8/2/2019 Ziarul Sentinel A, Nr.50, 12 Dec.. 1943

1/8

ANUL I v, N r. 5 0 I,2 pecernvrie ' 943

GAZETA OSTA~EAScA A NATIUNIIAPARE DUMNCA

InscrlaA la Tribunau Inov s. I. Csub N. 6231939

REPACTIA !i>1ADMINISTRATIA~tr.d S.rlnda.. H. 5.. . 7. .9- Bucure."

TELEPOH: 3.96.62.

- -------

~~. . . . ;~_..~ -

LA KERCI ROMANII AU ARUNCAT PE BOL~EVICI iN MARE"Trupele romane au atacat zilele trecute eapul de podSud de Kerci ajungand pana la coasta", - a,a glasue,te

.. IT..... ,,,. comunicat al Inaltulul Comandament German. S'aucrunte dar, Infata avintulul viforos al flaciilor no,trl,

~pI1$e111Icll1~au opus 0 Inver,unata rezlstenta. au fost sllitlIn' urma plerderllor marl In oamenl ,I material,

lIblain. nllll n'a mal Jndrlznlt 51-,1 continue atacurlle.

8/2/2019 Ziarul Sentinel A, Nr.50, 12 Dec.. 1943

2/8

SENTINELA

Crezul ostasuluil.~ Cred in Regele nostru in Con-

dRl!ca~orultiirii $i in vesnicia Neamuluiomanesc.2. _!Jort in suflet icoana Romanle!

adevarate $ i jur sii-mi jertiesc vieatapentru hotarele ei,, 3 . lnd~plinesc ordinele l iri i ~oviiire~, ~u m~ 'nfrico~eazii nici primejdia,mci truiia dusmanului,4. Urisc de moarte: minciuna ho-

tia, tradarea, liindcii ele injose~c $inecinstesc pe ostasi.5. lubesc camarazii; ei sunt ca $i

mine cbezii$is libert ii tU tiirU, ostasibravi in riizbo iu $i lucriitori harniciin uzine sl ogoare, in timp de pace,

A$a sa-m] ajute Dumnezeu,

Dnmin.cii, 5 DecemvTi( ', s-a fWeut inTrans .bnu "a, la Tarnih'eni, cbesveI'treabustulai marelni c8xturar ~i lupta.tornationalist Octavi,,' in "itol'ul l'omalll1,n (;oga a slujit in tot cursul shu-ciumatei sale v' f~ r le / )f I$ I I, 'I ; J. lOI esele Iwost l' e P"OP"' IP.ro} I/Ild poclf1cii. 1 'ictimii r ,/', 'to.j . 7 t 1n CUI S1/r, I~~ , ? ' 0 .1 ( .ur(ro.as' (J l1rltl);iH"'ilm' S; 1(1-

dflCI'lImlOI' siralllr tre/iniw l .,-I.' tP ,... . I .' ,. "u Ut J e gl' / , s ;3M ' fra ,. a pen lnt ea sti-,~ I pfi,sire z"wn.~ (I l1af '( ) '~ l1:1l7 . Rom/mia 'lilt a fl'IJU/

p ofla d e C lle er 'l'I, d ar(l fl1'll/at I '71) in( "d - ' . 0,.(' ttllllttlQ (L n llln r(J dr a Sf! (II' ... . I , .r('o ,If a '.. w fi1(f .~l I()f(l1j-

. -.~I IH/Hf lH ll nr ll 1n c op ii d " " .roble str4;,/ii. 1(,,1 lIIJ

R om an ill a 'inva /al l' - ,,.,'0 0(-, 1 ' 111 a ' (,I'll flN'asla ?sto-

I ., Sf' ('~ /)' ~'I/ / ,cleze, "" SII/etP 10".'II{ , lIe( rl'ple far- ,- ,'. '

n ul < Ii pro 'l U M I- ' lr ar /e te d csll." '..'f' gll easea '11 1 l!U iR lc ~ ;110/ (71 ' ; ' "('('a.~f/araa drcp1ur lor d' .. \...( '0 10 I Il 1d e I lI pl li 1 "11 e .lIlc?leale, A1111 c.ri.,tri (Iceal a P d~ e ~ alllalle$ l~ az~ ," "in 'llI l B as ara bir ic r:i .': /''' a cc acapll-f ll ." sc . 'I II I1 /Sill ,., . " Blleovlllc, lie{el de ;"d " 1_' lip b rltla l, [arii !lie "11 1

r< p a, re. - I Ic ll l i ,. lo l' ic 11f obi.': : alin III reg rr::luplii de d . 'ga Sa dlcenl accasla

c sro b.r e a B as al'Q .b ic i.A.fczarea noast I . .

Eur01Ja d ra a 1IIargmoo dlilire,ita ala ~ e1J,a~a/aIi i nl ln sl lr ll e n e sf ii J' -fron liera < JiU Sttn .a fa Clt1 co d ela181:!88 bu n re Romania # R lI sla s itni l

cure de 0 stabl1ilale, Dc cat. ori,

} /. "8 io I ' f o, 'f , / II .( li 111 '1 '( 1i I ,. ([ 'o t N I" Ir'1~/,"a1)l~",ctll'''''''BII.sr/]'(I/Jia "i do (l~tf 01'; fl1/l-"0/ ,10. era ?I/.(/': im:e, tui tt [os! ;nrvp11VStL

pasl c J I1islru.!II J 12, Rusia nc- Sl lt ll .t s I j a,w1 'aba.

N it destu! do s(;abrl 10,18fi6, c a VnO' po irw ld' l l)J(L beitaLa dcla Sevastopol, irci CM'IIiu,clet(ie Basarobiei, PJ'lttl'l!, ca. dll'"I)1877, ,ncongl'esul deta Berli SII ne '~[Idw n IIO?b cele trei j'll,dele ?ctraceda!'.

Alipirea. Bas(!I'abiel fin 1919 repro-ze n.ta d in I IOU. lb1' 11l011).(Q'l tde s lab ic i11Alf ." 1. bSO aSCt La pa d e E 1t 1'o pa ,iwl ' 'in 1940Basarabia si Bucovna S ll Al t d ni se i fl 1'a ~i1m pus ti u: robiei bolsevice, din (){JJI'e1lleb011!1 s foo t de aei l e- a I 'e el at t be rt ot c .

