Din informaţiile pe care le prezentăm, înexclusivitate, în ediţia de astăzi a cotidi-anului nostru, rezultă fără echivoc faptulcă numita Claudia Simona Olteanu, aso-ciat unic la SC Visul Imaginaţiei SRL, şiNicu Olteanu, administratorul societăţii,au determinat insolvenţa firmei şi şi-auînsuşit bunuri mobile şi imobile din patri-moniul acesteia cu scopul de a se sus-trage de la plata unor obligaţii colosalecătre bugetul de stat şi intenţia vădită cabunurile să nu fie executate silit. Statul afost păgubit în repetate rânduri cu sumecolosale, în special prin neînregistrareaîn contabilitate a unor facturi de valoriexorbitante, de ordinul mili-ardelor de lei vechi. Deşi vorbimde fraude şi complicitate lafraude, imperiul de vis al fami-liei Olteanu prosperă. Com-plexul Casa de vis / Castelul devis este locul preferat alpoliţiştilor care ar fi trebuit săancheteze, nu să asiste la unşpriţ de vară aceste operaţiunifrauduloase, de coşmar.

Planul a fost probabil ticluit de familiaOlteanu încă de la finele anului 2009,când VISUL IMAGINAŢIEI S.R.L figura înevidenţele DGFP Hunedoara cu o datorieîn sumă de 983.755,00 lei, datorie pen-tru care, prin decizia nr. 1000/2010, or-ganul fiscal a acordat o amânare deplată pe o perioadă de 6 luni.Ulterior obţinerii amânării, societateanu şi-a respectat obligaţiile asumate, astfel că - ladata de 24.02.2010 - s-a emis o nouă decizie, prin

care prima decizie şi-a pierdut valabilitatea.De aici începe dezmăţul. La data de 22.01.2010, ceidoi (administrator şi asociat, soţ şi soţie) auîncheiat la Biroul Notarului Public Mărginean Grigore– Adrian din Lupeni un contract de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 345, prin care unimobil deţinut de societate a fost înstrăinat cătreadministratorul Nicu Olteanu, la valoarea de1.800.000 de lei noi, în compensarea sumei datorateadministratorului N.O., ca urmare a creditării socie-tăţii potrivit situaţiei analitice nr. 1731 din31.12.2009. S-a menţionat, de asemenea, că socie-tatea datorează acestuia, suplimentar, suma de1.272.000 lei. Vorbim, vă reamintim, de lei noi.Din verificările efectuate rezultă că, la data de17.03.2010, operaţiunea de dare în plată nu era în-registrată în evidenţa contabilă a firmei, iar aceastanu a putut prezenta balanţa de verificare întocmită

la 31.01.2010, aspecte care denotă sustragereaVISUL IMAGNAŢIEI S.R.L de la plata obligaţiilor la

bugetul general consolidat al statului.Obligaţiile fiscale ale SC Visul Imaginaţiei faţăde Direcţia Generală a Finanţelor PubliceHunedoara erau certe, lichide şi exigibile, as-pect necontestat de aceasta. De altfel, la mo-mentul stabilirii unor obligaţii fiscalesuplimentare în sumă de 760.791 lei, prinomiterea înregistrării unor facturi în contabili-tate, societatea a decis să procedeze la actede transfer al bunurilor din patrimoniul soci-etăţii în patrimoniul personal al lui Nicu Ol-teanu.Analizând speţa, orice avocat de inteligenţămedie vă poate spune că, în ce priveştefrauda debitorului, respectiv condiţia ca debi-torul să fi avut cunoştinţă despre rezultatulpăgubitor al actului, faţă de creditor – în cazulnostru DGFP Hunedoara, şi această condiţieeste îndeplinită.Visul Imaginaţiei SRL a înstrăinat un bun imo-

bil din patrimoniul societăţii către o persoană fizică,respectiv administratorul acesteia, în condiţiile încare, la data înstrăinării, ianuarie 2010 figura cuobligaţii restante la bugetul general consolidat alstatului, cu suma de 983.755 lei.Bunul a fost dat în plată, iar datoriile către bugetnu au fost achitate. De observat este că darea înplată s-a făcut de către debitoarea SC Visul Imagi-naţiei SRL, reprezentată de asociatul unic ClaudiaSimona Olteanu şi administratorul Nicu Olteanu,dobânditor fiind acelaşi administrator.Prin urmare, administratorul şi-a dat sieşi bunul, ig-norând datoriile către stat şi având evidentreprezentarea rezultatului păgubitor al treceriibunului din patrimoniul societăţii în patrimoniulpersoanei fizice, prin eludarea plăţii datoriilor lastat.Prin scoaterea acestui bun din patrimoniul firmei,

DGFP Hunedoara i s-a produs un preju-diciu, deoarece bunurile asupra căroras-a instituit garanţia pentru creanţeleurmărite la plată şi majorările de în-târziere s-au diminuat, reprezentânddoar 40% din această valoare, aşa cumrezultă şi din decizia de comunicare apierderii valabilităţii amânării la plată.Diminuarea acestei valori a garanţiilors-a realizat tocmai prin ieşirea dinpatrimoniu a imobilului dat în plată,imobil de o valoare considerabilă.Creanţa DGFP era purtătoare dedobânzi şi penalităţi, cuantumul eicrescând pe măsura neachitării, iar so-cietatea - aşa cum rezultă din actul dedare în plată - ar mai fi datorat admini-stratorului Nicu Olteanu şi suma de1.272.999 lei, ceea ce înseamnă căbunurile societăţii nu ar fi pututacoperi, prin valorificarea lor, cre-anţele cunoscute. De altfel, şi alte

bunuri ale societăţii au ajuns în proprietatea admini-stratorului Nicu Olteanu, respectiv un număr de 7bunuri imobile în valoare de 3.370.000 lei şi 15bunuri mobile, mijloace de transport, care foloseaunemijlocit îndeplinirii obiectului de activitate pentrucare s-au semnat facturi, în valoare de 187.000 lei.Este îndeplinită astfel şi condiţia complicităţii lafraudă a terţilor cu care debitorul a încheiat actulcâtă vreme cea mai mare parte a bunurilor soci-etăţii au ajuns în posesia administratorului.În consecinţă, se poate aprecia că societatea VisulImaginaţiei şi-a creat sau şi-a accentuat starea deinsolvabilitate.Această împrejurare este probată cu prisosinţă defaptul că debitoarea, prin asociatul său - soţia ad-ministratorului, a solicitat la scurt timp după în-străinarea imobilului, intrarea în procedurasimplificată a insolvenţei admiţând, în consecinţă,lipsa bunurilor din patrimoniul societăţii şi starea deinsolvenţă. Şi asta nu e tot.Vom reveni.

Cătălin DOCEA

CMYK

MIERCURI30 ianuarie 2013

Anul VINr. 112812 + 4 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 07:44Apus: 17:28

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului* * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

ZIARUL POPORULUICiteşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

Nu există legeîmpotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,3853 lei1$ = 3,2668 lei1₤ = 5,1356 lei

ZiarulVãii Jiului

TipardigitalCel mai bun

preţ dinjudeţ!

Transmitecererea ta de

ofertă laoffice@zvj.ro

Pentru a clădi Visul Imaginaţiei,Pentru a clădi Visul Imaginaţiei,

Omul de afaceri Nicu Olteanu & Co. au fentat statul cu untupeu de neimaginat. Şi multe zeci de miliarde de lei vechi.

Închiriez CABINET STOMATOLOGIC,complet utilat, în Uricani, zona centrală.

Preţ informativ - 300 euro.Telefon 0723144763, iagar.petru@yahoo.com.

Să fie clar: consilierii liberali nu auvotat majorarea taxelor şi

impozitelor la Petrila!

Pentru buna, corecta şi completa informare a opinieipublice, precizăm că Doiniţa Bălănesc, Zoltan Benke şiDaniela Vişănescu, reprezentanţi ai PNL Petrila înlegislativul local, NU AU VOTAT pentru majorareataxelor şi impozitelor locale.De altfel, le-ar fi fost şi imposibil ţinând cont că, dinmotive personale, dar temeinice, nu au participat larespectiva şedinţă a CL Petrila. Dar, ţin să asigur citi-torii cotidianului dvs., şi dacă ar fi participat, opiniadumnealor ar fi fost aceeaşi.

Costel AVRAMpreşedinte interimar

PNL Petrila

2 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 ianuarie 2013

www.zvj.ro

Anul trecut, la inaugurarea sediuluiJandarmeriei Montane din Straja şiîn acelaşi timp la inaugurareatelegondolei, Mircea Ioan Moloţ asusţinut că va sprijini orice demerscare vizează dezvoltarea turismuluiîn judeţ şi, implicit, în Valea Jiului.Cum peste tot în Vale s-au lansatproiecte turistice, a venit şi rândulUricaniului?

Primarul Dănuţ Buhăescu spune că nuare concret un proiect turistic şi nici nuar fi înţelept să se arunce în asemeneaproiecte până ce nu are pusă la punctinfrastructura rutieră. De oriunde dinţară la Uricani se poate ajunge doar pepatru roţi. În momentul de faţă, singuracale de acces larg utilizată este dinsprePetroşani şi Defileul Jiului, fie că vii dela Deva sau de la Gorj. Nici acest drum

nu este lin de la un capăt la altul. Pri-marul trâmbiţează de câţiva ani necesi-tatea realizării drumului spreHerculane. Promisiuni de ajutorare auvenit din multe părţi inclusiv de lajudeţ, de la Mircea Ioan Moloţ. Momen-tan, drumul este tot pe lista de aştep-tări. Senatorii Văii i-au promis ajutorulşi depunerea amendamentelor pentruobţinerea finanţării pentru acest drum. „Promisiuni am avut mereu, acum amsusţinerea senatorilor din Valea Jiului,mă bucur că amândoi mă ajută cu acestproiect, este important. Este importantnu numai pentru Uricani, este impor-tant şi pentru Lupeni, în aceeaşi mă-sură, dar din păcate de la domnuldeputat Resmeriţă nu am nicio veste.Aşteptăm acum să se stabilească buge-tul şi să vedem dacă avem noroc. Eusper să reuşim”, a spus primarul

Uricaniului.Amendamentul formulat de senatorulPP-DD sună cam aşa: „Continuarea lu-crărilor la DN 66A, Câmpu lui Neag –Herculane, din oraşul Uricani, judeţulHunedoara, în valoare de 950.000 miilei – se solicită admiterea amendamen-tului pentru continuarea lucrărilor deinvestiţii deoarece a mai rămas un tron-son de 19 km de mare dificultate, princare se face legătura între Uricani şiHerculane, deschiderea Văii Jiului cătrezona de vest a ţării şi dezvoltare eco-nomică”.Mircea Ioan Moloţ i-a promis primaruluidin Uricani ajutorul şi pentru drumulValea de Peşti- Ruşor. Un proiect în per-spectivă pe care primarul doreşte să-lvadă realizat. Fără infrastructură, nu sepoate vorbi de turism la Uricani şi niciîn alte locuri. (Alina PIPAN)

Pentru drumul spre Herculane

Dănuţ Buhăescu are susţinere senatorială

Începând cu ora 13:00, astăzi, în salade şedinţe a Casei de Cultură „Ladis-lau Schmidt” va avea loc prima şedi n -ţă ordinară din acest an a ConsiliuluiLocal Petrila. Ordinea de zi cuprinde25 de puncte. 20 sunt alocateproiectelor de hotărâri, trei puncteprezentării de rapoarte a unor insti-tuţii ce aparţin de administraţia publi -că locală, un punct este dedicatinformării privind ducerea la în-deplinire a hotărârilor consiliuluilocal pe semestrul II al anului 2012,ultimul punct este destinat, ca deobicei, întrebărilor şi interpelărilor.

