Marţi după-masă, Bebe Nica era deja îndiscuţii cu minerii nemulţumiţi, de laEM Vulcan. Cu toate că obţinuse apro-bare pentru a protesta în faţa CNH pen-tru astăzi, furia minerilor fierbea să deape dinafară. Iar ieri a dat în foc.

Jandarmii - în alertăMinerii au ieşit în stradă într-un protestspontan. Liderii lor nu i-au mai pututţine în frâu. Minerii au cerut explicaţiipentru faptul că, de luni bune, suntplătiţi sub valoarea reală a munciiprestate. Minerilor li s-au calculat veni-

turi pentru un plan îndeplinit la 103%,deşi cel real a fost de 109%. Minerii maicereau creşterea preţului gigacaloriei la75 de lei, creşterea sporului de noapte.Parte din cererile lor au fost îndeplinitepână la ora 16. Când s-a aflat că mineriiorganizează un protest spontan, jan-darmii au intrat în alertă. Protestul, cutoate că a fost unul spontan, a fost şipaşnic. Cererile minerilor erau unele re-zonabile şi vizau un protocol deja sem-nat între sindicate şi ministrul IonAriton, dar care a fost ignorant.Cu câteva zile înaintea acestui protest,

cumva presimţind aceste revolte ce vorurma să apară, Constantin Jujan a ieşitîn presă şi a anunţat că CNH a semnatcu Mintia şi Paroşeniul un preţ decumpărare a cărbunelui la 75 de lei/ gi-gacalorie. Dar această reuşită nu se re-flectase destul de repede pe fluturaşiiminerilor. Minerii au protestat şi de dataaceasta au obţinut ce şi-au dorit rapid.În câteva ore. Aşadar, nu numai că auanulat protestul spontan, au renunţat şila protestul de astăzi.

Bebe Nica, liderul Sindicatului„Muntele”:„Începând cu schimbul III, totul a rein-trat în normal. Minerii şi-au reluat ac-tivitatea. Nu mai este niciun minerblocat în subteran. Am anulat inclusivprotestul de mâine. Am ajuns la aceastădecizie pentru că jumătate din cererilenoastre au fost rezolvate, preţul gi-gacaloriei a crescut la 75 de lei, sporulde noapte va creşte de la 600 lei la 700lei şi alinierea salariilor, aşa cum amconvenit în luna ianuarie. Dar, dacăaceste cereri nu vor fi respectate şi nune vom putea rezolva problemele,atunci vom ieşi din nou în stradă”.

Alina PIPAN

CMYK

JOI2 februarie 2012

Anul VNr. 87812 + 4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 07:48Apus: 17:33

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

Nu există lege împotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,3447 lei1$ = 3,3102 lei1₤ = 5,2151 lei

ZiarulVãii Jiului

TipardigitalCel mai bun

preţ dinjudeţ!

Transmitecererea ta de

ofertă la office@zvj.ro

0254 512512 0720 512000 0254 512500

TAXI COMSIONRAPIDIEFTIN

CONFORTABIL

� La nici o mină din Valea Jiului nu s-alucrat la schimbul II � Minerii de Loneaşi Lupeni au protestat în curtea CNH � Speriaţi de amploarea şi intensitateaconflictului guvernanţii au cedat � Reven-dicările minerilor vor fi satisfăcute � Mitingul de azi - anulat sau amânat?

Am anunţat în ediţia noastră de ieri desfăşu-rarea unui miting de protest al minerilor,membrii ai Sindicatului „Muntele”, care re-uneşte, în rândurile sale, cei mai mulţi sindi-calişti. Mitingul urma să aibă loc astăzi înfaţa CNH între orele 14 - 16. Ei bine, mitin-gul, pentru care Sindicatul „Muntele” aobţinut toate autorizaţiile necesare, nu va maiavea loc astăzi. De ce? Pentru că minerii nuau mai avut răbdare şi au declanşat protestelespontane chiar ieri, miercuri, 1 februarie.

La 17 ianuarie,Sindicatul „Muntele”, Ministerul Economiei,Comerţului şi Mediului de Afaceri, CNH SAPetroşani pun pe hârtie un protocol. Apoisemnează şi ştampilează. În protocol suntcuprinse mai multe chestiuni stringente aleexploatării huilei, dintre care reţinem şi... an-gajarea tinerilor la minele din Valea Jiului.Sindicaliştii, de bună credinţă, aşteaptă caprotocolul să devină realitate. Însă, în stilulobişnuit al mai marilor zilei, sindicaliştii s-autrezit că sunt aburiţi. Aşa că luni, 30 ianuarie,„montaniarzii” sindicalişti au tras duda pe laminele lor, informându-şi membrii de sindi-

cat asupra tergiversării punerii în practică aprotocolului din 17 ianuarie. Printre altemetode de luptă sindicală s-a convenit şiasupra necesităţii şi opotunităţii organizării,joi, 2 februarie, a unui miting autorizat chiarîn faţa CNH. Însă…

…minerii nu au maiavut răbdareAşa că ieri, miercuri, 1 februarie, cunoscândrestricţia legii, care după “revizuirea” ei decătre trimuviratul PDL-UDMR-UNPR, limi -tează drastic şi pervers dreptul la protest,ortacii de la cele 7 mine din Valea Jiului audovedit că sunt nu numai oameni curajoşi, cişi… spontani. Din fericire, spontaneitateamişcărilor de protest este încă un peşte înmâinile guvernanţilor, care alunecă atuncicând sunt siguri că l-au prins... Dar săvedem concret cum au decurs ieri mişcărilerevendicative şi spontane ale minerilor…

…din vestul VăiiSchimbul II de la mina Uricani nu a intrat înmină.Şi la Mina Lupeni, cea mai mare unitateextractivă de cărbune din Valea Jiului, ortaciidin schimbul II au refuzat să intre în mină.Lupenenii au fost atâta de supăraţi încât s-auurcat în două autobuze şi nu s-au mai opritpână în curtea CNH.Foarte mâhniţi au fost şi angajaţii mineiParoşeni. Schimbul I s-a autoblocat în sub-

teran, iar schimbul II a intrat, însă nu au miş-cat niciun craţer, nicio armătură.Nici ortacii care trebuiau să intre în şut lamina Vulcan în schimbul II n-au mai intrat.Din vest am ajuns

…în estLa mina Livezeni schimbul II a intrat în sub-teran, însă nu pentru a munci. Nemunca afost forma lor de protest spontan.Ortacii de la Petrila au coborât şi ei în fundulminei, dar nu pentru lucrări miniere, ci pen-tru a fi siguri că nu se mişcă nimic în mină.Cei mai supăraţi mineri din estul Văii Jiuluiau fost cei de la mina Lonea. Nici ortacii dinschimbul I, nici ortacii din schimbul II nu auintrat în mină. Ba mai mult, au desantat şi încurtea CNH.Speriaţi de amploarea evenimentelor…

…guvernanţiiau intervenitÎn mod sigur înacest context socialşi politic, îmbibat degrizuul nemulţumiri-lor sociale, o miş-care revendicativă aminerilor Văii Jiuluiar fi fost cireaşa depe tort. Sau maibine zis bomboanade pe colivă. De

aceea, autorităţile guvernamentale, alertate şide rapoartele serviciilor secrete, au consimţitsă intervină şi să detensioneze conflictulminerilor. Cum? Aflăm vag din…

…comunicatul CNH„La ora 16:30, conflictul de muncă iniţiat înaceastă dimineaţă la unele dintre sucursaleleCompaniei Naţionale a Huilei S.A. a încetat.În urma discuţiilor care au avut loc între con-ducerea CNH-SA, reprezentanţii Sindicatu-lui Muntele şi ai Ministerului Economiei,Comerţului şi Mediului de Afaceri, s-a con-venit asupra soluţionării revendicărilorsalariaţilor, în conformitate cu prevederilelegale în vigoare. Activitatea din cadrul su-cursalelor CNH-SA s-a reluat, în condiţiinormale, începând cu ora 18:00”.

Marian BOBOC

Ieri, Valea Jiului, a fost de la est la vest

Teatrul unor manifestări protestatare spontane ale minerilor

Rămâne de văzut dacă

Minerii au fost aburiţi Minerii au fost aburiţi din noudin nou

2 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluijoi, 2 februarie 2012

www.zvj.ro

Consilierul local petrilean Eugen Stoicoiu a fost înlocuit în şedinţa ordi-nară de consiliu local, de marţi, în urmaunei adrese a PSD Hunedoara, caretransmitea Executivului petrilean că fostul consilier a fost exclus din PSD.

După citirea proiectului de hotărâre nr. 1,care viza „încetarea de drept a mandatuluidomnului Eugen Stoicoiu din funcţia deconsilier local şi declararea locului vacant

de consilier al formaţiunii politice PSD”,fostul lider al social-democraţilor, DumitruRăscolean, a încercat să se opună acesteidecizii, menţionând că Eugen Stoicoiu afost exclus din partid „în mod mârşav”, iardupă legislaţia românească omul are drep-tul la apărare, prin depunerea unei contes-taţii la Comisia Naţională de Arbitraj, lucrucare se pare că a şi fost făcut de Eugen Stoicoiu. „Abia după aceea, după ce se vadezbate această contestaţie vom putea lua o

hotărâre în acest sens”, le-a mai spus Du-mitru Răscolean celor prezenţi, menţionândşi faptul că „dacă legile bunului simţ aufost încălcate demult, măcar legileromâneşti să fie respectate”.Cu toate acestea, juristul Toma Vărgatu aspus că totul este absolut legal, adresa fiindprimită oficial de la PSD Hunedoara, îm-preună cu cererea ca în locul lui Eugen Stoicoiu să fie numită Emilia Andreica,cadru didactic la Şcoala Generală Nr. 5 dinlocalitate, membru PSD Petrila. „Ca atareproiectul de hotărâre supus dezbaterii esteperfect legal. Este doar problema internă apartidului dumneavoastră, până se va lă-muri cu contestaţia, cum spuneţi, noi facemîn consiliu ceea ce trebuie”, i-a răspunsVărgatu lui Răscolean.Astfel, după citirea Raportului de cătreconsilierul social democrat Boantă şi după

votul exprimat de către toţi consilieriiprezenţi (cu excepţia consilierului DumitruRăscolean), de la punctul 2 al şedinţei,doamna Emilia Andreica, prezentă în sală,a fost pusă să citească jurământul, in-trându-şi astfel în drepturi depline de con-silier local.Mai mult, la propunerea aceluiaşi Gheorghe Boantă, Emilia Andreica faceparte începând de marţi, prin votul dat detoţi consilierii locali, din Consiliul de Ad-ministraţie al Clubului Copiilor din Petrila.Reamintim că fostul consilier Stoicoiu afost implicat în câteva scandaluri în ultimiiani, dintre acestea cel mai notorii fiind„Dosarul Sportivilor” sau falimentarea S.C.Termoprest Petrila (consilierul pensionar afost unul dintre cei care au condus des-tinele falimentarei societăţi).

Corneliu BRAN

Exclus din PSD, Eugen Stoicoiu a fost debarcat şi din consiliul local

Emilia Andreica - noul consilier local al PSD Petrila

Nici infracţiunile nu mai sunt ce-au fostodată. Actele de bravare sau inconş-tienţă te pot băga acum la zdup.

Poliţiştii Biroului Investigaţii Criminaledin cadrul Poliţiei Petroşani l-au identificatpe Vasilică I. Acesta este un băiat de 24 deani, din Petroşani, pe numele căruiaJudecătoria Petroşani a emis un mandat deexecutare a pedepsei cu închisoarea, fiindcondamnat la o pedeapsă privativă de liber -

tate de 2 ani. Când vezi o aşa pedeapsă,imediat te gândeşti ce o fi furat omul.Vasilică nu a furat nimic, însă a condusfără permis un autoturism pe drumurilepublice. Acum nu mai merge cu joaca.Dacă îţi vine pofta de plimbat şi nu ai car-net, poţi să te alegi cu o vacanţă, all inclu-sive, la Penitenciarul Bârcea Mare.Bărbatul a fost escortat şi depus în peniten-ciar în vederea executării pedepsei.

Alina PIPAN

Pentru că a condus fără carnet,

Vasilică a fost prins şi închis

Angajaţii Retim, înarmaţi cu măturinoi, au fost prezenţi ieri în tot Petroşa-niul. Aceştia au dat cu nisip pe toate tro-tuarele acolo unde mai era gheaţă. Apoiau şi strâns surplusul cărat în trafic demaşini.

Ca să-şi facă treaba cum trebuie au măturatşi linia albă dintre cele două sensuri de cir-culaţie. Cu toate că pare mare caznă, peste

două zile, când va ninge din nou, muncalor va fi acoperită de zăpadă.În schimb, la Lupeni, primarul nu are rostsă mai împrăştie material antiderapant petrotuare. Dacă se pune din nou pe nins,poate primarul să se facă că... ninge şi sătaie o factură şi pentru deszăpezirea trotu-arelor. Iarna trece, oamenii uită. Iaralegerile, hăt, sunt în vară.

Alina PIPAN

La trotuare şi asfalt nou - mături noi.

Angajaţii Retim au împânzitieri Petroşaniul

Instituţia Prefectului judeţului Hune-doara a transmis un comunicat princare informează populaţia că în ultimele24 de ore, Serviciul Judeţean de Ambu-lanţă Hunedoara a transportat unnumăr de 9 persoane afectate de tem-peraturile scăzute în unităţile şi compar-timentele de primiri urgenţă din judeţ, 7dintre acestea fiind cazuri sociale.

„Menţionăm faptul că toate cele 9 per-soane au avut nevoie de îngrijireamedicilor hunedoreni pentru a fi tratate dehipotermie, dar pentru care nu a fost nece-sară internarea. După ce le-au fost acordate

îngrijirile medicale, cazurile sociale au fostredirecţionate către adăposturile socialespecial amenajate din Hunedoara,Petroşani, Orăştie, respectiv Bârcea Mare”,se arată în comunicatul de ieri al prefec-turii. De la instituirea codului portocaliu deger, la nivelul judeţului Hunedoara servi-ciul de ambulanţă a transportat un numărde 16 persoane în unităţile şi comparti-mentele de primiri urgenţă din care 13 auavut nevoie de îngrijiri datorită hipoter-miei. Totodată, 6 persoane fără adăpost s-au prezentat singure la unităţile şi com-partimentele de primiri urgenţă.

