+ All Categories
Home > Documents > ZIARUL VALENII 2

ZIARUL VALENII 2

Date post: 05-Mar-2016
Category:
Upload: burdujan-gheorghe
View: 240 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
Description:
Publicatie de atitudine civica
8
ÃLENii Un bun ministru, un bun funcþionar pu- blic nu e necesar sã fie cult, ci eficient! Cultura poate fi la un ministru, la funcþio- narul public, un handicap adesea insur- montabil. În loc sã rezolve, sã zicem, prob- lema drumurilor, el se va apuca sã hamle- tizeze lângã fiecare groapã: „a fi sau a nu fi”. Un ministru, prefect, primar (un func- þionar public de orice rang) nu e cazul sã-ºi piardã vremea cu privitul stelelor sau cu obsesia eternitãþii. El trebuie sã fie practic, iute în decizii, fãrã mofturi metafizice, deºtept, ager, la care pofta de a miºca lucrurile în domeniul sãu e cu atât mai pro- ductivã cu cât nu are nevoie de fineþuri de spirit. Nefiind sâcâit de parabola melanco- liilor autumnale - rãul de care suferã orice intelectual autentic - el va acþiona, va fãptui (va vorbi mai puþin) cu fermitate, ca un administrator ce-ºi face treaba fãrã sã audã în urechi strigãtul disperat ºi periculos al Eclesiastului: „totul e deºãrtãciune”. Nu va cãdea pe gânduri în plinã ºedinþã de con- siliu, meditând la teoria relativitãþii. Întrea- ga lui energie ºi întreaga lui dorinþã de a demonstra ce e în stare sã facã se vor putea îndrepta, nestingherite, spre rosturile funcþiei sale. Puþini sunt aceea care au înþe- les cã sensul ascuns al „reformei” cere, pe lângã trãncãnealã, inevitabilã la noi, ºi ostenealã practicã. Dacã totuºi ai obiceiul de a vorbi mult fãrã acoperire în fapte, de a-þi da „cuvântul de onoare” la fiecare trei fraze, de a promite „marea cu sarea”, atunci, ne- „þinerea de cuvânt” nu mai este o chestiune geneticã, nici astrologicã, ci devine o chestiune de caracter... A vorbi mult ºi a nu face nimic este o boalã greu de vindecat. A nu spune mare lucru dar a face totul (adesea de unul singur) înseamnã sã ai coloanã vertebralã. Din acest punct de vedere Vãlenii de Munte este un oraº privi- legiat. Prin oamenii de excepþie care-l locu- iesc, prin cel care se aflã în fruntea obºtii de peste 20 de ani. GHEORGHE BURDUJAN FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN Ziarul Vãii Teleajenului A trecut vacanþa, s-au sfârºit cãlãtoriile ºi somnul matinal prelungit V V ÃLENii Gazul ºi apa oprite Alunecãrile de teren de pe strada Cismari au afectat patru gospodãrii. Asirom se eschiveazã de la plata despãgubirilor Invitaþi de marcã, oameni de culturã, personalitãþi politice, istorici ºi scriitori s-au reunit la Vãlenii de Munte Recent a avut loc Cupa Dinamo la karate modern, cea mai prestigioasã competiþie de acest gen la nivel naþional “Eu n-am învãþat a ceti ºi scrie, sunt lucruri care mi-au venit de la sine”. 10.000 de lei vechi 1 leu nou
Transcript
Page 1: ZIARUL VALENII 2

ÃLENii

Un bun ministru, un bun funcþionar pu-blic nu e necesar sã fie cult, ci eficient!Cultura poate fi la un ministru, la funcþio-narul public, un handicap adesea insur-montabil. În loc sã rezolve, sã zicem, prob-lema drumurilor, el se va apuca sã hamle-tizeze lângã fiecare groapã: „a fi sau a nufi”. Un ministru, prefect, primar (un func-þionar public de orice rang) nu e cazul sã-ºipiardã vremea cu privitul stelelor sau cuobsesia eternitãþii. El trebuie sã fie practic,iute în decizii, fãrã mofturi metafizice,deºtept, ager, la care pofta de a miºcalucrurile în domeniul sãu e cu atât mai pro-ductivã cu cât nu are nevoie de fineþuri despirit. Nefiind sâcâit de parabola melanco-liilor autumnale - rãul de care suferã oriceintelectual autentic - el va acþiona, va fãptui(va vorbi mai puþin) cu fermitate, ca unadministrator ce-ºi face treaba fãrã sã audãîn urechi strigãtul disperat ºi periculos alEclesiastului: „totul e deºãrtãciune”. Nu vacãdea pe gânduri în plinã ºedinþã de con-siliu, meditând la teoria relativitãþii. Întrea-ga lui energie ºi întreaga lui dorinþã de ademonstra ce e în stare sã facã se vor puteaîndrepta, nestingherite, spre rosturilefuncþiei sale. Puþini sunt aceea care au înþe-les cã sensul ascuns al „reformei” cere, pelângã trãncãnealã, inevitabilã la noi, ºiostenealã practicã.

Dacã totuºi ai obiceiul de a vorbi multfãrã acoperire în fapte, de a-þi da „cuvântulde onoare” la fiecare trei fraze, de apromite „marea cu sarea”, atunci, ne-„þinerea de cuvânt” nu mai este o chestiunegeneticã, nici astrologicã, ci devine ochestiune de caracter...

A vorbi mult ºi a nu face nimic este oboalã greu de vindecat.

A nu spune mare lucru dar a face totul(adesea de unul singur) înseamnã sã aicoloanã vertebralã. Din acest punct devedere Vãlenii de Munte este un oraº privi-legiat. Prin oamenii de excepþie care-l locu-iesc, prin cel care se aflã în fruntea obºtii depeste 20 de ani.

✍ GHEORGHE BURDUJAN

Editorial

FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN

Ziarul Vãii Teleajenului

VORBA ªI FAPTA

A trecut vacanþa, s-au sfârºit cãlãtoriile ºi somnul matinal prelungit

Anul I, Nr 2, 15-30 Septembrie 2005VVÃLENii

Gazul ºi apaoprite

Alunecãrile de teren de pe strada Cismariau afectat patru gospodãrii.

Asirom se eschiveazã dela plata despãgubirilor

Invitaþi de marcã, oameni de culturã, personalitãþi politice,istorici ºi scriitori s-au reunit laVãlenii de Munte Pagina 5 Pagina 6

Pagina 3

Cât vom plãti de la 01.01.2006 pentru terenurile situate în

intravilanuloraºului

Recent a avut loc CupaDinamo la karate modern, cea mai prestigioasã competiþie de acestgen la nivel naþional

Pagina 8

UNIVERSITATEA DE VARÃ DINCOLO DE ZIUA FESTIVÃ

Pagina 2

“Eu n-am învãþat aceti ºi scrie, suntlucruri care mi-auvenit de la sine”.

Binecuvântarea lui Iorga

10.000 de lei vechi

1 leunou

C.S.Komura

pe podium

Page 2: ZIARUL VALENII 2

2

ä Administraþie publicã localã

HOTÃRÂREA NR. 35 DIN 27.05.2005 A CONSILIULUI LOCAL

(Privind încadrarea terenurilor pe zone, în cadrul localitãþii, în vederea stabilirii ºi încasãrii impozitului pe teren)

ZONA A

B-dul Nicolae Iorga (de la nr. 57 la nr. 83- Bl. E 13), de la nr. 56 la nr. 72, Str. BarbuDelavrancea porþiunea de la b-dul N. Iorgala Andrei Mureºanu (de la nr. 1 la nr. 3 -Bloc C -, de la nr. 2 la nr. 4, bloc A ºi B), Str.Criºan - de la nr. 2 la nr. 4 (bloc B 17-B 19),Str. Aleea Alunilor, Str. Popa ªapcã de la nr.2-8, Bl. B5 - B6, Str. Caraiman, Str. GeneralCristescu, Str. Tudor Vladimirescu (de lanr. 7-9, Bl. C7, C8, C9 - nr. 2-4, C12), Str.Berevoieºti porþiunea de la B-dul N. Iorgala str. Mihai Bravu (de la nr. 1 la nr. 9, Bl.E8-E12 ºi de la nr. 2 la nr. 6), Str. Alunilor.

