+ All Categories
Home > Documents > Ziarul Vaii Jiului - nr. 820 - 4 noiembrie 2011

Ziarul Vaii Jiului - nr. 820 - 4 noiembrie 2011

Date post: 16-Mar-2016
Category:
Upload: ziarul-vaii-jiului
View: 222 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
Description:
Ziarul Vaii Jiului - nr. 820 - 4 noiembrie 2011
20
CMYK VINERI 4 noiembrie 2011 Anul IV Nr. 820 12+8 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:10 Apus: 17:15 Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj I, Petroşani ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe! MARCĂ ÎNREGISTRATĂ R Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI! Director: Cătălin DOCEA Curs valutar: 1€ = 4,3585 lei 1$ = 3,1626 lei 1₤ = 5,0583 lei Ziarul Vãii Jiului PAGINA 6 Tipar digital Cel mai bun preţ din judeţ! Transmite cererea ta de ofertă la [email protected] KAPITAL TV selectează în vederea angajării un REDACTOR pentru de- partamentul de ştiri. Experienţa în domeniu poate constitui un avantaj. Cei interesaţi sunt invitaţi să trimită CV către e-mail [email protected]. Numai candidaţii consideraţi eligibili vor fi contactaţi. Vă mulţumim. Drumul minune inventat la Petroşani, ieftin şi fără gropi, a produs, deocamdată, numai găuri în bugetul de stat Global Center of Ecological Research SRL din Petroşani a inventat o formulă, desigur secretă, bazată pe o combinaţie între ciment şi polimeri, prin care drumurile publice pot fi realizate la un cost cu 40% mai mic decât cele actuale, cu asfalt clasic. Ba, mai mult, există deja de câţiva ani drumuri experimentale, cum ar fi strada Valomir (Balomir) din Uricani (dar şi o alta, str. Ajus- torului - din Bucureşti), care a fost inaugurată în luna septembrie a anului 2009 şi, de atunci, nu a avut nevoie de lucrări de mentenanţă. Treaba pare, spun specialiştii în domeniu, a fi chiar una cât se poate de miraculoasă. Invenţia, detaliată în mai multe rânduri inclu- siv în presa centrală, a fost medaliată cu aur la târgul de profil de la Geneva iar patentul, în urma expertizării, a fost evaluat - ţineţi-vă bine! - la 120 de milioane de euro. Un alt avantaj ar fi că reţeta nu foloseşte apă, deci un astfel de drum poate fi turnat în orice anotimp, devenind practicabil la numai 10 ore de la turnarea combinaţiei miraculoase de ciment şi polimer. Există, am aflat, o ofertă tocmai din Malaezia, asiaticii fiind dispuşi să ofere 55 de milioane de euro pentru cumpărarea patentului. Reţeta, dacă este aplicată corect, nu permite producerea de fisuri în care să se infiltreze apa şi, în acest mod, folosirea sării pe timp de iarnă nu va avea drept urmare apariţia unor gropi odată cu sosirea primăverii. Cert e că, deşi se află în posesia unei reţete care, cel puţin până la acest moment pare a fi, după cum spun specialiştii, una absolut revoluţionară, Global Center of Ecological Research SRL Petroşani nu a reuşit să întâlnească succesul în afaceri. Potrivit celor mai recente date centralizate, cele referitoare la situaţia de la 30.09.2011, societatea menţionată datorează 266.403 lei către bugetul de stat (din care 26.058 dobânzi şi penalităţi), la care se adaugă 38.692 de lei datorii către bugetul asigurărilor sociale de stat (din care 13.868 de lei dobânzi şi penalităţi), 698 de lei către bugetul asigurărilor pentru şomaj (din care 197 de lei dobânzi şi penalităţi) şi 19.336 de lei către bugetul asigurărilor de sănătate (din care 9.495 de lei dobânzi şi penalităţi). Aflaţi amănunte absolut senza- ţionale din trecutul tumultos al deţinătorilor reţetei minune în ediţiile noastre viitoare. Cătălin DOCEA Joi dimineaţă, la Vulcan, S-a făcut rânduială în parcarea de la piaţă
Transcript
Page 1: Ziarul Vaii Jiului - nr. 820 - 4 noiembrie 2011

CMYK

VINERI4 noiembrie 2011

Anul IVNr. 82012+8 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 07:10Apus: 17:15

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj I, Petroşani

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

Nu există lege împotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,3585 lei1$ = 3,1626 lei1₤ = 5,0583 lei

ZiarulVãii Jiului

� PAGINA 6

TipardigitalCel mai bun

preţ dinjudeţ!

Transmitecererea ta de

ofertă la [email protected]

KAPITAL TV selectează în vedereaangajării un REDACTOR pentru de-partamentul de ştiri. Experienţa în

domeniu poate constitui un avantaj.Cei interesaţi sunt invitaţi să trimităCV către e-mail [email protected] candidaţii consideraţi eligibili

vor fi contactaţi. Vă mulţumim.

Drumul minune inventat la Petroşani, ieftinşi fără gropi, a produs, deocamdată, numai

găuri în bugetul de statGlobal Center of Ecological Research SRL

din Petroşani a inventat o formulă, desigur

secretă, bazată pe o combinaţie între ciment

şi polimeri, prin care drumurile publice pot

fi realizate la un cost cu 40% mai mic decât

cele actuale, cu asfalt clasic.

Ba, mai mult, există deja de câţiva ani drumuri

experimentale, cum ar fi strada Valomir

(Balomir) din Uricani (dar şi o alta, str. Ajus-

torului - din Bucureşti), care a fost inaugurată

în luna septembrie a anului 2009 şi, de atunci,

nu a avut nevoie de lucrări de mentenanţă.

Treaba pare, spun specialiştii în domeniu, a fi

chiar una cât se poate de miraculoasă.

Invenţia, detaliată în mai multe rânduri inclu-

siv în presa centrală, a fost medaliată cu aur la

târgul de profil de la Geneva iar patentul, în urma

expertizării, a fost evaluat - ţineţi-vă bine! - la 120 de

milioane de euro. Un alt avantaj ar fi că reţeta nu

foloseşte apă, deci un astfel de drum poate fi turnat în

orice anotimp, devenind practicabil la numai 10 ore de

la turnarea combinaţiei miraculoase de ciment şi

polimer.

Există, am aflat, o ofertă tocmai din Malaezia, asiaticii

fiind dispuşi să ofere 55 de milioane de euro pentru

cumpărarea patentului. Reţeta, dacă este aplicată

corect, nu permite producerea de fisuri în care să se

infiltreze apa şi, în acest mod, folosirea sării pe timp

de iarnă nu va avea drept urmare apariţia unor gropi

odată cu sosirea primăverii.

Cert e că, deşi se află în posesia unei reţete care, cel

puţin până la acest moment pare a fi, după cum spun

specialiştii, una absolut revoluţionară, Global Center

of Ecological Research SRL Petroşani nu a reuşit să

întâlnească succesul în afaceri. Potrivit celor mai

recente date centralizate, cele referitoare la situaţia de

la 30.09.2011, societatea menţionată datorează

266.403 lei către bugetul de stat (din care 26.058

dobânzi şi penalităţi), la care se adaugă 38.692 de lei

datorii către bugetul asigurărilor sociale de stat (din

care 13.868 de lei dobânzi şi penalităţi), 698 de lei

către bugetul asigurărilor pentru şomaj (din care 197

de lei dobânzi şi penalităţi) şi 19.336 de lei către

bugetul asigurărilor de sănătate (din care 9.495 de lei

dobânzi şi penalităţi). Aflaţi amănunte absolut senza-

ţionale din trecutul tumultos al deţinătorilor reţetei

minune în ediţiile noastre viitoare.

Cătălin DOCEA

Joi dimineaţă, la Vulcan,

S-a făcutrânduialăîn parcareade la piaţă

Page 2: Ziarul Vaii Jiului - nr. 820 - 4 noiembrie 2011

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 4 noiembrie 20112 ACTUALITATE

www.zvj.ro

În noaptea de miercurispre joi, poliţiştii de laBiroul de Investigaţii Crimi-nale din Vulcan, judiciariştii,cum mai sunt încă numiţi,au pus mâna pe un grupde infractori specializaţi înfurturi de auto.

Ultima lovitură a celor trei dibuiţi de către poliţişti s-a con-sumat în noaptea de 1 spre 2 noiembrie.Când ei au deschis, cu chei potrivite, douăautoturisme Dacia cu care s-au plimbat înoraş până li s-a urât. Înainte de asta, tot pevreme de noapte, aceiaşi infractori au spe-riat alte trei autoturisme de aceeaşi marcă,pe care le-au tratat în acelaşi mod. Dupăcare le-au abandonat în diferite locuri dinoraş.

Cei trei infractorisunt minori. Primii doi - S. Cătalin Paul, 17ani, şi H. Claudiu, 16 ani - au antecedentepenale. Al treilea, K. Ianos, 14 ani, maimerge încă la şcoală. Toţi trei sunt cercetaţiîn stare de libertate şi nu ar fi exclus ca,profitând de asta, într-o noapte să li maifacă poftă de o plimbare romantică la bor-dul unei Dacii vechi.

Gheorghe OLTEANU

Trei infractori minori, fiecare având aceeaşi pasiune:

I love DaciaÎn Petroşani, după 15 noiembrieORNAMENTE DE PESTE100.000 DE LEI

Peste două săptămâni, angajaţiiprimăriei vor avea treabă multă. Aceeade a împodobi Petroşaniul cu orna-mentele specifice sărbătorilor.

Ornamentele destinate împodobirii oraşu-lui vor costa peste 100.000 de lei. În prin-cipiu, vor fi cam aceleaşi de anul trecut,poate completate cu unele noi achiziţii.Pregătirile vor demara după 15 noiem-brie. Şi vor dura câteva zile, deoarece elevor cuprinde tot oraşul. Mai puţin CentrulCivic, unde este organizat un şantier.Reamintim că în fiecare an primăria aachiziţionat figurine gigant, care au datculoare municipiului.

Alina PIPAN

În Parâng,SE LUCREAZĂ LA AMENAJAREA PÂRTIILOR, LATUNURILE DE ZĂPADĂ,LA CAPTĂRILE DE APĂ ŞILA TELESCAUNUL DE LACABANA RUSU

Profitând de vremea bună, chiar dacăam intrat în noiembrie, constructorii şimuncitorii angrenaţi în lucrările demare interes, de la Petroşani, trag taresă facă cât mai multe încă din acest an.Claudiu Cornea, viceprimarul mu-nicipiului Petroşani, susţine că se lu-crează intens la proiectele cu finanţareeuropeană, dar şi la proiectele cu banide la guvern şi de la bugetul local.

„Se trage tare, cât vremea e încă bună, lalucrările din Parâng, dar şi la lucrărilecare vizează reabilitarea centrului civic,precum şi la alte lucrări care se des-făşoară pe raza municipiului, mai micisau mai mari. În Parâng se lucrează laamenajarea pârtiilor, la tunurile de zăpadăşi la captările de apă care vor alimentaaceste tunuri, precum şi la telescaunul dela Rusu, care va merge până în zona de lafosta Căsuţă din Poveşti. După ce va în-cepe ninsoarea, lucrările se vor opri şi vorreîncepe în forţă undeva din aprilie în-colo, când zăpada se va topi. Telescaunul,de exemplu, nu va fi finalizat decât un-deva spre sfârşitul primăverii viitoare.Apoi, după finalizarea acestor lucrări,vom vedea ce lucrări vom ataca, astadupă ce ne vom pune la masă cuproiectanţii şi cu constructorii. Oricum,telegondola mai aşteaptă, în 2012 vor fivizate alte lucrări din marele proiect turis-tic, la fel de importante ca şi telegondola.La fel de intens se lucrează şi în zonacentrală a municipiului, firma clujeanădorind să avanseze cu lucrările cât se maipoate, până nu vine zăpada şi gerul. Dinpunct de vedere financiar nu sunt probleme, pentru toate lucrările începuteexistând fonduri suficiente pentru acestan”, ne-a declarat viceprimarul ClaudiuCornea.

Corneliu BRAN

În timp ce majoritatea primăriilor dinValea Jiului au probleme cu plataburselor elevilor şi mai ales cu plăţileasistenţilor personali ai persoanelor cuhandicap, Primăria municipiuluiPetroşani nu are în momentul de faţădecât restanţe la burse. E drept, vorbimde restanţe de sute de mii de lei, dinmoment ce ultima plată a fost făcută îniunie, iar pentru o singură lună trebuieplătite câteva zeci de mii de lei.

„Avem în momentul de faţă restanţe doarla bursele elevilor, nu şi la asistenţii per-sonali ai persoanelor cu handicap. Numaică trebuie să ştie toată lumea, de două ziles-a schimbat legislaţia, iar de-acum

înainte se vor mai acorda aceste bursedoar cu bani de la bugetul de stat. Aceştibani nu vor mai fi viraţi prin primării, caşi până acum, am înţeles că se vor găsialte trasee prin care banii să ajungă laelevi, nu ştiu încă exact cum. Este bine săse ştie că vreo două luni s-au achitatrestanţe la aceste burse din bani de labugetul local, am plătit inclusiv pe lunaiunie, deci până la sfârşitul anului şcolar2010-2011. De-atunci, nu am mai plătitdeoarece n-au mai fost bani la buget şipentru aşa ceva. Probabil că de-acumînainte, de la bugetul de stat, se vor găsimai multe resurse şi să sperăm că se vorplăti aceşti bani cât mai repede, inclusivrestanţele. Oamenii vin la primărie şi ne

întreabă ce şi cum, dar noi nu avem niciovină că n-au mai ajuns banii la timp labugetul local, iar de-acum nu vor maiajunge nici atât, legislaţia schimbându-seacum două zile”, ne-a declarat vicepri-marul Claudiu Cornea.Una peste alta, încă un lucru făcut cususul în jos de guvernanţi, incertitudineaşi schimbarea de legi de la o lună la alta,uneori şi peste noapte, făcând posibil cainstituţiile centrale ale statului şi cele dinteritoriu să aibă o tot mai proastă comuni-care, de aici rezultând o serie de confuzii,stângăcii şi bâlbâieli ale oficialilor. Timpîn care cei de jos, adică cetăţenii simpli,sunt purtaţi de la o uşă la alta...

Corneliu BRAN

S-a discutat, s-a aprobat:TRECEREA CU BUCLUC ÎŞI VA SCHIMBA POZIŢIA

Am scris într-una dintre ediţiile ZVJ detrecerea made in Caracal din Aeroport,trasată puţin mai sus de Oficiul Poştalnr. 2 Petroşani. Acum avem o nouă ştiredespre aceasta.

Administraţia locală s-a gândit ce s-a gân-dit şi a hotărât ca trecerea să fie mutată. Eava fi amplasată mai sus de locul actual saumai… jos, în funcţie de utilitatea din teren.Iniţial, trecerea era trasată mai sus, lacâţiva metri, după ce urcai panta însprecentrul Petroşaniului. Nu ştim de ce nu s-arespectat însemnul iniţial, dar anomalia vafi remediată.

Alina PIPAN

Guvernanţii lasă în ceaţă bursele elevilor…

Primăria Petroşani a achitat bursele doarpe anul şcolar 2010-2011

Page 3: Ziarul Vaii Jiului - nr. 820 - 4 noiembrie 2011

Ieri, la Deva, într-o conferinţă de presăpreşedintele organizaţiei Hunedoara aPRM, Costel Avram, a clarificat câteva lu-cruri legate de activitatea şi interesele for-maţiunii pe care o conduce în perioadaurmătoare. Cea mai importantă declaraţiea fost aceea prin care PRM-ul hune-dorean s-a delimitat definitiv faţă de oricealianţă politică preelectorală.

Ordine în PRMLa întâlnirea cu jurnaliştii, liderul PRM Hunedoara, Costel Avram,a declarat că există o decizie unanimăîn cadrul formaţiunii de a atacaalegerile de anul viitor în nume pro-priu, fără a accepta vreo alianţă.„Organizaţia PRM va merge singurăîn alegeri. De altfel, la nivel naţionalPartidul România Mare va merge sin-gur în alegeri, atât la nivel local, câtşi la nivel general. Ne place ceea cese întâmplă pe scena politică, neplace USL-ul... Dar pe noi nu ne in-teresează ceea ce fac alte partide, neinteresează ce facem noi. Noi trebuiesă câştigăm mai mult decât în 2008”,a declarat Costel Avram.

Pe de altă parte, liderul hunedorean al PRM se arată optimist încondiţiile în care, spune el, în perioada următoare partidul din careface parte va suferi un proces de reînnoire.„În acest moment, în judeţul Hunedoara suntem în faza la carereînscriem membrii în partid, apoi vom înscrie din nou partidul înjustiţie. Eu zic că în judeţ sunt cam 4.500 - 5.000 de membri”, amai spus Costel Avram.

