ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE
- 1 Octombrie 2017 -
“Un pas spre viitor: încurajarea talentelor,
a contribuțiilor și a participării persoanelor vârstnice
în societate”
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ HUNEDOARA
Compartiment Evaluare şi Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate
Procesul de imbatranire este normal si natural, nu trebuie vazut ca o
imbolnavire sau ca o scadere a calitatii vietii. Inaintarea in varsta implica,
bineinteles, o serie de schimbari, atat pozitive, cat si negative, insa nu trebuie sa
ne ingrijorare. Putem sa ne bucuratm in continuare de viata si de toate placerile
pe care aceasta vi le ofera, doar fiind mai atenti si intelegand ceea ce se intampla
cu organismul nostru, incercand astfel sa ne mentinem in forma. - See more at:
http://farmaciiledona.ro/dona-info/cele-mai-comune-afectiuni-determinate-de-inaintarea-in-varsta-I615#sthash.gcFd05Nd.dpuf
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE
Motto:
” Simptomul principal al
batranetii este scaderea
capacitatii de adaptare a
organismului.”
F. Verzar
Persoanele in vârstă reprezintă etapa finală a categoriilor de populaţie, cu dificultăţi inerente şi simbolizează în conştiinţa colectivă acele stări fizice şi psihice (singurătatea, boala, dependenţa de ceilalţi, izolarea, moartea) a căror angoasă conduce la o atitudine rezervată, de evitare, creând bariere între generaţii.
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE
Este adevarat ca pielea, oasele, inima, plamanii si chiar creierul incep sa
sufere anumite modificari odata cu inaintarea in varsta.
Important este sa nu lasam aceste schimbari sa ne ia prin surprindere,
sa fim informati din timp si, mai ales, sa fim relaxati, sa privim trecerea
anilor ca pe o acumulare de cunostinte si de momente de nepretuit. - See more at: http://farmaciiledona.ro/dona-info/cele-mai-comune-afectiuni-determinate-de-inaintarea-in-varsta-I615#sthash.gcFd05Nd.dpuf
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE
“Ziua Internaţională a Vârstnicilor” este o sărbătoare şi, totodată, o dovadă în plus
a preţuirii sincere şi a respectului pe care naţiunile lumii le datorează persoanelor
de vârsta a treia pentru eforturile şi acumulările din societate realizate de acestea
de-a lungul timpului.
“Categoria +60 contează!”
SLOGANUL CAMPANIEI
TEMA CAMPANIEI Pași spre viitor:
încurajarea talentelor, a contribuțiilor și a
participării persoanelor vârstnice în
societate
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE
OBIECTIVELE CAMPANIEI
♦ favorizarea condițiilor și măsurilor specifice care pot influența
implicarea mult mai mare a persoanelor în vârstă la dezvoltarea
societății noastre, și anume: îmbunătățirea sistemului de sănătate
publică, venituri sigure și stabile, protecție socială și acces la
serviciile financiare;
♦ accentuarea rolului pe care tehnologia inovatoare, educația și
accesul la informație îl joacă în creșterea contribuției și implicării în
viața publică a celor mai în vârstă;
♦ relevarea importanței susținerii dintre generații la nivelul relațiilor
sociale, economice și culturale;
Îmbătrânirea demografică a populaţiei a
devenit o problemă extrem de sensibilă
şi uneori spinoasă, a cărei soluţionare
presupune un efort comun şi conjugat
al tuturor factorilor decidenţi din fiecare
ţară, în vederea asigurării autonomiei şi
bunăstării vieţii vârstnicilor, cu costuri
sociale cât mai scăzute.
Procesul de îmbătrânire a populaţiei
atrage, inevitabil, şi îmbătrânirea forţei
de muncă, ceea ce presupune o
adaptare a economiei, a pieţei muncii şi
a condiţiiilor de la locul de muncă la
aceste schimbări. Potrivit Eurostat, în
prezent, raportul dintre persoanele
active pe piaţa muncii şi persoanele de
60+ este de 4:1 şi se estimează ca în
următorii 50 de ani acesta va deveni 2:1;
Ca stat membru al Uniunii Europene,
România „se înscrie” din punct de
vedere al fenomenului de îmbătrânire
demografică în trendul european, uneori
depăşind, în sens negativ, nivelurile
înregistrate de celelalte state membre.