ZONA B

Str. Nicolae Tonitza, Str. Unirii, Str.Berceni, Str. Cojocari, Str. Eaubonne, Str.Florilor, Str., Zambilei, Str. Anton Pann (nr.35 la nr. 47, porþiunea de la str. Mãrãºeºtila str. Barbu Delavrancea), Str. Cismari,Str. Cireºi, Str. Petru Movilã, Str. 1 Iunie,Str. 23 August, Str. Horia, Str. Cloºca, Str.Criºan (partea opusã blocurilor - de la nr.1 la nr. 5), Str. Mãrãºti, Str. EcaterinaVarga, Str. Teleajen, Str. Aurel Vlaicu, Str.Andrei Mureºanu, Str. I.L.Caragiale (porþi-unea de la b-dul N. Iorga la str. MihaiBravu, nr. 2 ºi de la nr. 1 la nr. 7), Str.George Enescu (de la nr. 1 la nr. 31 ºi de lanr. 2 la ntr. 32), Str. Grigore Alexandrescu,Str. Margaretelor, Str. M. Kogãlniceanu,Str.Dimineþii, Str. Libertãþii, Str. 1 Mai, Str.30 Decembrie, Str. Brazilor, Str. Gh. Lazãr,Str. Primãverii, Str. Viorelelor, Str. MihaiBravu, Str. Cornului, Fdt. Trandafirului,Str. Mihai Eminescu, Str. Cuza Vodã, Str.ªtefan cel Mare, Str. Doctor Davila, Str.Ghiduleºti, Str. Costache Negri, Str.

Alexandru Vlahuþã, Str. Crinilor, Str.Bratocea, Str. Barbu Delavrancea (porþi-unea de la pasarela CFR pânã la stradaNicolae Bãlcescu ), de la nr. 5 la nr. 21, dela nr. 6 la nr.28, B-dul Nicolae Iorga (porþi-unea de la intrarea în oraº pânã la staþiaPECO, fãrã zona blocurilor, de la nr. 1 lanr. 55, de la nr. 2 la nr. 54, de la nr. 85 la nr.193, de la nr. 74 la nr. 190), Str. AvramIancu, Fdt. Zefirului, Str. Povernei, Str.Berevoieºti (porþiunea de la str. M. Bravupânã la strada Trãistari de la nr. 11 la nr.75, de la nr. 8 la nr. 64), Str. DimitrieBolintineanu, Str. Vasile Alecsandri, Str.Nicolae Bãlcescu, Str. Popa ªapcã (de la nr.1 la nr. 3), Str. Tudor Vladimirescu (de lanr. 1 la nr. 5 ºi de la nr. 11 la nr. 13), Str.Petre Liciu (de la nr. 1-3, 2-16, pânã laintersecþia cu strada Mihai Eminescu), Str.Petru Rareº, Str. Pictor Nicolae Grigorescu,Fdt. Doctor Carol Davila, Str. Progresului,Str. Alunilor (nr. 3 ºi nr. 2-8) Str. Mãrãºeºti,Str. Frumoasã, Str. Lunei, Str. Plopilor, Str.Viitorului, Str. Serii, Str. Tipografiei, Str.Vãleanca, Str. Înfrãþirii, Str. Izvorului, Str.Oituz, Str. Tãbãcari, Str. Miron Costin, str.Merilor, Str. Veniamin Costache, AleeaBisericii, Fdt. Zorelelor, Str. EcaterinaIorga, Str. Pãcii, Str. Miron RaduParaschivescu, Str. Victor Babeº, Str.Soarelui, Str. Cimiºlia, Str. Independenþei,Str. Castanilor, Str. 8 Martie, Fdt.Tineretului, Fdt. Luceafãrului, Fdt.

Lalelelor, Str. Gh. Pãnculescu, Str. IacobNegruzzi, Str. Drajnei.

ZONA C

Str. B. Delavrancea (porþiunea de la N.Bãlcescu pânã la strada Bughiºoara), de la23 la nr. 53, de la nr. 30 la nr. 74, Str.George Enescu de la nr. 33 la nr. 49, de lanr. 34 la nr. 44, Fdt. Avram Iancu, Fdt.Aninului, Fdt. Tufãnelelor, Str. ValeaGardului, Str. Morii, Str. Alexandru Donici,Fdt. Alexandru Vlahuþã, Fdt. Narciselor,Str. Gh. Ionescu Siseºti, Str. Crizantemei,

Str. Ciprian Porumbescu, Str. BarbuLãutaru. Fdt. Garoafelor, Fdt. EcaterinaVarga, Fdt. Nicolae Bãlcescu, AleeaGladiolei, Str. ªt. O. Iosif, Str. AlexandruOdobescu, Str. Cãrãmidari, Str. Petre Liciu(de la intersecþia str. Mihai Eminescu pânãla strada Trãistari), Str. Gheorghe Asachi,Str. Berevoieºti (porþiunea de la stradaTrãistari la limita oraºului cu sat Olteni),Aleea Socului, Fdt. Victoriei, Str. AntonPann de la nr. 1 la nr. 33, Str.Trãistari, Str.Saranda, Str. Lacului, Str. EremiaGrigorescu, Str. Salcâmilor, Fdt. Trãistari,Str. Bicazului, Str. Liliacului, Str. WalterMãrãcineanu, Str. Crivinei, Str. DoctorIstrate, Str. Ungureni, Str. Libelulei, Fdt.Ungureni, Str. Bughiºoara, AleeaBujorului, Aleea Mãceºului, Str. Ciucaº (dela nr. 9 la nr. 21), Str. Povernei de la nr. 2 lanr. 10.

ZONA D

Str. I.L.Caragiale (porþiunea de la stradaM. Bravu pânã la strada Oituz), de la nr. 9la nr. 17, de la nr. 2 la nr.12, Str. NicolaeFilimon, Str. Stejarului, Fdt. Libelulei, Str.Pajiºtei, Str. Miriºtei, Str. Codrului, AleeaFrãguþei, Aleea Speranþei, Aleea Toporaºi,Prund Teleajen, Str. Frangheºti, Str.Barajului.

CONSILIUL LOCAL AL ORAªULUI VÃLENII DE MUNTE ADOPTÃ PREZENTA HOTÃRÂRE:

Articol unic. - Punctul 6 al anexei nr. 1 la Hotãrâreanr. 22/31.03.2005 se completeazã cu subpunctul d,astfel:

“d) Se interzice instituþiilor publice, operato-rilor economici ºi cetãþenilor, urmãtoarele:

1) Deteriorarea mobilierului urban amplasat în locuripublice, inclusiv folosirea în alte scopuri;

2) Neaducerea la starea iniþialã a spaþiilor verzi, caro-sabilului, trotuarelor ºi aleilor dupã efectuarea de diverselucrãri de întreþinere la reþelele edilitare;

3) Abandonarea sau depozitarea deºeurilor menajere ºistradale, a molozului, a ambalajelor, pe spaþiile verzi, cãilede comunicaþie, în locurile publice sau în alte locuri decâtcele special amenajate;

4) Blocarea gurilor de canal, rigolelor sau ºanþurilor, prindepozitarea de deºeuri, pamânt, moloz, materiale de con-strucþii etc.;

5) Recoltarea sau ruperea florilor sau a altor pãrþi deplante/pomi din parcuri publice, spaþii verzi, peluze, alinia-

mente stradale;6) Cãlcarea pe spaþii verzi, peluze de flori, precum ºi

creearea de poteci în parcuri ºi zone verzi;7) Distrugerea indicatoarelor ºi plãcuþelor de avertizare

montate în parcuri. La amendã se adaugã ºi valoarea materi-alelor distruse;

8) Parcarea autovehiculelor, remorcilor, atelajelor etc.,pe spaþii verzi sau trotuare;

9) Utilizarea coºurilor de gunoi stradale în alte scopuridecât depozitarea de cãtre pietoni a ambalajelor ºideºeurilor de mici dimensiuni;

10) Deversarea de reziduuri lichide pe spaþiile publice

(uleiuri, combustibili, apã ºi materii fecale etc.);11) Lãsarea în libertate sau fãrã supraveghere a ani-

malelor, în parcuri ºi zone cu spaþii verzi de pe domeniulpublic;

12) Lipirea afiºelor în alte locuri decât cele special ame-najate prevãzute sau aprobate de autoritatea publicã;

13) Expunerea spre vânzare sau vânzarea de mãrfuri înafara magazinelor;

14) Executarea diferitelor lucrãri de pe domeniul publicsau privat al oraºului, trebuie sã se semnalizeze corespunzã-tor, pe timp de zi ºi de noapte, iar la terminarea acestora sãse aducã terenul la starea iniþialã ºi sã se ridice semnele deavertizare montate anterior;

15) Instituþiile publice, operatorii economici ºi cetãþenii,deþinãtorii de reþele de apã, gaze, canalizare, telefoane,reþele electrice, puþuri, gropi pentru diverse lucrãri etc., cesunt amplasate pe domeniul public sau privat al oraºului,sunt obligaþi de îndatã sã le aducã în stare de funcþionarepentru a nu periclita viaþa cetãþenilor.