Nevermore - Borbeanu, viceprimar!Întrebat de jurnalişti dacă reprezentantul PRM în Consiliul Localde la Deva va susţine o eventuală candidatură a liberalului SanduBorbeanu la postul de viceprimar şi îi va da un vot pozitiv, liderulPRM-ului hunedorean a infirmat categoric această supoziţie.„La ora aceasta cred că noi ne-am trăda electoratul dacă am ajutasă ajungă viceprimari anumite persoane. Poate ne vom abţine de lavot. Sub niciun motiv, Borbeanu nu va ajunge viceprimar cu votul

consilierului PRM Ana Mermezan. Estevorba de trecutul lui, de ceea ce este el caom… Nu cred că-i poate reprezenta pecetăţeni în conducerea municipiului Deva.În primul rând, nu ne poate reprezenta penoi, PRM-iştii şi, în al doilea rând, nu vaavea sprijinul PRM-iştilor”, a precizatCostel Avram.

Şchiopu nu prea mai vrea viceprimarTot despre poziţia de viceprimar şi despretensiunile din consiliu local s-a discutat şiîn cazul administraţiei publice locale de laVulcan. Prezent la întâlnirea cu jurnaliştiide la Deva, consilierul local al PRM de la

Vulcan, Dorel Şchiopu, a ţinut să facă anumite precizări legate deaceastă situaţie tensionată.„Nu mai este de actualitate schimbarea viceprimarului de la Vulcan.De actualitate este completarea locurilor vacante în consiliu. Practic, nici nu ar mai fi posibil acum, în condiţiile în care doi con-silieri locali, unul de la PSD şi unul de la PNL, şi-au prezentatdemisia. Ceea ce este important acum este să completăm consiliul,pentru ca să funcţionăm aşa cum trebuie. Eu nu am fost, cel puţinîn actualul mandat, un susţinător al viceprimarului Angela Stoica.Vă reamintesc că în urma alegerilor locale la Vulcan s-a încheiat oalianţă între PRM, PSD şi PNL, iar în baza înţelegerii noastre vi-ceprimar a fost ales atunci Alina Cîrstoiu. Cei care au ieşit dinaceastă înţelegere au fost PSD-iştii. Au făcut un pact cu PDL-ul şiau impus-o pe Angela Stoica. Eu cred că am fost unul dintre ceimai vehemenţi opozanţi ai acestei schimbări de atitudine a PSD-ului şi a schimbării acelui viceprimar. PSD-ul a impus aceastăschimbare, iar în primăvară tot PSD-ul şi-a dat seama de greşealapolitică făcută şi a încercat să o repare cu votul meu. Or, eu nu amavut decât poziţia unuia care, timp de un an, s-a opus propuneriiPSD şi am refuzat să-mi pun votul la dispoziţie necondiţionat, ime-diat, PSD-ului ca să-şi repare ei greşeala. Nu am fost un apărător alAngelei Stoica, iar acum un contestatar. Angela Stoica însă, prinatitudinea pe care o dovedeşte în ultima vreme, şi mă refer aici înmod expres la disponibilitatea de a desfiinţa consiliul local decâtsă rişte în cea mai mică măsură schimbarea dumneaei din funcţiade viceprimar, dovedeşte că merită tot mai puţin acest post”, a declarat Dorel Şchiopu.

S.C. EURO JOBS S.R.L vă oferă, lacele mai bune preţuri de pe piaţă,

următoarele servicii:- măsurători topografice, trasări deconstrucţii civile şi industriale,intabulări, parcelări cu statulromân, înscrieri în cartea funciară;- proiectare construcţii civile(proiecte de case, cabane, garaje la5 euro/mp construit) (D.T.A.C.,D.T.A.D., Studii de fezabilitate),modificări de proiect.De asemenea, obţinem avize, acor-duri şi autorizaţii de construire saudesfiinţare.

Ne puteţi contacta la nr. de tel.0354.108.516, 0727.091.969,

sau la adresele: Petroşani, str. 22 Decembrie, nr. 1,lângă Capela BoboculPetroşani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1 - Birou proiectare.

De acum, problemele dumneavoastră sunt şi ale noastre!

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 4 noiembrie 2011 3ACTUALITATE

www.zvj.ro

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

Apa Serv Valea Jiului,PRIORITARĂ PENTRUGUVERN

Două proiecte pe bani europeni din

judeţul Hunedoara sunt vizate de un

control riguros al guvernului din cauza

că sunt proiecte extrem de importante şi

pe bani foarte mulţi.

Cele două proiecte apar pe o listă guverna-mentală de 60 de proiecte europene, careau devenit astfel monitorizate de către stat.Intenţia executivului este nu doar de amonitoriza aceste proiecte, ci, mai ales, dea grăbi punerea în practică a lor. Proiecteledespre care vorbim fac parte dintr-un calupîn valoare de 7 miliarde de euro, şi intere-sul rezidă mai ales din faptul că executivultrebuie să demonstreze că aceste proiectenu sunt doar necesare, ci şi prioritare pen-tru economia naţională.Primul proiect din judeţul Hunedoara careapare pe această listă de interes prioritar,finanţat din Fonduri Structurale şi de Co-eziune, este Contractul pentru extinderea şireabilitarea infrastructurii de apă şi apăuzată în judeţul Hunedoara, mai exact înValea Jiului, în valoare de 40 de milioanede euro. Acesta are ca beneficiar responsa -bil de implementarea proiectului societateaApa Serv Valea Jiului SA. Contractul afost semnat în luna martie 2011 şi are catermen de finalizare anul 2015. Intenţiaguvernului este ca de la un stadiu actual deimplementare de 0,16 la sută, la sfârşitulanului viitor să ajungă la 10 la sută.Acestui proiect i se adaugă şi proiectul delucrări semnat în toamna acestui an, cu ter-men de finalizare în trimestrul II 2013,pentru care guvernul mizează să ajungă lasfârşitul anului viitor la un nivel de exe-cuţie de 40 la sută, respectiv autostradaOrăştie - Sibiu. Valoare acestui contracteste de 745,56 milioane euro.

PRM Hunedoara reloaded!

Costel Avram şi ai lui patrioţi vor da piept singuricu electoratul...

Page 4: Ziarul Vaii Jiului - nr. 820 - 4 noiembrie 2011

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 4 noiembrie 20114 SPORT

www.zvj.ro

Tenismena Raluca Ciufrilă, de la SCMDeva, a dat lovitura la un turneu ITF în Israel. A devenit singura jucătoare de 14ani selecţionată la pregătirea loturilornaţionale de 15-17 ani, programată înaceastă săptămână, la Centrul Naţional deTenis.Talentata şi ambiţioasa jucătoare de laSCM Deva a eliminat, la foc automat, treijucătoare din ţara gazdă, ajungând să joaceîn semifinalele competiţiei. Din păcate, înpenultimul act, Ciufrilă a fost eliminată de

Susanne Celik, din Elveţia, favorita unu aturneului, scor 1-6, 3-6. „Este cea maimare performanţă a Ralucăi din acest ancompetiţional. Calificarea în semifinale, îndauna unor jucătoare cu patru ani maimari, demonstrează că talentul Ralucăi îidepăşeşte vârsta”, a spus antrenoarea de laSCM Deva, Lunella Maier.Ca dovadă, tenismena de la SCM Devaeste singura sportivă de 14 ani selecţionatăpentru stagiul de pregătire centralizată alloturilor naţionale de 15-17 ani, programat

în această săptămână, la Centrul Naţionalde Tenis. Programul pregătirii include se-siuni speciale de antrenament şi meciuride verificare pentru jocul de simplu şidublu. Lista jucătoarelor invitate în can-tonament este următoarea: Irina Bâra (TC Iris Ştei), Elena Cadar (Olimpia Bucureşti), Ioana Roşca (CSM Craiova),Oana Simion (Dinamo), Ioana Ducu(Sportul), Gabriela Talabă (CSS Galaţi),Nicoleta Dascălu (CSS Piteşti) şi RalucaCiufrilă (SCM Deva).

Tenismene de falăReveniremiraculoasăEchipa de volei cadete a CNSCSS „Cetate” a fost condusăcu 2-0 la seturi pe terenul ultimei clasate, Hand UnitedArad, însă a reuşit să întoarcărezultatul şi s-a impus cu 3-2,după un meci dramatic.

„Am cerut două time-out-uri, am efectuatdouă schimbări, dar nicicum echipa nu areuşit să stopeze seria de servicii bune aadversarelor”, a spus antrenorul Liviu Grădinaru. Sportivele devence au reuşit to-tuşi să egaleze, scor 22-22, însă pe final aufost trădate de emoţii şi au pierdut setul cu22-25. Ratarea primului set a bulversattotal jocul echipei Cetate, iar în setul se-cund arădencele s-au impus, în mod totalneaşteptat, la zece puncte diferenţă, scor25-15.„Echipa şi-a făcut singură meciul greu.Fetele au greşit enorm şi au fost lipsite deconcentrare. Au ieşit la iveală numeroaselacune de pregătire, la elementele de bazăşi la capitolul tactic. Sper ca acest meci săle readucă pe fete cu picioarele pe pământşi să-şi schimbe atitudinea faţă de antrena-mente şi competiţie”, a mai spusantrenorul Liviu Grădinaru.În urma victoriei de la Arad, Cetate Deva aurcat pe locul trei în clasament, iar HandUnited a rămas pe ultimul. Echipa deveanăva juca tot în deplasare şi etapa viitoare, încompania echipei CSS Ştei.

Schimbare de program lahunedoreniÎncepând cu etapa a XII-a, care se va desfăşura la sfârşitul acestei săptămâni, echipa FCHunedoara îşi va disputa meciurile de pe teren propriu sâmbăta şi nu vineri, în ziua ofi-cială stabilită de Federaţia Română de Fotbal pentru Liga a III-a. Partida FC Hunedoara -Nova Becichereu Mic se va disputa sâmbătă, cu începere de la ora 14:00, pe stadionul„Michael Klein”, iar intrarea specta-torilor va fi liberă.Antrenorul lui FC Hunedoara, AurelŞunda, a pus pe seama „greşelilorpersonale” prima înfrângere a alb-al-baştrilor sub comanda sa, scor 0-2,cu Jiul Petroşani, în etapa a XI-a aLigii a III-a, seria a V-a. „Un rezultatde egalitate ar fi fost echitabil, însăgreşelile individuale majore făcutede jucătorii mei ne-au costat.Mergem mai departe, continuăm săevaluăm lotul de jucători, iar înpauza de iarnă vom trage linie şivom stabili obiectivul pentru retur”,a declarat Şunda.

Gimnasteleatacă titlurilenaţionale Junioarele I, II şi III de la CNS CSS„Cetate” Deva intră în luptă pentru titlurilenaţionale individuale (individual compusşi aparate) la Campionatul Naţional careva avea loc la sfârşitul săptămânii (3-5noiembrie) la Focşani. “Va fi o ediţie foarte puternică, pentru că lastart vor fi prezente cele mai bune 32 desportive din ţară, la fiecare categorie devârstă. Noi vom ataca medaliile la toategrupele şi sperăm să ne întoarcem, ca defiecare dată, cu un bilanţ cât mai bogat”, aspus antrenoarea Adela Popa. La ediţia 2011 a Campionatelor NaţionaleIndividuale vor participa gimnaste de lacluburi din Deva, Timişoara, Bucureşti,Ploieşti, Galaţi, Bârlad, Oneşti şi Focşani.

Liga a III-a. Etapa a XII-a, 4-5 noiembrie: ACS Recaş - Bihorul Beiuş

FC Timişoara II - FC Şcolar Reşiţa Gloria Arad - FC Caransebeş

FC Hunedoara - Nova Becicherecu Mic CS Vladimirescu - Jiul Petroşani

CFR Simeria - Flacăra FăgetGloria Reşiţa - Unirea Valea lui MihaiNaţional Sebiş - Millenium Giarmata

Liga a II-a. Etapa a XII-a, 4-6 octombrie: FC Bihor - CSM Rm. VâlceaAlro Slatina - Arieşul TurdaFC Olt - Juventus Bucureşti

FC Timişoara - FC ArgeşUnirea Alba Iulia - Mureşul Deva

Gaz Metan CFR - ChindiaUTA - Luceafărul Oradea

FC Maramureş - Gloria Bistriţa

Page 5: Ziarul Vaii Jiului - nr. 820 - 4 noiembrie 2011

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 4 noiembrie 2011 5SPORT

www.zvj.ro

Oficialii Jiului au pus ochiipe hunedorean încă de laaflarea veştii că este liberde contract. „Sunt convinscă dacă aş vorbi cu el num-ar refuza şi ar veni laJiul, cel puţin pentru relaţiade prietenie dintre mine şiel”, a declarat managerulJiului, George Borugă.Apostu a fost în vizorul Jiului şi în urmă cu 5 ani,dar nu s-a ajuns la oînţelegere în ceea cepriveşte partea financiară.

Atacantul, de 29 de ani, Bogdan Apostu

şi-a reziliat contractul cu gruparea din Liga

I, Petrolul Ploieşti, renunţând de bună voie

la suma de 15.000 de euro pentru a deveni

mai repede liber de contract. Apostu a ales

această variantă în urma mai multor

neînţelegeri cu tehnicianul Vivi Răchită.

“Când am venit la Petrolul am venit cu su-

fletul. Este primul contract din viaţa mea pe

care l-am negociat cu sufletul şi nu cu

mintea. Ca să vin de la Pandurii la Petrolul

am renunţat la aproximativ 20.000 de euro.

La Petrolul am îndurat cea mai mare umi -

linţă din viaţa mea. Nici nu venisem bine la

echipă şi s-a pus presiune asupra mea. Pen-

tru că am întârziat cinci secunde la o

vizionare s-a luat de mine, lucru care li s-a

întâmplat şi altor jucători”, spune Bogdan

Apostu, care este nemilos în ceea ce-l

priveşte pe antrenorul Vivi Răchită. „M-a

umilit, şi-a bătut joc de mine. La meciul cu

Dinamo, când am intrat la scorul de 2-0,

îmi striga întruna că mă dă afară. Se lăuda

că într-un an de zile a dat afară 200 de jucă-

tori. Răchită se crede Dumnezeu acolo la

Petrolul. Tot timpul spune echipa mea, su-porterii mei, de parcă noi nu am conta”,

spune Apostu care i-a găsit şi o poreclă fos-

tului său antrenor. „Domnu vă dau afarascria jucătorii săi preferaţi cu vopsea pe

tabla de joc, iar pe noi, ceilalţi, cu creta,

când ne ştergea rămâneau ai lui. Este in-

credibil ceea ce mi s-a întâmplat. Nu con-

tează că am renunţat la foarte mulţi bani

pentru că în conceptul meu valorile umane

sunt mai importante decât orice sumă de

bani. La Petrolul el taie şi spânzură. Mi-a

reproşat că am avut cel mai mare contract

în condiţiile în care el a fost de acord.

Când am vrut să reziliem contractul m-a

ameninţat că dacă nu sunt de acord cu ce

spune el mă va trimite la echipa a doua şi

mă va chema la antrenamente la 7

dimineaţa şi la 11 noaptea. De asemenea

m-a ameninţat că îi va pune pe antrenori să

facă referate şi mă va pune să mai aduc şi

bani de acasă. După meciul cu U Cluj când

am luat cartonaş roşu am primit 1.000 de

euro amendă, bani pe care mi i-a luat din

contract fără să primesc nicio hârtie oficială

în sensul acesta. Este incredibil să faci pre-

siune asupra unui jucător după disputarea a

cinci etape. Nu aş fi avut nimic

împotrivă dacă bilanţul în ceea

ce mă priveşte s-ar fi făcut la

finele turului. Nu am nicio

problemă cu acest club pe care

eu îl respect. Din contră, sunt

mândru că am evoluat la

Petrolul, însă comportamentul

acestui domn faţă de jucători

este inacceptabil. La Petrolul

mulţi jucători joacă de frică”,

spune jucătorul liber de con-

tract.

Bogdan Apostu are peste 90 de

meciuri jucate în Liga I din

România şi alte 90 jucate în

primele ligi din Ungaria şi

Israel.

A jucat la Corvinul Hunedoara,

UTA Arad, Farul Constanţa,

Oţelul Galaţi, Internaţional

Curtea de Argeş, Pandurii Târgu

Jiu şi Petrolul Ploieşti. A marcat peste 15

goluri în prima ligă din România împotriva

unor echipe precum Steaua şi Dinamo.

A marcat 12 goluri în Liga Ungariei şi 6

goluri în Israel.

Liber de contract, hunedoreanul BogdanApostu - ochit de Jiul

MIHĂILĂ, GOLGETERULLIGII A IV-A

Atacantul Codruţ Mihăilă, de la Aurul

Brad, are opt goluri marcate în primele 11

etape ale Ligii a IV-a şi este golgeterul, de

până acum, al competiţiei fotbalistice

judeţene. Pe locurile următoare în topul

eficacităţii se situează Raul Noja (Dacia

Orăştie) şi Alin Miculescu (CS Vulcan),

ambii cu câte şapte goluri marcate. Lista

fotbaliştilor cu un dezvoltat simţ al porţii îi

mai cuprinde pe următorii: Mihai Leaha

(Aurul Brad), Florin Stoica (Dacia

Orăştie), Ionuţ Zaharia (Jiul II Petroşani),

Sergiu Maier (CS Vulcan) - cu şase goluri;

Vlad Vălăşutean (Aurul Certej), Raul

Petrişor (Metalul Crişcior), Silviu Boloş

(Gloria Geoagiu), Adrian Dolha (Inter

Petrila), Adrian Duma (Jiul II Petroşani),

Ioan Roşianu (CS Vulcan) şi Sebastian

Bobină (Univ. Petroşani) - cu câte 5 goluri.