Această situaţie se datorează, în mare
parte, eficienţei reduse a măsurilor de
politică economico-socială,
implementate cel puţin în ultimii 25 de
ani, corelată şi cu utilizarea neadecvată
a resurselor bugetare, şi aşa destul de
limitate comparativ cu cele ale altor
state comunitare.
MESAJE CHEIE
“Cine nu are batrani sa-si cumpere!”
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE
La 14 decembrie 1990 Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite
(prin Rezoluția 45/106) a desemnat 1 octombrie Ziua Internațională a Persoanelor în
Etate iar la 16 decembrie 1991, Adunarea Generală a ONU a adoptat, prin Rezoluţia
46/91, „Principiile Naţiunilor Unite pentru persoanele în vârstă destinate a le permite
să trăiască mai bine în anii câştigaţi”.În acest an, Organizaţia Mondială a
Sănătăţii a adoptat Strategia Globală şi Planul de
Acţiune privind Îmbătrânirea şi Starea de
Sănătate în cadrul celei de-a 69-a Adunări
Mondiale a Sănătăţii, în care directorul general al
OMS este chemat să conducă Campania Globală
de Combatere a Fenomenului Îmbătrânirii, venind
în sprijinul partenerilor locali şi internaţionali în
eforturile lor de a schimba politicile şi practicile.
Uniunea Europeană se confruntă cu un fenomen accentuat
de îmbătrânire a populaţiei. Conform ultimelor previziuni ale
Eurostat, publicate în 2008, până în 2060 în Uniunea Europeană
vor fi numai două persoane de vârstă activă (între 15 şi 64 ani)
pentru fiecare persoană de peste 65 de ani, în comparaţie cu
raportul actual de patru la unu.
Începând cu anul 1960, speranţa de viaţă a crescut cu opt ani,
iar prognozele demografice pe următorii patruzeci de ani
anticipează creşterea speranţei de viaţă cu încă cinci ani.
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE
Anul acesta va fi sărbătorită a 27-a aniversare a Zilei Internaționale a Vârstnicilor.
Sărbătorirea acestei zile reprezintă un prilej în plus pentru autorităţile centrale şi locale,
pentru organizaţiile de pensionari, de a cinsti persoanele vârstnice din România, un
segment extrem de important prin prisma realizărilor din ultimele decenii, dar şi foarte
numeros, reprezentând aproape 30% din populaţia ţării.
Celebrarea zilei de 1 octombrie 2017 se va focusa nu doar pe impactul noului mediu
urban asupra persoanelor vârstnice, ci și pe impactul acestora asupra noilor realități
urbane.
Cu această ocazie va fi evidențiată o dată în plus necesitatea imperioasă a existenței
unei agende axate pe vârsta populației pentru ca mediile sustenabile urbane să poată
promova principiile echității, ale bunăstării și prosperității pentru toate categoriile de
populație.
Celebrarea zilei de 1 octombrie 2017 reprezintă o importantă ocazie pentru marcarea
oportunităţilor longevităţii în procesul general al dezvoltării societăţii. Pe agenda ONU
pentru această perioadă figurează la loc de cinste procesul de aliniere a îmbătrânirii
demografice la procesul de creştere economică şi socială, precum şi accentuarea
protejării drepturilor persoanelor vârstnice.
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE
Acţiunile desfăşurate sub deviza ”Să construim viitorul împreună cu cei în
vârstă!” se desfășoară în contextul în care se prognozează că în anul 2030 un
număr de 6 persoane din 10 vor locui în zone urbane. Este tot mai evident că
numărul de persoane vârstnice crește mult mai rapid în zonele urbane din țările
dezvoltate. Combinarea fenomenului urbanizării cu acela menționat mai sus pot
genera o cifră de 900 milioane de persoane peste 60 de ani care vor locui la oraș
în anul 2050, ceea ce înseamnă aproximativ un sfert din totalul populației urbane
din țările în curs de dezvoltare.