Mihaela PETROŞAN

De când s-a lăsat gerul,19 HUNEDORENI – ÎN SITUAŢII DISPERATE

Prezent de curând în studioul Kapital TV, un lidermarcant al UNPR s-a arătat convins că, pentru vi-itoarele alegeri, partidul nevalidat popular dincare face parte se poate baza pe sprijinul or-ganelor media deţinute de Aurelian Calistru Serafinceanu.Efectul acestor speranţe în secretarul executiv al UNPR,Aurelian Serafinceanu, nu a întârziat să apară. În numai olună de zile, din decembrie până în ianuarie, UNPR a

scăzut drastic în sondaje, pierzând jumătate din simpatiaelectorală. Partidul a rămas, ce-i drept, în marja de eroare.Dacă în decembrie 2011 era cotat la 1,8% din preferinţeleelectoratului, în ianuarie 2012 UNPR a ajuns la 0,9 la sută.Invitatul KTV a comis, din pură onestitate, o imprudenţăpolitică. Neştiind că uneperistul Aurelian Calistru Serafinceanu se chinuie din răspunteri să îi convingă pe ceidin jur că n-are nicio implicare în media locală, omul adat-o pe faţă: Serafinceanu va ajuta UNPR-ul, cum şi alţii

ajută alte partide.Ştim că, fiind cititori mult mai orientaţi decâtai lor, nici dumneavoastră nu aţi crezut că Serafinceanu nu are nicio legătură cu mass

media. “Gazeta Văii Jiului” şi TV Parâng, care s-au ocupatîn ultimii ani să discrediteze din greu atât PSD cât şi PNL,dar mai ales PDL (cu care Serafinceanu este acum frate),aparţin SC Gerom Real Estate SRL Petroşani, societate lacare fiul şi soţia fostului prefect sunt acţionari, deţinând94,74% din părţile sociale. Cine nu crede, n-are decât săconsulte pagina 31 a numărului 2920 din 02 august 2011 alMonitorului Oficial al României, partea a IV-a. Sigur că,pentru cine are timp să îl creadă, Serafinceanu susţine susşi tare că nu are nici în clin nici în mânecă cu cele două or-gane media, dintre care unul s-a pierdut pe drum, metamo-fozându-se în altă Mărie cu aceeaşi pălărie (financiară).Vom reveni. (Cătălin DOCEA)

Deşi senatorul Nicula n-a avut bucă săîşi desfăşoare activitatea OBLIGATO-RIE în teritoriu de foarte multă vreme,mai exact de pe la începtul actualuluimandat, Senatul României a achitatlunar minim 9.000 de lei (personal,chirie, materiale şi utilităţi) pentrususţinerea activităţii Biroului Senatorialdin municipiul Petroşani. Sumele pentruîntreţinerea biroului pe la care Niculanici măcar nu a avut bunul-simţ sătreacă măcar o dată pe lună au depăşit,uneori, suta de milioane de lei vechi. Cutoate acestea, lună de lună, senatorul a băgat mâna până la cot în buzunarelefiecărui plătitor de taxe şi impozite dinaceastă seară. Ca orice bun descendent al unor personajeprecum Adrian Năstase, patru case şi doiani cu executare, ori Miki Şpagă, maimulte case şi un an cu suspendare, sena-torul Nicula e şi puţin agramat. Nu preamult, ci cât să ne facă să râdem de el. Îndouă rânduri, Nicula s-a adresat adminis-

traţiei publice locale din Petroşani cu speranţa că “solicitatrea” sa “va primii”răspuns favorabil.Acum, când se pregăteşte de ultima sutăde metri a ultimului său mandat de parla-mentar, Nicula cere ca spaţiul organizaţieilocale PSD să fie suplimentat, suprafaţa so-licitată în plus, de 28 mp, urmând a servi caBiroul Senatorial.Cu majoritate de voturi, adică inclusiv cuvotul celor 5 (cinci) consilieri PSD, Consil-iul local al municipiului Petroşani a apro-bat, marţi, solicitarea senatorului Nicula.Verificând cadrul legal, dar şi în urma con-sultărilor cu mai mulţi secretari de localităţidin Valea Jiului, vă putem spune căadoptarea hotărârii menţionate s-a făcutdincolo de limita legii. Mai exact, având un interes direct, con-silierii locali PSD ar fi trebuit să se abţină.Aşa spune şi statutul aleşilor locali, care in-clude în categoria intereselor personale vo-turile în urma cărora se determină de cătreconsiliierii locali beneficii obţinute de

“orice persoană fiz-ică ori juridică cucare au o relaţie deangajament, indifer-ent de natura aces-tuia”. Ori PartidulSocial Democrateste o persoană ju-ridică (potrivit art.107 din StatutulPSD), faţă de carecei cinci consilierilocali PSD au o re-laţie de angaja-ment izvorâtă dinadeziunea sem-nată la momentulînscrierii în partid.Drept urmare, deşi secretarul Negoe ne-adeclarat că nu prea e vorba de un interespersonal, textele de lege puse cap la capspun cu totul şi cu totul altceva. Drept urmare, solicităm revocarea în regim de urgenţă a hotărârii menţionate.

Dacă aleşii locali se mai bâlbâie, nă-duşind printre legi, vreo 2-3 luni, s-ar puteanici măcar să nu mai fie nevoie de birou.Că Nicula, e clară treaba, va pierdealegerile fără drept de apel.

Cătălin DOCEA

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 2 februarie 2012 3DEZVĂLUIRI

www.zvj.ro

Hotărârea privind închirirea unui spaţiu pentru biroulpe la care senatorul Nicula oricum nu prea vine a fostadoptată de către CL Petroşani dincolo de limita legii

Senzaţional! Televiziunea familiei Serafinceanu aridicat deja UNPR în sondaje. De la 1,8% la... 0,9%

MAŞINA DEBITORULUI BECUŞ, REGELEPORTOCALIU AL ASFALTULUI ŞI ALPARCĂRILOR, S-A ÎMBĂTAT PUŢIN

Marţi spre miercuri noaptea, pe când se despărţea ianuariede februarie, Jeep-ul societăţii Montan Cons SRL Vulcan s-aîmbătat puţin, în special pe partea din faţă, bolidul fiindtransportat şi pitit bine la o unitate service situată la in-trarea în municipiul Lupeni. Având în vedere debitele colosale înregistrate de firmele luiBecuş către statul român, dar şi faptul că majoritateabunurilor personale şi de pe firmele ale familiei Becuş, in-clusiv Jeep-ul Commander menţionat, au fost gajate laAlpha Bank în data de 29 septembrie 2011 şi Intesa SanPaolo în data de 17 august 2011, credem că este în interesulviitorilor proprietari să fie informaţi cu privire la felul încare bunurile le sunt gestionate. De altfel, firmele familieiBecuş nu au intrat prea bine în noul an. Amicons Energy SRLînregistrează datorii, dobânzi şi penalităţi către bugetul destat în valoare de aproape 4,5 miliarde de lei vechi, în timpce datoriile Montan Cons SRL către stat au trecut deja de10.000 de lei. Cum însă familia Becuş se află în bune relaţiicu comandantul poliţiei locale, este greu de crezut că prejudiciile aduse Statului român vor avea vreo reacţieatâta timp cât la putere se află PDL.Asupra riscurilor la care se supun în ultima vreme angajaţiiIntesa San Paolo, adevărate acte de curaj cu propria lor libertate, rămâne să revenim. (Cătălin DOCEA)

Atletele cluburilor hune-dorene au început cu dreptulanul competiţional, clasându-se pe locuri fruntaşe laprimul Grand Prix din 2012,desfăşurat la Bucureşti. Lacompetiţie au reuşit săajungă, în pofida vremii nefa-vorabile, 216 sportivi, de la55 de cluburi.

Grand Prixul a fost de un ridicat nivel,dovadă că au fost realizate două baremuripentru Campionatele Mondiale de sală dela Istanbul (9-11 martie), primul obiectivimportant al anului. Cristina Bojin (Farul)a câştigat proba de triplusalt (cea cu celedouă devence în careul de aşi), cu 14,14 m,şi a îndeplinit baremul de 14,10 metri. Cor-nelia Deiac s-a impus la săritura înlungime, cu 6,67 m, depăşind minimul de6,65 m pentru Mondiale.Cele mai bune performanţe ale atletismuluihunedorean la competiţia din Capitală aufost realizate în proba de tripusalt. Se-nioara Andreea Todereanu, crescută laCetate şi legitimată din acest an la Steaua,a ocupat locul secund cu un „zbor” de

12,68 de metri. Junioara Florentina Marincu, de la CNS „Cetate” Deva, s-aclasat pe poziţia a patra, la general (se-nioare-tineret-junioare), cu o performanţăde 12,22 metri. Marincu (16 ani) a fost de-vansată doar de senioarele Cristina Bujin(Farul) şi Andreea Todereanu şi de sportivade 17 ani Andreea Lefcenco (Farul – 12,40metri). „Locul ocupat în clasament deMarincu este foarte bun, ea fiind, practic,lideră la categoria ei de vârstă. Mă aştep-tam însă la mai mult ca performanţă efec-tivă, la un zbor de 12,50-12,60 metri. Credcă Marincu are şi o scuză, întrucât călăto-ria spre Bucureşti a fost extrem de obosi-toare, din cauza blocajelor provocate dezăpadă. În privinţa stelistei AndreeaTodereanu, care a crescut la Cetate şi pecare încă o antrenez, sunt nemulţumit. Nuştiu ce a făcut în cantonamentul cu Steaua,dar s-a mişcat slab”, a spus antrenorulNicolae Alexe. Palmaresul atletismului hunedorean laacest prim Grand Prix al anului 2012 a fostîmbogăţit şi de atletele Adela Mateiaş şiMaria Florea, care au dublă legitimare CSGhelari-SCM Deva. Mateiaş (18 ani) s-aclasat pe locul cinci în cursa de 1.500 demetri, iar Florea (17 ani) a sosit a cincea înproba de 800 de metri, fiind însă depăşitădoar de atlete mai marica vârstă.

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 2 februarie 20124 SPORT

www.zvj.ro

Articolul apărut în Ziarul Văii Jiului cureferire la un brav sportiv ce ne reprezintăcu cinste în ţară şi peste hotare, rugbistulCosmin Raţiu, a ajuns aşa cum ne-amdorit, şi la urechile primarului Petroşaniu-lui, Tiberiu Iacob-Ridzi. Sursele noastrespun că edilul nu a rămas indiferent lapropu nerea noastră ca rugbistul săprimească titlul de cetăţean de onoare. Dealtfel, articolul în cauză s-a bucurat demulte aprecieri, semn că sportivul arefoarte mulţi susţinători. Aceleaşi sursespun că Raţiu are şanse să primească pe

bună dreptate acest titlu simbolic, care,până la urmă, ar recompensa efortul unuisportiv care, de-a lungul vremii, a adunatun palmares impresionant. Cosmin Raţiu, crescut în Valea Jiului, format la Minerul Lupeni şi ŞtiinţaPetroşani, este de 9 ani om de bază la Dinamo Bucureşti, iar de 8 ani la Naţiona -lă. S-a afirmat în rugby-ul românesc princele 38 de selecţii la Naţionala României,4 titluri de campion naţional cu Dinamo şidouă cupe ale României, dar şi două par-ticipări la Cupa Mondială.

Liber la transferuri până pe9 martieS-a dat liber la perioada de transferări de jucători între echipele din judeţ pentrutoate competiţiile organizate de forul hunedorean.Pentru grupările din Liga a IV-a Hunedoara (seniori şi juniori), perioada de trans-ferări va fi cuprinsă între 28 ianuarie şi 1 martie. Echipele din cele două serii aleLigii a V-a Hunedoara vor putea face schimb de jucători între 28 ianuarie şi 9 mar-tie, în timp ce formaţiile de juniori categoriile C, D, E şi Cupa Danone vor putea le-gitima noi jucători între 28 ianuarie şi 1 martie.

Steaua ne ia atleţii... Hunedorenii au debutat cu dreptul la Grand Prix

A ajuns la urechileprimarului

Hunedoreanca Carmen Cartaş a marcatzece goluri în meciul cu CSM Bucureşti şia devenit golghetera Ligii Naţionale, însăCetate Devatrans a fost învinsă, scor 25-27,şi a picat pe locul 11, la trei puncte deprima poziţie retrogradabilă. „Ştiam căCSM are o apărare avansată, în sistem 3-2-1,

şi am vrut să pregătesc jocul pentru a de-păşi o astfel de defensivă. Din păcate, dincauza problemelor de sănătate a unor hand-baliste, am avut la dispoziţie doar nouăjucătoare şi nu am putut lucra corespunză-tor. Prin urmare, jocul nostru a fost static şiprevizibil. În plus, ca de obicei, s-a ratat

foarte mult din situaţii clare de gol, chiar şidouă aruncări de la şapte metri. Patronulechipei m-a acuzat că nu am pregătit binemeciul din punct de vedere tactic. Eu credînsă că lotul avut la dispoziţie e deficitar şipoarta vina acestui eşec”, a spus antrenorulIoan Mătăsaru.

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 2 februarie 2012 5SPORT

www.zvj.ro

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Elitte Beauty Centerangajează maseuză cu experienţă.Relaţii la telefon0254.548908.

Tenisul este, fără doar şi poate, unul din-tre cele mai costisitoare sporturi dinlume. La ora actuală, judeţul Hune-doara are câteva secţii de tenis de câmp,ce pot fi numărate pe degetele unei sin-gure mâini. La Petroşani, cei care vor sădezlege tainele acestui sport o pot facepe cont propriu şi ajutaţi atât cât sepoate de cei de la CSŞ Petroşani.

Rafael Nadal ori Roger Federer sunt mariicampioni ai lumii pe urmele cărora viseazăsă calce mai toţi copiii care pun mâna pe orachetă de tenis. Uşor de visat, greu de re-alizat, pentru că drumul este unul lung şianevoios. Pe vremuri, Jiul avea o secţie detenis renumită prin performanţele sale. Însăvremurile s-au schimbat. Tot ceea ce aremai bun Valea Jiului în acest sport ia dru-mul performanţei pe cont propriu, ori pe lacluburile din judeţ sau pe la clubul ce încăle mai întinde de mână de ajutor: CSŞPetroşani.Mulţi copiii talentaţi pornesc de jos cu aju-

torul părinţilor. Ei sunt cei care le cumpărăechipamentul, însoţesc copiii la deplasări,plătesc tratamente şi multe altele. „Estefoarte costisitor să faci tenis mai ales înValea Jiului, unde nu prea te bagă nimeniîn seamă. 500 de lei este preţul unei ra-chete de tenis, ca să nu mai vorbim de altenecesităţi. Noi ne însoţim copiii la concur-suri, noi plătim totul. Pentru noi ar fi omană cerească dacă aceşti copii ar fi legiti-maţi, pentru că este mult mai uşor să par-ticipe în concursurile care sunt în circuitulFederaţiei Române de Tenis. Cei de la CSŞ

Petroşani sunt cam singurii care ne ajută cuce pot, cu terenurile de joc şi alte facilităţi,care pentru noi contează mult”, spunepărintele unui copil, aflat la început dedrum. Vasile Medveschi şi Victor Benea sunt ceidoi profesori de la CSŞ Petroşani, ce seocupă de pregătirea celor care vor sămânuiască racheta de tenis. La Deva, unde se pregătesc alţi sportivi dinVale, de rezultatele lor răspunde LunellaMaier. „În ţara noastră este dificil să prac-tici tenisul de la o vârsta mică, fiind unsport costisitor şi astfel nu toate familiileîşi pot permite să îşi trimită copiii spreacest drum. Cât despre performanţă, tenisulte supune la probe fizice dure, dar şi psi-hice. Ai nevoie de ambiţie şi de putere demuncă. Poate ar fi bine dacă autorităţile sevor ocupa, pe viitor, să ajute prin spon-sorizări acest joc. Până atunci, rămâne capărinţii să facă un efort financiar care chiarmerită”, este părerea unanimă a antreno-rilor din judeţ.

