forecasts: How MuchDoes Enforcement Matter? (January 04, 2012). UNSWAustralian School of Business Research Paper No. 2009ACCT 01. Available at SSRN: http://ssrn.com/ab-stract=1499625 or http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.1499625.

Tan, H., S. Wang, S., Welker, M. (2009). „Foreign AnalystsFollowing and Forecast Accuracy around MandatoryIFRS Adoptions”, in progress, http://www.bus.wisc.edu/accounting/faculty/documents/PaperMikeWelker4-17-09.pdf.

Vanstraelen, Ann, Marilyn T. Zarzeski, and Sean W.G. Robb(2003): Corporate Nonfinancial Disclosure Practices andFinancial Analyst Forecast Ability across Three EuropeanCountries, Journal of International Financial Mana-gement and Accounting, 14 (3): 249–278.

De Zwart, G. J. and Van Dijk, D. J. C. (2008). The InefficientUse of Macroeconomic Information in Analysts’ EarningsForecasts in Emerging Markets (March 2008, 03). ERIMReport Series Reference No. ERS-2008-007-F&A.Available at SSRN: http://ssrn.com/abstract=1117784.

Bibliografie

Aceastã lucrare a fost cofinanþatã din Fondul Social Europeanprin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013, proiectul POSDRU/89/1.5/S/59184"Performanþã ºi excelenþã în cercetarea postdoctoralã în dome-niul ºtiinþelor economice din România".

This work was cofinaced from the European Social Fundthrough Sectoral Operational Programme Human ResourcesDevelopment 2007-2013, project POSDRU/89/1.5/S/59184"Performance and Excellence in Postdoctoral Research inRomanian Economics Science Domain".

Acknowledgements

Important pentru autori!Evaluarea

Criterii de evaluare

Recomandãrile

revista@cafr.ro.doc

românãenglezã,

Detalii

articolelor ºtiinþifice se realizeazã, în paralel, de cãtrecel puþin doi membri din Consiliul ªtiinþific al revistei, înmodalitatea double-blind-review, ceea ce înseamnã cãevaluatorii nu cunosc numele autorilor ºi nici autorii nu cunoscnumele evaluatorilor.

a articolelor: originalitatea, actualitatea,importanþa ºi încadrarea în aria tematicã a revistei; calitateametodologiei de cercetare; claritatea ºi pertinenþa prezentãrii ºiargumentãrii; relevanþa surselor bibliografice utilizate;contribuþia adusã cercetãrii în domeniul abordat.

Consiliului ªtiinþific al revistei sunt: acceptare;acceptare cu revizuire; respingere. Rezultatele evaluãrilor suntcomunicate autorilor, urmând a fi publicate numai articoleleacceptate de Consiliul ªtiinþific. Articolele se trimit redacþiei la

adresa de e-mail: , obligatoriu în format electroniccu extensia , cuprinzând urmãtoarele elemente: limba deredactare a articolului - , pentru autorii români sau

pentru autorii strãini; textul în limba românã seredacteazã cu diacritice, conform prescripþiilor lingvistice aleAcademiei Române; dimensiunea maximã a articolului 7-10pagini/2000 caractere grafice cu spaþii/paginã; în articol seprecizeazã metodologia decercetare folositã, contribuþiile autorilor ºi referinþele bibliograficeîn subsolul paginii; un rezumat în limbile englezã ºi românã decirca o paginã , în care se prezintãobiectivul cercetãrii, principalele probleme abordate ºi contribuþiaautorilor; rezumatul este însoþit de 4-5 termeni cheie, în limbileromânã ºi englezã .

pe site-ul www.revista.cafr.ro, la secþiunile „Recenzii" ºi„Manuscrise".

titlul în limba română ă,

redactat la persoana a III-a

, inclusiv clasificarea JEL

şi englez

Important for theAuthors!The review

Assessment criteria

revista@cafr.ro

English

Details

of the articles is performed in parallel by at least twomembers of the Scientific Council of the „FinancialAudit" Journal,a double-blind-review, which means that those who perform thereviews do not know the names of the authors, and also theauthors do not know the names of the reviewers.

for articles: innovative input, actuality,importance and the relevance for the subject matter of the review;the quality of the research methodology; presentation andargumentation clarity and pertinence; the relevance of thebibliographic sources used; contribution made to the research inthe area.

The recommendations of the Scientific Council are: accepted,

accepted with reviewing, rejected. The results of theassessments are communicated to the authors and only thearticles approved by the Scientific Council are published. Thearticles are submitted to the editor by e-mail at: ,compulsory in Microsoft Word format containing the followingelements: the language the article is drafted is ; themaximum size of the article 7-10 pages/2000signs/page spacesincluded; the article mention the research methodology used,authors' contributions, footnote references from the bibliography;an abstract in English presenting the subject of the research andauthors' contributions; the abstract is accompanied by 4-5 keywords, in English .

on our website www.revista.cafr.ro, section: „Reviews"and „Manuscripts".

, and also by JELCla sifications

Abonamente la revistele editate de Cameră

În această perioadă se contractează abonamentele la revistele „Audit Financiar” şi „Practici deAudit” pentru anul 2013.

Tarifele de abonament sunt neschimbate faţă de anul 2012, respectiv:

Pentru detalii accesaţi site-ul revistei www.revista@cafr.ro, secţiunea „Abonamente” sau solicitaţi informaţii la numărul de telefon021/410.74.43 interior 120 şi adresa de e-mail revista@cafr.ro.la :

Revista „Audit Financiar” - Apariţie lunară

3 luni/lei 6 luni/lei 12 luni/lei

În format tipărit 52,50 lei 105 lei 210 lei

În format electronic 24 lei 48 lei 96 lei

Revista „Practici de Audit” - Apariţie trimestrială

3 luni/lei 6 luni/lei 12 luni/lei

În format tipărit 25 lei 50 lei 100lei

În format electronic 15 lei 30 lei 60 lei