In tot acesi joc' al istoriei - :;ntNE'IM'O'PCl$ i R ll,sia - RO l1lania a fast p.,.r.-Zel1l(tl a a c e as ti i I I' ag ed ie , iu ce tt ape soomuznoasirii.

Pe [rouiero: " li Js a ri te a ll 'l a s 'a g a .i t IW::1lI1tlnosiru: '" ICO I' cl at v nc on ti nl Vl t, d e a ie l'IIe-a1t venil cole m al gl'ele am ew :ni& ri,Di n acelasi rasiil'il lie p a1 i1 de $t e a sl li eia no'](.a Onl1.(mill ta , , 'e .Bolsevicii V Ol' sa setiil'gn ia.loa o sn pra ho ta"o'or tarii nOll,ire. Ei traseazii U1tii no', hoiare impl'().cieaie p"in care fa*iA: din tM a noost"llaI' trelnti sa treacii sub stap an ll'ea lo r,

G ra ni ta n oa st l'l l dela rasi'vrit nIl poall'ft a sig nm ta d eo ca t p l'i" , e lo bo l'i" eala PI'-m fitll.t a B usiei S o oietice. d1 b$ moq utlVI"numen! a l mo st ru , ilv ca,'e scop va trebuis a, c o, nti nt 'l te lm I so pi a c n. e Za "z en ie , c n i oa ie[oriete de COI'C di$plllne acesi neam siClb toase je,tfele ce n'se VOl' c er e.

Sad ita in pOlrlu d Slid $i Rasarii ac 01 tt in en tl tl ,t i n os tr 'l bde im sa* , d e sf ;" 1; ulei. Rom .t1m i.a. s81,tne/(1 de Sud si Riisii-I'it a civilizatiei \~ iculiuri e;bropP.n~,este astiizi m aim It ca oricand eel mal'in ain la.t pa z.1 l'C al o rev 'nei cresu ne silin',~ tei G .01lt'in~ 1'tl,z1 /l elll'O poa l1 .' .

Snb l! ., r ez, P. COTEr

lure~ul cruciafilorT nn ul tr ag c /] ollo tilld ,7 ftI' c r'lI je fll'ii s edospri1ldP ro ec ti le , e h il li ,u . d.Care 1)l'il1 vIlzc1I1',"stl'(iUllt

81 'I 'c l )c i{I ,l 'l ll ll c ,1splIl'Ca,t..Limb i ri c fi rlc

8/2/2019 Ziarul Sentinel A, Nr.50, 12 Dec.. 1943

3/8

SENTINaLA

L a u r i p e f r u n te a v ite j i lo r d in C r im e e a,.

Povestea eroic ii Ce 0 triie~te Ar-mata Roma_?ii,! .aliiturj de aliati, pefrontul de rasant este mai presus deintelegerea noas~r iij minunatele faptede arme ale fratllor cari de vreo doiani infrunta cu nesdru~cinat avantvalurile pomp ate din necuprinsul Ru-si.e~ ~i al As.e], nu se pot compara,met pe departe, cu episoadele pas-

trate in istorla razboiului.~imtirea ~oast~a ne este prea rece

fat a de acei carl din trupurile lorIac pavaza vietii noastrej inchipuireane_.este prea marginita pentru noi cet~alm in aiara primejdiei apoealip-tice.

Ne-ar trebui pana inspirata a luiHomer. pentru a nemuri in noui,,~i~~e" ~i ,,~d~ssee", toata vitejiaflacallor nostri ~l asta inca n'ar Ii des-tul, pentruca in faimoasele aventurigrece~tj capcaunii erau doar nistesimple scornituri, pe cand in stepelerusesti, s'au fost intalnit capcauniadevarati cu ocbi piezlsi, geruri ~icalduri cumplite si lupte crancene, alcaror iad nu se poate descrie.

Pe uriasul front ce se intinde dela

!"area Alba pana la Marea Neagra,I-a fost dat ostiril romaaesti sa. lupteacolo, unde a fost greul mai mare, insectorul de miazjiz], eel mai impor-tant, dar ~i eel mal framiintat.

l;li daca sus, la Nord, Leningradula ramas inca Injepenit intre balti ~iintunecimi moscovite, la Sud ai no~-trl au curatat de ghimpi coasta MilriiNegre, deschizand drum in inimaCaucazului.

l;li doar acei ghimpi se numeauOdes a, Sevastopol, Kerci si erau for-tificatil unice in lume,

S'au luptat romanil nostr] cu "na-valnic avant oiensiv", - cum scriesi astaz] pres a germana - pentruciistiau ca numai asHel se poate face si-guranta Basarabiei desrobite, numai

in acest mod se ziivore~te gandul se-cular de cutropire ruseasca, spre gu-rile Dunarii, spre ravnita apa a Me-diteranei, spre inima Europei civili-zate.

lata s' au implinit dol ani de canddarzenia romaneasca sta de strajii inCrimeea, 1inand solid pivotul sudical uriasulul front antibolsevic,Localitat i s i date ne t ree zgudui-

tor prin amintire; 31 Octomvrie1941: Simferopolj Decemvrie 1941:Feodos ia, Kere l, Dealul-Capelei ~ia~a. tot inainte izbanzile s'au inscrisin cartea vitejiei neamului. Au fostvictorii curat romane~ti, care au do-vedit lumii e1oeolu l sangelui daco-ro-man. care au intiparit cu surprinderein urechile popoarelor numele ro~io-

rilor ~i doroban1ilor, schimband, dupacum zice poetul, "poreela in renume".De atunci ~i pana astiizi au incercatfortele sovietice sa clinteasca piep-turile de stancii ale RomaniIor dinCrimeea, dar leciorii no~tri s'au arii-tat dibaci, mai ales in aruncarea bol-~evic'lor in mare, iar numele Novo-rosisk va ramane de pomina pecoasta MarH-Negre.