Campioni pe banii părinţilor Rivalii Jiului,egal în amicaleCFR Simeria (locul trei în C5) a fostvioara întâi a amicalului cu colega deserie, Autocatania Caransebeş (loculşase).Fotbaliştii antrenaţi de Marius Opricau scos doar o remiză albă, scor 0-0,în al treilea amical al iernii, după cecâştigaseră primele două meciuri test.Feroviarii au fost superiori la posesieşi la numărul acţiunilor spre poartaadversă, în partida disputată vineri,pe terenul de la Simeria Veche, însăgolul a rămas o bucurie interzisă.Bănăţenii s-au dovedit un partenercompetitiv de antrenament, întrucâtau reuşit însă să anihileze şarjele ofen-sive ale feroviarilor şi au încercat săpuncteze pe contraatac. „A fost un jocbun raportat la actualul moment depregătire. Echipa s-a mişcat bine,chiar dăcă nu a marcat”, a spus tehni-cianul grupării feroviare. În primeledouă partide amicale disputate înacest an, CFR a câştigat cu scorul de2-1 în faţa echipelor CS Vladimirescu(locul 14 în C5) şi Jiul Rovinari, ocu-panta locului trei în seria C4.

Avem golgheteră de cinci stele

"Nu m-a ajutat nimeni. Totul s-a întâmplatdatorită părinţilor mei. Le datorez totulpărinţilor. Am muncit foarte mult pentrucă, venind dintr-o ţară ca România, undenu avem niciun fel de condiţii, unde avemtrei terenuri de hard, trebuie să lupţi foartemult ca să ajungi unde vrei. Pentru noi lu-crurile sunt de două ori mai grele, darapreciezi mai mult anumite lucruri cândajungi să le ai", este declaraţia unei maricampioane de tenis, Sorana Cârstea.

Punctul 13 de pe ordinea dezi a şedinţei Consiliului LocalPetrila de marţi a fost unul cughinion pentru viceprimarulConstantin Ramaşcanu. Numele proiectului iniţiat deprimarul Ilie Păducel sunadestul de frumos „cofi-nanţarea organizării mani-festărilor culturaleDragobete”, numai că ziua de15 februarie 2012 nu se preapotrivea cu titlul.

Gheorghe Bobar şi pesediştii au adus

destule argumente în defavoarea acestuiproiect. Unul ar fi neconcordanţa Zilei Îndrăgostiţilor, varianta de România, carese sărbătoreşte pe 24 februarie şi nu în mij -locul lunii februarie. Cel de-al doilea argu-ment a fost suma alocată de la bugetullocal, considerată mult prea mare în vremede criză, când sunt atâtea de făcut la Petrila(şcoli, biserici, drumuri, finanţări de iniţiere de proiecte, studii de fezabilitateetc.). Un al treilea argument a vizat faptulcă în Ardeal, Dragobetele nu a fost camniciodată sărbătorit, această sărbătoare ne-fiind niciodată şi una a transilvănenilor.„Cum Petrila este în Ardeal, nu avem nimicde-a face cu această sărbătoare”.Foarte aprig asupra acestui proiect a fost şiconsilierul PRM, Emanuel Andronache,care a subliniat că „în patru ani nu s-a chel-

tuit niciun ban de Dragobete şiacum se cheltuiesc dintr-o dată200 de milioane de lei”. Con-silierul peremist a susţinut căexistă două variante: „ori existăprea mulţi bani - deci atunci dece se tot plânge domnul primar,ori, după schimbarea soţieimele de la casa de cultură, dămbani mulţi ca să facem tot felulde acţiuni”.Spre finalul discuţiilor, după ceprimarul Ilie Păducel a motivatcă această acţiune este menită să aducă şiinaugurarea Casei de Cultură „LadislauSchmidt” , după investiţia de reabilitare de21 de miliarde de lei, a intrat în scenă vi-ceprimarul Constantin Ramaşcanu. Care, lafel ca la buget şi ca la alte proiecte, a încer-cat din nou să-i lămurească pe consiliericum stă treaba cu acest proiect. Aşa a ieşit la iveală şi pe ce s-ar duce cuexactitate banii, viceprimarul susţinând cădata de 15 februarie are legătură cu concer-

tul formaţiei „Proconsul” de la Lupeni.Care astfel ar cânta şi la Petrila, inau-gurându-se „aşa cum se cuvine aceastămare investiţie de cultură din oraş”. Apoi,Constantin Ramaşcanu a spus cum bunuldumnealui prieten, deputatul CristianResmeriţă, i-a favorizat o întâlnire de ne-gociere cu solistul trupei, Bodo, care iniţiala cerut 10.000 de euro pe reprezentaţia tru-pei, dar în cele din urmă s-a căzut la unacord la doar 3000 de euro. Mai că îţi vine

să crezi aşa ceva, dacă nu ştii preţurile şidacă pe internet nu s-ar da şi sumele pecare unii artişti şi trupe din România lepretind ca onorariu. Iar pe un astfel de sitescrie clar, „Proconsul” – 3.000 de euro.Deci, atunci ce a negociat Constantin Ramaşcanu şi cui a încercat să-i vândă apoiblana ursului din pădure? Una peste alta, la final, Constantin Ramaşcanu nu a reuşit să-i convingă în salădecât pe consilierii liberali, ceilalţi, de laPD-L, PSD şi PRM au votat împotrivă.Astfel, suma de 168 de milioane de lei, câttrebuia să fie plătită formaţiei „Proconsul”,a rămas la bugetul local în continuare.Vorba unui consilier: „banii ăştia mai bineîi dăm la tinerele talente din Petrila, decâtsă-i aruncăm într-o oră pe geam”.Iar pe 15 februarie se va face spectacol deinaugurare a casei de cultură, dar cu tineretalente, că sunt destule la Petrila. Iar dacătot se doreşte aducerea formaţiei „Procon-sul” sau a altei trupe, cine vrea să o facă nuare decât să găsească sponsori sau săplătească din buzunarul propriu, cum binea sugerat de data aceasta consilierul IonTemneanu. Poate va plăti chiar deputatulResmeriţă, că şi aşa e în grevă parlamen-tară. Dacă tot vrea să candideze…

Corneliu BRAN

CMYK

6 ACTUALITATE

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 2 februarie 2012

PDL-PSD-PRM, o coaliţie petrileană ad-hoc,

I-a deturnat pe băieţii I-a deturnat pe băieţii de la “Pronconsul”de la “Pronconsul”

3 consilieri - contra„Împărţirea sărăciei”, adică bugetul local pe 2012, a fost şi

anul acesta, ca şi anul trecut, motiv de discuţii aprinse.Primarul Ilie Păducel a concluzionat cel mai bine situaţiabugetului: „la niciun capitol banii nu ne ajung, darîncercăm să facem faţă aşa cum putem unui nou an greu”.Ca şi anul trecut, consilierii PSD au avut din nou rezervefaţă de întocmirea bugetului local, Gheorghe Bobar,preşedintele lor, fiind cel care i-a expus primaruluiprincipalele nemulţumiri.Ceilalţi consilieri PSD nu şi-au exprimat opiniile, cuexcepţia consilierului Ion Temneanu. Acesta a spus doar cănu va vota bugetul local şi nici nu va spune de ce, deoareceoricum ştie că nu se vor lua în considerare argumenteledumnealui.După expunerea consilierului Bobar, primarul Păducel i-arăspuns, punctual, la fiecare nemulţumire ridicată deGheorghe Bobar. În cele din urmă, proiectul a fost votatinclusiv de Gheorghe Bobar, cu excepţia consilierilor PSD,Dumitru Răscolean şi Ion Temneanu, şi a peremistuluiEmanuel Andronache.

USL Petrila vs. CaragialeÎnainte de a reda câteva dintre nemulţumirile social-democraţilor faţă de acest buget votat marţi seara, dupăvreo oră şi ceva de discuţii, precum şi o parte dinrăspunsurile primarului Ilie Păducel, este demn demenţionat că o parte din aşa-zisa opoziţie petrileană, evorba de liberali, n-au avut nici măcar un argument contra.Discursurile consilierilor liberali ori n-au existat, ori aufost favorabile bugetului.La un moment dat, viceprimarul liberal ConstantinRamaşcanu (după expunerea colegei de partid, DanielaVişenescu, medic de profesie, care a spus ceva de genul, căpe criza asta şi pe banii ăştia puţini chiar e un act deeroism să întocmeşti un buget!) a fost atât de impresionatîncât din discursul său s-a putut distinge o mică odăînchinată Executivului care a „compus” bugetul. Cuprinsde sentimente amestecate, viceprimarul încerca prin vorbemeşteşugite să convingă sala să voteze, că doar nu s-amuncit aşa de greu la întocmirea unui buget şi acum acestasă nu fie votat… A fost destul de clar că marele Caragialen-a murit, iar pentru câteva minute scriitorul a fost prezentîn sală la Petrila. Oricum, imaginea răvăşitoare aviceprimarului, roşu la faţă, rostind un discurs searbăd, darplin de cuvinte mari, ar putea fi oricând expusă într-oschiţă sau piesă de teatru a marelui maestru al comediei şisatirei româneşti.

Întrebările grupului de social-democraţi„Avem următoarele neînţelegeri, pe care am vrea astăzi săle dezbatem împreună: Aveţi o propunere de proiect dereabilitare al Şcolii Ana Colda. Sigur că şcoala aceastamerită o reabilitare, pentru care sunt alocaţi 10.000 de lei,deci 100 de milioane de lei vechi. În acelaşi timp, veniţi cudouă proiecte care se referă la reabilitarea termică aŞcolilor Nr. 1 şi 6, care costă un miliard. Sincer, nuînţelegem de ce această diferenţă în ceea ce priveşteproiectarea? Din cele trei proiecte, două ajung la unmiliard şi unul este la 100 de milioane. Nu înţelegem dece, când toate trei proiectele se referă la acelaşi lucru. Înacelaşi timp, pentru că începând de astăzi avem o nouăcolegă de consiliu printre noi, îşi punea şi dumneaeiproblema (doamna lucrează în cadrul Şcolii Nr. 5), oare nune gândim să facem o reabilitare termică şi Şcolii Nr. 5? �O altă nedumerire pe care o avem şi vrem să ne-oexplicaţi: alocaţi 156 de milioane de lei vechi pentrureabilitarea ambulatoriului. Din câte ne aducem noiaminte, în cursul anului trecut, sau acum doi ani, noi amcâştigat un proiect pentru acest ambulatoriu. Mai trebuiedaţi şi alţi bani? � Aţi mai prevăzut o documentaţie pentrublocuri ANL, de 55 de milioane. La ce se referă asta, că

sincer, la momentul respectiv, când mi-aţi spus de acesteblocuri, în discuţii, n-am înţeles nimic? Pentru că tot îndiscuţiile cu dumneavoastră îmi spuneaţi că la salubrizaretrebuiau prevăzute 6 miliarde şi n-au fost bani şi aţiprevăzut doar 3 miliarde - dar salubrizarea este importantăpentru oraşul Petrila. Atunci ne-am gândit noi că toateacele proiecte, care apar în plus şi pe care putem să lediscutăm, se pot amâna, deci să luăm banii dintr-o zonă şisă o alocăm în cealaltă, astfel încât să acoperim în modjudicios toate problemele oraşului. � Un alt proiect, îmizicea domnul coleg al meu, domnul Beraru, că aţi prevăzuto proiectare în Şureanu, de 500 de milioane de lei vechi.Domnul Beraru îmi aducea aminte că în urmă cu câţiva aninoi am votat şi am acordat nişte bani pentru un proiectamplu de drum, care mergea până la Oaşa. Păi, dacă tot s-afăcut proiectul respectiv, de ce-l mai reluăm încă o dată şisă mai dăm încă nişte bani pentru proiectare? � Avem oproiectare de 800 de milioane de lei vechi pentru drumulCimpa-Voievodu. La o discuţie anterioară ştim că drumulacesta se spunea că nu e de competenţa primăriei noastre,pentru că nu avem aprobare pentru el. Păi, atunci merită capentru o nebuloasă să aruncăm 800 de milioane, în loc să-ifolosim în an de criză în altă parte? � Sigur, mai apare osumă de 260 de milioane de plătit diferenţa la PlanulUrbanistic Zonal Parâng? („Da, este vorba de asociereaPetroşaniului cu Petrila în Slima”, răspunsul primaruluifiind dat pe loc). � De asemenea, aţi lăsat pentru Diverseproiecte, pe care vreţi să le mai iniţiaţi în cursul anului, cuo rezervă de 1, 450 miliarde de lei, în condiţiile în caredumneavoastră spuneaţi că pentru învăţământ cheltuielilefinanţate din afara bugetului local sunt de 8,4 miliarde şicontribuţia primăriei este de 1,6 miliarde de lei. Mă refer lacheltuieli materiale şi burse. Am înţeles şi de anul trecut şide la doamna consilier Barbu că au fost probleme cu baniiîn învăţământ. De aceea, aş propune să găsim o soluţie de-acum, deoarece nu ne putem baza pe echilibrarea bugetuluicu bani de la Consiliul Judeţean Hunedoara, deoarece şianul acesta suma dată de cei de-acolo este mică, iar dincâte am înţeles de la dânşii, CJH are un buget cu 39% maimic decât anul trecut. Atunci să nu ne aşteptăm să vinăprea mulţi bani din altă parte. � Mai este încă o problemădomnule primar. Foarte puţini bani daţi la biserici, sumaeste mult prea mică. Ar trebui să ne strângem împreună cupreoţii şi pastorii, pentru că toţi au probleme şi să vedemcum putem să-i ajutăm. În condiţiile în care am fost deacord să ajutăm şi la ridicarea unei bisericiîn Cartierul 8 Martie, suma aceasta de 650de milioane nu ajunge nici pe departe,ţinând cont că anul trecut s-a depăşit unmiliard şi tot nu a ajuns. Sunt biserici cuprobleme, cum este biserica din Brătianu şialtele, care au nevoie de bani. Vă rog săfaceţi cumva şi să măriţi această sumă”.