19 proiecte iniţiate de primar şiunul de câţiva consilieriDintre proiectele de hotărâre careprezintă un mai mare interes pentrumajoritatea cetăţenilor petrileni amin -tim: „Aprobarea documentaţieitehnico-economice pentru obiectivul dereparaţii Stadion Lonea (obiectivreparaţii tribune)”; „achiziţionareaprestărilor de servicii pentru curăţenieşi întreţinere stadion Lonea”; „apro-barea programului anual a măsurilor

pentru prevenirea şi combaterea mar-ginalizării sociale pentru anul 2013”;„aprobarea numărului de asistenţi so-ciali ce pot fi angajaţi în anul 2013”;„aprobarea numărului de raţii ce se voracorda la cantina de ajutor social înanul 2013”; „acordarea de tichete latransportul în comun în anul 2013 pen-tru persoanele cu handicap care audomiciliu pe raza oraşului Petrila”;„aprobarea vânzării directe către S.C.General Trans S.A., cu sediul în mu-nicipiul Petroşani, strada Livezeni nr.12 jud. Hunedoara, a suprafeţei de1767 mp, teren aferent ComplexuluiComercial Mija, jud. Hunedoara”; „sta-bilirea ordinii de prioritate însoluţionarea cererilor de locuinţe şistabilirea criteriilor de repartizare pen-tru locuinţele sociale din Fondul Loca-tiv de Stat”; „aprobarea Metodologieide evaluare a activelor fixe corporaleaflate în proprietatea publică a oraşu-lui Petrila şi înregistrate în evidenţatehnico-operativă a unităţii naturale”;„aprobarea încheierii unui acord deasociere între Consiliul Local Petrila şiS.C. Leccio Luca S.R.L.”; „aprobarea

Planului de acţiune pentru lucrările deinteres local pe anul 2013 în oraşulPetrila”; „achiziţionarea serviciilor defilmare a şedinţelor de Consiliu LocalPetrila”; „modificarea art.2, 3 şi 5 dinHCL 62/ 2010 privind stabilirea domeni-ilor de activitate şi a locurilor în carecontravenienţii pot presta activităţi înfolosul comunităţii”; „aprobarea docu-mentaţiei tehnico-economice pentruobiectivul: Confecţionat mese şi scaunepentru Căminul Cultural Cimpa şiCăminul Cultural Jieţ”; „aprobareadocumentaţiei tehnico-economice pen-tru obiectivul: Reparaţie scări Bră-tianu”; „aprobarea documentaţieitehnico-economice pentru obiectivul:Reparaţii gard, magazie şi branşamentapă la CT – din oraşul Petrila”; „apro-barea documentaţiei tehnico-economi -ce pentru obiectivul: reparaţii instalaţiiîncălzire secţia fizioterapie – SpitalPetrila”; „acordarea titlului deCetăţean de Onoare al oraşului Petriladomnului Dobrică Marcel Nicolae” (ini -ţiatori consilierii Cornel Preda, IonelScărişoreanu, Marius Heljiu, DanielaVişănescu şi Vasile Jurca).Cu excepţia unui singur proiect dehotărâre, toate celelalte proiecte suntiniţiate de primarul Ilie Păducel.

Corneliu BRAN

Astăzi, la Petrila, prima şedinţă ordinară a consiliului local:

25 de puncte pe ordinea de zi

PetroşaniUn şofer de autoutilitarăeste căutat după ce aacroşat mâna unei domnişoare în trafic

Ieri, în jurul orei 10:00, o dom-nişoară, Olimpia, de 18 ani, se în-drepta spre liceu. Mergea din Coloniespre oraş. La un moment dat, pestrada Anton Pann, un automobil atrecut pe lângă ea.

Se ştie că în acea zonă străzile sunt în-guste, iar iarna, cum sunt pline de ză-padă, nu mai ştii pe unde să testrecori. Aşadar, nu-i de mirare cătânăra a fost acroşată de oglinda uneiautoutilitare. Şoferul a observat că aatins mâna fetei şi a oprit să o întrebedacă o doare ceva, dacă a suferit vreoleziune. Olimpia a negat şi au plecatamândoi mai departe, fata la şcoală,şoferul la muncă. Ajunsă la liceu, adolescenta a începutsă se simtă din ce în ce mai rău. Odurea tare mâna. Ştiind că este dincauza faptului că a fost acroşată deautoutilitară, fata a mers la PoliţiaPetroşani, de unde a fost condusă laSpitalul de Urgenţă Petroşani, unde i s-a stabilit diagnosticul „contuzie cotstâng”, fără a necesita internarea.Poliţiştii au demarat cercetări în acestcaz pentru a stabili cauzele şi împre-jurările în care s-a produs accidentul.Poliţiştii fac apel la posibilii martorioculari sau chiar la conducătorul autoîn cauză pentru a se prezenta la sediulPoliţiei municipiului Petroşani şi a oferidetalii în legătură cu circumstanţeleproducerii evenimentul rutier. Autoutili -tara dată în urmărire cetăţenească estealbă.Nu sunt puţine cazurile în care un şofera acroşat o persoană sau un copil carei-a sărit în faţă, a oprit şi s-a asiguratcă totul este în regulă cu cel lovit şi cănu este nevoie de intervenţia altor au-torităţi. Cu toate acestea, ulterior s-autrezit cu poliţia pe cap şi cu cercetarepentru lovire din culpă. Tocmai deaceea, cu toate insistenţele persoaneivătămate, este mai bine să mergeţi lapoliţie, domnilor şoferi.

Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 ianuarie 2013 3ACTUALITATE

www.zvj.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIEREpentru

OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101)Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni,dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pen-tru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice.Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecţieiSociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela PopescuTelefon: 0254.546071, 0731.010762

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. PetroşaniPetroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330

ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

Ieri, după amiază, Biroul Perma-nent al organizaţiei municipaleVulcan a PSD a avut programată oşedinţă. Membrii acestuia nu s-austrâns doar aşa, ca să se mai vadăla faţă, ci pentru discutarea unorprobleme arzătoare care privescviitorul filialei de partid.

De fapt,din câte mi-a fost dat să aud, nudoar biroul politic pesedist vulcă -nean s-a reunit. Şi celelalte foruride conducere ale organizaţiilor PSDorăşeneşti şi municipale şi-au pro-gramat astfel de întâlniri. A cărortemă principală o constituiepregătirea alegerilor. De jos pânăsus.

Asta înseamnăca, până la jumătatea lunii februa -rie, fiecare organizaţie de cartiertrebuie să-şi desemneze noua con-ducere, urmând ca, după aceea, săaibă loc alegeri la nivel de organi-zaţie de municipiu. La Vulcan, pen-tru că despre această organizaţievorbesc, alegerile au avut loc înurmă cu doi ani. Şi firesc ar fi ca al-tele să se desfăşoare peste alţi doi.Numai că, între timp, a intervenitceva. După ce organizaţia PDL Vul-can a defectat, zeci de membri aiacesteia, în frunte cu ce doi mari,Gheorghe Ile şi Angela Stoica, autăiat-o la PSD. Restul poveştii secunoaşte.

Nesimţindu-se în largul lor cu membrii PSD cu vechime, ex-pedeliştii şi-au făcut un sediu al lor,în centrul vechi, în care se jucaude-a pesediştii. Asta, până când, dela centru, li s-a comunicat să-şi

bage minţile-n cap. Aşa s-a ajuns,până la urmă, ca toţi pesediştii, fiecă erau din cei vechi, fie din ceiroşiţi de curând, să se întâlneascăîn sediul de la Dincă şi să-l re-cunoască drept unic suzeran de par-tid municipal pe Marin Coltescu.Numai că, în sinea lor, fiecare din-tre nou veniţi - în special cei care,la PDL, numai cât puseseră mâna peo funcţie - visa să ajungă şefuleţ înorganizaţia care l-a înfiat.

Acesta este,de fapt, rostul alegerilor devansate.„Nu se poate, mi-a explicat, sa-vant , un membru bine înfipt în PSD-ul vulcănean, ca primarul, care-i cubanul, să nu fie membru în BiroulPermanent al organizaţiei noastre.Situaţia asta este valabilă şi în alteorganizaţii judeţene. De aceeasunt, mai întâi, alegerile pe planlocal, iar în aprilie urmează să sedesfăşoare cele de la niveljudeţean".

În ceea cemă priveşte nu cred că alegerileastea premature îl afectează pe ac-tualul preşedinte. Dimpotrivă, ne-maifiind persoana de gen feminincare îmbârliga şi combina în toatecele, tot Marin Coltescu va fi celcare, după şedinţa de alegeri, îşi vasărbători victoria şi va da de băut latoată lumea la restaurantul său.Veţi spune că nu se ştie cum vorjuca foştii pedelişti. Fiţi calmi. Separe că aceştia nu mai sunt îndărăt-nicii de acum câteva luni. Cinevachiar comenta că sunt cei mai disci-plinaţi, iar la şedinţe sunt primiicare ajung la sală.

Gheorghe OLTEANU

La fel ca şi celelalte organizaţii similare,

Organizaţia PSD Vulcan îşi înnoieşte structurile

de conducere

Ieri dimineaţă, vulcănenii domiciliaţide la trei adrese s-au albit la faţă dupăce, deschizând uşa, au dat cu ochii deofiţeri de la judiciarul poliţiei munici-pale, în spatele cărora stăteau regula-mentar, cu cagulele pe faţă, luptătoriide la DPIR înalţi cât dulapul.

Adresele respectivenu fuseseră alese la întâmplare, fiindcă,vorba cuiva, poliţia nu bate degeaba...la uşă. Erau dintre acelea la care sebănuieşte că se adăpostesc hoţi care augolit magazine, garaje, apartamente şiautoturisme lăsate în locurile de par-care. Numai alaltăieri, bunăoară,poliţiştii vulcăneni au fost solicitaţi la

astfel de evenimente: o maşină rămasăfără bateria de acumulatoare şi unapartament lăsat „curat”, după ce s-aintrat în el cu chei potrivite.

