Ziua Cargo - numarul 66, iulie 2014

iulie 2014 ......................................................................................................................................................

ED

ITO

RIA

L

3

Editor GeneralMeda [email protected]

Director Publicitate Violeta [email protected]

Tel.: 0726.910.277

Redactor ȘefRadu [email protected]în Juriul Internațional

Corespondent internaționalRaluca Mihă[email protected]

RedactoriMagda [email protected]

Alexandru [email protected]

Secretar Generalde RedacțieCristina [email protected]

FOTO-VIDEO:Jean-Mihai Pâlșu

DTP și PRE-PRESSTop O’Rush Graphic Design

Art DirectorAdrian Baltag

Tipar executatla Everest 2001

Revistă editată deZC Trans Logistics Media

Adresa redacției:Bdul Timișoara nr. 92, Sector 6, BucureștiTel.: 021.444.00.96Fax: 031.814.63.86www.ziuacargo.ro

ISSN 2069 - 069X

Ș ofează deja de şase ore fărăîntrerupere, dar nu are de gândsă se oprească. Mai are cel puţin

două ore până la destinaţia finală. Înstaţie, colegii de trafic au anunţat uncon trol ISCTR câţiva km mai încolo, darnu îi pasă. Lui nu pot să îi facă nimic.

Inspectorii ISCTR îl văd de la di s -tan ţă - o maşină de 4,5 tone su pra -încărcată într-un mod atât de evidenteste remarcată imediat. Autovehicululeste oprit, dar şoferul nu prezintăniciun document. Le arată însă inspec -to rilor talonul - maşina a fost detaratăla 3,5 tone, iar ISCTR nu o poate con -trola şi nici măcar opri.

În sfârşit, Parlamentul a reuşit săadopte legea de aprobare a OUG11/2013. Licenţierea autovehiculelorde sub 3,5 tone nu va fi obligatorie.Este fără îndoială un lucru bun, maiales că majoritatea transportatorilor şiasociaţiile patronale şi-au manifestatdez aprobarea pentru licenţierea obli -ga torie a maşinilor cu masa sub 3,5tone. Cu mare greutate, societatea ci -vi lă şi-a impus punctul de vedere. Onouă potenţială criză a fost evitată.

Mă întreb însă, când începem sămai şi construim ceva? Reparăm gre -şeli legislative, evităm noi probleme,ne zbatem să nu agravăm situaţia...Dar transporturile se află deja într-osi tuaţie foarte gravă.

Maşini detarate sau de 3,5 toneau devenit cele mai rentabile mijloacede transport la nivel naţional, oferindta rife incredibile. Supraîncărcarea, lip -sa timpilor de conducere şi odihnă şia limitatoarelor de viteză şi, mai ales,lipsa controlului sunt aspecte careavan tajează acest tip de transport.

Credeţi că doar ei „strică“ preţurile?Sunt inclusiv posesori de camioanecare merg fără licenţe, fără asigurări,fă ră să respecte vreo regulă şi fără săplă tească vreodată o amendă.

Te întrebi cum este posibil aşaceva. Dar nu numai că este posibil -fe no menul câştigă teren. Posesori deflote mari, companii care şi-au amor -ti zat de mult maşinile şi pot negociata rife avantajoase cu toţi furnizorii pre -feră să-şi lase camioanele pe dreaptapentru că, în ciuda tuturor eforturilorpe care le fac, nu se pot apropia deta rifele practicate în piaţă. Mai multde cât atât, în multe cazuri, clienţii de -cla ră că urmăresc să obţină calitate,

dar nu pun accent decât pe tarif. Înrea litate, starea camionulului care în -car că marfa contează astăzi prea pu -ţin. Iar cei care s-au obişnuit deja săsfideze legile şi regulile bunului simțfac, de fapt, legea pe piaţă. Transportulse desfăşoară în continuare, dar estedin ce în ce mai puţin o afacere. Eva -ziunea fiscală devine de neevitat, iarTVA-ul se transformă în profit.

Ne bucurăm pentru tarifele mici latransport? Sau poate ar trebui să sta -bilim nişte limite? De exemplu, la eva -ziu ne sub un milion, putem închideochii, dacă este mai mare... Numai înulti ma lună au fost reţinuţi câţiva pa -troni de firme de transport pentru eva -ziune fiscală. Ne punem speranţa căorganele fiscale şi judiciare îi vor vizamai întâi pe cei mai „răi“ şi până săajun gă la noi piaţa se va regla? Nupare un plan care să ofere încredere.

Probabil, cel mai bine ar fi să nefa cem fiecare treaba... bine. Să încer -căm să funcţionăm legal - şi noi, darşi furnizorii noştri. Nu poţi plăti km laca mion cu un tarif asemănător unuitaxi şi să te aştepţi că totul este în re -gulă.

Este prea puţin probabil ca situaţiaactuală să poată fi îmbunătăţită prinde acte normative, mai ales pentru călipsa de respect faţă de lege este cro -ni că. Este momentul sincerităţii şi deaceea am decis ca, începând cu acestnumăr, să lansăm o nouă rubrică -„Opi nii din piaţă“ - adresată celor carevor să transmită un mesaj partenerilorşi competitorilor lor. Care vor să schim -be ceva...

Radu [email protected]

Împreună mișcăm lucrurile!

Minciunifrumoase... viață amară

...................................................................................................................................................... iulie 20144

SU

MA

R

ȘTIRI 6, 8

ÎNTREBAREA LUNIIDespre acciză 7

AACCTTUUAALLIITTAATTEE� Vehiculele mici au scăpat de

licență 10� ARR dă verde pentru returnarea

accizei 12

FFOOCCUUSS� Marsh analizează evoluția pieței

asigurărilor în 2013 14-15� LAGERMAX AED - BEYOND

LOGISTICSUn parteneriat bazat pe încrederepoate aduce profit? 18-19

OOPPIINNIIII DDIINN PPIIAAŢŢĂĂApel la ONOARE! 16

DDRRIIVVEE TTEESSTT� Noile Renault Trafic

și Master au fost „lansate la apă“ 20-22

� Noul Volvo FE, în pas cu moda Euro VI 26-28

LLAANNSSAARREEVolvo Trucks I-Shift Dual Clutch Dublu ambreiaj, dublu avantaj 29

EEVVEENNIIMMEENNTTDesignul noii game Renault Trucks Recunoaștere internațională 30-31

PPRREEMMIIEERRĂĂCamionul viitorului Mercedes-Benz2025Vehicule autonome pe autostradă 32

GGHHIIDD DDEE RREEDDUUCCEERREEAA CCOOSSTTUURRIILLOORR� Semnal de alarmă! 34-35� Fotbal, căldură și mașini

frigorifice 36� Schmitz Cargobull câștigă

teren cu propria unitate derefrigerare - T.KM ONE 37

� Recomandările TERMOPORT 38-39

� FM LOGISTICExperienţă internaţională şicapacitate financiară 40-41� PRACTICOMSpecialişti în distribuţie 42-43� AHEAD LOGISTICSFără rabat la maşini și în aplicarea legii 44-45� DENIS SPEDITIONMeseria de-a fi... cool 46-48

ȘTIRI 50-51

EEVVEENNIIMMEENNTTAM MARFĂ, CAUT TRANSPORTDespre caiete de sarcini... despre licitaţii (II) 52-53

IINNTTEERRVVIIUU� Eficient prin INOVAŢIE 54-56Vladimir Bădic - IT BusinessPartner & Innovation for Supply Chain Europe în cadrul Unilever Europe SupplyChain Company� UPS - transport

și logistică 62-63Iulia Gabriela Nartea, Managing Director UPS - România,Grecia, Ungaria

CCOONNSSUULLTTAANNȚȚĂĂCum folosim un WMS 58-59

PPIIAAŢŢĂĂLansare OTZ Next Day Delivery 60-61

CCOONNCCUURRSSMăsoară-ţi cunoştinţelede logistică! (56) 64

ȘTIRI 66

AACCTTUUAALLIITTAATTEEÎncă un an de dispute pentru traseele Bucureşti-Ilfov 67

EEVVEENNIIMMEENNTT� Primul Crossway LE Euro VI

în România 68-69� Flota Eurolines s-a înnoit

cu 8 Scania Beulas Glory 70-71

IINNEEDDIITTPodul Regele Carol I 72-73

HHOORROOSSCCOOPP DDEECCĂĂLLĂĂTTOORRIIEE15 iulie - 15 august 2014 74

iulie 2014 ......................................................................................................................................................

ÎNT

RE

BA

RE

A LU

NII

7...................................................................................................................................................... iulie 20146

ȘT

IRI

NOUĂ APLICAȚIEBOSCH CARE CITEȘTESEMNELE DECIRCULAȚIE

Aplicația myDriveAssist recentdezvoltată de inginerii Bosch estecapabilă să citească semnele decirculație, precum și să înregistrezeși să proceseze alte informațiipentru noile funcții ale vehiculelor.Datele sunt colectate de cătresmartphone de pe drumul pe carecirculă șoferul, apoi sunt analizatede către un server central și suntpuse din nou la dispoziție pentruaplicațiile autovehiculului. AplicațiaBosch, disponibilă gratuit în AppStore și Google Play Store,utilizează camera integrată însmartphone pentru a citi semnelede circulație. Cu ajutorul său,programul recunoaște semnele decirculație și identifică limitele deviteză, semnele de anulare șizonele în care este interzisătrecerea. În plus, aplicațiamyDriveAssist avertizează șoferulvizual și acustic să nu depășeascălimita de viteză. Semnele decirculație recunoscute pot fi deasemenea utilizate pentru a

actualiza harta digitală stocată peun server central: camera videoidentifică semnul de circulație șipoziția sa cu ajutorul receptoruluiGPS, apoi trimite datele anonimcătre serverul central.

LICITAŢIE PENTRU 37KM DIN AUTOSTRADATRANSILVANIA

CNADNR a scos la licitaţieconstruirea unui tronson de 37,2 kmdin Autostrada Transilvania, petraseul Ogra (jud. Mureş) - CâmpiaTurzii (jud. Cluj). Valoareaproiectului este estimată la 143,172mil. euro, fără TVA (fără proiectare)şi 170,38 mil. euro inclusiv TVA.CNADNR precizează că în 2012 afost realizată o nouă actualizare aStudiului de Fezabilitate pe aceastăsecţiune, valoarea rezultată fiind de503,67 milioane euro cu tot cu TVA,cu tot cu activităţi de proiectare. În2014, investiţia pe acest sector afost din nou reevaluată, valoareaestimată rezultată fiind de 432,22mil. euro, inclusiv TVA. Costurileinclud, pe lângă lucrări de drum,activităţi de proiectare, lucrări pentruproiectarea şi realizarea sistemuluiITS, organizare de şantier,realizarea unei parcări şi a unuipunct de sprijin pentru întreţinere,descărcare de sarcină arheologică.Aceste lucrări suplimentare nu erauprevăzute în varianta iniţială acontractului semnat cu firma

Bechtel Int. Inc în anul 2003,precizează CNADNR, în replică launele articole din presă care susţin -pe bună dreptate - că valoarealucrărilor este de 3 ori mai maredecât din contractul cu americanii.

EXPROPRIERI PENTRUA3 BUCUREŞTI -PLOIEŞTI

Consiliul Judeţean Prahova va plăti1.207.153 lei pe suprafeţele deteren care vor fi expropriate pentruconstruirea unui nod de autostradăla Gherghiţa, pe autostrada A3Bucureşti - Ploieşti. Hotărâreaadoptată de consilierii judeţeniprevede „declanşarea procedurilorde expropriere a imobilelorproprietate privată constituiecoridorul de expropriere al lucrăriide utilitate publică de interesjudeţean «Amenajare nod rutier(acces) intersecţie A3 cu DJ 100B,km 14+364, comuna Gherghiţa,judeţul Prahova»“. Conform listei cuimobilele ce vor fi expropriate, careface parte din Hotărârea CJPrahova, sunt câteva zeci deparcele de teren cu o suprafaţătotală 151.218 mp. AutostradaBucureşti - Ploieşti a fost dată încirculaţie în vara lui 2012 fără a fifinalizată, iar de atunci nu au fostconstruite nici nodurile rutiere, nicibenzinăriile şi parcările prevăzute înproiectul tehnic.

CAS REDUS CU 5%PENTRU ANGAJATORI

De la 1 octombrie, angajatorii vorplăti cu 5% mai puţin la CAS,măsura fiind aprobată în 2 iulie deCamera Deputaţilor, for decizional,cu unanimitate de voturi. Proiectulde lege fusese adoptat în 16 iuniede Guvern şi trimis spre adoptare înregim de urgenţă Parlamentului, iarcomisiile de specialitate şi plenulSenatului l-au votat într-o singură zişi urma să ajungă în Cameră înseptembrie, după vacanţaparlamentară. Însă alegerileprezidenţiale au grăbit procesullegislativ. Reducerea CAS ar fi pututreprezenta o gură de oxigen pentruangajatori dacă nu ar fi anulată,practic, de cele 4 majorări alesalariului minim produse în 2013 şianul acesta, în câte două tranşe de50 de lei, de la 700 la 900 de lei.Aşadar, angajatorul este deja nevoitsă plătească mai mult cu 200 delei/lună la salariul minim alangajaţilor săi, plus contribuţiilecătre stat.

La jumătatea lunii iunie, aavut loc la Belgradprestigiosul eveniment anual„Premiile Business Partner”.Create în urmă cu douăzecide ani de compania MassMedia International dinBelgrad, Premiile BusinessPartner au devenit o tradițierespectată și apreciată depublicul și oamenii de afaceridin Serbia.Printre laureații BusinessPartner 2014, s-a numărat șiDacodasoft. Compania careadministreazăBursaTransport a primitpremiul Regional BusinessPartner - Romania. PremiulRegional Business Partnereste acordat companiilor careau demonstrat excelență înafaceri, etică, responsabilitateși care au promovat relațiilede business în regiune.

Decernarea premiului esteurmare a eforturilorîntreprinse de BursaTransportîn acest an în Serbia, acesteaincluzând dezvoltarea subbrandul 123cargo a uneiversiuni internaționale aBursaTransport, cea maipopulară aplicație de acest tipdin România, negocierea unuiparteneriat cu AsociațiaNațională „Transport &Logistics”, participarea latârgul de transport TIL 2014 șivizite la principalele companiide expediție sârbești.

PREMIU PENTRU BURSATRANSPORT

Spune-ți părerea!

Despre accizăVeți încerca recuperarea celor 4 eurocenți din valoareasuplimentară a accizei?

Puteţi transmitecomentariile

dumneavoastră direct pesite-ul www.ziuacargo.ro

la secţiunea„Întrebarea lunii“.

1. Da. Este dreptul nostru și vom încerca să obținem ceea ce ne-a promisGuvernul.

2. Vom aștepta să vedem întâi dacă există firme care își recuperează banii.3. Nu. Birocrația pe care o generează normele actuale este descurajantă și

poate genera costuri mai mari decât sumele pe care le avem de recuperat.

Nivel scăzutde încredere în finanțatori

La întrebarea lunii iunie „Aveţi învedere o creştere a niveluluifinanţărilor (leasing/credit) în perioadaurmătoare?", 42% dintre respondențiau arătat că vizează o creştere anivelului finanţărilor, indiferent dacăeste vorba de leasing sau de credit,fiind de părere că o investiţie exclusivdin buzunarul propriu este maiconvenabilă. Pe de altă parte, alţi 35%dintre cei care au răspuns refuză sălucreze cu societăţile financiare dincauza nivelului ridicat al dobânzilor.Doar un mic procent, de 19%, dintrecompaniile incluse în acest sondaj auîncredere în societăţile financiare şiurmează să le acceseze produsele înperioada următoare.

PU

BLIC

ITATE

...................................................................................................................................................... iulie 20148

ȘT

IRI

CABINA DAF CUNUMĂRUL 1 MILION DINBELGIA

Cabina DAF cu numărul un milion apărăsit recent liniile de producțieale fabricii DAF Vlaanderen dinOevel (Belgia). Cabina Space Caba fost înmânată în mod simbolic luiLouis de Wael, managing directoral companiei Vervoer Van Dieveldin orașul belgian Mechelen, căreiaîi va fi livrat în curând camionulcomplet echipat. DAF și-a deschis facilitățile deproducție din Belgia în 1966. Aînceput cu construcția de cabine,urmată de fabricarea de axe în1971. Astăzi, aproximativ 180 decabine părăsesc linia de producțieîn fiecare zi, destinate gamelor CFși XF. În ultimii ani, producătorul arealizat investiții majore în aceastăfabrică, pregătind introducerea noiigenerații de vehicule DAF EUROVI. Părți extinse ale procesului deproducție au fost completautomatizate, roboții de sudurăpreluând majoritatea operațiunilorinițiale. De asemenea, a fost creatăo zonă complet nouă pentruinstalarea acoperișului cabinelorSuper Space Cab. În ultimii zeceani, în uzina de cabine și cea deaxe s-a investit aproximativ ojumătate de miliard de euro.

FUSO CANTER E-CELL ÎN TESTE LA CLIENȚI

Opt unități Fuso Canter E-Cell vor fitestate de către clienți în condițiireale de operare în Portugalia. ÎnLisabona, vehiculele vor fi utilizateîn cadrul unor aplicații horticole șide colectare de deșeuri menajere,în Porto - ca mijloc de transportîntre diferite clădiri municipale și înAbrantes, tot în domeniul horticol,în distribuție și în servicii poștale.Cele opt vehicule au la bază unmodel Canter cu un ampatamentde 3.400 mm și sunt echipate cu ocabină single cu specificații confort. Motorul electric oferă o puteremaximă de 150 CP și un cuplu de650 Nm. Vehiculele sunt limitate lao viteză maximă de 90 km/h și sebucură de o autonomie de peste100 km. Canter dispune de patrupachete de baterii, situate lateral, înunități încapsulate. Încărcareaacestora la 230 volți dureazăaproximativ șapte ore, în timp cesistemul de încărcare rapidăreduce acest timp la numai o oră.Vehiculele sunt produse la fabricaportugheză Tramagal.

RENAULT TRUCKSELECTRIC LIVREAZĂCĂTRE GUERLAIN

Ca parte a cercetărilor în privințaunui transport bazat pe dezvoltaredurabilă, Renault Trucks șiGuerlain testează în prezent unvehicul experimental în întregimeelectric, operat de către companiaSpeed Distribution Logistique.

Vehiculul, un Renault Trucks D de16 t, va livra mărfuri cătremagazinele Maison de Parfums &Cosmetiques din Paris, peparcursul următorilor doi ani.Camionul nu generează emisiipoluante sau sonore și va fi testatpe trasee normale de distribuțiede peste 200 km. Pentru a operape o rută atât de lungă, opremieră pentru un vehicul 100%electric, bateriile vehicululuitrebuie reîncărcate de mai multeori în timpul unui ciclu de operarede 24 h. Ruta a fost planificată înașa fel încât să poată fi realizatedouă încărcări parțiale peste zi șiuna completă între 7 pm și 2 am.Autonomia fără reîncărcare estede aproximativ 120 km. Camionul Renault Trucks D oferă osarcină utilă de aproximativ 6 t șieste propulsat de un motor electricasincron, capabil să dezvolte oputere de 103 kW. Modelul esteechipat cu două baterii litiu-ion cu osarcină totală de 170 kWh, care sepot reîncărca total în aproximativ 7ore.

DUMAGAS ALEGECAMIOANELE MAN

Dumagas Transport a lansat cătreMHS Truck & Bus, importatorulMAN în România, o comandă de60 de camioane. Primele 20 deautotractoare MAN TGX 18.4404x2 BLS au fost livrate în decursullunii iunie, iar restul urmează să fielivrate în lunile iulie şi august.Pentru primele 20 de unităţi MAN,achiziţionate în sistem de leasingoperaţional, Dumagas a alesPorsche Mobility ca partener definanţare. Autotractoarele MAN Euro 6 carevor face parte din flota Dumagassunt destinate distanţelor lungi şisunt dotate cu pachetulEfficientLine pentru optimizareaconsumului de carburant. Deasemenea, prin intermediulsistemului MAN TeleMatics, se vaasigura o imagine transparentăasupra valorilor de consum și amanagementului flotei. InvestiţiaDumagas de 4,5 mil. Euro agenerat 80 de locuri de muncă, încele mai moderne condiţii dinEuropa.

Compania EVW Holding,unicul dealer DAF înRomânia, a încheiat uncontract important cu FilipSpedition din Arad; 20 decamioane noi DAF XF460/410 LD înnoiesc flotaFilip Spedition. Aceastăachiziție vine să confirmeparteneriatul inițiat anultrecut, când EVW Holding alivrat 5 unități DAF XF 460 LDîn curtea Filip Spedition.Vehiculele parte a prezentuluicontract sunt deja în traseu,fiind livrate în luna mai anulacesta.Compania arădeană a decissă meargă în continuare pe

camioane DAF, date fiindraportul bun calitate-preţ şifiabilitatea mărcii olandeze.Negocierile s-au derulatîncepând cu luna februarie,în martie luându-se deciziade achiziție și demarându-seformalitățile.

20 CAMIOANE NOI DAF PENTRU FILIPSPEDITION

...................................................................................................................................................... iulie 201410

AC

TU

AL

ITA

TE

F orma finală a actului normativres pectă promisiunile făcutetrans portatorilor de către de -

pu tatul PSD, Lucian Şova, secretar alCo misiei de Transporturi şi Infra struc -tu ră, introducând obligativitatea li cen -ţierii doar în cazul transportului vehi -cu lelor avariate sau defecte.

„Sunt fericit că după o perioadăfoarte îndelungată, pentru trans por ta -torii cu vehicule sub 3,5 t şi pentru ceicu microbuze de 8+1 locuri, pericolulde a fi chemaţi la licenţiere şi de a tre -bui să suporte costuri suplimentare, pre -cum şcolarizarea şoferilor şi per soa nadesemnată, a fost evitat. În ulti ma şedin -ţă a sesiunii de primăvară, Parla men -tul a aprobat legea pentru Or do nanţa deUrgenţă 11/2013, cu a men damentelesusţinute de mine şi însu şite de toţicolegii mei din Comisie şi din Parlament,astfel încât se va pu ne problema deobţinere a licenţei doar pentru vehiculelece vor trans por ta autovehicule defecte“,ne-a declarat Lu cian Şova.

Alte modificări introduse cu ocaziaadoptării OUG 11 în Parlament se re -feră la autovehiculele care fac trans -port de persoane în trafic regulat, cevor trebui dotate cu aparat de marcatelectronic fiscal şi cititor de carduri,dar s-a renunţat la obli ga tivitateatrans miterii online a datelor, care,potrivit membrilor Comisiei de Trans -porturi şi Infrastructură, nu este func -ţională în toate cazurile şi majo rea zănejustificat efortul investiţional făcutde cărăuşi.

Noutăţi la examinareInteresante sunt noutăţile pe care

actul normativ le aduce în domeniulexa minărilor privind pregătirea pro fesio -nală. Conform noilor prevederi, exa -minările se vor realiza de către o co -misie de examinare, formată din 3membri, specialişti în domeniul trans -por turilor rutiere din cadrul direcţiei despe cialitate a aparatului propriu al au -to rităţii competente şi din cadrul unităţiidin subordinea acesteia, cu atribuţii înautorizarea operatorilor de transportrutier. În premieră, legea prevede căpen tru prestarea activităţii de exa mi -nare, membrii comisiei de examinaresunt remuneraţi din cuantumul tarifuluiachitat de candidaţi pentru susţinereaexaminării, în condiţiile stabilite de au -to ritatea competentă. „Aceste noi pre -ve deri clarifică domeniul exercitării atri -bu ţiilor autorităţii competente pri vindexaminarea şoferilor şi a perso na luluidin transporturile rutiere“, a pre cizatdeputatul PSD, subliniind că natura a -cestui amendament este de a aduce

lumină în ceea ce înseamnă calitateacelor care participă la exa mi nare dinpartea autorităţii compe ten te. Concret,pe baza normelor care vor viza apli ca -rea actului normativ, nu vor mai existazone neclare privind retri buirea celorcare participă la astfel de activităţi. „Atâttimp cât autoritatea competentă esteînsăr cinată cu exa mi narea şi partici -pa rea la examinare a celor ce urmeazăsă obţină atestate, aceasta trebuie săîşi delege re pre zen tanţii în timpul orelorde program, ca atribuţie de serviciu şinu ca acti vi tate extra-profesională, cums-a făcut până acum, în timpul zilelorlibere şi retribuiţi în mod direct de cătrein sti tu tele de formare profesională, peper soa nă fizică“, a mai menţionat Lu -cian Şova, subliniind că taxele de exa -mi na re trebuie să fie încasate de cătreau toritatea competentă, care să trans -forme aceste taxe în venit propriu, iarun cuantum din aceste taxe să fie plă -tite ca sume suplimentare faţă de sa -lariu. Dar respectându-se nişte re guliale decenţei privind retribuţia pentrunişte activităţi care intră în fişa postului,ţinându-se cont de faptul că atâta timpcât cel care participă la o examinareeste angajat al autorităţii competente,nu poate să se reprezinte pe persoanăfizică. „Insist asupra fap tului că amen -da mentul introdus de mi ne în cola bo -rare cu direcţia de spe cialitate a Mi -nisterului Transporturilor nu ascundenimic, ci îşi doreşte să aducă lumină,cla ritate şi stabilitate în ceea ce priveştedelegarea la exa me ne a repre zen tan -ţilor MT şi ARR“, a concluzionat secre -tarul Comisiei de Transporturi şi In -frastructură.

Meda [email protected]

Vehiculele mici auscăpat de licențăDupă o lungă perioadă de negocieri în Parlament privind aprobareaOUG 11/2013, care introducea obligativitatea licenţierii vehiculelorcu 9 locuri sau între 2,4 şi 3,5 t, Camera Deputaţilor a adoptatordonanţa, abrogându-se prevederile care au pus piaţa pe jar.

Lucian Şova, deputatPSD, secretar al

Comisiei deTransporturi şiInfrastructură:

„Adoptarea acestui proiect este ovictorie a transportatorilor, aasociaţiilor profesionale, cu care amcolaborat într-o manieră foarteeficientă, dar şi a Parlamentului dinRomânia, în sensul că o Ordonanţă deUrgenţă a Guvernului a fostperfecţionată de către forul legislativde aşa manieră încât la această datăeste apreciată de toată lumea.“

C hiar dacă Ministerul Finanțelora ținut cont, la elaborareaaces tor norme de rambursare

a accizei, de o mare parte din prin ci -piile pe care noi le-am prezentat cuoca zia negocierilor, detalii esențialedau însă peste cap toată procedura,ridicând mari semne de întrebare asu -pra fezabilității ei, a afirmat Ion Lixan -dru, vicepreședinte ARILOG. „În primulrând, noi am cerut utilizarea unui sis -tem informatic pentru a putea reducebirocrația, iar Agenția pentru AgendaDigitală a României putea constitui ofoarte bună variantă în acest sens, ți -nând cont că instituția distribuie inclu -siv autorizațiile de transport inter na -țional”, a completat el, subliniind căpro cedura birocratică va descurajamediul privat, mai ales în momentulîn care managerii vor calcula costurilereale (timp, oameni alocați și, implicit,bani) pe care le va susține firma pentrua primi banii de la stat. În plus, pe ri -oa da lungă în care autoritățile pot răs -punde după depunerea dosarelor derambursare nu este deloc una moti -va n tă. Pare că mesajul transmis deau torități este „Așa cum am promis,vă dăm posibilitatea să recuperați ba -nii. Dar cât de mult îi doriți, de fapt?!”.

Concret, HG 537/2014desemnează ARR caadministrator al schemeide ajutor de stat pentrurestituirea celor 4eurocenți din accizaaplicată pe litrul demotorină, în timp ceMinisterul Finanțelor esteordonator principal decredite.

Astfel, Autoritatea Rutieră Românăsta bilește eligibilitatea solicitanților,trans mițând Ministerului Finanțelorope ratorii economici pentru restituireadiferenței de accize. Iar plata ajutoruluide stat se efectuează în perioada cu -prinsă între data intrării în vigoare aho tărârii și 31 martie 2019 inclusiv, sepre cizează într-un comunicat ARR.Pro cedura de restituire constă în maimulți pași. Primul presupune înre gis -tra rea în Registrul vehiculelor al opera -

to rilor economici eligibili pentru resti -tu irea accizei, iar cel de-al doileasolicitarea trimestrială a restituirii su -melor care provin din plata accizei.

Solicitările și documentele aferentevor fi depuse sau transmise la sediulagenției teritoriale ARR din județulunde operatorul economic a obținutLi cența comunitară/Certificatul detrans port în cont propriu. De menționatcă ARR a publicat pe site-ul instituțieio serie de informații privind procedurade rambursare a celor 4 eurocenți.

„Perioada de 60 de zile de la de pu -nerea dosarului de rambursare în carese emite decizia de aprobare sau res -pingere mi se pare inadmisibil de lungă.În plus, potrivit Hotărârii de Gu vernproaspăt publicate în Monitorul Ofi cial,ARR are dreptul să acționeze din oficiupentru invalidarea opera to ri lor, fără a fiobligat să transmită vreo mo tivație com -paniilor în cauză. Și nici măcar nu seprecizează în vreun fel modul în carerăspund admi nis tra torii schemei atuncicând nu respectă re gulile”, a spusvicepreședintele ARILOG.