1. CNS ”Cetate” Deva 11 11 0 0 54-3 44p

2.„U” Petroşani 11 10 1 0 50-5 41p

3. CS Vulcan 11 8 1 2 53-7 33p

4. Inter Petrila 12 8 1 3 38-31 33p

5. Retezatul Râu de Mori 11 8 0 3 36-18 32p

6. Victoria Călan 12 7 2 3 41-29 30p

7. Jiul II Petroşani 11 6 2 3 42-18 26p

8. Minerul Aninoasa 12 6 0 6 27-33 24p

9. Gloria Geoagiu 11 5 2 4 34-20 22p

10. Minerul Uricani 11 5 1 5 25-18 21p

11. Aurul Brad 12 4 3 5 21-30 19p

12. Dacia Orăştie 12 3 0 9 17-45 12p

13. Retezatul Haţeg 11 2 0 9 14-52 8p

14. Zarandul Crişcior 11 1 2 8 7-33 6p

15. Aurul Certej 11 1 1 9 5-39 5p

16. Şoimul Băiţa 11 1 1 9 8-53 5p

17. Metalul Crişcior 11 0 3 8 10-48 3p

Etapa a 13-a, sâmbătă, 5 noiembrie

Minerul Teliuc - „U” Petroşani

Retezatul - Metalul Crişcior

Aurul Certej - Gloria Geoagiu

Zarandul Crişcior - Şoimul Băiţa

Uricani - Retezatul Râu de Mori

Jiul Petroşani - CS Vulcan

Dacia Orăştie - CS Inter Petrila

Victoria Călan - Aninoasa

CSA Aurul Brad - stă

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

”U” Petroşani – Victoria Călan 7-0

Minerul Aninoasa – Dacia Orăştie 2-1

Inter Petrila – Aurul Brad 3-0

CS Vulcan – Minerul Uricani 3-0

Râul de Mori – Zarandul Crişcior 4-0

Şoimul Băiţa – Aurul Certej 2-0

Gloria Geoagiu – Retezatul Haţeg 2-0

Metalul Crişcior – CNS Cetate Deva 0-6

Jiul II Petroşani a stat.

LIGA A IV-A HUNEDOARA-JUNIORI

Page 6: Ziarul Vaii Jiului - nr. 820 - 4 noiembrie 2011

Ieri, la Vulcan a continuat acţiuneade plantare a indicatoarelor rutierepe arterele rutiere recent reparateşi repuse în întregime sau parţial încirculaţie. În cadrul aceleiaşi acţiuni se are în vedere şi ridicareaunor semne de circulaţie amplasatede către constructor, conformproiectului, din intersecţiile în careprezenţa lor nu este doar inutilă, ciîi şi derutează pur şi simplu pe conducătorii auto.

Este cazul indicatoruluirutier "Obligatoriul la dreapta" de care suntpline sensurile giratorii. Să-l luăm, de exem plu, pe cel întâlnit de conducătoriiauto care, coborând din Morişoara, de latelegondolă sau cimitir, mă rog, ajung lasensul giratoriu de Dincă (vezi poza). Indi-catorul "Obligatoriu la dreapta", amplasatsub "Cedează trecerea", îi derutează. Însensul că, după cum obligă el, omul ar tre-

bui să facă doar la dreapta. Adică pe bule-vard în jos. Şi nicidecum să se înscrie în gi-ratoriu, ca să meargă la stânga, spre Lupeni,sau să-şi continue drumul pe strada Dece-bal, tronsonul de drum pe care se află şisecţia de poliţie.

Mă întorc la acţiuneade joi, 3 noiembrie, dar, neapărat, trebuie săspun ce-a fost cu o zi înainte. Când au fostmontate indicatoare cu "Oprirea interzisă" pe partea dreaptă a bulevardului,cum vii dinspre Petroşani (vezi foto). Asta,fiindcă, de cum s-au terminat lucrările,partea aceasta a bulevardului, îndeosebi îndreptul blocurilor D, s-a umplut cu autove-hicule parcate unul în spatele celuilalt. Din-tre care unele, au constatat agenţii de lacirculaţie - care au dat o mulţime de amenzimiercuri -, erau obişnuite de ani întregi săse ştie acolo.

Joi dimineaţă, în piaţă, pe strada Preparaţiei, ca să locali -zez precis, era tărăboi mare. Doi agenţi dela Poliţia Locală încercau să execute or-dinul primăriei de a goli, de autobubiţele

precupeţilor, parcarea auto dinspre piaţă.Dubiţe din care produsele agricole erauvândute direct pe trotuar. Încercareaagenţilor s-a lovit însă de împotrivirea pro-prietarilor acestor autovehicule. Care nuvroiau nici în ruptul capului să audă de aşaceva. Adică să-şi dea jos marfa, s-o aşezepe tarabe, iar maşinile să şi le ducă înspatele pieţei-agroalimentare. Ba, mai mult,câţiva dintre ei s-au adunat şi au plecat săse plângă la primar. Încercările poliţiştilorerau, însă, văzute cu ochi buni de către pro-prietarii aprozarelor din zonă, care vând, şiei, aceleaşi produse agricole.

După aproximativ două ore problema s-a rezolvat. Acelaşilucru li s-a spus vânzătorilor din maşini şi laprimărie. Că marfa trebuie scoasă din dubiţeşi expusă pe tonetele amenajate de-a lungulmagazinelor din complexul de lângă piaţă.După care cine vrea să-şi lase dubiţa în par-care trebuie să plătească taxa, iar cine nu, săşi-o ducă altundeva. "În fine, s-a făcut or-dine, a răsuflat uşurat funcţionarul de laprimărie care s-a ocupat de treaba asta. Ceicare vin cu maşina la piaţă nu mai trebuie săcaute înnebuniţi un loc de parcare. Vin,parchează, iau ce au de cumpărat, bagă înportbagaj şi pleacă. Aşa e civilizat!".

Gheorghe OLTEANU

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 4 noiembrie 20116 ACTUALITATE

www.zvj.ro

CMYK

Joi dimineaţă, la Vulcan,

S-a făcut rânduială în parcarea de la piaţă

Către,Compania Naţională a Huilei SA Petroşani

Domnului director general – dr. ing. Constantin Jujan

În urma şedinţei extraordinare a Consiliului de Coordonare al Ligii Sindicatelor Miniere„Valea Jiului” şi a dezbaterilor purtate, prin prezenta vă solicităm următoarele:1. Având în vedere că la data de 31.12.2011 expiră valabilitatea încadrării avizelor demuncă în condiţii deosebite, vă solicităm încadrarea sporului acordat (pentru condiţii deosebite) în salariul de bază.2. Acordarea cuantumului salarial cu ocazia sărbătorilor de Sf. Muceniţă Varvara(4.12.2011) în valoare de 280 lei tichete cadou şi cu ocazia Crăciunului (25.12.2011)suma de 330 lei net/salariat.3. Acordarea cadourilor pentru copiii salariaţilor care au vârsta de până la 18 ani împliniţianul acesta, cf. art. 143, al. 1, litera „d”, cu ocazia sărbătorilor de Crăciun în cuantum de50 lei/copil.4. Constituirea la nivel de unitate/subunitate a comisiilor de acordare a nivelurilor/gradelor personalului angajat.5. Cuantumul indemnizaţiei de concediu de odihnă-media zilnică să se calculeze după relaţia următoare:- salariul de bază +- sporuri cu caracter permanent +- sume medii realizate la activitatea de salvare minieră pe ultimele 3 luni +- adaosul mediu de acord şi munca suplimentară pe ultimele 3 luniI= ________________________________________________ x nr. zile concediu stabilit

21,25 zile/lună6. Programul de lucru pe luna decembrie 2011:- zile lucrătoare 1,2,3,5-10,12-17,19-23 decembrie 2011- zile libere 27,28,29,30,31 decembrie 2011- zile libere 1,2 ianuarie 2012

Şase solicitări ale LSMVJ

Page 7: Ziarul Vaii Jiului - nr. 820 - 4 noiembrie 2011

La Festivalul Naţional deUmor „Ion Cănăvoiu”, amprimit volumul „Unelte”,apărut în colecţia „Restituiri”a Editurii Centrului Judeţeanpentru Conservarea şi Pro-movarea Culturii TradiţionaleGorj. Ediţia, îngrijită de dom-nii Ion Cepoi şi ConstantinPopescu, cuprinde epi-grame, fabule şi alte poeziiumoristice ale celui pe careGeorge Corbu, preşedinteleUniunii Epigramiştilor dinRomânia, îl numeşte „unhaiduc al spiritului” - IonCănăvoiu.

Am ales, pentru cititorii Ziaru-lui Văii Jiului, o fabulă şi epi-grame din cartea „Unelte” şicâteva fotografii ale subsem-natei, premiate la festival.

Greierele şi furnica... Şi-uite-aşa trecură anii.Când se despleteau castaniiŞi prin iarba îmbrumatăToamna apăru deodată.„Brrr! Furnica se gândi,Greierele unde-o fi?Pe ce câmp? Pe ce maidan?Că nu l-am văzut de-un an!”Şi-a pornit-o singureaSă-l aducă iar la ea.A-ncercat la un azil,Pe la un gândac umil,Pe sub poduri, pasareleŞi prin alte locuri rele,

Chiar la un modest hotel.Totuşi, nu a dat de elPână-i spuse un Bondar:- Du-te, că-l găseşti la Bar!”Furnica s-a minunat:„Ăsta nu-i lucru curat!Ce să caute el la BarFără bani în buzunar?!”A intrat ea, cam sfioasă,S-a apropiat de masăŞi i-a zis: - Ce faci? Nu vii?Am grăunţe aurii.Unde-o să-nnoptezi acuşi?Bate iarna pe la uşi.El răspunse insolent:- De-acum am apartament!- Bine, zise-ncet FurnicaŞi-o cuprinse-ndată frica,Dar ştiam că eşti sărmanŞi că n-ai măcar un ban…El, de-acum într-o ureche:- Asta-i placa ta cea veche.Cum să n-am? Am foarte mulţiDe când cânt mereu la nunţi!

Unui cititorÎmi spui că n-am, adesea, umor,Ca să-ţi răspund nu-mi este greu:Scriind pe gustul tuturor,Din când în când… mai râd şi eu.

Unor colegiSe frământă şi se-agităDe te-apucă milele:Neputând să mă înghită,Îmi mănâncă… zilele!

Unui pseudo-umoristIată că-i lipseşte hazul:Un catren i-am dedicat,Dar, când i-a atins obrazul,

„Glonţul” meu a…ricoşat.

Unui pictor, la

vernisaj

Îmi făcusemsocoteala Că nimic nu mai enou,Dar, văzându-imâzgâleala,Am rămas şi eu…tablou!

Unui scriitorChiar şi cupseudonim,Când semnează,evident,Cititorii toţi îl ştimDupă lipsa de…talent!

Unui umoristMă convinge autorulDe un fapt deja ilar:Câteodată şi umorulPoate fi…pensionar!

Unui ipocritNu mă prinde încapcană,Că-l cunosc de-atâţiaani:El e bun de pus larană,Însă numai… laduşmani!

ParadoxCe noroc! Sau ce talent!Insul e de admirat:Ieri, în şcoală - corigent,Azi, în schemă - promovat!

Unui înfumuratNu mă vede-adeseori,Dar din asta eu nu crap.Ştiu că-şi poartă capu-n nori,Dar şi norii-i poartă-n cap!

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 4 noiembrie 2011 7UMOR ÎN HA... MAJORCMYK

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

www.zvj.ro

Ion Cănăvoiu - unhaiduc al spiritului

Automobilul viitorului Vă urăm călătorie plăcută!

Coana Miţa, biciclista

Cu mâţa-n sac

Alături de doamna Cănăvoiu, la Muzeul “Maria Apostol” din Runcu

Page 8: Ziarul Vaii Jiului - nr. 820 - 4 noiembrie 2011

Am învăţat să citesc pe la patru ani,cu scopul unic de a citi articolele dinSportul despre UniversitateaCraiova. Iubirea înseamnă obsesie.De cincizeci de ani sunt obsedat deUniversitatea Craiova. Prilej de săr-bătoare... Dar când să sărbătoresc,cum s-ar zice la Călui... „să desfiinţă”.

Aşa sunt eu: niciodată n-am avut noroc în dragoste. Şi

apoi, e ştiut: toate marile iubiri se termină prost. Exem-

plul clasic: Romeo şi Julieta. Acum îmi dau seama că ob-

sesia s-a prelungit şi în literatura mea: ultima mea piesă

se cheamă „Romeo şi Julieta reloaded", în care am încer-

cat (oare de ce?!) ca povestea să se termine bine. Era şi

culmea să reuşesc, tocmai eu, căruia toate personajele îi

mor, la final. Nu de bătrâneţe: de surplus de Suflet. Cred

că n-a vrut nici Dumnezeu, cel care rescrie periodic toate

piesele mari, să fie cu happy-end: altfel, Lumea ar fi un

imens hohot de plictis edulcorat.

Aşadar, a murit. Am rămas cu amintirile. Cum l-am

„târât” pe tata spre Liceul „Fraţii Buzeşti” din Craiova, nu

doar pentru că era cel mai vestit liceu, dar şi pe motiv că

se afla lângă stadion. Mai târziu - când deja gustasem, la o

vârstă când alţii citesc încă poveşti, din tainul gloriei li te -

rare, când deja Geo Dumitrescu mă numea în Luceafărul

„un talent înrudit cu vigoarea şi profunzimea auditivă a unui

Marin Preda” (Marin Preda trăia: l-am întâlnit, peste ani,

tot la Craiova!), şi eu, minte naivă, chiar credeam că Dum-

nezeu poate fi prins de picior în orice zi de joi - am fost

atras de magia capitalei, acolo unde se aflau marile reviste

literare, edituri şi cenacluri de luni, marţi şi... joi. Dar iu-

birea mea faţă de „U” a fost mai tare: am rămas ca student,

acolo. Cam singur, scriitor tânăr. Abia apoi au venit, din

alte zări, Patrel Berceanu, Chifu, Doina Pologea şi alţii

care n-au venit niciodată, dar acum sunt!

Am „prins” toată măreţia Craiovei (nu „maxima”, nu-mi

plac cuvintele tocite). Cu Ştefănescu şi ai lui, ridicaţi, la

miezul nopţii, pe

şirul plutitor de

frumoşi nebuni,

pe Calea

Bucureşti, după

un 6-0 cu

Timişoara, într-o

finală de Cupă.

Cu „goooolul” nesfârşit al lui Domozină, de la Leedes...

Unii spun c-a fost frumos: eu nu spun. O obsesie nu poate

fi frumoasă: rămâne o obsesie. Greu de dus, ca orice iu-

bire. Mă trezesc recitând, naiv, ca Julieta mea cam durdulie

din „Romeo şi Julieta reloaded”: „Iubirea trece, iubirea

doare/ iubirea este nemuritoare”.

Nemuritoare pe dracu. Acea stare de graţie numită, pentru

că, nu-i aşa, trebuia să poarte un nume - Universitatea

Craiova -, a murit. Nu era o banală echipă de dat cu pi-

ciorul: era o bucată de Spirit, altoit cu Suflet. Şi, ca să con-

tinui a mă cita, măcar eu s-o fac (nu e autopublicitate: nu

vă îndemn să-mi citiţi piesa, n-aveţi de unde: deocamdată

eu sunt unicul ei cititor!) pe Julieta mea: „Fără trilu-lilu,

fără: Iubitul meu, moartea ne va uni pe veci! Sanchi: când

mori, mori! Taci şi mori!".

Orice mare iubire sfârşeşte prin a se „vărsa” în pârâul tul-

bure al indiferenţei. După cinzeci de ani de patimă şi pa-

timi, acum nu mă mai uit la televizor, la niciun meci. Pe

stadion, niciodată.

Mă vindec greu de marile iubiri. Şi numai cred că m-am

lecuit: de fapt Sufletul nu va mai fi întreg niciodată.

Cu fiecare iubire de care ne „vindecăm” mai facem un pas

spre Moarte.

Certificat Digital Calificat cu

Semnătură electronică extinsă

Kit-ul DigiSign cuprinde:

� Certificat Digital Calificat valabil 1 (un) an

care conţine Semnătură

electronică extinsă;

� Dispozitiv Criptografic e-Token Pro

USB Aladdin

Technologies;

� DigiSigner - soft de semnare a oricărui

tip de documente.

Preţul KIT-ului este de 47 Euro (fără TVA);

(30 Euro – Certificatul digital + 17 Euro -

e-Token) Relaţii la: SC Centrul de

Calcul INFO’98 SA Telefon 0254-541.330

8 AGORA Ziarul Vãii Jiuluivineri, 4 noiembrie 2011

www.zvj.ro

E vineri şi e Gheorghe Truţă (gheorghetruta.blogspot.com)

Despre iubire sau UniversitateaCraiova

Page 9: Ziarul Vaii Jiului - nr. 820 - 4 noiembrie 2011

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 4 noiembrie 2011 9ACTUALITATE

www.zvj.ro

Aleea aceasta, prăpădităde nu se poate, pe care ceicare stau în zonă o ştiufoarte bine se află în Vulcan.La nici patru sute de metride mers pe jos de la "bulevardul cu piscine",cum l-am auzind spunândpe un glumeţ.