Unele dintre propunerile concrete ale Uniunii Europene pentru anul 2017 prevăd o serie de
măsuri pentru creşterea tot mai mare a implicării și participării persoanelor vârstnice la
cele mai variate aspecte ale vieții sociale, culturale, economice,
civice și politice.
În concluzie, întrucât vârstnicii reprezintă o categorie tot mai numeroasă a
populaţiei europene, necesitatea adaptării politicilor sociale la realitățile zilelor
noastre nu mai poate fi negată. Includerea temei privind îmbătrânirea tot mai
accentuată a populaţiei pe agenda internaţională de lucru, alături de teme
precum: inegalitatea socială, eradicarea sărăciei, securitatea alimentelor şi
dinamica populaţiei, a devenit tot mai evident o prioritate a ultimilor ani.
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE
Fiind permanent supus acestor etichete, individul adoptă treptat şi
involuntar rolul desemnat de ele, însuşindu-şi comportamente adecvate acestora
şi abandonând atitudinile şi conduitele neconcordante cu acest nou rol. Ajunge
astfel să se identifice cu aceste definiţii sociale stereotipe care, de cele mai multe
ori, nu au o bază reală.
Bătrâneţea presupune de
cele mai multe ori pierderea rolului
marital şi profesional, acestea
nefiind înlocuite cu alte preocupări
de aceeaşi importanţă. Din această
cauză, vârstnicul se confruntă cu o
lipsă de atitudini specifice care să-i
ghideze comportamentul şi cu lipsa
unor grupuri cu care să se
identifice.
Vârstnicul căruia i se aplică o anumită etichetă tinde treptat să se identifice cu
aceasta, lucru care se realizează în cadrul unui proces etapizat, după cum urmează:
• Etichetarea vârstnicului cu o anumită trăsătură fizică sau psihică negativă;
• Asumarea de către individ a rolului sugerat de această trăsătură;
• Dobândirea unor comportamente şi atitudini negative, adecvate noului rol;
• Pierderea treptată a comportamentelor şi atitudinilor neconforme cu acest rol;
• Identificarea cu această trăsătură şi cu statusul aferent.
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE
De asemenea, persoanele în vârstă, care simt că sunt o povară, îşi percep
viața ca fiind mai puțin valoroasă, fiind la risc de a dezvolta depresie sau izolare
socială.
Intr-un studiu efectuat de către Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii s-au
determinat indicatorii cei mai consistenţi pentru situaţia psihică şi socială a
vârstnicului. Cei mai importanti indicatori rezultati sunt: stigmatizare, ignorare,
acceptare, discriminare şi integrare.
Studiile arată că persoanele în
vârstă care au atitudini negative față de
îmbătrânire trăiesc cu 7,5 ani mai puţin
decât cei cu atitudini pozitive, iar
recuperarea în urma unei dizabilităţi sau
boli este mai redusă((Levy BR, Slade MD, Kunkel SR, Kasl SV. Longevity increased by positive self-
perceptions of aging. Journal of Personality and Social Psychology 2002 83(2):261-
270).
Prin identificarea stereotipurilor
rezultate din modul în care sunt percepuţi
bătrânii putem avea o viziune asupra
modului în care acestea pot fi combătute,
schimbate mentalităţile, pozitivate reacţiile
vârstnicilor şi ale celorlalţi actori sociali .
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE
a. STIGMATIZARE
Cei care aparţin acestei categorii
etichetează vârstnicii ca fiind inutili din
punct de vedere social, datorită
problemelor acestora (dependenţa de
suportul exterior al persoanelor
apropiate atât fizic, datorită sănătăţii
precare, cât şi financiar şi emoţional).
În consecinţă, atitudinea dominantă
faţă de vârstnici este aceea de izolare şi
respingere, de stigmatizare.