Apoi sunt obligaþi sã le verifice periodic, sã le întreþinãpermanent, fiind rãspunzãtori de eventualele accidente.”

Începând cu data de 01 ianuarie2006 se stabileºte încadrarea pezone a terenurilor situate înintravilanul oraºului Vãlenii deMunte.

Page 3: ZIARUL VALENII 2

3

ä Paralele economice ºi istorice

Mihail Manoilescu prezentaromânilor în perioada interbe-licã o viziune de Dreapta,naþionalistã, dar cu interes pen-tru dezvoltarea industrialã,capitalistã a statului. El conside-ra cã România nu trebuie sãabandoneze planul dezvoltãriieconomice, într-un raportechilibrat între industrie ºi agri-culturã, þara având potenþial ºi,în plus, o perspectivã favorabilãprin evoluþia industrialã rapidãdemonstratã de Italia fascistã ºide Germania nazistã în Europa.Acest exemplu european avea labazã naþionalismul antidemo-cratic ºi aspectele incipiente aletotalitarismului de Dreapta.Fãrã îndoialã, economistulromân pornea de la aceeaºiidee fundamentalã a Drepteiconservatoare, conform cãreiasaltul economic spectaculos nuse poate produce decât princonducerea autoritarã a statu-lui de cãtre o elitã responsabilãºi patrioticã. Teoretic, Manoi-lescu a constatat douã slãbi-ciuni majore ale statului român:o Românie Mare inconsistentãºi o Românie Mare ieftinã. Mai

întâi, aspectul „cultural” alunirii: „A cere independenþa ºiîntregirea înseamnã pentru unneam a nu cere nimic. Cãci aces-tea se confundã cu dreptul laexistenþã colectivã a neamului.Numai de aici în sus începnãzuinþele într-adevãr supe-rioare ºi idealurile positive deafirmare a personalitãþii ºi ge-niului colectiv al unui neam (...)Cât priveºte realizarea Ro-mâniei întregite, ea reprezintãnumai o înfãptuire pur formalã,cãreia urmeazã sã i se dea deacum înainte conþinutul”. Sec ºidur, ca un cristal: România Marepostbelicã era o construcþiepoliticã, diplomaticã, recunos-cutã internaþional, ajunsã ladimensiunile ei teritorialefireºti. Ea trebuia organizatãeconomic ºi administrativ ca unstat viabil. Scria atunci MihailManoilescu: „Închizând defini-tiv ciclul revoluþiilor pentruformã ºi al revoluþiilor pentrudrepturi, neamul nostru va facesaltul cel mai mare din istorialui în ziua când îºi va încordaputerile ca sã atingã idealul cali-tãþii”. Nu l-a atins nici astãzi.

Din punct de vedere eco-nomic - scria atunci Manoilescu- „România este în primul rândþara muncii ieftine”, „þaramateriilor prime ieftine”, „þaracombustibilului ieftin”, „þaratransportului ieftin”, pe scurt -România ieftinã, o þarã care îºivinde ieftin resursele naturale,consumã mai mult decât pro-duce ºi, mai ales, consumãaproape exclusiv din vindereaacestor resurse naturale. Înplus, capitalul, care ar fi trebuitsã producã dezvoltarea eco-nomicã a statului, se afla înmâna strãinilor, ca urmare apoliticii iresponsabile a guver-nãrilor þãrãniste: „Politica eco-nomicã promovatã de naþional-þãrãniºti a avut rezultate dezas-truoase. Pe fondul crizei eco-nomice mondiale, când stateledezvoltate au luat mãsuri deprotejare a economiei lornaþionale, România a deschisporþile în faþa capitalului strãin,a contractat mari împrumuturiexterne, cu dobânzi foarte ridi-cate. În 1932, circa 40% dinbugetul þãrii era rezervat pen-tru plata externã”. Ultima platã

s-a fãcut în anul 2001, subguvernul Adrian Nãstase - treisute de milioane de dolari -cãtre Suedia, pe fondul unuiºantaj evident la cererile definanþare prin FMI ºi BancaMondialã. În faþa acelei realitãþieconomice anormale, caremarca dependenþa totalã aRomâniei interbelice de marilecercuri financiare, Mihail Mano-ilescu vedea soluþia în naþiona-lizarea capitalului din România.Pornind de la constatarea cã„strãinii sunt cu profitul, iarromânii cu impozitele”, el lansao tezã care va fi plasatã curândla baza legilor de românizare:„Naþionalismul economic pefrontul intern, adicã româ-nizarea vieþii economice, în-seamnã trecerea veniturilorcapitaliste din mâinile strãini-lor ( a strãinilor din afarã sau aevreilor din România) în mâini-le românilor, adicã o operaþiefolositoare naþiunii româneºti.În acest sens meritã sã obser-vãm cã, din punct de vedere alavantajelor economice directe,este mai mare pasul pe care-lface þara atunci când trece dela

o industrie cu capital strãin launa cu capital românesc, decâtatunci cînd trece dela o eco-nomie pur agrarã la o industriecu capital strãin”. Manoilescuvedea, aºadar, o Românie cumare potenþial agricol, în careindustria menitã sã moderni-zeze ºi sã sprijine agricultura,prin contribuþia sa sporitã lavenitul naþional, se afla înmâinile strãinilor. Aceºtia trans-ferau în strãinãtate toate bene-ficiile obþinute în România, ast-fel cã investiþia în economiaromâneascã rãmânea tot înobligaþia bugetului. Economis-tul român arãta, de fapt, cãindustria de care are nevoieRomânia existã, dar nu este a ei.Proiectul lui Manoilescu, chiarîn condiþiile existenþei a douãdictaturi, între 1938 ºi 1944, s-adovedit nerealist ºi nu a putut fipus în aplicare. L-au pus comu-niºtii sub Nicolae Ceauºescu.Asta face analiza istoricã multmai dificilã ºi responsabilitateacelor care au preluat puterea în1990 mult mai grea.

Alex Mihai STOENESCU

ISTORIA LA EA ACASÃDe aproape cinci

ani, istorici consacraþi,de prima mânã, îºi daubineþe la Vãlenii deMunte pentru a dez-bate o problematicã

majorã a istoriografiei româneºti si de pre-tutindeni. În august 2000, din iniþiativa doc-torului stomatolog licenþiat ºi în istorieConstantin Gãucan, preºedintele Fundaþiei «Nicolae Iorga », a luat fiinþã Clubul istoricilorcu baza de activitate în oraºul lui N. Iorga. Înargumentaþia sa, C-tin Gãucan avea învedere scoaterea dezbaterilor de sub coman-da politicã, a ingerinþelor politice de odini-oarã. Se fãcea apel la o expunere sincerã cuinterpretãri obiective ale faptelor istorice.Toate acestea sub protectoarea umbrelã lã-satã posteritãþii de marele savant. La Vãleni,de douã-trei ori pe an, în Bucureºti,Constanþa, elita istoricilor (acum 20 de mem-bri activi) ºi-au îndreptat atenþia pe o istoriedocumentativã, fãrã a omite istoria recentãprin evaluarea unor mãrturii ale celor impli-caþi în viaþa politicã postbelicã. Anul acesta, la11 iunie, academicieni, profesori universitari,cercetãtori, diplomaþi ºi-au dedicat expuneri-le pe tema « Românii în al doilea rãzboi mon-dial - Mãºtile istoriografiei ». În faþa unei asis-tenþe avizate academician Dan Berindei, pro-fesor universitar Gh. Buzatu, Ioan Scurtu,Constantin Buºe, Constantin Hligor, Mircea