Este aleea care,plecând dintr-o alta, numită Aleea Muncii,urcă, pe lângă blocul A1 şi 6a (mic), şi facelegătura cu partea de sus a străzii Traian.Nu e doar o scurtătură, ci este drumul pecare-l folosesc zilnic, fie coborând, fie,apoi, urcând, mai toţi locatarii blocurilordin această parte a Vulcanului.

Pe jos mai mergi cum mergi, dar cu autoturismul, din cauzagropilor una lângă alta, nu prea mai suntdin cei care se încumetă s-o facă. Încă oprecizare. Nu întotdeauna aleea este uscată

cum se vede în poză. Sunt zile în care ea,ca şi Muncii, de fapt, este acoperită de mizeriile care ies din canal, iar mirosurileemanate de acestea sunt insuportabile. Deaceea, foarte bine li s-ar putea schimba numele în Aleea Canalizării.

Gheorghe OLTEANU

Miercuri,UN HOŢ, DAT ÎN URMĂRIRE INTERNAŢIONALĂ, A FOST CAPTURAT

În cursul zilei de miercuri, poliţiştiiBiroului de Investigaţii CriminalePetroşani au efectuat o acţiune în urmacăreia au identificat un petroşenean de28 ani, condamnat în anul 2009 de cătreJudecătoria Petroşani.

Petroşeneanul primise o pedeapsă priva-tivă de libertate de 3 ani şi două luni deînchisoare, urmare a comiterii unui furtcalificat.Însă, după pronunţarea sentinţei judecă-toreşti, acesta a dispărut de la domiciliu,sustrăgându-se, în acest fel executăriipedepsei la care a fost condamnat.Hoţul a fost dat în urmărire naţională la 7aprilie 2009 şi în urmărire internaţionalăla 26 mai 2009. Bărbatul a fost escortat şidepus în Penitenciarul Bârcea Mare, învederea executării pedepsei privative delibertate.

Alina PIPAN

Gropi şi mizerii pe AleeaMuncii

Primarul din Uricani nuface contract cu nicio firmăpentru deszăpezire. Pentrucă are la primărie propriulutilaj. Acesta a ales în2008 să achiziţioneze unutilaj pentru deszăpezire.

Cu toate că pe vremea aceea era destul descump, în doi ani primăria şi-a amortizatinvestiţia. Cu vârf şi îndesat. Utilajul nu

este unul modern, din acela care împrăştiematerialul antiderapant singur. Dar, înschimb, este folosit la multe activităţi.„În doi ani mi-am scos banii pe acest utilaj.Nu-l folosesc numai la deszăpezire. Înprimul rând, acest utilaj îl folosesc la lu-crările de modernizare, la decolmatări, lasalubrizare. Se fac tot felul de lucrări.Oricum, dacă era să plătim lucrările dedeszăpezire, acestea ne costau foarte mult.Bani pe care nu îi avem în bugetul actual.Aşa, plătesc doar combustibilul şi salariileoamenilor”, ne-a declarat Dănuţ Buhăescu.

Alina PIPAN

La Uricani

Cine are utilajul lui nu maidă bani pe deszăpezire

Un conflict sindicat-pa-tronat de la societateChimsport SA din Orăşties-a încheiat, conform declaraţiilor unui lider desindicat, cu victoriareprezentantului muncito-rilor. Acesta, în virtutea de-ciziei din justiţie, ieri, aintrat în incinta fabricii în-soţit de poliţie şi executoruljudecătoresc.

Conflictul patronat-sindicat a avut loc întreconducerea firmei orăştiene şi ConstantinNicolae Stoica, reprezentantul Sindicatului

„Speranţa” din Orăştie, afiliat FederaţieiNaţionale a Sindicatelor din Chimie-Petrochimie „Lazăr Edeleanu”. La un mo-ment dat, din cauza unor neînţelegeri,liderul Stoica nu a mai avut acces în între-prindere. Conform declaraţiilor liderului

sindical, „demai bine de doiani reprezen-tanţii Sindicatu-lui Speranţa Orăştie încearcă săpoarte discuţii cu conducerea so-cietăţii Chimsport SA despre situ-aţia contractelor de muncă aleangajaţilor, însă fără succes. Ad-ministraţia societăţii acceptă dia-logul doar cu unul dintresindicate, refuzând participarea ladiscuţii a Sindicatului Speranţadin Orăştie”. Conflictul se pare căare la bază nemulţumirea sindi-catului condus de Stoica faţă deatitudinea conducerii fabricii. La începutul acestui an salariaţii societăţiiau fost în grevă, dar liderul sindical spunecă aplanarea conflictului s-a făcut în modilegal.

Dincolo de acest conflict încă greu de ex-plicat, evenimentul rămâne intrarea cuordin judecătoresc a liderului sindical înfabrica orăştiană.

Mihaela PETROŞAN

Nu doar sindicate din Vale au probleme…

La Orăştie liderul de la Sindicatul „Speranţa” a intrat înfirmă doar cu poliţia şi executorul La S.C. Chimsport S.A. Orăştie sunt angajate aproximativ

600 de persoane, compania fiind specializată în producerea articolelor şi materialelor sportive. Remus

Bolba, directorul general, nu a dat nicio declaraţie publicăpână în acest moment.

Constantin Nicolae Stoica

Page 10: Ziarul Vaii Jiului - nr. 820 - 4 noiembrie 2011

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 4 noiembrie 201110 ACTUALITATE

www.zvj.ro

ANUNŢPrimăria municipiului Petroşani anunţă că în zilele de 9 şi 23 noiembrie2011 între orele 9:00-14:00 vor avea loc şedinţe de tragere ale IJJ Hunedoara, care se vor executa în poligonul Maleia.Pentru buna desfăşurare a acestor acţiuni şi prevenirea accidentelor,populaţia din zonă este rugată să respecte înscrisurile de pe tăbliţele şipanourile instalate pe căile de acces spre poligon, a fanionului (steagului) roşu instalat pe stâlpul din adâncimea poligonului, precum şiindicaţiile personalului militar aflat în zonă pentru a preveni pericolul la care se expune dacă intră în zona poligonului pe timpul executăriişedinţelor de tragere.

În şedinţa de Guvern carea avut loc miercuri s-adecis reorganizarea reţeleide inspectorate de con-strucţii din ţară. Aşa seface că, în curând, acestserviciu va funcţiona re-gional, judeţul nostru fiindarondat Direcţiei Re-gionale în Construcţii Vest.

Potrivit actului normativ, Inspectoratul deStat în Construcţii (I.S.C.) va fi reorganizat

prin desfiinţarea inspectoratelor judeţene şicrearea a opt direcţii regionale. În acelaşitimp, la nivel naţional, 125 de angajaţi vorfi disponibilizaţi, dintre aceştia 60 din pos-turi de conducere şi 65 din posturi de exe-cuţie.„Inspectoratul de Stat în Construcţii esteprima instituţie din România cu serviciideconcentrate care se reorganizează pestructura regiunilor de dezvoltare, în loculcelei pe judeţe. Măsura vizează eficienti-zarea activităţii instituţiei, inclusiv prin re-ducerea cheltuielilor de personal şi înspecial a celor cu personalul de conducere.Reorganizarea urmează linia promovată deGuvernul României de raţionalizare a chel-tuielilor publice”, a declarat Elena Udrea,ministrul Dezvoltării Regionale şi Turis-

mului.Judeţul Hunedoara va face parte din Di-recţia Regională în Construcţii Vest, careva comasa inspectoratele judeţene în con-strucţii Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş-Severin. Sediul va fi în Timişoara, iarcompartimentele de control şi inspecţiepentru calitatea lucrărilor în construcţii vorfuncţiona în municipiile Arad, Hunedoaraşi Reşita.Deşi am luat legătura cu reprezentanţii in-stituţiei care funcţionează încă în judeţulHunedoara, nu am reuşit să aflăm decâtfaptul că datele concrete privind aceastăreorganizare vor fi disponibile doar dupăce apare hotărârea de Guvern.

Mihaela PETROŞAN

Urmare a reorganizării inspecţiei în construcţii,

Hunedoara va face parte din DirecţiaRegională în Construcţii Vest

Încă din 2005, la Grădiniţa Nr. 1 din Uricanis-au făcut diferite lucrări de modernizare şireabilitare. S-a reparat acoperişul, s-au insta-

lat geamuri termopan, a fost refăcutinteriorul.

Anul acesta, la deschiderea şcolii, primarul DănuţBuhăescu a promis şi anveloparea exterioruluigrădiniţei, pentru ca iarna să se cheltuiască maipuţin cu căldura. Lucrările au început deja. Jumă-tate din clădire este deja anvelopată. În cursulacestei luni lucrările vor fi finalizate. Aceste lu-crări sunt finanţate în întregime din bugetul local.

Alina PIPAN

Vaccin românesc, dar eficaceDirecţia de Sănătate Publică a judeţuluiHunedoara începe de luni, 7 noiembrie,campania de vaccinare a populaţiei cu vac-

cin antigripal sezonier în cadrul campanieide vaccinare gratuită antigripală a popu-laţiei, care este realizată în fiecare an decătre Ministerului Sănătăţii.În cadrul acestei campanii vor fi imunizate,cu prioritate, persoanele cu vârsta peste 65de ani, cele cu boli cronice, în special bolirespiratorii şi cardiovasculare, boli metabo-lice, copii şi bătrâni instituţionalizaţi, per-sonal medical, conform recomandărilorOMS şi ECDC. Potrivit reprezentanţilor

D.S.P. Hunedoara, vaccinul produs în ţaranoastră respectă toate standardele inter-naţionale de fabricaţie, protocoalele dupăcare se efectuează studiile clinice fiindidentice cu ale celorlalţi producători.Reacţiile adverse care pot apărea sunt ace-leaşi cu reacţiile date de oricare alt tip devaccin.De reamintit este faptul că vaccinarea seface de către Ministerul Sănătăţii în cadrulunei campanii organizate, prin intermediul

medicilor de familie, şi este gratuită.Şefa D.S.P. Hunedoara, Dumitra Ştefan, ne-a spus că pentru această iarnă în judeţulHunedoara sunt alocate aproximativ 46.000de doze de vaccin antigripal. Într-o primăetapă, va fi primit un lot de 3.500 de doze,urmând ca în perioada următoare să ajungăîn judeţ încă 3.000. Din necesarul pentruzona noastră, cea mai mare cantitate vaveni de la Ministerul Sănătăţii.

Mihaela PETROŞAN

de modernizare

Grădiniţa Nr. 1 din Uricani

Se află într-un nou proces

De luni, viaţă grea pentru virusul gripal…

Începe sezonul de vaccinareDirecţia de Sănătate Publică(D.S.P.) a judeţului Hunedoara vaîncepe de luni campania de vaccinare antigripală pentru acestsezon. Astfel, în perioada urmă-toare hunedorenii beneficiază gratuit de imunizare preventivă îm-potriva virusului gripal, în condiţiileprevăzute de Ministerul Sănătăţii.

Page 11: Ziarul Vaii Jiului - nr. 820 - 4 noiembrie 2011

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 4 noiembrie 2011 11PUBLICITATE

Vând casă cu teren 862 mp, Lupeni.

Telefon 0722.408620.

Vând garsonieră str. 1 Decem-brie 1918, bl. 97, ap. 18. Cuplata în rate.

Telefon 0740.463442

Vând apartament 3 camere, înLupeni, B-dul Păcii, bl. 57, decomandat, bucătărie mare,baie şi WC de serviciu, balcon,zonă liniştită.

Tel. 0721.333544

Vând apartament cu 3 cam.,conf. I, cu două balcoane, baie şi WC de serviciu, et. 4/4, cuaco periş, în Timişoara, semicen-tral, zonă liniştită, preţ 65 miieuro negociabil. Accept creditbancar şi varianta cu schimbplus diferenţa, prefera bil casă cuteren, împrejurimi Petrila.

Rel. la tel. 0770.581148,0724.108787 sau pe e-mail:

[email protected]

Vând garaj str. 9 Mai, lângăpiaţă (construit în 2010, izolatexterior şi interior, apă, curent,uşă la telecomandă), concesiunepe 25 ani, suprafaţă 26 m. Preţ7.000 euro neg.

Tel. 0765.380847

Vând 2 apartamente (unite - total 7 camere, 3 băi,bucătărie), aproximativ 180mp, situate în Petrila, stradaRepublicii, deasupra CARPetrila.

Telefon - 0733.083379

Vând garsonieră în Petrila, str.Mihail Sadoveanu. Preţ 130 mil.lei vechi negociabil.

Telefon - 0720.965091

Vând teren în Petroşani intravilan la 5 minute de centru(Maleia). Drum stradal. Utilităţi.Preţ mic.

Telefon - 0724.773944

Vând Fiat Grande Punto, a.f.2007, comenzi volan, 32.000

km, motor 1400 cmc, benzină,albastru indigo, închidere cen-

tralizată, aer condiţionat, 4airbag-uri, 5 uşi, fără accidente,

unic proprietar, înmatri culată.Preţ 7.000 euro negociabil.

Accept variante plus diferenţă. Relaţii la tel.

0730.004032

Vând 2 calorifere din fontă, 21de elemenţi bucata, 300 de lei/calorifer, 1 calorifer 5 elemenţi -65 lei şi un calorifer 4 elemenţi -52 de lei, fam. Zsiros Alexandru,str. Avram Iancu, bloc 7, ap. 54,Petroşani, tel.0354.109473.

IMOBILIARE ANGAJĂRI

AUTO

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Nu te aventura la primul im-puls în direcţia care se deschideazi în faţa ta, pentru că rişti să

faci o gafă copilărească. Ţi separe totul prea uşor şi nu îţi iei unele mă-suri de precauţie, dar după ce vei da pieptcu hopul cel mare, îţi vei da seama că aitratat cu superficialitate problema.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Legea intervine în favoarea tapentru a rezolva o problemăcare te preocupă major. Eşti

fericit că ţi se face dreptate şisimţi nevoia să povesteşti lumii prin ce aitrecut şi cât de bine s-au aşezat lucrurile.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Trebuie să pleci spre o altălocaţie unde ai de îndeplinit unrol profesional foarte important.Nu ai voie să glumeşti cu imagi -

nea ta, e cariera ta în joc.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Inima ta ia foc în faţa uneiprovocări foarte interesante,numai că aceste manifestări pa-

sionale nu prea sunt genul tău.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Unii vor avea numai comen-tarii severe la adresa ideilor tale,dar această atitudine ostilă are la

bază invidia!

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Se resimt unele blocaje decomunicare în colectivul dincare faci parte, deşi altădată

eraţi pe aceeaşi lungime de undă.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Te afli într-un mediu destul detensionat peste care planeazăgrijile şi stresul. Vă influenţaţi

negativ unii pe alţii, de aceea aş -teptaţi cu toţii o minune care să alunge te -merile şi să restabilească buna dispoziţie.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Tracul devine insuportabilînaintea unui eveniment pre-conizat cândva în perioada ur-

mătoare. Deşi mai ai ceva deaşteptat până atunci, începi de pe acum sătremuri şi să-ţi faci tot felul de problemedespre felul cum vei gestiona situaţia.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Primeşti o veste neplăcută pecare consideri că e mai bine s-oţii doar pentru tine, dar, pentru

că se vede de la o poştă că cevate doare, vei împărtăşi şi altora din grijiletale.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Afacerile merg bine şi eştistimulat să investeşti şi maimultă energie în planurile tale

aducătoare de profit.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Visezi la amor, la floricele şiîngeraşi, dansezi pe stradă şizâmbeşti, iar lumea va vedea

că se petrece ceva cu tine. Orite-ai îndrăgostit, ori ai motive certe să faciplanuri de viitor în care îl implici şi pe celpe care îl iubeşti.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Planurile de viitor pe care ţi lefaci alături de persoana iubită autoate şansele să devină realitatedacă investiţi amândoi la fel.

HOROSCOPHOROSCOP

VÂNZĂRI

www.zvj.ro

Cursuri de dans sportiv!

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat?Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sauavansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din ma ri le centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt:1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole,concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsulmirilor”! Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca” şi Şc. Gen. Nr. 5); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Lupeni (Clubul Sindicatelor Lupeni).

Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840.

SC REALCOM SA PETROªANIdistribuitor unic în Valea Jiului al produselor

lactate SC Napolact SA Cluj, satisface toate comenzileagenţilor economici cu produse proaspete de cea mai

înaltă calitate:

Asigurăm transportul franco-magazin.Relaţii la telefon:

0254.542472 sau 0733.960320

- lapte consum- lapte bătut

- sana- iaurt- chefir

- caşcaval- smântână

- unt- brânză

- lapte praf

SERVICII

Programul TeatruluiDramatic “Ion D. Sîrbu”

SSââmmbbăăttăă ,, 0055 ..1111 ..22001111 Orele 18:00 – Spectacolul ,,Un tramvai numit dorinţă”

DDuummiinn ii ccăă ,, 0066 ..1111 ..22001111Orele 12:00 – Spectacolul „Răţuşca cea urâtă”

SERVICII

ÎNCHIRIERI

Vând teren Jieţ-Androneşti în vatra satului, toate utilităţile.Telefon 0769.005608

Închiriez spaţiu industrialcu teren aferent în municipiulPetroşani, str. Dărăneşti(vizavi de Lascăr Service),pretabil ca depozit,spaţiu de producţie etc.,acces direct din DN 66, apă,curent etc.