Hrisoave luminoase yin sa conslin-1easca eroismul romanesc din Cri-meea. Mai zilele trecute, iubitul nos-tru Mare~al, care nu pierde din ve-dere sa incrusteze in marmura vea-calai faptele de seama ale osta~i1oraii, spunea in ordinul de zi dat peNatiune, pentru Divizia 10 Infante-rie, ca: "ofi1erii, subofi1erii ~i trupaaeestei brave Divizii au savar~:t fapte

de arme, al cll.ror rasunet ~i-a gasitecou departe peste hotare: Regimentul 33 Infanterie, in batalia dela Kor-peei , din Fehruar :e 1942. Companiacapitan Dabija. in lupta eroica del aJusnaja-Ozereika ~i la Est de Pere-kop, in Noemvrie 1943".$i asUel, documentinseria inarme ale uniiti~llordol

_~s~az~. d~p~ doi ani de grele infrun-t~n, la~a ca V)goarea trupelor romanedin Crlmeea apare mereu neslabitaincrederea in victoria delinitiva di~ce in ce mai vie.

Ultimu] comunicat al Inaltului Co-~an~ame~l german spune in modraspicat ca trupele romdne au atacatcapul de pod dela Sud de Kerci as-varl:nd pe dusman in mare. Este' ceamal proaspata isprava romaneascasavar~ita de Divizia 6-a de Cavaleriecomandata de Generalul Teodorini:Aceasta stralucita actiune of ens iva arosiorilor romani a avut ca rezultatusurarea pozitiilor germane. careintampinau atacurile sovietice del acelalalt cap de pod dela Nord-Est deKerci, Astazi, stramtoarea Kerci aramas in lntregime sub controlul Ior-telor aero-navale romane ~i germane.

Presa din Berlin, cu acel ~pir.it-ne-partinitor si. corect, care face Irumu-setea caracterului german, tine sa su-blinieze ca este yorba de 0 victorieexclusiv a tr upelor romane, deoarecedin partea Germanilor n'au intervenitde ca t for te ar ti le ris tice.

In fat a acestor dovezi de cerbicieromaneasca, se spulbera minciunilepropagandei straine, palesc soaptelelase ale tremuricilor ~i tulburatori-lor de sul le te.

De acolo din Crimeea ne vine ade-varul si el suna in mod homrit, bar-bate~te, romaneste. Neamul nostrunu se poate da cu mainile legale rob1a dusznaai, Mai bine de 0 mie de orio moarte viteieasca decat 0 vieatill desclavlc, Aceasta porunce liisata de-strabuni 0 simtim puternic In inimllenoastre in aceste vremuri si Ia ceamal grea l'aspantie a istori ei noastre.

Ofiterii ~i soldatii' romani sun! iiisi nepoti de taruni. Ei se bat cu tU'-bare pentru pamantul sHntit cu moas-tele strabune, se bat cu strasnicie,pentru zdrobirea dusmanului seculardela rasarit si inaitarea Romaniei.

Jertfele noastre trag greu la cantar, iar peste sangele romanesc dinCrimeea, Cuban, Caucaz, nu se poatetrece usor. Va veni 0 zi cand mor-til din acest razboiu vor invia, spulbe-rand uneltirile dusmane sl implininddrepturile ce ni se cuvin.

Foeul romAnllor In Crlmeea II nlmice,te pe bol,evlcl

F a p t a-d e 8 rm e a ro m a n ilo r 1 8 K e rcUn fapt de arme hotar itor al unui

regiment de cavalerie roman esle de-scris de un corespondent de razboiu

german, dupa care agentia D. N. B.,Iransmite urmatorul extras:In zilele acelea, cand bolsevicii in-

cercau, fara sa tina seama de pier-deri, 0 ina intare a Ior telor debarca tec~tre vest spre stepele peninsuleiKerci, a avot loc 0 lupta crancenapentru cola 56,7, tinuta cu forteIoarte slabe de un detasament ger-man. In partea de sud a capului depod, un capitan gennan de artilerieapiira pozltla numai cu capya oameniimpotriva bolsevicilor, care se apro-piau din ce in Ce mai mult. Situatiadevenea din ce in ce mai critica. lataca nu mal erau dec at 50 de metriin tre Ior te le gennane ~i bolsevice,

Deodata insa la capitanul germansoseste un plotonier t. r, roman, ad-

jutantul unui batalion al regimentuluiroman de cavalerle "Regina Elena",batalion ce se gasea in mars Iortatpeste stepa mocirloas~, pentru a ~-duce ajutor camaraziIor germaru.Fara sa _tina seama de oboseala mar-sului care durase toata noaptea ~i dis-pretuind atacurile .numeroase datede avioanele bol~evlce de asalt, c~si focul artileriei inamice, care tra:gia din peninsula Taman, cele. treiescadroane romane au lost gata Ime. :diat de alac. De abia tre.cu.~ 0 ~r~dela sosirea lor ~i cavalenstil romaDlau atacat dupa 0 scurta pregatire deartilerie.

Atacul castiga teren vazand cuochii. Mai multe cazemate au fostdistruse prin atacuri date cu grenadede mana si pistoalele automate, ina-

micul fiind aruncat mai multe sute demetr i dela poalele iniillimii.Se facuse insa seara ~i ciilar~Iii ro-

mani au fost nevoiti sa-~i intrerupaatacul.De 1ini~te nu au avut insa parte. Au

fost nevoili sa jertfeasca lIi somnulacestei a doua nopti, pentru a puteasa-si amenajeze poziti~e. "R,!lI iorii"(cuvint pastrat pe romane~te 1D tex-tul german) au sapat toata noaptea,f acand amplasamente de mitraliere,de aruncatoare de grenade ,i ~nturide legaturii.

Ciind se cripa de ziua, inamicu1 aatacat, cum de altfel era de a,teptat.Dar nu a ajuns deparie. Atacul ina-micuini a fost tintuit pe loe de foeulcavaleri, tiIor romanLInamicula repetat de mal multe or i

atacurile sale in z:ua aceea ,i in cea

urmatoare, dar cu acelas rezultat ne-gativ. Cota 56,7 a riimas mal departetin u ta putemic de r~orii romiinLPrin atacul lor nivalnic ~ prin

men l ine rea darza pe pozi1 ia cucer ita ,cavaleristii romani realizaseri unadin conditiile actualului alae impo-triva acelui cap de pod. Evenimen-tele care au urmat au dovedit cat deimportant a fusese actiunea fonna-tiunii romane, deoarece - dupa cums'a anuntat, capul de pod sovieticeste pe cale de a fi complet desfiintat.