Cresc tarifele?În paralel, UNTRR avertizează asu -

pra creșterii cu 15% a tarifelor ope ra -to rilor de transport de marfă și persoaneca urmare a adoptării HG 537. „Trans -por tatorii vor fi obligați să ma joreze tari -fele cu 15% pentru a re cu pera pier de -rile provocate de acciza nere cuperabilă,majorare pe care au amânat-o în aștep -ta rea returnării ac cizei suplimentare”,

se arată în comu ni catul Uniunii, men -țio nându-se că UNTRR a atras atențiacă excluderea din schema de rambur -sa re a ope ra to rilor economici care seaflă în proce dură de executare silită,fali ment, reor ga nizare judiciară, dizol -va re, închidere operațională sau lichi -dare și adoptarea termenului de 2 lunipentru aprobarea ce rerilor de ram bur -sa re vor conduce la majorarea tarifeloroperatorilor de trans port. „Consecințafirească a adop tării Hotărârii de Guvernîn aceas tă formă este faptul că ope ra -to rii de transport rutier sunt obligați săali men teze în afara granițelor țării și săîși echipeze vehiculele cu rezervoare cuo capacitate din ce în ce mai mare. Maimult decât atât, dacă până anul acesta,transportatorii internaționali reveneauîn țară cu rezervorul gol, acum ali men -tea ză cât se poate de mult în străină -tate, acolo unde prețul car buranțiloreste mult mai mic decât în România.Este firesc și natural ca, în situația încare firmele au identificat un carburantmai ieftin în țările vecine, să meargă șisă alimenteze de acolo. În această pe -ri oadă, nu consumul a scă zut, ci vân -ză rile interne de carbu ranți. Iar dacămai mult de 13%-15% din aceste vân -zări s-au mutat afară, atunci bugetul nua câștigat nimic din acciza suplimentară.Institutul Național de Statistică - INS aarătat că în aprilie vânzările din Ro mâ -nia au scăzut cu 18,7%”, con clu zionea -ză comunicatul UNTRR.


ARR dă verde pentrureturnarea accizeiReturnarea accizei este în vigoare din 15 iulie, termenul fiindprevăzut în Hotărârea de Guvern publicată în prima jumătate deacestei luni în Monitorul Oficial. Se pune însă întrebarea, este eacu adevărat aplicabilă pentru transportatori?

iulie 2014 ......................................................................................................................................................

PR

EZ

EN

TAR

E

13...................................................................................................................................................... iulie 201412

AC

TU

AL

ITA

TE

Conti Hybrid 17,5” şi 19,5” Durată maximă de viaţă67% din transporturile rutiere de mărfuridin UE sunt naţionale, iar traficul regionalde mărfuri este în creştere. Schimbareacomportamentului de consum şi creştereaputernică a industriei cu comandăprin curierat au transformat acest sectorde transporturi în cel mai mare sectorde manipulare a mărfurilor din Europa.

PU

BLIC

ITATE

M ai ales camioanele folositepe plan regional trebuie săfie rezistente. Frânările şi

accelerările frecvente, manevrarea înspa ţii înguste şi variatele condiţii deîn cărcare pe diverse drumuri sunt foar -te solicitante pentru toate compo nen -tele vehiculelor. Aici, anvelopele joacăun rol important, reprezentând legă -tu ra directă dintre vehicul şi drum.Pen tru a face faţă provocărilor prezen -tate de condusul zilnic pe drumuriregio nale, în traficul urban şi pe auto -străzi, Continental a dezvoltat nouagamă de anvelope Conti Hybrid de17,5 şi 19,5 inci, folosite de camioanede mic şi mediu tonaj.

Perfecte pentru gamauşoarăPentru diametrul tipic de 17,5 inci,

an velopele Conti Hybrid LD3 pentruroţi motoare şi anvelopele Conti HybridLS3 pentru roţi de direcţie sunt per -fecte pentru camioane uşoare, cu ogreutate de până la 12 tone. Acestease pot folosi în diverse moduri, de laca mioane convenţionale de livrare şiser vicii municipale la trafic interurban

pe autostrăzi. Mai multe caracteristiciinovatoare ajută aceste noi anvelopepre mium să se adapteze perfect di -verselor moduri de utilizare pe planregio nal. Anvelopele Conti Hybrid LS3şi Conti Hybrid LD3 au o cale de rularenou concepută, din două straturi (bazăde rulare). Volumele mari de uzură şiun compus de cauciuc conceput spe -cial din calea de rulare le conferă odu rată de viaţă excelentă. Modelul„plus volum” din calea de rulare a noiian velope regionale precum şi compu -sul special de cauciuc din baza aces -teia reduc considerabil rezistenţa larulare cauzată de îndoire. Un noucom pus de cauciuc pentru pereţii late -rali reduce acumularea internă de căl -dură în anvelopă, scăzând şi mai multconsumul de carburant.

Performanţăîn transport regionalNoile Conti Hybrid HS3 şi Conti

Hybrid HD3 de 19,5 inci pentru axulde direcţie şi axul motor sunt destinatesegmentului de transporturi regionalecu autovehicule având o greutate tota -lă de peste 12 tone. Dispunând de pu -

ter nice rezerve de suprasarcină, noi leanvelope Hybrid pot suporta greu tateamai mare a autovehiculelor mo derneEuro 6 şi diversele condiţii de încărcare,care sunt o caracteristică des întâlnităa transporturilor regio nale.

Alegerea perfectă, mai ales pentrure morcile folosite la transporturile re -gionale, este Conti Hybrid HT3 de19,5. Această anvelopă, construităspe cial pentru caracteristicile de mani -pulare a remorcilor, poate face faţăcu uşurinţă puternicelor mişcări torsio -na le din cadrul zonelor de descărcaredin lanţul urban de distribuţie a măr -fu rilor. Este, de asemenea, adecvatăpen tru şasiurile cu containere retur -na bile sau în sectorul de evacuare ade şeurilor, dovedindu-şi valoarea înca drul călătoriilor pe distanţă lungăîntre depozite.

Anvelopele de pe axa direcţionalădin noua gamă Conti Hybrid suntmarcate cu „M+S”, anvelopele depe axa motoare cu „M+S” şisimbolul Three Peak MountainSnowflake (3PMSF) - Fulg dezăpadă pe munte.

Continental se poate mândri cu faptul că, în calitate de sponsoroficial, a transportat în siguranță pe cei mai buni fotbaliști dinlume, precum și pe proprii oaspeți, în timpul recent încheiateiCupe Mondiale de Fotbal din Brazilia, FIFA World Cup 2014 ™. Producătorul a dotat toate cele 32 de autobuze ale echipelor,precum și autobuzele de transfer pentru proprii săi invitați, cuanvelope ContiGol Urbano,concepute special pentru condițiile detrafic urban din Brazilia, ca deexemplu opriri frecvente și modificăride viteză, iar cu noul său compus decauciuc prezintă o îmbunătățire de30% a randamentului kilometric princomparație cu predecesorul. În plus,ContiGol este dotat cu tehnologiaAirKeep®-, astfel încât anvelopa îșipăstrează presiunea corectă cu pânăla 50% mai mult timp. Aceastaduce la o deformare mai mică și laperformanțe de condus maibune. Toate autobuzele CupeiMondiale sunt dotate cu versiunea275/80 R 22,5 a ContiGol Urbano,

pentru a ne asigura că echipele și delegațiile naționale ajungîn siguranță la stadioane.Numele nu este unicul indiciu care arată că ContiGol Urbanoeste cu adevărat o anvelopă de Campionat Mondial; peretelesău lateral a fost personalizat cu mingi de fotbal stilizate, siglaCampionatului Mondial FIFA și sigla galbenă vulcanizată a

Continental. În calitate de producător deanvelope premium, Continental afurnizat deja anvelope pentruautocarele folosite la CampionatulMondial FIFA 2006™ din Germaniași la Campionatul MondialFIFA 2010™ din Africa de Sud.Producția ContiGol Urbano aînceput la fabrica de anvelopeContinental din Camaçari, Bahia,Brazilia, în primul trimestru alanului 2014. Sunt în curs deproducție două dimensiuni – 275/80R 22,5 și 295/80 R 22,5 –, ambeledestinate piețelor din Brazilia,Ecuador, Columbia și Venezuela.

Continental a pus pe roate Cupa Mondială

iulie 2014 ...................................................................................................................................................... 15...................................................................................................................................................... iulie 201414

FO

CU

SF

OC

US

A utoritatea de SupraveghereFi nanciară (ASF) a lansat ra -por tul integrat despre piețele

financiare nebancare din România,printre care și piața asigurărilor. Marsh,lider mondial și local în brokerajul înasi gurări și consultanță de risc, a ana -lizat cele mai importante cifre din ra -port. Toate cifrele menționate suntextrase din raportul ASF

Piața asigurărilor din România aînregistrat, în 2013, o pierdere agre ga -tă record, în valoare de 1,28 mili ardelei (290,52 milioane euro). Din cen -tralizarea datelor înregistrate în si tuațiilefinanciare ale societăților care audesfășurat activitate de asigurare în2013, s-a constatat că, la data de 31decembrie 2013, înregistrau rezul ta tenete pozitive (profit) 17 societăți, în timpce 20 societăți au înregistrat pier dere.

Al cincilea ancu pierderiPentru al 5-lea an consecutiv, piața

de asigurări din România înregistreazăun rezultat financiar net negativ. Anul2013, în particular, prezintă o scăderedramatică, ajungând la o pierdere de

1,28 miliarde RON comparativ cu anul2012, când pierderea a fost de 322 mi -lioane RON.

Acest rezultat include atât com po -nen ta de asigurări generale, cât șicom ponenta de asigurări de viață. Peseg mentul de asigurări generale s-aînre gistrat o pierdere cumulată de 1,22miliarde RON. Segmentul de asigurăride viață este ceva mai echilibrat, exis -tând 12 companii care au înregistratprofit, acesta atingând valoarea cu -mu lată de 149 de milioane RON. Exis -tă și 6 societăți care au înregistratpier deri în activitatea de asigurări devia ță, valoarea cumulată a acestorpier deri fiind de 75 milioane RON.

La 31.12.2013, societatea AstraS.A înregistra o pierdere în valoarede 813.640 mii lei, deținând astfel opon dere în total pierdere a pieței asi -gu rărilor de 54,03%. Asirom VIG S.A.,BCR Asigurări de Viață VIG S.A. șiOm niasig VIG S.A. au înregistrat ladata de 31.12.2013 cumulat o pierderede 467.952 mii lei, deținând astfel opon dere în total pierdere a pieței asi -gu rărilor de 31,07%.

Pentru a interpreta aceste re zul tate,MARSH a analizat în profunzime indica -

torii financiari furnizați de ra por tul ASFpe anul 2013. Evoluția prime lor brutesubscrise în același interval (2009-2013), deși prezintă variații în termeninominali și reali (corectați cu inflația),nu explică rezultatul din anul 2013.Primele subscrise în 2013 sunt cu doar3,3% mai mici decât în anul 2012. Dease menea, daunele plătite de-a lungulin tervalului 2009 - 2013 nu prezintă va -riații bruște: practic nu s-au înregistratevenimente de natură ca tastrofică (uneveniment catastrofic este acela caregenerează daune pe o mulțime de polițede asigurare; de exemplu, un cutremursau o inundație majoră). Daunele bruteplătite în 2013 au scăzut în termeni realicu 8,9% față de anul 2012.

Cheltuielile cu administrarea și a -chi zițiile au crescut cu 9% în 2013 fațăde anul 2012 și în total reprezintă circa41% din prima brută subscrisă. Pri -me le plătite de companii către reasi -gurători au înregistrat o variație impor -tantă: de la 1,68 miliarde RON în 2012(16% din prima subscrisă) până la2,26 miliarde RON în 2013 (34,8% dinprima subscrisă). Există însă și în ca -sări din reasigurare în sumă de 1,42mi liarde RON în 2013 (33,7% din da -

unele plătite) respectiv 937 milioaneRON în 2012 (21% din dauneleplătite).

Rezervele tehnice constituite deasi gurători pentru daune avizate și ne -plă tite au înregistrat o creștere de 3,82miliarde RON în 2013 față de 3,742mi liarde în 2012 (o creștere nominalăde 12%).

Am enumerat detaliile tehnice demai sus pentru a încerca să explicămrezultatele constant negative de-a lun -gul anilor 2009-2012, cât și rezultatulfinanciar dramatic din anul 2013. Con -clu zia MARSH este că acest rezultateste cauzat de practicarea de-a lungultimpului a unui nivel prea scăzut alprimelor de asigurare. Aceste tarifeprea scăzute au dus la pierderi careau continuat de la un an la altul. Pier -de rile s-au acumulat și este foarte pro -ba bil că unele companii nu au mai pu -tut să iasă din acest cerc vicios.Aceste societăți nu au mai putut să re -vină la un tarif corect pentru că ar fifost automat eliminate de piață, al că -rei prag era setat prea jos chiar dincau za lor. Acest fenomen producedouă tipuri de perturbații în piață.

În primul rând, tarifele incorectedin punct de vedere tehnic se propagăși către asigurători, care, în alte cir -cum stanțe, ar folosi calcule corecte.Ast fel, aceștia sunt nevoiți să se ali -nie ze sau să țină cont de nivelul scă -zut al primelor atunci când fac tarifa -rea, pentru a nu pierde cotă de piață.

Totodată, asigurătorii cu pierdericonstante acordă din ce în ce mai pu -țină atenție serviciilor aferente dau -ne lor. Cu alte cuvinte, plătesc din ceîn ce mai greu daunele, lucru cu atâtmai vizibil în cazul daunelor auto. Evi -dent, acest lucru generează o spiralăa nemulțumirilor atât în rândul asi gu -ra ților, cât și a terților implicați în fluxulope rațional (service-uri auto, furnizoride piese etc). În final, întreaga piațăsuferă de un climat de neîncredere.

Perspective asupraRCA și CASCOAsigurările auto constituie compo -

nen ta principală a segmentului de asi -gurări generale din piața din România.

În anul 2013, din totalul primelorbrute subscrise de 6,49 miliarde RON,asi gurarea RCA contribuie cu 2,46miliarde (38%), iar asigurarea CASCOcu 1,76 miliarde RON (27%), în totalasi gurările auto reprezentând 65%.

În anul 2012, din totalul primelorbrute subscrise de 6,45 miliarde RON,asigurarea RCA contribuie cu 2,14miliarde (33%), iar asigurarea CASCOcu 1,92 miliarde RON (30%), în totalasi gurările auto reprezentând 63%.

Se observă o creștere a ponderiiasi gurărilor auto în 2013 față de 2012.Tot odată, asigurarea RCA își măreștepon derea în total, pe când primelesub scrise pentru asigurarea CASCOse diminuează. Aceste tendințe se ex -plică prin existența unui trend de ma -jo rare a tarifelor pentru RCA. De ase -me nea, la CASCO, parcul auto esteîntr-un pro ces de contractare pe fondulsitua ției economice generale nefa vo -ra bile (scăderea vânzărilor de autove -hi cule noi, scăderea creditării și a leas -ingului financiar, scăderea activitățiide trans port de marfă în România etc).

În ceea ce privește situația dau ne -lor auto, în 2013, din totalul indemni -za țiilor plătite de 4,21 miliarde RON,plă țile pentru daunele RCA reprezintă1,93 miliarde RON (46%), iar plățile deindemnizații CASCO sunt 1,76 mi li ardeRON (42%). În total, daunele plă tite peliniile auto reprezintă 88% din total. În2012, din totalul indem ni za țiilor plătitede 4,45 miliarde RON, plățile pentru

da unele RCA reprezintă 1,86 miliardeRON (42%), iar plățile de indemnizațiiCASCO sunt 1,95 mi liar de RON(43,7%). Astfel, daunele plă tite pe liniileauto reprezintă 86% din total.

Se observă că domeniul auto con -tribuie cu 65% la prima totală, dar cu88% la daune.

Raportul ASF prezintă indicatoriisin tetici: rata daunei și rata dauneicom binată (care include și cheltuielileasigurătorului).

Se observă că rata daunei combi -na tă este nefavorabilă asigurătorilor întoată perioada 2011-2013, iar liniile autocontribuie la majorarea pier de ri lor.

Concluziile prezentate în cadrulpri mului subiect își păstrează vala bi -li tatea cu atât mai mult în cazul asi -gu rărilor auto: prime prea mici indusede asigurători, care au mizat pe po li -ti ca prețurilor de „dumping“, uneori șisub presiunea clienților care au căutatprețul cel mai mic; servicii aferentedau nelor de calitate slabă, care gene -rea ză nemulțumire generală a be ne -fi ciarilor polițelor de asigurare auto.

O idee adesea dezbătută de asi -gu rători este și frecvența daunelorCASCO (frecvența = nr. daune/nr. ve -hicule asigurate într-un an) care înRo mânia are valori foarte mari. Cutoate că există numeroase eforturi dinpartea asiguraților pentru ca valoareaacesteia să fie redusă, în general,aceș tia nu pot controla încă în tota li -tate reducerea frecvenței.

Un fenomen prezent de ceva vre -me în legătură cu RCA este nivelul încreștere al despăgubirilor de tip vătă -mări corporale și daune morale. Tren -dul crescător al acestor tipuri de dau -ne, cât și cuantumul imprevizibil inducnesiguranță în cadrul companiilor deasigurare, care nu își pot calcula risculpe baze statistice.

Material realizat cu sprijinulMARSH Romania

Pentru RCA s-a înregistrat ocreștere a nivelului despăgubirilorde tip vătămări corporale și daunemorale.

George Dragne - Deputy Sales Director0727 811 [email protected]

Calea Floreasca 169A, Corp A, Etaj 3 | Sector 1,Bucureşti 014459(o) +40 21 232 1874 | www.marsh.ro

Marsh analizează evoluțiapieței asigurărilor în 2013Piața asigurărilor în 2013 a înregistrat o pierdere recordde 1,28 miliarde lei, peste 50% din aceasta aparținândunei singure societăți, se arată într-o analiză realizatăde MARSH Romania pe baza informațiilor ASF.

Rata daunei și rata daunei combinată (care include și cheltuielile asigurătorului)

2011 2012 2013Rata daunei Rata combinată Rata daunei Rata combinată Rata daunei Rata combinată

Total asigurări generale, din care: 73% 113% 69% 108% 72% 114%Casco 84% 118% 93% 128% 89% 128%RCA 103% 144% 84% 125% 88% 131%

...................................................................................................................................................... iulie 201416

S esizez în piață o lipsă totală deonoare. Nu se mai ține contde nimic şi, din păcate, nimeni

nu își mai evaluează comportamentulatunci când miza o reprezintă creş te -rea volumelor operate. Este vorbadespre un mesaj care pornește de laclasa politică, de la conducătorii noștri,și care merge până la treapta plasatăcel mai jos. Un mesaj pe care îl preiatoată lumea.

Din nefericire, în piața de logistică,se întâmplă astăzi ce s-a întâmplat întransporturi, în urmă cu 6-7 ani, cândtoată lumea oferta prețuri fără nicioaco perire. Cred că 50% dintre firmelede transport de atunci nu mai există,iar alții le-au luat locul. Pentru căatunci când o firmă moare, se naștealta.

Există firme care se bazează peun singur client, iar dacă acesta plea -că, rămân cu depozitul gol și cred căpot să îl umple dacă îl oferă șase lunigra tis. Aș putea să înțeleg acest com -por tament dacă s-ar face promoție: olună gratis, dacă se semnează un con -tract pe termen lung, sau șase lunipen tru un contract pe termen semni -fi ca tiv mai lung. Au fost firme pe piațăcare îți ofereau 50% discount din pri -ma clipă... și care au dispărut întretimp. La aceasta ar trebui să se gân -dească aceia care scot prețuri dinjoben. Ar trebui să se uite în spate șisă în ve țe din experiența celor care audis pă rut din cauza prețurilor nerealiste.Nu înțeleg de ce acțio na ria tul acceptăsituații de acest gen. În plus, până laur mă, pierde inclusiv clientul, pentrucă atunci când este vorba de spre unserviciu gratuit, nu poți să ai pretențiisă fie și făcut în condițiile pe care leim pui. Niciodată nu vei pu tea urmăriKPI sau aplica un sistem de bonus-ma lus, pentru că nu va avea pe ce săse bazeze.

AtitudineAm decis să le interzicem angaja -

ţilor GTI Logistic să se uite în curteaaltora. Nu trebuie să ne interesezeclienții altei firme. Trebuie să fim in -teresaţi de client, ca entitate. Dacă îlcâștigăm prin servicii și prin onoare,este cu adevărat un CÂŞTIG pentrunoi. Dar dacă îl câștigăm prin preț sauprin ser vi cii gratuite, nu am făcut nimic.

Cred cu tărie că putem fi și onorabili,și mai eficienți, dar trebuie să învățămsă muncim.

Ca români, ne lipsește pro duc ti vi -ta tea. Sunt ferm convins că un șoferger man este mult mai productiv decâtunul român. Nu mă refer la șoferii caremerg pe comunitate, ci la cei care faccurse interne în Germania și la modulîn care se comportă românii în ţară.Într-adevăr, este vorba despre o altăinfrastructură, dar și despre altăATITUDINE.

RespectCred că trebuie să fii onorabil înce -

pând cu femeia de serviciu angajatăîn firmă și mergând apoi până la par -te nerii de afaceri, la clienți... până lacompetitori. Aceștia din urmă nu suntneapărat dușmanii tăi. Trebuie să fiifair-play, să feliciți învingătorul și astfelsă poți merge mai departe.

Poți să lupți onorabil. Şi este binesă o faci!

Avem colaborări cu competitori,care s-au dovedit stabile pe termenlung. Iar ceea ce a contat în ex clu si vi -tate au fost principiile și faptul că fiecaredintre noi le-a respectat. Am avut, însă,și colaborări care au încetat tocmai pen -tru că unul dintre noi și-a în călcat princi -piile. Același lucru se întâmplă și cu

clienții fiecăruia dintre noi. Când pierziun client, ar trebui să faci o analiză,care să evidențieze cauzele situației.Mă întreb de fiecare dată dacă amservicii de o calitate mai scăzută, prețurimari sau dacă îmi lipsește ceva în raportcu competitorul meu. Avem nevoie departeneriate pe termen lung, avemnevoie de reguli, de onoare.

ONORABILITATEA nu are unitatede măsură. Trebuie să o respecți întot ceea ce faci. Se alege trans por ta -torul anului, logisticianul anului, daromul onorabil al anului nu se poatestabili. Fie care trebuie să se uite, dinacest punct de vedere, la el însuși.Cred că atunci când vom ajunge săne evaluăm singuri corect, când vacon știentiza toată România că trebuiesă ne schimbăm comportamentul, țarao să înceapă să fie pe plus. Exemplultrebuie să vină de la fiecare în parteși, nu în ultimul rând, trebuie să știmsă învățăm din lecțiile pe care le pri -mim, indiferent de la cine ar veni.

Vi s-a întâmplat vreodată să luaţilecții de la proprii copii? Același lucrutrebuie să se întâmple și la nivel orga -ni zațional: să luăm lecții și de la celmai nou angajat.

Se poate şi altfel...

Mihai IANCUDirector General GTI Logistic

Apel la ONOARE!Mulţi par astăzi că nu mai ţin cont de nimic. Este importantsă aducem mai mult business şi nu contează cum. Riscămsă pierdem cu toţii foarte mult dacă vom continua în aceastădirecție. Trebuie să schimbăm atitudinea!

OP

INII

DIN

PIA

ŢĂ

iulie 2014 ...................................................................................................................................................... 19...................................................................................................................................................... iulie 201418

FO

CU

SF

OC

US

I -am găsit pe Rareş Măcinică,Managing Director LagermaxAED Romania, şi pe Robert Hra -

bal, proprietar al Beyond Logistics, înacelaşi birou, creionând direcţii noi dedezvoltare pentru un parteneriat care,la doar două luni de la parafare, aduceprofit pentru ambele părţi. Faptul căo companie bine aşezată pe piaţaromânească de logistică a decis săsusţină startul unei companii, la primavedere, concurentă a reprezentat celpuţin o surpriză, în condiţiile în careastăzi vorbim parcă mai mult decâtoricând despre neîncredere şi desprecum putem să ne protejăm mai binese cretele (care, de multe ori, nicimăcar nu sunt, de fapt, secrete). „Îl cu -noş team pe Robert şi eram bine infor -mat cu privire la experienţa sem nifi -cativă de care dispune pe segmentulde logistică. Mi-a explicat că a înfiinţatBeyond Logistics pentru a-şi puteafolosi cu adevărat cunoştinţele, pentrua fi cu adevărat flexibil, un lucru carepare uneori imposibil în cadrul uneicom panii multinaţionale. Mi-a prezen -tat o afacere serioasă, dar care aveanevoie de susţinere la început. Aiciam intervenit eu, oferindu-i suport atâtlogistic (birou, IT), cât și posibilitateade a folosi serviciile mele pentru bene -ficiarii lui. Iar el a adus clienţi noi îndepozitul Lagermax AED“, a explicatRareş Măcinică. Altfel spus, BeyondLogistics va subcontractacta Lager -max AED pentru clienţii proprii, pânăîn momentul în care va ajunge la acelnivel în care îşi va putea lua „zborul“singur. Iar pe termen lung se creeazăun parteneriat solid bazat pe încredereîn care, în anumite condiţii, com pe ti -torii pot colabora. „Noi putem îndeplinila un nivel extrem de ridicat din punctde vedere calitativ cerinţele clienţilorBeyond Logistics, dar mai ales «fi nan -ţăm» o nouă afacere, oferind posibi -li tatea de a beneficia de asigurări,depozite, birouri şi preluând riscurile,în condiţiile în care contractele se

sem nează în mod direct întreLagermax AED şi clienţii parteneruluinostru pentru o perioadă stabilită.Bineînţeles, câştigurile le împărţim.Deja avem doi clienţi pe care îi rulămîn acest trio. În fața clienților, existădouă garanții: numele lui RobertHrabal, care este cunoscut pe piață,și activitatea Lagermax AED, fiind ast -fel create premisele unei bune co la -borări cu clienții“, a spus Rareş Mă -

ci ni că, adăugând că parteneriatul vi -zează inclusiv segmentul de transport.

Acces la know-howşi mărfuri high-tech„Am început să lucrez în logistică

în 2002 la TNT Logistics, în Germania,după ce am terminat facultatea, cupro filul logistică și material mana ge -ment. Îmi amintesc, şcoala era, la mo -

Se pare că da. Există un exemplu care demonstrează că lucrurilepot arăta şi altfel pe piaţă... Există oameni de afaceri care se potprivi în ochi şi pot face profit, pentru că a fi corect şi a pune la unloc know-how, resurse şi influenţă reprezintă lucruri normale.

LAGERMAX AED - BEYOND LOGISTICSUn parteneriat bazat peîncredere poate aduceprofit?

mentul acela, una dintre puținele deprofil în Germania. Am câştigat expe -rien ţă lucrând în proiecte inter na ţio -na le care vizau companii precumVoda fone, Nokia, Pirelli, MAN Filter.Am acumulat astfel timp de 10 aniknow-how, pentru ca apoi să ajungmanager pentru Sud Estul Europei pepartea de calitate la Cargo Partner.Am considerat însă că dezvoltareaeste prea lentă pentru mine și amdecis că ar trebui să încerc altceva.Am hotărât să merg pe cont propriu“,a explicat Robert Hrabal, subliniind căprincipalul obiectiv consta în obţinereaunei cât mai mari flexibilităţi. „Celemai multe dintre afaceri pornesc ladrum având un investitor în spate. Amavut și eu discuții cu câțiva investitori,însă atunci când ai un investitor, eleste cel care dictează direcția. De ace -ea, am căutat un partener cu care săpot colabora, dar care să nu îmi im -pu nă direcţia, pentru a mă puteamenţine flexibil“, a continuat el. Estecon textul în care parteneriatul cuLager max AED s-a potrivit ca o mă -nu şă. „Noi folosim parteneriateleLagermax, oferind de asemenea par -teneriate care vin în pachet şi care sepotrivesc profilului companiei. Avândo plajă mai mare de subcontractori,putem să oferim și prețuri mai bunepe piață, și condiții mult mai flexibile.Targetul meu este reprezentat declienți mici și mijlocii, iar împreună cuLagermax AED putem aborda inclusivclienți mari, creând astfel noi sinergii.Este un parteneriat bazat pe foartemultă încredere de ambele părți“, aapreciat Robert Hrabal.

Bineînţeles, Beyond Logistics apornit la drum cu o bază de clienți depe segmentul high-tech. „Mărfurile pe

care le rulăm noi sunt de volume maimici, cu marjă mai mare de profit şi ne -cesită operațiuni mai complicate, uneleoperațiuni foarte exacte în de po zit. Deexemplu, articolele pe care le distribuipleacă toate cu control serial, iar cândintră în depozit trebuie scanate seriilebucată cu bucată etc. În funcție dedezvoltarea business-ului, vom abordaînsă și alte piețe“. Pentru RobertHrabal, parteneriatul cu Lagermax AEDeste unul care pro mite pe termen lung.„Peste un an mă văd tot aici, într-unparteneriat la fel de bun cu Lagermax.Cred într-un par te neriat pe termen lung,pentru că, mai ales când vorbim delogistică, lucrurile nu se întâmplă depe o zi pe alta. O dată ce abordămclienți împre u nă, facem lucrurileîmpreună, se cre ea ză anumite sinergii,care se vor păs tra“, a concluzionatproprietarul Beyond Logistics.


Rareş Măcinică,Managing Director

Lagermax AEDRomania:

„Cred că ar trebui să începem sădezvoltăm, în piață, asemenea oameni,care au foarte mult potențial pentrupartea de antreprenoriat. Dacă suntmai mulți oameni care lucrează în modcorect, piața câștigă în eficiență și înmodul în care tratează lucrurile.

Acesta este cu atât mai mult un exemplu de parteneriat adevărat cu cât,peste doi ani, poate că eu și Robert vom fi concurenți. Nu îmi este frică deacest lucru pentru că este loc pe piață și fiecare poate să câștige într-un modcivilizat și etic. Este foarte important pentru viitor să creăm acestemecanisme în piață. Nu este bine să existe un război între antreprenoriat șimultinaționale, și nici unii, nici ceilalți nu trebuie să acapareze piața. Noi, camultinațională, trebuie să sprijinim dezvoltarea tinerilor manageri români.Poate, în viitor, vom crea un club sau o asociație în acest sens. Cred că esteun model care ar trebui urmat și de alte industrii. Se simte nevoia de onoarepe piață, pentru că nu avem educația unui mediu competitiv.“

Robert Hrabal,proprietar Beyond

Logistics:„Pentru mine a fost important să amun grup de clienți mici cu care să știucă pot porni de la început pe un bilanțpozitiv. Din acest bilanț pozitiv, încercsă dezvolt compania și să caut și ozonă de investiții, mai ales în domeniulde cercetare pe logistică. Tehnologiaevoluează şi cele mai multe companii

mari au o greutate în a porni proiecte noi pe partea tehnologică sau investițiiîn know-how-ul tehnologic. Au capitalul în spate, dar se pornesc foarte greumotoarele. Ca și companie mai mică, pot să folosesc deja avantajultehnologiei în procesele logistice, fără ca acestea să devină mai greoaie.Parteneriatul dintre Lagermax și Beyond Logistics a debutat la începutul luniimai și avem deja mărfuri în depozit, ba chiar am obținut profit. Pentru mine,parteneriatul a fost esențial pentru a porni afacerea. Dacă vrei să pui unbusiness pe picioare pe termen lung, contează foarte mult etica. Dacă nu,dispari rapid de pe piață.“

iulie 2014 ......................................................................................................................................................