Informaţii la telefon0761.282342

DECESE

Familia Sorin Silaghi anunţă cu durere încetarea din viaţă în

data de 3.11.2011 a celui care a fost

Conf. univ. SILAGHI TEODOR (TUTU)Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Pictez camere copii.Preţuri rezonabile.

Tel. 0785.406616

Preţuri fără concurenţă!Servicii complete pentrumaşina ta. Piese ieftine noi şisecond-hand. Uleiuri, consum-abile, uleiuri şi aditivimetabond, produse de spălareecologice. Vă aşteptăm de luni până duminică pe str. Aviatorilor, bl. 23A, parter.

Telefon 0743.070215 şi0722.937928

Agenţia de recrutareVecoRom SRL caută şoferi de camionpentru curse în comunitatepentru o companie de transportinternaţional.Cerinţe:- Permis cat. CE- Atestat valabil transportmarfă- Cartelă tahograf- Avantaj: experienţă pe comu-nitate.

Informaţii la nr. de telefon 0266.317450 /

0743.096546;0746.100891;

[email protected].

CRIO EXPERT & CONSULTING SRLorganizează

cursuri autorizate de către CNFPA pentru formarea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

Absolvenţii vor primi certificate de absolvire eliberate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi MinisterulEducaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Informaţii la telefon 0720.728156.

Vând canapea extensibilă, de două persoane, stare foarte bună,preţ 650 lei.

Detalii la telefon 0765.380836.

Clubul Jiul Petroşani angajeazăun fochist.

Relaţii la telefon0762.004551

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii - pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon: 0723.7886640768.6884650762.695556

Oferim spre angajareun post în departamentul logistic. Cerinţe: franceza – avansat, engleza – mediu, germana – constituie unavantaj.

Relaţii la telefon0760.460300, Cristi

DIVERSE

SC Netlog Computer SRLangajează personal pentru ocuparea următoarelor posturi:• barman• ospătar

Cv-urile se depun pânăîn data de 12.11.2011 la

sediul Complexului 3D Aqua din Petroşani,

str. Independenţei, PT 5.

Page 12: Ziarul Vaii Jiului - nr. 820 - 4 noiembrie 2011

Cine nu a încasatpână acum vreoamendă nu ştiepoate că pe trotu-arele noi dinPetroşani nu separchează. Iar parcarea fiind interzisă, şoferuleste amendat.

Amenda o aplică, în principal,

Poliţia Locală Petroşani. Şi, ca

să nu fie contrazişi, poliţiştii

fac fotografii cu automobilul

cocoţat pe trotuarele înalte, de

altfel, de câţiva centimetri.

Pentru că, dacă te urci pe tro-

tuar cu maşina, distrugi şi bor-

dura şi pavelele, care nu

suportă tonaj mare, deoarece

nu sunt pavele de trafic. Sim-

plu, nu?!

Miercuri seara, faţă-n faţă cu

poliţia, stătea cocoţat un bolid

cu numărul HD 08 VFN. Loc

de parcare, pe carosabil, avea

şi în spate şi în faţă. Dar dacă

i-a permis maşina, s-a urcat

cu ea pe trotuarul nou-nouţ.

Noi venim în sprijinul

poliţiştilor locali şi le facem

cadou imaginea. Ei să dea

amenda. Pe de altă parte, cu

toate că nu sunt pavele de

trafic, în parcările de pe aceeaşi

stradă Nicolae Bălcescu s-au

folosit tot pavele pentru trotuar.

Or, în parcări trag inclusiv

bolizi. Dar nu încalecă bor-

durile. Simplu, nu?!

Alina PIPAN

CMYK

Ziarul Vãii Jiuluivineri, 4 noiembrie 201112 ACTUALITATE

www.zvj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director: Cătălin DOCEA

[email protected]

Redactor şef: Marian BOBOC

0761.756840

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN [email protected] BRAN 0761.756833Mihaela PETROŞAN [email protected] OLTEANULoredana JUGLEA [email protected]

Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,Mihai BARBU, Irina BOBOC,Valeriu BUTULESCU, GilbertDANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, GheorgheTRUŢĂ, Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681

Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 1

Telefoanele redacþiei: 0254.549 020

0254.549 121 (fax) 0737.575 582

[email protected]

ZiarulVãii Jiului

Casa de Cultură a SindicatelorPetroşani, cu sediul în Petroşani,str. 1 Decembrie 1918, nr. 100

(vizavi de primărie)organizează cursuri de calificare avizate de Ministerul Muncii şi MinisterulEducaţiei, Cercetării, Tineretului şiSportului

Lucrător în comerţ (3 luni) – 250 RON

Ospătar (5 luni) – 350 RON

Bucătar (5 luni) – 350 RON

Cofetar patiser (5 luni) – 350 RON

Recepţioner hotel (3 luni) – 400 RON

Cameristă (3 luni) – 400 RON

Operator introducere, prelucrare, validare date (5 luni) – 450 RON

Confecţioner, asamblor articole din textile(3 luni) – 350 RON

Zidar pietrar tencuitor (5 luni) – 350 RON

Montator pereţi şi plafoane din ghips carton (5 luni) – 350 RON

Zugrav-isposar-tapetar-vopsitor (5 luni) –

350 RON

Electrician constructor (5 luni) – 350 RON

Lucrător instalator pentru construcţii (3 luni) – 350 RON

Sudor electric (3 luni) – 350 RON

Lucrător maşinist utilaje (3 luni) – 350 RON

Fierar betonist montator prefabricate (5 luni) – 350 RON

Dulgher-tâmplar-parchetar (5 luni) – 350 RON

Mecanic auto (3 luni) – 350 RON

Coafură (5 luni) – 400 RON

Manichiură, pedichiură (3 luni) – 400 RON

Formator (2 luni) – 250 RON

Inspector resurse umane (2 luni) – 350 RON

Lăcătuş mecanic (3 luni) – 400 RON

Cele mai mici taxe de şcolarizare - în rate.

Relaţii la telefon: 0254/541483; 0354/100707;0763.349621; 0768.677988.

Înscrierile se fac la sediul instituţiei.

La Petroşani,

Cine-şi bate joc de paveleleprimarului?

Page 13: Ziarul Vaii Jiului - nr. 820 - 4 noiembrie 2011

CMYK

O publicaţie şi a VăiiÎn 1907 apare la Budapesta „Bányamunkás” („Minerul”), care era

distribuit în rândul muncitorilor maghiari de la minele din centrul Ungariei, maiales ale celor din proximitatea Budapestei. Peste 6 ani, în 1913, apare şi„Bergarbeiter” („Minerul”), care se adresa lucrătorilor mineri de originegermană.

Abonamentele la „Bányamunkás” şi „Bergarbeiter” erau distribuitemuncitorimii miniere. Date fiind condiţiile legislative din acea epocă, restrictiveîn privinţa organizării sindicale, abonamentul la cele două publicaţii reprezentao formă mascată de… cotizaţie sindicală.

După război, „Bányamunkás” şi „Minerul” (re)apar la Sibiu la 15 iulie1919. În anul următor, în 1920, începe să fie tipărită, la Cluj, şi ediţia în limbagermană a „Minerului”.

Minerul era organul de presă al „Uniunei Muncitorilor Mineri şi Topitoridin Ardeal şi Banat”, aceasta apărea în caseta redacţională din pagina a IV-a ca„proprietar-editor”. Chiar dacă din 1920 redacţia şi administraţia s-au aflat laCluj-Napoca (Strada Memorandului, nr. 21), ţinând cont că la toate minele VăiiJiului existau filiale ale Uniunii Muncitorilor Mineri şi Topitori din Ardeal şiBanat care aveau un număr important de abonamente la Minerul, că foarte multemateriale de presă erau dedicate Văii Jiului şi că unii redactori au fost chiarfruntaşi ai mişcării socialiste din Vale, putem aronda Minerul şi spaţiuluimediatic al Văii Jiului.

În 1919 „Minerul” a avut un tiraj considerabil pentru acele timpuri:20.000 de exemplare. Un tiraj mare dacă ţinem cont că la sfârşitul anului 1919Uniunea avea doar 12.000 de membri. Referindu-se la pionieratul mişcăriisindicale minereşti din Ardeal şi Banat de după Marea Unire, Nicolae Deleanuaminteşte de problemele cu care se confrunta presa breslelor: „Cenzura preseivenea şi ea să pună pae pe foc, oprind orice explozie de revoltă pe caleascrisului şi îndrumând astfel nemulţumirile spre manifestări mai violente”.Faptul că muncitorimea minieră devenise conştientă de puterea presei reiese şidintr-o rezoluţie a Congresului Uniunii din decembrie 1919: „Dacă în timpulcel mai scurt nu vom căpăta libertăţile trebuitoare, ale întrunirilor şi cuvântului,muncitorimea minieră e gata, dacă trebuie şi cu greva să-şi cucerească acestelibertăţi înscrise în legi”.

Mai consemnăm că această longevivă publicaţie nu a publicat niciodatăvreo casetă sau anunţ publicitar. Şi a rezistat 20 de ani, apărând încontinuu…

Anul 1920. Anul IIDacă la Graiul muncitorimei şi Gazeta Jiului specificaţia cu cenzorul

apărea în colţul din stânga-sus pe prima pagină, chiar deasupra casetei tehnice,la Minerul numele cenzorului apare în acest an pe ultima pagină, pagina 4, alăturide cele ale proprietarului-editor şi ale redactorului. Prin aceasta, cenzorul dăimpresia că face parte din… colectivul redacţional. Nr. 17-18/ 15 iulie 1920 alMinerului îl are ca redactor pe Iosif Ciser şi cenzor - un anume G. Raţiu, dinCluj. Prima şi a doua pagină sunt dedicate celei mai mari catastrofe miniere dinRomânia, întâmplate la mina Hungaria din Anina, în urma căreia şi-au pierdutviaţa 182 de muncitori. Cenzorul decupează câteva fraze din articolul Anina(pag. 1-2), dar defrişează serios şi articolele „Vânătoare după membri.Sindicatele galbene la lucru” (pag. 2), „Rezultatul luptei electorale” (pag. 3).

Din iulie până în decembrie, a mai apărut doar o singură ediţie aMinerului. Acest hiatus e explicabil prin faptul că în România atunci a avut loco grevă generală, iar în timpul grevei generale, mai ales în oraşele muncitoreştise declara stare de asediu, publicaţiile fiind supuse cenzurii sau interzise.

În decembrie 1920 apare o ediţie antologică pentru istoria cenzurii preseidin România: nr. 20 al Minerului. De data aceasta, cenzorul e avansat de pepagina a IV-a chiar pe prima pagină. Probabil, pentru aceasta, cenzorul a vrut

Prãvãlia cu istoriiApare subdirecþia lui

Marian Boboc

Publicaþie de istorii din Valea Jiului � Anul IV � Nr. 134-135 � 4 noiembrie 2011 � 8 pagini

ISSN: 2065-510X

Istorii insolite ale presei de pe Jiuri (VI)

Cea mai cenzurată publicaţie interbelică: Minerul� Foaia de breaslă a minerilor între 1919 – 1939 � Deputat - cenzurat � Nicio publicitate în 20 de ani de apariţie neîntreruptă

În documentarul din ediţia nr. 131 a Prăvăliei cuistorii, „Cenzurat în Valea Jiului. Găuri albe în… GalaxiaGutenberg”, am arătat cum acţiona cenzura în cazul a două

publicaţii din Valea Jiului, Graiul muncitorimei şi GazetaJiului. Această ediţie o dedicăm în întregime unei publicaţii,

care, în primii ani de apariţie a fost desfigurată realmente

de cenzură: Minerul. Însă cercetând colecţia Minerul, am

excedat tema documentarului - cenzura - şi am realizat un

istoric singular al unei publicaţii deosebite în peisajul

publicistic românesc. (Marian BOBOC)

Paginile 1-8

Page 14: Ziarul Vaii Jiului - nr. 820 - 4 noiembrie 2011

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIIvineri, 4 noiembrie 2011

să rămână singur şi a ras întreg conţinutul primeipagini. Sau, poate, a vrut să fie în consonanţă cuanotimpul hibernal… Cert este că pe prima pagină aMinerului apare doar capul publicaţiei şi dateletehnice. În rest, 3 coloane (nu ştiu de ce, poate dinmotive tipografice, dar toate articolele din cele 4pagini erau turnate în 3 coloane) goale-goluţe…

La pagina a II-a cenzorul se pare că a obosit,deoarece din articolul „Sindicatele galbene” scoatedoar 3 „hălci”, pentru a continua cu acelaşi sârg înpagina a III-a, unde cenzurează: finalul articolului„Condamnarea deţinuţilor din cauza grevei

generale”, „Dej” (din acestalăsând doar… titlul) şi încă unarticol cu titlu cu tot (ne dămseama după aranjarea în pagină).Nici pagina a IV-a nu scapăneatinsă, fiind cenzurate notele„Muncitorii mineri din Ardeal şiBanat…”, „Roadele mişcăriigalbene”, „Au fost eliberaţi…”.Tot din pagina a IV-a mai aflăm că„până la reîntoarcerea tova -răşului Ciser, redactor respon -

sabil: PavelBuciumanu” şică Minerul afost tipărit laT i p o g r a f i aG u t e n b e r g(Cluj, PiaţaCuza Vodă, No 1).

În 1920, Minerul a fosttipărit la Tipografia „Uj Vilga”,institut de arte grafice din Cluj şi,apoi la Tipografia Sindicatelor dinArdeal Gutenberg, tot din Cluj.

În acest an s-au tipărit 20de ediţii, care va rămâne recordulde apariţii în toată istoriaMinerului.

Anul 1921. Anul IIIÎn acest an primul număr al

Minerului apare chiar la 1 ianuarie. IosifCiser, redactor-responsabil, care era şideputat de Petroşani, revine. Numelecenzorului, V. Borzan, este scris tot peprima pagina. Borzan nu s-a lăsat intimidatde faptul că Iosif Ciser, autorul articolului„Libertatea de organizare în anul 1921”(pag. I), era şi deputat de Petroşani, şi i-acenzurat un fragment din acesta. Şi înpagina a II-a este foarte puţin cenzurat (unparagraf doar) un articol, „;Muncitorimeanu lucrează” al aceluiaşi Iosif Ciser. Maivigilentă a fost cenzura în pagina a IV-a,unde dintr-un articol a rămas doar titlul,Prigoana după bani, cenzura lăsând lalatitudinea cititorului conţinutul acestuia.

Fără îndoială că publicaţiilemuncitoreşti sindicale erau foarte incon -stante din punct de vedere al apariţiei lor,

cauzele fiind multiple, de ordin: financiar,organizatoric sau de… interdicţie a autorităţilor. Odovadă a inconstanţei editoriale o reprezintă şiMinerul. Deşi, iniţial, acesta şi-a propus să apară dedouă ori pe lună, după apariţia numărului 1 înianuarie, ediţia nr. 2 a organului UniuneiMuncitorilor Mineri şi Topitori din Ardeal şi Banat aapărut în 1921 abia peste 4 luni, la 1 Mai, având caredactor-responsabil pe acelaşi deputat I. Ciser. Dinal cărui articol, 1 Mai 1921, publicat pe primapagină, cenzorul A. Mora scoate cam un sfert. Pagina

Numărul 16-17. Minerul / 15 Iulie 1920

Numărul 20. Minerul / 15 Decembrie 1920

Minerul / Ianuarie 1921

Minerul / 1 Mai 1921

Page 15: Ziarul Vaii Jiului - nr. 820 - 4 noiembrie 2011

PRĂVĂLIA CU ISTORII IIIvineri, 4 noiembrie 2011

a II-a scapă neatinsă, iar din paginile a III-a şi a IV-a sunt scoase doar câte un paragraf din articoleleCauza minerilor din Anglia şi Impozit (dare) asuprasalarelor.

Peste o lună şi jumătate, la 15 iunie 1921,Minerul trece de la 4 pagini la 6 pagini. Motivulacestui suplimentări de două pagini îl constituierelatarea unui eveniment important pentrumuncitorimea socialistă, Conferinţa extraordinară aUniunei muncitorilor Mineri şi Topitori din Ardeal şi

Banat. Mai notăm ca opicanterie redacţională oritipografică şi faptul că, dingreşeală, ediţia din 15iunie 1921 este numerotatăca şi precedenta din mai,cu nr. 2. Noroc că pepaginile de interior estescris corect numărul - 3.Din exhaustiva relatare aConferinţei Extraordinarepublicată în paginile 1, 2,3, 4, 5 şi 6, cenzorul Morasuprimă câte un paragrafdin paginile 1 şi 4,nealterând înţelesul aces -teia, iar în pagina 6 maicenzurează finalul arti -colul O tristă aniversare(dedicat împlinirii unui ande la catastrofa minieră dela Anina). Şi acest număr a fost realizat deredactorul-responsabil Iosif Ciser.