Ajutorul de iarnaTim p de tlouii zile,in toatn jara, alt

umblai, din caS(1In casii, echrpe al e COII-siliulni de Patronaj care a 'u e ole cta tpeniru: ajutoru1 de ;a-rna.

S'a cen,t (1 i" p ris oS 'l,1 e clo r ee altp,ntn, cei co?!'an, allit ill numele cari-tif.tii el'e$ lille, ca t n ia i a le s u rm iin d p a-nt1lc(t 1 1e a" ",IIl;, p orlln ca c eO SI,lu ide[al(l. Din ",1tlt-p 1 '/i'lluI 10", ( ' 1 'd.atlo{i CI, d ra .g , d ca jit'lls easr i se poatif.hr("n i ce i oe 11 'a u p ail le .1 ; 0 e e l' , s uf i-ciont ca sit se c-ttmpere haine penlru

cop:i pe care jar-na 'i-a prins goi.taJiillor [iind plcea! departe, sa-$i laea dalo-l'ia c ii lr e la ra $ 'i sa apere avntnl nostru.It,, loal(i accast( opera de a ml7ni pe

eei lipsi!i, de a aa0 mana de ajlltor a-colo 'melc . e sim le n cv oie,$i m ai ales dea c(llIla ca vM starele lIeam lllui, - copiiit(lrl;, - sa creased drcp(i /. a trup $~(/I'cpli in lege, sc dalO1"e$le COnsil.1Ikj$de Patrrmaj.

So $Iie: Ilcalllul 1I0slril s'a niiscut inp r' (I 1JO r d e b is or ic a${ la u mbra tu rle/o r$ ,- a t ra in ic il < I a ,. ez if .r il e.

J1Liia cre$lind, mila lui Hristos, deIIcolo. de hlnga allar au invdlal-o. O selJce fa ce Mlazl C0 1l lS il il il d e P at roM j fopera dp saman t8an a b.'sencii cu car8S8 . aj lt "i a s lf el .$i mai e - asia mai ales - gOMIA

ca re c he am a la d ato r:'c_"6t J 6 i r am a pa ra s a. Da lo r ia de romlinl

1. VALERIAN

SC R ISO A R E D E P E F R ON TIti seriu din toiul luptei, draga mama,Cand gloantele ea ni~te stoluri cad,Cu pieptur ile noastre faeem _vad,

Puhoiului de fier ~i de arama.

Tot rnai departe - avantul n~. asviirleVoinici ~i eur ajo~i a~a cum ~h l, .Treeem in sbor pustiuri mari ~i garleLas iind in UTma sate ~i eampii ,Unde credinla iarli~i inflore~teIn oebit ealzi de suferintli miei.1;iierueea iar'spTe soar.e striiluec~te.

Ce sa- ti mai seriu maieuta de pe'aici?eli ne luptiim ea ni~te lei ~i d,ueemMandria tarii noastre mai departe? ..Sau sii-ti mai senu ell. poate do~ul .

pnnde

Din eind in cind in inima riisad.1;iigandurile obosite cadPe prispa noastra, galbeni tL ;,soare,Pe care chipul tiiu de muce~lca.

Ingenuncbia a latu~ea, de mlDe,Decite ori era 0 sarbatoare.

Iti port in gand ~ d.ragos~a ~ ~orull? i pr intre gloan~e chipul tau lDl_apare,Ca un ClC8r~ de cer pe care DorulN'a pus vreodatii geana-i de ninsoare.

~i-a1iturea de tine, voi invingePtimejdia 1a fie.;are pas.~i IIlipl noui in aufI,et 0 si-mi crdsc:l j$,. yiu ea tJ I I& iI l 1U ' .b . dJa t l n e Ao a a .

8/2/2019 Ziarul Sentinel A, Nr.50, 12 Dec.. 1943

4/8

A .S 8 r b 8 to r ir ea in d e p e n d e n t e l

DINNAT IONALEATRULAIti i~boiul, c~nsP,, :intfi fatal! a D~

Ipge rll sau a 11'J> '!C1de defin're 8 leaIIIJrclc wornlii intcrnationalA, dcvenit 0Ia,m tate hi ar P'1Otru, aeei hG _ I C&o f i

. I - ~e arpulll l ev ta, uaca ar fi intuit din Wentepcr :" o luI mare c .l : rep l' tZ in ta . pentru e:.vi~'zat'c~ nil mal poate fi dUAdeelt de(~I marr.

Cit t de1,tiI.Jt1oelbeo.a. AC'ste a'Cltesolemne 3U'WllIt loe (lH.J1l In a{:ela~i timp: 1917 pc-n-tl91 Fi n;J,ancla ,1 , ) , 'pellt l' ll Romii.nia.Deatll11ci Illcel'Cal'h g'l t' ,le nu i-au crut-atnici pc e,i n ici pc noi. Ambele tiil'i i~'

ca.le.~. a{'Ll111 swfi etul . i COJl\-:'lS"-l in pute-ril l", lor (lc :]' II' ('Ce prill toatl(' pel 'icolele.asa cmn 'stol -ia alJ'atii, n~te8'pt!i c1n nou,e ; ,ill('l'eclere ",: bUIbiit.e\lted'l'eptatea.

F in l8nda, acea"t ii 131 ' ; ;mic'a, UliC'!'Alotli,1,cSORJ'tr, in ('all~ a douli 111ariputer~, arUll1as neclintirti i in f!ll\.n nedreptiitl~ol'cTe~iwlli te dela y'Ci.r/eu 11111lltrea pn-lcl'''O'(': fa?! ell' ea. _

Orul le n r: s an ib t~ i ~i vredl1ici, Finlaln-dczii flU f!iud, Oll primejciill ~i greutii-file mere'll pre7Jnll~, un cl'iteriu deviea1ii sope rnare , eu un foc uc:ga tor, ca o..ru~er.ede DOUri. Comandantli .de ba~rll,' capI-tan Leanca ~i locot. MLncu, ~1 brandu-rire grele ale subloeotenenh1lu l Mon-teanu Inead1"eazli foryele navalc ina-rnice, 'atat de bine, ca mai sa .Ie dea lafund. ])e tl eama seufundiiri ~, dupa unduel infrico~tor de 35 mlnute, lacstanga imprejur spre largul salv&tor alint:nsel'Or ape.

