Putem avea chiar două Guverne din închisoare. Zeci de înalţi demnitari au ajuns sau vor ajunge în curând să înfunde

puşcăriile. Vorbim de corupţie la cel mai înalt nivel. Rând pe rând, VIP-urile încătuşate se perindă la DNA şi prin puşcăriile din ţară, iar acesta este doar începutul aisbergului politicii româneşti care se topeşte la foc mocnit. În lucru, la DNA sunt aproximativ 5.000 de dosare. Câte sunt ale politicienilor nimeni nu ştie, însă un lucru este cert. S-a deschis Cutia Pandorei, iar acum, pentru o sentinţă mai indulgentă, politicienii se toarnă şi dezvăluie afacerile şi legăturile subterane care au existat în ultimii ani, la nivelul celor mai mari partide politice. Implicaţiile

ajung la SRI, DIICOT şi Preşedinţia României, iar imaginea cea mai terfelită o

au parlamentarii şi miniştrii, care s-au dat peste cap pentru a încheia afaceri cu statul, uitând însă că acest lucru îi poate costa libertatea.

Dezvăluiri de după gratiiPrimul care a declanşat un imens

scandal la nivelul politicii româneşti a fost fostul ministru prahovean Gabriel Sandu. Pe surse a apărut informaţia că Sandu a dezvăluit o adevărată schemă legată de banii pentru campaniile electorale, dar şi ce sacrifi cii fi nanciare ar fi făcut pentru postul de la Ministerul Comunicaţiilor. Reţinut pe 27 octombrie 2014 şi apoi

arestat preventiv în dosarul Microsoft, Gabriel Sandu este acuzat de trafi c de infl uenţă şi luare de mită. Potrivit procurorilor acesta ar fi primit aproape 3 milioane de euro mită pentru a facilita unei asocieri de fi rme încheierea acordului – cadru pentru achiziţia dreptului de produse software. În acest caz au apărut informaţii cum că Sandu ar fi povestit despre modul cum au fost împărţiţi banii, turnându-şi foştii colegi din Guvern şi din partid, inclusiv pe cei de la Prahova. Cât adevăr sau neadevăr există în declaraţiile lui Gabriel Sandu, care este în arest la domiciliu, rămâne de văzut, în urma

Nr. 1684 • 5 - 11 februarie 2015 • 12 pagini - 1,5 leiNr. 1684 • 5 - 11 februarie 2015 • 12 pagini - 1,5 leiPloieşti, str. Diligenţei nr. 18, tel./fax: 0244 546 501Ploieşti, str. Diligenţei nr. 18, tel./fax: 0244 546 501

“OMUL PUS ÎN CINSTE ȘI FĂRĂ PRICEPERE ESTE CA DOBITOACELE CARE PIER”Psalm 49,20

„Când vezi mai bine suit pe umerii altuia, nu te mândri, şi mai ales nu-ţi râde de el, căci prin el eşti acolo” (Nicolae Iorga)

Ziarul Ploiestii

pagina 9Cultură, Istorie, Sănătate

,Negru

pe alb

Mirc

ea M

ATEI

După atâta circ,

vom avea şi pâine?!

Culese de TataCulese de Tata

Adrian Sârbureținut pentru 24 de ore

Ploieştiul consolideazăal doilea bloccu „bulină roşie”

Și spionilorle placefotbalul

pagina 2Actualitate pagina 3Actualitate pagina 11Țara de dincolo de țară

Procesul a fost lung şi complicat, iar dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce o instanţă din Alba Iulia a dat dreptate proprietarilor de drept ai terenului. La acea dată, nici autorităţile locale, nici Ministerul Educaţiei nu au ajuns la un consens cu proprietarii pentru ca suprafaţa, care includea tribune, o pistă de atletism şi un teren de handbal, să nu fi e divizată şi să rămână în proprietatea Colegiului Naţional I.L. Caragiale. La scurt timp după ce instanţa a dat câştig de cauză proprietarilor de drept, Colegiul I.L. Caragiale a primit o somaţie de la un executor judecătoresc pentru punerea în aplicare a deciziei judecătoreşti. După alţi

aproape trei ani, timp în care autorităţile n-au ajuns la niciun acord cu proprietarii, în ianuarie 2011, pe terenul de sport a apărut un gard, care desparte şi în prezent suprafaţa revendicată, de 1.410 mp, de cea care a rămas în proprietatea Colegiului.

Demersuri multe, dar fără finalitateDeşi au trecut atâţia ani de la retrocedarea

terenului, problema nu a fost rezolvată. Gardul metalic ridicat de proprietari, în 2011,

încă desparte terenul de handbal. În spatele gardului, pe terenul revendicat se vede în continuare un coş de baschet, o parte din tribune şi un tronson din pista de atletism. Autorităţile au anunţat, ani la rând, că suma solicitată de proprietari a fost considerată imensă şi orice tratative s-au blocat. De departe însă, Colegiul Naţional I.L. Caragiale merită să aibă reîntregit terenul de sport.

Demersuri reluateSăptămâna trecută, la ultima

şedinţă a Consiliului Local Ploieşti, alesul local liberal Ionuţ Ionescu a solicitat reluarea discuţiilor cu proprietarul de drept al terenului, în vederea fi e a achiziţionării, fi e a închirierii suprafeţei retrocedate. O comisie a Consiliului Local ar urma să reia discuţiile pe această temă. „Din această discuţie birocratică şi plimbări de hârtii s-a pierdut esenţa. Procedural este absolut în regulă, este vorba de o comisie care să rezolve această problemă”, a susţinut Ionuţ Ionescu, care a fundamentat şi un amendament în acest sens.

Elevii Colegiului I.L. Caragiale din Ploieşti au devenit, de câţiva ani, victime colaterale ale legilor

proprietăţii. Povestea a început în 2001, când în instanţă s-a solicitat

revendicarea unei suprafeţe din terenul de sport al liceului, de către

descendenţi ai familiei Ghica, proprietarii de drept. Verdictul a fost dat după alţi şase ani de procese, iar

din 2011 un gard separă suprafaţa retrocedată de cea rămasă în

proprietatea liceului.

Politicienii se-nghesuie la DNA, în arest şi-n puşcăriiAfaceri cu iz penal, sacoşe cu sute de mii de euro, acuzaţii şi mărturisiri din arestul Poliţiei şi după gratii. Personaje cu nume grele din politica românească au ajuns la DNA, au

fost reţinute sau sunt sub control judiciar. S-a deschis Cutia Pandorei, iar acum un adevărat taifun se dezlănţuie şi scoate la iveală încrengăturile de la vârful politicii româneşti.

PRIMĂRIA CHIAR ÎŞI BATE JOC?Colegiul I.L. Caragiale, de 4 ani, fără teren de sport

Jaf de1 miliardde dolari!?

Dacă vă aşteptaţi să comentez această kafkiană îmbârligătură televizată Udrea – S.R.I. – D.N.A., care a incendiat cotidianul nostru şi aşa nu foarte liniştit, vă înşelaţi. Trec peste subiect în două vorbe şi-i las pe alţii mai fi roscoşi să despice fi ru-n patru despre ruperea de oase de la cel mai înalt nivel. Părerea mea: asistăm la clasicul dar încă fi erbintele fi lm de război dintre Partid şi Securitate, cu efecte speciale noi (de, pe măsura tehnologiei), actori (artişti?!) noi dar cu un scenariu vechi de peste 60 de ani. Acum Partidul poate să însemne orice control din afara Securităţii, pe care o putem denumi S.R.I. (numai din punct de vedere al acestei aspiraţii nevindecate de putere absolută). Se pare că, instituţional, reforma serviciilor nu a ajuns la structură şi mentalitate şi acestea nu suportă sub nicio formă ameninţările la independenţa lor totală. Independenţă pe care Partidul Comunist nu a fost atât de prost încât să o înghită – de aici şi războiul de poziţii din preajma lui Nicolae Ceauşescu, un dictator provenit din Partid însă dispus să arbitreze în profi t propriu. Democraţia noastră, debilă, va permite independenţa

aproape trei ani timp în care autorităţile n au

înîîÎnrcşAcatrînCte

Putem avea chiar două Guverne din

pmînpîncDCînPmdcc

pagina 3

pagina 6

r2

Un profesor de la „1 Mai” este acuzat că lua de la elevi ţigări şi băuturăDaniel Ionaşcu, profesor de

fi zică la Liceul Tehnologic „1 Mai” Ploieşti, este acuzat de procurorii

Parchetului de pe lângă Tribunalul Ploieşti de luare de mită. Anchetatorii spun că, în perioada 2010-2015, dascălul

ar fi pretins şi primit de la 47 de elevi, pentru a nu-i lăsa corigenţi sau repetenţi, whiskey, cartuşe de ţigări, bani, telefoane mobile ori componente de calculator (sticuri de memorie, router wireless etc.). Valoarea provizorie a mitei este de 15.017 lei. Profesorul nu era

deloc discret. El le dădea elevilor cheile maşinii pentru a depune în interior „cadourile”. Acasă au fost găsite mai multe bunuri şi, atenţie, 73 de pungi în care anchetatorii presupun că liceenii ar fi depozitat ţigările sau băuturile alcoolice. Deşi Parchetul a

cerut ca profesorul să fi e arestat, judecătorii au decis ca acesta să fi e pus sub control judiciar pe o durată de 60 de zile, în această perioadă având interdicţia de a-şi mai exercita profesia. Contestaţia depusă de procurori se va judeca la Curtea de Apel Ploieşti.

FONDATOR: Ioan MARINESCURedactor-şef onori ic: Ioan GROŞESCUDIRECTOR: Marius MARINESCU

DIRECTOR EDITURĂ: Grigoraş NIŢĂ

DIRECTOR TEHNIC: Dan Ionuţ MARINESCU

REDACŢIA:

DTP: Magdalena MACOVEISENIOR EDITOR: Maria BOGDANREDACTORI: El. ŞERBAN, P. NIŢOI, V.D. TOTH, Cristina NECULAI, Alexandru NECULAI, Octavian BĂLTEANU, Preot Marian ŞERBAN, Miruna BOGDĂNESCU, Victor COBĂSNEANUCORESPONDENT REPUBLICA MOLDOVA: Nicolae MISAILCULEGERE: Pia ROTARUTIPOGRAFIE/PUBLICITATE: Gabriel CĂLIN, Georgiana MARINESCU, Iolanda STOICA, Claudia CRUCEANU, Andrei SOTIR, Costin MÂRZEA, Raluca IONESCU, Laurenţiu IONESCU.EDITOR: SC Sprinten Infomar SRL ISSN: 1223 2653

ADRESA: Ploieşti, str. Diligenţei nr. 18TEL: 0740.375.535, TEL/FAX: 0244.546.501, 0244.510.543

Potrivit art. 206 COD PENAL, răspunderea pentru conţinutul textelor publicate aparţine autorilor.

: ziarul_ploiestii@yahoo.comZiarul Ploiestii,

ACTUALITATE

2

Lector univ. dr. Mihai-Cristian Apostolache,Director al

Centrului de Studii şi Cercetări Juridice

şi Socio-AdministrativeUPG Ploieşti

Excesul de ordonanţe de urgenţă şi pasivitatea Avocatului Poporului

•După A 7, din Cibinului, urmează A4, din Târnavei•În acest ritm, de două

imobile consolidate în zece ani, poate terminăm şi noi

treaba prin 2 265!

Primăria Ploieşti a obţinut, de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, 7,9 milioane de lei, pentru consolidarea unui bloc încadrat în grad seismic ridicat, cel de pe Strada Târnava (A4), cu 60 de apartamente, construit în 1962 şi afectat de cutremurele din 1977, 1986 şi 1990. Durata de realizare a investiţiei este de 24 de luni de la semnarea contractului. E un lucru bun că se reface o construcţie din Ploieşti pe a cărei faţadă stă lipită de mai mulţi ani celebra „bulină roşie”, semn distinctiv al imobilelor care s-ar prăbuşi la un cutremur mai mare de 7 grade pe scara Richter. Cu o fl oare nu se face însă primăvară. Problema expertizării şi consolidării blocurilor vechi are o istorie de aproape 21 de ani, de când a fost emisă Ordonanţa Guvernului nr.20/1994,

modifi cată şi republicată în 2007, cu ultimele norme metodologice de aplicare schimbate în iulie 2014.

În Ploieşti, de exemplu, la începutul anilor 2000, erau încadrate în gradul seismic I (risc de prăbuşire la un cutremur cu intensitate mai mare de 7,2 grade Richter) şi II (probabilitate de prăbuşire redusă, dar la care sunt aşteptate degradări majore ale structurii de rezistenţă) în jur de 25 de clădiri, ceea ce înseamnă că atâtea blocuri au fost expertizate. În anul 2013, a fost alcătuită o nouă listă, cu 43 de clădiri care ar fi trebuit supuse consolidării, altele urmând să fi e supuse expertizării în 2014 (Strada Trotuş nr. 4, bloc E8, Bulevardul Republicii, bloc E5, 208, Strada Brebenei, bloc 6, Strada Crizantemei, bloc 7, Strada Scoruşului, blocurile 14 şi 16, Strada Romaniţei, blocurile 17 şi 18, Strada Cameliei, blocurile 35, 38, 71, Strada Lăcrămioarelor, blocurile 1-5, 9, Strada Lăpuşneanu, blocurile 6-8, Strada Târnavei, bloc A1,A3 şi A6, Strada Levenţica, bloc 10, Strada Constantin Brezeanu, blocurile D3(A-K), B1, B2, B3, C2, C3, 202, 205, Strada Cibinului bloc A9, Strada

Mihai Eminescu, blocurile 5-11, Aleea Şcolii nr.8, bloc 50 C, Strada Găgeni nr. 111A, bloc G1, Şoseaua Vestului, bloc 52, Strada Baraolt, bloc 45 A, Strada A. Nicolae, bloc 98, Strada Iezerului, bloc 151, Strada Făt Frumos, bloc F3, Strada Tache Ionescu nr.5, Strada Vasile Milea nr.3, blocurile B1-B4). Ştim câte dintre acestea au fost expertizate. Niciunul, dar în iulie 2014, este publicată o altă listă cu 51 de imobilele încadrate în clasele de risc seismic ridicat. Ar mai fi de precizat că, în tot acest răstimp, a fost consolidat un singur bloc, respectiv A 7, din Strada Cibinului, lucrările fi ind începute în al doilea mandat al primarului Emil Calotă (septembrie 2007) şi fi nalizate

abia în 2010, de Andrei Volosevici. Socotind şi blocul pe care-l va consolida până-n 2017 Primăria Ploieşti, sub conducerea lui Iulian Bădescu, dar cu bani de la MDRAP, glumind puţin, în acest ritm, de 2 blocuri în aproximativ 10 ani, rezultă că s-ar termina investiţiile în 250 de ani, adică undeva, prin 2265!

Pe de altă parte, Guvernul a redus fondurile alocate consolidărilor: în 2008 au fost alocate 7,8 milioane de lei în acest scop, în 2009- 8 mil.lei, iar în 2010, sumele au scăzut la 5,8 milioane de lei. În 2013, Guvernul a mărit bugetul la 10 mil. lei, dar în 2014 a scăzut la 4 milioane de lei, în 2015 proiecţia fi ind undeva, la 4,5 milioane de lei.

Ploieştiul consolidează, în fi ne, al doilea bloc cu „bulină roşie”

Mihai Eminescu blocurile abia în 2010 de Andrei

La sfârşitul lunii ianuarie, Comisia Europeană a dat publicităţii Raportul MCV 2015 în care sunt prezentate progresele înregistrate de ţara noastră în domeniul justiţiei şi al combaterii corupţiei în anul ce a trecut. Una dintre criticile Comisiei a fost îndreptată asupra modului în care Guvernul a intervenit în plan legislativ prin numărul ridicat de ordonanţe de urgenţă. Se apreciază că această practică a legislativului delegat limitează posibilităţile de consultare şi conduce la o lipsă de claritate a legislaţiei cu efecte negative în ceea ce priveşte unifi carea jurisprudenţei şi a practicii. O altă critică este legată de comportamentul Avocatului Poporului care are rol de apărător al drepturilor omului, dar şi de factor de echilibru între puterile clasice. O prerogativă a Avocatului Poporului afl ată în strânsă legătură cu legiferarea prin ordonanţe de urgenţă este legată de posibilitatea acestuia de a sesiza Curtea Constituţională, prin excepţie de neconstituţionalitate ridicată direct cu privire la o ordonanţă de urgenţă. Comisia critică atitudinea pasivă a Avocatului Poporului în ceea ce priveşte anumite acte ale Guvernului cu caracter de urgenţă, cum este, de exemplu, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 55/2014 prin care s-a încurajat migraţia politică a aleşilor locali. Comisia consideră în acest sens că “este de înţeles că Avocatul Poporului dispune de o marjă de apreciere cu privire la situaţiile în care este oportun să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea ordonanţelor de urgenţă, dar această limitare autoimpusă creează de fapt o lacună care, în actualul cadru instituţional din România, nu poate să fi e suplinită de alţi actori”. Având în vedere faptul că niciun alt subiect de drept în afară de Avocatul Poporului nu poate sesiza Curtea Constituţională în legătură cu neconstituţionalitatea unei ordonanţe de urgenţă este fi resc ca această instituţie să aibă un comportament proactiv şi să ceară instanţei de contencios constituţional, ori de câte ori există îndoieli în legătură cu constituţionalitatea unei ordonanţe de urgenţă, verifi carea conformităţii acelui act juridic cu textul legii fundamentale. Procedând astfel, orice ordonanţă de urgenţă poate fi verifi cată rapid de Curtea Constituţională din punct de vedere al compatibilităţii normelor sale cu dispoziţiile Constituţiei pentru a nu se mai ajunge ca în situaţia OUG 55/2014 în care actul normativ şi-a produs efectele juridice şi ulterior a fost declarat neconstituţional.