DR

IVE

TE

ST

21...................................................................................................................................................... iulie 201420

DR

IVE

TE

ST

Î n cadrul unui eveniment desfă șu -rat în Danemarca, la Copenhaga,am putut vedea pe viu cum arată

și cum se mișcă „noul val“ comercialRenault.

Acum 34 de ani...Renault a început să scrie istorie

cu Trafic începând cu 1980, momentul

lan sării primei generații. Și-a con so li -dat poziția cu cea de a doua generațiece a intrat în producție în 2001, șiacum, după 13 ani, atacă piața de ve -hi cule ușoare de transport din 50 dețări cu un model complet nou, în pascu vremea, pe alocuri chiar înainteaei. Nici în cazul lui Master lucrurile nusunt foarte diferite, lansat în acelașian și ajuns tot la a treia generație în

2010, acest face-lift face ca Mastersă fie „la duel“ cu ceilalți competitoride pe piață în materie de tehnologieși abilități practice.

Al treilea TraficNoul Trafic își împarte platforma

cu noua generație de Opel Vivaro, am - bele fiind asamblate la uzina Re na ultdin Sandouville, Franța. Design-ul esteunul complet nou, cu mo dificări majoreatât la exterior cât și la interior. Practicși economic, noul Trafic dispune de ose rie de inovații tehnologice ce vin înspri jinul șoferului, precum și de o gamănouă de mo torizări. Ca primenirea săfie completă, și motorizarea este unacomplet nouă. Vorbim de noul motor1.6 dCi dezvoltat de inginerii Renault,disponibil inclusiv în versiunea cu dublăsupraa li men ta re, Twin-Turbo, ce areca țintă, atinsă, conform oficialilorRenault, un consum mediu sub 6 l/100km, un nou record pentru acest seg -ment. Pe partea de ex terior, noul Trafic

a primit noua linie de identitate a mărciiRenault. Avem o siglă supradi men sio -na tă, amplasată pe un fond negru stră -lucitor, carac te ris tica clară a noii linii dedesign Re nault. Farurile expresive dauo notă de dinamism ansamblului fron -tal, dominat de grila generoasă a ra -dia torului și de bandoul lat, în culoareaca roseriei. O altă notă de originalitateeste dată de parbrizul plonjat, maiînclinat decât la precedenta generație.Dinamismul vine de la liniile laterale,mai bine con tu rate, iar bara de pro -tec ție de mari di mensiuni contribuie laim presia ge nerală de robustețe și si -guranță. Noul Trafic este un vehiculadap tat unei pa lete largi de utilizăridatorită marii di versități a gamei - 270de versiuni, 2 variante de înălțime, 2va riante de lun gi me, versiuni furgon,ca bina extinsă, plat formă sau vehiculpentru trans por tul de persoane și, înplus, vehiculele adaptate de carosieriispe cializați, parteneri agreați ai Re -nault Tech. Eco nomia de combustibilse datorează noii game de motoaresu praa li men tate, derivate din blocul

1.6 dCi de ultimă generație dezvoltatde Renault (R9M). Aceste motoaredispun de cele mai noi evoluții tehno -lo gi ce, oferind un consum redus, încon diții de confort în utilizare. Sunt dis -ponibile două ver siuni de moto ri zare:cu supraa li men tare simplă, de 90 sau110 CP, cu tur bo suflanta variabilă carepermite o eco nomie de peste 1 l/100km față de generația anterioară sauversiunea Twin-Turbo, de 120 sau 140CP, care permite reducerea consu mu -lui la o me die sub pragul de 6 l/100km (con sum omologat conform regle -men tărilor în vigoare, anunță cei de laRenault). Aceste motoare oferă uncuplu ge ne ros încă de la turații joase,ceea ce asi gură un demaraj eficientși acce le rații bune chiar și atunci cândve hi cu lul este încărcat. La interior re -marcăm nivelul ridicat al dotărilor(R-Link, Media Nav), ergonomia co -men zi lor, multitudinea de spații de de - po zitare, 14 la număr, care însumateoferă un volum de depozitare de 90 lși o serie de soluții inovatoare pentruam plasarea telefonului, a tabletei sau

Noile Renault Traficși Master au fost„lansate la apă“Francezii de la Renault continuă povestea de succes a utilitarelorgrupului cu cele mai noi creații, noul Trafic și face-lift-ulmodelului Master.

RENAULT TRAFICMotorizare: dCi, Twin-Turbo, Euro 5Capacitate cilindrică: 1.598 cmcPutere: 140 CP/3.500 rpmCuplu: 340 Nm/1.750 NmVolum util: 6,8 mcConsum: 6,5 l/100 km

RENAULT MASTERMotor: dCi, Twin-Turbo, Euro 5Capacitate cilindrică: 2.298 cmcPutere: 165 CP/3.500 rpmCuplu: 360 Nm/1.600 rpmVolum util: 17 mc (H3)Consum: 7,5 l/100 km

lap topului. Ca și nivel de confort re mar -căm faptul că, de la generație la ge -nerație, dorința de a face șoferul deutilitară să se simtă ca într-un tu rismeste din ce în ce mai aproape de în -deplinire. Printr-un artificiu, s-a încer -cat maximizarea vizibilității printr-ooglindă, lată, montată pe parasolarulpa sagerului astfel încât, din poziția șo -ferului, aceasta se continuă cu oglin -da lateral dreapta. Zona cargo seanunță a fi cea mai bună de pe piață,cu o lungime a încărcăturii de 3,75 sau4,15 m, în funcție de varianta decaroserie aleasă. Volumul util al zoneide încărcare urcă până la 6,8 metricubi în cazul versiunii Trafic L2H2. Încazul variantelor pentru pasa geri,spaţiul destinat bagajelor mă soa ră unvolum de 550 de litri pentru ver siuneaL1, respectiv 890 de litri pentruversiunea L2.

Noul zâmbet al lui MasterFace-lift-ul primit de a treia gene -

ra ție a lui Master a reușit să integrezeși acest model în linia de design ac -tua lă, partea frontală fiind redesenată,dar îmbunătățirile sale merg mai de -par te de ordinul vizual. Avem parte demotorizări noi, de tehnologie de ultimăoră și de alte dimensiuni. La parte deinterior, filozofia de „birou pe roți“ pecare grupul vrea să o imprime a adus

câteva modificări. Avem o sumedeniede spații de depozitare (cele mai multede pe piață), echivalentul a 150 l, darși o masă rotativă dedicată laptop-uri -lor, ce „apare“ la rabatarea scaunuluicen tral. Motorizările disponibile sunt 4la număr, de 2.3, două dCi-uri de 110și 125 CP și două dCi-uri Twin-Turbode 135 și 165 CP, în cazul acestui mo -del fiind disponibilă tracțiune atât pepuntea față, cât și pe spate. Ca și încazul lui Trafic, s-a adoptat tehnologiade extindere a vizibilității folosind oglin -da parasolarului din dreapta. Confortula crescut și prin prisma scaunelor, afap tului că acestea au reglaje multiple,ma șina fiind totuși destinată unor tra -see de distribuție ceva mai lungi, undeșoferul trebuie să nu acuze obosealăsau stare de disconfort. Din punct devedere al abilităților de cărăuș, în va -ri anta H3 de înălțime se pot încărcapână la 17 mc, putând să transporte5 europaleți. Pentru a se mula cât maibine pe nevoile din piață, Master poatefi configurat în nu mai puțin de 350 devariante de caroserie şi zece capacităţiutile, de la 8 mc la 17 mc, prin com -bi narea celor trei ampatamente, treiînălţimi, cinci lungimi, două tipuri detracţiune, precum şi cele patru greutăţimaxime admise 2,8 t, 3,3 t, 3,5 t şi4,5 t pentru varianta cu roţi duble spa -te. Nou tatea absolută pentru Masterface lift o reprezintă introducerea va -rian tei L4, pe ampatamentul de 4.332

mm, având lungime totală de 6.848mm și roată simplă pe spate.

Cu sacu’-n spateEvenimentul de la Copenhaga ne-a

oferit ocazia de a ieși la drum cu am -bele modele, pe diferite trasee, ce îm -bi nau urbanul cu extraurbanul, pentrua ne putea face o imagine cât mai clarăa supra capabilităților celor două mașini.Mo delul Trafic este un model foarte sin -cer, este făcut pentru a produce bani.Înă u ntru te simți bine, confortul este ri -di cat, izolația fonică este bună, ergo no -mia la fel, direcția și stabilitatea dausiguranță, iar moto ri zarea beneficiazăde Twin-Turbo de 140 CP, care nu „rupeasfaltul“, dar scoa te un consum de 6,5l/100 km, cu încăr cătura în spate de450 kg și nu foarte menajată. În cazullui Master, lucrurile sunt diferite, dar nucu mult. La parte de interior, observăm„creș te rea în grad“ prin prisma spațiuluidin cabină. Totul este mai aerisit iar mo -to rizarea de 165 CP din dotarea Mas -ter-ului testat pune zâmbetul pe buze.Accelerația este ceva mai agresivă, dartrebuie avut grijă, și dimensiunile mașiniisunt ceva mai mari. Re mar căm ver sa -ti litatea vehiculului și aș tep tăm prezențasa și pe piața româ neas că începânddin toamnă.

Alexandru STOIANCopenhaga, Danemarca

[email protected]

...................................................................................................................................................... iulie 201422

DR

IVE

TE

ST

Ergonomie,cabină

aerisită și 150de litri despații de

depozitare.

Metamorfozărapidă în biroumobil.

Planșa debord estecomplet nouă,fiind inspiratădin turismelegrupului.

Sistemul deoglindă careîncearcă să

elimineunghiurile

moarte.

UT

IL

PUBLICITATE

Networking – „World of mouth”Instrumente esențiale de succes

M ulte companii apelează laast fel de tehnici de pro mo -vare, însă esențialul constă

în cre a rea și, mai ales, menținerea„to nalității vocii” în latura pozitivă.

Astfel, de la cultura organizaționalăa companiei, serviciile oferite și pânăla echipă și imagine, toate contribuiela clădirea unui networking de succes.Printr-un brand sănătos și stabil, cu opu ternică poziționare pe piața dindome niul în care activează, în cazulser vice-urilor de vehicule grele, o com -panie poate obține o creștere a nu -

mărului de clienți prin intermediul re - comandărilor.

În concluzie, se recomandă oaten ție semnificativă concentrată pene voile și satisfacția clienților existenți,de votament și implicare, elemente ce

au impact asupra viitorului afaceriidumnea voastră.

Material realizat cu sprijinul Service Camioane -

membru Holleman Group

Se spune că în spatelefiecărei persoane seaflă alți 285 de oameni.Dacă ne depărtăm deteorie, constatăm că, șiîn practică,networking-ul sau „guralumii” sunt instrumentecare funcționează.

Trafic Master

...................................................................................................................................................... iulie 201424

PR

EZ

EN

TAR

E

P irelli a extins Gama ST de an -ve lope de camion pentru re -morci şi semiremorci prin mo -

delul ST:01, destinat călătoriilor pedi s tanţe medii şi lungi. Pirelli şi marcaasociată, Formula, continuă extin de -rea gamei de produse pentru vehiculecomerciale, completând varianteledeja existente pentru remorci şi semi -re morci: ST:01 Neverending şi For -mula Trailer.

ST:01 Neverending a fost primaan velopă cu rating „AA” pe etichetaeuropeană, referitoare la rezistenţa larulare şi aderenţa pe teren umed. Deasemenea, este cel mai bun produsPirelli în clasele de pneuri pentru re -morci şi semiremorci atunci când vinevorba de reşapare. Referitor la For mu -la Trailer, acestea sunt proiectate pen -tru a menţine o ţinută de drum optimăşi frânare precisă pe partea din spatea vehiculului, chiar şi în condiţii deumi ditate, cu ajutorul modelului celorpatru canale longitudinale în zigzagde-a lungul benzii de rulare.

Cu noul ST:01 Base, Pirelli răs pun -de cerinţelor fiecărui tip de trans por ta -tor: pentru cei care doresc să-şi acopereinvestiţiile iniţiale, fără să com promitătehnologia premium şi stan dar dele decalitate, dar şi pentru cei care priori ti -zea ză distanţa de rulare şi reşa pa bili -ta tea, argumentul decisiv fiind du ra ta

de viaţă a anvelopei. Alţii prio ri ti zea zăcosturile de transport, ur mă rind o rezis -tenţă scăzută la rulare şi durabilitate.

Pirelli oferărăspunsuri pentrufiecare întrebarePirelli ST:01 Base este construit

pe aceleaşi principii ale Seriei 01: profilinovator, materiale şi structuri careper mit rezistenţă scăzută la rulare,aju tând la economisirea de carburant

şi energie, protejând mediul încon ju -rător. Aceste caracteristici sunt posibiledatorită materialelor fără conţinut deuleiuri înalt aromatice (HAOF) şi nive -lului scăzut de zgomot.

Structura şi compuşii noului ST:01Base au fost proiectaţi pentru a opti -mi za uzura, extinzând durata de viaţă,păstrând stabilitatea şi siguranţa petoate tipurile de drumuri, inclusiv au -to străzi şi artere principale.

Noile anvelope suntdisponibile în douăversiuni: R pentru utilizareregională, H pentruautostrăzi.

Banda de rulare a noului ST:01Base este patentată Pirelli, oferind re -zistenţă scăzută la rulare şi consumre dus de combustibil. Şanţurile cen -tra le au un design deformat, unic, ceper mite diminuarea rezistenţei la rula -re. Paritatea sol-mare a fost mărită,pentru a îmbunătăţi durabilitatea şidu rata de viaţă. Banda de rulare afost construită pentru a menţine ouzură uniformă, în timp ce modelul înzig-zag asigură expulsia eficientă apietrelor sau altor obiecte. În acelaşitimp, anvelopa rezistă mai bine la im -pact lateral sau la alte surse de stres.

Noul ST:01 Base garantează unşofat confortabil, dar şi forţă şi flexi -bi litate, mulţumită materialelor folositepentru talon şi tehnologiei HBW (HexaBead Wire). Talonul ranforsat (protejatprintr-o margine metalică) creşte re -zis tenţa la impactul lateral, chiar înca zul unor condiţii extrem de severe,iar cu ajutorul HBW se obţin stabilitateter mală, durabilitate, dar şi o îm bu nă -tăţire semnificativă în ceea ce priveştereşapabilitatea.

Pirelli prezintă modelul ST:01 Basepentru remorci şi semiremorci

Valoarea performanţeiProiectat pentru a acoperi distanţe lungi şi a minimiza costurile,ST:01 Base întâlneşte toate cerinţele transportului modern,ale remorcilor şi semiremorcilor pe distanţe medii - lungi.

ST:01 Base este disponibil îndimensiunile 385/65 R22.5 şi 385/55R22.5. Este cotat „A” în ceea cepriveşte frânarea pe umed şi „B”privind eficienţa energetică,zgomotul extern ajungând la 73 dB,în linie cu normele UniuniiEuropene.

PU

BLIC

ITATE

Altă Mărie,altă pălărieNoul FE este mai uşor de condus

decât precedenta generaţie, fiind oma şină de distribuţie, cu precădereur bană. Oferă un mediu plăcut pentruşo fer, condiţiile de lucru ale acestuiafiind îmbunătăţite datorită unor instru -men te noi, mai clare şi a noilor scauneergonomice. Scaunul ranforsat şisistemul său de ancorare în podeaajută la îmbunătăţirea siguranţei încaz de accident. Cabina Volvo FE areun interior spaţios, cu caracteristicibine stabilite, ce transformă camionulîntr-un spaţiu relaxant, plăcut pentru

lucru. Accesul în cabină se face ușorchiar și pe timp de noapte, grație ilu -mi nării opţionale a scării, disponibilăsub formă de lampă în cadrul inferioral uşii. Mânerele accesibile şi celedouă trepte antiderapante facilitează,la rândul lor, intrările şi ieşirile regulatedin cabina vehiculului. Noile scauneergonomice reprezintă o caracteristicăcheie a celei mai noi versiuni de in te -rior al cabinei Volvo FE, cu ancorareîm bunătăţită, tetiere şi centuri de sigu -ran ţă integrate. Materialul nou al tapi -ţeriei prezintă rezistenţă sporită la mur -dărie. Atât scaunul şoferului, cât şiscaunul pasagerului pot fi reglate con -form necesităţilor. Volanul poate fi și

el reglat în poziţia preferată şi are undia metru de 460 sau 500 mm. Laexplo rarea cabinei am descoperit unspaţiu generos pentru depozitareaobiec telor personale, compartimentede depozitare în panoul de bord, înuşi, pe plafon, între scaune. În plus,există opţiunea de a adăuga şi maimulte spaţii de depozitare, dacă suntinsuficiente cele standard. Confi gu ra -ţia panoului de bord şi a grupului deinstrumente facilitează accesul la in -formaţiile esenţiale, iar elemente pre -cum viteza, turaţia, combustibilul şinive lurile de ulei sunt vizibile instan -ta neu, ajutând șoferul să își planificecu uşurinţă cursa. Este disponibilă ogamă de opţiuni audio, de la conexiuniUSB, CD playere şi mp3 până la frec -venţe radio, cu funcţie hands-free in -tegrată şi telecomandă pentru confor -tul șoferului. Unitatea de climatizaremenţine temperatura cabi nei la nivelulpotrivit, cu sau fără utili zarea siste -mu lui de aer condiţionat. Există treiop ţiuni diferite de cabine spaţioasepentru noul FE. Cabina de zi este ceamai compactă dintre cele trei variante,iar cabina confort poate fi echipatăsau nu cu pat. Cabina de dor mit, care

iulie 2014 ......................................................................................................................................................

DR

IVE

TE

ST

27...................................................................................................................................................... iulie 201426

DR

IVE

TE

ST

Noul Volvo FE,în pas cu modaEuro VI

Unul dintre cei mai noi membri ai familiei Volvo, modelul FE, lansatanul trecut, a ajuns în România prin intermediul Volvo Trucks,participând la o serie de evenimente destinate clienţilor şi celordornici să vadă cea mai nouă tehnologie Volvo.

P rima generaţie a modelului FEa fost lansată în 2006, iar anultrecut a fost prezentată publi -

cului cea de a doua, Euro VI. Aceastainclude o combinaţie de tehnologii şiser vicii, operatorul și șoferul putândsă se concentreze asupra activitățilorlor principale, în timp ce Volvo Trucksare grijă de vehicul.

Design complet nouDesign-ul exterior oferă noii ge ne -

rații FE o personalitate distinctă, con -fe rindu-i un aspect modern şi opti mi -

zându-i suplimentar funcţionalitatea.Lămpile specifice în V cu tehnologieLED reprezintă una dintre carac te ris -ti cile cel mai uşor de recunoscut peşo sea. Farurile și luminile de zi distinc -te subliniază, de asemenea, legăturade rudenie cu celelalte modele noi decamioane Volvo. Acestea se regăsescin tegrate în noua bară de protecție,care este compusă din trei piese, cucolțuri din oțel, pentru o durabilitatesu plimentară și reparații ieftine, îneven tualitatea unor coliziuni sau zgâ -rie turi minore. Sigla frontală este acumpo ziționată ceva mai sus, sub parbriz,

iar datorită secțiunii întunecate de subparbriz, cabina pare mai joasă, ajutândla crearea unui aspect modern carese integrează bine în trafic. Grila fron -ta lă, de tip fagure, îmbunătăţeşte ad -mi sia aerului, ceea ce facilitează o ră -cire mai bună a motorului şi procesulde tratare ulterioară a gazelor de eşa -pa ment. Exteriorul cabinei Volvo FEare un design aerodinamic şi este uşorrotunjit pentru a diminua rezistenţa laînaintare. Pe lângă faptul că reducecon sumul de combustibil, acest lucruspo reşte, de asemenea, ma ne vra bi -li tatea autocamionului.

VOLVO FE 320Motorizare: D8K320, 6 cilindriCilindree: 7,7 lPutere: 320 CP/2.100 rpmCuplu maxim: 1.200 Nm/1.050 - 1.600 rpmGreutate proprie: 10.080 kgSarcina maximă: 18.000 kgDimensiuni (lungime/lățime/înălțime) mm: 10.000/2.200/3.600 mmAmpatament: 5.500 mmRaza bracaj: 9.500 mm (max. 10.200 mm)

Spații de depozitare amplasatepe ambele laterale ale mașinii.

Cabinaspațioasă oferăun mediu plăcut

pentru șofer

iulie 2014 ......................................................................................................................................................

LA

NS

AR

E

29...................................................................................................................................................... iulie 201428

DR

IVE

TE

ST

Volvo Trucks I-Shift Dual ClutchDublu ambreiaj,dublu avantajVolvo Trucks a anunțat lansarea sistemului I-Shift Dual Clutch, primatransmisie de pe piaţă cu sistem de ambreiaj dublu pentru vehiculelede mare tonaj. Datorită schimbărilor de viteze servoasistate, fărăîntreruperi în transmiterea forţei de tracţiune, cuplul este menţinut, iarautocamionul nu pierde viteză în timpul schimbării treptelor. Pentru şofer,efectul constă într-o înaintare mai confortabilă şi mai eficientă pe drum.

„Î n situaţiile în care este ne ce -sar să se schimbe des trep telede viteză, de exemplu pe dea -

luri sau pe drumuri cu numeroase ser -pentine, condusul camioanelor cu I-ShiftDual Clutch ajunge la un nou nivel.Suntem foarte mândri să oferim aceastăinovaţie clienţilor noştri“, spu ne ClaesNilsson, Preşedinte Volvo Trucks.

Două trepte selectatesimultanI-Shift Dual Clutch este o trans mi -

sie alcătuită din doi arboriprimari şi un am breiaj du -blu. Aceasta în seamnă căpot fi se lec tate si mul tandouă trep te de vi teză.Ambr e ia jul este cel carede ter mi nă treapta deviteză activă. I-Shift DualClutch se bazea ză pe teh -nologia I-Shift, dar ju mătateafrontală a cutiei de viteze afost reproiectată şi cu prin deacum piese com plet noi.

„Atunci când conduceţi,aveţi sen za ţia că folosiţi douăcutii de viteze. Când este selec -ta tă una dintre trepte într-o cutie deviteze, următoarea treap tă este dejapregătită în cealaltă cutie. Datorită ce -lor două ambreiaje, schim barea trep -telor de viteză se rea lizează fără nicioîntre ru pere în trans mi terea forţei detrac ţiune. Rezultatul este menţinerea

cu plului motorului şi sporirea sem ni -fi cativă a confortului în timpul con du -sului“, spune Astrid Drew sen, managerde produs pentru lanţuri cinematiceîn cadrul Volvo Trucks.

Sistem disponibil dintoamna anului 2014Transmisiile cu ambreiaje duble

sunt deja utilizate pe autoturisme, darVolvo Trucks este primul producătordin lu me care oferă o soluţie similară

pen tru vehi cu lele de mare tonaj pro -duse în serie.

„Pentru autocamioane, această cu -tie de viteze va îmbunătăţi extrem de

mult dinamicitatea. Cu cât este mai greutrans portul şi cu cât sunt mai di fi cilecon diţiile de operare, cu atât mai multveţi beneficia de facilităţile I-Shift DualClutch. Schimbările de viteze ser voa -sis tate, care nu au întreruperi în trans -mi sia forţei de tracţiune, facili tea ză de -pla sarea în trafic, în special pe traseepro blematice. Rezultatul este un condusmai relaxat şi mai sigur“, spune AstridDrewsen.

I-Shift Dual Clutch va fi disponibilpe Volvo FH cu motoare Euro 6 D13de 460, 500 şi 540 cai putere, în ce -

pând cu toamna anului 2014.

Eficiențăși confort

I-Shift Dual Clutcheste deosebit de eficientîn transportul de cursălun gă, în condiţii care ne -ce sită nume roa se schim -bări de viteze, de exem -plu, pe dea luri sau pe

dru muri cu nume roa seser pentine sau când vă de -

pla saţi prin oraşe cu sen surigiratorii şi semafoare. De ase -

menea, I-Shift Dual Clutch faci li teazăîn mod deosebit trans portul de bu nurimo bile sau lichi de, cum ar fi trans portulde animale şi transportul de li chi de, de -oa re ce schimbările impercep ti bile devite ze con duc la mişcări mai re duse alebu nu rilor. Mulţumită trans mi terii eficientea puterii din sistemul I-Shift Dual Clutch,se reduce pericolul de blocare pe dru -muri alunecoase sau ac ci den ta te, deexemplu, în cazul trans portului forestier.

Un alt avantaj major oferit de nouatrans misie este îmbunătăţirea con -fortu lui şoferului. „Pe lângă un condusefi cient, schimbările line de vitezeînseam nă şi un mediu mai silenţiosîn in teriorul cabinei“, spune AstridDrewsen.

Raluca MIHĂ[email protected]

I-Shift Dual Clutch- I-Shift Dual Clutch poate fi descris ca două cutii de viteze interconectate. - Când este activă una dintre cutiile de viteze, următoarea treaptă de viteză este

preselectată în cealaltă cutie. - În timpul schimbării vitezelor, prima cutie de viteze este decuplată în acelaşi

moment în care este cuplată cea de-a doua cutie, astfel încât treptele de vitezăsunt schimbate fără întreruperi în transmiterea forţei de tracţiune.

- Noua cutie de viteze are o lungime cu doar 12 cm mai mare decât o unitateI-Shift obişnuită.

- I-Shift Dual Clutch poate schimba orice treaptă, fără întreruperi în transmitereaforţei de tracţiune, cu excepţia schimbării gamei, care se efectuează doar latrecerea de la treapta a 6-a la a 7-a.

este mai mare, este pre vă zută în -totdeauna cu un pat, oferind un spaţiugeneros pentru odihnă şi rela xare.

Motorizare de nouă generațieMotorul, complet nou, cu 6 cilindri,

poartă numele de D8 și este primul dinseria de propulsoare Euro 6. Cilin dre -ea acestui motor este de 7,7 l și estedisponibil în trei variante de putere,de 250, 280 și 320 CP, și oferă uncuplu maxim de 950, 1.200 respectiv1.500 Nm. Reducerea emisiilor deCO2 cu aproape 80% şi a particulelorcu aproape jumătate s-a dovedit opro vocare dificilă, mai ales că nu s-adorit a se face compromisuri în ceeace priveşte performanţele motorului.

Aceste motoare respectă noile cerinţeEuro 6, iar consumul lor de combustibileste similar cu cel al motoarelor Euro5. Soluţia tehnologică pentru respec -ta rea normelor Euro 6 este o combi -na ţie între Reducerea Catalitică Selec -tivă (SCR) şi geometria turbo variabilă,dintre un sistem EGR cu răcire şi unfiltru de particule. Pe lângă noul motor,FE poate beneficia, opțional, de trans -misia I-Shift, ce poate fi optimizată cuopțiune specifică distribuției. Tot la ca -pitolul noutăți, remarcăm și faptul căprogramul electronic de stabilitate,ESP, se află acum în dotarea stan -dard. Datorită transferului rapid decuplu la turaţii mici, noul FE este re -co mandat deplasărilor rapide, con for -tabile şi sigure în oraşe şi suburbii.Manevrabilitatea sporită ajută şoferii

să respecte programele strânse şisarcinile multiple de transport.

Impresii de drumGrație Volvo Trucks România, am

putut ieși „la o tură“ cu noul FE, să pu -tem face o comparație reală între ci -frele de pe hârtie și traficul autohton.Modelul FE testat a fost echipat cu ostructură realizată de către carosierulsue dez AB SKAB. Din punct de vede -re al motorizării, am fost privilegiați șiam dispus de motorul de 320 CP,conectat la transmisia I-Shift. Acestași-a arătat forțele pe parcursul celoraproximativ 55 km parcurși, pe traseulVolvo România (Bolintin) - AutostradaA1 - Bd. Iuliu Maniu (București) - PodulGrant - Calea Griviței - Șos. Chitilei -Șos. de Centură Vest - Autostrada A1- Volvo România. Conform sistemuluide monitorizare aflat pe mașină, peprimul segment de drum, de la sediulVolvo până la intrarea în oraș, am avutun consum mediu de 21,2 l/100 kmcu o viteză medie de 57,2 km/h. Ur -ban, consumul a ajuns la 31,5 l/100 kmiar media de viteză la 14,4 km/h, iarde la intrarea pe centura Vest pânăînapoi la sediul Volvo consumul mediua fost de 19,7 l/100 km. Trebuie sămenționăm că ultimul segment dedrum a fost unul aglomerat, ținând contși de lucrările de modernizare acenturii. Consumul mediu înregistratde echipa Ziua Cargo pe acest traseus-a situat la 23,5 l/100 km. Aceeașimașină, condusă de demo-driver-ulVol vo pe un traseu relativ similar, a în -registrat un consum de 20,6 l/100 km.Camionul a fost încărcat la capa ci tateamaximă, masa totală fiind de 18 t.


Aerodinamicitatea a fostcrescută grație unui micartificiu în partea din spate/susa spațiului de marfă.

Pentru că este un vehicul dedistribuție urbană, vizibilitateatrebuie să fie foarte bună.

fran cez a plecat acasă de la aceastăce remonie cu un trofeu care poartăde numirea de „Slice” (Felie), ce îl in -clude în direc torul D&AD, care listeazăcei mai buni profesioniști ai anului dindomeniul designului și care urmeazăa fi pu bli cat în luna septembrie 2014.