Din acest motiv, vârstnicii suportă un
prejudiciu social datorită marginalizării
la care sunt supuşi (ce îmbracă forme
sociale mai mult sau mai puţin evidente,
mai mult sau mai puţin grave).
b. IGNORARE
Persoanele ce se încadrează
în acesta categorie consideră că, în
cele mai multe cazuri, bătrânul este
capabil să se întreţină singur, deci nu
este dependent de ajutorul anturajului.
În concepţia lor, asigurarea
strictului necesar în ceea ce priveşte
condiţiile de viaţă este suficientă, fiind,
de altfel, singurul lucru pe care trebuie
să-l facem pentru bătrâni. Această
concepţie determină o atitudine de
ignorare a problemelor specifice
vârstnicilor.
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE
c. ACCEPTARE
Deşi în mare măsură nu
mai pot fi utili societăţii datorită
sănătăţii precare şi statutului de
persoană dependentă, bătrânii şi-
au câştigat meritul de a fi îngrijiţi
la bătrâneţe printr-o viaţă dedicată
muncii în slujba societăţii.
Subiecţii din această
categorie percep, deci, vârstnicii
ca persoane fragile, vulnerabile şi
care au nevoie de asistenţă şi
căldură.
d. DISCRIMINARE
Această categorie cuprinde persoane
ce consideră că bătrânii sunt autonomi şi
au un rol social bine precizat în grupul
social.
Totuşi, din motive care cel mai adesea
se plasează în sfera prejudecăţilor,
vârstnicii nu sunt apreciaţi la justa lor
valoare şi suportă atitudinile de
respingere ale celor din jur.
Bătrânul este plasat, astfel, pe o poziţie
socială inferioară,împins undeva la
marginea societăţii, iar potenţialul său de
înţelepciune şi experienţă rămâne
nevalorificat.
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE
e. INTEGRARE
Această categorie percep bătrânii ca
fiind bine adaptaţi, pentru că acceptă
slăbiciunile acestei vârste, dar în acelaşi
timp cunosc atu-urile ei.
Experienţa de viaţă, înţelepciunea,
echilibrul interior dobândit îi ajută să
facă faţă dificultăţilor vârstei într-o
manieră firească.
Din acest motiv, persoanele
aparţinând acestei categorii se identifică
cu vârstnicii în aceeaşi măsură în care
se identifică cu oricare alt grup social, şi
prin această atitudine – conştientă sau
nu – facilitează integrarea armonioasă a
vârstnicului în grupul din care fac parte.
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE
Date statistice mondiale
Conform proiecților realizate de departamentul de Afaceri Socio- Economice ale
Națiunilor Unite în raportul ”Profiles of Aging 2013”, populația totală a lumii a crescut între
1980 și 2013 cu 60%, de la aprox. 4,45 miliarde la 7,16 miliarde.
Ritmul de creștere al populației vârstnice, raportat la populația totală este mai
susținut, unul din factorii favorizanți constituindu-l mărirea substanțială la nivel global a
speranței de viață, de la 62,4 ani (între 1980-1985), la 75,9 ani (între 2045 și 2050).
Statistici demografice în Europa
Conform ultimelor previziuni demografice ale Eurostat realizate în
2013 (European Populațion Projections 2013 – EUROPOP 2013), populația
vârstnică, în următorii 35 de ani, va cunoaște o creştere într-un ritm mult
mai accelerat. Astfel, în 2050 numărul bătrânilor care au cel puțin 65 de ani
va fi cu peste 50% mai ridicat față de 2015.
Tendința de îmbătrânire a populației europene este vizibilă și prin
creșterea vârstei mediene de la 42,4 ani (2015), la 46,2 ani (2050).
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE
Date statistice pentru RomâniaConform estimărilor EUROPOP 2013,
din 2015 până în 2050 populația totală a României
va cunoaște un regres de aproximativ 2 milioane
de locuitori, de la 19,91 milioane în 2015 la 17,97
milioane în 2050.