Scurtă istorie a reabilitării blocurilor din Ploiești

Reţeta preferată de lucru: cei patru apostoli au fost trei, Luca şi Matei!

Primăria Ploieşti a anunţat că a semnat două contracte de fi nanţare nerambursabilă pentru reabilitarea termică a unor blocuri din Ploieşti. Banii sunt asiguraţi prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritara 1 -Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor-poli urbani de creştere, Domeniul major de interventie 1.2 -Sprijinirea investiţiilor în efi cienţa energetică a blocurilor de locuinţe. Primul contract prevede reabilitarea blocurilor 13B1 şi 13 B2 din Bdul Republicii nr 108, valoarea totală a proiectului fi ind de 1.539.053,96 lei (valoarea totală eligibilă este de 1.506.143,75 lei, iar valoarea neeligibilă estimată, inclusiv TVA, de 32.910,21lei). Din a doua fi nanţare, de 2.750.876,39 lei, din care asistenţă fi nanciară nerambursabilă-1.615.297,59 lei, se vor efectua lucrări la blocurile 14A, 14 B1-14B2

şi 14 B, tot din Bulevardul Republicii.

Cum a început totul pe dosÎmbunătăţirea efi cienţei

energetice a blocurilor îşi are o istorie a sa. Legislativul a pus un pic carul înainte boilor: întâi a prevăzut obligativitatea obţinerii unui certifi cat de efi cienţă energetică (aviz energetic) la tranzacţionarea clădirilor şi după aceea şi-a dat seama că blocurile ar trebui mai întâi reabilitate termic. Parlamentul şi Guvernul au produs astfel o discriminare între locatarii de la bloc şi cei de la case atunci când au consimţit ca bugetele locale şi cele de stat să suporte o parte din costurile anvelopării apartamentelor. Cum ar veni, unii dintre cetăţeni au contribuit cu bani la chivernisirea caselor concetăţenilor din imobilele multietajate. Cota de contribuţie la plata lucrărilor a fost diferită de la an la an. Guvernul a propus prima dată procente sensibil egale, de 34%, respectiv 33%, suportate de guvern, autorităţile publice şi

locatari, dar până la urmă s-a ajuns ca primăriile, din elan electoral pesemne, să plătească din bugetele locale şi partea de cheltuieli a asociaţiilor de proprietari.

Ploieşti- din 1000 de blocuri înscrise pe lista de aşteptare au fost programate pentru reabilitare 200 şi anvelopate 46

În Ploieşti, povestea începe undeva, în 2006, când ministrul delegat pentru Lucrările Publice şi Amenajarea Teritoriului (fostul MLPAT), Laszlo Borbely, a ţinut să fi e prezent la recepţia lucărilor primului bloc anvelopat în cadrul Programului naţional de reabilitare termică a clădirilor multietajate. Doi ani mai târziu, în 2008, Primăria a alocat 500.000 lei pentru încă trei blocuri, dar investiţia nu s-a mai efectuat, fi indcă proprietarii au fost nemulţumiţi de preţurile pe care ar fi trebuit să le plătească, în jur de 53 milioane de lei vechi pentru un apartament cu două camere, cost de trei ori mai mare decât în piaţa liberă. În 2009, a fost o fericire generală când primarul Andrei Volosevici a ales 200 de blocuri, din cele 1000 care ar fi urmat să fi e anvelopate, prin tragere la sorţi. Toate erau planifi cate să fi e reabilitate în cursul aceluiaşi an. Anul 2011 găseşte pomposul program cum fusese lăsat în 2009: din 200 de construcţii multietajate, se lucrase doar la şase! Dar administraţia locală aruncă pe piaţă altă promisiune, deşi nu şi-o respectase pe cea

anterioră, anunţând că vor intra în program 237 de blocuri în vara anului 2011. Cele 237 de clădiri se transformă însă, în 2012, în 46, şi nu toate din lotul extras în 2009. Lucările au fost câştigate de Delta ACM 93 şi Ligofrig- Vest I, Delta ACM 93 -Vest II, Geluval Stor -Malu Roşu şi Erbaşu Construcţii şi IPM Partners România -Nord. Pe 9 martie 2012 sunt predate amplasamentele, iar pe 12 matie au fost semnate ordinele de începere a lucrărilor. Valoarea totală a investiţiei s-a ridicat la 46.395.103,62 lei, fără TVA, adică ceva peste 10 milioane de euro (fără TVA). În toamna aceluiaşi an, din 46 de blocuri, abia 20 se apropiau de fi nalizare. Dar Primăria ajunge la concluzia că nu ajung banii, aşa că semnează, tot în toamna anului 2012, o mulţime de acte adiţionale: peste un milion de euro se suplimenteză lucările către fi rma Delta ACM 93 (proprietar, Florea Diaconu), prin cinci acte adiţionale; 140.000 de euro merg către Licofrig Săcele-Braşov, controlată de un liberal care a şi fost reţinut de DNA într-un alt dosar; cu 40.000 de euro se suplimentează fondul de lucrări al fi rmei IPM Partners România, condusă de un „oarecare” manager Ion Antonio Tache, implicat şi el în dosarul Petroservice, alături de Sorin Mihai; 80.000 de euro este costul adiţional pentru blocurile reabilitate de SC Erbaşu; 380.000 de euro însumează actele semnate pentru Geluval Stor, companie din Râmnicu Sărat, care aparţine unui oarecare Valentin Ţurloiu. Costurile de reabilitare s-au ridicat la aproape 12 milioane de euro, iar Curtea de Conturi a găsit oarece nereguli, neclarifi cate cum se cuvine nici acum.

ACTUALITATE

3

Negru pe albpagina 1

serviciilor? Dacă nu, cum va proceda ca să controleze acestă adevărată zonă albă (de control)? Dacă da, serviciile vor avea înţelepciunea să păstreze şi ceva din democraţia reală sau se vor camufl a doar înapoia unor forme fără fond? Interesante vremuri ... fi nalul promite să fi e absolut neaşteptat! Există şi un câştig net din tot circul: s-a pornit un tăvălug care ar putea să genereze temperarea corupţiei naţionale ... pe caz de frică.

Bun, circul ca circul, dar unde este pâinea? Păi ... pâinea cam lipseşte şi, după toate semnele anului, va continua să lipsească din ce în ce mai mult. Dorul de muncă al românului, ajuns deja la cote critice de ani buni, nu este stimulat sufi cient, ba dimpotrivă, pomenile şi ajutoarele de tot felul, din puşculiţa bugetului, încă mai curg ca o revărsare de ...frecţie la picior de lemn, cu unic rezultat: nu rezolvă buboiul sărăciei, ba dimpotrivă, îl adânceşte şi îl va tot adânci. Situaţia hilară dintr-un târg moldovean, unde primarul şi investitorul se rugau de oameni să lase crâşma şi să se angajeze – fără succes, desigur – devine normă de atitudine naţională faţă de muncă. Sigur, merit să fi u înjurat pentru acestă denigrare cumplită, pentru acestă ofensă adusă celui mai harnic, ospitalier şi frumos popor din lume, din care fac parte cu autentică mândrie! Nu mă aştept la altceva pentru că, nu-i aşa, încă nu s-a inventat profetul ascultat în ţara lui. Oameni buni, măcar un pic de luciditate: cârpelile din toate domeniile vitale pentru supravieţuirea unei naţii au ajuns la limită. Şi-n economie, şi-n politică, şi-n social sau în sănătate, numai cârpeli de nu mai ai loc să bagi acul! Iar anteriul se rupe de atâta cârpeală şi putreziciune. Bugetul pentru pensii este ţinut în viaţă numai prin infuzii de la alte capitole şi prin ieşirile naturale din sistem (Doamne, cât cinism sub acestă formulă asasină!), cumulate cu nivelul de mizerie al majorităţii pensiilor. Pentru Armată nu sunt bani, indiferent de pactul mediat de Preşedinte şi semnat de partide sau vor fi bani numai dacă tăiem ... de unde să mai tăiem? Pactele nu generează şi bani – cel mult stabilesc o anumită formulă de împărţire. Autostrăzi? M-am săturat de subiect încât nici nu mai merită comentariul. Aparatul administrativ? Reformat până ce aproape că a crăpat, ultra-stufos şi inefi cient (că, ”dacă ei se fac că ne plătesc...”). şi aşa mai departe... Împărţirea ”echitabilă” a sărăciei pare să fi e singurul obiectiv al guvernărilor de până acum. Dar singurul care produce avuţie este mediul, sectorul economic. Şi ce vedem aici? Fiscalitate peste fi scalitate, o îngrozitoare stufoşenie legislativă, atât de interpretabilă încât sufocă iniţiativa şi care permite abuzuri în lanţ, o legislaţie a muncii greoaie, care tinde să osifi ce mobilitatea necesară oricărei economii funcţionale de piaţă. Dacă n-ar fi de plâns, am putea să ne amuzăm împreună de nivelul absolut ilogic la care a ajuns sistemul: am citit că prin Bucureşti, nu ştiu care consiliu local de sector a hotărât ca amenda pentru parcarea pe locul altuia să fi e sancţionată cu amendă între 200 şi 400 de lei! Pe ce criterii 200 şi pe care alte criterii 400? Of, am uitat că poliţiştii locali de pe plaiurile mioritice dispun de apartură mobilă în care înregistrează (şi consultă) imediat istoricul oricărei maşini şi pot stabili instantaneu dacă este prima abatere (200 lei) sau abaterea este multiplă şi merită 400 de lei amendă! Glume amare... Extrapolaţi acest exemplu la amenzile de multe zeci şi sute de mii de lei din Codul Fiscal, aplicabile agenţilor economici, la fel de precise ”între şi între”, doar la latitudinea organului de control şi avem de hăhăit cu gura până la urechi, până dăm în plâns. Cam acesta este nivelul de la care plecăm în urcuşul către mai binele la care încă sperăm, aşa că nu are rost să ne amăgim. Problema esenţială este că noi nu mai încercăm nici măcar să urcăm!

Aştept de la fi ecare Guvernare nouă, de la fi ecare Preşedinte uns în funcţie să rupă coada pisicii, să iniţieze o dezbatere amplă pe marginea sistemului muribund şi să caute combaterea cauzelor şi nu tratarea efectelor! Aştept omul politic care să priceapă că funia a ajuns la par şi că momentul acelor măsuri care să revigoreze pe termen lung economia (măcar pornind de la o constatare simplă, aceea că în România este enorm de mult de construit) nu mai poate fi amânat. Din păcate, aşteptarea aceasta începe să semene cu cea din piesa lui Eugen Ionescu, nesfârşita pregătire pentru întâmpinarea lui Godot, care n-a sosit niciodată! Ca să parafrazez până la capăt, aşteptăm, aşteptăm dar facem asta într-o lume din ce în ce mai rapidă, unde timpul nu mai are răbdare cu leneşii, cu proştii, cu ”merge şi aşa”, nici măcar cu cei care, corecţi şi capabili dar comozi, nu ies din pătrăţica lor. Numai în basme trezirea peste timp a Frumoasei din România Adormită are fi nal fericit ... dar alea sunt numai poveşti! În lumea reală, pădurea ar fi dispărut de mult, oraşul se întinde cât vezi cu ochii iar Frumoasa ar fi constatat că nici limba ei nu se mai vorbeşte!

După atâta circ, vom avea şi pâine?!

Delegaţie economică prahoveană la manifestările prilejuite de expoziţiaFABRICAT ÎN REPUBLICA MOLDOVA 2015

Adrian Sârbu s-a aflat, luni după-amiază, la Parchetul General, pentru audieri.Adrian Sârbu este acţionar majoritar al Mediafax Group.

Adrian Sârbu: Cazul MEDIAFAX, fabricat la comanda lui Pontaghiţă

Adrian Sârbu, reţinut luni seară, 02.02, pentru 24 de ore de Parchetul ICCJ, afi rmă că dosarul MEDIAFAX are ca scop distrugerea instituţiilor media pe care le-a construit în ultimii 25 de ani.

Redăm integral declaraţia lui Adrian Sârbu:

„Cazul Mediafax - Adrian Sârbu, fabricat la comanda lui Pontaghiţă şi a camarilei lor, are drept scop distrugerea Mediafax, Gândul, Ziarul Financiar, instituţii media pe care le-am construit în ultimii 25 de ani şi pe care le-am menţinut independente politic.

Scenariul pe care il execută procurorii,

inspectorii DGAF, ANAF şi poliţiştii de urmărire penală, toţi sprijiniţi copios de SRI, urmăreste punerea sub urmărire penală a unor persoane din managementul companiilor mele sub învinuiri neprobate, arestarea şi forţarea lor sub şantajul menţinerii în arest pentru a mă denunţa drept marele instigator la evaziune fi scală şi spălare de bani al României, aşa cum Ponta a indicat în ieşirile lui publice încă de acum 1 an. În plan public, informaţii din dosar sunt transmise diverselor ofi cine de propaganda Pontaghiţă cunoscute sau acoperite, pentru a forţa decizia judecătorilor care trebuie să aprobe mandatul.

Un caz tipic de terorism de stat asupra unor instituţii media împinse spre lichidare sau vânzare către grupuri de interese politice, caz prezentat publicului drept o glorioasă acţiune anti-evaziune şi spălare de bani.

În aceste circumstanţe, singura mea apărare este evidenţa bunului simţ:

În ultimii 25 de ani, am avut şansa, puterea

şi talentul de a construi instituţii private de statură publică, PRO TV, CME, Mediapro, Mediafax etc, care au angajat zeci de mii de români, oferindu-le oportunitatea unei cariere. Am respectat legile acestei ţări, am promovat principii stricte de guvernanţă corporatistă şi nu am încurajat niciodată spiritul infracţional în companiile mele. Am creat generaţii de profesionişti. Am lucrat simultan cu sute de manageri, delegând, împărţind cu ei ideile mele şi ceea ce am câştigat. Am fost singurul român care a avansat în poziţia de CEO (Preşedinte de Companie) al unei companii publice americane. Am creat sute de milioane de dolari valoare pentru acţionarii mei şi pentru mine. Companiile afl ate sub controlul sau managementul meu au plătit numai în ultimii zece ani sute de milioane de euro taxe către statul român.

Faptul că am ajuns obiectul defăimării unor

impostori îmbătaţi de putere nu mă emoţionează.

Cred cu tărie în statul de drept, în libertatea presei, în dreptul fi ecărui om de a fi apărat de lege, dar şi în obligaţia fi ecăruia de a se supune legilor acestei ţări. Începând cu mine. Preocuparea mea astăzi este în primul rând menţinerea în activitate a companiei Mediafax şi asigurarea unor condiţii decente de muncă pentru oamenii afl aţi sub o nedreaptă presiune fi nanciară şi psihică în această campanie de represalii”.

În acest dosar, deschis anul trecut, acţionarul majoritar de la Mediafax Group este acuzat de spălare de bani, evaziune fi scală şi delapidare.

Adrian Sârbu a fost reţinut de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pentru a opta oara consecutiv, Camera de Comert si Industrie Prahova a organizat participarea unei delegatii

economice prahovene la manifestarile prilejuite de cea de-a XIV-a editie a Expozitiei Nationale “Fabricat in

Republica Moldova”, la Chisinau, in perioada 28 - 31 ianuarie 2015. Din delegatia prahoveana, condusa de

Dl. Aurelian Gogulescu, Presedintele CCI Prahova, au facut parte reprezentatii a trei fi rme cu activitate in

urmatoarele domenii – procesare miere, productie de dopuri din plastic,servicii de ambalare profesionala pentru export. De altfel, Presedintele CCI Prahova

a reprezentat si Camera de Comert si Industrie a Romaniei, in calitate de Vicepresedinte si de Presedinte

al Comitetului pentru Strategii Camerale.

Expoziţia de la Chişinău, desfăşurată în interval 28 ianuarie – 1 februarie 2015 în cadrul complexului expoziţional Moldexpo, a avut o tematică generală şi a reunit în cadrul a două pavilioane expoziţionale, pe o suprafaţă de 1300 m.p. circa 210 companii moldoveneşti reprezentând atât domenii tehnice, cât şi producţia de bunuri de larg consum – industria alimentară, industria de băuturi, îmbrăcăminte, încălţăminte, mobilă, utilaje agricole.