Ancheta în cazulcelor vizitaţi ieri este în curs de desfăşu-rate, treaba cu mascaţii fiind mai multun avertisment cum că criminaliştii vul-căneni sunt cu ochii pe suspecţi. Defapt, s-a dovedit în practica judiciarărecentă, că, atunci când dau cu ochi demascaţi şi când simt cum aceştia îiridică de guler şi le dau posibilitatea săplutească, infractorii care, până atuncierau zmei, devin imediat mieluşei.

Gheorghe OLTEANU

La Vulcan

Poliţia nu bate degeaba... la uşă

Ieri, primarul Uricaniului, DănuţBuhăescu, a semnat contractul pentrufinanţarea proiectului de reabilitarede străzi, trotuare şi podeţe. Acesta vaprimi 14 milioane de lei pentru toateaceste investiţii.

Anul nu a început rău pentru primarulDănuţ Buhăescu. Acum face antecamerăpe la miniştri, dar cu folos. Ieri a fost laBucureşti la vicepremierul Liviu Dragnea . A dat nas în nas şi cu Emil Bocpe-acolo, care era tot în audienţă cuacelaşi demnitar. A stat la rând, a aştep-tat şi a ajuns să intre cu proiectul de re-abilitare a infrastructurii rutiere dinUricani. A ieşit de acolo cu un contractde finanţare semnat. 14 milioane lei vorveni la Uricani. Cu aceşti bani se vor as-falta cele două bulevarde, Muncii şi Re-publicii. Pe lângă acestea, vor intra înreabilitare străzile Brazilor, Unirii şiAleea Progresului, dar şi podul de la

Sterminos şi podeţele de pe artereleamintite. Fireşte, pentru lucrări se vor face lici-taţii, după ce contractul este analizatde Agenţia pentru Dezvoltare RegionalăVest România. Deci, se preconizează cademararea efectivă a procedurilor sădureze vreo două luni. Oricum, este oveste bună. O altă veste bună este demararea pro-cedurii de licitaţie şi pentru reabilitareaambulatoriului din Uricani, un proiectaflat demult pe lista primarului, darcare a stagnat din diferite motive.

Alina PIPAN

A stat cu folos

Primarul Buhăescu a făcut antecameră la vicepremierul

Dragnea

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 ianuarie 20134 SPORT

www.zvj.ro

0254 512512 0720 512000 0254 512500

TAXI COMSIONRENT A CAR

RAPIDIEFTIN

CONFORTABIL

Puţinii suporteri care au mai rămas fi-deli echipei Jiul Petroşani (sau ceea cea mai rămas din renumitul club) nu sepot resemna cu ideea că peste câtevaluni gruparea lor favorită va deveni is-torie. Pe diverse site-uri de socializaresuporterii alb-negri aupostat mai multe mesajecu următorul conţinut:„Nu lăsaţi Jiul să moară”.

Din păcate, mesajul lor nu maipoate ajunge unde trebuie,aceasta după ce patronul Alin

Simota a anunţat desfiinţarea echipei, iar pri-marul Petroşaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi a de-clarat că nu poate face nimic în acest sens. Unmiliard de lei vechi este suma de care Jiul avealunar nevoie pentru salariile către jucători şi an-gajaţii clubului, onorariile la arbitrii şi, nu în ul-

timul rând, deplasările.Suma pare uriaşă pen-tru clubul din Vale,care, de ani buni, ago-nizează din punct devedere financiar.Oficialii Jiului au de-clarat că din vară Jiulva avea o Academie deFotbal.

Suporterii Jiului nu se pot resemna

„Nu lăsaţi Jiul să moară”

Edi Iordănescu, noul antrenoral echipei Fortuna Brazi, îl areca secund pe petroşeneanulIonuţ Stelescu. Acesta dinurmă a semnat un contract peo perioadă de trei ani şi jumă-tate şi va fi mâna dreaptă alui Iordănescu jr.

„Avem linişte şi stabilitate pentru aputea lucra. Vreau ca toţi jucătorii sădea totul pentru realizarea primuluiobiectiv: promovarea în eşalonul se-cund. Vom face la Fortuna o echipăcompetitivă, care va aborda fiecarejoc doar la victorie, cu un stil de jocofensiv", a spus Edi Iordănescu.

Nu este exclus camai mulţi jucătoride la Universi-tatea Petroşani săajungă subbagheta lui Edi,având în vederefaptul că IonuţStelescu estemanager la gruparea din Valeşi totodată fostantrenor principal.

Fotbal

Stelescu va sta trei ani la Fortuna

Eveniment

Sportul hunedorean, înhaine de gală

Mâine, 31 ianuarie, Direcţia Judeţeană pentru Tineret şiSport îi va premia pe cei mai buni sportivi din judeţ.

Spre marea noastră bucurie, regina încoronată a galei premianţilor va fi gim-nasta Raluca Haidu, declarată cea mai bună sportivă în anul 2012 la probeleolimpice.Şi probele neolimpice sunt dominate de sportivii din Vale. Aceştia şi-au luat,cum se spune, partea leului. Ana Maria Gherghel, de la Comexim-R Lupeni, cucinci titluri de campioană mondială (simplu, dublu, triplu, dublu mixt, triplumixt) la CM de la Harkany (Ungaria), s-a situat pe prima poziţie la probele ne-olimpice.

Cluburile Jiul Petroşani (Ligaa IV-a seniori), FC Hunedoara(cu echipele de juniori C, D, Eşi Danone) şi Minerul Teliuc(Liga a V-a) sunt primele pro-gramate la Asocia-ţia Judeţeană deFotbal Hunedoarapentru aplicareavizelor anuale pecarnetele de legit i -mare ale antreno-rilor şi jucătorilor.

Începerea procesuluide aplicare a vizeloreste programată luni, 4februarie, şi se va încheia la 1 martie.Pentru a evita aglomeraţia la sediulAJF, reprezentanţii AJF Hunedoara

fac apel la cluburile din Ligile a IV-a şia V-a să respecte ziua în care suntprogramate (aceasta poate fi aflatăde pe site-ul oficial al AJF - n.r.).Având în vedere faptul că primaechipă a clubului s-a retras din Liga a

III-a, rămâne devăzut dacă Jiulva mai lua star-tul în retur.„Este posibil sănu mai putemcontinua nici în cel de-al patruleaeşalon”, a de-clarat GeorgeBoboc, preşedin-tele grupării

sportive petroşenene.

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 ianuarie 2013 5SPORT

www.zvj.ro

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Din păcate, după cum v-amrelatat în ediţiile precedente,Raluca Haidu, gimnastapetrileancă, s-a retras din ac-tivitatea competiţională. Astfel, speranţele Văii se în-dreaptă acum spre ŞtefaniaStănilă, născută în Aninoasa.

Sportiva din Vale are şanse mari de afi selecţionată în Lotul Olimpic deGimnastică al României, „adevăratlaborator de invenţie al medaliilormondiale şi olimpice”.„Am înţeles că pe lista lărgită a nouluilot se află 6-7 sportive de la clubul

nostru, printre care şi ŞtefaniaStănilă. Ce va fi exact, vom afla doarla finalul lunii, când se va finaliza pro-cesul de selecţie”, a declarat Adrian

Liga.Amintim faptul că Ştefania Stănilă (15ani) este antrenată de Adela Popa şiIoan Coroiu.

Gimnastică. După ce am pierdut-o pe Raluca Haidu

Ştefania Stănilă din Aninoasa are toateşansele să ducă mai departe faima petrilencei

Fotbal

Hunedoreanul AlexandruDan trimis la PanduriiInternaţionalul de juniori Alexandru Dan, crescut la MureşulDeva, este una din victimele „procesului de curăţenie”, des-făşurat de conducerea clubului FCM Târgu Mureş, în aceastăpauză competiţională.

Jucătorul a fost pus pe liber,urmând a reveni la PanduriiTg. Jiu, club de careaparţine. Odată cu de-veanul, antrenorul DanielIsăilă a decis să se maidespartă şi de MihaiDeaonescu şi ClaudiuPasariu, printr-un acord pen-tru rezilierea pe cale amia-bilă a contractelor de joc.În lotul grupării din TârguMureş a fost însă păstrat Alexandru Petresc, un alt internaţional de juniori for-mat la Mureşul Deva.

Fotbal. Se dă startul la vizele anuale

Rămâne Jiul şi în Liga a… IV-a?

CMYK

6 ANCHETĂ Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 ianuarie 2013

www.zvj.ro

Spitalele au fost trecute în adminis-trarea primăriilor, Casa Naţionalăde Asigurări de Sănătate face con-tractele cu spitalele în funcţie dedirectivele Direcţiilor de SănătatePublică, de obicei în dezavantajulspitalelor. Sursele de venit ale spi-talelor scad, iar ajutorul nu vine dela bugetul de stat. Din contră,soluţia este introducerea coplăţiila externare pentru pacient. Maimult, managerii spitalelor cu da-torii sunt supuşi la evaluări şi des-tituiţi dacă nu rezolvă deficitul.Este aceasta soluţia însănătoşiriisistemului sanitar? Vă prezentămmai jos ce spun managerii de spi-tale din Valea Jiului.

Dr. Mariana Mateescu„Oricât ar schimba managerii, situaţiadatoriilor unui spital nu se schimbă.Sunt spitale care au contracte favora-bile cu Casa de Asigurări de Sănătate(CAS) şi sunt spitale, de obicei spi-talele mai mici, cu care CAS încheiecontracte dezavantajoase, pe unnumăr de paturi mai mic decât celreal. De exemplu, spitalul din Vulcanare 120 de paturi, iar contactul esterealizat pentru un număr mult maimic. Aşadar, apare în permanenţă undeficit de 30 de miliarde (lei vechi -n.r.) care nu poate fi recuperat. Amfăcut nenumărate memorii referitoarela acest contract dezavantajos, princare am arătat că nevoia este maimare şi că ar trebui contractat un

număr mai mare de paturi, dar, dinpăcate, nu am rezolvat nimic. Nicio-dată nu se ştie cine impune numărulmai mic de paturi. Există aceste ve-rigi, CAS - Direcţie (Direcţia de Sănă-tate Publică - n.r.) – spital, carestabilesc criteriile pentru încheiereacontractelor. Când se fac, evaluărilese fac pe baza indicatorilor de perfor-manţă, la acest capitol spitalul stândfoarte bine. Dar contractele nu ţincont de aceste criterii”, explicăMariana Mateescu, managerul Spitalu-lui Municipal Vulcan.Care a mai precizat că această coplatăimpusă de FMI este binevenită, dar arfi mai bine dacă s-ar aplica la inter-nare. Mulţi dintre pacienţi ignorămediul de familie, medicul specialistdin ambulatoriu şi ajung direct pa-cienţi internaţi. Este o caracteristică afelului pacienţilor de a-şi rezolvaproblemele medicale. Este simplu, pa-cientul internat beneficiază de analizegratuite şi tratament gratuit, înfuncţie de dotările spitalului. Este maiieftin şi mai simplu pentru ei aşa. Uniidintre pacienţi nici nu aşteaptă ex-ternarea, pleacă din spital şi fărăacordul medicului.„Pentru spital ar fi un ajutor, dar nueste o soluţie pentru remediereadeficitului. Se vor strânge bani puţiniîn contul spitalului, o dată pentru căunii pleacă fără externare şi, mai ales,mulţi dintre pacienţii noştri fac partedin categoria celor scutiţi de lacoplată.Potrivit legii, coplata nu se aplică pen-tru copiii cu vârste de până la 18 ani,pentru tinerii între 18 şi 26 de ani,dacă sunt elevi ori absolvenţi de liceu.De asemenea, sunt scutiţi de lacoplată şi ucenicii sau studenţii fără

loc de muncă, dar şi bolnavii cuafecţiuni incluse în programelenaţionale de sănătate, dar cu condiţiasă nu realizeze venituri din muncă saupensie. Dintre pensionari, vor fi scutiţide coplată doar cei cu venituri numaidin pensii care nu depăşesc 740 de leipe lună.