Răspunsurile primarului Păducel„Vreau să încep discursul despre buget curăspunsurile pentru domnul Bobar şiconsilierii PSD. Şi o s-o fac de la întrebărilede la urmă: Este foarte adevărat, bani pentrubiserici, ca şi pentru sport, ca şi pentrucalamităţi sunt insuficienţi. Prioritare lacapitolul biserici, dacă o luăm pe cinstite, nuputem să stabilim acum care biserici sunt.Într-o şedinţă a consiliului local vomprezenta un proiect de hotărâre, după cevom avea discuţii cu preoţii şi cu pastorii,care vor veni la noi cu devize de lucrăriurgente, strict necesare (una care cadetencuiala şi aţi dat-o exemplu chiardumneavoastră, de la Lonea, de la bisericamică din Brătianu, pe care o vom ajuta deurgenţă). Banii pentru biserici ştiu că sunt

deocamdată insuficienţi şi nu avem de unde îi lua. Vomstabili, totuşi, ca prioritate la construirea bisericii noi dinCartierul 8 Martie. Vrea şi eu să v-o spun, doar capromisiune, parlamentarilor noştri li se dau bani pe timpulmandatului, în anumite perioade, şi doamna Monica Iacob-Ridzi a promis preotului Adi Boantă un miliard pentruaceastă biserică. Am zis că dacă biserica respectivăprimeşte aceşti bani, atunci puţinii bani pe care-irepartizăm din bugetul local o să-i dăm la alte biserici. �Vizavi de drumul Cimpa-Voievodu, aşa este, drumulrespectiv este inclus în cele patru drumuri pe care le-amaprobat în consiliul local legat de dezvoltarea domeniuluituristic. Drumul acesta este clasificat ca şi drum comunal,la sfârşitul anului 2011 am primit nişte bani de la MDRT,prin Consiliul Judeţean Hunedoara. Dar programul pentrurepararea acestui drum este multianual, în valoare de 33 demiliarde de lei. Banii pe care i-am propus trebuie daţipentru documentaţia de proiectare şi pentru ca să lucrămlegal. Repet, cei 33 de miliarde vin de la MDRT, princonsiliul judeţean, ca şi drum comunal. � Tot de laConsiliul Judeţean Hunedoara au venit două miliarde de leipentru drumuri, pe care i-am propus pentru întocmireadocumentaţiei şi începerea asfaltării drumului Cimpa-Răscoala. � Drumul spre Şureanu a fost discutat spreaprobare în una din şedinţele de consiliu local anterioare şiam propus doar 500 de milioane pentru studiul defezabilitate. � Blocul ANL. Da, am propus o sumă foartemică, nu că ar fi suficientă. Eu am participat la ConsiliulTehnico-Economic de la MDRT, unde au fost aprobatedouă, din cele patru blocuri avizate favorabil acum doi ani.Sperăm măcar unul să înceapă în acest an. Dacă începe,primăria trebuie să asigure partea de utilităţi şisistematizarea pe orizontală. � La ambulatoriu avemproiectul de reabilitare şi dotare. De o săptămână încoacedoamna Mihaela Lang se ocupă, împreună cu conducereaspitalului de la Petroşani, să corelăm şi să modificămproiectul tehnic, în funcţie de cabinetele de specialitatecare sunt în centru medical multifuncţional. A fost oprităevaluarea proiectului de reabilitare a ambulatoriului odatăcu desfiinţarea spitalului. Acum reconfigurăm totul cucentru multifuncţional. � Este bună observaţia, înprogramul de reabilitare termică a şcolilor, să băgăm pelângă Şcolile Nr. 1 şi 6 şi Şcoala Nr. 5, o rog pe doamnaLang să se ocupe de asta. Observaţia este mai mult decâtjustă. � Proiectul de reabilitare a Şcolii Nr. 2 este depus laADR Vest, am urcat de pe locul 50 undeva pe locul 18 sau20 şi sperăm să se aprobe şi să începem lucrările şi la acestproiect. � Vă rog să reţineţi, rectificări la partea dedezvoltare nu se pot face decât în trimestrul al treilea alanului”.

Corneliu BRAN

CMYK

7ADMINISTRAŢIEZiarul Vãii Jiuluijoi, 2 februarie 2012

www.zvj.ro

CCuumm aa ffoosstt vvoottaatt

BBuuggeettuull llaa PPeettrrii llaa

Curios lucru. A trecut o săptămânăde la şedinţa consiliului local vul-cănean din ianuarie - convocată, darneţinută din cauza că, exact ca la unmeci de divizia D, la care fotbaliştiicare fac deplasarea acuzăneprezentarea prin defectarea, pedrum, a autobuzului, ea a fost onorată cu absenţa de către con-silierii locali PDL - şi pas de să semai fi auzit ceva de vreuna de îndată.

De obicei,

mai ales când, la ordinea de zi, sunt proiecte de hotărârecare-i vizează direct pe o mare parte a locuitorilor mu-nicipiului Vulcan, primarul Gheorghe Ile şi viceprimăriţaAngela Stoica sar imediat şi-i arătau cu degetul pe cei dinopoziţie. Acum, foarte interesant, cei doi păstrează otăcere suspectă.

Să-l fi pus pe gânduri

pe Gheorghe Ile avertismentul consilierului PSD PetruHodor? Cum că el nu va mai răspunde prezent la şedin-ţele de îndată şi una după alta pe care primarele deVulcan - luându-i pe fraieri, bănuiesc, pe consilierii locali - le-a convocat în ultima vreme. Demers în carePetru Hodor a fost susţinut, mai întâi, de către pesedis-tul Simion Spiridon şi, apoi, de suflarea liberală dinconsiliul local. Sau, poate, exact în aceste momente,dragul de primar duce tratative cu fiecare consilier PDL în parte şi cu şefa lor între patru ochi, ca să de-blocheze situaţia de rahat în care ei au băgat ConsiliulLocal al municipiului Vulcan?

Până vom afla

cum stă treaba, aş dori să cunoască şi “intereselecetăţenilor municipiului Vulcan” cam ce proiecte dehotărâre, care-i privesc direct pe vulcăneni, au rămasnediscutate şi nevotate în ianuarie. Unul ar fi acela“privind stabilirea taxelor de închiriere şi folosinţă aterenurilor aparţinând domeniului public şi privat almunicipiului Vulcan, pentru anul 2012”. Aspect care-ipriveşte direct pe foarte mulţi deţinători de animale. După

aceea ar fi proiectul “privindaprobarea Programului demăsuri pentru prevenirea şicombaterea marginalizării so-ciale în anul 2012”, urmat de“Proiectul de hotărâre privindaprobarea Planului de acţiunide interes local pe anul 2012conform Legii nr.416/2001privind venitul minim garan-tat”. Aşteptat cu foarte mareinteres de către asistenţii per-soanelor cu handicap esteproiectul “privind aprobareanumărului maxim de asistenţipersonali pentru persoanelecu handicap grav pentru anul2012”.

Sunt destui cetăţeni

interesaţi în anvelopareablocurilor în care locuiesc şicare ar fi dorit să cunoascădin timp condiţiile în care potface demersul respectiv.Aceştia, însă, trebuie să maiaştepte până când va fi apro-bat proiectul “privind apro-

barea Programului local multianual în vederea creşteriicalităţii arhitectural-ambientale la clădirile din municipiu-lui Vulcan”. Apoi, pe consilierul local PDL Barbu Pom-piliu nu-l arde buza după banii pe care i-a solicitat înproiectul “privind aprobarea alocării sumei de 5000 de leipentru organizarea Cupei “Pasul Vulcan” la schi”? Sau,poate, a lămurit-o pe Angela Stoica să sponsorizeze dinbanii ei acţiunea?

Ar mai fi un

proiect de hotărâre, pe care intenţionat l-am lăsat la urmă,şi care, dacă va fi aprobat, îi va scoate lui Ile un oftat demare uşurare. Este cel “privind validarea sumelor cu carea fost rectificat bugetul local pe anul 2011 prin DispoziţiaPrimarului nr.1991/2011”. Când, vă amitiţi, am scris căGheorghe Ile, copiindu-l pe premierul Boc, şi-a asumat

răspunderea într-un sector în carecompetenţa ţine strict de consiliullocal.

Pentru ce toate aceste

beţe-n roate puse “intereselor cetăţe-nilor municipiului Vulcan”? ca s-ocitez, în ghilimele, pe contemporană.Una la mână, pentru a evita intrareaîn legalitate a Consiliului Local almunicipiului Vulcan prin mandatareacelor două persoane desemnate dePSD şi PNL să le ia locul consilierlocali demisionaţi. Şi, doi la mână,pentru ca s-o ţină departe pe AngelaStoica de pericolul debarcării dinfuncţia de viceprimar. Aspect din carereiese clar că tot ce s-a vehiculatlegat de persoana viceprimăriţei, cum că ar urma să plece pe un post

important la Prefectura judeţului Hunedoara, au fost doarabureală şi intoxicare gen PDL.

Aşadar,

când aveţi de gând, domnule primar Gheorghe Ile, să con-vocaţi şi să ţineţi o şedinţă de consiliu local în care, fără sămai apelaţi la şmecherii ieftine şi de prost gust, veţi aduceo stare de normalitate în forumul legislativ al Vulcanului?Nu vă întreb doar în numele meu, ci şi în acela al multorvulcăneni. Nu credeţi? Ia întrebaţi-l pe omul dumneavoas-tră de încredere care bate toată ziua oraşul cam ce vorbeştelumea? Sau, poate, mai bine, dacă aveţi îndoieli în privinţaa ceea ce trebuie să faceţi, consultaţi-vă consilierul per-sonal din afara primăriei. Care, în acest fel, şi-ar justificasuma lunară de bani care-i intră în contul firmei sale...

Gheorghe OLTEANU

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 2 februarie 20128 ADMINISTRAŢIE

www.zvj.ro

SC EURO JOBS SRL angajează:

PSIHOLOG, SOCIOLOG sau PSIHOSOCIOLOGCerinţe: studii superioare de speciali-

tate şi experienţă relevantă în domeniu;program full time.

CV-urile se pot trimite la adresa de e-mail office@euro-jobs.org.

Pentru detalii suplimentare ne puteţicontacta la numărul de telefon:

0733.076.679.Interviul va avea loc miercuri, 8 februarie, ora 12:00.

Tot mai multă lume din Vulcan este de părere că

Gheorghe Ile trebuie să termine cu şmecheriile şitertipurile de prost gust

Cătălin Stepa“Sunt fiul Tatianei Stepa. Cânt la modulmai serios, adică pe scenă, de aproape 2ani. De aproximativ 1 an mi-am făcut şicâteva cântece pe versuri de diferiţi poeţi şisper ca în viitorul apropiat să am şi un ma-terial. Deocamdată muncim la înregistrări,orchestraţii şi altele.În aceşti aproape 2 ani am avut ocazia să

cânt în locuri şi la manifestari foarte impor-tante de gen, cum ar fi: Festivalul ”OmBun”, în 2010, 2011 şi 2012; Festivalul”Poarta Sărutului” în 2010 şi 2011; Festi-valul ”Castanilor” de la Ploieşti; ZiuaNaţională a Culturii în 2011 şi 2012, în maimulte cluburi din ţară precum şi la altemanifestări de gen. La majoritatea specta-colelor la care am fost, am cântat alături deVictor Socaciu (el fiind alături de mine,

m-a îndrumat şi ajutat foarte mult şi o faceîn continuare necondiţionat) şi GeorgeNicolescu, dar am cântat şi alături deMircea Baniciu, Mircea Vintilă, Nicu Alifantis, Daniel Iancu, Pavel Stratan,Emeric Imre, Ducu Hotima, Cristi Buică,Maria Gheorghiu, Constantin Neculae,Dinu Olăraşu, Raul Cârstea, Ducu Bertzi,Vasile Şeicaru, Andrei Păunescu şi cuvecinii şi prietenii Florentin Budea, MitaBerciu sau Florin Camen, dar şi cu multialţii la diferite evenimente. Cu unii dintreei mă cunoşteam mai demult, suntem chiarprieteni. Cu alţii m-am cunoscut mai decurând dar a fost şi va fi, oricând, o onoaresă ”împart” scena cu aceste nume.Vă aştept cu drag, la 3 D Club Stage &Lounge- Petroşani, Casa de Cultură“Ion Dulămiţă”- nr. 100 demisol, duminică , 05.02.2012 , ora 20:00, pentruo seară minunată.”- Cătălin Stepa

Florentin Budea“Prin anul 1973, îmi amintesc perfect,încercam cu disperare să o conving pemama, să-mi cumpere o chitară, cu 400 delei ( pe-atunci), după ce l-am ascultat peMircea Vintilă cântând “Bade Ioane”.Iată că după 10 ani, ma regăseam membruîn “Cenaclul Flacăra”, alături de AdrianPăunescu.Am fost laureat al festivalului “Om Bun”în 1989. Am participat la emisiunea lui ValiSterian: “Vânare de vânt”, care se difuza laTVR2.Am cântat alături de Mircea Rusu şi amimprimat cântece la casa de discuri BigBand.Am colaborat cu: Dinu Olăraşu, EmericImre, Marius Batu si Eugen Baboi (Poesis),Victor Şeicaru etc.Momentan, lucrez cu Mircea Rusu la undisc, care se va lansa în viitorul apropiat. Eu vă promit că va fi o seară frumoasă demuzică şi poezie. Vă aştept să veniţi la 3 D Club Stage &Lounge - Petroşani, Casa de Cultură “IonDulămiţă”- nr. 100 demisol, duminică,05.02.2012, ora 20:00” - Florentin Budea

3 D Club Stage & LoungePR. Manager: Petronela Cerbu

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 2 februarie 2012 9DIVERSE

Cabinet medical veterinarPetroşani, str. Independenţei, nr. 1AConsultaţii, tratamente, vaccinări, deparazitări, intervenţii chirurgicale,analize, examen trichineloscopic, individualizare prin microcip şi paşaport,examene coproparazitologice, cosmetică canină, consiliere privind dieta şiîntreţinerea animalelor, deplasări la domiciliu.

Program cabinet: luni-vineri 9:00-20:00; sâmbătă 9:00-14:00Program dr. Flavius Faltinski:

Luni-vineri 10:00-16:00; sâmbătă 10:00-14:00Pentru urgenţe - non-stop

Suntem profesionişti pentru că facem totul cu dragoste şi pasiune!Relaţii la telefon 0744.380880.

Certificat Digital Calificat cu

Semnătură electronică extinsă

Kit-ul DigiSign cuprinde:� Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) ancare conţine Semnătură electronică extinsă;� Dispozitiv Criptografic e-Token Pro USB Aladdin Technologies;� DigiSigner - soft de semnare a oricărui tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA);(30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro -

e-Token) Relaţii la: SC Centrul de

Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, lacele mai bune preţuri de pe piaţă,

următoarele servicii:- măsurători topografice, trasări deconstrucţii civile şi industriale, intabulări, parcelări cu statul român,înscrieri în cartea funciară;- proiectare construcţii civile(proiecte de case, cabane, garaje la 5euro/mp construit) (D.T.A.C.,D.T.A.D., Studii de fezabilitate), modificări de proiect.De asemenea, obţinem avize, acordurişi autorizaţii de construire sau desfi-inţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.0354.108.516, 0727.091.969,

sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1, lângă Capela BoboculPetroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi

ale noastre!