Programul de acţiuni conexe organizate cu prilejul expoziţiei „Fabricat în Moldova” 2015 a fost unul complex, iar membrii delegaţiei prahovene au participat la câteva dintre cele mai importante.

În seara zilei de 29 ianuarie 2015, la „Casa Sărbătorii” din incinta Complexului Expoziţional Internaţional Moldexpo a

avut loc „Gala Business-ului Moldovenesc”, organizată de CCI a Republicii Moldova.

În cadrul acestei gale au fost decernate premiile pentru cele mai performante fi rme, laureate ale concursurilor „Marca comercială a anului”, „Premiul pentru realizări în domeniul calităţii” si Medalia de Aur a Expoziţiei naţionale „Fabricat în Moldova”.

La eveniment au participat circa 300 persoane - reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, misiunilor diplomatice şi instituţiilor internaţionale, cele mai reprezentative asociaţii de business, mass-media şi reprezentanţii celor 70 de fi rme laureate.

În cadrul acestei gale, Dl. Aurelian Gogulescu a rostit un discurs în care a evidenţiat excelenta relaţie între CCI Prahova,

respectiv CCI a României şi CCI a Republicii Moldova, între comunităţile de afaceri din cele două ţări şi a înmânat, totodată, Preşedintelui CCI a Republicii Moldova, Dlui. Valeriu Lazăr, un cadou simbolic, cu o puternică semnifi caţie – o replică a tezaurului de la Pietroasa – Cloşca cu puii de aur.

Cu prilejul acestei Gale, Dl. Aurelian Gogulescu a purtat discuţii cu reprezentanţii CCI a Republicii Moldova – Dl. Valeriu Lazăr, Preşedinte, Dl. Gheorghe Cucu, Preşedinte de Onoare, Dl. Vladimir Didilica, Vicepreşedinte, cu Dl. Pirkka Tapiola, Şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, cu Dna. Ingrid Tersman – Ambasadorul Suediei la Chişinău, cu Dl. Octavian Calmic – Viceministrul Economiei Republicii Moldova.

Ca o concluzie a întâlnirilor avute şi a discuţiilor purtate cu prilejul deplasării la Chişinău din perioada 29 – 31 ianuarie 2015, putem evidenţia un interes major al colaboratorilor din Republica Moldova pentru relaţia cu România, pe toate planurile, iar – în ceea ce priveşte domeniul economic – importantul potenţial existent are încă resurse mari care pot fi valorifi cate prin efortul şi implicarea susţinută a celor două părţi. Totodată, expertiza şi bunele practici ale reprezentanţilor celor două sisteme camerale, pot fi valorifi cate în benefi ciul reciproc şi – în primul rând, în benefi ciul celor două comunităţi de afaceri.

Biroul de Presă al Camerei de Comerţ şi

Industrie Prahova

POLITICĂ

4

7 x Haz şi-un neCaz

• Mircea Geoană a glăsuit sigurul adevăr de când activează în politica la vârf. El şi-a botezat proiectul de lansare al noului

PSD „România noastră”. Bravo, dragă, bine că recunoşti că-ţi faci România ta, a voastră, măcar să nu mai mimezi că lucrezi pentru mine! Da-mi explici şi mie cum te-ai spălat -şi mai ales cum l-ai

săpunit pe Marean Vanghelie-să ieşiţi curaţi după 15-20 de ani de condus „murdarul, putredul şi coruptul” PSD?

• Cică în Prahova va fi amplasat, nu se ştie unde, bustul celui de-al patruzecilea preşedinte al SUA, Ronald Wilson Reagan, bineînţeles, judeţul fi ind primul şi singurul din ţară cu o asemenea rară iniţiativă. Clar, înseamnă că s-au terminat personalităţile din România şi din Prahova care ar merita suite, post-mortem, pe un

soclu, dacă am trecut Atlanticul, în căutare de celebrităţi. Mă rog, puteam apela la vecini, la fraţii noştri din Moldova, să ne împrumute niscai genii, să le facem statui, iar dacă n-am mai fi avut excepţii printre decedaţi, puteam căuta vreun zeu în viaţă, să-l zidim în sculptură.

• Tânărul deputat Paul Dumbrăveanu, fost PNL, fost PLR, actual independent şi viitor ce-o mai fi , a plecat de

la partidul-nepartid al lui Călin Popescu Tăriceanu, motivând că nu se mai „regăsea în platforma PLR, care promovează politica vechiului sistem”. Păi ce, Paule, în afară de Iohannis, avem noi

vreun sistem politic nou şi n-am afl at? Şi care o fi sistemul ăla vechi? Nu cumva cel în care ai stat până acum şi care ţi-a oferit pe tavă un directorat la RASP Ploieşti şi un mandat de parlamentar? Pe de altă parte, nici nu aveai cum să te regăseşti în politica PLR, fi indcă nu are aşa ceva, dar nici n-ai zăbovit în tabăra lui Tăriceanu, pentru a-ţi afl a, în fi ne, rosturile şi rolul de deputat. Apropo, dar care-s crezurile tale, în afară de a fi vilegiaturist politic?

• De fapt, ultima întrebare i s-ar potrivi mai bine altui deputat, Dragoş Gunia, performer absolut al migraţiei politice din Prahova.

Simpaticul parlamentar a sărit din partid în partid ca vrabia din creangă-n creangă: PUR-PNL-

PC-PNDC-PDL-PMP-independent cu activitate în grupul PNL. Având în vedere că are 38 de ani, iar în 10-11 ani de politică

a înşirat 7 partide, cam prin câte formaţiuni politice credeţi că va mai colinda, până la pensie? Asta dacă nu cumva îi va trece şi lui prin minte să se apuce de aici înainte de vreo meserie...

• Elena Udrea este eroina (penală) absolută a României. Regretul ei nu este că a şparlit ţara, ci că nu face echipă cu Trăienică pentru viitoarea mititică. Ea jeleşte: „Traiane, Traiane/ SRI mă strânge/Trupuşoru-mi frânge/

Inimioara-mi plânge/Băsescu turba/ Un whisky-nghiţea/ Şi-apoi dispărea/ Ea se-nfuria/ Apoi se jura/ Blat cu Coldea ce-mi făcea : /Traiane, Traiane/Io fac una lată/Şi te bag la apă/Câte spice pe câmpie/ Tot atâta puşcărie/ Câte vapoare pe mare/Cum e, dragă, la-nchisoare”?

• Victor Ponta a pledat pentru o mai bună colaborare între Parlament şi Guvern, iar preşedintele

să nu mai blocheze acte, legi adică. Cine o fi stat până acum în

calea colaborării, între un guvern şi un legislativ dominat de alianţa PSD-UNPR-PC-PLR, iarna ori Urania, cu horoscopul ei? Pe de altă parte, dacă duceţi vreo „marţe neagră” la Cotroceni, ce să facă Iohannis, să se trezească miercuri cu Voiculescu şi Hrebenciuc în libertate?

• Nişte cercetătători au ajuns la concluzia că generozitatea este dată de triptofan, un aminoacid care se găseşte în ouă, lapte şi peşte. Se aude că Guvernul României a comandat un studiu care să se descopere ce substanţă şi ce produs îi face pe români porci... de hoţi.

• NeCazul săptămânii: Toţi marii bărbaţi politici ai României s-au băgat sub masă de frică, în cazul Elena Udrea. Sub masă este însă liberă nu pentru că n-ar exista teamă, ci pentru că noi n-avem nici mari, nici bărbaţi şi nici politică!

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a fost înştiinţat că 6 deputaţi din grupul PC-PLR şi neafl iaţi intenţionează se treacă la noul PNL. Printre aceştia se găsesc şi trei deputaţi din Prahova: Nicolae Alexandri, Paul Dumbrăveanu şi Dragoş Gunia. Cei trei au confi rmat în spaţiul public că vor părăsi partidele ori grupul politic în care activează. Alexandri, ales deputat în 2012 din partea PNL, plecat anul trecut la PLR, a declarat că a optat pentru statutul de parlamentar independent, poziţie din care va susţine grupul PNL. Colegul său, Paul Dumbrăveanu, a părăsit, de asemenea, PLR, dar nu s-a hotărât în care

grup parlamentar să activeze. Dragoş Gunia, ales pe listele PDL, exclus apoi din partid, înregimentat ulterior la PMP, alături de Elena Udrea, va activa ca deputat independent în cadrul grupului PNL. Acesta are şi explicaţie pentru opţiunea sa:„am luat această decizie pentru că România are nevoie de un nou guvern”. Celor trei este posibil să le urmeze Virgil Guran, Sorin Teju ori Andrei Volosevici. Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, rămâne, se înţelege, devotat majorităţii care susţine guvernul din care face parte, dar e de aşteptat, în cazul în care PLR se destramă, să adere la altă formaţiune politică.

Adpfsgiepîs

PPi

BnEB/lspmn

pc

Trei deputaţi din Prahova susţin noul PNL

•Fiindcă îţi poţi majora veniturile din diverse

dregătorii publice când şi cum ai chef

•Patru aleşi municipali pot câştiga doar din AGA între

2.000 şi 3.600 lei/lună

Consilierii locali au votat pe nerăsufl ate majorarea indemnizaţiilor membrilor AGA în societăţile ori regiile din subordinea Consiliului Local Ploieşti. De fapt, au revenit la plata de dinaintea tăierilor din timpul guvernării Boc. Cu alte cuvinte, s-a făcut o reparaţie „morală” şi-n cazul lor, fi indcă de corecturi de ordin social nu poate fi vorba, aleşii locali nefi ind nici

profesori, nici doctori, pensionari, persoane cu dizabilităţi ori familii în risc social. Aşadar, aleşii şi-au aprobat o indemnizaţie de 25% din salariul fi x al directorului, pentru o singură şedinţă AGA pe lună. Presupunem că, dacă e nevoie de două întruniri lunare, membrii AGA vor cere de două ori câte 25% din leafa managerului. Cam cât credeţi că ar încasa un ales desemnat din partea CL într-o Adunare Generală a Acţionarilor? Mai mult decât un profesor debutant şi 70% din leafa unui economist cu studii superioare şi vechime, angajat la stat. Ceva în jurul a plus/minus 1.200 lei lunar, mai mult decât încasează un salariat plătit cu salariul minim pe economie şi care lucrează 24 de zile. La acest venit, un ales

local mai adaugă indemnizaţia de consilier şi salariul din profesia de bază, dacă are una, ori dividende, având în vedere că mai toţi şi-au cuibărit câte o afacere pe lângă banul public. Se vor bucura de acest privilegiu, într-o perioadă în care doar politicul din România are impresia că economia duduie, cât să-şi permită majorări ale veniturilor achitate din banul public: Marician Cosma, Cristian Mihai Ganea, George Pană, Constantin Popa, Gheorghe Popa, Daniel Neagu Puiu şi Radu Socoleanu (AGA SC TCE Ploieşti); George Botez, Cristian Ganea, Iolanda Băzăvan, Marilena Stanciu şi George Pană ( AGA SGU Ploieşti); Cristian Ganea, Adrian Lupu, Radu Socoleanu şi Popa Constantin (SC „Hale şi Pieţe”).

Cu puţin noroc, Ganea, prezent în 3 AGA, poate câştiga, în câteva ore de şedinţă, între 3000 şi 3.600 lei pe lună, iar Pană, C. Popa şi Socoleanu, prezenţi în câte 2 AGA, între 2.000 şi 2.400 lei pentru nicio zi completă de muncă. Membrii CA de la RASP,

format din persoane care nu reprezintă Consiliul Local Ploieşti (Daniela Răducu, Mihaela Dinu, Marius Măseluţă şi Marian Iordache), au formulat pretenţia de a fi remuneraţi cu 1.000 de lei brut pe lună, indiferent de numărul întrunirilor.

Mai multe fi rme care derulează contracte publice cu Primăria Ploieşti sunt vizate de o anchetă în care 50 de persoane fi zice şi 116 de persoane juridice sunt suspectate de spălare de bani şi evaziune fi scală în domeniile IT şi construcţii. Este vorba de SC Erbaşu, care a câştigat licitaţiile pentru amenajarea Parcului Municipal Vest şi a Hipodromului Ploieşti, patronii având deocamdată calitatea de martori, UTI, a omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu, care asigură mentenanţa şi modernizrea semafoarelor şi Strabag, fi rmă

care va realiza pasajul de la Gara de Vest. Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi poliţiştii de la Inspectoratul General al Poliţiei Române-Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice, sprijiniţi de SRI şi A.N.A.F. - Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, au apreciat că mai mulţi patroni au iniţiat, derulat şi participat la circuite evazioniste şi de spălare a banilor, prin intermediul cărora, folosindu-se de documente false şi înregistrări contabile fi ctive, s-au sustras de la plata obligaţiilor fi scale,

transferând sume importante în contul unor societăţi comerciale cu comportament de tip fantomă, de unde banii erau retraşi în totalitate în numerar. Suma totală spălată prin circuitul evazionist se ridică la aproximativ 100 milioane de euro, iar prejudiciul estimat- la 30 de milioane de euro. Cristian Erbaşu a ţinut să precizeze că a fost audiat ca martor, iar fi rmele sale nu sunt implicate în niciun fel în evaziunea fi scală citată de procurori, percheziţiile aducând, spune el, clarifi cări sub acest aspect.

Trei fi rme care derulează contracte publice în Ploieşti, amestecate într-un megadosar de evaziune fi scală

Cu puţin noroc Ganea prezent format din persoane care nu

De ce e bine să fi i consilier local, la Ploieşti?De ce e bine să fi i consilier local, la Ploieşti?

ACTUALITATE

5

Miron Mitrea le-a spus, în plen, parlamentarilor, după anunţul demisiei sale din funcţia de deputat, că a fost o onoare pentru el să activeze mai mult de 18 ani în Parlament şi le-a mulţumit pentru colegialitate, urându-le sănătate şi un an bun.

„A fost pentru mine o onoare ca mai mult de 18 ani să activez în Parlament şi a fost o mare plăcere şi bucurie să lucrez cu dumneavoastră, dar şi cu mulţi alţi colegi care, din păcate, astăzi nu mai sunt cu noi. Vreu să vă mulţumesc pentru colegialitatea pe care mi-aţi arătat-o şi vă urez multă sănătate şi să aveţi un an

bun”, a spus Mitrea, care a fost primit cu aplauze.

Camera urmează să voteze un proiect de hotărâre de vacantare a locului de deputat a lui Miron Mitrea.

În decembrie Miron Mitrea a confi rmat demisia din PSD şi din Parlament, anunţată în şedinţa Comitetului Executiv al PSD, refuzând să menţioneze explicit care sunt motivele gestului său de a se retrage din politică.

„Intrarea şi ieşirea din politică sunt chestiuni personale. Deci am decis că mă retrag din politică şi sigur, nu pot să rămân în partid sau în Parlament”, a spus atunci Miron Mitrea.

Mitrea a refuzat să declare care sunt motivele retragerii sale din politică, susţinând că nu vrea să facă „spectacol”.

Instanţa supremă l-a condamnat pe deputatul PSD Miron Mitrea la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul de corupţie privind lucrările de construcţie făcute la locuinţa mamei sale, decizia nefi ind defi nitivă.

Judecătorii instanţei supreme au decis să îl condamne pe Miron Mitrea la doi ani de închisoare pentru luare de mită, la care se adaugă interzicerea unor drepturi după executarea pedepsei, tot pe o durată de doi ani.

Instanţa l-a achitat pe Mitrea pentru instigare la fals şi a mai dispus încetarea procesului penal în cazul său pentru uz de fals.

Prin aceeaşi sentinţă s-a dispus confi scarea a 169.440 de lei de la Mitrea şi a fost menţinut sechestul asigurător pus de procurori.

În acelaşi dosar, Irina Paula Jianu, fost şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii, a fost condamnată la cinci luni de închisoare cu executare, pentru dare de mită.

Nicolae Popescu, fost arhitect şef al Primăriei Voluntari, a primit o pedeapsă de cinci luni de închisoare pentru fals în acte

şi două luni pentru favorizarea infractorului. Instanţa a decis să cumuleze aceste pedepse cu o alta de trei ani de închisoare, dintr-un alt dosar. Judecătorii au constatat că pedeapsa de trei ani de închisoare a fost executată.

În acest dosar, Miron Mitea, ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în perioada 2000 - 2004, în prezent deputat PSD, este acuzat că a luat mită 520.000 de lei, sub forma unor lucrări executate la casa mamei sale, pentru a o menţine pe Irina Jianu în funcţiile de inspector şef adjunct şi, ulterior, inspector şef al ISC.