Dr. Alin VasilescuManagerul Spitalului de UrgenţăPetroşani (SUP), dr. Alin Vasilescu,face, în mare,aceleaşi observaţii, ca şimanagerul de la Vulcan. Finanţareaspitalului se face în funcţie denumărul de paturi cuprins în contrac-tul cu CAS, nu în funcţie de indicelede performanţă. Soluţia nu esteschimbarea managerului o dată la treiluni, ci finanţare spitalului în modcorect, aşa cum se face în restul sec-torului bugetar. Practic, unii sunt maibugetari decât alţii. În unele domeniise finanţează mai mult, iar sănătateastaţionează. Banii pentru reintegrareasalarială sunt aşteptaţi şi acum. Spi-talul de Urgenţă Petroşani ar trebui săprimească undeva la 300.000 (3 mili-arde lei vechi), pentru completareaacestora. Oare banii aceştia vor filuaţi în calcul când evaluatorii vor daiama peste managerii de spitale careau contracte de finanţare nefavora-bile? Sunt contractate mereu maipuţine paturi decât cele existente şifolosite, şi, implicit, se creează undeficit.Poate că şansa cea mare a SUP a fost,totuşi, trecerea în administrarea au-torităţilor locale, pentru că primăria areuşit atragerea fondurilor europenepentru reabilitarea ambulatoriului şidotarea cu aparatură medicală. Deci,eficientizarea actului medical. Însă

susţinerea financiară de la guvern estetimidă. Introducerea coplăţii la ex-ternare ar aduce SUP aproximativ200.000 de lei pe an, asta dacă arplăti toată lumea coplata. O sumăridicolă faţă de necesităţile spitalului.Aşadar, unde este ajutorul?

Dr. Doru NeamţuManagerul Spitalului Municipal Lupeni,dr. Doru Neamţu, spune, scurt şi laobiect, că atunci când spitalele suntsubfinanţate se acumulează datorii. Ofinanţare realistă ar însemna lipsa da-toriilor şi un act medical normal. „Noiîn 2012 nu am avut datorii. Dar în 2013se pot acumula. Acest lucru nu se ştieniciodată. Problema este mereu subfi-nanţarea. Nu se finanţează în funcţiede serviciile oferite. Finanţarea vine dela CAS, în funcţie de contractul careeste încheiat pe un număr de paturi, nuîn funcţie de internările realizate,număr de pacienţi şi aşa mai departe.Normal ar fi să se ia în calcul indica-torul de perfomanţă. Când vorbim desubfinanţare, orice manager ar fi, nupoate să nu acumuleze datorii. Numanagerul este problema când vorbimde subfinanţare. Anul acesta sănătateaare bani mai mulţi, care toţi se duc lafirme, nu către spitale”, spune man-agerul SML.În ceea ce priveşte coplata la externarenu este un lucru rău, pentru că bani sefolosesc tot în scopul de a îmbunătăţiiactivitatea spitalului, mai spune man-agerul spitalului lupenean, care vedeaceste fonduri ca fiind folosite pentruachiziţionarea de medicamente, poateceva aparatură, sau în alte scopuri, înfuncţie de necesităţi. Practic, sunt baniîn plus, chiar dacă nu sunt mulţi.

Alina PIPAN

Pentru spitalele din Vale, finanţări ciobite

Managerii spitalelor trebuie să ajungă la performanţa de a nu aveadatorii. Este coplata un ajutor real pentru spitalele din Valea Jiului?

În sala de spectacole a Teatrului de Artă din Deva,a avut loc ieri lansarea celor trei volume din lu-crarea „Judeţul Hunedoara, monografie”. Laeveniment au participat preşedintele şi vi-cepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara,Mircea Ioan Moloţ, respectiv Ioan Rus, directoride instituţii, şi un numeros public. Consideratăcea mai bine documentată monografie a judeţuluiHunedoara, lucrarea îşi doreşte să reprezinte „overitabilă carte de vizită a judeţului nostru”. Ea afost realizată de către un colectiv format din 60de specialişti din principalele instituţii din judeţ.Aceştia au primit, în timpul evenimentului organi-zat ieri, diplome de excelenţă.

Istorie hunedoreană pânăla al doilea războiPrimul volum prezintă pe largcaracteristicile naturale ale judeţuluiHunedoara, începând de laaşezare, relief, hidrografie, floră şifaună, până la parcuri naturale şizone protejate. Urmează capitolespeciale dedicate istoriei judeţuluiHunedoara, istorie analizată din cele mai vechi tim-puri, ajungând la Regatul dac şi Dacia romană, viaţacomitatului în timpul voievodatului Transilvaniei, cufigura ilustră a lui Iancu de Hunedoara, perioadamodernă, cu răscoala lui Horia, Cloşca şi Crişan,revoluţia de la 1848-1849, lupta românilor hune-doreni pentru emancipare naţională, judeţul Hune-doara în timpul Primului Război Mondial, viaţahunedoreană în perioada interbelică şi anii ce aupremers a doua conflagraţie mondială.

Economie şi societateAl doilea volum face o profundă incursiune în viaţaeconomică, socială şi spirituală a judeţului, punândîn lumină aspecte specifice judeţului nostru. Firulistoric este reluat de la anii celui de-al DoileaRăzboi Mondial, după care se face o amplă şi docu-mentată incursiune, o analiză riguroasă a vieţiijudeţului Hunedoara în timpul comunismului. Esteprezentat impactul negativ produs de naţionalizareade la 11 iunie 1948 şi de colectivizarea agriculturii,procese dureroase care au generat suferinţe şitraume ale căror efecte s-au resimţit puternic şiasupra populaţiei judeţuluiHunedoara. Perioada de dupădecembrie 1989 este analizatădoar succint. Capitole specialesunt rezervate dezvoltării eco-nomice a judeţului, minerituluiaurifer, carbonifer şi al fieruluidin Munţii Apuseni, Valea Jiului,Munţii Poiana Ruscă, aspecteletehnologice, descrierilezăcămintelor, informaţiile eco-nomice fiind completate cu analiza activităţii soci-etăţilor miniere care au funcţionat aici de-a lungultimpului şi au contribuit la dezvoltarea economică ajudeţului Hunedoara.O amplă analiză, bazată pe documente inedite, esterezervată meşteşugurilor şi breslelor hunedoreneurmărite de la începuturile din secolul XIII, până înepoca contemporană.În continuare, este prezentată detaliat adminis-traţia judeţului Hunedoara, începând cu primamenţiune despre comitatul Hunedoara datând dinanul 1876, continuând cu analiza instituţiiloradministrative ale comitatului şi apoi ale judeţului.Tabloul administraţiei hunedorene este adus la zi,până la reînfiinţarea prefecturilor, în mai 1992.Acestui tablou i se adaugă o prezentare sintetică,

pe bază de hărţi, a tuturorunităţilor administrativ-teritori-ale din judeţul Hunedoara (mu-nicipii, oraşe, comune), culocalităţile aparţinătoare şi cuanul primei lor atestări docu-mentare.Volumul se încheie cu o amplăprezentare a învăţământuluihunedorean de la începuturi

până în zilele noastre.

Cultură şi spiritualitateAl treilea volum include texte ce pun în luminăviaţa spirituală şi bogăţia culturală a acestui spaţiu.Volumul se deschide cu o amplă prezentare a isto-riei bisericilor creştine din judeţ. De la atestărilepaleocreştine de pe teritoriul judeţului Hunedoara,de la cele mai vechi biserici din judeţ, de la Strei şiStreisângiorgiu, până la viaţa bisericească din zilelenoastre, este prezentată istoria bisericilor orto-doxă, greco-catolică, romano-catolică, reformată,luterană, unitariană.O atenţie specială şi pe deplin justificată este acor-dată rolului pe care Societatea ASTRA l-a jucat înformarea şi afirmarea conştiinţei naţionale aromânilor transilvăneni.De asemenea, este prezentată activitatea Societăţiipentru Fond de Teatru Român, a Societăţii de Istorieşi Arheologie a Comitatului Hunedoara şi a MuzeuluiJudeţului Hunedoara, instituţii culturale care auavut un impact puternic asupra vieţii hunedorene lacumpăna veacurilor XIX şi

XX.Un spaţiuspecial estededicatevoluţieipresei lo-cale.Zoneleetno-fol-clorice dinjudeţul

Hunedoara sunt prezentatepe larg, din Ţinutul Pădure-nilor până pe Valea Mureşu-lui, din Ţinutul Momârlanilorpână pe culmile domoale aleApusenilor.Un capitol special este dedi-cat turismului, cu traseelemontane din Retezat şiParâng, aşezările din MunţiiApuseni, monumenteledacice, vestigiile romane,bisericile vechi din lemn şipiatră, castelele şifortăreţele, văile pitoreştiale râurilor.

Mihaela PETROŞAN

CMYK

7EVENIMENTZiarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 ianuarie 2013

www.zvj.ro

Ieri la Deva

A fost lansată monografia judeţului Hunedoara

8 DIN JUDEŢ Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 ianuarie 2013

www.zvj.ro

Anunţ public privind decizia etapei de încadrare

Roman Raul reprezintă SC VALIN ACTIV SRL, titular al proiectului „Demolarehală C5 din CF 60433”, anunţă publicul interesat asupra luării deciziei deîncadrare de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara în cadul pro-cedurilor de evaluare a impactului asupra mediului şi/sau de evaluare adec-vată, pentru proiectul: „Demolare hală C5 din CF 60433”, propus a fiamplasat în localitatea Lupeni, str. Vâscozei, nr. 1, jud. Hunedoara. Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi consul-tate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, din Deva, str.Aurel Vlaicu, nr. 25, în zilele de luni-vineri, între orele 08:00 – 16:00. Publicul interesat poate înainta comentarii/ observaţii la proiectul deciziei deîncadrare în termen de 5 zile de la data publicării prezentului anunţ, până ladata de 05.02.2013.