Un aspect remarcabilReamintim că designul noii game

Renault Trucks se distinge printr-ogrilă a radiatorului trapezoidală, careamintește de simbolul Pi. Aceasta se

re găsește, cu diferite variațiuni pe te -mă, de-a lungul întregii game, creândo coerență vizuală între diferitele vehi -cu le, ca și blocurile optice și semnali -za toarele, cu forma lor de bumerang.Crea te în momentul proiectării mode -lu lui T pentru distanțe lungi, acestelu mini în formă de bumerang sunt re -zul tatul unei dezvoltări intense. Oastfel de poziție avansată și în reliefa blocului optic n-a mai fost până a -cum văzută pe un camion. Acest de -sign permite eli minarea deflectoarelor,deoarece, prin redirecționatea fluxului

de aer, acestea curăță ușile în modperfect. Mai mult decât atât, acesteautilizează o tehnologie unică, carepermite ilu mi narea întregii suprafațea sem na lizatoarelor cu un numărminim de LED-uri. În fine, forma lor debume rang conferă vizibilitate maximăvehi cu lelor venind din spate asupralumi ni lor de semnalizare.

Echipele Centrului de Design al Re -nault Trucks au avut grijă ca fiecaredin tre elementele camioanelor să sepo trivească pe deplin cu linia întreguluive hicul. De exemplu, mânerele ușilorsunt mari și solide și pot fi acționate șipurtând mănuși. La interior, volanul areun diametru mare și comanda frâ neielectronice de parcare este bine di -men sionată și oferă o priză con fortabilă.Interiorul ușii - adesea un detaliu careeste trecut cu vederea - a fost proiectatcu o grijă particulară, în special înpartea de jos, primul loc pe care îl vedeșoferul atunci când se urcă la bord.

Dar pentru un cărăuș, un camiontre buie să fie în primul și în primul rândun centru de profit. Ca recu noaș tere aacestui lucru, Renault Trucks și-a pustoată experiența în efortul de a seasigura că vehiculele vor avea cel mairedus consum de combustibil posibil.Cabina a fost întâi de toate pro iectatăpentru a fi pe cât de efi cientă posibildin punctul de vedere al aerodi na -micității. Deși se trage din ADN-ul luiMagnum, cu o cabină po ziționată dea -supra platformei tehnice, a beneficiatde multă muncă asupra detaliiloraerodinamice. Astfel, echipa condusăde Hervé Bertrand a mers pe un parbrizînclinat, cu un stâlp A la 12 grade și ocabină de formă trape zoidală, cu 30cm mai lată în partea pos terioară,pentru a îmbunătăți pene trarea aerului,în același timp conec tând perfectvehiculul cu trailerul. Ca bina a fost apoitestată într-un tunel de vânt, la scală1/4, apoi la dimen siu ne normală, pentrua valida aceste alegeri și pentru aajusta detaliile designului.

Designul noii game Renault Trucksreflectă ceea ce aceste camioane suntîn esență: instrumente proiectate pen -tru o misiune pe care trebuie să o du -că la îndeplinire cât mai eficient posibil.Și nu încearcă să se ascundă. Își afir -mă statutul și misiunea pe care trebuiesă o îndeplinească. „Am proiectat a ces -te camioane în ideea de a genera sen -timentul de mândrie”, concluzionaHervé Bertrand la lansarea noii game.„Mândrie din partea celor care le con -duc, mândrie din partea celor care ledețin, mândria de a folosi un instrumenteficient pen tru a îndeplini o misiuneesențială pen tru societate, și anumeaceea de a transporta bunuri.”


iulie 2014 ......................................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

31...................................................................................................................................................... iulie 201430

EV

EN

IME

NT

P lin de personalitate și focalizatpe eficiența energetică, de -signul noii game Renault

Trucks este marcant și a câștigatimediat apro barea publicului, primindrecent mai multe distincții în Italia șiMarea Bri tanie din partea trans por -tatorilor și profesioniștilor îndomeniul designului.

În Italia, Hervé Bertrand,directorul departamentului dedesign al Renault Trucks, afost declarat „Omul Anului2014” de către publicația deprofil „Il Mon do dei trasporti”.Aceasta este pen tru primadată când juriul, alcătuit dinprofesioniști din domeniultrans por tu rilor de mărfuri, aa cor dat acest pre miu unui de -si g ner. Juriul a subliniat con -tribuția adusă de HervéBertrand în afirmarea roluluiim portant pe care designul îljoacă în sectorul vehiculelorcomerciale, subliniind toto da -tă evoluția stilistică antrenatăde către această nouă gamă.În cadrul ceremoniei de de -cernare a premiului, HervéBertrand a subliniat modul încare au evoluat ne cesitățileclienților, influențând și in -spirând vehiculele din nouagamă Renault Trucks, caresunt toate fo ca li zate pe re du -cerea consumului de energie.

Apoi, în luna mai, pro fe -sio niștii de sig nului britanic,

reuniți în cadrul pres tigioasei BritishDesign & Art Direction (D&AD), au re -compensat la rândul lor efortul in ves -tit în dezvoltarea Renault Trucks T.Fondată în 1963, D&AD a fost creatăsă răsplătească și să pro mo vezelucrări de design originale și ex -

traordinare cu impact global. HervéBertrand a participat la cea de-a 52-aceremonie de decernare a premiilor înLondra, ca re pre zentant al RenaultTrucks, com panie no mi na li zată la ca -te goria De sign Industrial. Directorulcen trului de design al producătorului

Designul noii game Renault Trucks RecunoaștereinternaționalăDesignul atipic al noii game Renault Trucks delimitează clarcamioanele producătorului francez de vehiculele celorlalțifabricanți. Iar acesta este opera echipei de la Centrul de DesignRenault Trucks, sub bagheta directorului acestuia, Hervé Bertrand,care a fost desemnat „Omul Anului” de către revista italiană „IlMondo dei Trasporti”. De asemenea, el a mai primit un prestigiospremiu în cadrul British Design & Art Direction (D&AD) Awards.

Hervé Bertrand,Renault Trucks Design

DirectorNăscut în Paris, în anul 1966, HervéBertrand și-a petrecut copilăria înAmerica de Sud. Și-a descoperitpasiunea pentru artă și designdatorită filmului The Fountainhead,cu Gary Cooper în rolul principal.Luând decizia de a devenidesigner, și-a început studiile laȘcoala de Artă Industrială dinHelsinki. Aspectul organic aldesignului finlandez a fost fundațiacercetărilor pe care le-a efectuat în

cadrul unor companii cunoscute cum ar fi Hyundai (Coreea de Sud) șiHuman Factors din New York. După aceste experiențe, s-a mutat în Europa,alăturându-se echipei Seymour Powell, unde a dezvoltat o gamă largă deproduse, inclusiv echipamente din domeniul auto. Director aldepartamentului de design al Renault Trucks în ultimii zece ani, el a fost celcare a pus bazele Centrului de Design din Lyon. Aici a orchestrat, alături deechipa sa, designul noilor game Renault Trucks, prin intermediul unor alegeride natură să îndeplinească noile necesități și dorințe ale clienților în ceea ceprivește robustețea și eficiența energetică a vehiculelor.

iulie 2014 ...................................................................................................................................................... 33...................................................................................................................................................... iulie 201432

PR

EM

IER

Ă

D e la viziune, la realitate - Ca -mi onul Viitorului 2025 de laMercedes-Benz oferă o per -

spec tivă realistă asupra evoluțiilortrans portului de lungă distanță. În zeceani de acum înainte, camioanele vorputea circula autonom pe autostrăziledin Europa, iar șoferii vor deveni maidegrabă manageri de transport, des -fă șurându-și activitatea în posturi delucru mobile, moderne. Eficiența trans -por turilor va crește, traficul va fi maisi gur, iar emisiile de CO2 se vor re duceși mai mult.

Camionul Viitorului 2025 de laMer cedes-Benz nu este numai un ca -mion, ci un adevărat sistem de trans -port, care a fost deja pus la încercarela viteze de operare de până la 80km/h în condiții normale de trafic peau tostrada germană A14. Studiul com -plet va fi dezvăluit de către constructorîn cadrul IAA Hanovra din luna sep -tem brie.

SF nu maieste ficțiuneTehnologia se dezvoltă în ritm ac -

ce lerat, comunicațiile prin satelit, inter -ne tul și sistemele robotizate permițânddeja o comunicare eficientă nu numaiîntre persoane, ci și între sisteme. Cual său „Pilot de Autostradă”, CamionulViitorului 2025 profită în mod inteligentde aceste dezvoltări, comunicând cumediul în așa fel încât să se deplasezeau tonom, fără (prea multă) intervențieumană. În viitor, conectivitatea și ma -

na gementul datelor esențiale, pe unvehicul croit special pentru necesitățileunui client singular, vor fi factori cheie.

Drumul este deschis prin inter me -diul unor sisteme deja disponibile, cumar fi cel de control al proximității, stop-and-go, Active Brake Assist 3, LaneKeeping Assist și hărțile tridi men sio -na le pentru sistemul predictiv de con -trol al lanțului cinematic. De ase menea,sunt deja funcționale și o serie deproduse telematice FleetBoard, de lacele de management al vehiculului șial transportului, până la aplicațiile pen -tru șofer și operator. Astfel, ur mă to rulpas este logic: în prezent, aces tea suntinterconectate și extinse, inte grând ca -me re de luat vederi și senzori. Acesteasunt completate de sisteme de comu -nicare între vehicule și cu infrastructura(V2V și V2I), pre cum și de o hartădigitală. În acest fel, camionul viitoruluiva fi conectat la toate aspectelemediului din care face parte.

Actros -element de bazăCamionul Viitorului 2014 are la

bază un model care nu mai are nevoiede nicio prezentare: MB Actros 1845.

Vehiculul este echipat cu un motorcapabil să dezvolte o putere maximăde 449 CP și un cuplu de 2.200 Nm.Pu terea este transferată prin inter me -diul unei transmisii complet automa -ti zate PowerShift 3, cu 12 trepte, careeste deja echipament standard. Mo -delul de trailer aerodinamic a fost pre -zentat în premieră de către Mercedes-Benz în urmă cu doi ani, la aceeașiex poziție de la Hanovra, și este capa -bil să scadă consumul de combustibilal întregii combinații cu până la 5%.

În cadrul testelor pe autostradă,Ca mionul Viitorului 2025 este încăaco perit cu folie adezivă alb-negru,care ascunde contururile exterioare,interiorul fiind la rândul său protejatde privirile indiscrete. Numai câtevamonitoare oferă o idee asupra faptuluică acesta nu este numai un post decon ducere, ci un birou de lucru al viito -ru lui manager de transport.

Nu ne rămâne decât să așteptămcu nerăbdare expoziția de la Hanovradin această toamnă pentru a desco -peri în întregime spectaculoasa versiu -ne finală a acestui model al viitorului.


Camionul viitorului Mercedes-Benz 2025

Vehicule autonomepe autostradăLa începutul lunii iulie, Mercedes-Benz a prezentat în premierămondială un sistem de trafic al viitorului, mai eficient, mai sigur și,cel mai important aspect, autonom. Sistemul „Highway Pilot” afost testat deja pe autostrada A14 în apropiere de Magdeburg,Germania. Alături de acesta, producătorul german anunțălansarea, la IAA Hanovra 2014, a studiului de design și tehnologieMercedes-Benz Future Trucks 2025.

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILOR

PPIIAAȚȚAA DDEE FFRRIIGG

SSeemmnnaallddee aallaarrmmăă!!

...................................................................................................................................................... iulie 201434

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

iulie 2014 ......................................................................................................................................................

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILOR

35

R omânia a aderat în 1998 laAcordul privind transportul măr -furilor perisabile (ATP), prin in -

termediul Ordonanței 75/1998. În luminaOrdinului de Ministru al Trans porturilorîn vigoare, toate vehi cu lele care ac ti -vează în domeniu ar trebui să fie agre -ate ATP, a explicat Cris tian Bucur, ŞefDepartament Omo logări Individuale șiInspecţii Tehnice în cadrul RAR. El aprecizat că, în prac tică, Registrul AutoRomân nu este foarte implicat în acestdomeniu, întrucât nu există solicitări dinpartea transportatorilor, iar atribuţiileautorităţii se vor reduce şi mai mult dupăce va fi eliminată obligativitatea ca in -spec ţia tehnică periodică pentru vehi -cu lele agreate pentru transportul măr -fu rilor perisabile să fie realizată înex clu si vi tate la RAR, conform unuiproiect de act normativ aflat pe circuitulde aprobare la Ministerul Transporturilor.

„La solicitarea transportatorilor, s-adecis eliminarea din legislaţie aobligativităţii ca vehiculele autorizateATP să efectueze ITP doar la RAR.Modificarea OG 81 se află în fază deproiect şi estimez că, în 2-3 luni, va fipu blicată în Monitorul Oficial“, a men -ţio nat Cristian Bucur.

Concret, autorizarea ATP se obţinepentru primii 6 ani după fabricaţia su -pra structurii direct de la producător,pen tru ca, ulterior, să poată fi prelun -

gi tă pen tru perioade de 3 ani. La niveleuro pean, se acceptă de către ceicare rea li zează aceste autorizări douăastfel de pe rioade de prelungire a câte3 ani şi, în cazuri excepţionale, o atreia, consi de rându-se că, după trece -rea acestei pe rioade, materialele folo -si te îşi pierd calităţile. „În Olanda, deexemplu, nu se ac ceptă transportulde mărfuri perisabile cu suprastructurimai vechi de 10 ani“, a subliniat ŞefulDe partamentului Omo lo gări Indivi dua -le și Inspecţii Tehnice în cadrul RAR.

Aproape 50%din semiremorci suntmai vechi de 12 aniCum arată, în acest context, ta -

bloul vechimii parcului de transport cutemperatură controlată?

Aproape jumătate din se mi re mor -cile grele frigorifice aflate în evidenţaRAR datează din 2002 sau din pe -rioa da anterioară, ceea ce înseamnăcă au depăşit sau vor depăşi în curândtermenul de 12 ani, după care nu ar

mai trebui folosite, în mod normal,pen tru transportul de mărfuri perisa -bile. Circa 30% din autovehiculele fri -gorifice de până la 3,5 tone se află înaceeaşi situaţie, lucru valabil şi pentrucele cuprinse între 3,5 şi 12 t.

Cu toate acestea, cei care acti vea -ză în piaţa de frig afirmă că, la nivelnaţional, organele de control ale statuluinu fac niciun fel de verificări privindautorizarea ATP a vehiculelor. De altfel,

în România, nu mai exis tă decât douăcompanii care sunt acre ditate săcertifice acele prelungiri de 3 ani aleautorizărilor ATP, după ce altele audecis să renunţe la aceas tă activitate,pentru că piaţa nu este in teresată decâtîntr-o foarte mică mă su ră să plăteascăo autorizare pe care nu o verificăaproape nimeni... poate uneori doarclienţii, însă, de multe ori, nici măcarei, în fuga neîncetată după cel mai mic

tarif. În momentul în care vor avea locevenimente neplăcute pe piaţă, cândsănătatea populaţiei va fi afectatăpentru că nu a fost res pectat lanţul defrig (ceea ce un ve hicul vechi nu maipoate şi cu atât mai puţin unul care nicinu trece printr-o autorizare), cei carevor avea cel mai mult de suferit vor ficlienţii transpor ta torilor, inclusiv dincauză că nu şi-au verificat furnizorii şiau acceptat ser vicii la marginea legii.Iar data până la care semiremorca esteautorizată ATP este foarte vizibilă, fiindins crip țio nată în colţul stânga sus faţă.

„Având în vedere utilitatea pro du -se lor care se transportă în aceste con -diţii specifice, destinate consumuluiuman, organele de control ale statuluiar trebui să se implice, în avantajulîntregii societăţi, ca să se pună ordineşi să se îndrepte lucrurile. Lanţul defrig trebuie verificat la încărcare, petra seu şi la descărcare“, a conclu zio -nat Cristian Bucur.

Din păcate, prea puţină lume esteinteresată de condiţiile în care ajungbrânza și carnea pe raft...

Se pare că astăzi doar preţul con -tează, fapt care aruncă mulţi furnizoride transport într-o spirală a compro mi -su rilor, de unde repede îşi dau seamacă nu mai au cum să iasă. Iar repre -zen tanţii Statului par să uite care esterolul lor. Acela de a asigura un mediude protecţie pen tru companiile care în -cearcă să res pecte legea, n e lă sândatât de mult loc pentru sub ter fugii carepermit scă deri artificiale - şi neloiale! -ale tari fe lor. În fond, vorbim despre opia ţă care s-a obiş nuit cu sintagma„Sca pă cine poa te!“. Se pune însă între -ba rea: oare cine va pierde mai mult înfinal?...


Cristian Bucur,Şeful Departamentului

Omologări Individuale șiInspecţii Tehnice din

cadrul RAR„Agrearea iniţială ATP a vehiculelor seface, în mod normal, de cătreproducătorul vehiculului final, pentru operioadă de 6 ani. În toată aceastăperioadă, vehiculul respectiv nu mai arenevoie de niciun fel de certificare, chiar

dacă este înmatriculat în România. Există, ulterior, posibilitatea unormăsurători mai sumare, care scot în evidenţă menţinerea etanşeităţiisuprastructurii. Putem vorbi aici inclusiv despre nişte metode apreciate caempirice. De exemplu, se observă din interior dacă se vede lumina zilei sausuprastructura este udată cu furtunul pentru a se stabili dacă pătrunde apăînăuntru. După o astfel de verificare mai sumară, există posibilitateaprelungirii cu încă 3 ani a agreării iniţiale. Orice vehicul agreat dispune de unCertificat ATP şi de o placă aplicată pe vehicul.“

Vehicule înregistrate la RAR pentru transport de mărfuri perisabileN1 N2' N2" N3 O3 + O4 TOTAL FINAL

FRIGORIFICĂ 17511 4232 943 2531 7833 33050 33050IZOTERMĂ 15414 2109 296 4066 1131 23016 5493TEMPERATURĂ CONTROLATĂ 118 6 4 20 148 148

38691

Notă: este foarte probabil ca 15% dintre aceste vehicule să nu mai fie în parcul activ.

Ceea ce în Occident nu mai estesigur, la noi poate face carieră.Semiremorcile second-hand care numai pot fi autorizate în Vest pentrutransport de mărfuri perisabile suntachiziţionate de către companii dinţările mai puţin dezvoltate, undecontrolul nu pune accent pe acestaspect.

Semnal de alarmă!Parc vechi... riscuri în creştere. Tabloul parcului naţional devehicule frigorifice arată cel puţin îngrijorător, ţinându-se cont decerinţele la care ar trebui să răspundă suprastructurile caretransportă mărfuri perisabile. Dar certificatele de agreare ATP nusunt controlate în trafic de autorităţile cu atribuţii în domeniu. Aşacă... de ce să investeşti?!

Cum aratăFRC-ul

furnizorului tău?

...................................................................................................................................................... iulie 201436

VIA

ȚA

VĂ

ZU

TĂ

PR

IN P

AR

BR

IZ

A tât jocul cu mingea cât și con -dusul unei mașini solicită unnivel ridicat de abilităţi şi com -

petenţe profesionale, de inserții so -ciale multiple, uneori greu de observatsau de controlat.

Ambele sunt considerate de uniica un „rău necesar”. Adevărat sau nu,cum am trăi - cu toate relele spuse șinespuse - fără ele? Cum ar fi viațanoas tră fără fotbal? Cum ar arăta lu -mea fără Champions League sauCam pionatul mondial? Cum am puteasă ne descurcăm fără transporturileru tiere? Din fericire, nici fotbalul și nicitransporturile rutiere nu vor dispăreavreodată.

Viața merge înainte...Important este să știm cum abor -

dăm fenomenele, cum putem să neferim de excese și riscuri, cum să echi -li brăm și să controlăm ceea ce estebun și necesar de ceea ce ne esteostil și defavorabil. De aceea cândvor bim de transporturile rutiere, ca șidespre fotbal, să nu uităm că de ges -tio narea corectă, eficientă a activității,a resursei umane depinde succesul.Și dacă în fotbal, după un meci pier -dut, jucătorii declară: „a fost un acci -dent, în fotbal se poate întâmpla oricui,viața merge înainte“, din păcate, întransporturi, unii șoferi implicați în acci -dente rutiere, indiferent că sunt sau nuvinovați, nu mai pot declara că “viațamerge mai departe!”

Iată unul din multele motive careimpun gestionarea riscurilor legate desănătate și securitate în muncă pentrucon ducătorii auto. Pentru trans por tu -ri le rutiere, gestionarea riscurilor pen -tru șoferi poate fi problematică dincauza faptului că aceștia lucreazăsinguri, într-o relativă izolare, departede casă, fiind nevoiți să facă fațăstresului din trafic cât și altor situațiidificil de controlat. Ges tionarea risculuise poate realiza cu succes dacă

patronii sau managerii de transport ținseama și de specificul concret alactivității, de caracteristicile psiho-fizice ale șoferilor și de modul în careaceștia își desfășoară ac ti vitatea.

Management adecvatAm legat transporturile de fotbal,

hai să mai facem o legătură și cu vre -mea. Suntem în plină vară, tempe ra -turile depășesc frecvent 30 de grade,așa că referindu-ne la specificul con -cret al activității - ca element în ges -tio narea riscului - să vorbim de trans -portul auto frigorific.

Acest tip de transport presupunecerinţe speciale de transport, necesităun echipament specializat, cunoştinţetehnice la un înalt nivel, atât din parteaoperatorilor de transport cât şi a con -du cătorilor auto.

Mai mult ca alte tipuri de transport,trans portul frigorific este supus uneilegislații speciale, conformă uneori șipentru anumite detalii ale transportului- transport frigorific, transport refri ge -rare, transport congelare, transport cutemperatură controlată.

Managementul acestui tip detrans port trebuie să găsească formu -lele cele mai adecvate pentru limitareanu mărului de manipulări, pentru a asi -gura continuitatea lanțului frigorific - ru -perea lanțului frigorific are impactnegativ asupra consumatorului și asă nătății publice. Iată doar două mo -tive care pledează pentru realizareaunor cursuri de instruire pentru ma na -gerii de transport.

Șoferi cu nervi tariLa rândul lor, conducătorii vehi cu -

le lor de transport frigorific nu trebuiesă fie doar şoferi profesionişti, ei tre -bu ie să poată efectua încărcări şi des -cărcări în condițiile specifice mărfii, săremedieze uneori și probleme tehnice,să posede anumite competenţe spe -

ci fi ce. Aceştia trebuie să livreze măr -fu rile la timp, indiferent de condiţiileme teorologice şi de trafic. Mărfuriletrans portate necesită atenţie şi res -pon sabilitate crescute. Activitatea peo mașină frigorifică induce șoferuluiun stres suplimentar datorat pe de oparte activităților pe care trebuie săle desfășoare pe parcursul cursei, auti lizării într-o mai mare măsură a mo -nitorizării la distanţă şi a tehnologieicomplexe, pe de altă parte situațiilorne prevăzute apărute pe traseu.

Dată fiind natura mărfurilor trans -portate cu temperatură controlată,șoferul trebuie să gestioneze bine tra -seul și timpii de odihnă. O întârziere de30 de minute sau o oră poate forțașoferul să ia o pauză de 11 ore sau de45 de ore în parcare, situație în careechipamentele de răcire func țio nea zăcu consum de combustibil su pli mentar,cu afectarea mediului. Pe lân gă stres,conducă to rul auto se confruntă și cupro bleme de ordin fizic. Zgomotul per -ma nent al instalațiilor de frig, chiar vibra -țiile aces tora, produc în timp o creșterea pra gu rilor senzoriale, se măreștetimpul de reac ție, oboseala se poateinstala pre ma tur. Starea de sănătate aacestor șoferi trebuie să fie perfectă.De ase menea, din punct de vederepsihic, șo ferul trebuie să aibă o bunărezis ten ță nervoasă, să aibă o adaptarebună la stres, inteligență emoțională și,nu în ultimul rând, să fie matur psi hic,responsabil, conștiin cios și adept alrespectării regulilor și regula men telor.

Fie că vorbim de fotbal, de trans -por turi frigorifice, fie că este vară saueste iarnă, succesul nu poate fi obținutdecât printr-un management adecvat.Cunoașterea posibilităților psiho-fiziceși instruirea adecvată a conducătorilorauto este o condiție a unui mana ge -ment eficient și de succes.

Psiholog pr. Cristian SANDUCabinet de psihologie autorizat

E-mail: [email protected]: 0744 657 898

Fotbal, căldurăși mașini frigorificeCând scriu aceste rânduri, „Copa do Mundo da FIFA Brasil 2014“ esteîn plină desfășurare. Pe lângă împătimiții jocului, deși nu au legăturăcu fotbalul, nu-l iubesc sau le este indiferent, milioane de oameniurmăresc meciurile și prestația jucătorilor. Despre fotbal se spunecă este un fenomen social. Despre transportul rutier că este onecesitate. Că vrem sau nu, fotbalul și transportul rutier sunt parteintegrantă a vieții noastre de zi cu zi. Cel din urmă, și vara, și iarna…

Schmitz Cargobull câștigăteren cu T.KM ONET.KM ONE este proiectat special pentru semiremorca S.KO COOLși înglobează experiența constructorului german pe segmentultransportului frigorific.

A stfel, Schmitz Cargobull dis pu ne de o gamăcompletă de so luţii pentru vehiculele fri go -ri fice, oferind operatorilor de transport posi -

bi litatea de a lucra cu un singur furnizor pentru toatecomponentele unităţii de transport cu temperaturăcontrolată.

Clienții au la dispoziție reţeaua eu ro peană deservice a Schmitz Cargobull și beneficiază de verifi -ca rea constantă a componentelor sistemului prininter me diul telematicii vehiculului, moni to ri za reacen tralizată şi controlul repa ra ţiilor.

Pentru transportatori, aceste măsuri înseamnăun grad mai mare de si gu ranţă, mai puțin stres,costuri mai mici şi o mai mare flexibilitate.

Fiabilitate în fiecare elementT.KM ONE a fost proiectat astfel încât

temperaturile necesare în interiorul remorcii să fiemenţinute în mod optim pe întreaga sa lungime.

Tehnologia din spatele unității de refrigerareconstă în controlul „inteligent“ al turației motorului,ală turi de dezactivarea parţială a pistonului com -pre sorului. Astfel, este păstrată temperatura in te ri -oară optimă reducându-se consumul de combustibil.

Designul vaporizatorului reprezintă o altă ca -racteristică inovatoare a T.KM ONE. SchmitzCargobull a echipat primul nivel cu mai puţine nervuride răcire. Acest design a per mis reducerea numă -rului de cicluri de de congelare cu până la 50% încom pa raţie cu vaporizatoarele con venţionale.

Unitatea de refri ge rare asigură o pu teretermică de 9.100 W, una dintre cele mai mariputeri de pe piaţă. În plus, trei ventilatoarepot fi conectate direct la furtunurile flexibileale sistemului de distribuţie a aeruluide sub capotă.

Schmitz Cargobull a dimen sio -nat pie sele pentru a obține ocreștere a intervalelor dementenanță.

Când remorca este par -c ată, uni tatea de refri ge -rare poate fi ali mentatăprin intermediul uneiprize A/C cu 5 pini,si tuată în parteain ferioară a uni -tăţii.

TrailerConnect Inter face este responsabilpen tru monitorizarea tem peraturii în inte rio rulzonei frigori fice, iar sistemul funcţionează cudoi sau, opţional, patru senzori de tem -peratură în interior.

Senzorii care măsoară umiditateaşi monitorizează nivelul com bus -tibilului în rezervorul de motorinăpot fi, de asemenea, integraţi însistem. Înregistratorul electronicde temperatură completeazăunitatea de controlTrailerConnect, care aco -peră o gamă de tem pe -raturi cuprinsă între-40°C şi +85°C.

...................................................................................................................................................... iulie 201438

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

A ceste operaţiuni necesită unset de cunoştinţe specifice,fără de care transporturile

spe cializate nu se pot desfăşura încon diţii de calitate și siguranță. Stareateh nică impecabilă a vehiculului pre -cum şi a sistemului frigorific nu repre -zin tă totul. Este necesară utilizareaco rectă a agregatului, trebuie respec -ta te reguli precise pentru încărcare,des cărcare şi aşezarea mărfurilor învehi cul şi, bineînţeles, trebuie cunos -cu te nevoile specifice pentru fiecaretip de marfă în parte.

„În primul rând, trebuie precizatfaptul că aparatele frigorifice sunt des -ti nate menţinerii temperaturii mărfurilorpe parcursul transportului, și nu mo -di ficării acestei temperaturi“, a arătatDecebal Ștefănescu, Director GeneralTERMOPORT.

Configurarea corectăSistemele frigorifice de ultimă ge -

ne rație oferă posibilitatea configurăriifuncţionării în funcţie de cerinţele spe -cia le ale unui anumit tip de marfă.Aceste configurări sunt simplu de ac -ce sat de către operator prin selectareadintr-o listă predefinită la Thermo King,denumită OptiSet.

De exemplu, setarea optimă pen -tru transportul bananelor (+12º C) con -figurează automat aparatul în modul„ventilație continuă“ şi „modulaţie detemperatură“, pentru a menține tem -pe ratura și umiditatea produselor câtmai aproape de valorile necesare.

Setarea pentru carne congelată(-20º C) configurează automat apa ra -tul în modul „Start/Stop“, respectivoprirea acestuia la atingerea valorii

programate și repornirea în cazulcreșterii temperaturii.

„Se recomandă ventilaţie continuăpen tru produse precum fructe şi legu -me proaspete, flori sau carne ne-pro -ce sată. Funcția «Start/Stop» este re -co mandată pentru: carne congelată,peş te congelat, lactate, dulciuri, pro -du se chimice“, a explicat DecebalȘtefănescu.

Un aspect foarte important estere prezentat de temperatura produselorla încărcare, care trebuie să fie pre -lua te la o valoare corectă, după ce aufost stocate corespunzător, pentru eli -mi narea căldurii produsului sau ceare zultată din respirație (pentru fructe,le gume, flori). În acest sens, este ne -

ce sară verificarea temperaturii produ -se lor de către transportator, la încăr -ca re. Bineînţeles, este necesar să fiecu noscută temperatura corectă depăs trare a fiecărui produs transportat.

Ambalarea șiîncărcarea corecteAmbalarea corectă este impor tan -

tă pentru protejarea calității mărfurilor.Pentru produse proaspete, trebuieutili zate cutii cu fante pe laterale. Pen -tru produse congelate, sunt folositecutii închise.