Dogaru, Dumitru Mazilu, scriitorul-istoricAlex Mihai Stoenescu (stabilit recent înoraºul nostru), moderaþi de VartanArachelian au punctat momentele pre-mergãtoare intrãrii României în rãzboi departea Germaniei. Reconstituirea eveni-mentelor pe baza arhivelor cercetate cu pre-dilecþie de istoricul Gh.Buzatu la Moscova,Londra, Paris, a evidenþiat politica concilia-toare a þãrilor garante (Anglia si Franþa),politica duplicitarã a Angliei în spaþiulrãsãritean a zonei Balcanilor. Nu întâmplã-tor parte a arhivei britanice va fi datã sprecunoaºtere tocmai în anul 2039. România aînceput sã fie vândutã încã de la 13 aprilie1939 când autoritãþile de la Bucureºti au fostgratulate cu celebrele garanþii militare fran-co-britanice. Garanþii care n-au funcþionatniciodatã ºi care ne-au adus mai multponoase decât foloase. Aceste garanþii au

fost anulate dupã începerea rãzboiului.Rând pe rând istoricii au reamintit de

acea detaºare a cercetãtorului faþã de docu-mentele aflate în depozitele arhivistice, afost evidentiatã plãsmuirea unora din elesau intervenþia voitã în întocmirea lor. Deaici nevoia ca istoria recentã sã apeleze lastudii, mãrturii ale celor implicaþi. ScriitorulAlex Mihai Stoenescu, autorul unor lucrãride excepþie despre evenimentele dinDecembrie 1989, a exemplificat cum unelerapoarte, informãri intrate deja în arhivãconþin erori voite, care peste ani, dacã n-ar fiastãzi divulgate ar fi luate ca veridice. A fostlansatã ºi pãrerea cã de fapt România a fostde douã ori împarþitã: prin pactul Ribben-trop-Molotov din 23 august 1939 ºi prinînþelegerea de la 10 octombrie 1944 dintreChurchill si Stalin privitoare la sfera de influ-enþã sovieticã de 90 %. Ioan Bocioacã

SOLUÞIANAÞIONALISTÃA LUI MIHAILMANOILESCU

Venind dinnordul Moldovei,pãmânt de geniu care a datRomâniei pe Mihai Eminescu,ªtefan Luchian ºi George Enescu, viitorul mare cãrturarºi patriot Nicolae Iorga mãrturisea : „ Eu n-am învãþat aceti ºi scrie, sunt lucruri care mi-au venit de la sine”.Despre savantul ºi profesorul Nicolae Iorga s-a scris atâtde mult, ºi pe bunã dreptate , încât o eventualã trecere înrevistã a complexei sale biografii ar pãrea aproapeinutilã. Totuºi, referitor la cele peste 1.200 titluri de cãrþiºi peste 25.000 de articole ale savantului, istoricul A.D.Xenopol exclama : “Te întrebi cu înminunare cum aputut un creier sã conceapã atâtea lucruri ºi o mânã a lescrie ?” Precizând cã o bunã parte din viaþã Nicolae Iorgaºi-a petrecut-o la Vãlenii de Munte, prin universitateapopularã din acest oraº ºi prin cãlãtoriile sale, Iorga s-aînfrãþit cu mari cãrturari ai þinuturilor de peste munþi , cuistoricii Andrei Bârseanu , Ion Lupaº, Silviu Dragomir, cuprofesorii Sextil Puºcariu, Ion Nistor, Onisifor Ghibu, culiteraþii Ioan Slavici, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu...

Casa memorialã , devenitã muzeu din anul 1965,cuprinde astãzi dovezi ale activitãþii lui Nicolae Iorga laVãlenii de Munte, între care trebuie menþionate câtevaaºezãminte culturale înfiinþate de profesor:Universitatea popularã de varã, care a purtat numelesavantului (1908), tipografia “Datina Româneascã”(1908), muzeul de artã bisericeascã (1923), „ªcoalaArtelor uitate”(1924)...

MIHAI ISTUDOR

BINECUVÂNTAREALUI IORGA

Page 4: ZIARUL VALENII 2

4

ä Învãþãmânt

Educaþia a fost ºi va rãmânesubsistemul de avangardã, pen-tru cã indiferent care a fost ide-alul educaþional urmãrit de-alungul timpului (omul soldat încetãþile greceºti, omul credin-cios în Evul Mediu, muncitorulîn epoca industrializãrii), ºcoalaa trebuit sã formeze conºtiinþe.

Trãim într-o lume profunddominatã de ºtiinþe, tehnici,tehnologii de tot felul care neleagã prin fire nevãzute de tele-fon, televizor, automobil, com-puter ºi ne face sã uitãm câtãtehnologie e într-un pix.

Poate de aceea, septembrieapare desuet când aminteºtecopilului sau adultului, cã încãmai existã parfumul dimineþiloraburite, lumina timidã a soare-lui, puful gutuilor în aºteptare,paºii grãbiþi ai ºcolarilor ce

strivesc frunze dintr-un altanotimp. Drept este cã aºa cumînvãþãmântul electronic nu maireprezintã demult un domeniuexotic, începutul de an ºcolartinde a deveni un eveniment ceseamãnã cu alte evenimente,deºi coordonatele autumnalesunt autentice.

Aºa se face cã dupã o varãîncãrcatã meteorologic, eco-nomic, social, politic, ne întâl-nim (fãrã s-o recunoaºtem) cuemoþia, nerãbdarea, bucuria,candoarea primei zile de ºcoalã.

A trecut vacanþa, s-au sfârºitcãlãtoriile ºi somnul matinalprelungit, iar ºcoala aºteaptãmai devreme...

Ce înseamnã acest nouînceput pentrtu cei implicaþi ºinu numai? Pentru uniiredeschiderea universului spiri-tual, transformarea emoþiei îniubire, metamorfoza cãsuþei deturtã dulce în ºcoalã ºi a zânei îndoamna învãþãtoare.

Pentru alþii pãtrunderea înecuaþia materie-spirit, în legilecosmice ºi în cele subiective, în

atmosfera densã a cunoaºterii. Mai sunt ºi alþii care aºteaptã,

recunoaºterea eforturilor profe-sionale, o nouã grilã salarialã,mai multe cãrþi în bibliotecã, uncalculator performant, unmicrobuz navetist mai puþinaglomerat, un portar mai vigi-lent sau un simplu “ - salut dom.profesor!”

Existã ºi pãrinþi pentru care

începutul de an ºcolar înseamnãconfruntarea cu realitateafinanciarã fie cã îi spune ºomaj,ajutor social, “venitt 0”. Ei nuaºteaptã doar “cornul ºilaptele”, carnetul de alocaþie,bursele sociale sau ºedinþele cupãrinþii.

Toþi, cadre didactice, elevi,pãrinþi, comunitate aºteaptã unaltceva de la noul septembrie

“în uniformã” 2005-2006.Se pare cã acelui “altceva” îi

vom spune “împreunã”.Doar împreunã vom reuºi sã

concretizãm aºteptãrile, în aºafel încât sã nu mai simþimdesuet dimineþile aburite ºigrãbiþii paºi ai ºcolarilor,strivind frunzele dintr-un altanotimp.

Camelia NEAGU

UN NOU ÎNCEPUT DE AN ªCOLAR

COPIII ªICOPILÃRIA

Cineva spunea :”La fiecareînceput de an lãsaþi copiii sãvã fie învãþãtori “cãci aspi-raþia cãtre fericire ºi bucurienu este atât o obligaþie ci unsurâs fantastic ºi misterios alvieþii , o apariþie a puritãþii ºi acandorii , a seninãtãþii ºi aiubirii care ne-a creat. Vomînvãþa astfel sã fim precumcopiii ºi vom dori ca aceºtia sãdevinã învãþãtorii noºtri.Copiii ne vorbesc despre joc ºidespre fericire, despre iubirepurã ºi despre bunãtate cucandoarea caracteristicãvârstei”.

Ne întrebãm deseori careeste diminutivul cuvântului“copil’’ ºi descoperim cãrãspunsul perfect logic este“OM”, deoarece omul este uncopilaº care se crede pose-sorul raþiunii,al înþelepciuniiºi al adevãrului absolut.

Copilul în inocenþa lui seviseazã “stãpânul lumii “, ast-fel el se bucurã de miºcare,iubeºte animalele, le mângâieºi îi place enorm tot ce îlînconjoarã fãrã a fi invidiospe nimic. Nu are nici unmoment de furie, de orgoliu ºipentru el este suficientã

înþelepciunea naturii , a exis-tenþei.

Copiii au puterea sã sejoace cu un strop de ploaie , cuun puf de pãpãdie pentru cãei sunt inocenþa însãºi, ºi ºtiuastfel inconºtient sã-ºi trãias-cã prezentul fãrã complexe .

Copiii sunt cei mai încrezã-tori în viitor, ei aºteaptã cuînfrigurare sã devinã maturi,sã fie precum pãrinþii lor.Copilãria este visul pe careomul îl poartã cu el toatãviaþa , ºi de aceea aceasta tre-buie trãitã cu intensitatea ceo dã cei mai frumoºi ani aiexistenþei umane.