Anunţ public privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu

C.N.A.D.N.R. S.A. – D.R.D.P. Craiova anunţă publicul interesat asupradepunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Con-solidare şi amenajare DN 7A km 86+601-105+120”, propus a fi am-plasat în judeţul Hunedoara. Informaţiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul APM Hunedoaradin Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, în zilele de luni – joi între orele 08:00 –16:30, vineri între orele 08:00 – 14:00 şi la sediul D.R.D.P. Craiova , jud. Dolj,mun. Craiova, str. Calea Severinului, nr. 17, în zilele de luni – vineri întreorele 09:00 – 14:00. Observaţiile publicului se primesc zilnic la sediul APM Hunedoara.

Începând din luna iunie, devenii vor fi supravegheaţivideo pe stradă cu ajutorul unui sistem de monitori -zare de ultimă generaţie. Supravegherea va fi 24 deore din 24 şi se doreşte să reprezinte o contribuţiela siguranţa cetăţeanului.

Acest sistem de monitorizare video vizează mai multezone de interes din municipiul Deva, respectiv gră-diniţe, şcoli, licee, spitale, zona centrală pietonală,intersecţii.Deja, până în data de 4 ianuarie s-a derulat procedurade atribuire „licitaţie deschisă” cu publicare în SEAP şiJurnalul Oficial al Uniunii Europene şi a fost semnatcontractul de furnizare a sistemului de supravegherevideo, încheiat între municipiul Deva, în calitate debeneficiar, şi o societate specializată. Valoarea estimată a contractului a fost de 2.620.710lei, fără TVA, iar valoarea contractată este de2.409.858,63 lei, fără TVA.

Sistemul de supraveghere video va fi implementat în 5luni şi 3 săptămâni, având ca termen de finalizare ul-tima zi a lunii mai. Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Re-gional 2007-2013. Specialiştii susţin că sistemul permite definirea unorzone în care camerele să nu poată filma, pentru a nuinvada viaţa personală a cetăţenilor. În plus, fiecarespaţiu supravegheat va fi marcat printr-o înştiinţareasupra existenţei unei camere video.Din punct de vedere tehnic, sub-sistemul de suprave ghe re video conţine următoarele echipamente:63 de camere digitale, IP, 60 de echipamente de inter-conectare, 60 de echipamente de rezervare a alimen-tării de teren (tip UPS), 60 de module de conversiefibră optică, 30 de echipamente de conectare cu accesradio, 60 de cabinete de protecţie echipamente, acce-sorii de instalare şi montaj.Conform legislaţiei în vigoare, pentru a putea derula

proiecte deacest gen,municipiulDeva s-a în-registrat caOperator careprelucreazădate cu carac ter personal în luna iunie 2011. „Beneficiarii proiectului sunt preşcolarii şi elevii,locuitorii blocurilor din zona de acţiune a proiectului,cei din zona centrală şi, în general, toţi locuitorii mu-nicipiului Deva, participanţii la trafic, agenţii eco-nomici şi instituţiile de interes public din zona centralăşi din întregul municipiu, autorităţile locale implicateîn proiect, turiştii care ne vizitează oraşul, precum şipotenţialii investitori în regiune”, se arată într-un co-municat oficial.

Consiliul Local Deva a aprobat docu-mentaţia de avizare a lucrărilor de in-tervenţii pentru reabilitarea CentruluiCultural „Drăgan Muntean” din mu-nicipiu. Pentru aceste lucrări va finevoie de aproape 30 de milioane delei noi.

Oficialii primăriei devenespun că Centrul Cultural„Drăgan Muntean” „reprezin -tă una dintre cele mai im-portante clădiri dinmunicipiu care nu a mai fostreabilitată din 1975 (de ladarea în folosinţă), şi nu maicorespunde din punct devedere arhitectural şi esteticcu noua configuraţiei aspaţiu lui urbanistic din zonă.Totodată, dezvoltarea arteispectacolului impuneregândirea completă a spaţiilor inte-rioare, precum şi dotarea lor cu insta-laţii moderne şi mobiliercorespunzător”. Valoarea estimată a lucrărilor, conform

devizului general, este de 29.894.505lei cu TVA.Reabilitarea clădirii constă în lucrări lafaţada exterioară, recompartimentareaunor săli, înlocuirea instalaţiilor elec-trice, de încălzire şi sanitare, dotareacu aparatură modernă, mobilier, tâm-

plărie, montarea a două lifturi pentrupersoane cu dizabilităţi şi public învârstă, refacerea scenei în sala de spec-tacol şi realizarea unei scene noi în sala„Liviu Oros”.

Pagină realizată de Mihaela PETROŞAN

Pentru reabilitarea Centrului Cultural din Deva,

30 de milioane

Deva

Va fi monitorizată cu 63 de camere video

Nemulţumit de numărul mic de consilierijudeţeni din ValeNicolae Ivănuş ne-a spus că, după primaşedinţă a Consiliului Judeţean Hunedoara la care a participat,nu simte o mare diferenţă între o şedinţă de consiliu local, lacare a participat de atâtea ori la Lupeni, în calitate deconsilier local PSD, şi o şedinţă de consiliu judeţean:„Cam aceeaşi Mărie, dar cu altă pălărie… Tot un şef suprem,tot o majoritate de consilieri care nu iese din cuvântul şefului,tot un număr mic de consilieri aflaţi în opoziţie. Iar din Vale,foarte puţini consilieri judeţeni de pe la toate partidele.Aceasta nu e deloc bine pentru cetăţenii din Valea Jiului, caresunt reprezentaţi foarte puţin. De aceea, noi, cei câţiva caresuntem, trebuie să ne luptăm mai mult pentru zona noastră,chiar dacă suntem de la diferite partide trebuie să tragempentru Valea Jiului. Eu aşa văd problema”.

Câinii comunitari – rezolvare totală şi rapidăTrecând la obiective, consilierul judeţean PP-DD şi-apropus, în prima fază, să atace cinci-şase probleme:„Una dintre probleme vizează câinii comunitari. LaLupeni e de groază cu ei, pe toate străzile, laUricani la fel. Dar şi dacă venim spre estul VăiiJiului, prin toate localităţile dăm de aceşti câinifără stăpân, unii un adevărat pericol public. La nivelde consiliu judeţean, există creat un ADI pentrucâinii comunitari. Conform unor declaraţii făcute depreşedintele Moloţ, am înţeles că se doreşteconstruirea a două adăposturi suplimentare laUricani şi Haţeg şi că va fi extinsă capacitatea celor cinciadăposturi din judeţ. Consilierii judeţeni au aprobat vinericontribuţia administraţiei judeţene la bugetul Serviciuluijudeţean de ocrotire a animalelor fără stăpân (SJASHunedoara), suma stabilită fiind de 2,96 milioane lei. Se sperăca din aceşti bani să se sterilizeze circa 14.000 de câinicomunitari în acest an, aproximativ 40% din cei estimaţi, dartot din aceşti bani ar urma să se construiască şi douăadăposturi, plus să se dezvolte capacităţile vechi. Eu cred căsunt mult mai mulţi câini comunitari decât cei estimaţi şi maicred că suma aceasta este prea mică pentru rezolvarea a tot cese doreşte în 2013 faţă de această problemă. Şi ar mai ficeva... M-am tot uitat, aparent, acest serviciu nu există înorganigramă. Sunt probleme la acest capitol, pe care le voirepune pe tapet la următoarele şedinţe. Cred că problemacâinilor comunitari trebuie rezolvată cât mai repede, în maximdoi ani. Nu trebuie întinsă pe mai mulţi ani, când se poaterezolva repede, făcându-se ceea ce trebuie”.

Nemulţumire - drumul judeţean spre Parâng„Sunt foarte nemulţumit de starea drumurilor judeţene dinValea Jiului, a se vedea, de exemplu, drumurile spre cele douăstaţiuni Straja şi Parâng. Din păcate, am identificat la ultimaşedinţă că PP-DD nu are posibilitatea să aibă un cuvânt înhotărârile consiliului judeţean, singura cale care ne rămânenouă, celor din PP-DD, e să facem lobby intens pentruproiectele necesare pentru judeţ şi Valea Jiului. Se pare căanul acesta drumul spre Straja va fi făcut, ca şi drumurile de laPasul Vâlcan şi Dealul Babii-Merişor, unde vor începe lucrări.Dar pentru drumul din Parâng nici anul acesta nu s-au găsitbani, el rămânând pentru 2014. Ceea ce nu mi se pare înregulă. Voi încerca să fac lobby şi pentru acest drum, să seînceapă treaba din 2013, chiar şi din a doua jumătate a anuluişi tot ar fi ceva”, a declarat Nicolae Ivănuş.

Ca şi Vochiţoiu, Ivănuş susţine că e posibilă ieftinirea apeiIeftinirea apei cu 25%, un proiect ambiţios al actualului senatorHaralambie Vochiţoiu, va continua să fie susţinut de NicolaeIvănuş în consiliul judeţean. Chiar dacă, recent, Mircea IoanMoloţ a anunţat că ieftinirea va fi de 5% pentru persoanele cuvenituri mici, aceasta fiind posibilitatea financiară a consiliuluijudeţean în acest moment.„Ideea senatorului Vochiţoiu şi a mea este să se ieftinească apaîn Valea Jiului cu 25%, deoarece considerăm că se poate faceacest lucru. Proiectul de hotărâre depus de HaralambieVochiţoiu nu a apărut pe ordinea de zi a şedinţei din ianuarie,

cum trebuia să fie, deoarece a fost depus în decembrie. Totuşi,nu se poate să nu apară pe ordinea de zi la şedinţa de lunaviitoare. Sunt convins că va apărea. Ceea ce va face să fiedezbătut. Unii o să susţină ieftinirea cu 5%, alţii cu 25%. Sperca toţi consilierii judeţeni din Vale să susţină ieftinirea cu 25%,iar pe lângă ei şi alţii, indiferent de culorile politice. O săvedem…”, mai spune Nicolae Ivănuş.

Gunoiul, gropile de gunoi şi eternele probleme…Implementarea sistemului de managemet integrat de colectarea gunoiului va reprezenta o altă preocupare a noului consilierjudeţean. Cel puţin aşa susţine:

„Este o problemă nerezolvată încă. Ştiu căexistă în cadrul consiliului judeţean o unitatede implementare a proiectului pe aceastăproblemă (UIP). Acest program se va face totpe fonduri de coeziune, dar, din păcate, nuexistă, din câte ştiu, o rezolvare a închideriigropilor de gunoi, mai ales a gropii de gunoidin Lupeni. La Lupeni există un programde ecologizare a suprafeţei Lupeni Sud,finanţată prin CONVERSMIN, care ţinede Ministerul Economiei, dar închidereagropii de cenuşă ţine de MinisterulMediului, printr-un alt proiect. În acestsens, predecesorul meu, Haralambie

Vochiţoiu, a făcut o interpelare la consiliul judeţean caacele două proiecte să fie interactive (fiind vorba defonduri bugetare şi fonduri de coeziune din banieuropeni). Este doar un exemplu de ce probleme sunt laacest capitol, dar mai sunt şi altele. Rămâne să neluptăm în continuare, mai ales pentru Valea Jiului”.