„Marfa trebuie aşezată pe paleţi,pe sub care să poată circula aerul.Folia de plastic, utilizată la susținereacutiilor pe palet, nu trebuie folosită înca zul produselor proaspete, deoareceaceasta va împiedica circulaţia aerului.Toto dată, în cazul produselor con ge -late, folia de plastic nu trebuie să aco -pere spațiul de circulație a aerului desub palet. Bucăţi de hârtie sau materialplastic pot bloca circulaţia aerului saupot fi aspirate în vaporizator, rezultândo răcire insuficientă şi creşterea tem -pe raturii în spaţiul de marfă. Întot dea -una, podeaua trebuie să fie liberă şi

fără reziduuri, pentru prevenirea ob -struc ţiei circulaţiei aerului“, a completatDecebal Ștefănescu.

Spaţiul de marfă trebuie să fiecurat şi lipsit de orice mirosuri pentrupre venirea contaminării în urma în -căr cărilor succesive a diverselor tipuride produse. De exemplu, ciocolatapoa te absorbi mirosul mărfurilor trans -por tate anterior (cum ar fi ceapă) şide aici poate rezulta alterarea ca li tății.

Reguli pe timpulîncărcăriiÎncărcarea produselor se reco -

man dă a se realiza rapid şi trebuie fă -cu tă în așa fel încât așezarea măr fu -ri lor să permită circulaţia unui flux deaer continuu, necesar stabilizării tem -pe raturii interioare la valoarea reco -man dată.

Perdelele frigorifice sau tubulaturade orientare a aerului sunt întotdeaunarecomandate la distribuţie. Totodată,este recomandată reducerea numă ru -

lui de deschideri de uși şi a duratei dedeschidere a acestora. Astfel, se men -ţine temperatura şi se previne schim -bul de căldură. Aerul din exterior mi -grează către interior şi aerul interiorcătre exterior. Se recomandă ca unîn trerupător de uşă să fie conectat lapa noul de comandă, pentru ca, înacest mod, aparatul să se opreascăau tomat la deschiderea ușilor.

„Aparatul trebuie oprit pe timpulîncărcării și descărcării pentru redu ce -rea intrării umidităţii şi căldurii în spa ţiulde marfă. Dacă aparatul este în func -ţiune când uşile sunt deschise, schimbulde căldură va fi foarte rapid, iar tem pe -ra tura va fi departe de valoa rea ne ce -sa ră“, a arătat Decebal Ștefă nescu.

Pentru menţinerea temperaturiioptime în compartimentul de marfă şi,toto dată, pentru creşterea eficienţei,este recomandat ca inclusiv paleţii săfie pre-răciţi înainte de încărcare.

De exemplu: pentru extragereacăldurii (răcirea) a 10 paleţi stocați la+25º C, este nevoie de 5.000 Watt casă poată ajunge la -20º C. Durata deextragere a 5.000 W pentru un sistemfrigorific pe o structură cu izolaţie FRC(congelare) este de 25 minute, timpde funcţionare care ar putea fi evitat.

Service național șiinternaționalPentru a micșora riscul întreruperii

lanţului frigorific, transportul în regimde temperatură controlată are nevoiede susținerea unei rețele de servicecompetente pe întreg parcursul.

În acest sens, clienților TER MO -PORT le sunt puse la dispoziție câtevatipuri de servicii: Inspection Plus,Maintenance Plus și Comfort Plus, prin -tre beneficiile acestora nu mă rân du-seși garantarea plăților reparaţiilor în afaraţării, oricând, la orice oră, 24/24h.

Pe teritoriul României, TERMO -PORT oferă o acoperire națională princele 6 puncte proprii de service, pre -cum și un management competentpen tru flotele de sisteme frigorifice.


Motivele pentru care produsele pot fi alterate petimpul transportului:

- Temperatura produsului incorectă, la încărcare- Proceduri incorecte de încărcare- Flux de aer insuficient- Izolaţie necorespunzătoare: variaţii termice mari- Setare incorectă a valorii temperaturii de lucru- Măsurarea incorectă a temperaturii la descărcare- Eroarea umană - şofer/depozit - Lipsa de cunoştinţe şi pregătire.

Verificaţi izolaţia dacă prezintăurme de condens. Acest lucru vaarăta dacă există probleme alecaroseriei şi/sau ale izolaţiei.

Anumite produse degajă căldură înspaţiul de marfă. Aceasta senumeşte respiraţie şi reprezintă unproces chimic prin care fructele şilegumele transformă zahărul şioxigenul în dioxid de carbon,umiditate şi căldură.

Recomandările TERMOPORTEconomia de combustibil și eficiența în transporturile cutemperatură controlată sunt parametri care pot fi influențați încăde la configurarea echipării vehiculului frigorific, respectiv tipulagregatului, tipul caroseriei, precum și opțiuni și accesorii aleacestora, în funcție de specificul activității.Utilizarea corectă a instalaţiei frigorifice, setarea acesteia înfuncţie de mărfurile transportate, încărcarea corectă suntelemente esenţiale atunci când discutăm despre transportul cutemperatură controlată.

PUBLICITATE

iulie 2014 ......................................................................................................................................................

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILOR

41...................................................................................................................................................... iulie 201440

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

T oate depozitele noastre suntconstruite sau adaptate (încazul în care sunt închiriate)

de către NG Concept, compania spe -cia lizată în acest sens la nivelul gru -pu lui, care dispune de un know-howno tabil în domeniu şi care aplică toateelementele care oferă plus valoare lanivelul fiecărui site, ne-a explicatLaurenţiu Duică, director comercialFM România. El a menţionat impo r -tanţa experienţei de peste 45 de anipe care grupul o posedă în ame na -jarea şi întreţinerea depozitelor şitrans portarea bunurilor cu temperaturăcon trolată, în condiţiile în care se puneaccent pe îmbunătăţirea continuă. „Amînceput să oferim, în România, serviciicu temperatură controlată pentruNestle, pentru ca ulterior să ne ex -tindem către industria farmaceutică.Iar a menţine temperatură controlatăîn camioane şi în depozite este unlucru pe care noi ne mândrim că îlfacem foarte bine. Respectăm regulileşi suntem mai catolici decât Papa.

Este un subiect foarte sensibil şi sun -tem în permanenţă capabili să demon -străm că lanţul frigorific a fost menţinutîn parametrii ceruţi de client“, a su bli -niat Laurenţiu Duică.

Grupul oferă servicii cu tempe ra -tură controlată în ţări precum Polonia,Franţa, Rusia, acoperind o gamă foar -te diversificată. De altfel, FM Logistica achiziţionat recent Univeg Logistic,una dintre cele mai mari de companiide logistică de fresh din Rusia, care,în prezent, poartă denumirea FMFresh. Univeg are acces la 6 depoziteclasa A, care deservesc clienţi impor -

tanţi precum Auchan, Billa, Selgros,Atak sau X5 Retail Group şi a dez vol -tat o mare reţea de transport pentrupro duse fresh cu temperatură con tro -lată. În acest context, grupul a avut ac -

ces la know-how privind sectorul fresh,la instrumente, dar şi la o echipă foartecompetentă, care poate asigura suportpentru a deschide un astfel de busi -ness şi în alte ţări. După achiziţia dinRu sia, FM Logistic a intrat, în scurttimp, în parteneriat cu Auchan pentruplat forma de fresh din Ungaria şi cuMetro în Polonia. Şi în România existăplanuri pe acest segment, cu atât maimult cu cât, la nivel naţional, FM trans -por tă de peste 10 ani mărfuri cu tem -pe ratură controlată de toate tipurile.

„Sunt sectoare foarte sensibile şide aceea punem accent pe înnoireatehnologiei, pe achiziţia de gene ra -toare sau instalaţii de ultimă generaţiecare produc temperatură controlatăpentru a fi în piaţă şi pentru a oferi unpreţ competitiv“, a mai arătat Lau renţiuDuică, subliniind că soluţiile de back-up sunt foarte importante. El a precizatcă depozitele sunt supuse, în plus,unui număr important de au di turi, carepică, de asemenea, în sar cina NGConcept.

De la mărfurialimentare... lamedicamenteFM Logistic oferă, deocamdată, în

Ro mânia, servicii de depozitare pepar te de mărfuri alimentare pe unsingur palier de temperatură contro -la tă, în timp ce pentru medicamentesunt asigurate trei astfel de paliere(-25 grade C, 2-8 grade C, 15-25 degrade C). Există sisteme de back-upîn depozite și, în cazul în care aparvariații de temperatură, devierile sunttransmise și către telefoane mobile.

„Pentru reducerea costurilor uni -tare, încercăm să optimizăm spaţiuldin depozit. Utilizăm sisteme IBS de -sign pentru remodelarea rafturilor,astfel încât să putem aşeza marfa peo suprafaţă cât mai mică. În fond, cri -teriile calitate-cost sunt cele după careclienţii din orice domeniu îşi selectează

fur nizorii“. Directorul Comercial FMLo gistic România a ţinut să subliniezecă toate investiţiile sunt făcute pe ter -men lung, compania nu îşi propune săscoată cu orice preţ profit în 3-5 ani.Aceleaşi principii se aplică şi în cazulflotei de semiremorci.

Reguli pentru o flotăimportantă cu dublătemperaturăFlota de semiremorci a FM Logistic

România este una dintre cele maiimportante la nivel naţional, după li -vra rea ultimelor 15 unităţi din iunie,par cul ajungând la 100 de unităţi.„Sun tem unul dintre pionierii intro du -cerii în România a semiremorcilor cudublă temperatură şi punem mare ac -cent pe menţinerea parcului în para -metrii corecţi de funcţionare. Facemrevizii la 6 săptămâni şi avem un con -tract cu service-ul care ne permiteinter venţia în 2 ore oriunde în Ro mâ -nia pentru remedierea problemelor.Considerăm că soluţiile de back-upsunt foarte importante pe segmentulde temperatură controlată“. LaurenţiuDuică a dat exemplul unui client careactivează în industria alimentară şi acărui materie primă trebuie transporta -tă între 0 şi 3 grade, orice fluctuaţiea temperaturii putând-o afecta.

Un atu în obţinerea de costuri com -petitive îl reprezintă semiremorcile cudublă temperatură, care permit o încăr -care optimă. „De obicei, trans por tămmărfuri la -25 grade C şi la tem peraturiîn tre 5-10 grade C, sau pro duse re fri -

ge rate şi mărfuri gene rale, pentru carefrigul nu este indicat, pentru că s-arumezi (ex. făina). Chiar dacă într-o pri -mă etapă vorbim despre costuri su -plimentare, pentru că semi re morcilesunt mai scumpe iar servi ce-ul maicostisitor, consolidarea măr furilor poateduce la costuri unitare mai reduse. Săumplem semiremorcile la capacitatemaximă este o luptă pe care o dămpen tru clienţii noştri. În cer căm, princon solidare, să aducem cât mai mulţifur nizori în acelaşi ca mion, ca să putemobţine costuri uni ta re mai mici, carepot susţine tarifele. Dar pentru aceastaavem nevoie de minţi foarte des chise,pentru că pro du sele nu vor besc întreele. În multe cazuri, însă, con curenţiinu doresc ca mar fa lor să fie trans -portată în acelaşi camion. În Poloniasau în Franţa, se realizează astfel deconsolidări cu un real succes. Am înce -put şi în Ro mâ nia, dar este necesarămultă muncă de convingere. Până laurmă, clienţii ar trebui să fie in te resaţide costuri şi de viteza cu care suntaprovizionate ma gazinele.“ Altfel, redu -ce rea costu rilor devine foar te com pli -cată, pentru că vorbim de spre echipa -men te destul de scum pe. Şi trebuieţinut cont de faptul că există un nivelminim de cost pe care, dacă vrei să îlreduci pen tru a oferi tarifele dorite declient, vor trebui făcute com pro mi suri,care, la un moment dat, vor deveni vizi -bile în activitatea pres tată.

„Din păcate, presiunea pe tarife adenaturat piaţa, care oferă astăzi nu -me roase exemple negative, inclusivprin utilizarea de semiremorci care numai sunt autorizate şi nici măcar numai pot fi autorizate pentru transportulde mărfuri perisabile. Sper, însă, căaceastă situaţie se va reglementa, maidevreme sau mai târziu, prin cerinţelecli enţilor“, a apreciat directorul co mer -cial FM Logistic România.


FM LOGISTICExperienţăinternaţională şicapacitate financiarăDetaliile fac diferenţa. Şi trebuie urmărite pe toate segmentele deactivitate pentru ca procesul de îmbunătăţire continuă să nu seoprească. Aici devin esenţiale cunoştinţele vehiculate la nivelulgrupului FM Logistic, unde reţeta după care evoluează lucrurileeste bine pusă la punct, începând de la construcţia depozitelor.

Elemente care pot face diferenţaîn obţinerea de profit

- Investiţii în echipamente noi, corect adaptate- Know-how- Îmbunătăţirea continuă a proceselor- Obţinerea unui preţ corect, în condiţiile definirii exacte a costurilor şi a

tarifelor în funcţie de acestea.

Laurenţiu Duică,director comercial FM

Logistic România:„Chiar dacă mulţi pot construidepozite şi pot achiziţionaechipamentele, esenţială estefuncţionarea corectă a proceselor.Numai astfel poţi fi mai rapid şimai bun decât ceilalţi. Know-how-ul ne permite să fim competitivi.“

„Avem un departament de audit încalitate, total independent. Totuleste verificat din acest punct devedere, iar faptul că suntemconsecvenţi în impunerea dereguli pentru a fi cu un pasînaintea cerinţelor clienţilorreprezintă principalul avantaj al FMLogistic în România şi nu numai.“

„Depozitele noastre suntconstruite de aşa manieră încât sămutăm foarte repede angajaţii şiutilajele dintr-o parte în alta.Vârfurile de activitate sunt astfelacoperite mult mai facil. Dacă estenecesar, inclusiv team-leaderiisunt mutaţi cu uşurinţă.“

„Văd frecvent în trafic semiremorci cu FRC-uriexpirate, iar transportatorii mi-au confirmat căsunt controlaţi cu privire la autorizarea ATPdoar peste graniţă.“

...................................................................................................................................................... iulie 201442

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

F lota de distribuţie a companieiva ajunge la sfârşitul acestuian la aproximativ 50 de unităţi

cu temperatură controlată, potrivit luiIonel Cipere, directorul Practicom.

Uşi adaptatela maşini„Foarte importantă este, din punc -

tul meu de vedere, monitorizarea tem -pe raturii în compartimentul de marfă.

Este motivul pentru care, suplimentar,noi monitorizăm deschiderea de uşi,un element care influenţează puternictemperatura“, a precizat el, explicândcă în cazul activităţii de distribuţie,ma gazinele sunt apropiate, iar la des -chi derea uşilor, temperatura este influ -en ţată, devenind aproape imposibil săajungi la un nivel corespunzător pentrumărfurile transportate. În acest con -text, la nivelul Practicom s-a decis în -lo cuirea uşilor clasice, care se deschidla spate, cu o uşă rabatabilă, dupămo delul uşilor de la garaj. „Şi uşile noi

res pectă regulile privind elementelede izolare specifice unui compartimentfrigorific, iar când maşina ajunge lama gazin, trage cât mai aproape deuşa de acces, deschiderea realizân -du-se din interiorul depozitului. Dispa -re, astfel, ruperea lanţului de frig, iarprin tr-o manevrare mai uşoară, secâş tigă câteva secunde la fiecare ma -gazin. 30-40 de secunde pot să în -sem ne foarte mult în cazul unei tem -pe raturi de peste 30 de grade C.“ IonelCipere a precizat că există inclusivper dele si liconice, în condiţiile în caretimpul în care uşa stă deschisă estefoar te mic. Astfel, perioada în caretem pe ra tura nu este respectată în mij -locul de transport devine inexistentă.

Monitorizare onlineşi accent pe„service level“Toată această activitate este moni -

to rizată online, direct din birou, de că -tre dispeceri. Concret, numărul dedes chideri este dat de numărul de ma -ga zine. „Le-am explicat şoferilor că, înrest, nu este permisă deschiderea uşi -lor şi că nu este indicat să îşi pună pa -

che tul de mâncare în departamentulfri gorific“, a arătat directorul Practicom.

În paralel, pregătirea şoferilor estefoarte importantă. „Punem accent pein struire. Chiar legislaţia te obligă săres pecţi o serie de reglementări înceea ce privește formarea profe sio -na lă. Noi am luat în serios aceste res -pon sabilităţi, având un angajat dedicatpentru training şi perioade de timppre văzute în programul şoferilor, înacest sens. Lucrăm la proceduri, leaducem la cunoştinţă, le prelucrăm. Iaratunci când apar situaţii de încălcarea procedurilor, analizăm cazul res pec -tiv, le comunicăm angajaţilor ce impacta avut, care sunt neajunsurile ce afec -tea ză firma în general şi în mod spe -cial pe ei. Dăm importanţă acestor as -pec te“, a mai spus Ionel Cipere. Înacest context, este aplicat un sistemsi milar celui utilizat de Toyota, potrivitcăruia, la primul incident au loc discuţiicu persoanele implicate, dar un al doi -lea incident atrage după sine demi te -rea. Sunt considerate incidente in clu -siv situaţiile în care angajatulPrac ticom vorbeşte urât cu vânză toa -rea magazinului sau cu un conducătorauto care a parcat lângă zona de des -cărcare. De asemenea, sunt monito -ri zate elementele de service, Depar -

ta mentul Tehnic având obligaţia săscur teze timpii de reparaţii astfel încâtma şina să fie cât mai mult disponibilăacti vităţii de transport. Tocmai pentrua obţine o flexibilitate maximă pe seg -men tul de servisare, Practicom ainvestit într-un service lângă Călăraşi.

Calitatea conteazăIonel Cipere a subliniat că bene -

fi ciarii companiei pun accent pe toateelementele care formează un serviciu

de calitate. Sunt urmărite punctua li -ta tea la încărcare-descărcare, com -por tamentul angajaţilor Practicom (pemaşini există atât şoferi cât şi mani -pu lanţi), partea de temperatură, deau torizare a maşinilor de către orga -ne le abilitate, aspectul maşinilor şi,nu în ultimul rând, preţul. „Tariful esteun element foarte important, dar neaflăm în situaţia fericită în care amputut vorbi cu clienţii pentru contractepe termen lung. Riscurile sunt sus -ţinute de ambii parteneri, iar clienţiitrebuie să simtă calitatea serviciilor“,a concluzionat directorul Practicom.


PRACTICOMSpecialişti în distribuţie

Practicom investeşte în 2014 întraining, în implementarea unuiERP cu accent pe TMS şi încertificare ISO 9001, ISO 14001 şiISO 28000 prin Dekra.

Toate maşinile de distribuţie cutemperatură controlată suntproiectate, la cererea clienţilor,pentru a asigura o temperatură deminus 20 grade C, pentru mărfuricongelate.

„Am depăşit 200 de angajaţi, iarprognozele de la începutul anuluise confirmă.“

Dispunând de o flotă importantă de distribuţie, care include celmai mare număr de autovehicule Isuzu aflate într-un parcautohton, Practicom mizează pe sisteme de urmărire a costurilorbine puse la punct, dublate de elemente noi, care duc laameliorarea proceselor.

PUBLICITATE

Ionel Cipere, directorPracticom:

„Menţinem planurile de creştere de laînceputul anului, dar am decis ca înurma cererilor clienţilor să reducemnumărul autovehiculelor pe care le vomachiziţiona pentru distribuţie şi să îlcreştem pe cel al camioanelor grele. Vom ajunge la sfârşitul acestui an la unparc total de 116 unităţi, în condiţiile încare dispuneam la finalul anului 2013de un parc de 80 de vehicule.“

Elemente careasigură performanţa

Practicom:- Maşini adaptate- Respectarea timpilor de încărcare

şi descărcare - Reacţii rapide la solicitările

clienţilor şi disponibilitate- Flexibilitate - Monitorizare şoferi- Reducerea incidentelor de orice

natură.

iulie 2014 ...................................................................................................................................................... 45...................................................................................................................................................... iulie 201444

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILOR

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

N e asumăm marje de livrarede 30 de minute, pe care reu -şim să le respectăm, în ciuda

infrastructurii rutiere precare ce carac -te rizează România, a afirmat MirceaMănescu, Managing Director AheadLo gis tics România, subliniind că ter -menul de livrare este respectat inclusivpe timp de iarnă în cazul traseelorlungi.

„Bineînţeles, atunci când drumurilesunt greu practicabile, clienţii acceptăîntârzieri, dar în mod normal nici noinu avem interes să întârziem, pentru

că orice astfel de derapaj se reflectăîn reducerea numărului kilometrilorpar curşi de camion“, a continuat el.Este motivul pentru care Ahead Logis -tics lucrează cu doi şoferi pe camion,fapt care permite atingerea unui rulajmediu de 13 - 14.000 km, favorabilob ţinerii de profit. „Din păcate, nelovim de concurenţa neloială exerci -ta tă de cărăuşii care folosesc magne -tul şi optează pentru un singur şofer.În plus, retribuţiile şoferilor noştri suntacordate la alb, cu plata taxelor cătrestat, fapt care adânceşte situaţia defa -

vo rabilă în care ne aflăm în raport cualţi colegi de breaslă“.

Care sunt, însă, elementele carestau la baza profitului?

Fără opririnecontrolatePotrivit lui Mircea Mănescu, în acti -

vitatea companiei vorbim, în aceastăperioadă, despre un model nou, fiabil,care permite un transport de calitate.În primul rând, nu se înregistreazăopriri necontrolate, lucru important

ţinând cont de faptul că livrările se facla oră fixă. Iar în cazul în care este de -pă şită marja de 30 de minute se per -cep penalizări. Camioanele noi devinesenţiale în acest context. „Un camionuzat prezintă o rată mai mare de de -fecţiuni, care pot genera opriri nejus -ti ficate, întârzieri, pierderi pentru client.Lucrăm în FMCG, iar marfa trebuiesă circule rapid“, a explicat el, su bli -niind faptul că beneficiarii pun mareaccent pe respectarea termenului delivrare, pe flexibilitate şi pe capacitateade a acoperi cererea atunci când crescvolumele. Iar în această situaţie, casade expediţie aparţinând companieieste foarte importantă.

Alimentări dupăconsumul estimatPentru reducerea costurilor, în ulti -

ma perioadă a fost implementat un pro -gram care a dus la diminuarea con su -mu rilor de carburant. „Ţinând cont defap tul că dispunem de un parc nou, ampu tut reduce plafonul de consum nor -mat impus şoferilor. Alimentăm vehicu -le le în funcţie de consumul cal cu lat pen -tru fiecare cursă, dar, în mod nor mal,camioanele trebuie să aibă o mar jă în

re zervor care să le permită să nu ră mâ -nă în pană la sfârșitul cursei. Impor tanteste faptul că am reu şit să impu nemaceste consumuri, de 29-30 l/100 km.“

În aceeaşi direcţie, a condusuluieco nomic, este îndreptat şi trainingulşo ferilor, asigurat în principal de an -ga jaţii mai vechi, cu experienţă, carefor mea ză scheletul de bază. „Pe lângăşo ferii vechi, alocăm şoferi mai puţinex perimentaţi, care învaţă astfel dinprac tică. Am avut traineri care au merscu şoferii şi am avut surpriza că şoferulmeu a scos consum mai bun decâttrai nerul“, a mai arătat Mircea Mă nes -cu, men ţionând că are mare încredereîn şoferii tineri, care nu au împlinit încă30 de ani. „Sunt dornici să înveţe, şipot fi for maţi mai uşor, pot învăţa maiuşor pro cedurile. IFPTR a organizatun con curs la Târgu Mureş, unde amtrimis doi şoferi foarte tineri, de 21-22de ani, care au ocupat primele douălo curi, în faţa unor traineri de şoferitrimişi de alte companii.“

100% trasabilitateÎn opinia Managing Directorului

Ahead Logistics Romania, asigurărilerămân, de asemenea, un element im -por tant în ecuaţia profitului, la care seada ugă asigurarea trasabilităţii măr fu -rilor, solicitată în mod special de că treclienţi. „Toate camioanele au impri man -tă pentru temperatură, în condiţiile încare am instalat GPS pe remorci se -parat de capul tractor. Aceste siste mene transmit permanent tempera tura dincamion, poziţia, cantitatea de com bus -tibil din rezervor, precum şi alte in for -maţii, care pot fi controlate din birou.Astfel, se poate obţine po ziţia semire -morcii independent faţă de capul trac -tor, putându-se vizualiza direct dincalculator dacă te-ai încadrat în tem -pe raturile impuse pentru măr fu riletrans portate.“ Şi pentru că nu mă rulsemi re morcilor depăşeşte cu 4 nu mărulca petelor tractor, în anumite situaţii, a -ces tea sunt schimbate de pe un camionpe altul, pentru respectarea oraruluiim pus de client şi reducerea cos turilor.„În prezent, avem 34 de se mi remorcişi 55 de şoferi. Vârsta me die a parculuieste de doi ani-doi ani şi jumătate.Surprinzător, suntem pe profit...“, aconcluzionat Mircea Mă nescu.


AHEAD LOGISTICSFără rabat la maşiniși în aplicarea legiiMaşini noi, doi şoferi pe camion, număr crescut de kilometri,intervale clare de livrare, sisteme de urmărire în timp real. Suntcâteva dintre ingredientele care stau la baza realizării unui serviciueficient de transport cu temperatură controlată, pe parcurs intern.

Mircea Mănescu,Managing DirectorAhead Logistics

România:„Din păcate, au intrat tot felul deneaveniţi în domeniu, iar clienţiisunt sensibili la preţ. Nimeni nu semai uită la documente, să vadăcând a fost ultima inspecţie deprofil asupra vehiculului.“

Cinci elemente care favorizează profitulîn viziunea Ahead Logistics

UN TARIF CORECTNu este simplu de obţinut pentru că beneficiarii văd că multe firme faccompromisuri, deşi preţul camioanelor creşte, inflaţia lucrează, iar preţulconsumabilelor se majorează. Dar, chiar dacă, iniţial, cel care vine cu un tarifmai mic este mai bine primit, ulterior clienţii se conving că întârzierile şiproblemele la livrare îi costă mai mult. Toate au un preţ. Vrei un serviciu decalitate, trebuie să plăteşti. Sunt clienţi care acceptă să plătească un tarifcorect, nu neapărat mult mai mare decât cele de compromis. Trebuie săînvăţăm clienţii să plătească tariful corect.

O BUNĂ GESTIUNE A COSTURILORCosturile trebuie evidenţiate pe fiecare capitol, pentru ca apoi să fie reduseîn mod corect. Degeaba se calculează pe hârtie anumite costuri dacă, înpractică, sunt mult mai mari.

FACTORUL UMANDegeaba ai camioane performante, clienţi buni sau tarife foarte bune, dacă aiun şofer prost, nepregătit, recalcitrant şi care îţi creează probleme. Poţipierde foarte mult. Sunt şoferi care, de exemplu, nu ştiu să setezetemperatura din dubă sau nu o setează corect din neglijenţă.

CAMIONUL Ca revers al medaliei, degeaba ai un şofer bun, dacă nu te ajută vehiculul,dacă este un model vechi, care nu are fiabilitate.

MEDIUL ÎN CARE ESTE DESFĂŞURATĂ ACTIVITATEALegislaţia, sistemul de taxe şi impozite afectează afacerea. De exemplu,decizia de anul trecut de a impozita mai mult diurna şoferilor a costatcompania peste 3 miliarde de lei vechi, pentru că nu se plăteşte nimic lanegru. Din păcate, cei care plătesc taxe, plătesc din ce în ce mai mult, iar ceicare nu le plătesc, stau liniştiţi, pentru că nu li se întâmplă nimic. Ar trebuiverificate diferenţele dintre salarizarea şoferilor de la diferite firme saudiscrepanţele dintre numărul de camioane şi numărul de şoferi angajaţi.

„Sunt şi clienţi care îşi fac reclamă pe camioanelenoastre şi ne solicită vehicule moderne, noi. Inclusivcumpărătorul final, atunci când vede că la magazinvine un camion elegant şi modern, are mai multăîncredere în mâncarea transportată.“

„Situaţia este extrem de gravă pepiaţă. Pot da un exemplu elocventîn acest sens. Recent, unul dintrecamioanele Ahead Logistics a fostlovit de un altul al unei companiicu o flotă importantă de frig.Transportatorul nu ne-a putut punela dispoziţie o asigurare RCA decamion de 40 t.“

...................................................................................................................................................... iulie 201446

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

C ompania bucureșteană DenisSpedition realizează trans por -turi cu temperatură controlată

pe relațiile Marea Britanie, Franța,Ger mania, Benelux, Polonia, Cehia,Slo vacia, Austria etc. De-a lungul tim -pu lui, compania a realizat curse șicătre destinații „exotice”, cum ar fiTurcia, Iran sau Siria, dar, deocam -dată, nu urmărește o extindere con -stan tă către partea Estică. În acestmoment, flota Denis Spedition numără

11 capete tractor Scania cu semire -morci Schmitz Cargobull, până la sfâr -șitul anului urmând a mai fi achi zi țio -nate încă două sau trei ansambluri,fapt datorat atât extinderii portofoliuluide clienți, cât și dezvoltării cliențilorexistenți. Dar nu se poate spune căeste o activitate care merge chiar...ca pe roate, în special din cauza deze -chi librului dintre importuri și exporturi.

„Din zece telefoane pe care le pri -mești, opt îți propun importuri. În ciuda

crizei, nouă nu ni s-au împuținat co -menzile de transport de alimente.Continuăm să avem însă o problemăcu exporturile. Rezolvăm parțial a -ceas tă problemă prin înscrierea pebur sele de transport care au renumeși au dat dovadă de seriozitate. Astfel,încercăm să optimizăm cât mai multposibil cursele și gradul de încărcareși să minimizăm mersul la gol”, su bli -niază Carmen Blendărău, ManagerLogistică Denis Spedition. Astfel, se

DENIS SPEDITION

Meseria de-a fi... coolSe mai poate trăi din transportul internațional frigorific? Se maipoate trăi din transporturi, în general? Se mai poate vorbi despreprofit într-un domeniu în care prețul plătit de clienți este tot maimic de la o zi la alta? Mai este „cool” să transporți... cool? Potrivitstrategiei companiei Denis Spedition, acest lucru este mai multdecât posibil, prin calitate și transparență.

iulie 2014 ...................................................................................................................................................... 49...................................................................................................................................................... iulie 201448

GH

ID D

E R

ED

UC

ER

E A

CO

ST

UR

ILO

R

lucrează destul de mult și pe comenzispot, care au o pondere de 20-30%din activitatea companiei și se recurgemai ales la transporturi de mărfurigenerale pe partea de export.