Copiii prin sinceritatea lorsunt consideraþi cei maiînþelepþi, cãci nu degeabaHristos a spus: Îþi mulþumescdoamne cã ai pus înþelepciu-nea ta în copii”, înþelepciunecare se pierde pe mãsuracreºterii.

Copiii ne încarcã cu energiepozitivã , ne umple sufletul desperanþe ºi de bucurie, demulþumire ºi aºteptãrile liniº-titoare.

Ioana Cãtãlina SCORUª

ä Numele ºi prenumele:RADU NICOLETA -GEORGIANA

ä Liceul (ªcoala):Grupul ªcolar Agromontan „Romeo

Constantinescu” Vãlenii de Munteä Clasa:Anul III profesionalã, meseria con-fecþioner produse textileä Profesor îndrumãtor:

Inginer POPESCU RALUCA ä Maistru instructor:

BARBU ANICAä Locul ocupat la faza naþionalã 2005 :

Menþiune -concursul pe meserii ,meseria confecþioner produse tex-tile;ä Materii preferate :

disciplinele de specialitate ºi instruirea practicã;ä Alte performanþe obþinute :

Nu a obþinut alte performanþe pânã în prezent ;ä Activitãþi extraºcolare:

Vizitele în unitãþile de profil industrie uºoarã din zonã : S.C.Valden S.A. Vãlenii de Munte ºi S.C. Smart S.R.L. Vãlenii de Munte;ä Ce îºi propune pentru viitor :

Se poate spune cã rezultatul obþinut la acest concurs pe meserii i-a schimbat viaþa, viitorul privindu-l acum dintr-o altã perspectivã.Cu doar câteva luni în urmã nici nu îndrãznea sã se gândeascã laînvãþãmântul superior ,iar acum dorinþa ei cea mai arzãtoare este sã-ºi continue studiile în învãþãmântul liceal seral pentru ca dupãaceea sã poatã urma cursurile Facultãþii de Textile - Pielãrie din Iaºi.Cu siguranþã ,visul ei va deveni realitate.ä Pasiuni:

Confecþionarea diferitelor produse de îmbrãcãminte, muzica ºidansul;

FIªÃPERSONALÃ

Page 5: ZIARUL VALENII 2

5

UNIVERSITATEA DE VARÃDINCOLO DE ZIUA FESTIVÃ

Recent încheiata ediþie aUniversitãþii`Populare de Varã de laVãlenii de Munte a avut menirea sãcontinuie tradiþia acestui gen de mani-festãri ºi sã reafirme oraºul nostru caun centru cultural de prestigiu. Edilii(în mod special primarul StelianManolescu) au avut grija ca sediulUniversitãþii sã-ºi primeascã oaspeþiiîntr-o þinutã arhitectonicã excepþio-nalã, modernã, multifuncþionalã,demnã de un oraº european. Sala deexpoziþii, construcþie nouã, precum ºispaþiile interioare, cu expoziþii de artãplasticã ºi librãrie, cu fotomontajeprezentând momentele de referinþãdin istoria Universitãþii, mobilierulconceput dupã ultimele modele înmaterie de design, cãldura gazdelor ºiinteresul arãtat de invitaþi ºi de local-nici (în prima zi), toate acestea aureprezentat evidenþele unei mani-festãri de interes cultural cert. Invitaþide marcã, oameni de culturã, person-alitãþi politice din tot spectrul parla-mentar, istorici ºi scriitori s-au reunitla Vãlenii de Munte în spaþiul generosal Universitãþii patronate de spiritultutelar al lui Nicolae Iorga. Omnipre-zenþi, consilierii locali, au sprijinitfiecare manifestare iar directoarea

Casei de Culturã, Iulia Mãrgãritescu, afost un amfitrion cu stil. În mod evi-dent, în comparaþie cu anii trecuþi,umbriþi de excese politice exclu-siviste, spiritul democratic s-amanifestat din plin în ceea ce priveºtestructura organizatoricã, accesul lacursuri ºi conþinutul prelegerilor ºi almeselor rotunde. Totuºi... dindragoste pentru opera lui NicolaeIorga ºi din sincer respect pentrueforturile consiliului local, ne per-mitem sã semnalãm câteva aspectecare, în opinia noastrã, au creat undeficit de imagine manifestãrilor dinanul acesta. Cu minime eforturi devoinþã necesare consensului culturalîntre organizatori (ºi finanþatori !),Universitatea de la Vãlenii de Muntear putea sã redevinã ceea ce a fost întoatã strãlucirea ei. Ca participant latoate ediþiile moderne, mã delimitezde tânãrul secretar de stat dinMinisterul Culturii si Cultelor ºi nuconsider cã înainte de 1989Universitatea a fost o ºcoalã a îndoc-trinãrii: stau mãrturie documenteleintrate în arhivã, prelegerile academi-cienilor ºi universitarilor, ale oame-nilor de artã ºi de ºtiinþã care au con-ferenþiat. Poate cã în viitorul apropi-

at, o istorie a Universitãþii de Varã arfi necesar sã aparã pentru a nu se maiinduce astfel de aprecieri distorsiona-te. Credem cã ar fi necesar pentruinteresul publicului auditor revenireala vechea structurã a succesiunii acti-vitãþilor culturale: o zi a istoriei, o zi aliteraturii, o zi a ºtiinþelor, o zi areligiei ºi a tradiþiilor, o zi a politolo-giei. Dimineaþa-prelegeri, dupãami-aza-mese rotunde iar seara tradi-þionalele spectacole cu premiere cine-matografice, cu spectacole de teatruºi muzicã simfonicã/popularã. Undesunt lansãrile de carte atât de famili-are cursanþilor?

Credem cã la Vãlenii de Munte esteo cetate a culturii nu numai pentrutrecutul sãu, ci ºi pentru ceea ce esteprin oamenii sãi. Nu înþelegem de ceforurile judeþene(din necunoaºtere?)nu au implicat oameni de ºtiinþã, scri-itorii ºi artiºtii vãlenari în mani-festãrile din cadrul Universitãþii. Nuînþelegem de ce în paralel cu acestecursuri se desfãºoarã ºi activitãþileClubului Istoricilor într-un cadru pri-vat când, printr-un efort de voinþã, s-ar putea contopi cu manifestãrileoficializate. ªtim cã, potrivit uneizicale, cine plãteºte comandã ºi muzi-ca. Cu toate acestea nu putem sã nune gândim cã interesul naþional ºilocal impune mãcar în spiritultoleranþei întru diversitate coexis-tenþa valorilor. Referitor la mediati-zare, constatãm o palidã prezenþã ateleviziunilor ºi a Radioului, probabildintr-o slabã ori partizanã sau negli-jentã relaþie a organizatorilor cupresa. ªi nu în ultimul rând nu putemsã nu ne întrebãm care este statutulinvitaþilor cursanþi? Cine sunt ei, cemesaj vor duce cu ei, ce interese cul-turale vor sluji, care este imaginea pecare o vor transmite despre oraº, cul-

turã ºi despre redeºteptarea naþiona-lã. Nu de alta, dar în sala de multe oripuþin populatã, cursanþii erauabsenþi. Ca ºi profesorii din oraº, ca ºielevii celor douã licee. Ne-am permissã facem aceste observaþii într-oordine întâmplãtoare pentru a subli-nia ideea cã în viziunea lui NicolaeIorga, Universitatea de la Vãleni aveamenirea sã aducã neamul românescîn spiritul unor unor înalte valorimorale, fiind o ºcoalã a uniuniinaþionale prin culturã. Câte oraºe aufericita ºansã de a avea o Universitatede prestigiu ca Vãlenii?