Judecarea dosarului a început în 25 octombrie 2013, la instanţa supremă. Procurorii arătau, în rechizitoriul trimis instanţei, că lucrările de construcţii, amenajare şi dotare au fost executate de societăţile Conimpuls SA Bacău, Vertcon SA Bacău, Durimpuls SRL Bacău şi Regal Glass SRL Bacău la un imobil din Voluntari, judeţul Ilfov, proprietatea mamei lui Mitrea.

„Foloasele necuvenite au fost pretinse şi primite în schimbul numirii şi menţinerii Irinei Paula Jianu în funcţia de inspector şef adjunct şi inspector şef al ISC. La momentul numirii în funcţia

publică Irina Paula Jianu avea calitatea de vicepreşedinte, respectiv acţionar la societăţile comerciale menţionate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Cei trei inculpaţi au fost trimişi iniţial în judecată în 5 martie 2009, însă ICCJ a dispus ca dosarul să ajungă din nou la Direcţia Naţională Anticorupţie, din cauza unor vicii de procedură. În 26 aprilie 2012, procurorii DNA l-au anunţat pe Miron Mitrea că încep din nou urmărirea penală împotriva lui, iar dosarul a fost înregistrat la ICCJ în 25 octombrie 2013.

Camera Deputaţilor a respins, în 13 august 2008, solicitarea DNA de avizare a începerii urmăririi penale în cazul lui Miron Mitrea.

Social-democratul Miron Mitrea şi-a anunţat, la începutul lunii septembrie 2008, în plenul Camerei Deputaţilor, demisia din acest for, motivând că recurge la acest gest pentru a nu i se mai spune că se ascunde în spatele imunităţii.

Ulterior, Mitrea a obţinut un mandat de senator (2008 - 2012) şi un nou mandat de deputat (2012 - 2016).

bun” a spus Mitrea care a fost

În condiţiile actuale, ar trebui urmat exemplul lui Miron Mitrea de a demisiona din Parlament

Francezii au lucrat însă pe profit an de an, cu un record de 27,86 de milioane de lei,

în 2011

Dalkia Termo Prahova a întocmit documentaţia pentru a solicita majorarea preţului energiei termice furnizată în sistem centralizat, în Ploieşti. Tariful ar urma să crească de la 186,97 lei/Gcal, fără TVA, la 216,93 lei/Gcal, fără TVA. Costul unei gigacalorii pe care-l va suporta consumatorul fi nal va fi de 268,99 lei, faţă de 231,84 lei, în prezent. Majorarea este de 16%, iar tariful va intra în vigoare doar dacă aleşii locali îl vor aproba. Interesant este că, de la înfi inţarea Dalkia Termo Prahova,

în martie 2004, preţul energiei termice livrate populaţiei a crescut de 2,39 ori, de la 90,8566 lei/Gcal, la 216,93 lei, în varianta în care noul tarif va fi aprobat. Şi va fi , mai devreme sau mai târziu. La 28 octombrie 2004, energia

fusese deja scumpită pentru prima dată, preţurile ajustate fi ind următoarele: 1.119.924 lei vechi/Gcal, pentru energie termica produsa în cogenerare la populaţie; 1.333.920 lei vechi/Gcal -energia termică produsă în cogenerare la agenţi economici; 1.269.660 lei vechi/Gcal- energia termică produsă în centrale de cvartal la populaţie; 1.491.143 lei vechi/Gcal -energia termică produsă în centrale de cvartal la agenţi economici. Între timp însă, graţie înlocuirii reţelei de distribuţie secundară, cu o cheltuială suportată

dintr-un credit BERD, pe care consumatorii îl plătesc şi astăzi, a modernizării punctelor termice, a conductelor de transport şi de distribuţie primare, a dotării şi modernizării centralei de la Brazi, pierderile de energie pe reţea s-au redus substanţial. În plus, Dalkia se alimentează direct din conducta Transgaz, ceea ce ar putea însemna un benefi ciu sub aspectul preţului de achiziţionare a gazului metan. Dacă o majorare de tarif de 239%, în 11 ani, poate fi considerată în ordine, în condiţiile în care un euro era cotat, în martie 2004,la 39.938-40. 051 lei vechi (3,99-4,005 lei noi), iar în februarie 2015, la 4,40 lei, administratorii Ploieştiului să ne spună, fi indcă proprietarii Dalkia au cu totul alt interes, să câştige, eventual să-şi ducă profi tul la fi rma -mamă, în Franţa. Potrivit datelor fi nanciare (sursa-Ministerul Finanţelor Publice), Dalkia Termo Prahova a avut, în 2004, chiar la constituire, o pierdere netă de 10,635 de milioane de lei, recuperată îmediat în anul următor, când a obţinut profi t net de 11,949 milioane de lei. De atunci, compania franceză, care are în acţionariat Primăria Ploieşti şi Consiliul Judeţean Prahova, dar cu procente sub 10 % fi ecare, a obţinut profi turi an de an: 8, 385 de milioane de lei, în 2006; 6,057 de milioane de lei, în 2007; 6,407 de milioane de lei, în 2008; 17,733 de milioane de lei, în 2009; 16,227 de milioane de lei, în 2010; 27,86 de milioane de lei, în 2011; 7,33 de milioane de lei, în 2012; 12,27 de milioane de lei, în 2013.

Ceea ce vă spunem acum este doar o promisiune. Dacă ea va fi împlinită, vom afl a la momentul oportun. Aşadar, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, s-a angajat să acorde, pentru anul 2015, un ajutor fi nanciar de 9, 5 milioane de lei pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti. Cu un aport pe măsură al Consiliului Judeţean Prahova, în subordinea căruia se afl ă SJU, plus banii de la centru, se va cumpăra aparatura despre care se făcea vorbire şi anul trecut: două aparate pentru ecografi i, un angiograf, aparatură de ventilaţie pentru Secţia Anestezie Terapie Intensivă, un video-endoscop, un computer tomograf şi un RMN. Şi Spitalul de Obstetrică Ginecologie din Ploieşti va primi fonduri din care va achiziţiona un video-colposcop, un ecograf, un aparat de sterilizare şi o masă chirugicală. În cazul SJU, planurile sunt mult mai îndrăzneţe. Unitatea ar vrea o linie de fi nanţare la Banca Mondială pentru extinderea spitalului, deocamdată nu se ştie dacă prin supraetajare ori în plan orizontal. Până la extindere însă mai e de lucru la modernizarea spaţiilor existente, iar aici chiar e nevoie de mulţi bani de la bugetul CJ.

În 11 ani, Dalkia a majorat preţul energiei termice cu 239%

Spitalul Judeţean de Urgenţă se mulţumeşte,

deocamdată, cu... promisiuni

anchetelor procurorilor, care nu au confi rmat în niciun fel informaţiile apărute pe surse cu privire la aşa-zilele destăinuri ale fostului ministru. De reţinut însă este că în aşa-zisele destăinuiri ale sale de la DNA se spune că Sandu ar fi pomenit de bani Robertei Anastase, preşedintele PDL Prahova, de sute de mii de euro lăsate lunar fostului prim ministru Emil Boc, de sume incredibile pentru campaniile electorale, pentru pixuri şi tricouri. Toţi cei acuzaţi de Gabriel Sandu au negat vehement vreo implicare şi s-au lepădat repede de fostul lor coleg de partid şi de Guvern. Numai că în dosarul Microsoft ancheta vizează şi alţi parlamentari, de data aceasta social-democraţi: Şerban Mihăilescu, Ecaterina Andronescu şi Dan Nica sunt doar câţiva dintre cei împotriva cărora DNA a anunţat că s-a început urmărirea penală.

Tăvălugul mărturisirilor

Arestarea preventivă a Alinei Bica, fostul şef al DIICOT, dar şi a lui Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, a continuat săptămâna trecută cu un nou scandal. Trebuie spus că în sarcina inculpatului Dorin Cocoş, procurorii DNA au reţinut că, în anul 2009, în baza înţelegerii prealabile cu inculpaţii Gheorghe Ştefan şi Sandu Gabriel, acesta ar fi pretins de la două persoane suma de 9.000.000 de euro pentru el, suma de 4.000.000 euro pentru Gheorghe Ştefan, suma de 2.700.000 şi pentru ministrul Gabriel Sandu, toate acestea pentru a-şi exercita infl uenţa asupra lui Gabriel Sandu, precum şi asupra altor persoane din Guvern şi respectiv din cadrul ministerelor implicate – MCSI, Ministerul de Finanţe, în scopul de a asigura fi rmelor susţinute de un om de

afaceri, adjudecarea contractului de licenţiere Microsoft din anul 2009. La baza plăţilor au stat contracte comerciale, spun procurorii, ce atestă operaţiuni comerciale fi ctive şi care au avut rolul de a disimula provenienţa şi circuitul sumelor de bani.

Acesta ar fi fost şi punctul de plecare al acuzaţiilor ulterioare la adresa Elenei Udrea, fost consilier prezidenţial, fost ministru al Dezvoltării Regionale şi fost candidat la Preşedinţia României, din partea PMP, partid în fruntea căruia s-a afl at până în urmă cu câteva zile, când s-a autosuspendat. Procurorii DNA

susţin că, în declaraţiile de avere din anul 2010 ale Elenei Udrea nu apar menţiuni cu privire la împrumuturile primite de SC Euro Hotels International Co SRL de la persoana fi zică Cocoş Dorin, deşi Udrea Elena declară încasarea de dividende de la această societate. Totodată procurorii o acuză pe Udrea că avea obligaţia legală de a-şi declara averea, lucru pe care nu l-a făcut în condiţiile în care aceasta, în perioada 2009 – 2013, a declarat achiziţionarea mai multor bunuri imobile a căror valoare depăşeşte veniturile obţinute ca ministru, deputat sau din activitatea didactică. Prin urmare, procurorii spun că se prezumă că aceasta a utilizat veniturile din alte surse – împrumuturi, dividende, asumându-şi răspunderea pentru provenienţa acestora. În rechizitoriu se arată că Udrea se mai face vinovată de spălare de bani. „De asemenea, există acte (contracte de împrumut, chitanţe, contracte de vânzare – cumpărare imobile) şi declaraţiile de avere din perioada 2009 – 2014, din care rezultă că suspecta Udrea Elena Gabriela cunoştea provenienţa fondurilor utilizate pentru achiziţionarea de bunuri comune, având cunoştinţă şi de intenţia inculpatului Cocoş Dorin de obţinere a unor chitanţe false privind restituirea pretinsului împrumut pe care l-ar fi luat de la unul din cei doi mituitori”, mai precizează sursa citată. Suspectei Udrea Elena Gabriela i s-a adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, aceasta afl ându-se în prezent sub control judiciar pentru 60 de zile, timp în care are voie să părăsească Bucureştiul numai cu acordul procurorului de caz.

Amintiri cu nume sonoreIar dacă vă gândiţi că doar Elena Udrea

a trecut pragul DNA vă înşelaţi amarnic. Fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, denumit şi „Regele Bordurilor”, este cercetat, la rândul său, pentru abuz în serviciu, în dosarul gazelor ieftine. Acesta a fost reţinut iniţial pentru 24 de ore, iar ulterior a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. În timp ce Videanu, fost lider marcant al PNL, se strecura timid, în linişte, în sediul DNA, deputatul Elena Udrea, fostul ministru al Dezvoltării Regionale, a fost pusă sub urmărire penală pentru spălare de bani şi fals în declaraţia de avere. Brusc, după ce a ajuns pe la DNA, Udrea şi-a recăpătat memoria şi a lansat acuzaţii extrem de grave, la adresa unor politicieni cu nume sonore. Încolţită din toate părţile, Elena Udrea şi-a amintit, dintr-o dată, la numai o zi după ce a dat declaraţii în faţa procurorilor DNA, că fostul soţ, Dorin Cocoş, i-ar fi povestit despre cum au ajuns banii lui, 500.000 de euro cash, la cererea lui Florian Coldea, directorul interimar al SRI, la deputatul Sebastian Ghiţă, pentru RTV. În interviul pentru HotNews.ro, Udrea a mai spus că a depus un denunţ la DNA împotriva lui Florian Coldea. Teoria Elenei Udrea ar putea fi un scenariu de fi lm numai bun pentru Oscar. Numai că Elena Udrea

are o problemă de credibilitate, având în vedere că aşa-zisele dezvăluiri vin la numai o zi după ce a trecut pragul DNA. Logic, parlamentarul prahovean Sebastian Ghiţă a negat toate acuzaţiile Elenei Udrea. La fel şi Victor Ponta, despre care Udrea a povestit că la cererea ei a acceptat ca procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, să fi e numit în funcţie. Supranumita „blonda de

la Cotroceni”, Udrea a lăsat să se înţeleagă că ea reprezenta o sursă alternativă de informare a fostului preşedinte al României, Traian Băsescu, şi că tot ea a sesizat neregulile legate de retrocedările de păduri, motiv pentru care Alina Bica s-ar afl a în arest preventiv. Numai că episodul cu Elena Udrea şi Alina Bica, la Paris, nu se poate şterge chiar cu buretele. Oricum, cutremurul din politică este fără precedent şi nu putem să nu ne întrebăm cine va scăpa şi cine nu din iureşul anchetelor penale.

Echilibristică spre puşcărie sau spre libertate

Prin urmare, dincolo de declaraţiile Elenei Udrea, considerate de cei vizaţi drept fantasmagorice, DNA s-a transformat într-un magnet pentru politicienii acuzaţi de corupţie sau de abuz în serviciu care au trecut pragul instituţiei. Istoria a început cu Ioan Avram Mureşanu, fostul ministru al Reformei şi fost ministru al Agriculturii, condamnat la trei ani de închisoare în dosarul „Caltaboşul”. În acelaşi dosar a fost

condamnat, tot la trei ani de închisoare, şi Decebal Traian Remus, ministrul Agriculturii în 2007. Un alt fost ministru condamnat, în dosarul Loteria II, este Sorin Pantiş, ministru al Comunicaţiilor în perioada 1996 – 1998. Să nu uităm însă faptul că un fost prim ministru a ajuns după gratii. Fostul premier al României, Adrian Năstase, a fost condamnat în dosarele Zambaccian şi Trofeul Calităţii. Anul trecut, Miron Mitrea, ministrul Transporturilor, a fost condamnat, la doi ani de închisoare cu executare. Sentinţa nu este defi nitivă, însă Mitrea a demisionat din Parlament, după ce, anul trecut, a renunţat şi la

calitatea de membru PSD. Dan Voiculescu, fost vicepremier, a fost condamnat defi nitiv în august 2014, la 10 ani de închisoare, în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenichiu, a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu

ACTUALITATE

6

pagina 1

În timp ce social-democraţii au pus ţara la cale la Sinaia, iar Geoană&Vanghelie şi-au făcut lansat noua platformă la Romexpo, toată lumea a intrat în fi erbere la dezvăluirile Elenei Udrea, care a candidat la preşedinţia României, afl ată sub control judiciar. Zvonerul nostru spune că nu e linişte şi că,

în scurt timp, dezvăluirile celor arestaţi ne vor lăsa mască. A început sezonul denunţurilor.

Telenovelă la nivel înalt

Scandalul Microsoft se pare că face ravagii printre politicieni. Mulţi au dat, nu de bună voie, luxul din vilele de la Snagov

pe celulele aglomerate, cu puţini metri pătraţi, din arestul IGPR. Au renunţat şi la maşinile de lux pentru a se plimba cu autospecialele Poliţiei şi se pare că trebuie să se mulţumească cu mâncarea din arest în locul icrelor de Manciuria. S-a dus liniştea politicienilor, abonaţi la contracte pe bani publici. Mai toţi cei care trec pragul DNA se declară nevinovaţi, după care memoria le revine brusc după câteva zile de arest preventiv şi îşi amintesc perfect cine, cu cine, de ce, când, unde şi cum au făcut aranjamente pe bani grei. Prin urmare, spune zvonerul nostru, în viitoarea perioadă votanţii vor avea parte de adevărate telenovele, cu lacrimi amare, păreri de rău şi regrete...

PSD joacă leapşa cu UNPR, PC şi PLR

Două zile au stat social-democraţii la Sinaia pentru a se convinge că nu pierd majoritatea de la Senat şi de la Camera Deputaţilor. Zvonerul nostru a ţinut aproape, însă nu este într-atât de convins că greii PSD au reuşit să-i convingă pe parlamentarii UNPR, PC şi PLR că Ponta trebuie să rămână la guvernare. Culmea este că unii dintre cei care au fost vineri şi sâmbătă în staţiunea de pe Valea Prahovei, duminică au trecut şi pe la Romexpo, unde Geoană & Vanghelie lansau noua platformă ca alternativă la PSD. Primul politician prahovean care a trecut în tabăra adversarilor excluşi din Partidul Social-Democrat este senatorul Aurel Dan Ioniţă, ales în 2012 pe listele PP-DD.

Parlamentarul a ajuns la concluzia că imaginea partidului este terfelită de scandalurile de la DNA. Prin urmare, senatorul nu a stat pe gânduri şi a părăsit tabăra PSD.