Dllpa tre cenea fnrtune i, cAmpul delnpti c ade Intr'o lin~te de morm1ntanzindu-ee doar rlisuflarea ealda a bra-

Cuvan ta re a d -I ui M ini st ru a l F in la ndeD-.l Eduard Hj. PaWn, ministrul

Finlande i 1

8/2/2019 Ziarul Sentinel A, Nr.50, 12 Dec.. 1943

5/8

TIN E L

D ISCU R SU L P R E SE D IN T E LU I F IN LA N D E ILA AN IVERSAREA INDEPENDENTE I

CII prilejuJ celel de a 26-a aniver-sari a declaratiet independentei Fin-l~ldei, d~1 Rysto-Ryti, pre~edinteleFinlandei, a rostlt 0 cuvantare laTurku, spunand printre aItele, urmii -toarele:

,.Europa, luptii pentru apiirarea 10-

culu] siiu in politica mondia lii impo-triva_ unor marl puteri din af~ra Eu-roper, Problema Statelor mici este tot~ai ";1ult. liisatii, prin desfa~urarearazbOlulw, pe seama hotiiririi unormar~ puter_i s~u. a ~or grupuri demart puten. Niciodata insii 0 aseme-nea desiasurare nu va putea avea 0influentii pozitiva in vieata popoare-lor, deoarecs si Statele mici sunt a-desea, cu toata slabiciunea lor mili-tarii, ~devarate mar] puteri spiri tualeale caror rezultate au putut sii in-f luenteze rodnic evolutia popoarelormai ma ri .

Cu mult inainte de actualul riiz-boiu mondial, Finlanda a cautat cutot dinadinsul, in cadrulpoliticii saleexteme, sa creieze si sa men lin a re-

'lati] amicale cu toate Statele, sa-~iIndepl ineasca constlinci os obl igatii lesale intemationale si sa mentina Fin-1anda neutra ~i in aiara oricarui con-flict, Totdeodata ea a cautat de ase-menea sa lege - relatil cu Uniunea So-vietelor pe baze de incredere si ami--citie.

Credem - a subliniat presedinteleFinlandei, - ca aoeste principii indomeniul politicii exteme erau eelemai pot rivi te pentru un Stat ailat insituatia uoastra. Din cauza acestorprincipii nu am intrat in rii,zboiu.Este adevarat ca' e le nu ne-au scapatde razboiu, dupa cum sperasem, Dealtie!' in imprejurjirile existente, pro- .babil ca lucrul acesta nu l-ar fi pu-tut reiniaptui nicio alta politica.Imediat dUlla isbucnirea razboiului,

Finlanda a devenit, cu toate trata-'tele ei, una dintre primele victime-nevinovate ale unui atac. Nici sior-tarile Societatii Natlunilor si nicl'propunerile amicale de mijlocire nuau putut impiedeca violarea pacH ~icontinuarea razboiului. Atacul a fost'motivat prin necesitatea de a se ga-ranta securitat ea Leni ngradului. In'CursuJ negocierilor ne-am aratat dis-pu~i sa cedam Dniunii Sovietelor im-portante teritorii in istmul Careliei$i diteva insule in Golful Finic. DarUniunea Sovietelor nu s'a aratat mul-\umita cu acestea. ~i a inceput atunc!razboiul, acela~i razboiu oe dureaza~i astazi.

Evenimentele au aratat de atunciupsa de temei a tuturor afirmatiilorprivitoare la pericolul Ce ar ameninlaLeningradul dinspre teritoriul finlan-dez. Timp de patru ani a trebuit sacontinuam fara incetare un razboiuogreu IIi schimbiitor. Greutiitile de ali-men tare Ce au fost sporite in cursulacestui razboiu prin catastrofe natu-rale, au putut ii inliiturate prin im-portiiri de alimente, in special dinGermania IIi Danemarea. Acest ser-

viciu, cu ade'f'arat amical, nu va Iiniclodata uitat de Finlanda.

Riizboiul a eerut del a noi marisiortiiri IIi [er Ue grele. Toate Iortelenatiunii au lont puse in slujba razbo-iului. Pentru ducerea acestul razboiuurias, Iortele noastre nu ar Ii suli-ciente. In cousecinta, am concentrattoate Iortele de care dispunem pen-tru apii ra rea granil elor noastre.

Acum ni Soil propune 0 capitulareneconditlonata si ziarel e sovieti cevorbesc de situatia subjugatii a po-porului finlandez sl de necesitatea dea introduce un sistem democrat inFinlanda . . Aut mai cunoscut odata inpracticii ce inseamna 0 capitulare ne-conditionata. Exemplul nu ne in-deamna sa-l mai repetam.

No! avem cu totul alta conceptiedespre impilare, ljbertate si demo-cratie dedit poate sii 0 aiba rusii, Sitot asa cum noi nu avem de gand sainiluentam conceptia rusii, tot cu a-tata hotarire suntem decisi sa 0 pas-tram pe a noastrii.

Cand dupa pacea dela Moscova atrebuit sa parasim Carelia, peste 470m1 de carelieni si-au lasat gospoda-rille ~i mosille, locurile de joacii alecopilariei si mormintele familiei, emi-grand in restul Finlandei, la propriullor popor, pentru 0 existenta asigu-rata de legi Ilnlandeze. Ei au prele-rat sa-IIi smulga din piept 0 bueatiide inima dee at sa ramana sa gusted f n ~libertatea ~i democratia sovie-tiea.