Ce face Compania de Turism pentru Valea Jiului?„Deocamdată mai nimic…”În cadrul Consiliului Judeţean Hunedoara există de maimulţi ani o Companie de Turism. Nicolae Ivănuşconsideră că această Companie de Turism nu ajută laimaginea Văii Jiului, aşa cum ar trebui, acţiunile în acestsens fiind nesemnificative pentru sprijinireainvestitorilor locali sau a administraţiilor locale înmaterie de turism.„În cadrul consiliului judeţean există o Companie deTurism, care consider că trebuie să fie mult mai activă înValea Jiului, unde se observă, cel puţin în acest an, cădatorită investiţiilor, turismul a crescut. Un punct de lucrual acestei companii şi în Valea Jiului n-arstrica, angajaţii urmând a se ocupa delobby, la toate nivelele, pentru atragerede turişti, pentru introducerea Văii Jiuluiîn circuite turistice naţionale şiinternaţionale, în care să fie inclusePeştera Bolii, staţiunea turistică Parâng,Muzeul Mineritului, Universitatea dinPetroşani şi zona Brădet, Cheile Jieţului,trasee din Munţii Şureanu, Pasul Vâlcan,staţiunea Straja-Lupeni, Câmpu lui Neagşi Valea de Peşti, Cheile Buţii şiCâmpuşel, Parcul Naţional Retezat. Vădaţi seama ce ar însemna un astfel decircuit, combinat cu cetăţile şi situriledacice de la Orăştie şi Sarmizegetusa, culacul Cinciş, Castelul Huniazilor, vizitareaDevei, inclusiv muzeele şi cetăţuia, zonaBradului, Ţara Haţegului şi zimbri de laHaţeg, Parcul Dendrologic Simeria? Cevade vis, iar judeţul Hunedoara ar arătaforţă, pe lângă peisajele unice din ţară şiun potenţial turistic extraordinar pe carejudeţul şi Valea Jiului le au”, susţineconsilierul judeţean.

A consemnat Corneliu BRAN

9POLITICĂZiarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 ianuarie 2013

www.zvj.ro

SPECTACOLUL ARE LOC ÎN DATA DE 25 FEBRUARIE 2013, LA ORA 19.00, LA CASADE CULTURĂ “ION DULĂMIŢĂ” PETROŞANI

Nicolae Ivănuş, noul consilier judeţean PP-DD:

„Ideea senatorului Vochiţoiu şi a mea este să se ieftinească apa înValea Jiului cu 25%” Nicolae Ivănuş, noul consilier judeţean PP-DD, cel care l-a înlocuit pe

Haralambie Vochiţoiu, ales în Senatul României, ne-a spus care suntnemulţumirile şi obiectivele sale. Obiectivele noului consilier judeţean sunt„în primul rând cele începute în consiliul judeţean de actualul senatorVochiţoiu, iar la acestea se vor adăuga şi altele”. Dar să le luăm pe rând…

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 ianuarie 201310 AGORA

www.zvj.ro

• Reabilitare Grup Şcolar Minier Lu-peni, judeţul Hunedoara, în valoare de500 mii lei – se solicită admitereaamendamentului pentru realizarea lu-crărilor de reabilitare, în vedereaasigurării unor condiţii de cali tate aprocesului educativ.• Achiziţionarea unei centrale termicepe combustibil solid-lemn şi realizareainstalaţiilor termice interioare la GrupŞcolar Minier Lupeni, judeţul Hune-doara, în valoare de 2.300 mii lei – sesolicită admiterea amendamentuluipentru realizarea lucrărilor necesareîncălzirii spaţiilor destinate procesuluieducativ.• Construire împrejmuire şi amenajarealei la Grup Şcolar Minier Lupeni,judeţul Hunedoara, în valoare de1.000 mii lei – se solicită admitereaamendamentului pentru asigurareasiguranţei elevilor din unitatea de în-văţământ.• Reabilitare Grădiniţa P.N. „Lumeacopiilor” din municipiul Lupeni,judeţul Hunedoara, în valoare de 500mii lei – se solicită admiterea amenda-mentului pentru realizarea lucrărilorde reabilitare, în vederea asigurăriiunor condiţii de calitate a procesuluieducativ pentru preşcolari.• Continuarea lucrărilor la GrădiniţaI.G. Duca din municipiul Petroşani,judeţul Hunedoara, în valoare de8.500 mii lei – se solicită admitereaamendamentului pentru continuarealucrărilor de construire şi amenajareaacestei grădiniţe.• Alocare fonduri pentru investiţii laGrădiniţa PP3 din municipiulPetroşani, judeţul Hunedoara, în valo a -re de 900 mii lei – se solicită admi -terea amendamentului pentrurealizarea lucrărilor de reparaţii capi-

tale şi izolarea termică.• Reparaţii capitale la blocul B1, cu 43apartamente din Complexul studen -ţesc de la Câmpu lui Neag aparţinândUniversităţii din Petroşani, din Uricani,judeţul Hunedoara în valoare de 2.000mii lei – se solicită admiterea amenda-mentului pentru realizarea lucrărilorde reparaţii capitale şi izolarea ter-mică.• Continuarea lucrărilor la GrădiniţaP.N. Nr. 1 din oraşul Petrila, structurăa Şcolii Gimnaziale I.D. Sârbu, judeţulHunedoara, în valoare de 1.200 mii lei– se solicită admiterea amendamentu-lui pentru continuarea lucrărilor deconstruire şi amenajarea acestei gră-diniţe şi finalizarea acesteia.• Reabilitare Parohia Aninoasa, HramulSf. Ierarh Nicolae, din oraşul Aninoasa,judeţul Hunedoara în valoare de 300mii lei – se solicită admiterea amenda-mentului pentru lucrări de consoli-dare, reabilitare, împrejmuire şiamenajare alei.• Reabilitare Parohia Iscroni, HramulÎnălţarea Domnului, din oraşul Ani-noasa, judeţul Hunedoara în valoarede 300 mii lei – se solicită admitereaamendamentului pentru lucrări deconsolidare, reabilitare, împrejmuireşi amenajare alei.• Reabilitare Parohia Vulcan I, HramulSf. Ierarh Nicolae, din municipiul Vul-can, judeţul Hunedoara în valoare de300 mii lei – se solicită admitereaamendamentului pentru lucrări deconsolidare, reabilitare, împrejmuireşi amenajare alei.• Reabilitare Parorhia Vulcan II, Hra-mul Duminica Orbului, din municipiulVulcan, judeţul Hunedoara în valoarede 300 mii lei – se solicită admitereaamendamentului pentru lucrări de

consolidare, reabilitare, împrejmuireşi amenajare alei.• Reabilitare Parohia Vulcan – CentrulVechi, Hramul Sf. Ierarh Nicolae, dinmunicipiul Vulcan, judeţul Hunedoaraîn valoare de 300 mii lei – se solicităadmiterea amendamentului pentru lu-crări de consolidare, reabilitare, îm-prejmuire şi amenajare alei.• Reabilitare Parohia Vulcan –Coroeşti, Hramul Sf. Arh. Mihail şiGavriil, din municipiul Vulcan, judeţulHunedoara în valoare de 300 mii lei –se solicită admiterea amendamentuluipentru lucrări de consolidare, reabili -tare, împrejmuire şi amenajare alei.• Reabilitare Parohia Paroşeni, HramulSf. Apostol Toma, din municipiul Vul-can, judeţul Hunedoara în valoare de300 mii lei – se solicită admitereaamendamentului pentru lucrări deconsolidare, reabilitare, împrejmuireşi amenajare alei.• Reabilitare termică Biserica Penti-costală „Maranata” din municipiul Lu-peni, judeţul Hunedoara, în valoare de230 mii lei – se solicită admitereaamendamentului pentru lucrările deizolaţie termică la lăcaşul de cult.• Reabilitare termică, schimbare tâm-plărie şi instalaţii sanitare la BisericaCreştină Baptistă „Sf. Treime” din mu-nicipiul Lupeni, judeţul Hunedoara, învaloare de 330 mii lei – se solicită ad-miterea amendamentului pentru lu-cră rile de izolaţie termică şimodernizare la lăcaşul de cult.• Reabilitare Parohia Lupeni I, HramulDuminica Mironosiţelor, din municipiulLupeni, judeţul Hunedoara în valoarede 300 mii lei – se solicită admitereaamendamentului pentru lucrări deconsolidare, reabilitare, împrejmuireşi amenajare alei.

• Reabilitare Parohia Lupeni II, HramulSf. Ierarh Nicolae, din municipiul Lu-peni, judeţul Hunedoara în valoare de300 mii lei – se solicită admitereaamendamentului pentru lucrări deconsolidare, reabilitare, împrejmuireşi amenajare alei.• Reabilitare Parohia Bărbăteni, Hra-mul Pogorârea Sfântului Duh, din mu-nicipiul Lupeni, judeţul Hunedoara învaloare de 300 mii lei – se solicită ad-miterea amendamentului pentru lu-crări de consolidare, reabilitare,împrejmuire şi amenajare alei.• Reabilitare clădire, asfaltare curte şialei interioare Biserica Penticostală„Muntele Sionului”, din oraşul Petrila,judeţul Hunedoara în valoare de 500mii lei – se solicită admiterea amenda-mentului pentru lucrări de consoli-dare , reabilitare, împrejmuire şiamenajare alei.• Reabilitare Parohia Petrila I, HramulSf. Mare Mc. Gheorghe, din oraşulPetrila, judeţul Hunedoara în valoarede 300 mii lei – se solicită admitereaamendamentului pentru lucrări deconsolidare, reabilitare, împrejmuireşi amenajare alei.• Reabilitare Parohia Petrila II, HramulSf. Treime, din oraşul Petrila, judeţulHunedoara în valoare de 300 mii lei –se solicită admiterea amendamentuluipentru lucrări de consolidare, reabil-itare, împrejmuire şi amenajare alei.• Reabilitare Parohia Petrila-Brad,Hramul Sf. Ierarh Nicolae, din oraşulPetrila, judeţul Hunedoara în valoarede 300 mii lei – se solicită admitereaamendamentului pentru lucrări deconsolidare, reabilitare, împrejmuireşi amenajare alei.

(va urma)

Dragi cititori, prin ceea ce veţi citi în acesterânduri veţi recunoaşte mai toate problemelede zi cu zi, dar eu nu încerc a să vi le reamintesc, ci vreau doar să vă sensibilizez, săvă atrag atenţia deoarece nu trebuie să nelăsăm sau să ne rezumăm numai la citit şi atât,trebuie să şi intervenim pe lângă cei aleşi, aleşide noi, să-i mai coborâm cu picioarele pepământ, căci după alegeri cam greu îi maigăsim printre noi.