Transferuri de ultimă oră

Senatorul Dan Ioniţă nu este singurul care şi-a schimbat, pe ultima sută de metri, orientarea politică. Deputaţii Dragoş Gunia (PMP) şi Alexandri Nicolae (PLR) au anunţat că sunt independenţi şi că vor sprijini proiectul PNL. Un alt parlamentar, Paul Dumbrăvanu, s-a distanţat de PLR şi susţine că de acum încolo rămâne independent pentru a putea să sprijine proiecte pentru ploieştenii din Colegiul 11, care i-au dat votul în 2012. Prin urmare, susţinerea

pentru Guvernul Ponta începe să scârţâie din ce în ce mai mult, liberalii anunţând că deja pot forma o majoritate la Senat, fapt care ar însemna debarcarea lui Călin Popescu Tăriceanu. Iar la capitolul zvonuri, a mai apărut unul care nu e tocmai liniştitor. Zvonerul nostru spune că şi Graţiela Gavrilescu şi-ar fi negociat un loc în UNPR, deşi parlamentarul, uns ministru la Mediu şi Păduri, neagă cu vehemenţă o astfel de informaţie. Iar în tot acest timp, colegul de partid, deputatul Virgil Guran susţine că este omul proiectelor, că nu pleacă din PLR, dar că susţine pe oricine care se luptă pentru interesul alegătorilor, fi e că acesta vine de la social-democraţi sau de la liberali. Are dreptate şi zvonerul nostru, care nu mai ştie ce să înţeleagă.

În timp ce social în scurt timp dezvăluirile

Zvonuri dureros de (ne)adevărate

Politicienii se-nghesuie la DNA, în ares

cîRîcIa

fapNîştmfdSîd

h l il fi

adaspcrş

plffRPpcc

executare, în dosarul „Transformatorul”. Un alt politician condamnat defi nitiv este Codruţ Sereş, fost ministru al Economiei, care îşi va petrece următorii 4 ani şi opt luni după gratii, în dosarul privatizărilor strategice. Acesta a primit două condamnări pentru fapte diferite, pedepsele fi ind contopite. În acest caz, fostul ministru PC al Economiei şi Comerţului, Codruţ Seres, şi fostul ministru UDMR al Telecomunicaţiilor, Zsolt Nagy, au fost acuzaţi de procurori ca ar fi utilizat poziţiile pe care le ocupau în Guvern pentru a favoriza anumiţi concurenţi într-o serie de dosare de privatizare de mare importanţă. Nici Prahova nu a fost scutită de scandaluri. În 2011, fostul deputat Mihai Sireţeanu (PSD Prahova) a fost condamnat defi nitiv la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă în dosarul de la Fabrica de armament din Mizil. Însă numărul celor care au primit condamnări este mult mai mare. Să nu uităm de Gigi Becali, de George Copos şi mulţi alţi foşti parlamentari.

Dosare pe rolPe rolul instanţelor sau în diverse faze ale

urmăririi penale sunt mulţi alţi politicieni, iar lista lor parcă nu se mai termină. Acuzaţiile sunt extrem de grave. Fostul deputat PSD Victor Hrebenciuc a fost arestat preventiv de procurorii DNA Braşov în dosarul retrocedărilor. Pe listă fi gurează şi parlamentari prahoveni. Fostul preşedintele al PNL Prahova, Mircea Roşca, este în arest la domiciliu, iar deputatul PSD Vlad Cosma este sub control judiciar. Scandalul de la Ministerul Agriculturii l-a adus în plin plan pe europarlamentarul prahovean Laurenţiu Rebega care este, la rândul său, urmărit penal. În acelaşi dosar, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei au dispus trimiterea în judecată a doi secretari de stat din Ministerul Agriculturii, Virgil Laurenţiu Găman şi Peter Tamaş Nagy. Pe listă fi gurează şi Monica Iacob – Ridzi, ministrul Tineretului şi Sportului în perioada 2008 – 2009, care a fost condamnată la cinci ani de închisoare, însă decizia instanţei nu este defi nitivă. Săptămâna aceasta alte nume sonore au ajuns să fi e în atenţia publică. DIICOT a cerut urmărirea penală a senatorului Varujan Vosganian şi

a lui Adriean Videanu, în dosarul în care este cercetat omul de afaceri Ioan Niculae. Potrivit DIICOT, Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, şi senator în acest mandat, este cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de „constituire a unui grup infracţional organizat”, „abuz în serviciu” şi „complicitate la delapidare”. În cazul lui Adriean Videanu, fost ministru al Economiei şi membru al Guvernului, în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, cererea vizează infracţiunile de „constituire a unui grup infracţional organizat”, „abuz în serviciu” şi complicitate la „delapidare”. În referatul întocmit de către procurorii D.I.I.C.O.T se arată că în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, Varujan Vosganian, şi în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, Adriean Videanu, în calitate de miniştri, „au aprobat, semnat şi susţinut în Guvern un număr de şase ordine, respectiv trei Memorandumuri, în scopul sprijinirii intereselor fi nanciare ale grupului infracţional constituit de către suspectul Ioan Niculae şi au utilizat SNGN Romgaz SA (unitate naţională de interes strategic) în interesul privat al SC Interagro SA, acordând discount-uri comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către SC Interagro SA, peste plafoanele practicate de SNGN Romgaz SA, precum şi gaze naturale exclusiv din producţia internă, cu nerespectarea dispoziţiilor legale şi în condiţiile în care SC Interagro SA înregistra debite istorice la plata gazelor consumate”. Iar sumele vehiculate sunt astronomice. Coincidenţă sau nu, tot la începutul acestei săptămâni, după dezvăluirile Elenei Udrea,

luni au avut loc percheziţii, inclusiv în Prahova, în dosarul „Gala Bute”, din 2011. În acest caz s-a dispus sesizarea Camerei Deputaţilor, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de deputatul

Elena Udrea, pentru săvârşirea mai multor infracţiuni printre care „abuz în serviciu, cu obţinerea pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, dar şi de tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false”. În rechizitoriu se arată că faptele au legătură cu atribuirea şi folosirea, presupus ilegale, a fondurilor din patrimoniile Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, în perioada 2010 – 2012. Mai exact, procurorii au reţinut că la data de 24.06.2011 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a atribuit un contract în valoare de 10.175.168,44 lei, prin care S.C. Europlus Computers S.R.L., trebuia să presteze servicii de promovare

a României în cadrul evenimentelor desfăşurate cu ocazia organizării Galei Internaţionale de Box profesionist de către Federaţia Română de Box. „Metoda de atribuire a contractului a fost negocierea

fără publicarea unui anunţ de participare, iar suma urma să fi e rambursată din fonduri europene. În baza acestui contract, la data de 1 februarie 2012, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a

efectuat plata serviciilor de promovare în valoare de 8.116.800 lei. Fondurile publice ar fi fost utilizate într-o modalitate interzisă de lege, respectiv pentru fi nanţarea unui eveniment sportiv organizat de către o societate comercială, iar suma achitată în baza contractului ar constitui în întregime un prejudiciu produs în patrimoniul ministerului. Prin încheierea contractului s-ar fi urmărit, în realitate, asigurarea fondurilor necesare organizării galei de box menţionate, iar achiziţia de servicii de publicitate a reprezentat doar o justifi care formală, pentru care nu exista o nevoie reală a ministerului, cu unicul scop de a da o aparenţă de legalitate contractului. Mai mult, contractul ar fi fost atribuit cu încălcarea procedurilor legale de achiziţie publică şi ar fi fost achiziţionate servicii care nu se regăsesc printre categoriile de cheltuieli eligibile pentru programele cu fi nanţare europeană”, se arată în comunicatul DNA. Procurorii susţin că respectiva cerere de rambursare a sumei de 8.116.800 lei cuprinde declaraţii inexacte, în condiţiile în care, scopul real al utilizării fondurilor - organizarea unei gale de box - nu se regăsea printre categoriile de cheltuieli eligibile, iar organizatorul nu era Federaţia Română de Box, împrejurare cunoscută de autorii cererii. Vorbim de presupuse acte de corupţie care au avut loc în urmă cu câţiva ani. Dincolo de această sumedenie de dosare, care urmează să fi e soluţionate, trebuie precizat că pe toată durata urmăririi penale toate persoanele suspecte benefi ciază de prezumţia de nevinovăţie.

ACTUALITATE

7

Scandal de incompatibilitate la CJ Prahova

În timp ce la nivel înalt, demnitarii trec, unul câte unul, pragul DNA, nici Prahova nu este scutită de scandal. Consilierul judeţean Ovidiu Cord (PNL) a pierdut procesul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fi ind declarat incompatibil, iar acest lucru atrage de la sine şi pierderea mandatului de ales. Scandalul scoate la lumină şi afacerile derulate în mandatul trecut

de una dintre fi rmele la care alesul judeţean era administrator, cu instituţii din subordinea Consiliului Judeţean Prahova. Potrivit ANI, între fi rma SC Diavis Product SRL şi DGASPC

Prahova – Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică a Persoanelor Adulte cu Handicap - Călineşti şi Centrul de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoanele Adulte cu Handicap Mislea, dar şi cu Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti şi Spitalul

de Obstetrică Ginecologie au fost încheiate mai multe contracte de achiziţii. Conform aceluiaşi raport, suma totală a contractelor se cifrează la peste 130.000 de lei. La data de 7 februarie 2013, Curtea de Apel Ploieşti a respins ca neîntemeiată

acţiunea consilierului Ovidiu Cord, privind contestarea raportului ANI, iar un an mai târziu, pe 21 noiembrie 2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declarat recursul consilierului ca fi ind „nefondat”. Agenţia Naţională de Integritate a trimis încă de la fi nele anului trecut o adresă către Consiliul Judeţean Prahova prin care anunţa că Raportul de evaluare, prin care s-a stabilit starea de incompatibilitate a consilierului judeţean, a rămas irevocabil. Comisia Juridică a Consiliului Judeţean nu a dat niciun aviz în acest caz, pe motiv că avocatul alesului judeţean a anunţat că va ataca decizia irevocabilă a instanţei. La şedinţa Consiliului Judeţean Prahova, Ovidiu Cord nu a fost prezent pentru a exprima un punct de vedere.

Liberalii cer

suspendarea aleşilor

traseişti

Un alt scandal imens a fost la Consiliul Local Ploieşti şi la Consiliul Judeţean Prahova, după ce liberalii au cerut aprobarea unui amendament prin care consilierii traseişti să fi e suspendaţi. Cererea liberalilor a fost total neaşteptată şi a creat vâlvă la nivelul CJ Prahova şi

Consiliului Local Ploieşti. Asta în condiţiile în care cele două organisme nu se pot plânge că nu au traseişti. La Ploieşti, pe listă fi gurează ambii viceprimari ai municipiului, Iulian Teodorescu şi Raul Petrescu, dar şi mai mulţi aleşi care au trecut de la PNL şi PP-DD la PSD, PLR şi UNPR. La Consiliul Judeţean, cei mai înfi erbântaţi de cererea liberalilor s-au arătat chiar foştii colegi, care au trecut la PLR.

Ştiri pe scurt

dGfmcdCascspdd2Aan

Libe lii ce Consiliului Local Ploieşti

st şi-n puşcării – corupţie la nivel înalt

aîedcoIdpcRBdcf

Elena Udrea pentru săvârşirea mai multor efectuat plata serviciilor de promovare în

El. ŞERBAN

CULTURĂ, ISTORIE, SĂNĂTATE

8

Aburi de apă cu bolovan încins

Se foloseau curent, contra răcelilor, tusei şi guturaiului. Se ia un bolovan spălat şi apoi bine înfi erbântat în cuptor şi se pune într-un lighean de metal. Se toarnă peste bolovan apă amestecată cu oţet. Bolnavul stă cu capul învelit cu un ştergar, deasupra aburilor, până ce piatra se răceşte. (Atenţie la arsuri!)

Fiertură de afine pentru hemoroizi inflamaţi

Se fi erb 2-3 pumni de boabe de afi ne într-un litru de apă, până ce se înmoaie bine. Când sunt fi erte, se zdrobesc şi se pune terciul

cât mai fi erbinte pe locurile bolnave, cu ajutorul unor fâşii de prosop.

Cataplasme cu cartofi pentru bube dulci şi eczeme

Se fi erb 5 cartofi curăţaţi de coajă, într-un litru de apă, amestecând într-una, până ce se face o gelatină. Se întinde pe cârpe curate şi se pune pe bubele de pe corp sau de pe cap. Se schimbă de mai multe ori pe zi.

Cărbune de lemn contra durerilor de stomac şi intestine şi a otrăvirilor cu ciuperci

Se iau rămurele uscate

de tei, se ard, apoi se pisează şi se cern mărunt. Se ia după mesele principale, câte o linguriţă de praf, cu ceai de mentă sau sunătoare. Cărbunele este leac bun şi contra otrăvirilor, mai ales cu ciuperci, când i se administrează bolnavului o lingură mare de praf de cărbune, într-un pahar de apă, de trei ori la rând. Pe dinafară, praful de cărbune vindecă rănile vechi, peste care se presare o dată pe zi.

Măduva de vită contra anemiei

Se dă fi e crudă, fi e fi artă şi scoasă din os (rasol) bolnavilor cu lipsă de sânge, celor afl aţi în convalescenţă, copiilor care nu cresc, fetelor neîmplinite. Cea mai bună este

măduva nefi artă. Se iau 2-3 linguriţe pe zi, bătută cu puţină apă, apoi amestecată într-o cană de lapte.

Nisip fierbinte cu sare, contra reumatismului

Se înfi erbântă bine într-o tigaie de tuci, nisip amestecat cu sare grunjoasă. Se vâră în feţe de pernă mici şi se pune pe locurile dureroase, acoperindu-se cu o blăniţă sau cu fular de lână.

Albuşuri bătute cu apă, contra diareei şi otrăvirii cu mercur

Se bat două albuşuri în 50 ml de apă rece. Li se dă

câte o linguriţă, din oră în oră, copiilor mici care au diaree. Tot apă albuminoasă li se dă şi celor otrăviţi cu mercur, punând în apă multe albuşuri.

Ceai de orz pentru bolile vezicii şi pietre la rinichi

Se fi erbe o lingură de orz curat (fără pleavă) într-un litru de apă, 15 minute. Se bea o zi întreagă, în loc de apă.

Scrobeală albă (amidon), contra opăriturilor şi a pielii crăpate

Se întrebuinţează aşa cum este, ca praf, presărată pe pielea opărită a copiilor mici, la subţiori, între picioare, cu un tampon de vată curată.

Amestecată cu glicerină şi încălzită încet, până ce amestecul se îngroaşă, dă o alifi e bună pentru pielea aspră, crăpată. Se pun 10 grame de amidon curat la 100 ml glicerină. Se ung seara locurile bolnave.

Reţetele Maicii Eftimia de la Văratic

„Fantoma de la Operă” în noua clădire pentru Teatrul de Operetă şi Musical „Ion Dacian” din Bucureşti

Într-o atmosferă de aleasă sărbătoare,

în seara zilei de sâmbătă, 24 ianuarie a.c., a avut loc, în Capitala ţării, două evenimente cultural-artistice de rezonanţă naţională şi europeană: Inaugurarea noii clădiri a prestigiosului Teatru de Operetă şi Musical „Ion Dacian” şi prezentarea, în premieră absolută în România, a excelentului Musical „Fantoma de la Operă” – muzica de Andrew Lloyd Webber.

După cum se ştie, în urma groaznicului cutremur din 4 martie 1977, în contextul amplului program de lucrări pentru modernizarea şi refacerea Centrului Civic al Capitalei, fosta sală de spectacole a Teatrului de Operetă afl ată lângă apa Dâmboviţei, a fost în 1986, demolată.

Din acel moment, această vestită instituţie muzicală de spectacole – înfi inţată în luna noiembrie 1950 de către Guvernul României, şi-a continuat activitatea, cu brio, până în anul 2012 într-o sală specială – pe care a amenajat-o şi a dotat-o - din punct de vedere tehnic

şi pentru bune condiţii de vizionare de către publicul spectator, prin forţe proprii – în cadrul monumentalului edifi ciu al Teatrului Naţional.

Diverse motive – printre care ar fi şi lucrările actuale de consolidare şi modernizare a întregului edifi ciu ocupat de Teatrul Naţional, a obligat Teatrul de Operetă să funcţioneze în condiţii total improprii, folosind mai multe locaţii din capitală (cluburi, case de cultură etc.)

Pentru a înlătura această gravă situaţie, cu doi ani şi jumătate în urmă, cu aprobarea actualului guvern al ţării, Ministerul Culturii a semnat documentele necesare construirii unei noi clădiri pentru această instituţie muzicală de spectacole, clădire propusă a se realiza în zona specială de lângă cea mai importantă bibliotecă publică a României, Biblioteca Naţională.