Cabana Straja angajează bucătar, ospătar,

cameristă, în condiţii avantajoase.

Relaţii la telefon0762.657363.

www.zvj.ro

Vă invităm la prima seară de muzică folk şi poezie

Competiţiile de futsal, şah, tenis demasă, tenis de câmp, biliard, table şitenis cu piciorul se defăşoară în cadrul

ediţiei a IV-a a Cupei „Ziua PoliţieiRomâne”.Competiţia se desfăşoară cu sprijinul In-

spectoratului dePoliţie alJudeţului Hunedoara,I.P.A. Regiunea

Timişoara, Corpul Naţional alPoliţiştilor - Consiliul Teritorial Hunedoara şi Sindicatul Naţional alPoliţiştilor şi Personalului Contractual.La ediţia de anul trecut au participatpeste 360 de sportivi din oraşul Simeria,din totalul celor 600 de participanţi lacompetiţie.

Mihaela PETROŞAN

La Simeria

Cupa „Ziua Poliţiei Române”Luna aceasta şi cea care vine, Serviciul Judeţean de PoliţieTransporturi Hunedoara organizează, în Sala de Sport a ŞcoliiGenerale „Sigismund Toduţă” din Simeria şi în alte spaţii des-tinate practicării sportului din oraşul Simeria, competiţiisportive.

În departamentele de achiziţiipublice putem găsi angajatulideal, de tip “3 în 1”

Din cauza lipsei de fonduri, tot mai multeinstituţii contractante se bazează pe efi-cienta unei singure persoane în îndeplinireasarcinilor de serviciu.Contractele de achiziţii publice sunt înfloare, însă mulţi nu ştiu că în spatele aces-tora sta munca titanica a unei persoane,maxim două, deşi legea prevede expres căîn fiecare autoritate contractantă să existeun departament de achiziţii publice în caresă îşi desfăşoare activitatea un inginer, unjurist şi un economist. Ca în practică ne în-tâlnim cu situaţii în care un jurist îşi arogăşi veleităţi de inginer sau se mai joacă cucifrele şi bilanţurile contabile, nu e vina lui,ci a mai marilor care trebuie să asigure per-sonalul necesar.

Indiferent de achiziţie, fie căeste vorba de papetărie sauoţel, procedura este aceeaşiDacă de unele contracte se poate ocupa osingură persoană, de altele, complexe şi

care necesită investigaţie pe anumite ra-muri, singularitatea nu mai poate face faţăîn mod eficient.Există un manual de instrucţiuni cu privirela contractele de achiziţie, precum şi uncaiet de sarcini. Totodată, departamentul deachiziţii trebuie să monitorizeze modul decheltuire al bugetului alocat, să asigurepostarea tuturor cerinţelor în programulSEAP (Sistemul Electronic de AchiziţiiPublice), unde ofertanţii pot vizualiza regu -lile licitaţiilor şi înscrierea la ele. Cumofertanţii întâmpina greutăţi în completareadocumentelor şi a formularelor inter-minabile necesare procesului de achiziţie,atât ei cât şi părţile contractante pot folosi

Sistemul Electronic de Achiziţii Publice.

Hai la shopping pe SEAP!Această platformă electronică asigurătransparenţa procesului şi procedurilor deachiziţii publice, fiind locul unde au-torităţile contractante publică anunţurile deintenţie şi participare. Este imperativ căfiecare parte contractantă să deţină înbiroul aferent un calculator conectat la in-ternet, asta pentru a beneficia de suportulSEAP şi de a fi în consonanţă cu literalegii.Sistemul electronic este ca un sfătuitor înale shopping-ului, fiind mereu actualizat şi

pus la punct cu toate anunţurile noi. Bene-ficiarii acestei “tarabe electronice” trebuiesă fie permanent monitorizaţi şi instruiţi,asta pentru a evita erorile şi pentru a fi siguri că marfa lor este frumos expusă, gatasă fie achiziţionata de către contractanţi.

După ce s-a demarat procedura de aplicarela licitaţie şi a fost publicat anunţul de par-ticipare cu documentaţia de atribuireataşată, trebuie să se aibă în vedere naturacererii sau dacă au fost nominalizate anu-mite branduri sau companii, acest lucrufiind necesar pentru a nu favoriza partici-parea la procedura doar a unor anumitefirme şi a îngrădi accesul altora.La 3 zile de la data publicării în SEAP aparticipării, ANRMAP (Autoritatea Naţiona -lă de Reglementare şi Monitorizare aAchiziţiilor Publice) trebuie să valideze în-ceperea procedurii. De aici încolo, ter-menul maxim este de 52 de zile pentruorice contract de servicii a cărui valoaredepăşeşte pragul de 193.000 de euro. Maitrebuie spus că, în funcţie de tipul de con-tract - de furnizare, servicii sau de lucrări -se stabilesc datele limită şi valorile contrac-tului.

Pentru detalii şi pentru a te informa supli-mentar, accesează www.avocat-tv.ro, secţi-unea Subiecte. Acolo, avocat MariusFlăcău oferă informaţii interesante legatede insolvenţă.

Sursa: Avocat TV (www.avocat-tv.ro)

10 DIVERSE

www.zvj.ro

Jiul Exchange SRL Petroşaniangajează urgent lucrătorcu experienţă în domeniulamanet şi schimb valutar. Relaţii la telefon0254.548908.

Grupul de firme Protector angajează

contabil cu experienţă. Relaţii la telefon

0254.548908.

SC EURO JOBS S.R.L angajează

- inginer proiectantRelaţii la tel.

0354.108.516 /0727.091.969.

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 2 februarie 2012

CCoonnttrraacctteellee ddee aacchhiizziiţţ ii ii ppuubbll iiccee

În data de 16 ianuarie, Discovery Networks alansat în parteneriat cu Ministerul Educaţiei,Cercetării, Tineretului şi Sportului, proiectulŞcoala Discovery. Prin intermediul acestuiproiect se doreşte o acomodare şi o mai largă in-tegrare a resurselor audio-video şi new media înprocesul de educaţie. La acest proiect a participatşi Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Petroşani.

Şcoala Discovery este compusă din două compo-nente: o linie de programe educative pe teme legatede învăţământul stiintific, difuzată pe DiscoveryChannel România, şi o serie de materiale didacticecare să ajute profesorii să integreze aceste programeîn activităţile didactice curente. Profesorul DanielaCiontescu a dat startul predării după metoda Discovery. „La clasele de uman am urmărit un filmdifuzat pe Discovery Channel în cadrul proiectului.Elevii au găsit interesante informaţiile şi modul deexpunere. De asemenea, au avut şi unele observaţiilegate de posibilitatea de a se combina traducerea cu

titrarea pe anumite părti, dorind să promoveze şi eimetoda Discovery în rândul elevilor mai mici din ci-clurile primar şi gimnazial. Astfel, ei vor realiza, peclase, două reviste scrise de ei, destinate elevilor maimici. Revistele vor fi elaborate folosind stilul Dis-covery”.La nivelul colegiului petroşenean se organizează oactivitate de promovare a proiectului, pentru a ficunoscut de toţi profesorii, în special de cei carepredau matematică şi stiinţe.În cursul lunii februarie, după faza judeţeană aolimpiadelor, Daniela Ciontescu va organiza o activitate metodică, pe zona Valea Jiului, pentruprezentarea proiectului Şcoala Discovery. Şcoala Discovery oferă programe din domeniile:matematică, biologie, chimie, fizică, precum şi altedomenii ştiinţifice interdisciplinare, de la astronomiela invenţii, şi de la ecologie la meteorologie. Toateprogramele sunt dublate în limba română, pentru a fiaccesibile elevilor.

Alina PIPAN

Predarea în Valea Jiului se transformă…

La modă este acumstilul… Discovery

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 2 februarie 2012 11PUBLICITATE

www.zvj.ro

Vând garsonieră în Petroşani,ultracentral (lângă primărie),Bdul 1 Decembrie 1918, bl. 97.

Telefon 0729.664975

Vând casă cu 5 încăperi, gaz,apă, curent, grădină şi curte, înBăcia, lângă şcoală. Preţ 35.000de euro.

Relaţii la telefon0768.020106

Vând apartament în vilă şi terenconstruibil, 140 mp, str. 1 Decembrie 1918, zonaDimitrov, Petroşani.

Telefon 0725.219019

Vând apartament 3 camere, înLupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare,baie şi WC de serviciu, balcon,zonă liniştită.

Tel. 0721.333544

Vând garaj str. 9 Mai, lângăpiaţă (construit în 2010, izolatexterior şi interior, apă, curent,uşă la telecomandă), concesiunepe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847

Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi,bucătărie), aproximativ 180mp, situate în Petrila, stradaRepublicii, deasupra CARPetrila.

Telefon - 0733.083379

Vând garsonieră în Petrila, str.Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil.lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091

Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru(Maleia). Drum stradal. Utilităţi.Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

Vând, în Jieţ-Androneşti, 3terenuri de 1500 mp, 5600 mp şi7500 mp, holdă, pomi fructiferi,apă, la şosea. Preţ 10 euro/mp discutabil.

Telefon 0725.219019

Vând Fiat Grande Punto, a.f.2007, comenzi volan, 32.000

km, motor 1400 cmc, benzină,albastru indigo, închidere cen-

tralizată, aer condiţionat, 4airbag-uri, 5 uşi, fără accidente,

unic proprietar, înmatri culată.Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă. Relaţii la tel.

0730.004032

IMOBILIARE ANGAJĂRI

AUTO

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Dacă eşti implicat într-o relaţiestabilă, este posibil ca partenerulsă se confrunte cu situaţii dificile,

ceea ce te va afecta şi pe ţine într-obună masură.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

În apartament ai putea face unelemici schimbări, ceea ce îţi va îm-bunătăţi starea de spirit. Pentru uneventual schimb de locuinţă ar fi

bine să mai aştepţi.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Cheltuielile sunt destul de mariîn această perioadă, dar cumşansa este de partea ta, reuşeştisă te descurci cu bine.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Colaborările ţi-ar putea aduceunele satisfacţii în plan material,dar va fi nevoie de eforturi mari.

Călătoriile te vor avantaja, indiferentcă este vorba de afaceri sau de divertisment.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Este posibil să ai ocazia să obţiiun câştig bănesc dintr-o activitatede colaborare sau parteneriat. Un

proiect mai vechi ar putea prindecontururi reale.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Relaţia cu cei din jur este bunăşi faptul ca poţi miza pe sprijinullor te face să te implici în chestiuni

deosebite. Activităţile intelectuale tefavorizează.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Şansele de a avea realizări înplan sentimental sunt mari, darsunt condiţionate de diplomaţie.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

N-ar fi rău să acorzi ceva maimultă atenţie sănătăţii şi să-ţi faciun control de rutină. Vei aveaparte de o zi extrem de agitată, cu

evenimente care te vor ţine cu su-fletul la gură, chiar dacă unele nu te vor privipersonal.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Nu te simţi în largul tău, eşti nemulţumit de tot ce se întâmplăla seviciu, dar ai tendinţa de a exagera. Sănătatea nu este punc-

tual tău forte, aşa ca ar fi depreferat să nu te suprasoliciţi.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Entuziasmul afectiv este lalimita superioară, aşa că petre-cerea timpului liber în compania

partenerului de suflet va fi oplăcere.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Relaţia cu cei din familie va ficam tensionată şi ar fi de dorit sănu dai curs pornirilor impulsive.

Relaţia cu prietenii evoluează ex-celent, aceştia fiind de partea ta în tot ce faci.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Tot ceea ce ţine de călătorii tefavorizează din toate punctele devedere. În cazul în care doreşti săpleci într-o călătorie în străinătate,

ai toate şansele să primeştiaprobările sau actele necesare.

HOROSCOPHOROSCOP

Pentru comenzi de MICĂşi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la:

0254.549020, 0254.549121, office@zvj.ro,

publicitate@zvj.ro, zvj2008@yahoo.com

sau direct la sediulredacţiei noastre. Programul Teatrului Dramatic

“Ion D. Sîrbu”

JJoo ii ,, 0022 ..0022 ..22001122 Orele 10:00 şi 12:00 – Premiera

„Povestea porcului”

SSââmmbbăăttăă ,, 0044 ..0022 ..22001122 Orele 18:00 – Spectacolul ,,Nunta lui Figaro”

DDuummiinn ii ccăă ,, 0055 ..0022 ..22001122 Orele 12:00 – Spectacolul ,,Lumea lui Dănilă”Orele 18:00 – Spectacolul ,,Nunta lui Figaro”

SERVICII

ÎNCHIRIERI

Închiriez spaţiu industrialcu teren aferent în municipiulPetroşani, str. Dărăneşti(vizavi de Lascăr Service),pretabil ca depozit,spaţiu de producţie etc.,acces direct din DN 66, apă,curent etc.

Informaţii la telefon0761.282342

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii - pentru diverse evenimente:nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon:0723.7886640768.6884650762.695556

Vând cauciucuri deiarnă, import Austria, dimensiuni: 185/60/14, 185/65/14,195/65/15, 205/55/16. Preţuri între 80-100lei/buc.

Relaţii la telefon0765.459316

SC REALCOM SA PETROªANIdistribuitor unic în Valea Jiului al produselor

lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzileagenţilor economici cu produse proaspete de cea mai

înaltă calitate:

Asigurăm transportul franco-magazin.Relaţii la telefon:

0254.542472 sau 0733.960320

- lapte consum- lapte bătut

- sana- iaurt- chefir

- caşcaval- smântână

- unt- brânză

- lapte praf

Pictez camere copii.Preţuri rezonabile.

Tel. 0785.406616

Societate comercială angajeazăcarmangier cu experienţă.

Relaţii la telefon0751.199101.

Cursuri de dans sportiv!Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te lacursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul lanivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiindla acelaşi nivel cu cele din ma ri le centre din ţară! Grupele de vârstă încare te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cererepregătire pentru “valsul mirilor”! Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni).

Te poţi înscrie la numărulde telefon: 0726.620840.

Magazin încălţăminte,centru, angajezvânzătoare, salariu 800 lei +bonusuri.

Telefon 0727.881104

Noaptea de duminică spre luni aadus un nou scandal cu violenţe pestrăzile Cartierului 8 Martie dinPetrila. Nici de data aceasta,poliţia şi poliţia locală nu au fostpe fază, semn că numărul din ce înce mai mic de poliţişti afecteazăordinea, liniştea şi siguranţa plăti-torului de taxe şi impozite, acetăţeanului onest care doreşte săse ştie în siguranţă. Cazuriasemănătoare au mai fost înregis-trate de cel puţin 3-4 ori şi în2011, Ziarul Văii Jiului sem-nalându-le la timpul potrivit, fărăprea multe răspunsuri din parteacelor în drept.