Aceeaşi „echipă” realizează şi ediţia nr. 4/ 15august 1921 a Minerului: Mora - cenzor şi Iosif Ciser- redactor-responsabil. Pagina 1 nu suportă niciointervenţie a cenzurii. Din apelul ConsiliuluiSindicatelor Muncitorilor din România cătresindicate şi muncitorimea organizată, publicat înpagina 2, este scos un paragraf. În pagina 3 estepublicată o relatare de la Congresul Sindicatelor(este vorba de Congresul General al Sindicatelor dinArdeal, Banat şi Bucovina şi din vechiul regat,desfăşurat la Ploieşti în zilele de 21 iunie 1921). Dinaceasta cenzorul Mora scoate chiar cel mai importantdocument al congresului: rezoluţia. La rubrica deŞtiri din pagina 4 sunt cenzurate 3-4 rânduri dinRecursul tovarăşilor mineri de pe Valea Jiului s-arespins.

În ediţia nr. 5/ 15 septembrie 1921, care areacelaşi cenzor Mora şi acelaşi redactor-responsabilCiser, cenzorul intervine de două ori în articolulUniunea minerilor/ persoană juridică (pag. 1), foarteimportant din punct de vedere istoric. Restulpaginilor sunt neatinse. Mai menţionăm căspecificaţia (oricum nerealistă) „apare de două oripe lună” este înlocuită cu una mai aproape de adevăr„apare o dată pe lună”. Care şi ea se va dovedi, celpuţin în anul 1921, nerealistă. Deoarece de la nr. 5,Minerul ia din nou o pauză de 3 luni, ediţia nr. 6apărând de-abia la 15 decembrie 1921. CenzorulMora s-a dovedit destul de milos cu acest ultimnumăr al Minerului pe anul 1921, scoţând doar douăparagrafe din articolele Reducere de salariu (pag. 1),unul din Direcţiunea minelor Sălăjana din comunaBobota… (pag. 3) şi două dintr-un articol dedicatLupeniului (fiind cenzurat şi titlu).

La Conferinţa extraordinară a UniuneiMuncitorilor Mineri şi Topitori din Ardeal şi Banat,desfăşurată la Cluj între 15-17 mai 1921, Iosif Ciseraminteşte în „darea de seamă materială” că„tipărirea gazetelor de breaslă (Minerul şi ediţiile îngermană şi maghiară) într-un an şi jumătate ne-acostat 120.456 lei şi 27 bani”. Impresionantă acribiesindicalo-contabilă…

În total, în 1921 au apărut 6 ediţii, toatetipărite la Tipografia Gutenberg din Cluj.

5 ani fără cenzură. „Imprimat legal”După decembrie 1921, urmează câţiva ani de

apariţie mai liniştită pentru Minerul, semn că oriautorităţile au fost mai înţelegătoare cu publicaţiasindicală, sau redactorii învăţaseră lecţia cenzurii şi

au fost mai precauţi. Aşa se face că în ediţiileMinerului din 1922, 1923, 1924 şi 1925 şi 1926cenzura nu mai intervine deloc.

Anul 1927. Anul IX9 ediţii ale Minerului sunt tipărite în anul

1927, anul IX de apariţie, la Tipografia Gutenbergdin Cluj, dintre care 3 au numerotare dublă (nr. 1-2/28 februarie 1927; nr. 7-8/ 31 august1927; nr. 10-11/30 noiembrie 1927). În lunile ianuarie, aprilie, iulie,octombrie nu a apărut nicio ediţie. În schimb, în lunamai Minerul a apărut bilunar, o ediţie la 1 mai, iarcealaltă la 31 mai. Toate ediţiile îl au ca redactor-responsabil pe acelaşi Pavel Buciumean.

În august 1927, cenzura revine la Minerul,după 6 ani de absenţă. Pe prima pagină a ediţiei 7-8/31 August 1927 sunt imprimate deasupra titlului:„Cenzurat: Borcos”, „Imprimat legal.” şi „1 SEP1927”. Din ultima pagină aflăm: „Editor şiproprietar: Uniunea Muncitorilor din IndustriaMinieră din România. Redactor responsabil - PavelBuciumean. Tip. Gutenberg Cluj, Calea Victoriei38”. Aceste informaţii nu constituie noutăţi faţă deediţiile din 1921, ci arată o continuitate redacţionalăşi tipografică a Minerului. Cenzorul Borcos scoatedouă paragrafe din articolul de pe prima pagină„Pericolul lipsei de lucru”, iar în pagina 4 scoate unarticol cu tot cu titlu (din acesta rămânând doar…finalul) şi finalul articolului „Aniversarea a 25 de anide activitate a tovarăşului Fritz Husemann” (acestaera preşedintele Uniunii muncitorilor mineri dinGermania).

Minerul / 15 August 1921

Minerul / 15 Septembrie 1921Minerul / 30 Noiembrie 1927

Minerul / 15 Decembrie 1921

Minerul / 31 August 1927

Page 16: Ziarul Vaii Jiului - nr. 820 - 4 noiembrie 2011

PRĂVĂLIA CU ISTORIIIV vineri, 4 noiembrie 2011

CMYK

Şi ediţia 10-11/ 30 noiembrie 1927 estecenzurată de un anume Pascu. Din Ordine saudictatură, publicat pe pagina 1, lipsesc trei bucăţi. Înarticol este comentat proiectul unei noi legi,importante şi pentru presă: „Guvernul a înaintat înParlament un proiect de lege excepţională, pe careParlamentul deja îl dezbate şi prin care voieşte săasigure ordinea în ţară după placul său. Aceastălege pedepseşte cu închisoare de la 6 luni până la 5ani, cu amendă de la 10.0000 până la 100.000 lei şicu interdicţie corecţională, pe oricine va întreprindesau va încerca o acţiune prin viu grai, prin scrissau prin alte mijloace ce ar avea de scop de a uneltiîmpotriva aşezămintelor prevăzute în constituţie, aformei de guvernământ şi a aşezării monarhice,precum şi pe acei care prin aceleaşi mijloace va(sic!) agita sau va (sic!) încerca să facă agitaţiune,din care ar putea să rezulte un pericol pentrusiguranţa Statului, astfel cum este statornicită prinlegi”. Preconizata lege nu are cum să fie pe placulsindicatelor, al căror organ de presă este şi Minerul:„Oribilă dispoziţie! Aceasta este adevăratasugrumare. Dacă în ţara aceasta se află pături deoameni care se simt lovite de această dispoziţie,atunci în primul rând aceştia sunt muncitorii. Orieste ştiut că muncitorimea, cu voie sau fără voie, estesilită să lupte în continuu pentru asigurareaexistenţei. (…) Ori toată lupta aceasta e agitaţie dusăprin grai viu şi prin scris. Legea pentru asigurareaordinii în Stat nu recunoaşte această necesară luptă,pentru asigurarea vieţii muncitorimii, ci o califică(!) ca atentat la ordinea Statului şi o va urmăriconform dispoziţiunilor legii, aplicându-i pedepseleprevăzute”.

Anul 1928. Anul XAl X-lea an de apariţie a fost un an greu

pentru Minerul, din moment ce au apărut decât 5ediţii, toate numerotate dublu (nr. 1-2/ 29 februarie;nr. 3-4/ 1 mai; nr. 5-6/ 30 iunie; nr. 7-8/ 31 august şinr. 9-10/ 31 octombrie). Prin urmare, Minerul a lipsitla întâlnirea cu cititorii în lunile: ianuarie, martie,aprilie, iulie, septembrie, noiembrie şi decembrie.Publicaţia a fost tipărită tot la Gutenberg, redactorresponsabil fiind tot Pavel Buciumean.

Nr. 1-2/ 29 februarie 1928 este citit decenzorul Bindea. Niciun articol nu este ciopârţit deacesta.

La 1 Mai, chiar de Ziua Internaţională aMuncii, sărbătorită de obicei cu entuziasm demembrii Uniunii Muncitorilor din Industria Minierădin România, proprietarul şi editorul Minerului,cenzorul Bin dea scoate un alineat din „Manifestul de

1 Mai al FederaţieiSindicale Inter naţionale”(pag. 1), două din „Oprivire asupra istoriei zileide Întâi Mai” (pag. 1), unparagraf şi titlul unuiarticol din pagina 2.Cenzorul Bindea nu estesensibil nici la literatură(socialistă, ce e drept…),astfel că scoate un paragrafdin povestirea Vis de Maide Eduard Omos (pag. 3).

Dacă acelaşi cen-zor Bindea nu ar fi făcutexces de zel, defrişând purşi simplu prima pagină aediţiei 5-6/ 30 iunie 1928,am fi aflat conţinutulacesteia. Din prima pagină

sunt cenzurate două coloane şi jumătate, doar unsingur articol fiind considerat nepericulos - JubileulSindicatului Muncitorilor Mineri din Anina. Şi înpagina a IV-a este ras un articol cu titlu cu tot.

Văzând prima pagină a ediţiei următoare aMinerului, nr. 7-8/ 31 august 1928, ai impresia căcenzorul Bindea ar avea un „tipar” al cenzurii,deoarece este cenzurată exact ca precedenta primăpagină. Din prima pagină nu mai rămâne decâtarticolul Ce intenţionează guvernul să facă cu minelemetalice ale statului?

Chiar dacă 3 pagini şi o… coloană(reamintim că Minerul era machetat pe trei coloane)din ediţia 9-10/ 31 octombrie sunt dedicate relatăriide la Congresul nostru şi chiar dacă apare numelecenzorului Bindea, Minerul scapă cu bine laîntâlnirea cu… cenzura. Mai semnalăm o noutateredacţională: redactorul-responsabil Pavel Bucimeaneste înlocuit de Eftimie Gherman, vă vom prezentaîntr-un alt „capitol” al acestui documentar şi care aufost motivele înlocuirii. Pavel Buciumean a fostredactor-responsabil din august 1922, înlocuindu-lpe Iosif Ciser. Deci, Eftimie Gherman este al treilearedactor-responsabil al Minerului în 10 ani deapariţie.

Din Darea de seamă materială a UniuneiMuncitorilor din Industria Minieră din România peanul 1928 aflăm că pentru editarea Minerului au fostalocaţi 30.530 lei, pentru Bányamunkás -33.727 şipentru Bergarbeiter -31.000 lei.

Minerul / 1 Mai 1928

Minerul / 30 Iunie 1928

Minerul / 31 August 1928

Dacă nu vă supăraţi, aţi auzit de

Minerul de... Şorecani?

Cu siguranţă, nu. Minerul era revista“familiei Şorecani”. La Şorecani, localitate din jud.Cluj, se aflau trei mine de cărbuni: Ticu, Curturiş şiBăgara. Primul număr al revista Minerul de...Şorecani a apărut în 1936. Revista apărea în lunar.Un anunţ ne informează că “Primim schimb dereviste şi cărţi pentru recenzii pe adresa: Rev.Minerul, Minele Şorecani, Ticu Colonie, jud.Cluj”. Era tipărită la Tipografia “Ardealul”, care seafla în Cluj, la nr. 22, din str. Memorandumului.Revista era publicaţia Cercului Cultural “Minerul”şi a fost înfiinţată “cu scopul de a fi în curentfiecare muncitor şi funcţionar cu activitateacercului, cu scopurile urmărite de el şi îndrumăripentru realizări în viitor”. Pentru editarea, lună delună, a Minerului de... Şorecani, Cercul Culturalaloca 25.000 lei. Adică, 12% din bugetul cercului.

Faţă de Minerul, editat de Uniunemuncitorilor din Industria Minieră, Minerul deŞoreani era o publicaţie cuminte. Poate şi căeditorul acesteia era chiar patronatul minelor...

M. BOBOC

Page 17: Ziarul Vaii Jiului - nr. 820 - 4 noiembrie 2011

PRĂVĂLIA CU ISTORII Vvineri, 4 noiembrie 2011

Pentru realizarea acestui ediţii a Prăvălieicu istorii am consultat 163 de ediţii ale Minerului,practic colecţia pe anii 1920-1939. Din păcate, încercetarea noastră, nu am aflat colecţia dinprimul an al apariţiei sale, 1919. În celeprezentate până acum, ne-am ocupat de ediţiilecenzurate ale Minerului. Vă oferim o privireasupra „întregului” jurnalistic al acesteipublicaţiei, prezentându-vă şi ceilalţi ani deapariţie.

Nu înseamnă că în aceşti ani cenzura nu aavut Minerul în obiectiv. Ci doar că a lucrat cumănuşi, nelăsând urme. Foarte probabil este ca,în unii dintre aceşti ani, cenzura să nu se fi făcutdirect în tipografie (ca la numerele prezentatepână acum), lăsând astfel „urme”, ci redactorul-responsabil să fi obţinut „BT” (bunul de tipar)din partea cenzurii, în urma prezentăriiarticolelor acesteia. (Marian BOBOC)

1922. Anul IVÎn 1922, apar 8 numere din Minerul, dintre

care două numerotate dublu (nr. 7-8/ 15 septembrieşi 9-10/ 15 noiembrie, care este şi ultimul apărut în1922). Nicio ediţie nu este cenzurată şi nu apare nicinumele cenzorului.

Iosif Ciser este redactorul-responsabil alprimelor 6 ediţii din anul 1922. După moartea sa,petrecută la 21 august 1922, Pavel Buciuman devineredactor-responsabil al Minerului.

Proprietar-editor e Uniunea Muncitorilor dinIndustria Minieră. Minerul este tipărit la TipografiaGutenberg (Cluj) - nr. 1/ 1 Februarie şi la TipografiaBernát (Cluj, str. „Cogălniceanu”, nr. 7) - nr. 2/ 15martie, nr. 3/ 1 Mai, nr. 4/ 1 Iunie, nr. 5/ 1 Iulie, nr.6/ 15 August, nr. 7-8/ 15 Septembrie;

În nr. 3/ 1 Mai 1922, pe ultima pagină apareun spumos avertisment către sindicatele restanţierecu cotizaţia faţă de editorul Minerului, UniuneaMuncitorilor din Industria Minieră: „Tragem atenţiaFilialelor cari nu sunt în curent cu dările de seamăfaţă de Centrală, că nu vor mai primi foaia: Minerul,Bányamunkás, Bergarbeiter până nu se vor pune încurent”. Anunţul confirmă faptul că Minerul apăreaîn trei limbi (română, maghiară şi germană) şi cădistribuţia se făcea prin filialele Uniunii.

1923. Anul VUnul dintre anii plini pentru Minerul, din

moment ce au apărut 11 ediţii. Doar în aprilie nu aapărut Minerul, iar în august a apărut o ediţienumerotată dublu, 6-7/ 31 august.

Minerul nu-şi schimbă nici proprietarul-editor, nici tipografia.

Redactor-responsabil este în acest an PavelBuciuman, care, ca şi Iosif Ciser, predecesorul său,avea şi funcţie sindicală, fiind secretarul UniuniiMuncitorilor din Industria Minieră din România,proprietarul-editor al Minerului.

Nici în acest an nu au fost articole cenzurateşi nici nu apare specificat numele cenzorului.

Din Darea de seamă materială a uniunei peanul 1923 aflăm că aceasta a făcut următoarele

cheltuieli cu presa sindicală: „organul uniuneiMinerul - 47.200 lei”, „organul uniuneiBanyamunkas - 43.442 lei” şi „organul uniuneiBergarbeiter - 37.820 lei”.

1924. Anul VICu toate că în aprilie 1924 în România este

declarată starea de asediu, şi în acest an Minerulapare cu regularitate, aproape lună de lună, în afarăde luna mai (fapt pentru care ediţia următoare estenumerotată dublu, 5-6/ 30 iunie 1924).

Acelaşi editor, acelaşi redactor responsabil,aceeaşi tipografie, aceeaşi absenţă a cenzorului şicenzurii ca în anul precedent, 1923.

Consemnăm o greşeală redacţională sautipografică. Prima ediţie din ianuarie aparenumerotată, firesc, 1/ 31 ianuarie 1924. Dar şiurmătoarea ediţie este numerotată tot 1/ 31 ianuarie1924, în loc de 2/ 29 februarie 1924. Deşi au trecutde atunci 87 de ani, facem cuvenita rectificare…

1925. Anul VIIÎn acest an Minerul a apărut în 9 ediţii. Nu a

apărut în lunile mai, septembrie şi noiembrie. Deaceea, două ediţii din 1925 vor avea numerotaredublă - nr. 5-6/ 30 iunie şi nr. 11-12/ 31 decembrie.

Minerul păstrează aceleaşi date redacţionaleşi tipografice ca în 1924. Nici în acest an nu seremarcă prezenţa cenzorului şi cenzurii în paginilepublicaţiei.

În nr. 2/ 28 februarie 1925 Minerulanalizează Legea pentru ordinea publică (apărută înMonitorul Oficial din 19 decembrie 1924), din careaflăm că şi în februarie mai era încă în vigoare stareade asediu declarată în aprilie 1924.

1926. Anul VIIIÎnceput mai ezitant în primele luni ale anului

1926. Minerul nu apare în februarie şi aprilie, ediţiadin 31 martie 1926 fiind numerotată 2-3. Din mai,Minerul apare cu regularitate, în cel de-al VIII-leaan de apariţie, lună de lună.

Acelaşi Pavel Buciumean este redactor-responsabil, tot Uniunea Muncitorilor Mineri dinRomânia este proprietarul-editor al Minerului,redacţia şi administraţia publicaţiei aflându-se laCluj, pe Calea Victoriei, nr. 59.