Prin eforturi serioase – inclusiv fi nanciare ale Ministerului Culturii şi conducerii Operei Naţionale Bucureşti, constructorii au izbutit să ducă la bun sfârşit acest

important proiect, care să asigure Teatrului de Operetă şi Musical, condiţii optime pentru o activitate complexă şi performantă, scenă cu ample dimensiuni, spaţii corespunzătoare pentru repetiţii, ateliere de producţie, cabine pentru personalul artistic şi tehnic şi nu în ultimul rând, o superbă sală de spectacole pentru publicul iubitor al acestui gen muzical cu o tradiţie, de peste 170 de ani în viaţa noastră spirituală.

Evenimentele din seara zilei de 24 ianuarie a.c. au fost onorate de personalităţi marcante ale vieţii politice şi cultural-artistice din capitală şi din ţară, din corpul diplomatic acreditat în ţara noastră, de reprezentanţi ai presei scrise, audio şi video, precum şi de un numeros public care a ocupat nu numai întreaga capacitate a sălii de spectacole, dar şi, în picioare, o parte din spaţiile libere ale sălii.

Înainte de gongul inaugural, au rostit documentate şi emoţionante alocuţiuni regizorul artistic Răzvan Ion Dincă, director general al Operei Naţionale Bucureşti şi noul ministru al Culturii, dl Ioan Vulpescu.

Spectacolul inaugural a fost cel de al doilea moment de excepţie din seara respectivă. Noua punere în scenă a excelentului Musical „Fantoma de la Operă”, ce reprezintă unul dintre cele mai importante şi populare titluri de acest gen din lume este prezent acum, în premieră absolută, pe o scenă din România.

Libretul acestei capodopere muzicale are

la bază romanul „Fantoma de la Operă”, semnat de renumitul scriitor francez Gaston Leroux (1868-1927), care a văzut lumina tiparului în anul 1910. Această formidabilă apariţie editorială a inspirat, de-a lungul timpului, numeroşi oameni de creaţie, printre care şi pe eminentul compozitor de origine britanică, Andrew Lloyd Webber (1914-1982). Captivat de povestea respectivă, graţie talentului şi imensei sale capacităţi de creaţie, a realizat o superbă partitură sonoră prezentată în prima audiţie mondială, la 27 septembrie 1986, la vestitul Teatru Muzical din Londra „Her Majesty’s Theatre”.

Din acel moment, spectacolul a devenit una dintre cele mai de succes producţii muzicale din toate timpurile, realizând în cei aproape 30 de ani de la prima audiţie mondială, peste 65 de mii de spectacole şi 140 de milioane de spectatori din 151 de mari oraşe şi 30 de ţări din întreaga lume, printre care: Marea Britanie, SUA, Australia, Austria, Africa de Sud, Belgia, Brazilia, Canada, Danemarca, Elveţia, Germania, Japonia, Irlanda, Coreea de Sud, Olanda, Singapore, Mexic, Noua Zeelandă, Spania, Ungaria, Taiwan, Thailanda, România.

Adaptările şi transpunerile pentru marele ecran şi producţiile de televiziune ce au avut loc pe parcursul anilor, în 14 limbi, începând din 1925, au cucerit, de asemenea, inimile a milioane de spectatori de pe toate

meridianele. Înregistrarea originală a primei audiţii mondiale din 1986, prin albumul tipărit şi difuzat începând din anul 1987, a atins cifre impresionante de vânzări, necunoscute în lume până la acea dată, respectiv peste 40 de milioane de exemplare şi 6 miliarde dolari încasări.

Această extraordinară partitură muzicală – cu care s-a inaugurat noua clădire a Teatrului de Operetă şi Musical din Bucureşti, a fost pusă în scenă – într-o nouă concepţie regizorală, de reputatul regizor australian, Stephen Barlow. Copil fi ind a avut prilejul să vizioneze acest spectacol la trei săptămâni după ce a avut loc premiera mondială (27 septembrie 1986). A fost atunci şi a rămas şi în prezent, captivat de povestea scrisă de Gaston Leroux, şi pusă în scenă „pe cea mai romantică şi intimă muzică”, semnată de compozitorul Andrew Lloyd Webber.În urma unor audiţii ce au avut loc în Bucureşti, ilustrul regizor oaspete a fost surprins de câte talente are România. Folosind o distribuţie de excepţie – compusă din actori, vedete pop şi solişti de operă şi în colaborare cu o echipă de oameni tineri - extrem de talentaţi de la teatrul londonez The Really Useful Group Ltd a izbutit, „un spectacol eveniment”.

În rolurile principale, au evoluat, în mod strălucit, nume bine cunoscute printre care: Adrian Nour (Fantoma de la Operă), Irina Baianţ, Christine Daae, Florin Ristei (Raoul, Viconte de Chagny). În alte roluri au fost distribuiţi: Andrei Lazăr, Valentina

Tiron, Gabriela Gaha, Samuel Druhora, Dana Rotaru, Alexandra Giurc ş.a.

Scenografi a a fost semnată de Andrew Riley, coregrafi a de Ewan Jones, iar la pupitrul dirijoral s-a afl at tânărul muzician maghiar, Istvan Sillo., urmat de dirijorul român Ciprian Teodoraşcu. Martor ocular la aceste memorabile evenimente muzicale, am remarcat pe bună dreptate, înaltul nivel artistic al spectacolului, formidabila concepţie regizorală şi scenografi că, realele performanţe tehnice şi interpretative ale protagoniştilor spectacolului, participarea incontestabilă a orchestrei şi a compartimentelor tehnice care dispun acum de o aparatură scenică de ultimă generaţie etc.

Aplauzele repetate, timp de aproape zece minute din partea unui public ridicat imediat în picioare, de la primul – până la ultimul loc din sală, împreună cu intervenţiile: bravo, bravo..., atestă, fără echivoc, un adevărat triumf, cu care a păşit în noul edifi ciu, actualul colectiv al Teatrului de Operetă şi Musical „Ion Dacian” din România.

Acest spectacol, fără îndoială, un adevărat brand al artei spectacolului românesc la acest început de Nou An, constituie, de ce nu, o monedă forte pentru export în circuitul cultural-european şi internaţional de valori artistice.

Tuturor, cele mai sincere şi călduroase felicitări!

Prof. dr. Al. I. BĂDULESCU

CULTURĂ, ISTORIE, SĂNĂTATE

9

Urmare evenimentelor din august 1968 (intervenţia în Cehoslovacia a trupelor statelor membre ale Tratatului de la Varşovia, cu excepţia României, şi existenţa pericolului ca şi ţara noastră să aibă aceeaşi soartă), la nivelul

conducerii de stat s-a decis dezvoltarea susţinută şi rapidă a industriei româneşti de apărare, vizându-se, în principal, reducerea dependenţei de furnizorul sovietic. Au fost elaborate o serie de programe, iar pentru materializarea lor au fost create mai multe institute de cercetare şi proiectare în domeniul militar. Noua politică de apărare naţională a suscitat, în mod fi resc, un interes real din partea spionajului, atât din Est, cât şi din Vest.

Dintre programele iniţiate s-a detaşat cel conceput în cooperare cu Iugoslavia, respectiv Programul YUROM, care avea drept obiectiv proiectarea şi producerea unui avion de vânătoare-bombardament-IAR-9, destinat înlocuirii treptate a MIG-urilor 15 şi 17.

Pe acest fond, s-a constatat o intensifi care a activităţii ataşaţilor militari acreditaţi la Bucureşti, îndeosebi prin efectuarea unor deplasări periodice în teritoriu, la început în zona Bacău (aici s-a realizat prototipul, primul zbor având loc în 1974), iar după 1979 în arealul Uzinei şi Aeroportului Craiova.

Dintre aceştia, deosebit de activ s-a dovedit ataşatul militar col. „Dan”, reprezentantul unui important stat european, sosit la post la începutul anilor ’80. Anterior acreditării la Bucureşti, a urmat un curs intensiv de limba română, iar cu puţin

timp înainte de preluarea postului a efectuat o vizită de documentare în România, ocazie cu care a participat la recepţia „de rămas-bun” oferită de cel pe care urma să-l înlocuiască. Desigur, a fost un bun prilej pentru a-i fi prezentate unele din relaţiile şi punctele

de sprijin ale predecesorului. De asemenea, cei doi ataşaţi militari au efectuat unele „excursii” pe trasee turistice,

dar şi de interes operativ.

După preluarea postului, Centrala de spionaj i-a transmis, periodic, ca şi predecesorului său, comenzi de informaţii, unele cu referire expresă la noul avion românesc, iar, ca urmare, împreună cu cei doi adjuncţi, a efectuat câteva misiuni de prospectare-cercetare în teritoriu, unele în zona Aeroportului militar Craiova. În asemenea situaţii, aceştia procedau la complexe măsuri de autoverifi care.

Mai mult, cu prilejul unei întâlniri lunare, ce a avut loc la fi nele anului 1982, a ataşaţilor militari ai alianţei căreia îi aparţinea, „Dan” şi-a informat omologii – printre altele – că a identifi cat o posibilitate pentru a stabili noi date despre ţinta vizată (avionul românesc). În fapt, la ultima deplasare efectuată în zona Aeroportului militar Craiova, a constatat existenţa a două zone, afl ate în perimetrul obiectivului, în apropierea cărora nu existau posturi de santinelă.

Rămânea de stabilit perioada optimă, respectiv ziua în care să profi te/exploateze „slăbiciunile” constatate în sistemul de protecţie/apărare al Aeroportului militar, în care, de la distanţă, remarcaseră prezenţa unor MIG-uri şi a mai multor aparate IAR-93.

Cunoscând bine traseele pentru deplasare (cu oportunităţi de autoverifi care), zona în

care era situat Aeroportul, vulnerabilităţile din sistemul de apărare/protecţie, dar şi psihologia românului, „Dan” a stabilit ca misiunea să se realizeze în dimineaţa zilei de 16 martie 1983, pe o direcţie iniţială parcursă anterior de mai multe ori şi oricum nu cea reală ca ţintă vizată.

De ce a stabilit această dată? Pentru că, în acea zi, în Craiova şi nu numai, urma să se desfăşoare un eveniment sportiv deosebit, în fapt, o premieră pentru fotbalul românesc. „Echipa unei mari iubiri” urma să dispute manşa secundă din sferturile de fi nală ale Cupei UEFA, în compania echipei vest-germane Kaiserslautern (în tur 3-2 pentru oaspeţii noştri), iar în caz de victorie (fără ca nemţii să marcheze mai mult de două goluri) o echipă românească reuşea să acceadă, în premieră, în semifi nalele unei competiţii europene de fotbal.

Realitatea din acea zi confi rmă aproape în totalitate ceea ce scontau „Dan” şi cei doi subalterni, în sensul că întreaga sufl are a iubitorilor de fotbal (românii sunt poeţi, amatori şi cunoscători de fotbal, iar mai nou devoratori de politică), mai ales cei din zona Olteniei, se afl au pe stadion ori în faţa televizoarelor. Cu alte cuvinte, aveau cale liberă pentru îndeplinirea misiunii de spionaj.

Ce nu a luat în calcul ori a subestimat echipa lui „Dan”, era faptul că despre intenţiile lor contraspionajul avea deja sufi ciente informaţii: activităţile aferente unei deplasări în teritoriu; pregătirea autoturismului de teren utilizat doar în asemenea împrejurări, ora aproximativă a plecării etc.

Informaţiile obţinute au permis să se opteze pentru o supraveghere pe momente operative şi de la distanţă. Acest fapt ne-a permis, pe de o parte, deţinerea unui control efi cient al prezenţei lor în diferite zone şi mai ales în puncte obligatorii de trecere, iar, pe de altă parte, le-a oferit spionilor sentimentul de siguranţă

– pe fondul verifi cărilor şi autoverifi cărilor – că nu au „companie”.

În aceste condiţii, „Dan” şi colegii săi au parcurs iniţial câteva străzi prin Bucureşti, pustii la acea oră din noapte, apoi s-au îndreptat spre Alexandria, iar la un moment dat au părăsit şoseaua naţională şi au continuat, spre vest, spre drumurile neasfaltate din zonele rurale ale judeţului Teleorman, Olt şi Dolj, ceea ce a confi rmat concluzia noastră că obiectivul vizat este Aeroportul militar Craiova.

Situaţia operativă existentă, împreună cu toate datele necesare a fost transmisă colegilor de la Contraspionajul din Craiova, convenindu-se ca, în cooperare cu subunitatea contraspionajului militar şi, implicit, comanda Aeroportului militar, să se întreprindă măsuri specifi ce de control, documentare şi prevenire. Dintre acestea, de menţionat sunt următoarele:

- stabilirea şi amplasarea conspirată/camufl ată a unor posturi fi xe de observare/supraveghere şi documentare foto în zonele aeroportului, pe unde spionii ar fi putut pătrunde ilegal în aeroport;

- asigurarea ca panourile cu indicatoare privind accesul şi fotografi atul interzise sunt vizibile, eventual suplimentarea lor;

- instruirea corespunzătoare a sentinelelor şi a comandantului Gărzii (somaţie şi mod de acţiune etc.), formarea echipei mixte de intervenţie pentru realizarea fl agrantului (reţinere, identifi care, întocmirea actelor procedurale (proces-verbal, cu semnăturile de rigoare – în prezenţa martorilor-asistenţi etc.), reţinerea obiectivelor rezultate din activităţile ilegale: fi lme, minicasete;

- documentarea prin foto-fi lmare a tuturor activităţilor desfăşurate din momentul penetrării obiectivului până la fi nalul

acţiunii. Astfel spus, totul

era pregătit, în mod profesionist, pentru ca nişte „gazde” ospitaliere, cum sunt românii, să primească cum se cuvine asemenea „oaspeţi” de vază.

Desfăşurarea ulterioară a evenimentelor a confi rmat în totalitate modul de acţiune anticipat de serviciul de contraspionaj, iar cei trei ataşaţi militari au fost surprinşi în fl agrant în timp ce derulau activităţi de spionaj în incinta unui obiectiv strategic.

În fapt, cei trei spioni au întreprins acţiuni de observare/cercetare şi documentare foto şi audio cu ajutorul unei aparaturi miniaturizate deosebit de efi ciente, iar fi lmele şi minicasetele au fost reţinute, aspect consemnat în procesul-verbal pe care, bineînţeles, au refuzat să-l semneze.

Fiind diplomaţi, după formalităţile procedurale menţionate, li s-a permis să plece. S-au întors în viteză, pe drumul cel mai scurt la Ambasadă, unde au raportat despre cele întâmplate, atât şefului misiunii diplomatice, cât şi Centralei de spionaj.

La fi nele acelei zile, am obţinut victorii atât pe terenul de fotbal cât şi

pe cel al luptei invizibile a inteligenţelor dintre contraspionajul românesc şi spionajul străin, oricare ar fi acesta. Deci: A bon entendeur salut!

În aceeaşi seară, în baza documentelor aferente acestui caz, s-a întocmit un raport cu mai multe anexe (documentar) destinat conducerii Departamentului Securităţii Statului, respectiv şefului statului.

Întrucât pe plan extern România se confrunta deja cu o anumită atitudine de izolare din partea mai multor state, iar relaţiile cu ţara lui „Dan” nu făceau excepţie, s-a propus şi s-a aprobat ca MAE să-l invite pe ambasadorul statului respectiv pentru a-i expune situaţia, cu sublinierea că acest act inamical nu era de natură a contribui la menţinerea şi dezvoltarea relaţiilor, de altfel tradiţionale, dintre

cele două state.Acest caz avea să

se înscrie în lungul şir de acţiuni ce vor urma, respectiv intensifi carea şi diversifi carea acţiunilor de provocare, diversiune şi dezinformare orchestrate şi desfăşurate împotriva României, inclusiv de către serviciile de spionaj din Est şi Vest deopotrivă.

Gl. bg. (r) Damaschin COZMA

Conspirativitatea

Cândva, în deceniul al şaselea din secolul trecut, doi tineri care abia fuseseră încadraţi în aceeaşi echipă

de fi laj s-au îndrăgostit. Nimic nefi resc. Într-o seară, la terminarea turei, cei doi au mers la o îngheţată şi, apoi, s-au aşezat pe o bancă în Parcul Ioanid, spunându-şi cuvinte frumoase, plănuindu-şi

viitorul, sărutându-se.La un moment dat,

bărbatul a observat că se apropie de ei un bărbat mărunţel, bine îmbrăcat, care era puţin cam agitat.

„Dar acesta-i Piticul”, a exclamat el. „Cum dracu’ a ajuns aici fără fi laj?” S-a ridicat de pe bancă şi a observat adresa unde a intrat „Piticul”. A mers apoi în grabă la un telefon public şi a raportat situaţia. A primit ordin să ţină sub observaţie adresa respectiv până vine o echipă să preia obiectivul.

Lucrurile s-au desfăşurat normal, organul informativ stabilind ulterior una dintre cele

mai importante legături ale „Piticului”.

Se impune o reluare a întrebării pe care şi-a pus-o tânărul fi lor: „Cum dracu’ a ajuns aici fără fi laj?”