Clienții fideliau prioritatePotrivit Managerului Logistică

Denis Spedition, unul dintre cele maiim portante aspecte ale mențineriiprofitabilității la cote rezonabile esteînsăși selectarea foarte atentă a cli -en ților cu care să lucrezi. O verificaredin toate punctele de vedere a unuipo tențial client te poate scuti de multepro bleme ulterioare. Apoi apare, desi -gur, aspectul tarifelor de transport, ra -por tate la costuri. „În loc să acceptecreșteri de tarife direct proporționalecu celelalte prețuri, în speță cel alcom bustibilului, taxele de drum etc,clienții se așteaptă să primească chiarsub prețurile cu care am lucrat pânăacum. E greu de spus cum să faci săminimizezi costurile, în condițiile încare ai la îndemână un tarif de trans -port cel puțin egal cu cel din ultimiiani. Aceasta este principala noastrăpro blemă”, a arătat Carmen Blen dă -rău, subliniind faptul că la Denis Spe -dition au prioritate absolută cliențiicare s-au dovedit fideli și cu care con -tractele se reînnoiesc în fiecare an.„De asemenea, ne manifestăm flexi -bi litatea în relația cu ei. Dar chiar dacăuneori a trebuit să mai lăsăm de lanoi, în momentul în care necesitățileau depășit mult posibilitățile noastrede a acoperi, am purtat o discuție des -chisă, ne-am prezentat cu docu men -ta ție bine întocmită în privința costu -ri lor pe care le avem și am găsitînțe legere”.

Calitate înaintede toate„Există persoane pe piață care

sunt de părere că Denis Spedition senumără în rândul transportatorilorscumpi. Dar eu consider tarifele noas -tre ca fiind normale, corecte. Oferimservicii de calitate, garanția că marfao să ajungă la timp, garanția unui ca -mion curat, bine situat tehnic, a unorșoferi cu adevărat profesioniști, a uneiasigurări acoperitoare și așa mai de -parte. Iar calitate nu poți asigura fărăinvestiții”, spune Managerul LogisticăDenis Spedition.

Dar ce înseamnă calitate în trans -portul frigorific internațional? Conformcelor declarate de Carmen Blendărău,este vorba de o multitudine de aspec -te.

„În transporturile frigorifice, terme -ne le, atât de încărcare, cât și de des -căr care, sunt esențiale. Firește, există

aici condiții excepționale, cum ar fiinun dațiile, viscolele etc, situații deforță majoră. Dar ceea ce depinde denoi trebuie calculat cu strictețe. Înfuncție de lungimea traseului, mărfurilesub temperatură controlată, în specialcele proaspete, au timp de tranzitscurt. De exemplu, un transport freshdin Belgia-Olanda are timp de tranzit36 de ore, cu doi șoferi”. Eventual,dacă există impedimente și camionula mai pierdut timp pe parcurs, com -pa nia trimite în frontieră un al treileașofer, care preia camionul și îl aducepână la locul descărcării. În afară deșoferii dedicați pentru fiecare camionîn parte, există încă trei șoferi de re -zervă care merg cu camionul la încăr -cat, pentru ca șoferul de bază să nu-șipiardă timpul de conducere, sau ladescărcare, pentru că programul co -le gilor s-a terminat. Majoritatea curse -lor Denis Spedition se efectuează cudoi șoferi.

La camioane bune,șoferi buniȘi pentru că tot a venit vorba de -

spre șoferi, calitatea transporturilordar, în același timp, și reducerea cos -turilor presupune existența unui perso -nal de valoare. „Avem o generație deșoferi tineri foarte buni, pe care i-amcrescut aici și de care suntem foartemândri”, subliniază reprezentantaDenis Spedition. „Au mers întâi încurse alături de șoferi cu experiențăși acum au devenit, la rândul lor, șefide echipaj, exploatează foarte binecamioanele, manipulează foarte binetot ce înseamnă temperatură, știu săîși asigure mărfurile și ajung întot dea -una cu ele în cele mai bune condiții.Ei fac față unor cerințe, unor exigențe,iar noi ne comportăm în consecință,în modul în care îi recompensăm, îiabor dăm sau îi asistăm non stop săde pă șească anumite obstacole carear putea interveni”. Iar printre aceste

exi gențe se numără și atitudinea fațăde clienți, ținuta șoferului, a camionuluiși, bineînțeles, exploatarea corectă avehiculului.

În privința camionului în sine, elîn suși este un element esențial al stra -tegiei de eficientizare a activității.„Vizavi de reducerea de costuri, nufa cem în niciun caz rabat de la calitate,ci încercăm să ne adaptăm tehnic”,spune Carmen Blendărău. „De exe m -plu, am acoperit semiremorcile cu ovopsea ceramică termo-izolantă, care,în timpul verii, transportând mărfuri larece, conduce la un consum mai micde energie. Am cumpărat numai ca -mioane noi, care au fost testate per -so nal de directorul general al compa -niei, Florin Tudose, iar în acestmo ment nici un camion nu depășește30 l/100 km”. Reprezentanta DenisSpe dition a adăugat că se insistăfoarte mult pe starea tehnică impe ca -bilă a camioanelor.

Tot la capitolul calitate se înca -drea ză și asigurările. „Din punctul deve dere al asigurărilor pentru marfă,noi lucrăm cu o firmă din Germania,având o asigurare CMR de 1,5 mi -lioane EUR per încărcătură, ceea ceînseamnă o valoare mult mai maredecât cea standard, care se situeazăde regulă pe la 50.000-100.000 euro.Nu am găsit, din păcate, partener înRomânia care să ne asigure o plajăpe atât de largă pe cât ne este ne ce -sa ră. De pildă, nu există firmă în țaranoastră care să-ți asigure bunurile dincamion împotriva unei eventuale de -fec țiuni a agregatului frigorific. În plus,majoritatea clienților cu care lucrămau mărfuri scumpe. Decât să ajungemla situația în care, în cazul unor trans -porturi speciale, să facem pe loc asi -gu rări suplimentare, am recurs laaceas tă soluție”, a încheiat ManagerulLogistică Denis Spedition.


CarmenBlendărău,Manager

Logistică DenisSpedition:

„Un camion pus la punct,cu reviziile și schimburilede ulei făcute la timp,permite exploatarea laniște costuri foarte mici.Utilizăm numai service-uriautorizate de marcă, nuse fac improvizații, nu serepară nimic pe margineadrumului, iar camioanelenu merg niciodată cuanvelope uzate.”

LLOO

GGIISS

TTIICC

ĂĂ

CCuumm ffoolloossiimmuunn WWMMSS

ȘT

IRI

...................................................................................................................................................... iulie 2014

ȘT

IRI

ARILOG HUB LACONSTANȚA

ARILOG lansează un nou conceptde eveniment, prin intermediulcăruia dorește să aducă în atențiacelor interesați discuții practice,sfaturi, know how pe diversesubiecte din logistică și supplychain management. Asociațiadeschide seria acestorevenimente într-un mod prietenos,invitându-vă la mare, pentru a aflalucruri utile, dar și pentrudistracție. Prima ediție aevenimentului se va desfășura pedata de 8 august la Hotel Ibis dinConstanța și îi are ca parteneri peDeloitte și Aon Romania.Evenimentul este format din 2sesiuni de prezentări susținute departenerii asociației și de unnetworking cocktail de relaxare, în

timpul căruia participanții potinteracționa între ei sau cu lectorii.

ROMÂNII CONSUMĂMAI MULT

Afacerile din comerţul cuamănuntul (cu excepţia celui cuautovehicule şi motociclete) aucrescut cu 8,2% în primele 5 luni,graţie vânzărilor mai mari deproduse nealimentare (12,1%), aalimentelor, băuturilor şi tutunului(7,1%) şi carburanţilor (2,8%),arată INS. În luna mai comparativcu aprilie, consumul s-a majoratpe ansamblu cu 1,7% ca seriebrută, datorită creşterii comerţuluicu amănuntul al carburanţilorpentru autovehicule în magazinespecializate (+6,4%) şi vânzărilorde produse nealimentare (+2,9%).

Vânzările de produse alimentare,băuturi şi tutun au scăzut cu2,6%. Comparativ cu luna mai2013, afacerile din comerţ aucrescut în luna mai anul acesta cu9,2%, datorită majorărilorînregistrate la vânzările deproduse nealimentare (+15,9%),vânzările de produse alimentare,băuturi şi tutun (+6,6%) şi lacomerţul cu amănuntul alcarburanţilor pentru autovehiculeîn magazine specializate (+1,6%).

GEFCO PREMIATPENTRU INOVAȚIE

Cu ocazia celei de-a treia ediţii asalonului vForum, care a avut locla CNIT (Centrul pentru NoiIndustrii şi Tehnologii) în lunaiunie, la Paris, VMware adecernat departamentuluipentru sisteme informatice alGEFCO, alături de Capgemini,„Trofeul Cloud Hybride“ pentruproiectul său inovator de cloudcomputing.Potrivit unui studiu realizat deVanson Bourne în 2014 pentruVMware, în rândul unui numărmare de factori de decizie dindomeniul informatic, GEFCO apus în aplicare acest proiect IT întimp record. Crearea acesteiplatforme unice pentru furnizoriide servicii din diferite medii deafaceri oferă şi un model flexibil,performant şi eficace deexternalizare.„GEFCO este conştient de rolulesenţial al inovaţiei pentrucucerirea de noi pieţe. AcestTrofeu pentru Inovaţie reflectăprogresul tehnologic al GEFCO şicapacitatea sa de a derula unproiect IT în termene strânse“,declară Philippe Ellec, ProductionSupport and IT MaintenanceManager GEFCO Group.

CREŞTERE ECONOMICĂDE 3,9% ÎN T1

Produsul Intern Brut, serie brută,estimat pentru trimestrul I 2014 afost de 126,38 miliarde lei preţuricurente, în creştere - în termenireali - cu 3,9% faţă de trimestrul I2013, potrivit datelor provizoriirevizuite transmise în 2 iulie deInstitutul Naţional de Statistică(INS). Primele date provizorii, din4 iunie, reconfirmau datelesemnal cu un PIB de 127,62miliarde lei preţuri curente, încreştere cu 3,8% faţă de T1 dinanul trecut. În funcţie de seria

ajustată sezonier, PIB-ul esteestimat în prezent, pentruperioada ianuarie-martie, la161,15 miliarde lei preţuri curente,în creştere - în termeni reali - cu0,2% faţă de trimestrul IV 2013 şicu 4% faţă de trimestrul I 2013.INS a revizuit şi aceste date, cuun PIB în scădere cu 1,5 miliardelei, dar creşterea economică maimare cu 0,1 puncte faţă de ultimultrimestru, de la primele dateprovizorii (de la 0,1% la 0,2%), şicu 0,2 puncte faţă de primultrimestru anul trecut (de la 3,8% la4%). Volumul şi contribuţiaimpozitelor nete pe produs nus-au modificat.

FABRICĂ JAPONEZĂLA SEVERIN

Concernul japonez Sumitomo vainvesti într-o fabrică de producerea subansamblurilor pentruautoturisme din gamaVolkswagen, ce va fi deschisă laDrobeta-Turnu Severin, şi undevor lucra, începând din lunaaugust, aproximativ 500 deangajaţi. „Primele angajări vor fi

făcute din 21 iulie. Dacă totul vamerge bine, în perioada2015-2016, aici vor fi createaproximativ 2.000 noi locuri demuncă”, a precizat primarul dinDrobeta-Turnu Severin,Constantin Gherghe. ConcernulSumitomo mai controleazăconstructorul auto Mazda,producătorul de anvelope autoDunlop, producătorul deelectronice NEC şi grupulfinanciar Sumitomo Mitsui, unadintre cele mai mari băncijaponeze. Fabrica va fi amenajatăîntr-o hală a fostului combinat deceluloză şi hârtie Celrom din oraş.

GRUPUL E. VAN WIJKPREIA HIMEXLOGISTICS

E. van Wijk, grup de transportinternaţional și de automobile cudivizii în Țările de Jos, România,Ucraina și Republica Moldova, afinalizat preluarea societăţii HimexLogistics cu sediul la Oldenzaal,Țările de Jos, la 1 iulie 2014.Prin preluarea Himex Logistics,Grupul E. van Wijk își extinde în

continuare serviciile în Europa deEst și ţările CSI. Preluarea nu vaavea consecinţe pentru angajaţi,deoarece activităţile HimexLogistics din Oldenzaal vorcontinua normal. Himex Logisticseste un specialist în logistică care,pe lângă activităţile legate dedomeniul vamal, oferă, deasemenea, servicii de grupaj(temperatură controlată) pentruEuropa de Est și ţările CSI -Comunitatea StatelorIndependente. Acest lucru implicăutilizarea tuturor modalităţilordisponibile, astfel încât să poată fioferită soluţia cea mai eficientă.Încărcătura poate fi astfel livratăîn întreaga lume la cheie, cu toatecă o atenţie deosebită esteacordată ţărilor menţionate maisus. Datorită acestei preluări,Grupul E. van Wijk are acum o adoua divizie în țările de Jos, înplus faţă de cele 13 alte divizii dinRomânia, Republica Moldova șiUcraina. Cu o flotă de peste 300de camioane, compania estecapabilă de a transporta în modeficient produse din Europa deVest în Europa de Est și ȚărileCSI.

Cel de-al doilea forumARILOG din acest an a avutloc la începutul lunii iulie,fiind găzduit de cătrecompania Groupama.Principala temă de discuţie afost constituită de soluţiiledestinate companiilor detransport, pentru flotele autoşi pentru protecţia angajaţilor.Evenimentul care a fostdeschis de Dragoş Geleţu,preşedinte ARILOG, şi-apropus să întărească dialogulîntre membri şi să le ofereposibilitatea de a-şi mărinumărul conexiunilor şipotenţialilor parteneri deafaceri din domeniu.Groupama Asigurări esteunul dintre liderii pieţei deprofil din România.Compania este parte a unuiadintre cele mai puternicegrupuri internaţionale de

asigurări şi serviciifinanciare din Europa, cupeste 13 milioane de clienţişi 34.000 de angajaţi, la nivelglobal. Promotor alparteneriatelor pe termenlung, Groupama Asigurărioferă clienţilor PF, IMM şicorporate servicii integrateprin asigurări care acoperătoate domeniile de interes:asigurări generale,proprietăţi şi auto, asigurăride persoane, asigurări deviaţă şi asigurări desănătate. Un segmentimportant pentru companie,transporturile beneficiază deo gamă variată de asigurăride la RCA şi Casco,Asigurarea vehiculelorferoviare, maritime şifluviale, Asigurările Cargo şiCMR până la Asigurările derăspunderi civile.

ASIGURĂRILE ÎN PRIM PLANLA FORUMUL ARILOG

PUBLICITATE

50

iulie 2014 ......................................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

53...................................................................................................................................................... iulie 201452

EV

EN

IME

NT

Ce spun furnizoriidespre...Taxe suplimentareSe pune problema cine îşi asumă

res ponsabilitatea atunci când clientulsoli cită depăşirea programului de lucrupentru o livrare rapidă sau atunci când,la control, camionul este înregistratcu supratonaj - ţinând cont de faptulcă astfel de elemente nu pot fi incluseîn contract. Sala a ridicat o serie depro bleme privind acest subiect. Deexem plu, în situaţia în care şoferuleste controlat în Ungaria şi identificatcu supratonaj, răspunde, în mod nor -mal, cărăuşul, dar, dacă şoferul face,în căsuţa 17 pe CMR, precizarea desupratonaj, de vină este expeditorul.„Uneori, clientul afirmă că plăteşte elamenda, solicitând cărăuşului să a c -cep te supraîncărcarea. Se pune, însă,întrebarea de coada cui rămâne tini -cheaua că a încălcat legea? Până laurmă, degeaba îşi asumă clientul pe -na litatea, dacă se adună un cumul de

neregularităţi pe numele transpor ta -to rului, care intră pe o listă roşie“, aapre ciat Adriana Pălăşan.

Pe de altă parte, există primăriicare impun taxe speciale ce vizeazăcamioanele. Furnizorii de transport ausubliniat, în aceste condiţii, că oricetaxă suplimentară trebuie plătită declient, în funcţie de condiţiile impuse.Apoi, atunci când este vor ba desprelivrare în oraşe, trebuie ţinut cont defaptul că trebuie utilizat un vehiculpotrivit, iar furnizorul trebuie săevalueze în mod corect dacă flota pecare o operează se potriveşte ce rin -ţelor de livrare. „Dacă furnizorul şi-afăcut o ofertă de preţ pentru 20 t şiînregistrează, de fapt, costuri pentru7 t, se va confrunta cu o problemăpentru că previziunile nu vor reflectarea litatea. Av]nd în vedere faptul călivrările în localităţi pot implica taxeim portante de acces, este extrem deim portant să se precizeze foarte clarlocul unde se fac livrările“, a explicatAdriana Pălăşan.

Durata contractului Furnizorii de servicii de logistică

şi transport au scos în evidență impo -si bilitatea amortizării investiţiilor încon diţiile în care clienţii preferă să în -che ie contracte pe un an. Pe de altăpar te, clienţii susţin că transportatoriipre feră comenzile spot pentru a câş -tiga mai mult. „Vorbim, în acest con -text, despre o problemă de parteneriat.În situaţia în care ai stabilit împreunăcu clientul atât problemele pe care leîn tâmpini cât şi necesităţile, se potface anumite derogări de la obiceiurilecompaniei. Este important să existeane xe cu mai multe variante de lucru.Dar, din păcate, acest lucru nu prease întâmplă“, a menţionat vicepre şe -din tele ARILOG.

Clauzele de reziliereTransportatorii au cerut ca astfel

de elemente să fie în mod corectprinse în contracte, ţinând cont de fap -tul că, în multe situaţii, clienţii găsescşi alţi furnizori de servicii de transportfără a-şi aviza partenerii. În acest con -text, volumele manipulate pot scădeasimţitor, iar capacitatea furnizoruluirămâne neacoperită. Se poate în tâm -pla ca, în momentul în care volumuls-a înjumătăţit, din cauza faptului căpar tenerul tău a decis să colaborezeşi cu alte companii, să nu poţi să rezi -liezi contractul, pentru că o astfel declauză nu a fost prinsă în paginile sale.

Sisteme deinterfaţareOperatorii logistici au în vedere,

în ultima perioadă, o creştere a ni ve -lului de interfaţare cu clienţii, pentrua putea beneficia de lansarea directăa comenzilor şi de o bună urmărire atrasabilităţii mărfurilor. Există, însă,cazuri în care beneficiarii nu dorescintroducerea unui astfel de sistem,mo tivând alegerea prin faptul că dateledeţinute sunt secrete. Dar atunci când

se decide interfaţarea se pune pro -ble ma „cine plăteşte?“. Operatorii lo -gis tici susţin că o variantă corectă esteca fiecare să îşi plătească partea, întimp ce unii clienţi doresc ca operatorulsă suporte întreaga investiţie. „În si -tua ţia în care companiile nu se inter -fa ţează, orice comandă pe care o dăclientul trebuie introdusă manual însis tem. Este unul dintre motivele pen -tru care operatorul poate decide săplă tească şi partea clientului. Tocmaipen tru a evita astfel de situaţii, logis -ti cianul poate impune taxe de des chi -dere a contractului, cel puţin pentrude pozitare“, a explicat Adriana Pălă -şan.

PenalităţiPenalităţile trebuie incluse în

contract chiar şi atunci când nu seaplică. „Dacă vrei să fii mai înţelegătorcu partenerul, nu le aplica, dar eletrebuie impuse şi măsurate, mai ales,ţinând cont de faptul că ar trebui săte intereseze nivelul de servicii. Tre -buie ştiut: dacă trăiesc într-o lume încare trebuie să fiu perfect şi greşesc,cât m-ar costa? Sau ce fac în fiecarean ca să fie un pic mai bine decât anultrecut?“, a apreciat Managing Partner-ul Supply Chain Management Center.

Recuperare -documente,ambalaje, retur marfăÎn anumite cazuri, acest capitol

ridică probleme, printr-o organizarede fectuoasă, lucru care, mai devremesau mai târziu, se reflectă în costuri.De aceea aceste cheltuieli ar trebui săfie prinse în tarife. Clientul nu vrea săplătească, însă, pentru retururi...

Value AddedServicesServiciile cu valoare adăugată im -

plică anumite costuri; în acest context,ar trebui prinse în caietul de sarcini.Este importantă cunoaşterea acestoradinaintea semnării contractului, pentrua şti cum trebuie făcută oferta, fără a

le prinde în costuri. S-a discutat de -spre serviciile cu valoare adăugatălegate de grupaje, transport LTL. Lagru paje, clienţii vor să ajungă la orăfixă şi să fie anunţaţi când vine marfa.Dar destinatarul poate lipsi în mo men -tul în care ajunge marfa, de la loculunde aceasta trebuie livrată, motivpen tru care maşina trebuie să seîntoar că într-un alt moment, ceea ceimp lică și cheltuieli suplimentare. Suntope raţiuni pe care nu le plăteşte ni -meni. Pe de altă parte, operatorii logis -tici au scos în evidenţă faptul că bene -fi ciarii vor să ştie tot timpul unde seaflă maşina, dar nu doresc să plă teas -că pentru a avea acces la informaţiiprin intermediul GPS.

CertificăriExistă o serie de certificări (de cali -

tate, securitate etc) pe care clientuldo reşte să le impună, dar care costă.Beneficiarul nu este, însă, întotdeaunadispus să plătească în plus pentru untrans portator sau operator logisticacre ditat. Mai mult decât atât, de celemai multe ori, alege operatorul maiieftin, chiar dacă nu este acreditat.Sunt licitaţii unde se califică numaicom paniile acreditate, dar, după acestmoment, calitatea acreditării nu maieste importantă.

Clasament final şievaluare ofertăÎn ceea ce privește evaluarea, au

fost ridicate mai multe probleme. S-ascos în evidenţă faptul că sunt com -pa nii care fac publice criteriile de eva -luare, dar nu anunţă transportatorii cepunctaj au luat. În cel mai bun caz, lise comunică pe ce loc au fost. Ope -ra torii logistici şi transportatorii ar fiînsă interesaţi să ştie diferenţele depunctaj între ocupanţii diverselor locurisau măcar propriul punctaj sau cla -sa ment pentru fiecare criteriu de eva -luare în parte, pentru a şti pe ce săpună accentul în viitor şi ce anumemai poate fi îmbunătăţit. Pentru o com -panie interesată să îşi îmbunătăţeascăserviciile, cunoaşterea punctajului său

în cadrul unei licitaţii poate fi un in stru -ment de creştere. „Sunt mulţi clienţicare îţi oferă criteriile de evaluare binecalculate, dar sunt puţini cei care îţispun ce punctaj ai luat şi pe ce loc aifost, însă niciunul nu îţi oferă detaliiprivind poziţia în clasament. Nu suntin teresaţi, pentru că reprezintă o mun -că în plus. Ar putea să fie interesaţidacă ar vrea să crească piaţa şi, peviitor, să aibă interlocutori mult maibuni“, a subliniat Adriana Pălăşan. Eaa menţionat că este foarte importantca beneficiarii să îşi auditeze potenţialiicandidaţi de pe listă. „Dacă fac lucrulacesta, îşi vor da foarte repede sea -ma, prin vizite şi întrebări, dacă esteceva ascuns“, a adăugat ea.

Ce spun clienţiidespre...Preţ...... că are o pondere de 80% în

decizie. Clienţii au scos în evidenţă oserie de elemente şi indicatori de per -formanţă pe care îi au în vedere șicare pot fi rezumaţi astfel: preţul, ca -pa bilităţile pe care le are furnizorul,flexibilitatea, stabilitatea financiară,efi cienţa şi siguranţa, precum şi secu -ri tatea în muncă din perspectiva trans -portului de marfă.

Green-EcoCeea ce clienţii au adus în discuţie

suplimentar faţă de furnizorii de trans -port şi logistică este segmentul de„green-eco”. În general, companiilemulti naţionale pun preţ pe sus te na bi -litate şi pe protecţia mediulu. Partedintre ele au început să controlezeaceste aspecte. „Dar aceasta pentrucă vine ordin de sus, nu pentru că înRo mânia se pune accentul pe aşaceva. Este un aspect pe care auditurileinterne ale companiilor multinaţionaleîl verifică şi atunci trebuie să respectecerinţele impuse de managementulcen tral“, a concluzionat Adriana Pă lă -şan.


AM MARFĂ, CAUT TRANSPORTDespre caiete de sarcini...despre licitaţii (II)Aşa cum anunţam în numărul trecut, continuăm prezentareaconcluziilor rezultate în cadrul dialogului dintre furnizorii şi clienţiide logistică şi transport. Discuțiile au fost moderate de AdrianaPălăşan, Managing Partner Supply Chain Management Center şivicepreşedinte ARILOG, cu ocazia conferinţei „Am marfă, cauttransport“ organizată de revista Ziua Cargo.

Adriana Pălăşan, Managing Partner Supply ChainManagement Center şi vicepreşedinte ARILOG:

„La nivel declarativ, preţul nu este pe primul loc, dar toată lumea pune bazăpe acest aspect.“

iulie 2014 ......................................................................................................................................................

INT

ER

VIU

55...................................................................................................................................................... iulie 201454

INT

ER

VIU

Ziua Cargo: În ce contextputem vorbi despre oschimbare a proceselor?Vladimir Bădic: Opinia mea

este că fiecare companie trebuie să-şidefinească și să-și re-definească pro -cesele continuu. În evaluarea și schim -barea proceselor, poţi folosi di versesurse de ispirație sau modele caretratează capabilitățile necesare îndepozitare, transport, în organizaţia însine, în măsurarea performanței, darşi în legătura cu tehnologia, cu sis te -mele IT. Fundamental este însă ca fie -care firmă să-și stabilească foarte binepoziţia şi obiectivele, în funcţie depiaţă, de oferta competitorilor, de ce -rinţele clienţilor și de resursele pro prii.Uneori poate fi util să se apeleze laserviciile unor firme de consultanţă,care pot ajuta la analiza capabilitățilorși proceselor existente și la definireastrategiei de dezvoltare. De exemplu,firma de consultanță Gartner propuneun model de analiză a capabilitățilorși proceselor, structurat pe patru nive -luri de maturitate. Primul nivel este de -fi nit ca Reactiv, al doilea este Anti ci -pa tiv, al treilea este Colaborativ, iar alpa trulea este de tip Orchestrativ. Ter -me nul Orchestrativ este sugestiv ales,procesele și sistemele fiind atât deevo luate încât există coordonare per -fec tă, sincronizare, acuratețe și vizi bi -litate. Fiecăruia dintre cele 4 nivelurile sunt specifice anumite capabilități.Un proces de autoevaluare va ajutafie care firmă să înțeleagă poziția cu -rentă înțelegând, totodată, și care suntcapabilitățile de vârf către care poateaspira. Dincolo de acest punct, ur mea -ză un proces intern de decizie și prio -ri tizare în legătură cu planul de dez -vol tare, ţinând cont de resursele decare dispune firma, de strategia proprieși de poziția de piață. Drumul acestapoate să acopere un orizont de timp,care poate avea între unul și cinci ani.

Ce faci atunci când nu ştiisă îţi defineşti drumul?În cazul în care nu ştii cum să îţi

de fineşti strategia de dezvoltare, ai ne -voie să colaborezi cu oameni care știuși te pot ajuta. Te pot ajuta furnizându-ți

un proces care să conducă la definireadrumului, a strategiei, plecând de laana liza situației prezente, înțelegereaprincipalelor ineficiențe, a soluțiilorexistente în piață și, în final, la definireacapabilităților în care firma ta doreștesă investească și mai ales când. Deexemplu, dacă plecăm de la premisaunei firme de transport care se află peun nivel de maturitate de tip Reactiv,caracterizat de comunicare prin tele -fon/fax, lipsa controlului cheltuielilor,utilizarea anarhică de brokeri, lipsapar teneriatelor, cultura urgenței și nua planificării, absența monitorizării per -formanței, ideea de a sări la nivel detip Orchestrativ cu toate atributele, pre -cum ramificații logistice integrate, seg -men tare de supply chain, abilitatea dea lua decizii informate de tip cost ver -sus service, colaborare cu terți pentruavantaj competitiv, design de rețele și

op timizări integrate, cost de livrare cu -noscut în totalitate, rețele și sistemecola borative, poate fi neproductivă.Ne productivă în ceea ce privește cos -tul, dar și eficiența. Prioritizarea adec -va tă a resur se lor și designul de proces,ca decizii pro prii, bazate pe infor ma -ții, pe analiză, sunt, în opinia mea,obiectivele pe care orice firmă trebuiesă le urmărească atunci când își defi -nește modelul de bu siness. SistemeleIT joacă indis cu ta bil un rol major, darin vestiția în sis te me IT trebuie prece -da tă întotdeauna de definirea proce -se lor și a beneficiilor asociate. Sis te -mele IT aduc acuratețe, control,vizibilitate și flexibilitate în timp real.Ştii precis unde este camionul, cât estede plin, unde se duce, pe ce rută și,dacă mai apare o oportunitate de op -ti mizare a încărcării undeva pe traseu,nu o vei rata. În plus, clienţii pot avea

ac ces la sistemele tale, pla sând co -menzi sau, invers, pot cere inter fațareapropriilor sisteme cu siste mele trans -por tatorului pentru schimb electronicde informații în legătură cu costul, dis -tan țele, încărcătură, facturi etc.