Petrilean - bătut de treiderbedeiSuntem informaţi că în noaptea respectivă, trei tineri sub 18 ani,plini de nervi, băutură şi, cine ştiepoate ceva şi ceva droguri, l-auluat în primire pe un cetăţean, multmai în vârstă decât ei, de vreo 30de ani. Motivul? Că acesta nu aavut la el… brichetă, ca să leaprindă ţigările nemernicilor.Pumni, picioare şi stele verzi, deacestea a avut parte omul, cam pela orele 23,30 - 00,30. După bă-taie, care n-a ţinut mai mult de 30de secunde, cei trei au luat-o în di-recţia străzii principale, des -părţindu-se la un moment dat,deoarece dinspre Lonea veneaucâteva maşini, speriindu-se proba-bil să nu fie poliţia. Bărbatul bătuts-a ridicat, şi-a scuturat zăpada depe el şi a plecat, martorulpierzându-l din aria vizuală.„Mă uitam pe geam, fumând o ţi-gară, şi deodată am văzut scena.Era undeva înspre sau după miezulnopţii, nu mai ştiu exact. După cel-au bătut, deoarece le-a zis că nufumează şi nu are brichetă la el, au

plecat şi s-au despărţit imediat,probabil de frica poliţiei. Omulbătut s-a ridicat anevoie, l-am în-trebat dacă să sun la poliţie sau lasalvare, a zis că nu, şi a plecat.Probabil că stă în cartier, dar nuştiu unde, nu îl cunosc, a plecat pestradă înainte, până l-am pierdutdin vedere, deoarece a luat colţulblocului. Am rămas stupefiat cumpoţi să dai colţul şi nimeni să nusară în ajutor. Iar de poliţişti ce sămai spun, aşa de rar îi văd princartier… Mai mult, pe stradamare, unde patrulează şi cam atât.Dacă îi anunţi, vin, dacă nu, nu îivezi aproape niciodată, noapteanici vorbă să dai de un poliţist. Pevremuri, ne ştiam apăraţi, vedeaisectoristul ziua, vedeai patrulănoaptea, care se plimba şi pe jos.Acum, mai nimic. Pe noi, totuşi,cine ne mai apără de huligani şitâlhari?”, ne-a spus petrileanul.Pornind de la această informaţieam încercat să aflăm mai multe dela cei în drept, sperând că ştiu maimulte. Este vorba totuşi de un cazviolent, care se poate întâmplaoricui, iar aceşti derbedei ar trebuisă stea altundeva decât la caselelor şi pe străzi, unde să creezeteroare ori de câte ori se îmbatăsau se droghează.

Poliţia locală, cu efectivredus şi cuminte ca unîngeraş…Primul pe care l-am abordat a fostBogeanu, şeful Poliţiei Locale dincadrul Primăriei oraşului Petrila.Nu ştia însă nimic şi ne-a motivatşi de ce: „Noi acoperim paza laşcoli. Avem patrule mixte laschimbul I şi II la circulaţie, cupoliţişti de la rutieră. Avem depăzit parcul nou la schimbul II şi

III şi alte câteva obiective, inclusivprimăria. Deci, practic, nu ne mairămân oameni pentru patrulare denoapte prin cartiere”. Întrebat câţioameni are în subordine şi dacă nue mai importantă siguranţa cetăţe-nilor decât unele obiective, Bo-geanu a spus că la poliţia locală nusunt angajaţi decât 23 de oameni,din care, momentan, trei sunt înfoaie de boală: „Nu avem ce face.Nu noi stabilim să avem un număraşa de mic de oameni, asta estesituaţia. Îmi pare rău, nu ştiu nimicdespre acest caz, dar poate ştiu ceide la poliţie”.

Nici poliţia nu ştia nimicde cazNici Ovidiu Zaharie, comandantulPoliţiei oraşului Petrila, nu ştianimic, recunoscând că şi dincadrul poliţiei există noapteapuţini poliţişti, cei mai mulţi fiindla circulaţie: „Nu am auzit nimic,n-a făcut nimeni nici o sesizare, n-am primit niciun telefon. Aceldomn ar trebui să-şi dea numele şisă facă o sesizare, numai aşaputem scăpa de aceşti huligani depe străzi. Păţim de multe ori aşa,se ceartă, se bat, apoi se împacă,martorii nu vor să mai dea declara -ţii. Lipseşte de multe ori spiritul

civic, o mare problemă a societăţiinoastre. Dar să ştiţi, în general, laPetrila a fost linişte în luna ianuarie.Deşi am avut cod albastru, n-aufost incidente deosebite, mai alescă noi nici n-am avut manifestaţiipe străzi, petrilenii preferând sămeargă la mitinguri în Petroşani.Au fost doar nişte scandaluri cas-nice, care se termină la intervenţiapoliţiei, mici incidente, nimic deosebit”.

17 permise auto - ridicate în ianuarieCeva probleme tot au fost şi laPetrila, dar în domeniul circulaţieiauto. „Din data de 1 ianuarie şipână azi, 31 ianuarie, au fost 17permise ridicate şi s-au întocmitdouă dosare penale. Neadaptareala viteză, neadaptarea la trecereade pietoni, şoferi prinşi băuţi lavolan, cam astea ar fi cele maimari probleme. Bine că n-au fostaccidente de circulaţie, în ianuarienefiind semnalat nici un caz. Euzic că ne facem treaba şi suntem înslujba cetăţeanului, chiar dacă maiavem şi noi problemele noastre,legate de efectiv şi dotare”, ne-adeclarat comandantul poliţiei dinPetrila, Ovidiu Zaharie.

Corneliu BRAN

CMYK

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 2 februarie 201212 ACTUALITATE

www.zvj.ro

Cumpăr lemn. Relaţii la telefon

0751.199109.

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director: Cătălin DOCEA

docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC

0761.756840

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com0766.678380Corneliu BRAN 0766.728688Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro0761.756834Gheorghe OLTEANULoredana JUGLEA 0763.673727loredanajuglea@yahoo.com

Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,Mihai BARBU, Irina BOBOC,Valeriu BUTULESCU, GilbertDANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, GheorgheTRUŢĂ, Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681

Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 2

Telefoanele redacþiei: 0254.549 020

0254.549 121 (fax) 0737.575 582

www.zvj.rooffice@zvj.ro

ZiarulVãii Jiului

RESTAURANTULVENEZIA

(Petroşani, Complex Parângul)a început înscrierile pentru

grupurile interesate de organizarea de petreceri în perioada 1- 8 Martie.

Preţ informativ: 50 lei / meniu / persoană

Oferim preţuri corecte, negociabile, celor aflaţi în

căutarea unui loc ideal pentrumese organizate.Relaţii la telefon

0761.195.971

Nopţile petrilene,

Raiul infractorilor şi bătăuşilorşi iadul cetăţenilor oneşti

La Colegiul Naţional „Decebal” din DevaPROIECTUL INTERNAŢIONAL„ANTROPICON”

Sub patronajul Colegiului Naţional „Decebal” din Deva, în pe-rioada 2 – 6 aprilie 2012, se va desfăşura prima ediţie a proiectuluiAntropIcon, în cadrul săptămânii „Şcoala altfel”.

Proiectul a fost iniţiat de Colegiul Naţional „Decebal” din Deva şi dez-voltat în colaborare cu Asociaţia Culturală „DevART” din Deva, celedouă părţi devenind astfel coorganizatori şi coordonatori ai eveni-mentelor din cadrul proiectului.În această perioadă nu se organizează cursuri conform orarului obiş-nuit al unităţii de învăţământ, iar programul „Şcoala altfel" se va des-făşura în conformitate cu un orar special.„AntropIcon va fi o sărbătoare a teatrului, a filmului documentar, unprilej de prezentare a unor expoziţii de artă, concerte de muzică, undepreşcolarii şi elevii, publicul profesionist precum şi publicul larg auocazia să îşi prezinte creaţiile, să vizioneze spectacole de film, specta-cole de teatru, expoziţii şi să poarte discuţii cu realizatorii. Prin ur-mare, proiectul pune accent, în primul rând, pe proiecţiile filmelor,vizionările spectacolelor şi ale expoziţiilor şi pe discuţiile care le în-soţesc”, se arată în comunicatul organizatorilor evenimentului.

Mihaela PETROŞAN

CMYK

şcoală & culturăpe Jiul de Est şi Jiul de VestApare sub

îngrijireaprof. Irina Boboc

Suplimentgratuit al

cotidianuluiZiarul Văii Jiului� Anul IV � Nr. 93

� 2 februarie2012 � 4 pagini

ISSN 2068 - 3650

Fermecătoarele amintiri ale lui Dumitru Gălăţan-Jieţ

O viaţă printre momârlani (I)

Cu nostalgie despre satul natalFiind născut, crescut şi trăitor în satul Jieţ din

Ţinutul Momârlanilor, nu îmi este străin nimic dintradiţiile, obiceiurile şi ocupaţiile acestora.Repetându-mă cu plăcere şi chiar cu mândrie potafirma încă o dată că am avut avantajul de a scriedespre momârlani din cele auzite de la bătrâniisatelor pe care i-am cunoscut la timpul potrivit şinumărul lor nu a fost deloc mic, dar şi din trăirilemele în această lume fascinantă a momârlanilor. Amfost, pe rând, copil care s-a jucat în ţărâna din vatrasatului, care a păzit vacile pe izlazul satului şi oile lamunte, am participat la făcutul fânului vara, la tăiatulporcului de Crăciun şi al mielului de Paşti, aşteptândaceste sfinte sărbători cu bucuria de a mă vedeaînţolit cu haine noi momârlăneşti. Până în clasa aVIII-a ghiozdanul meu pentru şcoală a fost straiţaţesută la război, pe care o duceam atârnată de umăr,tot aşa o duceam şi la colindul Piţărăilor din AjunulCrăciunului pentru a depozita în ea mere, pere, nuci.Am participat la tot felul de petreceri şi obiceiuri:clăci, strânsul finilor, şezători, frăţii de cruce, tircuri,nedei, botezuri, nunţi şi, bineînţeles, nu m-au ocolitnici înmormântările din familie cât şi din sat. Subochii mei a dispărut un sat, satul Jieţ. Mai bine spusau dispărut locuitorii acestuia pe care i-am cunoscutatunci când avea 5-6 ani şi tot sub ochii mei au apărut

noile generaţii care au continuat şi au dus mai departenumele şi renumele înaintaşilor. Din locuitorii satuluipe care i-am cunoscut în perioada copilăriei mele aumai rămas doar atâţia cât pot să fie număraţi pedegetele de la o singură mână. Restul aşteaptătemători judecata cea de obşte, care va să vină, „înloc luminat, în loc cu verdeaţă”, în progadie sau îngrădinile caselor unde au fost îngropaţi.

Ori de câte ori bat cu pasul uliţaprincipală a satului, amintirile copilăriei şi aletinereţii mă năpădesc, mă copleşesc. Fiecarecasă luată în parte îmi aduce aminte degospodarii dispăruţi, de întâmplări trăite de mult,legate de aceştia.

Mă opresc adesea în faţa vechilor case delemn care poartă pe „umerii” lor poate sute deani, din care dacă acest lemn ar putea povesti nuşi-ar mai termina istorisirile acoperite de şindrilatimpului. Într-una din aceste case a locuit înperioada copilăriei şi tinereţii mele Tică alFloarii, unul dintre „patriarhii oieritului” dinsatul Jieţ, şi nu numai. Om înalt, bine clădittrupeşte, aspru şi iute din fire, autoritar, cu unfacies inexpresiv după care nu ştiai când estesupărat sau când încearcă să glumească. Era unoier desăvârşit, meserie insuflată în familia sadin tată-n fiu. De la el au învăţat, nu fără teamă,mulţi oieri meserie. A merge de câteva ori cu el

la oi, „a ciobăni” cu Tică al Floarii lamunte îţi dădea dreptul să spui că aiobţinut o diplomă de oier, denecontestat.

După tradiţia momârlanilor sespune că unii oameni sunt bântuiţi degădini şi de vreme rea atunci când le vinerândul să ciobănească oile la munte. Ticăera unul dintre aceştia, aşa încât dacămergeai cu el la oi aveai la îndemână toatecondiţiile pentru a-ţi desăvârşi pregătirea deoier: dascăl pe măsură, condiţii pe măsură,cu alte cuvinte pricepere, severitate, vremerea, gadini. Nu lipsea nici aperitivul şi nici

desertul.

Cioban la oiTerminasem anul II la Institutul de Medicină

şi Farmacie din Cluj, Facultatea de Stomatologie,unde câştigasem bătălii cu acad. prof. GrigoreBenetato, prof. dr. Ion Manta, prof. dr. Victor Preda,prof. dr. I.G. Rusu şi mulţi alţii. Era prin vara anului1959 în toiul făcutului fânului. Tata, la fire şipricepere într-ale oieritului, era o copie aproape laindigo a lui Tică. Într-o zi mă anunţă scurt:

- Duminică îmi vine rândul ciobănitului lamiei. Mergi tu o săptămână cu Tică al Floarii laLunci, la munte. Eu rămân acasă să mă lupt cu fânul,te scutesc de coasă. Cârcotaşul din mine nu putea sătacă, ştiind ce înseamnă un ciobănit cu Tică:

- Merg, tată, dar nu ştiu ce fân o să faci căcidacă merge Tică la oi se strică vremea. Atât a trebuit,

că am fost pus la colţ imediat:- Tu să nu gramujdezi în faţa mea (adică să

nu comentez), te duci la oi ş-apoi om vedea,Dumnezeu cu mila!

Am început împreună cu mama pregătirilehainelor şi alimentelor trebuincioase pentru osăptămână. Duminică dimineaţa pe un soare torid deiulie, cu cioarecii strânşi pe picior, cu obiele şi opinciîn picioare, mă rog, cu tot tacâmul portului

Am mai arătat în paginile ZVJ că Valea Jiului suferă la capitolul literaturii de frontieră. Avem foarte puţine jurnale, amintiri, memorii ale oamenilor Văii.Etnologul Dumitru Gălăţan-Jieţ vrea să facă excepţie de la această „regulă”. Dupăun număr impresionant de cărţi despre arealul momârlanilor, dom’ doctor ne propu ne o lectură mai relaxantă: amintirile sale. Scrise cu umor, amintirile saleaduc în prim plan tot lumea plină de farmec a momârlanilor, întâmplări încrustatecu putere de expresivitate pe „boata” memoriei, dar şi fapte din studenţiile sale. Amcitit cu plăcere aceste „amintiri pe sărite”, care, sunt sigur, vor continua până cândvor fi destule pentru o carte. După lectura acestora, o întrebare, totuşi, nu-mi dăpace: până unde va povesti dom’ doctor Gălăţan?