La analiza efectuată, s-a stabilit că membrii ambasadei respective obişnuiau să plece de la sediu într-un Mercedes mare, încăpător, câte patru-cinci o dată.

Mergeau încet, pe străzi scurte, neaglomerate şi, de îndată ce depăşeau un colţ, micşorau viteza şi o persoană cobora repede. Aşa se face că după circa o jumătate de oră în maşină rămânea numai şoferul.

Dar, de unde îl

cunoştea tânărul fi lor pe „Pitic”.

În perioada aceea se vorbea foarte mult despre conspirativitate. Unii şefi repetau insistent că nu trebuie să ştie stânga ce face dreapta.

Aşa au mers lucrurile o bună bucată de vreme, până când, la o şedinţă de bilanţ, unul dintre şefi i cei mari a întrebat: „Oameni buni, de cine vă conspiraţi voi? Vă ascundeţi unul de celălalt? Eu vă ordon ca din acest moment orice obiectiv luat în lucru să fi e cunoscut, cu ajutorul unor fotografi i, de toate echipele de fi laj care se ocupă de problema respectivă”.

De atunci multe probleme apărute în teren au putut fi rezolvate cu ajutorul centralei radio, care juca rolul unui dispecer, îndreptând echipele către punctele nevralgice. Echipele îmbrăcau zonele difi cile într-o plasă deasă, astfel încât obiectivul care era sigur că nu îl urmăreşte nimeni se deplasa liniştit, dar intra în zona altei echipe care îl prelua, îl ţinea sub observaţie şi, la nevoie, îl preda altor colegi.

Gl. bg. (r) Vasile COIFESCU

Şi spionilor le place fotbalul…

DIN AMINTIRILE UNUI „FILOR” (II)

OCOLUL PĂMÂNTULUI

10

Mass-media din Hong Kong relatează că o facţiune din cadrul Partidului Comunist Chinez (PCC) a încercat să manipuleze protestele de pe străzile oraşului, astfel încât să se ajungă la un masacru asemănător cu cel din Piaţa Tiananmen din Beijing. Scopul vărsărilor de sânge ar fi vizat înlăturarea de la putere a secretarului general al PCC, Xi Jinping.

Ediţia recentă a revistei Hong Kong Frontiline a citat o sursă din interiorul PCC, precizând că Zhang Dejiang, membru al Comitetului Politic Permanent, voia să transforme represiunea lansată de forţele de ordine împotriva mişcării pro-democraţia, pe 28

septembrie a.c., într-o repetare a masacrului din Piaţa Tiananmen.

Zhang este preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţionale Populare a R.P. Chineze şi deţine portofoliul afacerilor din Hong Kong şi Macao. Zhang este, de asemenea, un aliat apropiat al fostului şef PCC Jiang Zemin.

Potrivit unei surse din Beijing, facţiunea loială a lui Jiang Zemin credea că, dacă în Hong Kong ar fi avut loc un masacru sub atenţia mass-mediei mondiale, acest lucru ar fi însemnat încheierea mandatului lui Xi Jinping.

Facţiunea lui Jiang a încercat să-l înlăture pe Xi de la putere încă dinainte ca acesta să ocupe funcţia

de preşedinte. O parte din strategia facţiunii lui Jiang a fost să creeze tulburări publice în Hong Kond, folosindu-le pentru a-i crea probleme lui Xi, a relatat Epoch Times încă de pe 3 decembrie 2012, citând surse din interiorul Partidului.

Potrivit surselor interne din partid, în 2014 înainte de începerea protestelor Occupy Central, facţiunea lui Jiang a căutat să incite la vărsare de sânge în Hong Kond, ca o modalitate de a-l înlătura de la putere pe Xi.

După ce poliţia din Hong Kong a aruncat zeci de canistre cu gaz asupra protestatarilor în noaptea de 28 septembrie 2014, Xi a emis un ordin interzicând

reprimarea violentă a protestelor.

Dezvăluirile despre ordinul transmis de Xi către guvernul din Hong Kong precizau: „În mod absolut, nu este permis să se deschidă focul. Nu a fost lecţia din 4 iunie (masacrul din Piaţa Tiananmen – n.red.) de ajuns? Oricine permite deschiderea focului va fi demis! Nici măcar gazul lacrimogen nu era necesar. Să fi e, dacă acţiunea a fost deja făcută. Dacă oamenii nu pleacă speriaţi, plecaţi voi. Condiţiile s-au deteriorat până în acest punct şi este treaba voastră să vedeţi cum rezolvaţi problema. În general, să nu permiteţi niciodată vărsarea de sânge. Încercaţi să câştigaţi

sprijinul publicului. Treburile din Hong Kong trebuie negociate cu poporul din Hong Kong”.

Lin Baohua, analist politic, editorialist şi istoric specializat în PCC, a publicat pe 25 octombrie a.c. un articol de opinie în Ştirile Populare din Taiwan, argumentând că autorităţile centrale nu au vrut un incident sângeros în Hong Kong. „Dacă violenţele din Hong Kong n-ar fi fost

oprite de la Beijing, şeful executiv Leung Chun-ying, cu natura sa de lup, s-ar fi angajat de mult într-un măcel”, a declarat Lin.

Lin a afi rmat că lipsa unei acţiuni ferme împotriva mişcării Occupy Central refl ectă o divizare a poziţiilor la vârful ierarhiei PCC.

Pagină realizată deGrigoraş NIŢĂ

Lumea s-ar putea concentra acum pe „războiul împotriva terorii”, însă cursa înarmării din nord-estul Asiei reprezintă o ameninţare chiar mai mare la adresa stabilităţii globale, a declarat profesorul Desmond Ball un expert senior în securitate şi apărare din cadrul Universităţii Naţionale

Australiene (ANU).Fost şef al Centrului

pentru Studii Strategice şi Apărare, profesorul Ball este o fi gură proeminentă când este vorba despre probleme de securitate. Experienţa profesorului Ball în sisteme de control şi comandă, care au legătură cu războiul nuclear, este la baza îngrijorărilor sale privind Asia de Nord-Est.

„Asia de Nord-Est a devenit acum cea mai tulburătoare parte de pe glob”, a declarat Ball într-un interviu exclusiv pentru Epoch Times. China, Japonia şi Coreea de Sud – ţări care sunt „motoare economice ale economiei globale” – sunt prinse într-o cursă a înarmării de

proporţii nemaiîntâlnite, presărată cu „activităţi militare foarte periculoase”, a declarat acesta.

Spre deosebire de cursele înarmării din timpul Războiului Rece totuşi, nu există nici un mecanism care să constrângă amplifi carea militară din Asia. „Într-adevăr, dinamica amplifi cării ar putea să se

transforme foarte rapid şi puternic într-un confl ict pe scară largă, inclusiv un confl ict nuclear”, a declarat profesorul Ball. „Se întâmplă în timp ce vorbim”.

Cursa înarmării

Cheltuielile militare din Asia au crescut gradual de-a lungul ultimului deceniu. Potrivit unui raport al Institutului Internaţional de Cercetări pentru Pace din Stockholm, China este acum ţara care investeşte cea mai mare sumă în armată după Statele Unite, cheltuind aproximativ 188 de miliarde de dolari în 2013.

Japonia şi Coreea de

Sud sunt, de asemenea, printre primele 10 ţări din lume din punct de vedere al investiţiilor militare. Dacă sunt incluse Coreea de Nord şi Taiwanul, ţările din nord-estul Asiei reprezintă aproximativ 85% din totalul investiţiilor în armată din spatele achiziţiilor, susţine Ball. „Motivul principal al achiziţiilor, fi e că sunt

distrugătoare de luptă aeriene, rachete sau submarine de apărare, este doar pentru a egala ceea ce alte (ţări) achiziţionează”, a declarat acesta.

În timp ce susţine că era de aşteptat ca Japonia să înceapă modernizarea militară, acesta afi rmă că provocările militare ale Chinei sunt cele care alimentează masarea actuală de armament din

regiune. Anul acesta, China a pretins toată Marea Chinei de Sud şi a amplifi cat disputele teritoriale cu Vietnamul, Filipine şi Malaezia. Ceea ce a început prin confl icte între localnici şi bărcile de pescuit sau ale marinei chineze s-a transformat acum într-o ocupare teritorială – China construieşte insule în zonele stâncoase contestate din Marea Chinei de Sud.

Ca un semn al evenimentelor ce vor urma, South China Morning Post a raportat în iunie a.c.: „China caută să-şi extindă cea mai mare aparatură în Spratly Islands transformând-o într-o insulă artifi cială, cu un aeroport şi port complet, astfel încât

să-şi poată proiecta mai bine puterea militară în Marea Chinei de Sud”. Potrivit mass-media fi lipineze, insula artifi cială se afl ă în interiorul Zonei Exclusive Economice de 321 de kilometri a Filipinelor.

Profesorul Ball spune că atitudinea Chinei în Marea Chinei de Sud este provocatoare, dar, „comparativ cu proporţia lucrurilor despre care vorbeam, asta este mai nimic”, dacă ne uităm la confl ictele din Asia de Nord-Est, unde China şi Japonia se ciocnesc în jurul insulelor Senkaku, care sunt administrate de Tokyo, dar pretinse de Beijing.

Cu privire la unul dintre confl ictele desfăşurate în jurul insulelor nipone, Ball susţine că: „Vorbim despre paşi concreţi către un război nuclear – submarine şi rachete”. Activitatea celor două ţări în regiunea insulelor Senkaku s-a amplifi cat până în punctul în care, uneori, există „cel puţin 40 de aparate de zbor” zburând deasupra zonei contestate, a explicat acesta.

Alarma privind insulele Senkaku a fost declanşată anul trecut în ianuarie, când o navă militară chineză şi-a fi xat radarul de control al atacurilor pe un distrugător japonez. Incidentul a determinat Ministerul nipon Al Apărării să-l facă public şi să dezvăluie un alt incident anterior, în care o fregată chineză şi-a îndreptat radarul de control al atacurilor asupra unui elicopter militar japonez. Radarele de control al atacurilor nu sunt precum radarele de supraveghere sau de avertizare – au un singur scop şi acesta este să se fi xeze pe ţintă, astfel

încât să permită lansarea unei rachete. „Dacă cineva ne face asta nouă, noi ripostăm”, a declarat profesorul Ball.

Este nevoie de contramăsuri

Profesorul Ball este recunoscut pentru sinceritatea şi transparenţa sa, cât şi pentru sprijinul arătat instituţiilor multilaterale. Acesta a fost denumit unul din cel mai „energici şi activi lideri în stabilirea forumurilor pentru dialog de securitate şi măsuri de construire a încrederii”. Având în vedere experienţa acumulată în timpul vizitelor în China din ultimii ani, Ball afi rma că este difi cilă obţinerea unui dialog deschis şi transparent cu liderii militari chinezi. În acest sens, acesta a amintit o întâlnire privată cu un amiral chinez, la scurt timp după incidentul radarelor de control al atacurilor.

Profesorul Ball a văzut dovezile directe ale incidentului – „înregistrării cu frecvenţele radar, ratele pulsului şi frecvenţa repetiţiei pulsului” - şi voia să afl e ce s-a întâmplat cu tabăra chineză şi cum s-a ajuns acolo. „Într-o întâlnire privată, l-am întrebat pe amiral de ce… şi el a negat incidentul chiar în faţa mea”, a declarat Ball. Amiralul chinez nu voia nici măcar să recunoască că a avut loc un incident. „Nu văd rostul unui astfel de dialog”, a adăugat acesta.

Cu atât de mulţi jucători în regiune şi atât de puţine bariere împotriva amplifi cării confl ictului, cursa înarmării nucleare asiatice este cu mult mai

complexă şi periculoasă decât Războiul Rece, a declarat acesta. În timpul Războiului Rece, existau mecanisme la fi ecare nivel de confruntare potenţială, incluzând o linie directă între liderii americani şi sovietici. „Odată ce situaţia devine serioasă aici, nu există nimic care să dezamorseze evoluţiile. Chiar din contră, ai toate încurajările să începi primul”, a declarat acesta.

Ca aliat-cheie al Japoniei şi Coreei de Sud, Statele Unite vor fi implicate în fi nal în orice amplifi care a unui confl ict şi vor juca un rol decisiv în regiune. În timp ce profesorul Ball crede că este prea târziu pentru implementarea unor mecanisme de control a armamentelor, acesta susţine că este vital ca Washingtonul să asigure o politică de negocieri şi discuţii informative. Trebuie să existe contramăsuri şi „contra contramăsuri” dezvoltate la fi ecare nivel al amplifi cării militare – şi asta trebuie făcut rapid.

„Ţinând cont de posibilitatea ca lucrurile să decurgă greşit, trebuie să facem tot ce putem pentru a implementa un proces care să amortizeze şi să oprească evoluţiile belicoase”, a declarat profesorul Ball.

Profesorul Desmond Ball a scris şi editat peste 60 de publicaţii despre strategii de apărare şi nucleare. Acesta a jucat un rol-cheie în înfi inţarea unor corpuri regionale precum Consiliul de Securitate şi Cooperare din Asia Pacifi c – premergătorul Forumului Regional ASEAN.

XI Jinping evită masacrul în stilul Tiananmen

sprijinul publicului oprite de la Beijing şeful

RĂZBOIUL RECE ASIATICAmeninţarea confl ictului din Asia,

mai mare decât războiul împotriva terorii

lursapcad

sdJmmapacmd

ŢARA DE DINCOLO DE ŢARĂ

11

La răscrucea anilor, câteva valute străine de încredere au luat-o razna în raport cu monedele naţionale. Dacă pe malul drept al Prutului francul elveţian le dă bătăi de cap celor ce au preferat să se

împrumute de la bănci în această valută, pe malul drept deprecierea leului moldovenesc faţă de cele două valute mai populare, euro şi dolarul american, afectează deopotrivă toată populaţia, inclusiv pe cei care muncesc peste hotare, în special în Rusia. Şi dacă sursa aprecierii francului elveţian ar fi să o căutăm la Banca Naţională a Elveţiei, cea mai drastică depreciere a leului moldovenesc nu poate fi explicată doar cu factori externi. În mai puţin de un an dolarul a săltat de la valoarea nominală de 12 lei spre sfârşitul verii lui 2014 la 18 lei şi mai bine în prima lună a lui 2015. Şi moneda europeană a înregistrat pe piaţa moldovenească, numai în ultimele două luni, un salt de la 16 până la 20 lei moldoveneşti.

Mai mulţi analişti sunt de acord cu acest argument – schimbare a parităţii celor două valute pe

pieţele internaţionale. Dar în acelaşi timp mai evocă şi căderea rublei ruseşti în tandem cu iminenţa colapsului economic din Federaţia Rusă, întârzierea formării noului executiv şi coaliţiei de guvernare la

Chişinău, care ar fi insufl at mai mută stabilitate, nu numai economică, dar şi politică. Lipsa guvernului este un fenomen ce infl uenţează paritatea valutară, mai mulţi investitori tratând situaţia dată ca pe un semnal negativ. De unde şi decizii investiţionale – închiderea poziţiilor în lei, trecerea la valută pe perioada de incertitudine. De unde şi inerţia trendului, absolut nejustifi cat în ultimii doi ani, mai apreciază analiştii.

Şi economistul Roman Chircă, directorul Institutului Economiei de Piaţă, confi rmă că „factorul extern este predominant, în ultima perioadă nu am avut o depreciere a monedei euro, a fost un raliu solo de apreciere a dolarului, ce s-a transpus la paritatea dolar-leu moldovenesc. Este primul factor ce se întâmplă pe pieţele internaţionale, derivând din scăderea preţului pentru

barilul de petrol, pe de o parte, iar mai recent a aprecierii cu 40 la sută a francului elveţian. Dolarul cu euro trebuie să se întâlnească unul cu unul la o anumită valoare faţă de leu – la nouăsprezece, la douăzeci sau la douăzeci şi cinci”. Dar în acelaşi timp economistul consideră că o bună parte a vinei revine Băncii Naţionale a Moldovei, care a intervenit târziu, dar mai ales pasiv pe piaţa valutară pentru a se evita o devalorizare atât de spectaculoasă. „Din punctul de vedere al politicii stabilităţii macro monetare poţi să pescuieşti cu greu un raţionament de ce s-a întâmplat lucrul acesta”, a mai precizat sursa citată.

Totodată, Roman Chircă crede că singurul benefi ciar al deprecierilor este statul, care în condiţiile actuale, încasează mai multe impozite. Republica Moldova fi ind o ţară importatoare, deprecierea valutei naţionale recidivează imediat cu o creştere a preţurilor şi a taxelor ce vin la buget. Or, guvernul a anunţat un buget de 27 de miliarde la cheltuieli şi nu a fost în stare să-l realizeze, decât, poate, prin deprecierea valutei naţionale şi obţinerea acestor lei devalorizaţi.