Cum puteţi caracterizatehnologia utilizată înfuncţie de nivelul unde seplasează compania?Dacă ne referim la tehnologie şi

sis teme, la nivelul de bază operezi cupro cese care se bazează pe hârtii,even tual pe foi Excel, pe sisteme ne -spe cializate, fără capabilități de tip ERP.În opoziţie, la nivelul Orchestrativ, a vemde-a face cu automatizarea pla ni ficăriiși execuției, regională sau globală, sis -te mele logistice sunt inte gra te cu ar -hitectura IT interde par ta men tală, vizibi -li tate și integrare în rețele logistice, cualerte, analiză de date în timp real, vizi -

bi litate la costul de servire a cliențilorși suport în decizii de tip cost - serviciu.Și, aici, fiecare com pa nie trebuie să îşidefinească singură necesităţile, mode -lul de business, în funcţie de cerinţeleclienţilor, de re sur sele proprii și de prio -rități. În măsura în care procesele taleşi tehnologia de care dispui sunt po -trivite scopului şi complexităţii activităţii,s-ar putea să nu fie necesare investiţiimari pe termen scurt. Pe de altă parte,s-ar putea să nu fie necesare modeleintegrate în timp real, mai ales ţinândcont de cos tul lor, care se transferă înmod direct în rezultatele financiare,putând duce la tarife necompetitive.Nu este mai puțin adevărat însă căsistemele IT au un rol extrem de i m -por tant în calcu la rea exactă a costuluide a servi diverse canale de distribuție,ceea ce poate con duce la o seg men -tare adecvată și la optimizări reflectateîn profitabilitate crescută.

Ce semnale transmitepiaţa pe partea deinovaţie?Nu văd cum poţi să te menţii în bu -

si ness și, eventual, printre cei mai buni,

dacă ignori inovaţia. Presiunea esteuriaşă în momentul de faţă, atât dinpar tea furnizorilor, cât mai ales din par -tea clienţilor. Ca furnizor de servicii lo -gis tice, te vei lovi permanent de situaţiicând clienţii îţi vor cere să prestezi mairepede, mai exact, mai ieftin şi să fii șiagil la schimbări apărute pe termenfoarte scurt. În permanență trebuie ți -nut un ochi pe ceea ce este nou în in -dus trie. Dacă nu o faci, riști să deviine competitiv, ceea ce poate conducela pierderea clienţilor, care se vor în -drep ta către prestatorii de servicii capa -bili să livreze cerințele definite mai sus.În primul rând, mai ieftine, pentru că nuştiu cine îşi permite la ora actuală sănu dea importanţă reducerii cos tu rilor.

Cât te costă inovaţia?Pe termen scurt, upgrade-uri la

pro cese, infrastructură sau aplicațiiexis tente pot fi suficiente, fără a atra -ge investiții mari. Alteori însă, suntnecesare soluții radical diferite, carene cesită investiții semnificative. Deexem plu, implementările de sistemeERP (Enterprise Resource Planning)sau de sisteme integrate pentru mana -

Eficient prin INOVAŢIETotul pleacă de la o evaluare corectă a poziţiei companiei... anecesităţilor... a cerinţelor clienţilor... a nivelului la care firma îșipropune să ajungă... a COSTURILOR. Despre cum poţi fi eficient şi cum poţi transforma inovaţia într-unavantaj competitiv veritabil, am discutat cu Vladimir Bădic - ITBusiness Partner & Innovation for Supply Chain Europe în cadrulUnilever Europe Supply Chain Company.

„Este important să stabiliţi undesunteţi, cine sunteţi, unde vreţi săajungeţi şi cât vă costă să ajungețiacolo“.

„Pe segmentul de tehnologie,toată lumea vorbeşte în prezentdespre «clouds», o formulă princare un furnizor îţi pune ladispoziţie un spaţiu de stocare,infrastructură şi software. Ceeace face «cloud» diferit poate faţăde alte sisteme IT integrate estecă îţi permite ţie şi parteneriloracces în timp real, la anumiteinformaţii. Ca şi posibilitate decolaborare sună interesant, darîntrebarea este cum poţi săexploatezi «cloud» în aşa felîncât să fie benefic pentruobiectivele pe care ţi le-aistabilit, pentru parteneriatele încare ești implicat şi respectiv înlinie cu resursele pe care poţi săle aloci.“

„Ideal ar fi să fii anticipativ, atent latot ce se întâmplă în jur. Trebuie săfii creativ, orientat către clienţi şisă le oferi servicii care să vină înîntâmpinarea a ceea ce au aceștianevoie. Este important să ţii oevidenţă a cerinţelor clienţilor şi săai un dialog constant cu ei.“

ge mentul regional sau global al trans -porturilor sunt extrem de costisitoare,cos tând milioane de EUR. Asemeneaschimbări majore necesită echipe deproiect instruite și trebuie să aibă înspa te analize de cost și beneficii ex -trem de bine fundamentate, bazate peo înțelegere comprehensivă a cerin -țelor afacerii. Asemenea analize potne cesita sprijin din partea unor com -panii specializate.

Trebuie avute în vedere două ele -mente: unul este cel de inovaţie, iarcelălalt de îmbunătăţire continuă. Prinîmbunătăţire continuă, în principal sediminuează sau elimină pierderile.Dar, la un moment dat, ajungi la unpunct în care nu prea mai ai ce să îm -bu nă tă ţeşti în materie de pierderi şiatunci ai nevoie de un salt tehnologic,susținut de procesele aferente. În a -ceste con diţii, îmbunătăţirea continuătrebuie să meargă mână în mână cupar tea de ino vaţie. Tehnologia repre -zin tă un ele ment important în inovaţie,dar inves ti ția trebuie corelată cu bene -fi ciile. Un as tfel de proces are maimulţi paşi, dar întotdeauna primul tre -buie să fie o evaluare a stării prezenteși a prin ci palelor neajunsuri. Trebuiefoarte bine în ţelese capabilităţile pre -zente ale com paniei, urmate de defi -nirea cerin ţelor la care ea trebuie sărăs pun dă în viitor. Puntea dintre pre -zent și viitor o repre zin tă tocmai schim -barea pe care o vei pla nifica și imple -men ta. Un plan finan ciar adecvat și oabor dare corectă lega tă de mana ge -mentul schim bării sunt factori im por -tanți pentru suc cesul ino vației pe careo vei im ple menta. Ade sea, planurile

financiare se bazează pe „rangeforecasting”, pentru a asigura o marjăde siguranță sub impac tul unor ele -men te greu de pre vă zut în fazele inci -piente ale unui pro iect. „Range fore -casting” este un pro ces de prog no ză,care are o com ponentă centrală, unamaximă și una minimă.

Putem vorbi pe segmentulde inovaţie şi de procese,pe lângă tehnologie?Sigur că da. Prin definiție, un pro -

ces reprezintă o serie de acțiuni saupași necesari pentru atingerea unuianumit obiectiv. Prin urmare, proceselepot fi în permanență schimbate pentruo cât mai bună eficiență sau pentru aîmbu nă tăți serviciile. De exemplu, pu -tem ple ca de la cazul încărcării unuica mion. Avem o schemă de încărcarea paleților pe care o respectăm și dis -tri buim paleții în remorcă. Dar factorulpe care îl con si derăm este exclusiv nu -mărul de paleți care încap pe un strat.O inovație de proces poate presupunesă ținem cont în permanență și de nu -mărul de paleți care încap pe un strat,dar și de greutatea maximă admisă.Acolo unde e posibil acest lucru, nouaabordare poa te conduce la scheme deîncărcare cu paleți suprapuși până lalimita ma xi mă de greutate permisă, op -ti mizân du-se astfel încărcarea. O a se -menea inovație de proces poate fi spri -ji nită cu tehnologie care să suge re zescheme de încărcare optimă. De sigursunt multe detalii de proces care trebuieanalizate, plecând de la înfo li e re, stabi -li zarea în căr căturii, succe siu nea exactăa încăr cării, distribuirea în remorcă a

mă rfii. Dar toate acestea dau în finalino vația de proces. Noul proces poatene cesita schimbări de con cepție înlegătură cu ambalajele folo site sau cuschemele de construcție a paleților sau,cu alte cuvinte, cola bo rare în inovațiade proces între diver se departamentesau chiar firme. În logistică, lucruriledevin vizibile foarte repede, iar dacă arfi făcute din sticlă camioanele, ar fi oexperiență extrem de interesantă, eledez văluind eficiența la care se facetrans portul în raport cu capacitatearemor cilor.

Inovație nu înseamnă invenție. Ino -vație poate însemna schimbarea mo -de lului de business, a proceselor sau atehnologiei. Toate acestea în spirituladaptării la schimbările mediului în carefirmele operează și pentru a livra pro -du se sau servicii mai bune într-o ma -nieră cât mai profitabilă. Din acest motiv,inovația trebuie să fie o com po nen tăcheie a viziunii și strategiei ori cărei fir -me, conducând astfel la efi ciență, pro -duc tivitate și profitabilitate cres cute. Poa -te că un nou produs sau serviciu pecare firma ta îl promovează nu este totalnou pe piaţă, dar ele aduc beneficii di -ver sificând sau oferind un nou mix spresatisfacția clienților și spre o mai bunăprofitabilitate a pro priei firme. Și dacă eștiprimul în piață cu o inovație, fii sigur căfoarte curând alte companii vor copia,oferind ceva si milar. Din a ceas tă per -spec tivă con tea ză mai mult vi teza și agi -li tatea cu care o firmă se în noiește decâtcău ta rea unicității în inovație.


...................................................................................................................................................... iulie 201456

INT

ER

VIU

„În anumite momente, ai nevoie şide semnale de intrare, de idei, carenu vin din interiorul firmei. Estegreu să gândești «out of the box»atâta vreme cât toţi oamenii carelucrează la nou sunt «inside thebox». De aceea, ai nevoie decineva care să aducă idei noi saude metode creative care stimuleazăgândirea de tip «out of the box».“

D upă implementare, WMS-ultrebuie folosit pentru toatepro cesele din depozit; nu ne

mai permitem să ținem evidențe se -pa rate sau fișiere completate manualpentru diverse situații. Motivul estesim plu: odată introduse informațiileîntr-un singur sistem, ne putem extra -ge rapoartele mult mai repede, în di -verse forme și, în cele din urmă, a -cestea reprezintă bazele deciziilorcorecte. Ca să exemplificăm, pe partede intrări, putem vedea imediat câtere cepții am lucrat în fiecare zi, câtesunt în lucru în acest moment și câtevom avea zilele următoare; imediatputem planifica echipa pentru zileleur mătoare analizând productivitatealor din ultima perioadă. Mai departeputem vedea ce viteză de procesareare echipa de recepție și, nu în celedin urmă, ce acuratețe au toți membrii

echipei; putem să-i rotim în funcție deabilitățile fiecăruia și astfel să lecreștem productivitățile.

Acuratețea stoculuiRapoartele de stocuri sunt centrul

informațional al WMS-ului; toate pro -ce sele sunt gândite să mențină acu -ra tețea stocului în timpul intrărilor șiieșirilor de produse. Un stoc corectasi gură fluența mișcărilor și acuratețeaînregistrărilor. Ca să înțelegem ceînseamnă un stoc corect, trebuie săînțe legem cum „vede“ sistemul stoculși ce putem face pentru a păstra co -rec titudinea. Un depozit se mate ria li -zea ză prin foarte multe locații iden ti -ficabile separat, ce pot fi accesate deoperatorii de mărfuri; un articol (SKU)poate avea stoc de 10 paleți, ceea ceînseamnă că se va găsi pe 10 locații

diferite și probabil pe rafturi diferite (larecepție nu erau disponibile 10 locațiigoale alăturate). Stocul pe acel SKUeste dat de suma stocurilor celor 10lo cații și, în cazul în care o locație estegreșită, stocul este greșit. Mai existăposibilitatea ca 2 locații să fie greșiteiar erorile să se anuleze, dar asta în -seamnă că 2 paleți pot fi livrați greșitpe 2 comenzi diferite, deși stocul totaleste corect. Acuratețea stocului unuiWMS este dată de acuratețea sto cu -rilor din toate locațiile sale, așa cumau fost declarate inițial. Orice locațiegre șită generează întârzieri masive înope r ațiuni (cel mai des la comenzi),iar menținerea acurateții fiecărei locațiireprezintă cheia folosirii WMS-ului.Pentru păstrarea acestei acurateți,locațiile trebuie verificate cât mai desiar discrepanțele eliminate imediat;această activitate se numește „cycle

CO

NS

ULTA

NȚ

Ă

...................................................................................................................................................... iulie 201458

CO

NS

ULT

AN

ȚĂ

count“ și este obligatorie pentru oriceutilizator de WMS.

Informații corectecătre sistemPlecând de la premisa că stocurile

sunt corecte în fiecare locație, ne apu -căm de pregătit comenzi (picking). Înmod normal, circa 70% din opera țiu -nile unui depozit sunt pe parte de li -vrare, etichetare, împachetare etc, iarproblemele în această etapă trebuieevitate cu orice preț. WMS-ul este obli -gat să furnizeze operatorilor de mărfuri(picheri) cele mai scurte rute pentrupreluarea produselor comandate,respectând principiile agreate (FIFO,FEFO, LIFO etc). Preluarea efectivăa produselor trebuie „validată“ de sis -tem, adică operatorul trebuie să sca -neze produsul/locația iar sistemul să-iconfirme operația. În acest fel, acura -te țea pregătirii comenzii crește și timpiide verificare ulterioară scad.

Să ne imaginăm ce ar însemna caîn timpul procesării unei comenzi din40 de locații, picherul să aibă pro ble -me la 2 dintre ele. 2 locații greșite din40 înseamnă o acuratețe de 95%,care, la prima vedere, nu pare rea,dar ca operațiuni înseamnă așa:

- la prima locație, sistemul cere 10bucăți, dar picherul găsește doar 8bucăți;

- picherul iese din zona de pickingpentru a comunica gestionarului, care,la rândul său, trebuie să verifice sto -curile;

- în cele din urmă, gestionarul co -rec tează stocul, iar WMS-ul trimitepicherul la altă locație pentru preluareadiferenței de 2 bucăți (în cazul în caremai există stoc);

- peste alte câteva locații corecte,sis temul cere 2 bucăți din articolul X,iar la locație picherul găsește articolulY;

- picherul iese din zonă, ges tio -narul verifică și corectează sto cul, iarWMS-ul alege altă locație;

- din păcate, nu mai există stoc șitrebuie anunțat clientul.

După câteva ore de căutări, solu -țio narea este:

- primele 2 bucăți erau la altă lo -cație a aceluiași articol (+2 cu -2 secom pensează, stoc articol corect, dargre șit pe locații);

- articolul Y era înregistrat greșitîn stoc ca fiind articolul X; s-a corectatarticolul din toate locațiile.

Presupunem că avem 10 pichericare trebuie să pregătească un total de500 de comenzi zilnic și, la fiecare dintreele, apar aceste probleme; deja nu mă -rul gestionarilor este mult prea mare șicosturile de administrare sunt enorme.

La cum se vede, acuratețea de 95%nu este suficientă; fiecare eroare gene -rează pierdere de timp neju s ti ficată șicos turile remedierii sunt destul de mari.

În concluzie, folosirea unui WMSse concretizează în furnizarea de in -formații corecte către sistem. Erorilege nerează neplăceri importante și tre -buie evitate cu orice preț. Un stoccorect permite înregistrarea de per -for manțe și nu de pierderi.

Paul NIŢĂLogistics Director KLG Europe Logistics

[email protected]

PUBLICITATECum folosim un WMSAm văzut împreună cum ne alegem cel mai potrivit WMS și cumsă-l implementăm; dar oare este suficient doar atât? Scopulprincipal al WMS-ului este acela de a ne ușura munca și de a nefurniza informații corecte despre procesele noastre. Dar cumfacem să beneficiem de avantajele WMS-ului?

Paul Niţă

FOTO

: Dan

iel R

adu

iulie 2014 ......................................................................................................................................................

PIA

ŢĂ

61...................................................................................................................................................... iulie 201460

PPIIAA

ŢŢĂĂ

O TZ poate livra astăzi oricepar tidă de marfă, începândde la jumătate de palet, în

sistem Next Day, din Bucureşti/Ilfovcă tre orice destinaţie naţională. Înplus, clienţii beneficiază în relaţie cuOTZ de sisteme track and trace, demanagementul returului de marfă, darşi de managementul returului de paleţi.Cum funcţionează, însă, mecanismulOTZ Next Day Delivery? Sunt câţivapaşi simplu de urmat: se plasează co -manda; se preia marfa la nivelul zoneiBucureşti/Ilfov; se consolidează marfaîn hub-ul central OTZ; camioaneleOTZ transportă în regim shuttle marfa

Dispunând de una dintreflotele de transportimportante de pe piaţaromânească, dar şi de oreţea de depozitestrategic amplasate,OTZ a anunţatintroducerea în ofertastandard a companiei aserviciului OTZ NextDay Delivery, ca unrăspuns la cerinţelepieţei.

Lansare OTZNext Day Delivery

la unul dintre cele 9 centre de dis tri -buţie naţională; marfa este livrată NextDay din hub spre destinaţia finală; seoferă feedback de raportare.

O inițiativă indusăde piaţă...„Inițiativa de lansare a noului ser -

viciu OTZ Next Day Delivery a venitca răspuns la tendințele de dezvoltareale pieţei“, ne-a declarat Răzvan Bo -şo moiu, director comercial OTZ, subli -niind că, din cauza cererilor, se punepresiune pe dinamica stocurilor şi pere ducerea capitalului circulant prin re -ducerea stocurilor. În acest context,OTZ vine în întâmpinarea clientului,ofe rind prin acest nou serviciu maimultă flexibilitate şi rapiditate, astfelîncât să răspundă tendinţelor din piaţă.„Exista deja cerere pentru acest gende serviciu din partea clienţilor noştrişi chiar am cooperat cu unii dintre cei

mai importanţi dintre ei la modelareaserviciului. Mai mult decât atât, în ur -ma campaniei de promovare, avemdeja şi cereri din partea unor clienţi cu

care nu eram într-o relaţie comercialăan terioară“, a menționat Răzvan Boşo -moiu, care a precizat, de asemenea,că „lansarea acestui nou serviciu faceparte dintr-un plan pe termen mai lung,prin care managementul OTZ vizeazămajorarea cifrei de afaceri, creştereasa tisfacţiei clienţilor curenţi şi ge ne -rarea de parteneriate cu clienți noi”,a spus Răzvan Boşomoiu. El a su bli -niat că, pentru introducerea acestuinou serviciu, OTZ a făcut investiţii atâtîn parcul auto cât şi la nivelul hub-uri -lor din Cluj, Craiova, Sibiu şi Con stan -ța. De asemenea, au fost achiziţionateechipamentele speciale pentru ma -nipularea mărfurilor (motostivuitoare,lize etc). „În perioada următoare, achi -ziţiile vor fi dictate atât de strategiama nagementului resurselor orientatespre optimizarea flexibilităţii, cât şi înfuncţie de cererile clienţilor“, a con -clu zionat directorul comercial OTZ.


RãzvanBoºomoiu

Resurse OTZ NextDay Delivery

- Flota proprie formată din 150camioane de la 3,5 la 20 de tone,la care se adaugă flotasubcontractată de 100 decamioane; un mix care permiteoptimizarea costurilor, astfelîncât clientul să beneficieze demaximum de eficienţă şirapiditate.

- reţeaua de 9 huburi naționale:Bucureşti (hub central), Braşov,Bacău, Cluj, Craiova, Iaşi,Timişoara, Sibiu, Constanţa(huburi regionale).

Still, o soluţie PREMIUM pentruun serviciu PREMIUM

Pentru că un serviciu Next Day Deliverypresupune flexibilitate, promptitudine şi unritm continuu de lucru, OTZ a apelat la unfurnizor premium de echipamente - Still.Potrivit lui Cristian Cărare, Area SalesConsultant Still, principalele argumentecare au determinat acest parteneriat auţinut de structura flotei, de costurile deoperare, precum şi de soluţia foarteperformantă de service. „Datorită structuriiflotei noastre de închiriere, în primul rând,am putut oferi clientului electrostivuitoarecare să corespundă din punct de vederetehnic cerinţelor (înălţime constructivă,înălţimea de ridicare, opţiuni). În plus,toate unităţile închiriate sunt modelulSTILL RX50 - un electrostivuitor compact,robust şi extrem de fiabil, care împreunăcu funcţia BLUE-Q (specifică stivuitoarelorSTILL) asigură un consum optim deenergie, implicit o autonomie crescută aechipamentului. Nu în ultimul rând, fiind

un proiect nou, investiţia iniţială şi costurile lunare au fost deosebit deimportante, soluţia la care s-a ajuns fiind închirierea pe termen scurt cu FULLSERVICE inclus, care asigură predictibilitatea costurilor şi posibilitateastabilirii unui buget“, a arătat Cristian Cărare.

Mai multe detalii legate deserviciul OTZ Next Day Deliverysunt disponibile la adresahttp://www.otz.ro/NDD/“

iulie 2014 ...................................................................................................................................................... 63...................................................................................................................................................... iulie 201462

INT

ER

VIU

INT

ER

VIU

Ziua Cargo: UPS este ocompanie cunoscută înprincipal pentru activitateade curierat. Ce presupunedivizia cargo a UPS?Iulia Gabriela Nartea: UPS

nu este numai curierat, iar partea decar go şi logistică foloseşte din plinştiinţa dezvoltată în peste 100 de anide experienţă pe care o avem în zonade curierat. Avem o structură care neper mite să realizăm transportul măr -fu rilor oriunde în lume.

Deși compania este recunoscutăîn principal pentru activitatea de cu -rierat, de ani buni, la nivel internaţionalşi în România, UPS şi-a extins porto -fo liul de servicii în zona de expediţiiin ternaţionale, ulterior logistică şi, mairecent, în ultimii ani, în zona de logis -tică a industriei de îngrijire a sănătăţii.

Anul trecut, din 55,4 miliarde deeuro cifră de afaceri la nivel global,46,5 miliarde de euro au fost realizatede activitatea de curierat şi 8,9 mi li -arde de euro de divizia de cargo şilogistică. Activitatea de curierat estema joritară, iar cea de logistică, careeste mai nouă în structura de afacere,este în creștere.

Există transfer de know-how dinspre curierat cătresegmentul cargo?În România, cele două activități

re prezintă entităţi separate, una decu rierat şi alta de cargo şi logistică.De altfel şi licenţierile sunt diferite.Însă activitățile interacţionează, pentruoptimizarea funcţiilor logistice.

Avem două avioane charter caredeservesc România - unul la Otopenişi altul la Timişoara, şi se împart întrecele două entităţi. Avioanele au cursere gulate Köln - București, respectivTi mișoara, Köln fiind hub-ul nostru înEu ropa pentru curierat, iar pentru par -tea de cargo, hub-ul este la Frankfurt.

UPS este un integrator de servicii.Astfel, oferim clienților noștri transportaerian, precum și maritim și rutier.

Experienţa acumulată pe parteade curierat o replicăm și în partea decargo. În România, la fel ca în întreagalume, entităţile, în măsura în care estepo sibil, lucrează în aceeaşi locaţie,chiar dacă nu întotdeauna sub aceeaşidenumire de companie. În majoritateaca zurilor, folosim aceleaşi facilităţi, custruc turi puţin diferite, pentru că suntcomplet diferite procesele.

La curierat acordăm atenție celormai mici detalii, lucrurile sunt perfectstabilite. Aceleași principii și sistemeîn cercăm să le utilizăm și pe parteade transport și logistică. În acest sens,avem în cadrul UPS o funcţie suport

care se numeşte inginerie industrialăşi care ne desenează toate proceseleoperaţionale, la nivel global şi local.

Este transportul aerian demărfuri în creștere?În România, creșterea cererilor

pen tru transport aerian a apărut o datăcu dezvoltarea exporturilor. Producțiaa crescut, materia primă trebuie săvină de undeva, iar companiile, la mo -men tul actual, ţin foarte puţine stocurişi preferă transporturi rapide.

În general, la transportul aerianeste vorba despre marfă cu valoareri dicată: produse electronice, com po -

Atunci când vedem sigla UPS, ne vine în minte activitateade curierat, însă compania a dezvoltat și alte servicii.Despre alăturarea curieratului de activitatea de transportși logistică și avantajele ce decurg de aici, am discutat cu IuliaGabriela Nartea, Managing Director UPS - România, Grecia, Ungaria.

UPS - transportși logistică

nen te electronice şi auto, materie pri -mă pentru confecţii - dar nu în modre gulat, ci pentru perioade de întârzieride producţie sau de mostrare. Suntatât contracte stabile, cât și trans por -turi spot.

Avem două categorii majore declienți: strategici, internaţionali, cu caresunt semnate contracte prin careacoperim anumite zone geografice, șisunt clienţi locali, cu care avem înţe -le geri pe una sau mai multe rute, UPSavând un avantaj competitiv pe Ame -rica, urmată de zona Asia.

Bineînțeles, clienții își pot urmărimar fa pe parcursul transportului, în

sistemele proprii UPS, pe baza unuinumăr de înregistrare/document detrans port primit de la UPS.

Lucrați cu transportatorirutieri?În ceea ce privește transportul ru -

tier internațional, avem livrări doar înEuropa cu frecvență și colaborăm cutransportatori români. Le cerem trans -portatorilor rutieri multă seriozitate șifle xibilitate. Totul este pe bază de con -tract și avem condiţii bine stabilite.Avem în România un număr redus defurnizori de servicii de transport rutier,care dețin flote mijlocii.

Cum caracterizați piațaautohtonă?Dezvoltarea oricărui tip de trans -

port din România este legată de creş -terea economică a țării. Dacă avemce transporta, creşte şi transportul ma -ri tim, şi rutier, şi aerian. Creșterea poa -te fi generată de consumul intern, deproducție și de export.

Și în acest sens, trebuie să le ară -tăm celor din afară că în România sepot face multe, trebuie să creştem în -cre derea în piaţa locală - iar echipa UPSîși face datoria. La nivel național, tr e buiesă ştim să ne promovăm, une ori suntemmodeşti și este bine să avem mai multăîncredere în noi. Este im por tant cărealizăm destul de bine adap ta rea şiadoptarea locală a legis la ţiei europene.

Pentru UPS, România este o piațăim portantă și una dintre cele mai dina -mi ce din Europa Centrală și de Est șieste, cu siguranță, o piață strategicăîn creștere.

Credeți în acțiunile deresponsabilitate socială?Voluntariatul face parte din cultura

com paniei, din valorile ei. Clienţii,anga jaţii, comunitatea, acţionarii suntcei patru piloni de bază în cultura com -paniei şi înţelegem cu toţii că trebuiesă ne pese de comunitatea din carefa cem parte, pentru că acolo sunt şicli enţii noştri, acolo ne trăim şi noi via -ţa şi ne desfășurăm activitatea zilnică.

Eu sunt o susținătoare convinsă aac țiunilor de responsabilitate socială.Există o mare bucurie în a-i ajuta pealţii care au avut neşansa să se nascăaltfel decât noi. Prin Fundaţia UPS,ofe rim suport în toate ţările unde nedes făşurăm activitatea. În afară desprijinul financiar oferit, echipa UPSeste implicată în acțiuni de voluntariatpe parcursul întregului an. Iar pentrucă octombrie este o lună specială pen -tru UPS, în care ne implicăm foarteac tiv în acțiuni de responsabilitate so -cia lă, a fost declarată luna volun ta ria -tu lui. Avem o activitate intensă de vo -lun tariat în România, în Grecia, iaracum aştept şi experienţa ungară.


Iulia Gabriela Nartea,Managing Director

UPS Grecia, Ungaria,România:

„La curierat acordăm atenție celormai mici detalii, lucrurile suntperfect stabilite. Aceleași principiiși sisteme încercăm să le utilizămși pe partea de transport șilogistică.“

UPS Supply Chain SolutionsEste entitatea care se ocupă de transport cargo la UPS.Oferă servicii de transport marfă rutier, aerian și maritim.La nivel global, UPS deservește 195 de țări cu servicii cargo și 220 de țăriprin curierat.Printre serviciile UPS cu valoare adăugată se numără: returns, tracking,customers clearance etc.Printre industriile deservite se numără cea de healthcare, electronice,electrice, auto, tehnologie de vârf, textile și confecții etc.

iulie 2014 ......................................................................................................................................................

PAS

AG

ER

I

65

Flota Eurolines s-a înnoit cu 8 Scania Beulas Glory

Întrebările lunii IULIE (etapa 56)

Premiile sunt oferite de

OTZ URSUS BREWERIES IFPTRGTI

1. Care din cele de mai jos nu este oconstrângere în planificarea ruteipentru un camion?

a. legislația referitoare la orele de lucrupentru șoferii de camion

b. volumul (sarcina utilă) a vehicululuic. timpul în care retailerul deschide pentru

a servi cliențiid. numărul clienților să fie programat

2. O resursă cheie solicitată pentruplanificarea operațiunii de livrarelocală (secundară) este:

a. tehnologia informației și sistemul degestionare a depozitului (WMS)

b. disponibilitatea vehiculelor maripentru minimizarea costurilor de

transport, indiferent de timpul deîncărcare

c. informații legate de orele de lucru laclient și restricțiile de descărcare

d. loturi mari pentru clienții cheie

3. Livrarea la timp și complet șicorectitudinea sunt exemple deindicatori de performanță folosiți întransport. Care nu este un indicatorbun pentru performanță întransport?

a. utilizarea corectă a notelor de transportb. numărul de opriri pentru fiecare

transportc. capacitatea disponibilăd. costurile comparate cu bugetul

HENKEL

Câştigătorii lunii IUNIEOana Ciortea, Radu Vlase și Mihai BurcinEi au fost aleşi prin tragere la sorţi din cei 9 concurenţi careau răspuns corect la întrebările lunii iunie, cea de a 55-aetapă a concursului de logistică.Lista concurenţilor care au răspuns corectAdrian Vlase, Vasile Țabîră, Radu Vlase, Mihai Burcin,Nicușor Tirim, Rodica Harangus, Robert Hrabal, SorinaMinecan și Oana Ciortea.

Concursul de cunoştinţe generale îndomeniul logisticii lansat de ZIUA CARGO şi

compania de consultanţă şi training înlogistică Supply Chain Management Center

continuă cu etapa a 56-a. În fiecare lună,publicăm 3 întrebări tip grilă, pentru ca, în

luna următoare, să dăm publicităţiivariantele corecte de răspuns. Câştigătorii

sunt stabiliţi prin tragere la sorţi dintrepersoanele care răspund corect.