La isbuenirea riizboiului de iarna,toate imprejurarile pareau sa se Iirid'cat impotriva noastra, iar larapare a sa-~i I i pierdut Iortele proprii .Poporul nostru a trebuit atunci sa-IIiconstruiasca salvarea numai pe Iac-toni sm interni. '

Cu ajutorul aces tor iactori, am re-zistat atata vreme cat a iost sufidentpentru a nu avea soarta nefericita atarilor baltice. Cu ajutorul acestoriaclori ~i cu sprij'nul dat noua, directsi indirect, de catre tovarasil de armesi de prieteni, am rezistat IIi in fazeleurmatoare, grele ~i periculoase, alerazboiului.In timpul celor patru ani de raz-

boiu, am vazut modificandu-se in maimulte randuri situatia mondialii. Ac-tuaimente ea este mai incurcatii IIimai incalculabila ca oricand. Cu toateacestea, ca ~i in trecut, sprijinim peaceea~i iactori interni pe care aminva1at sa construim, in cele din urma,reu~it a poporului nost ru.

Adevarata valoare a unui poporpoale fi rectmoscut ii dupa contrib~tia

sa la realizari ~i la controlul nervllorpe care .el 0 poate ~r~ta in vremuride istoVlre ~i greut all.Nu este yorba pentru noi de 0 anu-

milii formii de tm obiceiu oarecare _-pentru car~ l upti im, ci este i~ j~~ totceea ce da scop ~i valoare vle\ii. ~diim cat Se poate de bine seama cadacii yom rezista pana la pacificarel!deiinitivii a lumii, yom Ii obt inut n ,talmult decat numai asigurarea propnu-lui nostru "iitor. .

Lupta noastra va imptm~ aton~!convingerea in toate. col)~e lumucii popoarele mici continua a fj demnede Ubertate !jli de dreptul de autode-terminare ce Ie-au lost recunoscutede cul tur~ occ: dentali in. desvolta~e.

Luptand pentru propna sa eXls-tent a, poporul finlandez se socote,tein Irontul comtm al tuturor. eelor ceau luptat in primele rindun. dealon-gu l timpurilor, pentru libertatea mi-cilor popoare.

eu prilejul acestel a cineea auiver-saril in timp de rizboiu a indepen-den~i FiDlandei. a ineheiat pre,edln.tele - poporul finlandez, coiltl

In . r a n d 1 l r i in,u-

Ace',U aviatorl romanl s'au lntalnlt pe un aerodrom din RlIslirit

Veghe rornaneasca pe l i toralCel din urma proiectil s'a spart in

adancul ce desparte pamantul Crimeel

de Cuban. Ultima nadejde a biruinteibolsevic'Ior s'a spu'berat ca un vis a-magttor, Raidurile aviatiet inamice audevenit mai sfioase. Pe~te tot vazdu-hul freamata de sgomotele avioanelor~ al nenumaratelor proiectile trase la!intli

Gandul Ii indeamna pe tqti la lupta ...dar under ..

In fata retelelor de sanna, val uri lefuri oa se ale marii clocotesc de revolta.Argintul tannului rapes al Crimeeieste st! 'Oijuit de uumeroase retele desarma, in spat ele c arora stau tupilat epoz itii le noa stre, din sanul carora neobosi tii nostri ostasi sfrede lesc cu privi-rea pan" departe Jntinsul marii.

Gurile de foc si-au terminat reperajul pe distants mari ?i asteapta ner-voase ordinul. Gean.anduri le se leagl in liin unduirile vaiurtlor, mult spre adan-cui ape! de unde inamicul s'ar puteaimpotmol i Cu binoc lul la ochi, fiecarepandar !a postul lui. cerceteaza necon.tenit zarea.

Noaptea urechea lui e suparata ~ide zumzetul insectelcr. Cu telefonul laureche a~teapta orJine. In apropier~,camaraz ii a 'T ti l~ri?t i. au inc lina t tev ilepe obiectivele prinripale de noaptll. Inadapostll ri se rvanfii i?i pet ree noapteacu glume ~i povcsti. Firul telefonlcleaga sut 0 coman,~~ pes te 20 de piese .

Undeva pe l itor&! It. . .... , comandant ul ~lnei baterii de arti lerie i~i ins.pecteazii eu gri .i~ piesele de sub comandasa. In ~r.eapta lUl camarazii germanilucreaza de zor la amplasamente.

Au sosit de curand. Vizitele au in.ceput sa se indese :. sca, a lungand plic-tiseala CU glume ~i cantece, in care os-ta~ii no~t ri sunt n~~nt r.ecut i.

- S~ Ie cant eu 0 doinii. domnule 10 -cotenent ca poat, a~a m'or inteleg~,mai b inel . . se adre~eaza comandantululunul din artileri~ti, maestru in doine ~ifluier de caval. Iar daca -nu m'or in-t elege, gtnnci sa Ie zie 0 sarba din c~val,~a cur:.. se canta !,l noi in RomaDta L..

Unul ~in camar::',ii germani se gra-be~te s a - I tratrze eu 0 jigar.e, in timpce artil eristul nosl:'11 i~i inceare a gau-r ile cava1ului. Tact.fos pune tigarea laureehe, i!upa ee mai int ii ii multu~tecu un rusesc "spasiba I", urmand cadupa prlmul cante' s a ,i-o savureze inliniste.til! aitul imparte frite~te un batoo!

de e ioeo 'a ti , impl~t ind o .serie de cateva

cuvin te : nemtef11 romane, ti , rtlS~"titireli tl ~i mai ttiu eu eare altele, doaro putea si spuni ceva,

So faee haz ca la bllclu. Cama f1uj,.ratur i r r.gU4ite de ca.va l fj l in i f te t t!petop.

Afad VIlnLw."w

poteca die patrular, a tarmului. Lunacerne argint peste valurile apei, alun.

gand de pe i nt.nsu] e i perdea.ua c enusiea cetei .

Linistea a cuprlns toata faptura inmrejele sale. Cantecul cocosului nu semai aud, in miezul noptii, doar cucu-vala pustiului se vaitl i departe_ pe rui-nele unei fostecazemate bolsevice.

In lungul tinnu1ui, 0 ~acheta pas..treaza 1I'gatura cu unltatile vecine.Dara ei l uminoasa semnal eaza distantarue unitatile vecine. .

Siguranta pazei est e intarita de men-stri de otet in imediata apropiere a pc -zi tiil or, revil e tunurt lor lor t intesc sprelargul mari i.

Un singur semnat numai ~i totul e in-sufletit

Sa indrazn.ea~di'

Sergent t. r. MIRON IONESCU P.