Marian BOBOC

Autorul în vârsta de 1 an în braţele mameiMarina, alături de bunicii Nicolae şi Ilina

Cu steagul piţărăilor în anul 1954

SPECIALIIjoi, 2 februarie 2012

momârlănesc, cu mahalaua pusă pe măgarul Bobi,căci măgar, măgar dar avea şi el un nume, am luatdrumul muntelui, via Cârja.

Desagii cu de-ale gurii şi ceva schimburi sebălăngăneau în samarul măgarului acoperiţi cucojocul miţos din blană de berbec care timp de osăptămână urma să-mi fie pat moale.

La plecare, tata mi-a dat şi ultimeleinstrucţiuni:

- Ia şi câinele cu tine, că doar tu l-ai crescut,n-o să pleci fără el, dar să fii atent seara la culcare îilaşi o mânecă de la cojoc liberă ca să doarmă pe ea învecinătatea ta, vei fi mai în siguranţă. El ştie să facăacest lucru, căci aşa l-am învăţat eu.

Câinele Gruia, un ciobănesc momârlănesc detalie mare, alb cu pete negre, cu urechile ciulite„monitoriza” discuţia privind când la mine, când latata şi aproba prin mişcarea jucăuşă a cozii. Îl cres -cusem de mic căţel şi în botezasem Gruia luându-inumele din balada Gruia lui Novac. Cred că aveaatunci cam 10 ani. Fără să-mi dau seama, în copilărieţinusem cu el mici şedinţe de dresură. În joaca pecare o aveam cu copiii mai mari decât mine la păzitulvacilor îl învăţasem ca atunci când apelam la el princuvintele „nu mă lăsa”, fiind în primejdie, să încercesă mă salveze. În aceste situaţii se repezea laadversari, apuca picioarele acestora cu dinţii şi nu selăsa până nu mă elibera, fără a-i răni însă. Avea ochimici, negri, care abia se zăreau din cap, dar cu uncâmp panoramic nemaipomenit. În ultima perioadănu putea nimeni să întindă mâna asupra mea, nicimăcar pentru un simplu salut concretizat printr-ostrângere de mână căci era considerat un potenţialagresor. Deşi nu părea atent la scenă, cum îmiîntindea mâna, fulgerător, dintr-un salt îl culca lapământ şi ţinut acolo până eu dădeam porunca deîncetare a ostilităţilor. Toţi din sat, fie adulţi, fie copii,îi cunoşteau acest nărav şi evitau confruntarea cu el.Şi-o permiteau doar cei mai curajoşi care doreau săse amuze.

Cred că este cazul, pentru a înţelege mai binecele ce urmează, să menţionez faptul că în general,atunci când este vorba de urs, câinii latră la el, darmarea majoritate nu are curajul să ajungă preaaproape şi mai ales că treacă la o confruntare directă,adică „să-l muşte”. În acele vremuri când ursul erachiar „sălbatic”, nu se familiarizase cu lumeaşantierelor care au împânzit apoi şi munţii cu ocaziaconstruirii hidrocentralelor şi a altor şantiere şi aveao frică teribilă de câinii care se năpusteau asupra luişi-l muşcau. Gruia era unul dintre aceştia, unul dintrepuţinii câini din sat care se agăţa cu ghearele şi cucolţii de spatele ursului. Asta pentru că era un căpos,îndura cu stoicism orice lovitură, nu ţinea la viaţa lui,totdeauna era în stare să se jertfească apărându-şistăpânul sau animalele acestuia. Abia dupăterminarea misiunii îşi lingea rănile, le făcea uninventar în faţa stăpânului, poate pentru a se remarca,pentru a obţine câteva cuvinte şi gesturi de alinare şimângâiere. Era răsplata pe care o aştepta pentrufaptele lui bune. Când, în aceste situaţii, eramângâiat, deodată prindea putere şi încredere,începea să se gudure, nu-l mai durea nimic, fiindpregătit pentru o nouă confruntare cu adversarul.

Ăştia erau Tică al Floarii şi Gruia lui Novaccu care urma să-mi petrec o săptămână păzind mieiisatului Jieţ în munţii Parâng în locul numit „la Lunci,miei adunaţi într-o turmă a devălmăşiei în carevieţuiau cam vreo 300 de capete.

Luncile, un paradox al numelui, erau un

crater pietros situat între stâncile înalte şi abrupte alevârfului Cârja şi Slăveiului. Aveau aspectul uneicăldări întinse cu bolovăniş, jip şi iarbă alpină, cuizvoare reci de-ţi trosneau dinţii în gură atunci cânddoreai să-ţi astâmperi setea.

La altitudinea de 2000 de metri unde se aflăLuncile, pădurea lipseşte cu desăvârşire, nu existăstână ci doar o cotroană din piatră unde, la adăpostulunor lespezi tot din piatră care serveau dreptacoperiş, erau pitiţi desagii cu alimente şi cojoacelepentru a fi ferite de ploaie.

Pe la orele 12-13 am ajuns la Lunci, unde amschimbat pe cei doi ciobani care păstoriseră mieii însăptămâna ce abia trecuse. Am făcut un inventar alturmei, am luat-o în primire iar ciobanii vechi şi-auaşezat desagii cu ce mai rămăsese înei precum şi cojoacele pe samarulmăgarului şi au făcut cale întoarsăspre sat.

Nici nu se înserase bine şideasupra Luncii au început să seadune nori negri, apăsători şi ame nin -ţători de ploaie. Aşa cam pe la orele4-5 dimineaţa ne-a tras o ploaie zdra -vănă. Tunetele, prin ecoul produs destâncile ce ne înconjurau, aveau inten -sitatea unui bombardament ne sfârşit.Mieii, speriaţi, încercau să se ascundăsub tufele dese de jip, be hă iau, parcăimplorau prin glasurile lor natura săfie mai blândă cu noi, să pună capătploii şi tunetelor. Cu toate acestea, nu am mai văzutsoarele până joi dimineaţa. Am plutit într-o ploaiecontinuă, mocănească şi într-o ceaţă ce abia putea săfie „tăiată cu cuţitul” timp de patru zile.

În prima noapte, ca să fie tot tacâmulcomplet, până a nu începe ploaia am dat piept şi cuursul. Era pentru prima oară când am fost pus într-oasemenea situaţie şi, credeţi-mă, nu a fost deloc uşor.De cu seară, Tică mi-a spus:

- Mă, copile, tu te culci la areapă în partea desus a cărării care îşi face loc prin jip venind dintreSlăvei, iar eu în partea de jos a ei. Dacă vine gadina,cam astea îi sunt porţile de intrare şi de ieşire, dintrepereţii clenţelor nu ne poate ataca.

Mă cam treceau fiori reci pe şira spinării laauzul acestor vorbe. Am căutat un loc cât de cât maineted, am strâns cojocul în jurul meu, fără a uita să

las o mânecă a acestuia liberă. Gruia urmărea dinapropiere, atent, modul cum îmi pregătesc „patul”aşteptându-şi şi el „perna”. Când totul a fost pregătit,a venit şi s-a ghemuit aşezându-se pe mâneca de lacojoc. Doar nările i se mai vedeau. Am adormitrepede, aerul de la munte, aşa cum îmi explica Tică,„este tare şi te taie somnul iute”. Aşa cam pe la 1-2din noapte, un urlet disperat al câinelui m-a trezitbrusc. Am sărit în picioare. În faţa mea cam la 7-8metri am văzut o matahală neagră care nu se maitermina. Atunci mi s-a părut că se întinde de lapământ până la cer, constituindu-se într-un stâlp desusţinere a acestuia. Câinele, luat prin surprindere deatacator şi simţindu-se atât de aproape de acesta, nua mai avut timp să latre, lătrăturile s-au unit într-unfel urlet grăbit. A fugit aţă spre urs, s-a aruncat înspatele lui cu ghearele şi cu dinţii. Nu se mai auzeaniciun lătrat, doar mormăitul şi răcnetul ursului.Când cu mâinile tremurânde am reuşit să aprindlanterna am văzut o namilă neagră ridicată pemembrele posterioare, în poziţie verticală de careatârna o pată albă. Namila răcnea şi se învârtea încerc într-un dans năucitor în poziţie verticală. Prinaceste rotiri încerca să scape din încleştarea câinelui.Apoi, cu el în spate a luat-o la goană în direcţia dincare a venit. Nu am putut scoate niciun cuvânt. Mieiis-au speriat, au luat-o la goană peste Tică, fiind opriţicu greu de către acesta. Tică, om cu experienţă, nuşi-a pierdut cumpătul, asmuţea câinii şi striga cât îlţineau bojocii:

- Ursu, mă! Ursu! Şo pe el! În apropierea ursului au ajuns şi ceilalţi câini,

doi sau trei la număr, îi dădeau târcoale dar nu s-auapropiat de el la mai mult de 2-3 metri. Se învârteauîn cerc, lătrau de zor, susţinându-l moral pe Gruia,care având gura încleştată în blana ursului nu mai

putea să latre. În această formaţie, sau mai bine spuscu acest alai canin, ursul a fost forţat să facă oretragere precipitată pe cărarea pe care a venit spreSlăvei. După un timp, nu se mai auzea decât ecoullătratului, apoi nu s-a mai auzit nimic. Abia după ceursul, încolţit de câini, a făcut cale întoarsă amînceput să-mi recapăt vocea. Eram aidoma unui actorcare interpreta pe scenă un moment de groază în caretracul mă amuţise.

- Nu-ţi fie teamă, am auzit vocea lui Tică. Amscăpat cu bine în noaptea asta. Cred că şi în nopţileurmătoare gadina ne va ocoli, l-a pus Gruia la punct,îl va ţine minte pentru o perioadă.

Şi aşa a fost, nu ne-a mai vizitat pe toatădurata ciobănitului din acea săptămână.

Aşa cam după un sfert de oră, douăzeci deminute, câinii s-au înapoiat din misiune. Gruia veneaîn fruntea lor, parcă niciunul dintre ei nu avea curajul

Gălăţan Marina (mama autorului) şi câineleGruia, la stâna din Slima 1960

SPECIAL IIIjoi, 2 februarie 2012

să i-o ia înainte. Aveau şi motive să-l respecte. Câinele a venitaţă la mine mişcându-şi bucuros coada ca pe o elice. L-ammângâiat, l-am încurajat, dar mai ales l-am pipăit peste tot săvăd dacă este întreg. I-am întins din nou mâneca de la cojoc,s-a aşezat pe ea, dar stătea de astă dată cu capul ridicat. Abiadupă un timp, când a apreciat el că nu mai suntem expuşipericolului a închis ochii ghemuindu-se ca un arici. Eu, înschimb, până dimineaţă nu am mai pus geană pe geană. Poateatunci am realizat, cât mai aproape de realitate, cu câtă greutatefac momârlanii brânza de oaie.

Joi a fost prima zi din săptămână în care am văzutsoarele. Am scos cojoacele din cotroană şi le-am întins la soarepentru a se usca. Ne-am descălţat, ne-am schimbat obielele,uscându-le tot la soare pe cele ude. Ziua a trecut repede cuacest program gospodăresc. După cele întâmplate câinelui îimăriserăm raţia de mămăligă şi parcă el înţelegea acest lucru.Se uita ţintă în ochii mei după ce-l hrăneam, dând bucuros dincoadă în semn de mulţumire, apoi îşi vedea de treburile lui.

Zilele următoare au fost tot însorite. Pe o asemeneavreme este o plăcere să păzeşti mieii. Sunt liniştiţi, iar după cese satură se adună grămadă, trag câte un pui de somnreluându-şi păscutul atunci când flămânzesc. În aceste situaţii este suficient unsingur cioban. Sâmbătă, când soarele era deasupra capului nostru, Tică a făcutun gest la care nu mă aşteptam. M-a chemat la el şi pe un ton grav mi-a spus:

-Mă, copile! Acum îi fi tu cioban, dar mâne-pomâne oi fi doftor şi poatenu mă-i uita când oi avea nevoie de tine. Acum că-i vremea faină, ieşi la dungă,poate te mai întâlneşti cu ceva barabe care umblă aşa fără treabă pe aici, maischimbi şi tu o vorbă-două cu ei, aşa ca la oraş, că cu mine nu prea ai despre cevorbi.

La taclale cu turiştiiBucuros, mi-am luat cu mine un cojocel mai gingaş, care-l foloseam doar

ziua când era mai răcoare, şi am ieşit la „dungă”, adică pe coama munţilor Parângcare se întinde de la Parângul Mic, Cârja, Mândra (Parângul Mare, 2519 m). Estelocul pe unde trece şi traseul turiştilor veniţi în munţii Parâng. După ce am ajunsîn apropiere a vârfului Cârja mi-am aşezat cojocelul pernă pe un bolovan şifolosindu-l drept scaun m-am aşezat.

Agale, cu raniţele în spate, urca un grupzgomotos compus din 7-8 turişti, tineri şivârstnici, fete şi băieţi. Când au ajuns în dreptulmeu, considerându-mă unul de-al munteluidupă îmbrăcăminte, s-au oprit salutându-mă cuvocile ridicate şi parcă la unison:

- Bună ziua, baciule, da’ ce faci pe aici,ţi-ai pierdut oile?

- Ba! Nu le-am pierdut, cum aş puteaface una ca asta, îs în sama ortacului meu deciobănie, eu am câteva momente libere pentrua-mi clătări ochii de aici de la înălţimea vârfuluiCârja. Încercam să-mi aleg cât maimomârlăneşte cuvintele.

Şi-au dat jos rucsacurile din spate şi s-auaşezat în jurul meu. După ce m-au măsurat aşadin priviri, mai cu coada ochilor, discuţiile aucontinuat. Eu căutam să mă menţin în nota de cioban, păstrând vocabularulspecific, dar nu ezitam să punctez, uneori chiar decisiv, atunci când consideramnecesar. Am avut parte de o coincidenţă de neimaginat. Din grup făceau parte şidouă tinere studente la Facultatea de Medicină din Bucureşti. Una dintre eleterminase anul I iar cealaltă, ca şi mine, anul II.

Au poposit binişor alături de mine cerându-mi date despre munţii Parâng,despre oierit, despre ciobani etc.