Credem cã eforturile edililorconduºi de inimosul primar StelianManolescu vor fi încununate derevenirea la structura aceea carefãcea din sala de conferinþe un spaþiuneîncãpãtor pentru cursanþi ºi pentruvãlenari. Poate cã în viitor organi-zarea cursurilor în exclusivitate decãtre consiliul local ar permite o realãrecuperare a memoriei ºi a opereisavantului Nicolae Iorga ºi ar oferiposibilitatea desfãºurãrii cu interes ºi

prestigiu a cursurilor, departe deimprovizaþii si amestecuri de interesepartizane. Cum însã interdependenþasocialã impune o altã logicã a logis-ticii, sperãm cã în echipa ce va organi-za ediþia viitoare sã se facã auzitãvocea tradiþiei si buna experienþã dintrecut sã devinã un model. Meritãsalutatã ºi iniþiativa Primãriei de asupune ochiului public trei versiuniale monumentului ce se va ridica înoraº înfãþiºându-l pe Mihai Viteazul,ca ºi spectacolul folcloric splendid,umbrit însã de agitaþia unui târg ce nua înþeles prea bine despre ce eravorba în intenþia organizatorilor.Legile receptãrii artistice impunschimbarea zilei manifestãrilor fol-clorice ulterioare. În ansamblureuºita prin grija primãriei pentruconservarea muzeisticã localã, prinambianþa oferitã cursurilor, prin cali-tatea prelegerilor de istorieromâneascã, prin expoziþii si cãldurasufleteascã, ediþia din acest an poatefi premiza unei ediþii de o mai înaltãcalitate. Valentin Emil Muºat

ä O MONOGRAFIE DE EXCEPÞIE

BERTEA - PÃMÂNT, SPIRIT, MÃRTURISIRE

Omul de ºtiinþã vãlenar prof. dr.Constantin Pârvu - laureat al PremiuluiAcademiei Române, a conceput ºi realizatmonografia comunei Bertea, localitate unde

s-a nãscut ºi a copilãrit. Din echipa sa a maifãcut parte prof. univ. dr. Gheorghe Pârvu -Laureat al Premiului Academiei Române, dr.Vasile Dorel Pârvulescu - medic primar stoma-tolog, prof. gr. I Cãtãlin Pîrvu, conf. univ. IonN. ªinca - ziarist ºi inginer Valentin Teleanu -silvicultor, jurist, toþi originari din comunaBertea.

Tematica este puternic argumentatã deadevãrurile locului, evidenþiindu-se cadrulgeografic, geologia, resursele subsolului,relieful, hidrologia, clima, solurile, vegetaþia,fauna ºi multe evenimente din hrisoaveadunate. Prin conþinutul ei monografia esteuna de excepþie. Ea întruneºte toate rigorileºtiinþifice ale cadrului natural, istoria local-itãþii cu oamenii ei de origine dacicã ºi daco-romanã, cu evoluþia demograficã de-a lungultimpului, tipurile de gospodãrii, tipurile decase, construcþiile economice ºi obºteºti, ocu-paþiile casnice, economia, mica industrie,agricultura, vânãtoarea culesul din naturã,silvicultura, cãile de comunicaþie, mijloacelede transport, învãþãmântul, fii adoptivi aicomunei, cultura, cultele, ocrotirea sãnãtãþiiumane, ocrotirea sãnãtãþii animalelor,ordinea publicã, turismul, activitateasportivã, dezvoltarea urbanisticã, etc.

Este uimitor sã constaþi vrednicia oame-nilor din aceastã localitate, puternica lor per-sonalitate privind simþul dreptãþii, neac-ceptarea umilinþei, lupta lor, pentru prospe-ritatea ºi ridicarea economicã a comunei,

faptele lor de vitejie în rãzboaiele purtate deþarã, activitatea culturalã de excepþie, dar ºigradul de inteligenþã. Peste 100 de cetãþeni cuoriginea în aceastã localitate au studii supe-rioare, ei fiind oameni de ºtiinþã , ingineri de

diferite specialitãþi, medici umani ºi veteri-nari, ziariºti, artiºti, profesori, juriºti (judecã-tori, procurori, avocaþi), militari de carierã,economiºti, lucrãtori în ambasade, preoþi,scriitori, (poeþi, prozatori). Dintre cei cu studii

superioare, ºapte din ei deþin titlul aca-demic doctori în ºtiinþã (în biologie, medi-cinã veterinarã, agronomie, fizicã, filo-zofie). Trei oameni de ºtiinþã sunt laureaþiai Premiului Academiei Române. Privindfaptele de vitejie, primul soldat erou dinArmata Românã cãzut în Primul RãzboiMondial a fost Ion Belciug din comunaBertea. Tot din aceastã comunã au descinsrapsozi de muzicã popularã româneascãca Maria Vãduva ºi mulþi instrumentiºti declasã.

Comuna Bertea a fãcut parte dinvechea ocârmuire Saac, cu capitalaalternând la Vãlenii de Munte ºi Bucov,apoi a fãcut parte din Plasa Teleajen, iarmai târziu din Raionul Teleajen cu sediulîn Vãlenii de Munte. Sensul acestei mono-grafii este nobil: acela de a nu lãsa înuitare faptele ºi oamenii reuniþi într-o isto-rie ce conferã personalitate locului, vetreiºi mai ales statornicie - aºa cum remarcaprofesorul ºi poetul Valentin Emil Muºatîn cuvântul sãu intitulat „Spre neuitare !”,postat la începutul acestei opere ºtiinþificeºi culturale.

MIRELA ªI CONSTANTIN ANDREI

ä Culturã

Page 6: ZIARUL VALENII 2

6

VÃLENii

Redacþia———————————

Str. George Enescu nr. 1Telefon:

0723-246121VÃLENII DE MUNTE

Redactor-ºef:Gh. BURDUJAN

Redactor ºef-adjunct:

Valentin Emil MUªATColectivul de

redacþie: Camelia Neagu, Ion Bocioacã, Mihai Cozorici, Mihai Istudor, Gabriel Tomescu, Simona Popa, Laura Cernat.

Tehnoredactor:Constantin Neagu.Potrivit art. 206 CP, responsabil-

itatea juridicã pentru conþinutularticolului aparþine autorului. Deasemenea, în cazul unor agenþii depresã ºi personalitãþi citate,responsabilitatea juridicã leaparþine.

În nordul oraºului Vãlenii deMunte, aproape de punctul de demar-caþie dintre Vãleni ºi Olteni, se aflãstrada Cismari, care într-un viitorfoarte apropiat va dispãrea de peharta oraºului noatru, dacã nu se valua nici o mãsurã. În momentul defaþã sunt afectate grav patrugospodãrii: casele fraþilor Soficaru,grãdinile familiilor Gheorghe Maria-Luiza ºi nu în ultimul rând stradaCismari, care în foarte multe locurieste fisuratã pe întreaga lãþime,datoritã unei grave alunecãri deteren ce s-a petrecut de curând.

Aceasta s-a întâmplat la începutullunii August ºi se datoreazã în mareparte ploilor abundente din ultimavreme, dar ºi unor persoane ce audeþinut funcþii în administraþialocalã.

Mai întâi a început sã fugã pãmân-tul din grãdina doamnei GheorgheMaria-Luiza ºi a vecinului sãu.Evenimentul s-a produs în noapteade 16 spre 17 August 2005. El nu sedatoreazã în totalitate ploilor dinvara acestui an, ci o parte din vinã opoartã cei ce au realizat proiectul demodernizare (betonat ºi lãrgit) alstrãzii Eremia Grigorescu, ce se aflã

în spatele terenurilor celor douãfamilii, mai sus amintite. Persoanecare deþin funcþii de decizie în dome-niul amenajãrii teritoriale au hotãrâtlãrgirea strãzii ºi construirea unuipodeþ provizoriu peste pârâulParasca. Podeþul a fost realizat dindouã tuburi de beton, ce nu au fostamplasate pe firul apei, ci înclinate cuun unghi de 35 de grade spre propri-etãþile celor douã familii, astfel a fostschimbat cursul pârâului. Punereatuburilor în acest mod a avut o moti-

vaþie ºi anume aceea de a realiza ocurbã uºoarã spre stânga a strãzii ºinu una bruscã de 90 de grade cum îipermitea cursul iniþial al pârâuluiParasca. Originaliatea acestei idei aavut urmãri nefaste în timp. Apa asãpat în mal foarte mult, iar ploilemasive din ultima vreme, în specialcele din sãptãmâna 6-15 August audus la surparea malului definitiv, prã-pastia ajungând la o distanþã de doar2 metri faþã de pereþii caselor celordoi localnici afectaþi.