E v ZAosta,ilor finlandezi

Ou prdejul sarbatoare: nationale aFinlandei Un oLter oe pe front a adossalutarile frontuil1i eli .tre tara."Fi nLanda ", a deelm'at purtli torul de

cl1vih:.t al 1L11Ilaoo:.e afla in riizboiu de2 jnm. ani ~' Iwmea s'ar putea gfundiea pellt rn soldat,i cbeo;ti llnea prinei-palii 81 fi d~ a ~t i ear.d aceastii luptase va termina.Dul' soldatul de pe front nu pri-

vc;;tc chest iunea in mo d a ta t de s'mplu ,Desigm' !l. j S1l'Ilt tot ma'zit ii le n0ll6tre sunt mult ____ "'.".necueerit.D8viza Illp!te'l~_~

8/2/2019 Ziarul Sentinel A, Nr.50, 12 Dec.. 1943

6/8

BASARABEUFLETl'eg:rrwnbJlui, rosiorul Boelea a,.. mreu la inalrmea eeor mal bunl lu . . ttori, :'\ir: un pas n 'a dat lnapo., P.veao c ii l1 iuz i i. e r ed inc ioas ii pe d1'1llUUrilehl-torto 'IIi ate ale tepelor rusesti, ~ nn fa..nate luptator,

Ajuns la J:klg, volu ntaru l BC)C'eauumai :lpar~inea i3asal'ab ei pentru ale ei-rei suferirrti pornise, ci era al Virii In.LI:B'Ji, ln n umele ei mar~all1:a aenm cu .treerand campijle Ucraiuei. i;ii asa dinbiruin~ii. 'in biru'nj.ll, a ajuns pe ~un.tele yJi~ako,

aiei soldato Boclea, incepu 0 alta.vieat a : dura, severa ,

Ca mci irel itor 'a mit ra liera sergeotu_lui YfJscii, soldatul Boclea bray, calmcum Ii sade bne unui mitral ior amp.a,sat la 40 m, in fw t ainamicului, R ta la .sfat r-u vrernea ~i~i aur~te planunpentru mai ta,rziu,

Dar astWt i Iupt ii to r u I Boe lea, fara safie eiirturar san f losof, mai ~ti e un .n-ern:

"Unb-ea. aWtwe puierea i puterea \ 11 -to tdeeuma v/l.vlnge" ..,De aceea ~i terminii serisoarea ~iitre

pr>'e-teni i din Te rebna, scri lnd :"De pes te doi ani stau ~i lupt din ras-

puteri impreun ji enviteji': m e] cam a-razi contra bolsevicilor care volau s apuemana ne seumpa noas!,ra Roman e. Voiulapta aici pana la nmicirea lor, caeieu ea si voi stim ~ 81m simtit prigoana,lor,

Desigur, voluntarul Boclea asteaptersspuns. Pentru a~eptarea lui, la dona-zee . de aui, Dumnezeu la inzestrat eudaml intelepciunii, iar dela maica-sa ainv.iitat sa fie darz si oocrez.iitor inDumnezeu, inCirezator in v~nieia nca-mului nes tru roroanesc ,$i t Jldcii darzenia ~ eredinta sunt

doua ,-i rtuti ost ii~i ce carae tCl':ze azii .pc omJ,1 dintr'o bucata, e: poate sa fie:multuruit.Caci n 'J ya a~tepta zadarnic . .,

Am citit infHlllplato,r scriSoareaunul tilnar iuptator de pefroDtul de ra_:;UI';t, sCl':sa Jlllltr'o ftlga de l'iigaz", CUDIspune el nnor priet eni di n tariL Des: pemurg i nea p lie uk ri s ol da tu l Boclaa-de spre avesta e... ;o vorba - cle sc rH1Sp.)floure. totu,.i eOll~iIlU~lIlscrisorii nu-iimpodobit cu' n ie : macar 0 "floricc a", c ie st e s im pl u fiil'ii 1>l 'etRJ1W l,itclI'are:

"In l IUl )) ;enl !< I de [ al ii , stamd lfi lngii

niitratiero: mea care mi-e dt raga c a och'~d in cap , ~"l tp7- iv iraa mereu e ii tre balu-u:rul. en Iimbi de : oc s pm'a, care a,~leIJpiacLin ! )Wm""ll in m~lIlenl sa se n-iipns-teased aswpm noasiri i, ' I' I1 'an/ ,goodil c~sa va scri cwleva rooWtl7 'l " ,

Soldatul Bocle a V, loan, un flii cii tan-dru inalt blond, plin de mfindrie coma-neasca ~i' energ.e, este de origine basa-rabean,

Pe Ie sfiiqitllI lunii IUDie 1941, L apostu. de ~omauda al unui regiment deeavalerie in trecere prin judetul Balti,find :n' urmdrirea inamicului , se pre-zintii ;.IU tunal ', Nu stia sa salute regie-mentar - n'avea inca 18 ani, - dar aputut sa'-l ii exprime dorinta cum ea arvrea safie voluntar,Cu mintea mea - eauta el sii-~i moti-

veze ererea - inteleg d-~e colonel, eliuu an de stiipanire bolsevca a fost 0mare paeoste- De aceea vreau s a luptcontra harbarilor care ne-au pradat tara~i sa-m: da1i vote sa merg in reg.imentuidv. sa h'iiiti!!!

Colone ul i otelegiit or l-a pI' vit, masu.rfmdu-l de jos pana sus - Boclea pun-taitari si bund moldovenese - apoi i1int1'eba cum il eheama, de unde e, eu cese oeupa ~i asa mai departe, pentru eala urrnji tan.a ru I Sa-I r iiBp 'Jnda man 'dm:- ~uut loau, fecio.rul gospodarului

vasi le Boelea de-a.c: d in Terebna!.A i'011a zi Io'hidl al nostru imbraea

haina milita1'a ~i i~i potrivi la cismen'~te nint eni Incit ()ri de sa orbea sci i fc-tele din sat. lar regilmentu~ avea un sol,dat In plus.