Aşadar, haideţi să-i întrebăm unde-s promisiunile pecare ni le-au citit cu semeţie în timpul campaniei,să le amintim că şi noi existăm.Nu trebuie să fii neapărat şomer, disponibilizat sautânăr fără loc de muncă, deoarece şi cei cu salarii oduc rău, de aceea trebuie încontinuu să-i aducemprintre noi, să le arătăm toate nemulţumirile noas-tre, căci numai deranjându-i încontinuu putem să learătăm adevăratele noastre probleme. Aceastaînseamnă implicare, să le cerem să facă şedinţepublice sau adunări publice cu societatea civilă,unde să arate concret ce vor să facă sau ce au făcutpentru comunităţile pe care le reprezintă.

Mă numesc Mihai Ilieş, sunt din Aninoasa şidoresc să-i atrag atenţia doamnei deputatMonica Iacob-Ridzi, căci reprezintă şi Ani-noasa şi ştie ce este aici: nu sunt locuri demuncă, nu avem ajutor social, nu avemşomaj, deci e foamete. Avem foarte muţitineri care şi-ar dori un loc de muncă. Daraici trebuie să o întrebăm pe reprezentantacomunităţii noastre ce va rezolva sau ce aîncercat să rezolve pentru noi, cei care nuputem trăi de azi pe mâine. Trebuie să neimplicăm şi să le aducem aminte că, timp de4 ani de acum încolo, familiile dumnealormănâncă din bani publici, având salariile totde-acolo, deci bine-mersi din banii noştri, pecare îi plătim din greu şi mai şi suferim. Deaceea, noi mereu trebuie să-i întrebăm cumşi ce fac, nu trebuie să-i lăsăm în pace timpde 4 ani, ca să nu ne întrebăm apoi noi întrenoi oare ce a făcut cutare şi cutare că nu sevede nimic.În încheiere, vă prezint o poezie: România şidemocraţia, care se referă la ceea ce se în-tâmplă în ţara asta:

Românul şi democraţiaDe la o vreme-ncoace tu, democraţie, dai cu coasa-n noiCa moartea care umblă să secere vieţi nevinovateŞi ne ademeneşti la tine cu promisiuni deşarteCăci noi, neştiind prea bine ce-i democraţia, şi coasa eităioasăTaie-n stânga şi-n dreapta şi ne alungă de-acasă.Ai vrea să ne găseşti pe toţi acasă, să ne macini cu-a tacoasăSau să ne găseşti pe toţi plecaţi de-acasăPe la străini muncind din greu şi anevoios să slugărimDar noi, cei care am priceput ce-i democraţia în 20 de ani,Noi n-avem vreme să te ascultăm, democraţie hidoasă!Căci tu minţi poporul cu ale tale promisiuni deşarteŞi mai tot poporul de mulţi ani încoace nu doreşte să te as-culteDorim o altă cârmă, mai dreaptă şi mai pentru viaţăMai tânără şi mai îndrăzneaţă care să nu promită ci să facăNici morţi nu ne vom lăsa până când această cârmă dreaptăn-o vom aveaPână când în fruntea ţării un patriot ales vom aveaVezi-ţi de nas şi umblă sănătoasă, democraţie zdrenţuroasă!Du-te, cumătră conducere veche, căci pentru tine n-avemloc la masăNe-ai sărăcit de tot şi ţara ne-ai distrus-oDu-te democraţie, du-te-n pustie căci sărăciţi suntem de totNu avem ce să-ţi mai dăm, nici dacă ne macini cu a tacoasă.

Primim la redacţie

Scrisoarea alegătorului Mihai Ilieş din Aninoasa

Senatorul PP-DD Vochiţoiu a prezentat 81 de amendamente prin care solicităbani pentru toate oraşele Văii Jiului (III)

ANGAJĂRI

Societatea comercială EURO JOBS SRL angajează Inginer proiectant.

Cerinţe: cunoştinţe Nemetscek Allplan, Autocad.Experienţa în domeniu constituie avantaj, dar nu esteobligatorie.Se oferă pachet salarial atractiv.Rugăm seriozitate.CV-urile însoţite de o scrisoare de intenţie se depun în-cepând cu 08.01.2013 folosind una din următoatelevariante:1. e-mail: office@euro-jobs.org2. fax: 0354 100 0193. la sediul firmei: str. 22 Decembrie, nr. 1, localitatea Petroşani.

Informaţii suplimentare se pot solicita la următoarele numere de telefon:

0354.108.516 sau 0728.306.797.

Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 ianuarie 2013 11PUBLICITATE

IMOBILIARE

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, frontstradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabilorice construcţie, panoramă deose bită, preţ foarte mic neg.Tel. 0726.291090

Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă,parter înalt, îmbunătăţiri, centrală ter mică, geamuri ter-mopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie.Preţ 43.000 euro. Tel. 0724.571408

Vând apartament 2 camere, zona Piaţa Centrală, preţ40.000 lei, negociabil. Telefon 0747.025689

Vând apartament 3 camere, zona Avram Iancu, preţ 45.000lei, negociabil. Telefon 0354.815252

Vând garaj în zona Şcoala Generală Nr. 5, preţ 10.000 lei.Telefon 0354.815252

PIERDERI

SC REALCOM SA PETROªANILaboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie,

str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase

şi delicioase specialităţi:Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:

mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439Laborator: 0733.960320, int. 315

Depozit: 0733.690319, int. 342

Torturi de ciocolatăTorturi cu frişcăTorturi cu fructe

Sortimente diversificate de prăjituriFursecuri

Alune prăjite şi alte sortimente

Vând Ford Fiesta model 2006,fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4airbag, abs, închidere centrali -zată, radio cass original, consumff mic, euro 4, taxa mediu 300euro. Un singur proprietar denouă. Preţ 2890 euro.

Tel. 0765.459316

Vând Ford Focus model 2002,1.8 diesel, aer condiţionat, abs,geam el., închidere central i zată,radio cass original, 4 airbag, unsingur proprietar de nouă, statulaustriac, recent adusă în ţară.Preţ 1950 euro.

Tel. 0765.459316

Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8benzină, airbag, radio cass origi-nal, închidere centrali zată, starefoarte bună, un singur proprietarde nouă, recent adusă în ţară.

Tel. 0765.459316

Vând Opel Corsa B, a.f. 1994,distribuţie schimbată, cauciucuriiarnă + vară, maşina se prezintăîntr-o stare foarte bună.

Tel. 0765.591522.

COMEMORĂRI

DIVERSE

AUTOO inimă bună a încetat sămai bată, un suflet bun s-aridicat la cer, lăsând înurmă o durere nemărginităşi un gol imens. S-au scurs30 de zile de tristeţe decând a plecat dintre noi,buna noastră prietenă

FURTUNĂ LIDIA Îi vom păstra veşnică amin -tire.

Amalia Jurgiu şi fam. Roşulescu

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Te aşteaptă o perioadă maiaglomerată la şcoala sau la servi-ciu, un examen de dat sau un ra-

port complicat.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Fii hotărât(ă) în deciziile pe carele vei lua, dar păstrează-ţi flexibili -tatea. Trebuie să ştii când să insişti

şi când să renunţi.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

O să auzi multe zvonuri. Deşipot să aibă un sâmbure de ade-văr, de obicei acesta este ascunsfoarte adânc.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Pentru unele lucruri merită săte baţi..., pentru altele, nu. Tre-buie să înveţi să faci diferenţa,

altfel te vei irosi în lupte zadar-nice, fără nicio miză. Dacă vei fi implicat(ă)într-o dispută, încearcă să o rezolvi cu diplo-maţie, mai ales dacă te afli la serviciu.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Energia ta creativă este la valorimaxime astăzi. Mintea îţi mergecu viteze ameţitoare, noi idei vin

cu duiumul.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Trebuie să ai răbdare. Nimic nuse întâmplă peste noapte. Dacăvei da dovadă de perserverenţă,

încet, încet te vei apropia de ţeluldorit. Chiar dacă este o perioadă mai grea,nu renunţa la visurile tale.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Rezistă tentaţiei de a fi super-ficial(ă), de a fi în mai multelocuri deodată. Ia-o uşor, veivedea că astfel ziua îţi va fi mai

reuşită.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Ţi se pare că totul se întâmplămult prea repede. Intri într-ofază nouă a vieţii şi e bine să te

gândeşti de două ori înainte de ate lansa pe un drum nou.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Gândeşte cu capul şi simte cuinima; doar aşa vei fi un om ade-vărat! Dacă vei reuşi să te menţii

în frunte învăţând mereu lucrurinoi vei avea succes atât în viaţă cât şi încarieră.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Ai reputaţia de a-ţi respectacuântul dat. Păstreaz-o, odată pier-dută greu o vei putea recâştiga.

Dragostea poate fi magică, darpoate fi şi trecătoare. Doar tu poţi decide!

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Fii atent(ă) cum anunţi veştile.Chiar dacă nu sunt dintre celemai plăcute, vei putea să le

atenuezi impactul dacă vei dadovadă de sensibilitate.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Nu te uita la lume ca fiind pic-tată doar în alb sau negru. Existămulte nuanţe, ele dau sens vieţii.Dacă te cramponezi de una sau

alta dintre extreme rişti să pierzi esenţialul.

HOROSCOPHOROSCOP

www.zvj.ro

Pierdut Certificat Constatator emis la data de 14.07.2009,eliberat de Oficiul Registrului Comerţului, pentru soci-etatea comercială Opus Adisan SRL, CUI 24705467, nr.înreg. Reg. Com. J20/1708/2008, cu sediul în Petroşani, str.Independenţei, nr. 4/6, jud. Hunedoara. Se declară nul.

Pierdut Certificat de Înregistrare eliberat de Oficiul Regi -strului Comerţului pentru societatea comercială OpusAdisan SRL, CUI 24705467, nr. înreg. Reg. Com.J20/1708/2008, cu sediul în Petroşani, str. Independenţei,nr. 4/6, jud. Hunedoara. Se declară nul.

Vând receptor Dolce,fără datorii. Preţ 20 euro.Relaţii la telefon0761.756839

Vând Ford Fiesta

1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară.

Telefon 0761.756839

Magazin încălţăminte, B-dul 1 Decembrie 1918,

angajează vânzătoare.

Experienţă 3 ani. Telefon0727.881104

BRD GSG AG Petroşani organizează o sesiune de interviuri pentru ocuparea postului de Operator GhişeuCerinţe obligatorii: studii superioare economice finalizate(facultate)Persoanele interesate sunt aşteptate să depună CV-urile lasediul Agenţiei, Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 79, laparterul Jiul Shopping Center începând cu data de30.01.2013.