Pe partea dreaptã cum se urcã pestrada Cismari au fost afectate caselefraþilor Soficaru. Aici au avut localunecãri de teren ce au dus la dis-trugerea caselor celor amintiþi.Locuinþele sunt avariate grav, deaceea autoritãþile au luat mãsuri deurgenþã trimiþând un executor la faþalocului ºi elaborând un ordin deevacuare a celor douã familii. Au fosteliberate ºi autorizaþiile de demolarea celor douã locuinþe. Alunecãrile deteren au fost observate pe data de 17August 2005. Din acea zi casele celordoi fraþi au început sã o ia la vale.Acestea s-au deplasat cu 5 milimetri

pe zi, pânã pe data de 7 Septembrie2005, când alunecãrile de teren s-auoprit, dar nu se ºtie pentru cât timp.Cert este cã cele douã familii sunt pedrumuri, iar firma la care sunt caseleasigurate (ASIROM) tergirverseazãluarea unor mãsuri pentru despãgu-birea celor în cauzã. Strada Cismarieste ºi ea afectatã, în foarte multelocuri, dar cel mai rãu este distrusã peporþiunea pe unde trece falia care s-aformat în amonte ºi are aproximativ20 de metri lãþime. Aceasta începe depe proprietatea fraþilor Soficaru, tra-verseazã strada ºi se continuã pringrãdina doamnei Gheorghe Maria-Luiza, ajungând în pârâul Parasca.

Pe strada Cismari, de pe data de27 August apa ºi gazele sunt opritedeoarece ºi reþeaua de gaze ºi reþeauade apã au fost distruse în urma aces-tei alunecãri de teren.

Aºteptãm punctele de vedere ale

factorilor decizionali din adminis-traþia publicã localã precum ºi, maiales, ale societãþii de asigurãri care,deocamdatã, se eschiveazã de la platadespãgubirilor cãtre cei sinistraþi.Asupra acestui subiect vom reveni cumai multe amãnunte în numãrulurmãtor al ziarului nostru.

Gabriel TOMESCU Gh. BURDUJAN

Familii sinistrate, oameni pedrumuri, despãgubire ioc

ä Actualitate

Oarecum a devenit o tradiþie ca, în ultimii ani, întrelocalitatea Vãlenii de Munte, în mod expres prinunitãþile de învãþãmânt ºi culturã, ºi oraºul Cimiºliadin Republica Moldova, sã aibã loc interesante ºi curezonanþã istoricã manifestãri de ordin cultural-educa-tiv care sã coaguleze elevi ºi cadre didactice, personali-tãþi publice, în perimetrul aceloraºi idealuri. Astfel, lainvitaþia „Centrului de creaþie a elevilor ºi ado-lescenþilor” adresatã „Clubului elevilor” din oraºulnostru, am participat alãturi de d-na directoare LianaTeodor ºi cei doi profesori instructori Nicolae Dovâncãºi Sorin Petre la o frumoasã activitate la care a fostangajat ºi Grupul folcloric „Flori de primãvarã” al ºcoliinr. 3 „Gh. Pãnculescu”. Deplasarea, pitoreascã ºi relax-antã, într-o atmosferã plinã de veselie dar ºi deperipeþii, s-a realizat pe traseul: Vãleni - Buzãu - Galaþi -Oancea (trecere frontierã) - Cahul - Leova - Cimiºlia.Dupã primirea cãlduroasã de la Centrul de creaþie,unde am fost întâmpinaþi de domnul IonAlexandreanu - primarul oraºului, de doamna CristinaArabadji - directoarea Centrului ºi de o impresionantãdelegaþie de profesori, pãrinþi ºi copii, a urmat reparti-zarea noastrã pentru gãzduire în familiile celorprezenþi. Am simþit cu aceastã ocazie o afecþiune ºiospitalitate deosebite, specifice moldovenilor, speci-fice românilor. Împreunã cu gazdele noastre, amdepus coroane de flori la bustul lui Mihai Eminescu,din parcul oraºului, un modest gest de preþuire celuicare a nemurit ca nimeni altul limba românã ºi sufletulneamului românesc. Dupã momentul festiv, trãit alã-turi de ceilalþi participanþi, m-am deplasat împreunãcu domnul Ion Ciumeicã - preºedinte al Fundaþiei

Culturale Regionale „Mihai Eminescu” ºi redactor ºef -la redacþia ziarului local independent „BUSINESSINFO”, unde am oferit primul numãr al ziarului„VÃLENII” ºi am acordat un scurt interviu referitor laactivitatea care , tocmai, se afla în desfãºurare. Înminutele imediat urmãtoare, la iniþiativa aceluiaºi ini-mos personaj, am prezentat ºi postului de radio„Moldova Cultural” din Chiºinãu scopul vizitei noastredar ºi primele impresii legate de primirea noastrã ºiorganizarea activitãþilor. Împreunã cu ceilalþi membriai delegaþiei, am participat, în localul Casei de culturãa oraºului, la spectacolul de galã prilejuit de încheiereaactivitãþilor din Centrul de creaþie ºi din cadrul fil-ialelor acestuia, spectacol intitulat sugestiv: „NE-A

UNIT VACANÞA MARE”. În cadrul unui vast ºi variatprogram, pregãtit ºi prezentat de gazdele noastre, auevoluat ºi membrii Grupului nostru folcloric, care, subconducerea celor doi „maeºtri” au prezentat o suitã dedansuri ºi cântece din diverse zone folclorice ale þãrii.Aplaudaþi la scenã deschisã, cântãreþii ºi dansatoriinoºtri s-au dovedit a fi adevãraþi ambasadori ai fol-clorului românesc, adevãraþi mesageri ai dorinþei deprietenie ºi frãþietate. S-au legat prietenii, s-au schim-bat adrese, dar mai ales s-au fãcut frumoase ºinumeroase urãri reciproce. Într-o atmosferã de sãrbã-toare, programul zilei s-a încheiat cu o „searã disco”,unde au fost invitaþi sã participe toþi protagoniºtiiactivitãþilor de peste zi. Dupã realizarea bilanþului acþi-

unilor susþinute detoþi participanþii ºistabilirea coordo-natelor unei activi-tãþi similare pentruluna octombrie laVãlenii de Munte,ne-am despãrþitemoþionaþi de prie-tenii noºtri, reve-nind spre casã cudorinþa unei revede-ri sincere ºi frãþeºti,aici, în spaþiul doru-lui...

Mihai JohannCOZORICI

MESAGERI AI FRUMOSULUI

Page 7: ZIARUL VALENII 2

7

PENTRU PÃRINÞI

✔ Supravegheaþi copiii în perma-nenþã, cei mici nu sesizeazã situaþiile depericol, indiferent de natura lor, sauchiar dacã le percep nu le acordã atenþiacuvenitã;✔ Înainte de a permite copilului

dumneavoastrã sã meargã la o petreceresolicitaþi-i adresa ºi numãrul de telefonunde se aflã ºi vorbiþi cu gazda pentru avã asigura cã totul este în ordine;✔ Nu ezitaþi sã discutaþi cu copiii

dumneavoastrã. Este cu atât mai binedacã o veþi face din postura unui prieten.Nu-i dezamãgiþi! Încrederea se poatecâºtiga uºor, dar tot atât de uºor se poatepierde.

PENTRU COPII:

✔ Circulaþi numai pe trotuare, iar înlipsa acestora pe poteci laterale sau pepartea stângã a drumului public;✔ Nu traversaþi strada prin locuri

nepermise, în fugã ºi fãrã sã vã asiguraþi.Pe drum alunecos frânele autove-hicolelor nu mai acþioneazã eficient;✔ Nu vã jucaþi în faþa ºi în spatele

autovehicolelor staþionate;✔ Ajutaþi copiii mai mici ºi per-

soanele în vârstã la traversarea strãzii;

✔ Nu introduceþi în locuinþã per-soane necunoscute, nu acceptaþi discuþi-ile cu acestea ºi nu vã urcaþi în autove-hicolele cu care se deplaseazã.

MÃSURI DE PREVENIREA FURTURILOR DIN

LOCUINÞÃ

✔ Uºile de acces în blocuri sã fie pre-vãzute cu interfon ºi sistem de blocare;✔ Uºile de acces în apartament sã fie

prevãzute pe cât posibil cu sistem yallãde provenienþã strãinã, sistem de yallãcu butuc;✔ La plecarea în concediu, ori pen-

tru mai multe zile sã se anunþe un vecinde încredere despre acest fapt;✔ Persoanele necunoscute întâlnite

în bloc vor fi chestionate privindmotivul prezenþei în acel loc de oricaredintre locatari. În acelaºi mod se va pro-ceda cu persoanele care transportãbunuri cu volum mare. Dacã sunt obser-vate asemenea persoane, anunþaþivecinii ºi poliþia;✔ Verificaþi atent autenticitatea

legitimaþiilor diferiþilor lucrãtori (poºtã,gaze, cablu TV, inspectori etc.) ºi este depreferat ca în discuþiile cu aceºtia sãapelaþi mai întâi la un vecin;

✔ Nu cumpãraþi bunuri oferite la unpreþ mult mai mic decât cel real întrucâtacestea pot proveni din furtruri ºi seconfiscã.