De :;eolo, trecand prin toate luptele

Unul dlntre Stukasurlle noastre lu4ndu,1 sborul spre IInllle bol!;evlce

1 0U I f lo ill A D U IE A U IAT IE I1 1 0A IT R EIn v tLltoarea batMi ilor de oprire cv

se dan z' , de zi. in Rasarit contra forte,lor sovietiee superioare en numar, tru-pele romane lu.pta 0U nemlcsorata y'-goare cot la cot cu eele germane pentrusWiVilllren puboiului bolsevic. Darza reoy,i sten ti i si avanbul ostas n o r romani . in-fanteri~ti ~i vana,tori de munte oava'e-l.'Ii'lti si a.rti lieri~tli, marnaei si ~viatot;,in lovituride care le dau neeonteuitpentru mli 'c iJ rua: rea inwldll.t:pM1el a eo -losului bolsevic, a fost semnalat in ne'numerate rand'llJri pein eomunieeteleInaltuiui Comandament German ~ elo-giata adesea de ciitre mari comandantigermao i.

In inc l~ ta rea uri8l}l i dOn Riisi ir it , p~fmntll'l die Sud, aviara n 'oast ri i. oon1r i,bue

8/2/2019 Ziarul Sentinel A, Nr.50, 12 Dec.. 1943

7/8

T I 8 A N U LS fB E R E ALihnii 1"('11 d~ [otnne,['/1 t ig al / c a ll dl 'aLa III/ b i t' ! i n tr a soP~lIl"1I a mallca

I Acolo e 11l1l1,e'o la lI'll1Ita, Vlwe,1] nii b C(Ji1l 1a,c711i1.W;' -- 'l lt ;i v in ~i bel'c

EI prioea la d6,1t$ii1)ela 'IJI,jc la maq'cSii uadii lIlai bincCe bea [iecare

Cdc; p aM ,sa-adJucaOh.elnerii miiq~cm'eA,' [i V!'l&t si'i-$i ude

I .aa/nl c' 0 g1lstal'eI

1 -$ ; vazand cii esie1C'lt chim;!'u plimNici nt VI It sa g usteDm t1 h'c a 'Sll>lt vi?!

Astea se gasc$te-$; la 11.01in satV'I'ea'u sa beau. aC1llnaCeca "delicat" .

Ls i zice tiga1l1l1,lnsa clIm sri cearii.(Jac! de prima dataPormse pri1l ta'l"ii,

.Si de alte 11.cnwiRabar m. avca])01' cunt sio. la ?nas a -$ i se to t gii.1tdca,

L in "o ma n conw1Idi ' i :1 ~,1a maj da-rn; un tap"

8i luii1l,dn-# berea.0 dii peste cap .

.'{.'iganu), priutseBerea c eo s pum oa si;

I .., ' ii ccnt inda/a,sa uadii-i gllstoasa?

Dor camelii aduseTa}JIIl plin de bereo glls/a $1 iuieScu ipi;, co de fiel'e

PI". luaie-nr d"1I!C1lTap a fu r.s it ,Ai moncat IJCbillltrifarM 1/ 'ai giisit?

' l'rim'sii de sergent Gotogai Ion.

PROVERBE !!iI GHICITORI

Glu Dl e

Gine tace ?nai m1tUii treabii face. Am lin copacCu. doui isprezeceI'amwri:In [iecare l'aI/WI'a cate pat,..,. cltib"tri$1 :i n [ ie c ar e c lt ib c li tesapte 011 , a .

(Anul)

Bolnav

Miticii. Be duce intr'o zi la medic:- Domnule doctor, nJ' ~iu ce boala

arn : mananc ea un taur, beau ea 0 el-m' li i, am meren 0 f.oame de Iup ~i dormca un urs I Oe sa f8>( l?- Du-te :8 un medic veterinar l

Mull l lI1/bli. 1II1l1I invcV

Dupa gradina r ,~i [Lori.

Pentrn. cOI'obia lIIare, mntta a 'P atrebllie.Dllca n'ar Ii ,L1I11lcaar pieri101' da cii mulli i cste

LII",oa priipiidestc . . (Apa)

DiscutieDoi mueicaaf diseatau odata la nn

pahar de vin :- Care este eel mai inciilpiiti\nat in-

strument I spuse unul.- Nn stu ...._ Toba, eii trebue s'o ba~i ea sa.

cante l...

Doi destepti

Taudalii. ~i Paealii se aflan odata inaceeasi camera:- "nehide fereastra, nn vezi cum

pIO:Hi.afa ri i? .. e ise primal.- '~i dae 'oi inchde-o, erezi ea u 'o

sa mat ploua 71... rjispuns e netulburatce'alt.

La gariUn cii.liitor se opreste in faia unui ghi-

seu din Gara de Nord:- Da-ml, te rag, un bilet de clasa 3-a.- Bine, dar unde mergeti dvt- Ce te privests pe dumneata I!.. .

Neala caDluflat

Undo e Neatii YCo tiC nl~-ti place, aituia 11ll lace.

Pataniile fr-unta!tului Neala.deNeaguRilduIescu

8/2/2019 Ziarul Sentinel A, Nr.50, 12 Dec.. 1943

8/8

8SENTINELA

v a~m ii l , rl r zarele fra nC f0C , d eo are ced -s a I L . up ta t Ioarte mul! pentru stran-g'prr.a )pgiltllr'lor d ,ilJ lJ tr e G er ma n ia ~i]i'I'B nta.

G EXEHAIJUL ~NlUTS, primul mi-n,SDrtl a,) UI1i'Un1i Sud Afrcane, ,;,mcmbrn. a l (: ab in(J, t~ ll ll ide razboiu en-g-lclI, it ~iry.'u~ 0 cUl'imtarc in parrameu-iul ~l1g:ez, spunand ea la Sral? tUlI ra7.-bo.u.u: German-a va f steaesa- de re -Lata Europei, iw r Franta !iii Ita!' a nuVOl' rnai avoa nieio insemnatate, ei nu-ma!: Sov [ale VOl' ram fmc 0 mare for\aem'Opeana.

Iatii, dar, ce vvitor f'eriot !I i pregi(.teste anglo-amencani; Europei,

Z 1LELE \CESTEA a sosit in Chi.~'I]Niu preotul Artenl'ie Iureenco, nas-cu t iu Ch'snau in ann] 18Q8.

De'a 1918 palla L a 1921 a f'o st obl'-gat sa tea la d l is p