MMĂĂSSOOAARRĂĂ--ȚȚIIcunoștințele de logistică! (56)

Fiecare întrebare are unsingur răspuns corect.

Puteţi răspunde până pe4 august, prin e-mail la

[email protected],

menţionând variantele derăspuns şi datele de

contact (nume, telefon,e-mail) sau direct pe

site-ul nostruwww.ziuacargo.ro, pe

pagina dedicatăconcursului.

Câştigătorii ediţiei din iulieşi variantele corecte de

răspuns vor fi publicate înnumărul din august alrevistei ZIUA CARGO.

CCOO

NNCC

UURR

SS

Întrebările lunii IUNIE (etapa 55) şi răspunsurile corecte:

1. Atunci când se deleagă pentruprima dată o sarcină unuiangajat, cea mai potrivităacţiune este:

a. observarea îndeaproape aangajatului pentru a seasigura că sarcina este îndeplinităcorect

b. oferirea de oportunităţi pentruîntrebări suplimentare şiverificarea progresului la intervalescurte CORECT

c. aşteptarea ca sarcina să fieîndeplinită şi evidenţierea oricăreidiscrepanţe

d. delegarea numai angajaţilor careau îndeplinit în trecut sarcinisimilare

2. Pentru a îmbunătăţi eficienţaoperaţională poate fi efectuatun benchmarking. Ce este unbenchmarking?

a. este evaluarea performanţeiproprii faţă de evaluarea celei maibune performanţe CORECT

b. este o revizuire a niveluluiperformanţei şi acţiunile deremediere

c. este modul în care organizaţiile

stabilesc obiective de creştere faţăde extinderea planificată

d. este metoda folosită de personaluldepartamentului de marketingpentru a înţelege paternul cereriiclienţilor

3. O analiză cost-beneficiu trebuiesă acopere:

a. doar costurile cheltuielilor iniţiale b. capitalul şi costurile de funcţionare c. costurile de funcţionare şi costurile

reziduale d. costul total de viaţă anticipat

CORECT

...................................................................................................................................................... iulie 201466

AC

TU

AL

ITAT

EȘ

TIR

I

NOI CURSE WIZZ AIRDIN TIMIŞOARA

Operatorul low-cost Wizz Airintroduce, din noiembrie, noicurse din Timişoara cătreMünchen, Torino, Bruxelles şiFrankfurt şi va extinde flota peAeroportul Internaţional „TraianVuia” de la una la două aeronavede tip Airbus A320, de 180 delocuri. Astfel, spre Milano vor fi 5zboruri săptămânale în loc de 4,spre Roma şi Londra - 4 în loc de3, iar spre Dortmund, 3 zborurisăptămânale în loc de două, înprezent. Totodată, începând din 2,respectiv 3 noiembrie, companiava opera două zborurisăptămânale de la Timişoara spreMünchen şi Torino, urmate dedouă zboruri spre Bruxelles şiFrankfurt. Noile destinaţii vor aveatarife începând de la 109 euro. Înprezent, Wizz Air operează 84 derute din România către 40 dedestinaţii şi a transportat anultrecut în şi dinspre România 3,2milioane de pasageri, faţă de 2,7

milioane în 2012. Operatorulungar zboară de pe 5 aeroporturidin România, urmând ca dinaceastă vară să zboare şi de peaeroportul din Craiova, către 6rute. Wizz Air operează o flotă de46 aeronave de pe 17 baze, pe300 de rute, care asigură legăturaîntre 95 de destinaţii din 35 deţări.

NOU DIRECTORGENERAL RENAULTCOMMERCIALROUMANIE

Începând de la 1 septembrie2014, Jan Ptacek va ocupafuncţia de director general alRenault Commercial Roumanie,entitate care asigurăcomercializarea pe piaţa dinRomânia a mărcilor Dacia,Renault şi Nissan. Jan Ptacek îiurmează în acest post lui ThomasDubruel, care preia funcţia dedirector general adjunct al Renault

MAIS (filiala de distribuţie aGrupului Renault din Turcia).În vârstă de 44 de ani, denaţionalitate cehă, Ptacek are oexperienţă de două decenii încadrul Grupului Renault, ocupândîn primii ani de carieră funcţii înmarketing şi managementulreţelei comerciale din RepublicaCehă şi apoi din Franţa. În 2003preia funcţia de director deMarketing al mărcii Dacia,coordonând, în acea perioadă,lansarea modelului Logan. Lasfârşitul anului 2004 se întoarce laParis, în cadrul Direcţiei deStrategie şi Marketing a Grupului.În calitate de director al GameiComerciale Entry va avea, timpde patru ani, responsabilitateastrategiei de marketing a gameiEntry şi a mărcii Dacia. În 2008este numit director de Marketingal mărcii Renault pentru Rusia șiregiunea Eurasia. La sfârșitulanului 2012 devine directorgeneral al filialei comercialeRenault din Ucraina.

REȚEA DIGITALĂKAPSCH PENTRU TYNE AND WEARMETRO

Kapsch CarrierCom și-a extinsactivitatea în sectorul transportuluipublic prin constituirea în urmă cudoi ani a unei noi divizii debusiness, Public Transport.Experiența îndelungată acompaniei în domeniultelecomunicațiilor, expertizaspecialiștilor Kapsch în domeniultransportului public, cât și soluțiiletehnice avansate pe care ledezvoltă și integrează au fostprincipalii factori care au condusla adjudecarea unui contract învaloare de 7,7 milioane de liresterline, având ca obiectimplementarea unei rețele radiodigitale bazate pe standardulTETRA. Beneficiarul contractuluieste Nexus, operatorul celui maimare sistem de transport publicdin nord-estul Angliei, cu sediul înNewcastle. Compania deține șiadministrează rețeaua de metrouTyne and Wear, cea mai utilizatărețea de transport public dinMarea Britanie cu excepțiaLondrei și care deservește anualun număr de 37 de milioane depasageri. Noul sistem radio digitalva fi instalat pe cele 90 degarnituri de metrou, înlocuindsistemul analogic existent.

Datoriile MinisteruluiTransporturilor (MT) faţă deoperatorii de transport rutierşi feroviar se ridică lavaloarea de 340 milioane leiîn perioada aprilie 2013 - mai2014, din care 84 de milioanelei sunt pentru transportulrutier. Federaţia OperatorilorRomâni de Transport (FORT)avertizează că pensionariiriscă din nou să nu mai fietransportaţi. Bugetul pentru2014 al MT nu mai permiteefectuarea de plăţi pentruaceste arierate, iarreprezentantii MT şi MFridică din umeri, ca deobicei. FORT a solicitat încădin 2010 schimbareasistemului şi asigurareadirectă în pensie a unorsume suplimentare, ceulterior pot fi utilizate pentrutransport. Tot la presiuneaFORT, în decembrie 2012,Parlamentul a promovatlegea prin care: „Beneficiariifacilităţilor de călătorie vorachiziţiona bilete cu plataintegrală a acestora, urmândca decontarea să serealizeze prin instituţiilepublice responsabile, în

cuantumul prevăzut înlegislaţia specifică fiecăreicategorii sociale, în bazanormelor ce se vor aprobaprin Hotărâre a Guvernului,în termen de maximum 45 dezile de la data publicăriiprezentei legi în MonitorulOficial al României, Partea I”.În ianuarie 2013, la presiuneaMinisterului Muncii,Guvernul a distrus completlegea emisă de Parlament şia revenit la situaţiaanterioară. Dacă larectificarea bugetară nu suntasigurate sumele pentruplata datoriilor,transportatorii membri FORTnu vor mai asiguratransportul decât la valoareaintegrală”, avertizeazăFederaţia.

PENSIONARII RISCĂ SĂ NU MAI FIETRANSPORTAŢI

PUBLICITATE

Î n baza OUG 42/26.06.2014 pri -vind prelungirea valabilității pro -gra mului de transport și a licen -

țelor de traseu prin care se efec tueazăservicii regulate de trans port întreBucureşti și localitățile din județul Ilfov,Autoritatea Rutieră Ro mâ nă a eliberat2.700 licenţe de tra seu pentrutransportatorii care operea ză peaceste relaţii.

Amintim faptul că valabilitatea li -cen țelor urma să expire pe data de 1iulie.

Prelungirea valabilității licențelor detraseu nu este o noutate, așa cum, dease menea, blocarea procedurii de atri -buire în justiție a devenit un fapt obișnuitpentru transportul regulat de călători.

De altfel, inițial, licențele au fostemise cu valabilitate între anii 2008-2011, ajungându-se, după multiplepre lungiri, la 2015 (ultima la finalullunii iunie).

Această ultimă prelungire a stârnit,la rândul ei, nemulțumire în rândul ope -ratorilor de transport. La început, s-adiscutat de o prelungire de șase luni,însă textul final al ordonanței a pre -văzut un an. Astfel, operatorii care aurealizat deja investiții în auto ve hi cu lenoi se găsesc într-o situație de li cată.

COTAR (Confederația Operatorilorși Transportatorilor Autorizați din Ro -mânia) a cerut inclusiv demiterea re -prezentanților MT care au realizataceas tă modificare fără consultarea re -prezentanților operatorilor de trans port.

În vederea unei noi atribuiri, opera -torii de transport au solicitat proas pe -tei conduceri AMTB păstrarea con di -țiilor și sistemului de punctare pro puseși pentru ședința de atribuire sus pen -dată. Totodată, cei mai mulți dintreope ratori au solicitat menținerea crite -ri ului de „vechime pe traseu“ și elimi -na rea „segmentului de traseu“. Astfel,

investițiile deja realizate ar putea fipro tejate.

Interesant este faptul că, de fiecaredată când a fost numită o nouă condu -ce re în fruntea AMTB, se demareazăo serie de întâlniri cu operatorii detrans port. Și actuala conducere aAMTB și-a arătat disponibilitatea de aprelua toate părerile din piață și de aîncerca armonizarea lor.

Experiența trecută a arătat căniciodată nu s-a putut ajunge la con -sens, chiar dacă, pe zona metropo li ta -nă, activează în jur de 20 de ope ratori.

De altfel, chiar de la primele în tâl -niri cu noua conducere AMTB, s-aputut observa încă o dată că operatoriide transport nu pot ajunge la o opinieuni tară legată de modul în care artrebui să aibă loc atri bu irea.


Încă un an de dispute pentrutraseele Bucureşti-IlfovValabilitatea licențelor de traseu pe zona metropolitană Bucureștia fost prelungită cu un an.

iulie 2014 ......................................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

69...................................................................................................................................................... iulie 201468

C ompania Giroceana este pri -mul tur operator din Româniacare și-a introdus în flotă două

au tobuze Iveco Bus Crossway LE cumo toare Euro VI. Cele două Iveco BusCrossway Low Entry City Euro VI auo lungime de 10,8 m și 2 uși. Au to bu -zele sunt echipate cu motor Tector 7(285 CP), cutie de viteze automaticăZF (6 viteze), aer condiționat și in di -ca toare de drum.

Acest autovehicul a fost carac te -ri zat de producător drept un veritabil„fabricant de bani‟ datorită versatilitățiiși profitabilității, iar Crossway LE EuroVI își reîntărește poziția prin ac ce si -bi litate, confort și manevrabilitate.Tran ziția către Euro VI a permis, dease menea, îmbunătățirea semnif ic a -tivă a confortului la bord, reducând ni -velul de zgomot la jumătate.

La ceremonia de livrare ce a avutloc în data de 3 iulie la sediul admi -nis trativ din Comuna Giroc au fost pre -zenți Dacian Marinescu, director alcompaniei Giroceana, Marius Dulcă,departament vânzări Briari’s Ind SA,

dealer Iveco Bus, Daniel Călin, BranchManager Briari’s Ind SA, și OvidiuPanait, Brand Service Manager IvecoBus.

Societatea comercială Giroceanadin comuna Giroc, localizată în JudețulTimiș lângă Timișoara, a fost creatăde către administrația din 2002 pentrua oferi cetățenilor servicii de transportpe rutele Timișoara - Giroc - Chisodași retur. De-a lungul timpului, com pa -nia a început să ofere servicii de men -tenanță pentru sistemul de apă, cana -lizare și sistemul de iluminat.

Mașini pentru orice aplicațieAmintim faptul că Iveco Bus este

o marcă a CNH Industrial N.V., lidermondial în sectorul bunurilor de capitalcu experiență recunoscută în domeniulindustrial, având o gamă foarte variatăde produse și o prezență globală.

Un jucător important în domeniultrans portului public și printre cei mai

mari producători de autobuze și auto -care din Europa, Iveco Bus produceși vinde o gamă variată de vehiculecare satisfac cerințele operatorilor pu -blici și privați: autocare școlare, inter -ur bane și turistice; autobuze standardși articulate inclusiv versiunile dedicateBRT, cu tehnologii ecologice, cum arfi cele hibride și CNG; microbuze pen -tru toate tipurile de misiuni de transportpasageri; șasiuri pentru carosieri.

Iveco Bus are 5.000 de angajați șidouă fabrici, în Annonay - Franța și înVysoké Myto - Cehia. Ambele unitățiau primit în 2013 medalia de bronzdin partea World Class Manufacturing(WCM), o metodologie de mana ge -ment a ciclurilor de fabricație, careeste în concordanță cu cele mai bunestandarde din lume.

O rețea numeroasă de service-uriIveco Bus și Iveco garantează suporttehnic oriunde în lume unde se aflăun vehicul Iveco la treabă.


PrimulCrossway LEEuro VIîn RomâniaIveco Bus a livrat companiei SC GiroceanaSRL din Giroc - Timișoara primul autobuzCrossway LE cu motor Euro VI dinRomânia. Aceste vehicule cu podeacoborâtă sunt destinate zonelormetropolitane și subrubane din Timișoara.E

VE

NIM

EN

T

CONFIGURAȚIICROSSWAY

Crossway Low Entry City: 10,8 -13 m, 30-37 locuri

Crossway low Entry Line: 10,8 -13 m, 37-49 locuri

Crossway Pro: 10,8 - 13 m, 37-49locuri

iulie 2014 ......................................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

71

I nvestiția totală în noile autocareScania Beulas, modelul Glory, seri dică la aproximativ 11 milioane

de lei, suma fiind asigurată din surseproprii și din finanţare externă, prinBRD Sogelease.

Autocare „calde“pentru RombusNoile autocare din parcul Eurolines

au fost comandate în decembrie 2013,intrând în producţie în februarie şi s-aufi nalizat în iunie 2014. Autocarele aușa siu și motor Euro 5 Scania, sunt con -struite în Suedia și sunt carosate de

...................................................................................................................................................... iulie 201470

EV

EN

IME

NT

compania Beulas în Spania. Au fostcon figurate în întregime conform speci -fi cațiilor Grupului Eurolines. Cu cele optau tocare Scania Beulas Glory, flotaEuro lines, operată de Rombus Trans -port, numără 30 de autocare marcaScania, Mercedes, Neoplan și Setra.

Tradiţie şi calitateParteneriatul dintre Scania și Euro -

lines a început în anul 2000, iar deatunci flota s-a extins, ultima dovadă„vie“ a colaborării fructuoase fiind chiaraceste 8 autocare, menite să revigo -re ze flota de transport. Maşinile suntechipate cu motoare ce dezvoltă oputere de 440 CP și dispun de cutiede viteze Opticruise, cu trei moduriEco, Normal și Power. Pachetul alesde Eurolines include garanție extinsăși întreţinere pentru trenul de rulare și,sistemul Scania C200, care ajută lamonitorizarea, analizarea și contro la -rea parametrilor de funcționare a ve -hi culului. Cu ajutorul acestui sistem,poa te fi urmărit modul în care a fostex ploatat vehiculul de către şofer, loca -li zarea în timp real sau pe o perioadăde terminată și starea vehiculului, pen -tru a eficientiza operațiunile și pentrua obține un consum cât mai mic decombustibil. Prin această achiziție,Grupul Eurolines își realizează obiec -

ti vul de a implementa un nou conceptde calitate în transportul internaţionalde persoane, punând confortul şi ex -pe rienţele de călătorie ale clienţilor încentrul preocupărilor sale. Autocareleoferă facilități precum conexiune wi-fi, prize 220 V, GPS cu funcție specialăde urmărire a traseului de către clienți,sandvișuri, dulciuri, băuturi calde șirăcoritoare.

Clasele de călătoriePentru prima dată în istoria trans -

por tului de pasageri din România, ocom panie inovează și introduce „cla -sele de călătorie“ în transportul cu au -tocarul - „business“ și „economy“. Optlocuri sunt amenajate pentru clasa„business“ în partea din față a auto -ca rului, care oferă călătorilor un nivelmai ridicat de confort printr-un spațiumai mare între scaune, prize indi vi -duale cu alimentare 220 V. Urmeazădo tarea acestor locuri cu sisteme indi -viduale de entertainment.

Grupul Eurolines România anunţăcontinuarea investiţiilor atât în înnoireaflotei de autocare, cât şi în creştereacelei de rent-a-car, în dezvoltarea re -ţelei sale de agenţii de turism, în teh -nologie şi în online, în dezvoltareanou lui concept de agenție implementatîn 2013, precum şi în crearea unuicentru intern de cursuri. Investiţiile to -tale programate pentru acest an deGrupul Eurolines se ridică la apro xi -mativ 14 milioane lei. Obiectivul esteimplementarea unui nou concept decalitate în transportul internaţional deper soane și turism, punând confortulşi experienţele de călătorie ale clien -ţi lor Eurolines în centrul preocupărilor,ținta finală fiind fidelizarea cliențilorprin servicii de excelență. În 2014,stra tegia Grupului Eurolines Româniase axează pe consolidarea liniilor debusiness, a poziţiei de lider pe piaţade turism şi pe dezvoltarea afacerilorîn mediul online.

Grupul Eurolines, din care facparte 20 de companii din România,Ger mania şi Republica Moldova, aînregistrat în 2013 o creştere de 30%a cifrei de afaceri faţă de anul 2012,de la 254 milioane de lei până la 330milioane de lei. În ultimii 4 ani, Grupulși-a triplat cifra de afaceri. RombusTransport, compania care opereazătrans portul de persoane sub brandulEurolines în cadrul Grupului, a înre -gis trat o cifră de afaceri de 20 milioanelei în 2013 și țintește o creștere cu7% în 2014. În 2013, cursele inter na -țio nale de linie cu autocarul au repre -zentat 47 de milioane de lei din totalulcifrei de afaceri a Grupului Eurolines.


DragoșAnastasiu,

PreședinteleGrupului

Eurolines:„Noile Scania Beulas Gloryvor circula inițial pe curselede linie către Germania,urmând să fie introduseapoi și spre celelaltedestinații. Tarifele pentrubiletele business sunt cumaxim 10% mai mari decâtcele de la economy.“

Premieră în România:„clase de călătorie“ întransportul cu autocarul -„business“ și „economy“

Flota Eurolines s-a înnoit cu 8Scania Beulas Glory

Autocarele sunt dotate cu automate de băuturi răcoritoare și cafea

Opt locuri sunt amenajate pentruclasa „business“ în partea din fațăa auto ca rului

iulie 2014 ......................................................................................................................................................

INE

DIT

73...................................................................................................................................................... iulie 201472

INE

DIT

C u nasurile lipite de geamul tre -nului sau al mașinii, nerăb dă -tori să ajungem odată, aștep -

tam să prindem câte o privire fugarăasupra Podului și asupra dorobanțilorcare-l străjuiesc, nu numai pentru căeste o adevărată operă de artă, ci,poa te, mai ales pentru că reprezentapen tru noi un semn că marea e aproa -pe. Și asta fără să ne pese prea multcă...

...Podul Regele Carol I (redenumitmai apoi Podul Anghel Saligny, pentrua-l onora pe proiectantul și executantulsău) a fost construit între 1890 și 1895pentru a asigura legătura fero via răîntre București și Constanța.

De unde a pornitideea?Conform surselor istorice, dispo -

ni bile și pe internet, primul tronson alcăii ferate spre litoralul Mării Negre afost cel dintre Constanța și Cernavodă,realizat în 1860, înainte ca Dobrogeasă fie cedată României. După războiulde independență și alipirea Dobrogei,în 1879 a început construcția tron so -nu lui București - Ciulnița - Fetești.Legă tura celor două tronsoane nece -sita realizarea unor poduri peste Du -năre și Brațul Borcea.

Inițial, guvernul român a inițiatdouă concursuri internaționale pentruproiectarea și executarea podurilor.La prima licitație, în 1883, au participatopt proiecte realizate de companii dinFranța, Germania, Elveția și Belgia,dar niciunul dintre ele nu a fost ac -ceptat. În 1886, are loc cel de-al doileaconcurs, la care participă cinci fime,și de data aceasta proiectele fiind res -pin se. În cele din urmă, sarcina îi revi -ne inginerului Anghel Saligny, a căruiechipă prezintă forma finală a pro iec -tului în luna decembrie 1889. În toam -na următorului an, încep construcțiile.

Realizarea poduluiLegătura feroviară dintre Fetești

și Cernavodă are o lungime de 21 kmși cuprinde podurile peste Brațul Bor -cea și peste Dunăre. Începerea lu cră -

rilor de execuție a avut loc la 26noiembrie 1890 în prezența regeluiCarol I. Întreaga linie ferată, inclusivpo durile, au fost executate cu calesimplă.

Podul de la Cernavodă are o des -chi dere centrală de 190 metri și alte4 deschideri de 140 metri, alături deun viaduct cu 15 deschideri de 60metri. Podul se află la 30 m peste ni -

ve lul apelor mari ale Dunării pentru aper mite trecerea vaselor cu cele maimari catarge. Podul peste Borcea cu -prinde 3 deschideri de câte 140 metriși un viaduct cu 11 deschideri a 50metri. În Insula Borcea, unde în aceavre me era o baltă, pe care o traversaun tronson de 14 km al căii ferate, s-amai realizat un viaduct de 34 des -chideri a 42 metri.

Cu rampele de acces, cei 4087,95metri de poduri formau, la acea vreme,cel mai lung complex de poduri con -struit în România și al treilea ca lun -gime din lume. Deschiderea centralăde 190 m era cea mai mare din Eu -ropa continentală.

Costul total al tronsonului de linieferată Fetești-Cernavodă, inclusivliniile de cale ferată și stațiile, a fostde 35 milioane lei aur.

Cei doi dorobanțiLa capătul podului dinspre Cer na -

vo dă, în memoria eroilor căzuți în Răz -bo iul de Independență, a fost ridicat

un impresionant monument din bronz,reprezentând doi dorobanți. Dorobanțiiși stemele au fost realizate de sculp -torul francez Léon Pilet (1836-1916),o parte din contravaloarea lor fiind su -portată de ambasada franceză de laBucurești, ca un dar în cinstea re geluiCarol I. Pilet a realizat mai întâi cincimodele diferite în miniatură, iar regeleînsuși a ales modelul care a fost realizatpentru pod. Statuile au fost turnate întrei bucăți la Lyon și mai apoi îmbinatela fața locului. Do robanțul de pe parteanordică poartă sem nătura autorului,alături de anul realizării (1895).

De la construcție, ladistrugerePodul a fost inaugurat la 14/26

sep tembrie 1895, în cadrul unor marifestivități la care a participat regeleCarol I, care a bătut ultimul nit, realizatdin argint. Apoi s-a zidit documentulinaugurării și s-a celebrat serviciul re -ligios. Un prim convoi de încercare,format din 15 locomotive grele a trecut

peste pod, cu o viteză de 60 km/h,urmat de un al doilea tren rezervatoas peților, cu o viteză de 80 km/h. Înacest timp, Anghel Saligny a statalături de șefii echipelor de muncitoricare lucraseră la execuția podului,într-o șalupă sub pod, aceasta pentrua garanta rezistența acestuia. Dacăs-ar fi întâmplat ceva cu podul, toatălumea ar fi căzut... în capul lui.

În timpul Primului Război Mondial,în 1917, tronsonul de peste Borceaeste minat de trupele române în retra -ge re, pentru a împiedica avansareaîn Muntenia a trupelor germano-bul -gare. Reconstrucția podului a avut locîn 1921.

Podul a fost folosit timp de aproa -pe un secol până în 1987, când s-aconstruit o nouă structură, alături decea veche, care a fost dezafectată. Deasemenea, în paralel cu podul de caleferată a fost realizat un pod rutier, pen -tru Autostrada A2. (Sursa: Wikipedia)


Podul Regele Carol IPe vremea când eram copii, vara nu era vară dacă nu mergeam lamare, măcar pentru câteva zile... și poate că pentru mulți dintrenoi acest lucru a rămas neschimbat, deși, poate, „marea” nu semai numește de mult Constanța, ci... Halkidiki, Antalia sau chiarIbiza ori Caraibe, pentru cei mai norocoși. Dar un lucru e sigur.Parte din povestea verilor copilăriei noastre a fost „podul cudorobanți” de la Cernavodă.

...................................................................................................................................................... iulie 201474

HO

RO

SC

OP

DE

CĂ

LĂ

TO

RIE

BERBEC (21 martie - 20 aprilie)

Perioada se remarcă prinoportunităţi în plan profesional

şi prognoze financiare favorabile.Printr-o atitudine cooperantă, putețiobţine rezultate foarte bune. Estemomentul să judecaţi la rece tot ceeace se întâmplă în jurul dumneavoastrăşi să luaţi deciziile cele mai potrivite.Atenţie în trafic, mai ales că veţi călătorifoarte mult.

TAUR (21 aprilie - 20 mai)

Se întrevăd realizări peplan profesional şi financiar.

De asemenea, sunt favorizateproiectele creative. Multe drumuri,multe colaborări, multe contracte. Aveţiun tonus fizic şi psihic de invidiat, cutendințe spre pragmatism, dar și spreconflicte. Nu ignoraţi posibilitateainstalării unei stări serioase de stres.Conduceţi cu prudenţă.

GEMENI (21 mai

- 20 iunie)

Ce a fost mai greu a trecut.Armonia devine cuvântul de

ordine. E momentul să faceţi planuri devacanţă. Perioada de reviriment în planfinanciar pe care o aşteptaţi a sosit.Dacă e nevoie să călătoriţi, luaţi-vătoate măsurile de precauţie: maşina săfie într-o stare tehnică bună, conduceţicu prudenţă şi purtaţi centura desiguranţă.

RAC (21 iunie - 22 iulie)

Este o perioadă agitată înplan social şi profesional,

marcată de schimbări. Treceţi prinmomente stresante. Îngrijiți-văsănătatea - este un lucru importantpentru a vă îndeplini obiectivele. Veţicălători mult şi, în general, în interes deserviciu. Doar cei mai norocoşi dintredumneavoastră vor reuşi să plece înconcediu.

LEU (23 iulie

- 22 august)

Nu vă aruncaţi cu capulînainte în orice acţiune, chiar

dacă simţiţi o mare nevoie de înnoire şischimbare. Este o perioadăcaracterizată de o creștere depopularitate, dar excesul de energie văpoate da de furcă. Cel mai bine ar fi săgăsiţi metode de relaxare şi să învăţaţilecţia răbdării. Evitaţi, pe cât posibil,călătoriile.

FECIOARĂ (23 august

- 22 septembrie)

Este o perioadă marcatăde evenimente

spectaculoase în toate planurile.Înregistrați mari succese de imagine șiîn comunicare. În plan profesional, seîntrevăd o mulţime de colaborări şiproiecte de lucru în echipă. Profitaţi defrumuseţea acestor momente şi evitaţiconflictele de orice natură. Călătoriţifoarte mult.

BALANȚĂ (23 septembrie - 22 octombrie)

În plan personal, lucrurileevoluează minunat; în plan

profesional însă, înaintează greu.Oricum nu aveţi suficientă energie săsusţineţi un ritm alert de dezvoltare.Evitaţi speculaţiile financiare șicheltuielile în exces. Dacă vă place săcălătoriţi, încercați să ieşiţi cât mai desîn natură. Atenție în trafic: conducețicu prudență!

SCORPION (23 octombrie - 21 noiembrie)

Apar situaţii critice, ce parimposibil de rezolvat: studiați

fenomenul și exploataţi la maximoportunităţile. Profitaţi de faptul căsunteţi într-o formă foarte bună dinpunct de vedere intelectual şi căutaţicele mai bune soluţii. Veţi călătoridestul de mult. Conduceți cu prudență.Respectați cu strictețe regulile decirculație.

SĂGETĂTOR (22 noiembrie

- 21 decembrie)

Starea fizică şi psihicăbună vă ajută să treceţi cu

bine peste dificultăţi. În plan personal,pasiunea își spune cuvântul. În planprofesional, se remarcă îmbunătățiri lacapitolul comunicare. Călătoriţi mult.Conduceţi cu prudenţă. Nu apăsaţiprea tare pedala de acceleraţie.Respectați semnificația indicatoarelorrutiere.

CAPRICORN (22 decembrie - 19 ianuarie)

Aveţi multe idei în aceastăperioadă. Prin intermediul

relațiilor, al puterii de convingere şi alabilităţilor crescute de comunicare,veți deveni un catalizator în cadrulcolectivității. Veţi călători foarte mult, înspecial în scopuri profesionale. Atenţieîn trafic: conduceţi cu prudenţă şipurtaţi întotdeauna centura desiguranţă.

VĂRSĂTOR (20 ianuarie

- 18 februarie)

Vă aflați în plin proces deîmbunătățire a imaginii.

Țineţi lucrurile sub control și veţi reușisă treceți mai uşor peste problemelemomentului. Aveţi grijă în aceastăperioadă să nu amestecaţi lucrurile:serviciul cu familia, prietenii cuafacerile etc. Veţi călători destul demult şi ar fi bine să nu neglijaţi stareatehnică a maşinii.

PEȘTI (19 februarie - 20 martie)

Distracția și romantismulsunt elementele favorizate

în această perioadă. Nu permitețistresului să atingă cote alarmante!Poate fi ţinut sub control prin metodesimple: implicaţi-vă în cât mai multeactivităţi care vă aduc bucurii. Dacăplecaţi la drum lung, circulaţi cuatenţie sporită. Nu apăsați prea tarepedala de accelerație.

15 iulie - 15 august 2014

Date post:	18-Jul-2015
Category:	Business
Upload:	revista-ziua-cargo
View:	852 times
Download:	0 times