CMYK

ACTUALITATE12 Ziarul Vãii Jiuluimiercuri, 30 ianuarie 2013

COTIDIAN REGIONALCU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director:Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef:Marian BOBOC

CCoolleeccttiivvuull ddee rreeddaaccþþiiee::

Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com0766.678380; 0737352129Corneliu BRAN 0766.728688Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro0732.413134Gheorghe OLTEANULoredana JUGLEA 0763.673727loredanajuglea@yahoo.com

CCoollaabboorraattoorrii ppeerrmmaanneennþþii::Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC,Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA

DDTTPP:: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

AAddmmiinniissttrraattiivv // PPuubblliicciittaattee::Diana SANTA - 0722.344681DDiiffuuzzaarree::Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 2

Telefoanele redacþiei: 00225544..554499 002200

00225544..554499 112211 ((ffaaxx)) 00773377..557755 558822

www.zvj.rozvj2008@yahoo.com

office@zvj.ro

ZiarulVãii Jiului

www.zvj.ro

Lucrările la canalizare de pe str. GociuNicuşor din Petroşani, care au avut loctoamna trecută, au lăsat în urmă gropi şidenivelări de nedescris. Groapa pe careo vedeţi în imagine este de vină pentrumulte dintre penele şoferilor care nuştiau în ce capcană au intrat.

Cel mai grav incident a fost într-o seară când, dupăce a trecut peste groapa cu pricina, din maşină s-auauzit câteva voci la unison...uăiii! Impactul cu groapa a fostatât de puternic, încât toate cele 4 cauciucuri ale maşinii au

avut pană. Nu unul, ci mai mulţişoferi s-au trezit captivi din cauzacanalului săpat de muncitorii SC ApaServ Valea Jiului SA (ASVJ) şi lăsataşa. De fapt, la un moment dat, afost umplut cu nisip, dar lucrătura aţinut vreo 3 zile. Zilnic, şoferii sestrecoară cu greutate pe stradaGociu Nicuşor, de teamă să nu setrezească cu o belea mai mare decâtei pe cap, deoarece reparaţiile de

orice fel la maşină nu sunt ieftine. Strada va intra în lucrări dereabilitare chiar în această primăvară. Însă, până dau ghioceii,pagubele se vor mai aduna.

Alina PIPAN

Acesta este şanţul

Vinovat de penele multor autovehicule

Un feeling autentic între o doamnă dinînalta societate şi un vechi momârlan.

În cele mai profunde moduri de exprimare, arta a fost şi va fi mereu un

concept viu, care se mişcă şi se transformă aproape instantaneu. Că mulţi

dintre noi avem o aplecare deosebită către valorile romantice sau cele cla-

sice, este o problemă de sentiment. Restauraţia franceză ar fi inacceptabil

să se repete azi. Sublimul, ca ţel fundamental al realizărilor artistice, a fost

părăsit azi spre alte idealuri oarecum mai concrete dar, uneori, inefabile.

Intuiţia mea de profesor de artă s-a îndreptat pe o graniţă între două lumi,

una pe cale de dispariţie şi alta, aflată la mare distanţă, aproape de

tinereţea verde a formelor de exprimare.

Un teren fertil cu multe zone gri, în dezechilibru cromatic

între clar şi obscur. Trecutul ne-a oferit background-ul dar şi

fundaţia unei frumoase construcţii arhaice, îmbrăcate cu ţol

din fibră de nylon.

Pata cromatică decorativă, linia dură, constructivistă care

delimitează unele detalii dar, mai ales, contururează ansam-

blul sunt elementele comune ale desenelor pe care avem

ocazia sa vi le prezentăm azi. Bucuria experimentelor artistice

realizate cu tineri talentaţi are un farmec aparte. Explozia de

imaginaţie, lipsa de îndoială, devin concrete chiar în cazul

unui subiect auster care îl poate constitui pentru un grafician

un text sau chiar un fragment de text. Doar în domeniul ilus-

traţiei de carte mai putem găsi o asemenea capcană a imagi-

naţiei. De aceea, rezultatul poate fi interpretat ca o victorie a

spiritului creativ. La un moment dat, privind această expoziţie

veţi observa cum chipul unui personaj pare făcut din funduri

de sticlă colorată, tocmai pentru a ne ilustra imaginea unei iu-

biri profunde pe care acesta o are faţă de alcool. Pisica este

elementul salvator pe care îşi descarcă nervii un alt personaj

leneş şi pus pe chefuială. Pentru a ilustra strigăturile tăioase

ale momârlanilor e nevoie de un desen, de asemenea, tăios.

E un lucru ştiut de la celebrii creatori de afiş polonez din anii

70. Zbigniew Kaja ne-ar fi demonstrat că, în zilele noastre,

grafica vie se expune şi se produce artistic în stradă. Experi-

mentul nu a avut loc chiar în strada principală, ci pe o potecă,

acolo unde civilizaţia rurală este stăpână de mii de ani şi

sperăm că grupul nostru, prin realizarea acestei expoziţii, o va

ajuta să rămână veşnic stăpână.

prof. Radu CHINŢA

CMYK

Galeria din ZiarRealizat de Mihai BARBUSupliment de artă plastică din Valea Jiului

Supliment gratuital cotidianului

Ziarul Văii Jiului� Anul IV � Nr. 18 �� ianuarie 2013 �

� 4 pagini �

“Arta marelui suflet rural” este o primă parte din proiectulcultural-educativ intitulat “De la galeria subterană la Galeriile de arte”îniţiat, azi, de ZVJ în colaborare cu Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila

SPECIALIImiercuri, 30 ianuarie 2013

Arta stencil şi viziunea comună a doiprofesori de artă, înconjuraţi de 24 de copii

Criticii şi istoricii curentelor artistice nu au reuşit, încă, să le definească caracteristi-cile concrete ale Stencil-Art-ului contemporan şi să le încadreze, într-o parte sau alta acomplexului fenomen artistic. Dar am să vă spun exact ce este Stencil-Art Momârlă-nesc. Este un curent inventat de doi profesori de artă: Cipriana şi Radu Chinţa, împre-ună cei 24 de copii pe care-i puteţi vedea în fotografiile de la faţa locului. Acestea aufost realizate de Petru Birău si Ana Biro, vara trecută, la o răscruce de drumuri, puţinmai sus de cabana Voievodu. Este reprezentarea unei mici părţi din tradiţia momâr-lanilor, pe o frumoasa şi oarecum ludica formă de artă. 24 de copii din Petrila,Petroşani, Timişoara şi Tg-Jiu au ilustrat grafic 12 strigături momârlănesti, oferite cugenerozitate de dl. dr. Dumitru Gălăţan-Jieţ. Şi-au dat frâu liber imaginaţiei şi au aplicatdecorativ, strat lângă strat pe hârtie. Ei au decupat toate imaginile şi le-au prins pe ocolibă părăsită (din păcate) redându-i acesteia o noua identitate. Scena a devenit rela-tiv ruptă de realitate în momentul în care arhaicul s-a îmbinat cu modernul. Copiii auîmbrăcat în desenele lor toată coliba şi au simţit, poate, prima dată în viaţa lor de grafi-cieni talentaţi catharsis-ul binefăcător. Edena Andrei, Florina Mirabela Anghel, DanaRamaşcanu, Victor Mihai Chinţa, Vladuţ Adorian Ştefan, Roxana Mătulescu, DianaRăşcanu, Rebeca Gogelescu, Corina Elena Jitea, Noemi Andreea Munich, TudorGiurgiu, Rareş Cătălin Pintea, Andreea Elena Pintilie, Georgiana Şandru, AndreeaSîrbu, Alina Şerban, Ana-Maria Ştefan, Danuţ Andrei Ungureanu, David Pricop,Mădălina Ion, Andra Toterman, Roxana Nistor, Doris Popescu, Anca Trif, Bianca Mi-haela Ţurcas si Diana Maria Margarita vă invită să privim împreună o inedită expoziţie-experiment care nu rescrie, neapărat, gramatica limbajului vizual dar, în mod sigur, odiversifică. Pentru cei ce doresc să cunoască îndeaproape această formă de expri-mare artistică, îi anunţăm ca expoziţia a devenit, între timp, o prezenţă permanentă înClubul Copiilor şi Elevilor Petrila. (Mihai Barbu)

SPECIAL IIImiercuri, 30 ianuarie 2013

ne-a împărţit foile pentru schiţe. După ce am mâncat, ne-am aruncat, cusete, pe planşe, începând să creăm. Desene fanteziste se înălţau măreţepe foile noastre imaculate. Ideile curgeau lin pe spaţiul vast al paginilor.Creioanele noastre se prindeau într-un dans, calm alunecând încetişor pefoile imaculate. Am lucrat toata ziua încercând să surprindem cât mai bineimaginea pe care o aveam în minte, pregătindu-ne şi încălzindu-ne pentrudesenul final. Am luat prânzul. După ce am primit aprobarea profesoriloram început să desenăm pe planşa finală.Pe foaia de un alb imaculat a luat, încetul cu încetul, fiinţă conturul. Ideilenoastre se împleteau într-o explozie de culoare. Încetişor lucrurile înce-peau să capete sens, iar desenele prindeau viaţă sub ochii noştri. Fiecarecreaţie era atât de diferită, atât de specială, atât de copilăros schiţată şi,totuşi, atât de matur gândită. (continuare în pag. 4)

Jurnalul EdeneiNe-am trezit cu razele

soarelui mijind în ferestre.Pentru prima oară amrespirat cu toţii uşuraţi.Am coborât la micul dejunşi am mâncat pe fugă.Între timp, doamna Chinţa

SPECIALIVmiercuri, 30 ianuarie 2013

Am ajuns în atelierul de pictură şi ne-am apucat de pictat.Creaţiile deveneau din ce în ce mai explozive şi mai pline depasiune. Orele au zburat parcă pe nesimţite iar munca laplanşele noastre se apropia de final. Atunci am luat o pauză şiam plecat grăbiţi spre cabana care avea să ne găzduiascăexpoziţia.

Înaintam greoi pe aleile prăfuite de munte. Vântul şoptea dulceag, firicelele se legănau încetişor, florile zâm-beau împărţind arome suave. Apa şiroia calm întinzându-se asemenea unui voal, copăceii micuţi păreau mai se-meţi ca niciodată. Noi inaintam greoi, parcă rupţi din acest peisaj paradisiac, lăsându-ne parcă purtaţi pe adiereacaldă a naturii. La un moment dat, am zărit în depărtare o căbănuţa mică şi neagră ca abanosul care părea să neprivească obraznic. Într-un final, ne-am pomenit în faţa ei privind-o nedumeriţi. Avea un aer diafan desprins parcădintr-o altă poveste. Cu toţii priveam stăruitor la prispa ei pe care ninseseră anii. Părea atât de fragilă.Într-un final, am înaintat spre cabana timidă şi retrasă care avea să ne fie gazda impresionantei noastre expoziţii.Desenele ne făceau deja cu ochiul, atârnate de pereţii cabanei. A urmat o sesiune de fotografii în care fiecare şi-aîmbrăţişat creaţia, zâmbind cu mâdrie. Totul părea mai colorat şi mai plin de viaţă. Reuşisem! Expoziţia fuseseun succes. Tabăra noastră îşi atinsese scopul. Am plecat grăbită lăsând tot ceea ce am trăit aici, sugrumat într-oamintire. (Edena Andrei, 13 ani)