Începând cu nr. 6-7/ 15 iulie 1926, Minerulschimbă Tipografia Bernát cu Gutenberg (unde maitipărise şi alte ediţii), aflată tot în Cluj, pe CaleaVictorie, nr. 38, la 21 de… numere de redacţie.

Nicio ediţie apărută în acest an nu estecenzurată şi nici nu apare numele cenzorului pevreuna. Însă, începând cu ediţia nr. 5/ 1 iunie din1926, Minerul va avea aplicată pe prima pagină,deasupra datei de apariţie, o ştampilă albastră:„Imprimat legal”. Nu avem de unde ştii dacă aceastăştampilă nu era cumva şi un subterfugiu pentru ocenzură mascată.

Pentru editarea Minerului, editorul-proprietara cheltuit în acest an 62.287 lei, pentru Bányamunkás- 61.032 lei, iar pentru Bergarbeiter - 56.636 lei.

1929. Anul XIRedacţia a tipărit în 1929 (anul XI) nouă

ediţii ale Minerului, ediţiile numerotate dublu fiind:nr. 7-8/ 1 septembrie; nr. 9-10/ 1 noiembrie şi nr. 11-12/ 15 decembrie; Minerul nu a apărut în lunileaprilie, august şi octombrie. Numerotarea ediţieicare a apărut la 15 ianuarie este nemaiîntâlnită pânăacum în istoricul Minerului, deoarece este triplă şi…transanuală (acoperă şi sfârşitul anului 1928 şiînceputul anului 1929): „nrul 11 şi 12 şi 1”. Toateediţiile din 1929, tipărite la Gutenberg, l-au avut caredactor responsabil pe Eftimie Gherman, carefusese ales la sfârşitul lui 1928 şi deputat alPartidului Social Democrat

În acest an nu apare numele cenzorului şi nicinu se văd intervenţii în articole.

Reţinem din ediţia din 15 ianuarie 1929 unîndemn: „Tovarăşe miner,/ nu uita că ştiinţa e putere,şi că prin puterea ştiinţei îţi făureşti o armă mai multcu care poţi lupta cu succes contra capitaliştilor, carite exploatează fără milă. În timpul liber citeşte câtmai mult”.

Cu prilejul împlinirii a 10 de la apariţieMinerului, în nr. 6/ 1 Iulie 1929 este publicat unarticol omagial, Jubileul Minerului, scris probabil deEftimie Gherman, din care aflăm istoricul acesteisingulare şi constante publicaţii:

„Gazeta noastră este în sărbătoare. La 15iunie anul acesta s’au împlinit zece ani dela primaapariţie a „Minerului”, ca organ al Uniuneimuncitorilor din industria minieră din România.

Este pentru noi un prilej fericit de a neîntoarce privirile, spre trecut, spre cei zece ani delupte, de sacrificii, de înfrângeri sau de victorii, -căci istoria „Minerului” este una cu istoriascormonitorilor din adâncurile pământurilor, delaanii de după unire încoace.

Până la desmembrarea monarhiei austro-ungare şi alipirea Ardealului la vechiul Regat,sindicatele de mineri din Transilvania şi Banat eraualăturate Uniunei dela Budapesta. După revoluţie,după 1918, ele rămaseră izolate. În vechiul Regat nuexistau organizaţii de muncitori mineri centralizatela vreo Uniune.

Dar un grup de vechi tovarăşi, în frunte curegretatul nostru Iosif Cizer, care-şi doarme somnulde vechi sub cripta din Ocna de fer, au luat iniţiativade reorganizare în sindicate a muncitorilor dinBanat şi Transilvania şi mai târziu le-au întrunit -împreună cu cele cari deja existau de pe vremeavechei Ungarii - într’o conferinţă comună la Sibiu.Acolo s’au pus bazele Uniunei muncitorilor mineri,Uniunei noastre de azi, care şi ea îşi va sărbători latoamnă jubileul celor zece ani de încordatăactivitate.

Însă înainte de ţinerea acelui congres dinSibiu, ba chiar înainte de convocarea lui, la 15 iunie1919, apăruse primul număr din „Minerul” în limbaromână, cu suplimentele: „Bányamunkás” în limbamaghiară şi „Bergarbeiter” în limba germană.

La început apăruse de două ori pe lună, maitârziu însă şi-a fixat apariţia odată pe lună. A avut oapariţie regulată. De ani de zile muncitorii mineridin toate părţile ţării, minerul conştient, cel

CCeerrcceettâânndd 116633 ddee eeddiiţţ ii ii ,, aamm aaff llaatt

IIssttoorr ii ii llee eeddii ţţ ii ii lloorr nneecceennzzuurraatteeaallee MMiinneerruu lluu ii

Page 18: Ziarul Vaii Jiului - nr. 820 - 4 noiembrie 2011

PRĂVĂLIA CU ISTORIIVIvineri, 4 noiembrie 2011

organizat de Uniunea noastră, primeşte în fiecare lună „Minerul”, - foaia careaduce o rază de lumină, bucurie şi de speranţă în bordeiul, în căsuţa mică şisărăcăcioasă a minerului din Valea-Jiului, din Banat, din Munţii Apuseni, dinregiunea Baia-Mare sau de pe plaiurile îndepărtate ale Someşului.

Pentru robii cari sfârtecă pântecul pământului răbdător, pentru robiicari scot cărbune, sare sau aur greu din adâncurile nepătrunse, spre desfătareaciocoilor, pentru robii cari asudă goi şi flămânzi în subteranele minelorucigătoare, „Minerul” le-a fost şi le este hrană dumnezeiască şi o îmbărbătare.

O îmbărbătare nu pentru supunere oarbă la cele voite de boieri, oîmbărbătare nu pentru răbdare, ci pentru luptă. „Minerul” i-a chemat, acumzece ani, întâiaş dată la viaţă şi luptă. „Minerul” le-a adus vorbe de curaj şimângâiere, „Minerul” le-a spus adevărul şi i-a convins că au un viitor de aur,un viitor în care ei nu vor mai fi robi, iar boierii nu vor mai fi boieri.

Lună de lună, „Minerul” a pătruns în bordeele muncitorilor trudiţi decazna grea din mine şi a adus cu el lumina. Le-a luat apărarea. S’a luat la harţăcu exploatatorii. Le-a dat minerilor credinţă. A luptat şi a suferit cu ei.

A suferit pentru că a fost mult prigonit. În zece ani de grele lupte, nuodată a fost oprit de cenzură, nu odată a fost ciopârţit de aceeaşi cenzurămârşavă a ciocoilor. Aproape fiecare număr apărea cu coloane albe în caretrebuiau să fie cuvintele de îndemn către voi, cuvintele puse la oprelişte de ceicari vă ţin sub jug... Toate luptele muncitorilor mineri din ţară, toate dreptelecereri ale muncitorilor din oropsita Vale a Jiului, din Anina, din Crişcior şi ţaraMoţilor, din Baia Mare, salinele Statului şi din ţara Bârsei, toate au fost apărateîn paginile acestei gazete muncitoreşti.

S’au scurs zece ani de lupte grele. Ochii noştri îndreptaţi spre acesttrecut de jertfe privesc cu încrede în viitor.

Suntem tari şi suntem conştienţi. Azi ne sprijinim pe încrederea miilor demuncitori mineri cari ne-au ajutat în lupte şi cari primind acest număr al„Minerului” în sărbătoare ştiu că dacă vor continua lupta vor cuceri victoriacea mare, care le va aduce lor sau copiilor lor dreptatea şi libertatea.

Pentru „Minerul” este o adâncă mulţumire dacă muncitorii îl preţuesc,îl iubesc şi îl răspândesc. El nu le cere nimic altceva decât încredere şisolidaritate. Este mulţumit dacă toţi muncitorii mineri din ţară se vor deştepta,îşi vor cunoaşte interesele şi se vor organiza.

Acum, la împlinirea celor zece ani de apariţie, să strigăm cu toţii:Trăiască „Minerul”!Trăiască lupta noastră de desrobire!”.Din Darea de seamă materială a Uniunii Muncitorilor din Industria

Minieră din România pe anul 1929 aflăm şi care au fost fondurile alocateorganelor sindicale de presă: Minerul - 89.992 lei, Bányamunkás - 68.761 lei şiBergarbeiter - 55.190 lei.

Anul 1930. Anul XIIDin punct de vedere al apariţiilor, anul 1930 (anul de apariţie XII) este

unul bun pentru Minerul. Apar 11 ediţii, doar în februarie Minerul nu a apărut,drept pentru care ediţia din 1 martie a fost numerotată dublu, nr. 3-4.

Acest an aduce pentru Minerul o schimbare, care nu este nici de formă,nici de conţinut, nici de redactor-responsabil (tot Eftimie Gherman realizeazătoate ediţiile din 1930), nici de proprietar-editor (aceeaşi Uniune a MuncitorilorMineri din Industria Minieră din România), nici de tipografie Gutenberg (dinCluj), ci de… localitate.

Întrucât nr. 1 al Minerului a apărut chiar la 1 ianuarie 1930 e foarteprobabil ca acesta să fi fost tipărit în decembrie 1930. Din caseta redacţională aprimului număr aflăm că redacţia şi administraţia Minerului se afla tot în Cluj,la nr. 59 de pe Calea Victoriei. Însă pe ultima pagină citim o atenţionare…imperativă a Secretariatului Central al Uniunii Muncitorilor din IndustriaMinieră din România: „Atenţiune! Aducem la cunoştinţa comitetelor deconducere a filialelor, cât şi a membrilor Uniunei noastre, că începând cu 1Ianuarie 1930, Uniunea şi-a mutat sediul din Cluj LA BUCUREŞTI. Deci, înviitor, toate scrisorile, dările de seamă, sumele de bani, telegramele, etc. se vortrimite la adresa Uniunei în Bucureşti, Str. Izvor, nr. 37”. Prin urmare, dacăUniunea s-a mutat de la Cluj la Bucureşti, musai ca şi organul de presă alacesteia, Minerul, să-şi schimbe sediul redacţiei.

Probabil şi din cauza acestei mutări nu apare ediţia din februarie. În ediţianr. 2-3/ 1 martie 1930 obişnuita adresă a redacţiei din Cluj este înlocuită cu„Redacţia şi administraţia, Bucureşti, Strada Izvor, No. 37”. Semn clar căMinerul s-a mutat de la Cluj la Bucureşti. Totuşi, legătura cu Ardealul aMinerului nu a fost ruptă definitiv, deoarece acesta este tipărit în 1930 tot laTipografia Gutenberg din Cluj.

Pe pagina 6 a Minerului citim un „promo” la publicaţiile socialiste:„Tovarăşi mineri! Ştiinţa e putere, iar puterea e forţă! Pentru a vă înmulţicunoştinţele voastre şi a face armă de luptă din ştiinţa voastră: citiţi ziarele şirevistele socialiste!”.

Din august 1930, Minerul renunţă la Tipografia Gutenberg, ediţia nr. 8/15 august fiind tipărită la Tipografia Munca Grafică, de pe str. Câmpineanu dinBucureşti, ocazie cu care Minerul îşi schimbă şi „look”-ul, paginaţia fiind maivie, iar titlurile rubricilor mai atractive.

În ultima lună a anului, Minerul îşi schimbă din nou tipografia, ediţia nr.12/ 25 decembrie este tipărită la Institutul de Arte Grafice „Presa” din Bucureşti.

1931. Anul XIIIChiar dacă în 1931, an de criză economică, Minerul a intrat în al XIII-

lea an de apariţie neîntreruptă, cifra 13 a fost cu… noroc (bun), deoarece auapărut 10 ediţii, dintre care două numerotate dublu: nr. 9-10/ 1 noiembrie şi nr.11-12/ decembrie; în lunile iunie, septembrie şi octombrie nu a fost tipărită nicioediţie. În luna mai au fost tipărite două ediţii (nr. 5/ 1 mai şi nr. 6/ 25 mai).

În 1931, Minerul a fost tipărit la Institutul de Arte Grafice „Presa”Bucureşti. De remarcat că, faţă de anii precedenţi, pe parcursul întregului an1931 nu mai apare niciun nume de redactor-responsabil.

Uniunea muncitorilor din industria minieră din România a alocat în 1931,pentru editarea publicaţiilor sale: 72.627 lei - Minerul, 66.090 lei - Bányamunkásşi 55.992 lei - Bergarbeiter.

1932. Anul XIVÎn acest an, criza economică se resimte şi asupra Minerului, din moment

ce acesta apare doar în 6 ediţii, numerotate astfel: nr. 1/ ianuarie; nr. 2/ februarie;nr. 3-4/ martie-aprilie; nr. 5/ 1 mai; nr. 6-7-8/ august; nr. 9-12/ decembrie.Aceeaşi tipografie Presa din Bucureşti, acelaşi anonimat redacţional, aceeaşilipsă a cenzurii.

În 1932, proprietarul-editor, Uniunea Muncitorilor din Industria Minierădin România, a susţinut editarea Minerului cu 50.601 lei, Bányamunkás - 37.038lei şi Bergabeiter -39.584 lei.

1933. Anul XVTot 6 ediţii, la fel ca şi în anul precedent, a reuşit Minerul să scoată pe

piaţă şi în 1933: nr. 1-3 aprilie, nr. 4-5/ mai, nr. 6/ iunie, nr. 7/ iulie, nr. 8-9/octombrie, nr. 10-11/ decembrie. Şi în acest an sunt menţinute aceleaşi„obiceiuri” din ultimii doi ani: anonimatul redactorului-responsabil şi tipografiaPresa. Nu se remarcă nicio intervenţie „la vedere” a cenzurii.

În raportul activităţii secretariatului Uniunii Muncitorilor din IndustriaMinieră din România pe 1933, se aminteşte că cea mai importantă activitate auniunii „este desigur apariţia constantă a gazetei Minerul în 3 limbi”. Tot dinraport aflăm un lucru foarte important pentru o publicaţie: tirajul anual. Astfel,în 1933, cele 3 ediţii (în limbile română, maghiară şi germană) au apărut într-untiraj de 57.007 exemplare, după cum urmează: Minerul - 28.084 exemplare(cheltuieli de editare - 70.890 lei) Bányamunkás - 16.676 exemplare (34.240 lei)şi Bergarbeiter - 12.247 exemplare (30.656 lei). „Tipăritul şi expediţia gazeteinoastre oficioase au costat 135.795 lei”, se mai specifică în raport. Dacăîmpărţim numărul de exemplare din Minerul - 28.084 - la cele 6 ediţii câte auapărut în 1933, reiese un tiraj/ ediţie de 4.680 de exemplare. Un tiraj apreciabil,dacă ţinem cont că în 2011 orice săptămânal, care apare în Valea Jiului, are untiraj/ ediţie de… maxim 500 de exemplare. Mai notăm că un exemplar dinMinerul costa 3 lei.

1934. Anul XVIFaţă de ultimii 2 ani, Minerul apare cu două ediţii mai multe, în 8 ediţii:

nr. 1/ ianuarie; nr. 2-3/ martie; nr. 4-5/ mai; nr. 6/ iunie; nr. 7-8/ august; nr. 9-10/octombrie; nr. 11/ octombrie; nr. 12/ decembrie.

Şi în acest an Minerul este tipărit tot la Tipografia Presa din Bucureşti,în nicio ediţie nefiind precizat numele redactorului-responsabil. Nici în 1934,nu se observă intervenţia cenzurii. Dacă Minerul a scăpat de cenzură, nu acelaşi lucru îl putem spune despre „tovarăşa” lui, gazeta Lumea Nouă. Nr. 1/ianuarie 1934 al Minerului ne relatează despre problemele grave cu care s-aconfruntat în ianuarie Lumea nouă: „Lumea nouă, gazeta partidului socialdemocrat, a fost suspendată la începutul lunii ianuarie, pe termen nelimitat,pentru motive ce au rămas necunoscute, căci foaia trecuse prin cenzură. Dardacă motivul suspendării n-a fost comunicat, el n-a fost greu de bănuit: însituaţia de azi nu convine liberalilor existenţa unui ziar de curaj, de atitudinenetă şi de protest permanent, aşa cum a fost totdeauna Lumea Nouă.Suspendarea s-a făcut cu sigilarea redacţiei ziarului şi postarea de santinele lauşa redacţiei. După o săptămână, în urma protestului făcut de partid, s-a revenitasupra suspendării, dar cu o condiţie grea: să nu se mai întrebuinţeze în ziarcuvântul tovarăş. Evident, Lumea Nouă n-a putut accepta această condiţie, dinmotive de demnitate pentru mişcarea noastră, căci oricare ar fi situaţia din ţarăşi situaţia politică, noi, muncitorii, suntem liberi să ne intitulăm între noi cum

Page 19: Ziarul Vaii Jiului - nr. 820 - 4 noiembrie 2011

PRĂVĂLIA CU ISTORII VIIvineri, 4 noiembrie 2011

vrem şi nu putem fi siliţi… să ne domnim. Înconsecinţă, Lumea Nouă a refuzat să mai apară, aşacă, în cele din urmă, comandamentul a revenit şiasupra acestei condiţii. La 28 ianuarie Lumea Nouăa reapărut şi-şi continuă apariţia în mod regulat(…)”. Un episod relevant pentru situaţia preseisocial-democrate, muncitoreşti, din care aflăm căcenzura nu dormea, ci, din când în când, mai…suspenda. Probabil, tovarăşii de la Minerulasimilaseră mai bine lecţia cenzurii, din moment cenicio ediţie nu le fusese suspendată în anul 1934.