Era perioada când în Africa apăruseră noi state independente care auscăpat de dominaţia colonială. La facultate aveam coleg de cameră la CăminulVictor Babeş pe Mititeanu Constantin, mai mare cu un an decât mine. Amândoieram pasionaţi de istorie şi de geografie. În timpul liber organizam miciconcursuri între noi, învăţasem numele tuturor capitalelor noilor state şi în plusdate despre revoluţia lui Castro şi Che Guevara din Cuba, care acum s-au dovedita-mi fi folositoare. Discuţiile grupului s-au canalizat la un moment dat exact înaceastă direcţie. Din când în când mă amestecam în vorbă şi aruncam câte o

„săgeată”, aşa nevinovată, chiar naivă, lucru ce,bineînţeles, nu a trecut neobservat. La început nu amfost băgat în seamă, apoi, la un moment dat, cel mai învârstă din grup, cel puţin aşa mi s-a părut mie dupăpărul cărunt, m-a întrebat:

- Câte clase ai, baciule?- Patru, domnule, ca toţi din satul meu de acolo

de la poalele munţilor Parâng numit Jieţ. Şcoala edeparte de sat şi nu am putut face mai multă carte. Ş-apăi nici bani nu au părinţii să-şi dea copiii la şcoalăşi la ce le-ar şi folosi?

Discuţiile au continuat, continuam să lansezsăgeţi, dar cam începusem să fiu luat la ochi. La unmoment dat, acelaşi personaj cu tâmplele sure seapropie de mine şi-mi zice hotărât:

- Ascultă, baciule, dumneata nu ai numai 4 clase,nu ne mai prosti. Spune-ne adevărul. De data astafăcusem progrese, eram „dumneata” în ochii lor, nu maierau „tu”. Cele două fete mă priveau cu interes, aşa cucoada ochiului, fără a scoate o vorbă, lucru pe carebineînţeles că îl făceam şi eu.

- Ba! Am 4 clase, dar momârlanii, că aşa li se spune la noi crescătorilorde oi, au aşa o inteligenţă nativă, ştiu multe, nu le trebuie multă şcoală.

- Ce au, dom’le? Ce fel de inteligenţă? vine brusc întrebarea celui dinfaţa mea.

- Nativă, răspund în modul cel mai serios.- Şi asta o ştii de la momârlanii dumitale?- Da! Da! De la ei căci se transmite ereditar.- Cum aşa? vine din nou întrebarea.- Aşa, în mod genetic, din tată în fiu.Tot grupul se ridică în picioare şi face un cerc în jurul meu. Nu mai

puteam nici eu să şed pe bolovan. Am făcut acelaşi lucru. Aceeaşi persoană cutâmple albe, de data asta, m-a luat din scurt:

- Dom’le, dumneata îţi baţi joc de noi. Hai să dăm cărţile pe faţă, nu aidoar 4 clase cum nu sunt eu mitropolit. Dumneata eşti cioban de ocazie sau dindistracţie, dar aflăm noi.

Discuţiile au continuat, eram privit şi provocat din toate părţile. Simţindceva, discuţiile au fost canalizate spremedicină şi atunci când nu mai exista niciundubiu, partenerul meu vine şi zâmbind îmistrânge mâna:

- Baciule, şi acum trebuie să punacest cuvânt în ghilimele, te felicit. Ai aveacunoştinţe în domeniul oieritului dacă eşti dela ţară, dar sunt convins că eşti şi un bunstudent la medicină. Spune-ne în ce an eşti?

- Am terminat anul II la Cluj. Ne-am amuzat în continuare.

Discuţiile au mai continuat cel puţin ojumătate de oră. Grupul de turişti voia să ştiecât mai multe lucruri despre oierit, despresatele de la poalele munţilor Parâng, despreviaţa de student de la Cluj. La despărţire,după ce mi-a strâns mâna, interlocutorul meu

a spus ritos:- Nu totdeauna haina îl face pe om. Mai sunt şi excepţii.

După ce grupul de turişti a plecat, mi-am luat cojocelul şi boata, amcoborât spre târlă unde m-aştepta Tică.

- Noa! Cum te-ai distrat pe Dungă? Ai avut cu cine sta de vorbă?După ce i-am istorisit cele întâmplate, Tică, un om ursuz de felul său, era

nespus de bucuros.- Bine le făcuşi, să vadă şi alţii că şi printre noi, momârlanii, sânt oameni

deştepţi şi şcoliţi. Tu poţi face ce fac ei, umbli la şcoli mari, dar ei nu pot face cefaci tu, nu pot să fie ciobani. Aci e nevoie de o altă şcoală, şcoala oieritului pecare noi o învăţăm din tată-n fiu, aşa cum le-ai spus tu. Noi trebuie să fim la oişi ciobani şi bucătari şi doftori. Trebuie să le ştim pe toate. Dar ştii ceva? m-aîntrebat Tică în încheiere, dar nu a mai aşteptat răspunsul meu şi a continuat:

- Îmi pare bine că am fost săptămâna asta cioban cu tine. Trecusem examenul de cioban, primisem atestatul semnat de Tică al

Floarii.

Un frumos exemplar de berbec din satul Jieţ

Cu rudele din satul Maleia în anul1955, la 15 ani

SPECIALIVjoi, 2 februarie 2012

Cum am ajuns studentDupă aceste ultime întâmplări, întâlnirea cu

ursul, cu turiştii bucureşteni şi apoi discuţianeaşteptat de favorabilă cu Tică, parcă puţin obositm-am aşezat pe primul bolovan mai acătării, primulivit în cale care putea să-mi servească drept scaun.Am luat figura gânditoare în trecut a unui „Morometeautohton”. Gândurile, însoţite de imaginipanoramice doar de mine văzute la vremealor, îmi dădeau târcoale, zburau departe,când la Jieţ, când la Bucureşti, când la Cluj.Şi o să vedeţi de ce. Refăceam fără să vreauperipeţiile din vremea admiterii la facultate.

Asaltul cetăţii lui BucurÎn perioada liceului eram hotărât să

urmez o facultate, nu ştiam care, ştiam preapuţine lucruri despre facultăţi. Dorinţa meaoscila între a mă face avocat ca şi Nicolae allui Stoica din satul Jieţ, profesor ca şirenumitul Ilie Moşic. Aş fi vrut să ajungchiar şi preot ca şi Jura Păun Marcu din satulJieţ, dar nu aveam voce nici măcar pentru acânta „Adă, Doamne, trenu-n gară”,nicidecum lucruri sfinte. Abia în ultimultrimestru al ultimului an de liceu m-am hotărât săîncerc admiterea la Facultatea de Stomatologie. Eraînsă o treabă grea. Tatăl meu, Gălăţan Ion zis Şelu,căci toţi din satul Jieţ aveau o poreclă, oier de fruntedin tată-n fiu, nu voia nici în ruptul capului să accepteacest lucru. Eram un copil singur la părinţi, care prinforţele lor proprii, în perioada grea a secetei între anii1945-1948, îşi construiseră o minunată casă nouă dinlemn, aşa că musai trebuia să urmez tot carieratatălui, aceea de oier. Şcoala pe care o agonisisemtrebuia să-mi ajungă doar pentru a şti mai uşornumărul caşului la stână şi al oilor din ciopor. Atât şinimic mai mult. Mai toţi profesorii mei din liceu eraude acord că eu voi fi în stare să fac o facultate, altfelspus că mintea îmi va sluji pentru acest deziderat. Celmai bătăios în a susţine cauza mea a fost profesorulde muzică Popa Gheorghe (Gicu, 1926-1981) care înclasa a VIII-a mi-a fost diriginte, precum şiprofesorul Ioan Radu, un basarabean pe cinste, caremi-a fost diriginte în clasele V-VIII. Aceştia, cărorali s-au alăturat şi alţii, au început o susţinutăcampanie de lămurire a tatălui meu să accepte săurmez o facultate. Tata o ţinea pe a lui: nu şi nu.

În clasa a X-a, ultima de liceu din aceaperioadă (1957), pentru rezultatele bune la învăţăturăam primit o bursă dată retroactiv, constituindu-seîntr-o sumă frumuşică. A trebuit să meargă tata s-oridice. L-am anunţat că musai trebuie să meargă pânăla işcoală, cum îi spunea el. Nu trecuse niciodată peacolo. Nu-l interesau şcolile mele.

- Da’ ce-ai făcut rău de trebuie să merg eu?Ţ-am spus că işcoala nu-i de tine, dar tu o ţii una căda şi da.

Nu i-am spus despre ce-i vorba. A mers şi s-a întors oarecum mulţumit. Era prima dată cândcâştigam şi eu oarece bani pentru casă. La întoarcerea mormăit, aşa ca pentru sine, dar suficient de tare casă-l aud:

- Ce, mă, ai pus dascălii ăia ai tăi ca să măcumpere cu bani să te dau mai departe la işcoală?Cum am trăit eu cu 4 clase, o să poţi trăi şi tu cu cele10 clase. Îţi ajung, că ce-i mult nu-i sănătos, poţi s-oiei razna de atâta işcoală. Ai pământ, oi, vaci şi alte

acareturi, poţi trăi şi tu aici în sat. Cui o să rămânădacă pleci?

A fost un an greu de lămurire a tatălui săaccepte ca eu să urmez o facultate. Culmea, însă,ajutorul nesperat, care s-a dovedit hotărâtor, nu avenit de la binevoitori ci de la sceptici, care-i spuneautatălui:

- Lasă-l să meargă că tot n-o să reuşească.

Unde-ai mai văzut tu momârlan doftor?!Şi, într-adevăr, peste ani am fost primul din

Ţinutul Momârlanilor care avea patalama de medicstomatolog.

Şi uite aşa târâş-grăpiş în cele din urmă tatălmeu a acceptat să mă prezint la examenul deadmitere.

Începând cu anul 1957 a mai apărut ooportunitate pentru admiterea în facultăţi. Pe lângăsesiunea obişnuită de admitere în devans cuaproximativ 3 săptămâni se mai ţinea o sesiune deadmitere cu burse oferite de consiliile regionale.Acestea urmau să acorde burse studenţilor pe toatădurata studiilor cu condiţia ca aceştia să obţină întoate sesiunile de examene note peste 7, iar laabsolvire să se pună la dispoziţia regiunii, care îiîncadra pe posturile unde era nevoie, o perioadă de 5ani.

Locurilor erau puţine, se concura pe locurilerepartizate fiecărei regiuni. Regiunea Hunedoara aavut repartizat pentru Stomatologie un singur locpentru care au concurat vreo 10 candidaţi. Îmiamintesc că pentru Baia Mare (Satu Mare?) laMedicină generală au fost repartizate 10 locuri pentrucare au candidat 9 candidaţi. Cine obţinea notă detrecere era student. Totuşi, această „concurenţă fărăconcurenţă” nu l-a împiedicat pe unul dintrecandidaţi, pe nume Ghergulescu - cu care m-amîntâlnit pe băncile studenţiei în anul I, să ajungăprofesor la Clinica de Ortopedie, mi se pare, dupăabsolvire.

Mi-am întocmit dosarul şi l-am depus laregiune, unde a fost aprobat. Fără a mai cere altedetalii, urma să iau drumul Bucureştiului pentru asusţine examenul de admitere. Făceam acest lucrudeoarece aici locuia şi lucra la Ministerul Mineloring. Ion Ranţa, originar din satul Jieţ, văr primar cumama. În cazul reuşitei mele, urma să am gazdaasigurată pe perioada studenţiei, ceea ce nu era unlucru de neglijat.

La vârsta de 17 ani plecam pentru prima oarăcu trenul şi tot prima oară părăseam graniţele VăiiJiului şi ale Regiunii Hunedoara. Mama vorbise la

telefon cu domnul Ranţa şi conveniseră ca acesta sămă aştepte în Gara de Nord în jurul orei 23 cândsosea acceleratul de Simeria-Petroşani.

Înarmat cu un geamantan nou din cartonpresat, de culoare vişinie, cu bare circulare, groasedin şipci de lemn la cele două extremităţi pentru a-iasigura rezistenţa, am urcat într-un vagon de clasa aII-a. Aglomeraţie mare, îmbulzeală, dar nu m-am

speriat. Am găsit repede soluţia. Am aşezatgeamantanul în culoar pe lung şi m-am aşezatpe el. Încă de pe la Filiaşi am început să întrebîn dreapta şi-n stânga la cine se nimerea dacămai este mult până la Bucureşti. Eramnerăbdător să ajung. Din Craiova, vagonul s-a mai golit, aşa încât am reuşit să ocup unloc în compartiment. Aici, bineînţeles, amdevenit centrul discuţiilor. Ortacii de com -partiment m-au descusut pe toate feţele,urmând o întrebare şoc:

- Da’, Ranţa acesta al tău, în ce loc teaşteptă în Gara de Nord, aveţi vreun punct fix,căci altfel în marea de oameni care este acolonu o să-l poţi găsi?!

M-au trecut transpiraţii reci. La asta nuse gândise nimeni, nici chiar Ranţa. Nu aveamnici adresă şi nici număr de telefon asupramea.Vine şi fireasca întrebare:- Ce faci dacă nu-l găseşti pe acest Ranţa?- Păi... ce să fac? Iau trenul înapoi şi mă

întorc acasă, tata mă va primi cu braţele deschise.Ajuns la Bucureşti, am coborât din tren,

într-adevăr, într-o mare de oameni şi vacarm. Niciurmă de Ranţa. M-am lăsat purtat de val în speranţacă voi ajunge unde trebuie. Am tot mers cu gloata,cărându-mi valiza după mine până am ajuns afară înfaţa gării. Tot lume multă, forfotă, gălăgie, zdrăn -găneli de tramvaie. Pe cine să întreb ceva? Nucunoşteam pe nimeni. Ce să fac? În trecerea prin garămi-a atras atenţia un afiş mare luminat pe care scria„Informaţii”. Musai să ajung acolo, poate măîndrumă de acolo cineva. Ducându-mi cu greu valizaam pornit împotriva curentului de oameni. Când săintru mă opreşte unul în uniforma ceferiştilor:

- Biletul de peron, vă rog.- Ce bilet?- De peron.- Habar n-am ce-i acela. Dar nu am aşa ceva.

Eu am venit cu trenul de la Petroşani şi n-am decâtbilet de tren.

- Bun şi acela, îmi spune, căci altfel teamendam.

Totuşi, amabil, m-a dus până la biroul deinformaţii. Când e să ai noroc, atunci ai. Când ajung,dau piept în piept cu Ranţa. Acesta, disperat că nupoate da de mine, voia să anunţe la megafoanele depe peron locul unde îl pot găsi.

Mi-a luat valiza şi bucuroşi amândoi ampărăsit clădirea gării. Ne-am urcat într-un tramvaicare urma să ne ducă pe şoseaua Ştefan cel Mare. Măaflam pentru prima dată într-un asemenea mijloc detransport, un fel de mocăniţă fără locomotivă. Nu amdormit toată noaptea din cauza zgomotului şi ascârţâitului roţilor de tramvaie care bombardauliniştea. Eu eram obişnuit în noapte doar cu lătratulcâinilor din sat şi cu cântatul cocoşilor înspre ziuă,dar nu cu acest tărăboi produs de circulaţiatramvaielor. Nu am reuşit să mă obişnuiesc cu acestzgomot în toată perioada în care am stat în Bucureşti.

(va urma)

O filă din carnetul de student