În ceea ce privește populația de peste
65 de ani, până la 2050 se estimează că va crește
cu aproximativ 47%, de la 3,37 milioane (2015), la
4, 98 milioane (2050), astfel că peste trei decenii
și jumătate, un sfert din populația totală a țării va
fi de vârsta a treia (27,7%).
Totodată, vârsta mediană a populației
va crește semnificativ, ajungând de la 41 de ani în
2015, la peste 46 de ani în 2050.
Cel mai amplu segment de populaţie, născut
după Decretul privind interzicerea avortului din
1967, va avea în intervalul 2020-2025 vârsta
cuprinsă între 50 şi 55 ani. În 2035 această
populaţie va ajunge la vârsta pensionării şi
împreună cu populaţia aflată deja în pensie vor
exercita o presiune apreciabilă asupra populaţiei
ocupate.
Sursa: INSP-CNSISP12
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE
Raportul de dependenţă demografică Raportul de dependenţă demografică din România arată că în 2007, la 100
persoane potenţial active (15-64 ani) reveneau 42 persoane inactive (0-14 ani şi peste 65
ani). În 2025, la numărul persoanelor inactive va creşte la 44, iar în 2050 va ajunge la 71.
În prezent asistăm la o creştere constantă a procentului
vârstnicilor la nivel mondial. În România, în anul 1990, ei
reprezentau circa 10% din populaţie, în 2008 au ajuns la
15%, iar în 2050 se estimează că aproximativ un sfert din
locuitorii ţării noastre vor fi vârstnici.
Structura populaţiei stabile pe grupe
de vârstă şi sexe în anul 2013
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE
74,26
70,7
77,86
66
68
70
72
74
76
78
Total Masculin Feminin
Durata medie de viaţă în
România a înregistrat o creştere
constantă în ultimii 30 de ani.
Astfel, dacă în perioada 1970 –
1972 durata medie de viaţă era
de 68,58 de ani, în perioada 2000
– 2002 aceasta ajungea la 71,18
ani, iar în perioada 2002-2004
era de 74,78 de ani.
La sexul masculin se
înregistrează în perioada 2011-
2013 o durată medie de viaţă de
70,7 ani, iar la sexul feminin
77,86 ani, faţă de 75,47 ani.
Durata medie a vieții în România, pe
sexe, în perioada 2011-2013
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE
Judeţul Hunedoara
Ponderea populatiei pe grupe de varsta si zone
Anul 2016
Jud.
HUNEDOARA MASCULIN FEMININ URBAN RURAL
TOTAL 467,675 228,267 239,408 36,826 103,849
0-14 ani 58,906 30,205 28,701 46,758 12,148
15-59 ani 298,443 151,460 146,975 237,606 60,837
60 si peste 110,326 46,594 63,732 79,462 30,864
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE
Anul 2016 Judetul
HUNEDOARA
MASCULIN FEMININ URBAN RURAL
TOTAL 467,675 228,267 239,408 36,826 103,849
0-14 ani 58,906 30,205 28,701 46,758 12,148
15-59 ani 298,443 151,460 146,975 237,606 60,837
60 si peste 110,326 46,594 63,732 79,462 30,864
0.00
50,000.00
100,000.00
150,000.00
200,000.00
250,000.00
300,000.00
350,000.00
400,000.00
450,000.00
500,000.00
TOTAL 0-14 ani 15-59 ani 60 si peste
Ponderea populatiei pe sexe - jud. Hunedoara
Jud. Hunedoara
Masculin
Feminin
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE
Stilul de viaţă nesănătos, practicat adesea timpuriu, poate reduce şansele pentru o stare bună de
sănătate şi calitate a vieţii la vârsta a 3-a şi poate provoca decesul prematur. Alimentaţia
nesănătoasă, lipsa activităţii fizice, consumul de tutun şi alcool contribuie la dezvoltarea de boli
cronice la vârsta a 3-a precum: diabetul zaharat, bolile cardio-vasculare, cancerele,
bolile cronice respiratorii şi tulburările mintale; împreună aceste afecţiuni sunt responsabile de
circa 77% din povara bolilor şi de 86% din decesele înregistrate în Regiunea Euro-OMS *;
grupurile dezavantajate social, între care vârstnicii, suportă cea mai mare parte din această
povară.