1935. Anul XVII8 ediţii au văzut lumina tiparului şi în 1935 la

aceeaşi Tipografie Presa din Bucureşti: nr. 1/ianuarie; nr. 2-3/ februarie-martie; nr. 4/aprilie; nr. 5/1 mai; nr. 6/ iunie; nr. 7-8/ iulie-august; nr. 9/septembrie; nr. 10-12/ octombrie-decembrie. Pe niciuna dintre ediţii nu este menţionat numeleredactorului-responsabil. Şi în acest an, Minerul aştiut să evite foarfecele cenzurii.

La 2 iunie 1935 are loc la Bucureşti oîntrunire a Consiliului General al Partidului SocialDemocrat, la care participă şi reprezentanţiiuniunilor sindicale filo social-democrate. Minerul(nr. 7-8/ iulie-august 1935) consemnează o hotărârea consiliului, din care rezultă interesul major pentrudezvoltarea presei proprii: „Una dintre cele maiimportante hotărâri este următoarea: să se facătoate sforţările pentru ca încă în cursul acestui angazeta noastră centrală, Lumea Nouă, să aparăzilnic. Nici nu mai e necesar să demonstrăm cât denecesar ar fi pentru mişcarea noastră să aibă lacentru, în Bucureşti, o gazetă zilnică, în care să neputem război cu toţi duşmanii noştri. (…) Învremurile actuale de restrişte, când stăpânirea nesugrumă libertăţile publice, prin instituirea stării deasediu, gazeta zilnică, chiar forfecată de cenzură, vaduce în fabrici şi mine, ca şi în coliba ţăranului,cuvântul nostru de încurajare la organizare şi luptăpentru izbânda finală. (…) Nici o organizaţie şi niciun tovarăş să nu pregete: Strângeţi bani pentruziarul zilnic!”. Chestiunea unui cotidian almuncitorilor este reluată în ediţia din septembrie aMinerului în articolul publicat pe prima pagină„Pentru Lumea Nouă zilnică”. Din această pledoariereţinem câteva dintre avantajele unui cotidian,valabile şi astăzi: „(…) Gazeta zilnică ajunge pemasa de lucru a oricărui ministru, a oricăruicetăţean, a oricărui om politic. Apoi, o citesc massemult mai largi de cititori, şi ceea ce trebuie cudeosebire subliniat, de cititori neîregimentaţi înmişcarea muncitorească. O campanie dusă de presanoastră săptămânală trece ca şi neobservată. Ocampanie de presă, însă, într-un ziar zilnic, poatetrezi la un moment dat atenţia masselor popularecelor mai largi”.

1936. Anul XVIIIUn an mai bun decât precedentul. 10 ediţii (faţă

de 8 în 1935): nr. 1/ ianuarie; nr. 2/ februarie; nr. 3/4aprilie; nr. 5/ mai; nr. 6/ iunie; nr. 7-8/ august; nr. 9/septembrie; nr. 10/ octombrie; nr. 11/ noiembrie; nr. 12/ decembrie.

Tot Presa din Bucureşti a asigurat serviciiletipografice. Nici în ediţiile din acest an nu se simteintervenţia cenzurii. Niciun redactor-responsabil nuîşi asumă articolele, care sunt nesemnate.

100.352 lei a cheltuit în acest an UniuneaMuncitorilor din Industria Minieră din Româniapentru editarea Minerului, 68.430 lei pentruBányamunkás şi 63.726 lei pentru Bergarbeiter.

1937. Anul XIXUn început de an nu prea bun pentru Minerul,

deoarece prima ediţie, numerotată dublu (1-2), aparedoar la 1 martie 1937. Însă, pe parcursul anului,Minerul îşi revine şi, cu excepţia lunilor august şinoiembrie, apare cu regularitate.

Ediţiile apărute până în septembrie sunttipărite tot la Tipografia „Presa”, iar de la nr. 9/septembrie Minerul este tipărit la Tipografia „Presaveche românească”. Probabil că este vorba deaceeaşi tipografie, dar cu altă „pălărie”, deoarece şi„Presa” şi „Presa veche românească” au aceeaşiadresă: str. Blănari, nr, 20, Bucureşti.

Tot de la ediţia nr. 9, pe prima pagină aMinerului apare Nicolae Deleanu ca redactor-responsabil. Reamintesc că ultimul redactor-responsabil al Minerului care fusese trecut în casetăfiind Eftimie Gherman. De altfel, Nicolae Deleanuva fi redactorul-responsabil şi al ultimelor două ediţiidin 1937: nr. 10/ octombrie şi nr. 11-12/ decembrie.

În 1937, editarea Minerului a costat 97.281lei, Bányamunkás - 64.311 lei şi Bergarbeiter -59.596 lei.

1938. Anul XX6 ediţii duble apar tot la Tipografia Presa

veche românească în acest an: nr. 1-2/ martie; nr. 3/4aprilie; nr. 5-6 iunie; nr. 7-8 iulie; nr. 9-10/ august-octombrie; nr. 11-12/ noiembrie-decembrie. Toateediţiile ale Minerului îl au ca redactor pe EftimieGherman.

În şedinţa din 23 octombrie 1938 aComitetului Central al Uniunii Muncitorilor dinIndustria Minieră din România, desfăşurată laBucureşti, s-a hotărât constituirea breslelor de mineriîn ţinuturile Timiş, Someş şi Mureş. EftimieGherman desluşeşte în pagina a IV-a a Minerului (nr.9-10/ 1938) principalele aspecte ale Legii breslelor:„Legea este vădit inspirată din legea sindicalăitaliană. Evită însă termenul de sindicat, înlocuindu-lcu acela de breaslă. După această lege, nu se vormai putea constitui în viitor bresle decât pe ţinut şinumai şi numai dacă ele vor cuprinde numai 10%din totalul lucrătorilor breslei respective din ţinut.Din breslele acestea, care sunt în principiu libere ase constitui, numai una de ţinut poate primipersonalitatea juridică, ce se va acorda prin decretregal, la propunerea ministerului muncii, cu avizulconform al Comitetului muncii. De acordareapersonalităţii juridice sunt legate drepturiimportante cu caracter de monopol. Numai breslelerecunoscute vor avea dreptul să încheie contractecolective, să stea în justiţie pentru membrii săi, săparticipe la conducerea instituţiunilor muncitoreştietc. Evident că recunoaşterea personalităţii juridicepoate fi retrasă în anumite condiţiuni şi acordatăaltor organizaţii. Breslele nerecunoscute vor rămâneasociaţiuni de fapt fără nici o putinţă de activitate.(…) Breslele recunoscute se pot constitui în uniuni înţară şi pe specialităţi (mineri, metalurgişti,funcţionari particulari etc.). Nu se admiteconcentrarea uniunilor într-un for central, aşa cume azi Confederaţia Generală a Muncii”.

Prin urmare, se constituie bresle în toate cele6 ţinuturi, unde existau sindicate de muncitorimineri: Mureş, Someş, Prut, Olt, Suceava şi Timiş(unde era arondată şi mişcarea muncitorească de laminele Văii Jiului).

După această modificare legislativă, ediţia nr.9-10/ august-octombrie 1938 a Minerului este ultimacare are trecută pe frontispiciu precizarea - „organulUniunei Muncitorilor din Industria Minieră din

România”.De la nr. 11-12/ noiembrie-decembrie 1938,

Minerul devine „organul Uniunei breslelormuncitorilor din industria minieră din România”.

1939. Anul XXIRedactorul-responsabil Eftimie Gherman a

îngrijit toate cele 8 ediţii ale Minerului apărute în1939: nr. 1-4/ ianuarie-aprilie; nr. 5/ 1 mai; nr. 6/ 15mai; nr. 7/ iulie; nr. 8/ august; nr. 9-10/ septembrie-octombrie; nr. 11/ noiembrie; nr. 12/ decembrie.Tipografia a rămas neschimbată: „Presa vecheromânească” din Bucureşti.

Prin Decretul Regal No. 1052, publicat înMonitorul Oficial nr. 65/ 17 martie 1939, serecunoaşte personalitatea juridică a breslelor demineri din mai multe ţinuturi, printre care şi Timiş(de care aparţineau şi lucrătorii mineri din ValeaJiului).

Pentru prima dată în România estesărbătorită şi de oficialităţi Ziua Internaţională aMuncii, 1 Mai. Când la Bucureşti are loc CongresulGeneral al Breslelor.

Înaltul Decret Regal No. 2845, publicat înMonitorul Oficial Nr. 165 / 20 iulie 1939, acordăpersonalitate juridică Uniunii breslelor de muncitorimineri din România, cu sediul în Bucureşti.

Page 20: Ziarul Vaii Jiului - nr. 820 - 4 noiembrie 2011

PRĂVĂLIA CU ISTORIIVIII vineri, 4 noiembrie 2011

CMYK

La început a fostCalendarul GraiulMuncitorimii

În decembrie 1924, laPetroşani, a apărut primulalmanah şi, după ştiinţa noastră,singurul redactat şi tipărit înperioada interbelică în ValeaJiului. Se numea CalendarulGraiul muncitorimei 1925, fiindtipărit la Tipografia CentruluiSindicatelor Naţionale Române,situată chiar în Petroşani.

Calendarul Mineruluipe anul 1935

Poate doar vreun numerolog distrat să fi programat următoarea apariţie aunui calendar sindicalo-mineresc exact peste 10 ani de la data apariţieiCalendarului Graiul Muncitorimii. La sfârşitul anului 1934, publi caţia Minerulîi punea în gardă pe ortaci, să nu rateze cumva taman Calendarul Minerului peanul 1935.

Calendarul Minerului pe anul 1935 are un format de buzunar, bine tipărit,ilustrat şi structurat. A văzut lumina la Tipografia Cooperativă Litera dinBucureşti, Calea Plevnei 46 (Tel. 3—49-69; să nu încercaţi să sunaţi, deoarecenumărul a fost valabil în 1935). Edificatoare pentru momentul apariţiei esteprefaţa semnată, neutru, redacţia: Uniunea munci to rilor din industria minierădin România a împlinit, în cursul anului 1934, cincisprezece ani de existenţă.Înfiinţată în primăvara anului 1919 la Sibiu, unde era şi sediul guvernuluiprovizoriu al Ardealului, Uniunea noastră – care purta pe atunci numele de„Uniunea muncitorilor mineri şi topitori”- a trăit 15 ani de luptă şi frământări,a cunoscut perioade de glorie şi epoci de prigoană, dar a răzbătut peste tot, aînvins greutăţi venite din afară ca şi – rar – din propriile ei rânduri, a adusfoloase extraordinar de mari membrilor ei din toate sindicatele afiliate, şi seprezintă astăzi consolidată, normalizată, puternică numericeşte şi bucurându-sede prestigiu moral pretutindeni. Cincisprezece ani de luptă înseamnă o datăcare merită să fie reţinută. Şi, desigur, dacă vremurile n-ar fi fost atât de vitregi,dacă ravagiile şomajului şi lipsurilor de tot felul pe care le îndură proletariatulminier n-ar fi fost atât de mari, cei 15 ani de existenţă ar fi fost serbaţi de Uniuneşi de întreaga muncitorime minieră cu totul altfel şi cu fastul cuvenit. Uniuneanoastră se mulţumeşte, însă, cu editarea acestei lucrări. Calendarul Mineruluiapare pentru prima dată în ţara românească şi avem convingerea că, întimpurile acestea, nici nu s-ar fi găsit un mijloc mai potrivit pentru aniversareacelor 15 ani de activitate. Calendarul Minerului este o carte folositoare tuturorminerilor din industria minieră şi sperăm că va fi primit bine şi cu toatădragostea, ceea ce va fi şi pentru noi o încurajare ca de acum încolo, în fiecarean, Calendarul Minerului să apară regulat, din ce în ce mai bogat, maiinteresant, mai instructiv, pentru dezvoltarea minţii şi sufletului minerului, careare nevoie de multă lumină, după atâta întuneric din fundul galeriilor.

Mai consemnăm faptul că speranţa editorului de a apărea în fiecare an s-amaterializat 4 ani, Calendarul Minerului apărând în 1935, 1936, 1937 şi 1938.

Din cuprinsul celor 148 de pagini: Cum se vorbeşte la adunări, De cesuntem noi internaţionalişti? (Uniunea fiind afiliată Internaţionalei), Cele maimari catastrofe miniere, Drepturile suplimentare ale muncitorilor din industriaminieră la fondurile de pensii miniere, Lampa de siguranţă, Dacă n-ar fi fostrăzboi, Parcă aş fi de o mie de ani – un poem de A. Cotruş, Zăcămintele minieredin România, Sindicate şi partid etc.

Calendarul Minerului pe anul 1936Acelaşi format de buzunar îl păstrează şi în acest an Calendarul

Minerilor pe anul 1936. Este schimbată Tipografia Cooperativă Litera dinBucureşti cu Institutul de Arte Grafice Presa Bucureşti (str. Blănari, 26), undeera tipărit şi Minerul. Editor: Uniunea Muncitorilor din Industria Minieră dinRomânia. Preţ: 20 de lei.

Calendarul este deschis cu o Prefaţă, semnată neutru redacţia, din careaflăm, printre altele, cum a fost primit primul calendar şi eforturile Uniunii de a

subvenţiona acest demers editorial: „Anul trecut Calendarul Minerului a apărutpentru prima dată în ţara noastră cu ocazia împlinirii a 15 ani de la înfiinţareaUniunei muncitorilor din industria minieră din România. Primirea ce i s-a făcutCalendarului pe 1935 a fost satisfăcătoare. Redactat în trei ediţii aparte:româneşte, ungureşte şi nemţeşte, şi cu material diferit şi foarte instructiv, el afost de un real folos membrilor noştri. Foarte adesea am avut ocazia să vedemcu mulţumire cum, până la sfârşitul anului ce s-a scurs, numeroşi tovarăşipurtau asupra lor, în buzunar, Calendarul, primul nostru calendar, ca pe unadevărat obiect de preţ, folositor şi îndrumător în fiecare zi. Utilitatea de carea dat dovadă calendarul din anul trecut ne-a îndemnat să tipărim acumCalendarul Minerului pe 1936. Uniunea noastră face adevărate sacrificiimateriale pentru a pune la îndemâna membrilor ei această cărticică deînsemnări zilnice (se referă la faptul că la începutul Calendarului, alăturat paginiicu calendarul pe o lună se afla o pagină goală pentru însemnări - n.a.), cunoştinţicalendaristice şi ştiinţă profesională, căci valoarea materială a unui exemplardin Calendarul de faţă întrece simţitor preţul de vânzare. Totuşi nu ne dămînlături de la aceste sacrificii materiale, în convingerea că ele vor fi cuprisosinţă răscumpărate prin foloasele morale ale membrilor noştri şi aleUniunei însăşi. Suntem siguri că de data aceasta Calendarul Minerului va fi şimai bine primit cu toată dragostea, ceea ce va fi pentru noi o obligaţie ca înfiecare an să tipărim regulat Calendarul, din ce în ce mai bogat, mai instructiv,mai interesant, pentru desfătarea minţii şi sufletului minerilor”.

Semnalăm din cuprins: Săpaţi mineri (poezie de George Lesnea),Activitatea Uniunei noastre în anul 1935, Fluctuaţia numărului membrilorUniunei în anii 1932-1935, Societatea viitoare, Împotriva alcoolismului, Imnulminerilor, Literatura noastră, Scrisoarea unui lucrător în mină (poezie de LiviuBratoloveanu).

Calendarul Minerului pe anul 1937Şi în acest an calendarul respectă arhetipul ediţiei din 1935. Spicuim

câteva titluri din sumarul bogat al Calendarului Minerului pe anul 1937: Miner(poezie de B. Montana), Activitatea Uniunii noastre în anul 1936, Din viaţamuncitorilor minieri (de Petru Mihăilă), Organizarea acţiunii sindicale moderne,Minerii din Ostrava (poezie de Petre Bezruop), Conducerea Uniunii noastre,Relaţiile dintre sindicate şi partid (de Lotar Rădăceanu), De când se exploateazăcărbunii în România, Cât sunt de mari şi de mici cifrele, Pensia de invaliditate(de I. Zandbanc), Imn proletar (de Vanda Mihail), Cântec de brazdă (poezie deFlorea Al. Creţeanu), Ajutoarele pe care le plăteşte Uniunea noastră.

Calendarul Minerului pe anul 1938Acelaşi sumar diversificat, axat pe chestiunile breslei şi pe… literatură,

în ultima ediţie a Calendarul Minerului, cea pe anul 1938: Miner (poezie de V.Cristian), Situaţia Uniunei noastre în 1937, La 600 m sub pământ, Sindicalismpe teren, Moş Curaj, Accident şi pensie de accident (de I. Zandbanc, avocat),Ajutoarele pe care le plăteşte Uniunea noastră.

În ediţia următoare:Cine au fost ortacii Minerului!

11993355--11993388.. OO rreeuuşşiittăă eeddiittoorriiaallăă::

CCaalleennddaarree llee MMiinneerruu lluu ii


Recommended