PENTRU SIGURANÞAAUTOTURISMULUIDUMNEAVOASTRÃ

✔ Parcaþi automobilul pe timpulnopþii numai în locuri iluminate ºi vizi-bile, pentru a fi mai uºor supravegheate;✔ Nu lãsaþi la vedere în interiorul

maºinii, atunci când coborâþi din aceas-ta, obiecte de valoare sau tentante(genþi, borsete, obiecte de îmbrãcãminteetc.);✔ Controlaþi înainte de a pleca de la

maºinã dacã portierele ºi portbagajulsunt asigurate corespunzãtor;✔ Supravegheaþi autoturismul în

perimetrul staþiilor de benzinã, pe tim-pul achitãrii carburantului, în condiþiileîn care portierele sunt lãsate neasigu-rate, iar geamurile deschise;✔ Asiguraþi-vã autoturismul chiar

dacã lipsiþi de lângã el doar câtevaminute. Uitând cheile în contact, puteþi

avea surpriza ca la întoarcere sã nu-l maigãsiþi;✔ Evitaþi sã þineþi în autoturim (tor-

pedou) actele de identitate, de firmã,permis de conducere, acte de înmatricu-lare ale maºinii sau orice alt document;✔ Dotaþi autoturismul cu sistem de

alarmã, ori alte dispozitive antifurt;✔ Nu cumpãraþi componente de

autoturism de la persoane necunoscutechiar dacã acestea vi se oferã la preþurimici.

Gândiþi-vã cã ar putea proveni dinfurt.

ATENÞIE!În cazul în care constataþi

cã s-a comis un furt, nuumblaþi în interiorul

maºinii ºi sesizaþi cea maiapropiatã unitate de

poliþie.TELEFOANE DE CONTACT:Poliþia Vãlenii de Munte -

280.820, 0721.412.381.ASAP. Stanciu Cãtãlin

ä Informaþii utile

SFATUL POLIÞISTULUI DE

PROXIMITATE

Ca elevã am participat la concur-sul de circulaþie desfãºurat subdeviza: „Desenãm, ne jucãm, circu-laþie-nvãþãm”, cu trei etape: faza pe

ºcoalã, pe zonã ºi pe judeþulPrahova. Aici am fãcut desene cutematici specifice: „Sunt biciclist,ºtiu sã mã comport”, „Locurile dejoacã”, „Strada, drum public”.

Am obþinut Premiul I la toateaceste etape, urmând ca desenelemele sã ia parte la câteva expoziþiinaþionale.

Concursul mi s-a pãrut uºor, maiales cã am mai participat ºi în anul2004, beneficiind ºi de pregãtireadoamnei mele învãþãtoare: DebuLigia ºi a doamnei învãþãtoareNedelcu Gabriela. Mai grea a fostaceastã pregãtire la care am desenatfoarte mult.

Am folosit mai mult acuarele ºifoarte puþine carioci. Trebuia sãreprezint strãzi, pietoni, maºini,bicicliºti, intersecþii, poliþiºti,semafoare, semne de circulaþie,ºcolari, situaþii de circulaþie, com-portamente corecte ºi incorecte, bachiar accidente. Scopul era sã

arãtãm ce ºtim în privinþa regulilorde circulaþie ºi comportament.

Am desenat cu plãcere ceea ce amvãzut pe stradã, ceea ce am fostînvãþatã, cu foarte multe amãnunteºi cu multã repeziciune. Uneori nueram lãsaþi sã lucrãm prea mult.

Am primit cadouri cu multe dul-ciuri ºi mai multe diplome.

Am fost foarte bucuroasã de aces-tea, mai ales cã am muncit foartemult.

Cred cã sunt pregãtitã aproape sãdau examen ºi la ºcoala de ºoferi,desigur când voi avea 18 ani. Amînvãþat toate semnele de circulaþie.

Bucuria mea s-a transmis ºipãrinþilor mei, ca ºi doamnelorînvãþãtoare. Cred cã voi participa ºianul urmãtor!

Duþã Maria-AlexandraGrupul ªcolar Agromontan“Romeo Constantinescu”Vãlenii de Munte

DESENÃM, NE JUCÃM, CIRCULAÞIE-NVÃÞÃM Talon de micã publicitate gratuitã

Numele ________________________________________________Prenumele _______________________________________________Adresa _________________________________________________B.I. seria _______ nr.___________

Semnãtura _______________

Text:_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Anunþul se depune pe adresa redacþiei din Vãlenii de Munte

strada Goerge Enescu nr.1sau prin telefon, la nr. 0723246121

l numai pentru persoane fizice l

Page 8: ZIARUL VALENII 2

Sportä C.S. Komura

Pe podium din nou

MEREU ÎNDIVIZIA D

Recent a avut loc CupaDinamo la karate modern,cea mai prestigioasã com-petiþie de acest gen la nivelnaþional, organizatã subegida Federaþiei Române deKarate Modern. Competiþias-a desfãºurat la SalaDinamo din Bucureºti ºi areunit peste 100 de sportivide la 12 cluburi sportive dinþarã, printre care CSDinamo Bucureºti, CS Marea

Neagrã Constanþa, CSMasibo Petroºani, CSWisconsin Târgoviºte, CSSaishin Râmnicu Vâlcea.

Judeþul nostru a fostreprezentat de sportivii dela CS Komura Vãlenii deMunte care, sub conducereaantrenorului Nicolae Pã-traºcu, au obþinut 2 medaliide bronz prin Rita Con-stantin la 14-17 ani, catego-ria -50kg si prin Mihai Di-

nescu la +18 ani, categoria -68kg, aceºtia ajungând sãlupte pentru un loc in finalãcu reprezentanþi ai clubuluiDinamo.

Diplomele primite aupurtat semnãtura unuia din-tre cei mai valoroºi mana-geri sportivi din þarã, pre-ºedintele Clubului SportivDinamo, chestorul MarcelPopescu.

Laura CERNAT

Asociaþia Sportivã - Vãleniide Munte, cuprinde mai multeramuri, printre care ºi treiechipe de fotbal: cadeþi,juniori si seniori.

Dupã ce în ultimele douãsezoane echipa de seniori aluptat pentru promovare înDivizia C, campionatul de anulacesta a fost unul deosebit decontroversat, ceea ce s-areflectat ºi în evoluþia echipei,care nu a reuºit decât o clasarepe locul 13, ratând obiectivulde a rãmâne in primele 6echipe ale judeþului.

Întrebarea care s-a nãscutpe buzele tuturor este: „ªi-auapãrat, jucãtorii, corect ºanse-le?”.

Altã cauzã, care a dus laîndepãrtarea de primelelocuri ale clasamentului, a fostplecarea unor jucãtori valo-roºi: golgeterul IulianParaschivoiu ºi Liviu Cernea(la Chimia Brazi) ºi DanIstrate (la Poiana Câmpina,Divizia C ).

În urma rezultatelor, antre-norul principal D-l Ion Albinã

a fost demis, iar antrenorinterimar a fost numit D-lMihai Dragomir.

D-l Costovici, care ºtie tot cemiºcã în sportul vãlenar, ne-aspus cã sunt mulþi jucãtoritalentaþi, printre care: RaduSârbu, Cristian Stroe ºi FlorinRotaru (la echipa de seniori) ºiLucian Cruceru, ªtefanRãdulescu ( ei joacã atât pen-tru echipa de juniori cât ºipentru cea de seniori).

D-l Costovici, ne-a declarat:„Nu prea sunt mulþumit.Trebuie sa gãsim sponsori,care sã ne sprijine ºi trebuie sãdiversificãm sporturile.” Totdumnealui sperã ca stadionulorãºenesc, care acum are 500de locuri ºi nu aratã prea bine,sã ajungã în viitor o bazãsportivã ºi de agrement(ºtrand, tenis, volei...).

În plus, în sala de sport aoraºului, care este în cons-trucþie lângã garã, se vorputea desfãºura competiþii,chiar de nivel naþional, tottimpul anului.

Laura CERNAT

Articole menaj, electrice,electronice, electrocasnice,

articole sanitare

Rate fixe, fãrã avans, fãrã girant prin

RAIFFEISEN BANK

SC. Cupa Electric SRL, Vãlenii de Munte

Preþuri ºi condiþii avantajoase

8


Recommended