Desi renunţarea la comportamentele nesănătoase nu totdeauna produce îmbunăţiri semnficative şi
imediate ale stării de sănătate, schimbarea este oricând benefică. Astfel riscul de deces
prematur poate scade cu 50%, dacă persoanele cu vârsta 60-75 de ani renunţă la fumat. În plus, o
dietă sănătoasă, activitate fizică regulată, menţinerea unei greutăţi corporale normale şi evitarea
consumului de tutun pot întârzia sau împiedica apariţia diabetului zaharat de tip 2.
Mişcarea pentru sănătate – importantă pentru o stare bună de sănătate şi la vârsta a 3-a.
Potrivit OMS (“Global recommendations for physical activity and health”) persoanele cu vârsta
=/> 65 ani activi fizic, bărbaţi şi femei, prezintă rate mai scazute ale mortalităţii cauzate de:
boli coronariene, hipertensiune arterială, accident vascular cerebral, diabet zaharat tip 2, cancer
de colon, cancerul de sân – în comparaţie cu cei inactivi şi prezintă un nivel mai ridicat de
fitness cardio-respirator, precum şi biomarkeri mai favorabili în privinţa
bolilor cardiovasculare, diabetului zaharat de tip 2 şi osteoporozei. Căderile şi consecinţele lor
traumatice îşi micşorează semnificativ incidenţa.
”SĂ DĂM VIAŢĂ ANILOR, NU DOAR ANI VIEŢII”
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE
- inscrierea la “CLUBUL PENSIONARILOR”;
- le ofera persoanelor invarsta posibilitatea de a interactiona ,de a cunoaste oameni noi,
de a se imprietenii, de a juca jocuri distractive, de a organiza diferite petrecereceri cu
diferite ocazii etc.;
- integrarea in viata activă a societatii prin consultarea batranilor pe problemele legate
de comunitatea locala - "Cine n-are bătrâni să-și cumpere".
Integrarea vârstnicului depinde atât de familie, societate,
mediu cât şi de vârstnic în sine; pentru integrarea
vârstnicului în societate se recomandă:
- o relaţie cât mai bună cu familia, copii, nepoţi, rude,
prieteni etc.
- plimbările sau chiar mici vacanţe alături de persoane
dragi;
- vizite la nutriţionist pentru o alimentaţie sănătoasă;
- sportul (indiferent de gradul de efort depus);
- înscrierea la bibliotecă (pentru a afla ce mai spune
presa locală);
- mersul în parc îi oferă bătrânului un confort psihic;
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE
Cadrul normativ naţional şi internaţional aplicabil persoanelor vârstnice
• Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice. De prevederile
acestei legi beneficiază persoanele vârstnice aflate, potrivit art. 3 din lege, într-una din
următoarele situaţii:
• nu are familie sau nu se află în întreţinerea unei persoane;
• nu are locuinţă şi nici posibilitatea de a-şi asigura condiţiile de locuit prin resursele
financiare proprii;
• nu realizează venituri proprii sau acestea sunt insuficiente;
• nu se poate gospodări singură sau necesită îngrijire specializată;
• se află în imposibilitate de a-şi asigura nevoile socio-medicale, datorită bolii ori a stării
fizice sau psihice.
• LEGE Nr. 71 din 8 aprilie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 16/2000
privind înființarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice.
• HOTARÂRE Nr. 499 din 7 aprilie 2004 privind înfiiţarea, organizarea şi funcţionarea
comitetelor consultative de dialog civic pentru problemele persoanelor vârstnice, în cadrul
prefecturilor.
• LEGE Nr. 16 din 6 martie 2000 *** Republicată privind înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE
DIRECTOR EXECUTIV DELEGAT,
Ec. Cinda Monica
MEDIC ŞEF DEPARTAMENT S.S.P.,
Dr. Birău Cecilia
Compartiment Evaluare şi Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru
Sănătate
DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEŢUL
HUNEDOARA