Să fi e asta oare o conspiraţie între Ministerul Finanţelor şi Banca Naţional a Moldovei? – ne întrebăm noi, cei care suntem …”benefi ciarii” ponoaselor de pe urma celei mai spectaculoase, în ultimele două decenii, deprecieri a leului.

M. BAIBOLEANU

„Îmi pare rău că nici nu am putut presupune ce jaf se pune la cale la Banca de Economii şi în sistemul bancar. S-a furat un miliard de dolari, din care circa 600 milioane au luat drumul Moscovei. L-am subestimat pe acest şmecheraş, Ilan Shor, şi acoperirea lui politică. Veţi găsi foşti şi actuali prim-miniştri, miniştri, generali în acţionariat. Toţi au fost pe acolo”, a declarat recent omul de afaceri şi ex-premierul Republicii Moldova Ion Sturza într-o emisiune televizată de la Chişinău.

Banca de Economii a Moldovei (BEM) se afl ă al doilea an în centrul unui scandal între partidele politice, inclusiv cele proeuropene. Implicată în una dintre cele mai mari delapidări (citeşte spălare de bani) fi nanciare, situaţia de la BEM, alături de concesionarea Aeroportului Internaţional de la Chişinău, a fost subiectul celor mai aprige controverse din sânul ultimelor alianţe de guvernare. Liberalii şi liberal-reformatorii şi-au suspectat colegii de complicitate cu structuri criminale din lumea businessului fi nanciar, tot acest subiect fi ind şi una dintre cărămizile eşecului multaşteptatei AIE de după 30 noiembrie.

Chiar şi revenirea BEM în proprietatea statului a fost dur criticată de mai mulţi experţi, care consideră că gestiunea ei după delapidările monstruoase este o povară pentru autorităţi şi cetăţenii de rând, statul fi ind nevoit

să scoată bani din buget pentru ca ea să devină din nou profi tabilă. De precizat că în 2013, în urma unei tranzacţii efectuate la Bursa de Valori, un sfert din acţiunile BEM au fost achiziţionate de banca rusă de stat „VneşEkonomBank”, Guvernul cedând cota majoritară şi păstrându-şi doar 33,3% din acţiuni, atât cât să poată ţine sub control soarta ei. Mai mulţi experţi au învinuit liderii PD şi PLDM că ar fi partajat banca, persoana contrapusă fi ind omul de afaceri Ilan Shor, benefi ciar de jure al companiei ce a obţinut poziţia dominantă. Ulterior milionarul Ilan Shor a fost numit şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al BEM.

La doar trei zile după formarea noii colaţii de guvernare între aceleaşi PD şi PLDM şi alegerea conducerii Parlamentului de la Chişinău, Ion Sturza, personalitate infl uentă în lumea businessului şi economiei, bate alarma, repetat, vis-a-vis de soarta BEM şi concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău. Acesta vine cu propunerea ca Ilan Shor să fi e „încătuşat, dus în subsol şi să spună unde este miliardul poporului. Să dea cu subsemnatul şi să declare cine l-a protejat şi l-a îndrumat în toată această „mega-afacere”, care ne-a făcut de poveste în toată lumea. Povestea este una lungă – de la adresele fi rmelor lui în Ambasada Republicii Moldova la Moscova, paşapoarte şi maşini diplomatice, până la cum i

s-a cedat banca poporului şi aeroportul”, se arată indignat ex-premierul Sturza.

Potrivit lui, banii furaţi nu vor fi întorşi niciodată. Sturza mai consideră că dacă preşedintele Nicolae Timofti mai are „un pic de vlagă şi de curaj, în noaptea aceasta (26 ianuarie curent –N.M.) ar trebui să facă o şedinţă a Consiliului Suprem de Securitate şi mâine dimineaţă, la primă oră, aeroportul trebuie să fi e retrocedat, trupele armatei naţionale să fi e întoarse în cazărmile abandonate de la aeroport”. Ion Sturza mai aduce învinuiri guvernatorului BNM Dorin Drăguţan, afl at sub protecţia politică a PL, care şi-a demonstrat neprofesionalismul, susţinând „grupele organizate criminale ce au delapidat instituţiile fi nanciare” şi care se face complice la cea mai mare spălare de bani din istoria Republicii Moldova. La mijlocul lunii decembrie, FMI a dezvăluit că Banca Naţională a Moldovei a oferit BEM, dar şi Băncii Sociale (afl ată şi aceasta în recesiune), un ajutor ce reprezintă echivalentul a 3,5 la sută din PIB-ul republicii.

„Vreau să văd în ţara asta un procuror curajos, care mâine îi va pune cătuşe lui Ilan Shor şi-l va întreba unde-i miliardul de dolari şi cine i-au fost complici”, conchide Ion Sturza. Nu cumva lipsa unui asemenea procuror ar fi stat la temelia noii coaliţii dintre PD şi PLDM, fără PL?

Nicolae MISAIL

Leii, în dizgraţie pe ambele maluri Jaf deJaf de

1 miliard de dolari!?1 miliard de dolari!?

Nu ne interesează culoarea Guvernului, ne interesează ca acesta să facă reforme

PIRKKA TAPIOLA:

„Nu ne interesează culoarea Guvernului,

ne interesează ca acesta să facă

reforme”, afirmă şeful delegaţiei Uniunii

Europene la Chişinău, Pirkka Tapiola, care dezminte informaţia potrivit căreia UE ar

putea stopa finanţarea pentru Moldova după

crearea coaliţiei PLDM-PD susţinută de

comunişti.

Potrivit agenţiei „infotag” cu referire la ProTV Chişinău, Pirkka Tapiola afi rmă că europenii vor oferi în continuare bani Moldovei atât timp cât muncim.

„Nouă nu ne pasă cine este în Guvern, ce culoare are Guvernul. Ne pasă de ceea ce face Guvernul. Republica Moldova are enorm de mult de muncit”, spune ambasadorul.

După ce acum o săptămână sociologul Dan Dungaciu, fostul consilier prezidenţial al lui Mihai Ghimpu, sugera că un Guvern sustinut de comunişti ne-ar putea costa fi nanţarea din partea Uniunii Europene în proporţie de 700 de mil. euro, ofi cialul european afi rmă că „nu ştie de unde a

apărut această informaţie”. „Suportul nostru este

condiţionat de calitatea reformelor. Avem matrice de politici, le urmărim şi, în baza asta, judecăm. Dacă reformele sunt în desfăşurare, atunci putem plăti tranşele”, afi rmă Tapiola.

În opinia lui, un alt domeniu în care lucrurile şchiopătează în Republica Moldova este sectorul bancar, iar aceste probleme îi îngrijorează şi pe europeni.

„Trebuie să aibă loc o investigaţie profundă. Oamenii trebuie să ştie foarte clar ce s-a întâmplat. Sunt două aspecte: cine este responsabil şi care sunt măsurile care trebuie luate ca să ne asigure că sectorul

bancar va funcţiona diferit de acum încolo”, a spus ambasadorul.

Fostul ministru al Economiei, Valeriu Lazăr, afi rmă că în perioada în care el era în Guvern lucrurile nu erau atât de grave.

Apăruseră anumite probleme, dar situaţia era gestionabila. Problemele grave au intervenit în partea a doua a anului 2014. Situatia s-a agravat radical în câteva luni de zile. Prea departe s-a ajuns. Să ai dubii de 1 mlrd. de euro, asta e foarte mult. Foarte multe instituţii ale statului ori au acceptat tacit, ori nu şi-au făcut meseria pana la capăt”, a spus Lazăr, sugerând că ar fi vorba în special de Guvern,

Ministerul Economiei, BNM, CNPF, dar şi alte instituţii.

Banca de Economii a revenit în proprietatea statului în luna noiembrie, în urma unei decizii a Curţii Supreme de Justiţie. Administrare specială a fost instituită la Banca

de Economii, Unibank şi Banca Socială. Ulterior, din raportul de ţară al FMI, s-a afl at ca Banca Naţională a împrumutat celor trei bănci în jur de 3 miliarde de lei. BNM a sesizat organele de forţă în privinţa unor tranzacţii suspecte între cele trei instituţii.

Ministerul Economiei de Economii Unibank şi

HANDBAL LN(f) • CSM Ploieşti – HC Râmnicu Vâlcea 26-22. A(f) • HC Activ CSO Plopeni – HC Piatra Neamţ 23-20.

FOTBAL Jocuri de pregătire: • FC

Băneşti – CS Blejoi 2-2 • AS Mislea – Tricolorul Breaza 1-3 • CS Cornu –Petrolul Băicoi 5-3 • Petrolistul Boldeşti – CSO Teleajenul Vălenii de Munte 3-1 • Unirea Lipăneşti –Tineretul Berceni 1-2, • Fortuna Poiana Câmpina – CS Blejoi 3-0.

Prahova, la Vararlberg – Austria şi-n Liechestein, la Festivalul Olimpic al Tineretului European

SPORT

12

În premieră, două ţări ale „Bătrânului Continent”, Austria şi Liechestein, în perioada 25-30 ianuarie 2015, au găzduit a 12-a ediţie a Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE). La ediţia de iarnă a marei competiţii au luat parte tineri sportivi (14-18 ani) din 43 de ţări ale Europei printre care şi România, reprezentată de 24 de sportivi şi sportive, competitori (la diferite probe), la şase ramuri de sport (biatlon, sărituri cu schiurile, schi fond, schi alpin, patinaj artistic şi snowboard).

Onorant, Prahova a fost reprezentată de doi sportivi, componenţi ai echipei României de schi alpin – Andra Corrine Ghislaine Caill (18 ani, de la Clubul Sportiv Caraimanul Buşteni – preşedinte prof. Petre Gavrilă) şi Thomas Andrei Cojanu (17 ani, Clubul Sportiv Şcolar Sinaia – director prof. Ioan Poponeci), dar şi de doi ofi ciali din delegaţia României – antrenorul de schi alpin Gheorghe Vulpe (CSŞ Sinaia) şi de prof. Ioan Dobrescu – secretarul general al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (format şi lansat de Clubul Sportiv Şcolar Ploieşti).

Bilanţul Prahovei (şi al României) la FOTE 2015, a fost fără medalii, însă disputele au fost aprige, iar efortul sportivilor noştri admirabil… • Andra Corrine Ghislaine Caill (cetăţenie română şi franceză, sora mai mică a schioarei Ania Caill – 19 ani, legitimată tot la Caraimanul Buşteni

şi aceasta prezentă cu România la FOTE 2013 Braşov şi la JO Soci 2014), s-a clasat pe locul 28 la slalom uriaş cu 2:0,2,63 (86 de concurenţi din care doar 41 au terminat ambele manşe…) şi locul 48 la slalom special cu 1:56,37 (86 la start, 57 au terminat ambele manşe…). • Thomas Andrei Cojanu, locul 58 cu 1:54,93 la slalom uriaş şi neclasat în proba de slalom special în care la start s-au afl at 110 sportivi din care doar 43 au terminat ambele

manşe.Onoarea participării

însă rămâne cu atât mai mult cu cât Prahova, în plus, deţine şi cea mai mare performanţă a României în sporturile de iarnă, medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Grenoble – Franţa din 1968, la bob 2 persoane, graţie maeştrilor emeriţi ai sportului Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe, acum cetăţeni de onoare ai oraşelor Buşteni, respectiv Sinaia…

În premieră două

şi aceasta prezentă cu manşe

După un prim stagiu de pregătire în Antalya, ce a inclus şi trei utile jocuri test (0-1 cu Neftci Baku – Azerbaijan, 0-0 cu Guangzhou – China şi 0-1 cu Podbeskidzie Bieska Biela – Polonia), Petrolul a revenit luni în Turcia, pentru a doua perioadă

pregătitoare (2-13.II), tot în staţiunea Lara de la malul Mediteranei. Petrolul şi-a schimbat locaţia, de la Hotel Titanic la Royal Holiday Palace, dar va benefi cia de aceeaşi excelentă bază de pregătire – „Fanatic” (cu două excelente

terenuri gazonate, ambele cu nocturnă…), şi-a programat alte trei „verifi cări” (pe 7.II cu Terek Grozny – Rusia, pe 10.II cu Levski şi pe 12.II cu ŢSKA, ambele din Sofi a – Bulgaria) şi-şi va omogeniza formaţia cu care va aborda primul

joc ofi cial din noul sezon (pe 21 februarie, în Liga Naţională, pe „Ilie Oană”, cu FC Braşov)…

În fotografi a de album realizată la „Titanic”, cu antrenorul Mircea Rednic la „timonă”, jucătorii noştri sunt evident optimişti…

Petrolul, de la Titanic la Royal Holiday…

Reprezentând România, echipajul de bob Maria Constantin – 23 ani, pilot şi Andreea Grecu – 21 ani (antrenor Paul Neagu, toţi componenţi ai Clubului Sportiv Orăşenesc Sinaia – preşedinte prof. Liviu Turea), a triumfat în Cupa Europei, graţie punctajului acumulat în cele opt etape competiţionale. În etapa fi nală, la Winterberg – Germania, România a obţinut medalia de bronz la fel ca şi în primele două etape de la Igls – Austria, puncte preţioase, prin

clasări în apropierea podiumurilor acumulând şi în celelalte cinci etape ale Cupei Europei pe pârtiile: La Plagne – Franţa (de două ori), Kognissee – Germania (de două ori) şi de la St. Moritz – Elveţia.

România, prin Maria Constantin şi Andreea Grecu cu 758 de puncte acumulate în cele opt etape, a cucerit Cupa Europei urmată de Germania cu 672 p şi de Austria cu 660 p dar şi de alte echipaje din Elveţia, Olanda, Belgia şi Marea Britanie…

CSO Sinaia, noi succese CSO Sinaia, noi succese internaţionale…internaţionale…

Marian Gîtlan şi Flavius Crăciun –„ARGINT MONDIAL”, LA SANIE JUNIORI.

Echipajul Maria Constantin – Andreea Grecu, TRIUMF ÎN CUPA EUROPEI LA BOB

În penultima etapă din Cupa Mondială, la sanie juniori (15-18 ani), desfăşurată la Innsbruck – Igls – Austria, România a obţinut medalia de argint în proba de dublu prin Marian Gîtlan şi Flavius Crăciun de la CSO Sinaia (antrenori la

club şi la reprezentativa României – Alexandru Comşa şi Corina Drăgan).

Cei doi tineri sportivi (de fel din Brebu – Prahova) s-au afl at la 0,856 secunde de „aurul mondial” cucerit de echipierii Italiei.

În eşalonul doi al voleiului românesc

– Divizia A2, Seria Est, echipa masculină

Tricolorul LMV Ploieşti are o comportare de excepţie acumulând zece victorii (din zece posibile), fără set pierdut (setaveraj 30-0…). În ultima dispută, la Ploieşti (Sala „Tel George Junior” – patron şi manager Victor Ionescu), Tricolorul LMV Ploieşti a învins cu 3-0 (25-23, 25-11, 25-20) pe Ştiinţa Bacău secondanta sa în clasament. Tricolorul LMV (preşedinte ing.

Dragoş Diaconeasa, vicepreşedinte ing. Dan Mocanu, secretar ing. Dacian Alecse, antrenori Marian Anton şi Mădălin Marinescu): Răzvan Purice, Tudorel Farcaş, Ştefan Someşan, Cosmin Ghimeş, Alexandru Voinea, Răzvan Popa; Alexandru Călin; Sergiu Marinca, Eduard Ocunschi; Sebastian Palfi , Bogdan Mehedinţeanu, Sorin Ioan.

EuroCup. După victoria de senzaţie din Spania, Campioana de Baschet a României – CSU Asesoft Ploieşti şi-a dorit victoria şi în returul din Sala Olimpia (28.I.), însă tripla deţinătoare a trofeului Valencia Basket a obţinut revanşa şi un record de 17 aruncări reuşite de câte 3 puncte… Splendid spectacol… • CSU Asesoft Ploieşti – Valencia Basket 84-100 (30-42, 19-19, 20-24, 15-15). Remarcaţii campionilor noştri: Runkauskas (25p, 6x3), Hayes (18p, 3x3), Lee (17p). • Aseară (4.II, după închiderea ediţiei): Locomotiv Kuban

Krasnodar – CSU Asesoft • Miercuri (11.II, ora 19.30, în Sala Olimpia): CSU Asesoft – SLUC Nancy (Franţa).

Liga Naţională • CSU Asesoft Ploieşti – Steaua CSM Eximbank Bucureşti 85-80 (27-21, 19-20, 21-21, 18-18). Derbi naţional disputat într-o ambianţă specifi că marilor evenimente sportive. CSU Asesoft: Szijarto (11p, 3x3), Pelekanos (5p, 1x3), Burlacu (5p, 1x3), Mohammed (5p) Lee (15p), Cooper (4p), Flowers (18p, 5x3), Runkauskas (22p, 3x3). • Sâmbătă (7.II): BC Timba Timişoara – CSU Asesoft.

Eşec cu Valencia, succes cu Steaua…

PE SCURT

În eşalonul doi al Divizia A2 Seria

Tricolorul LMV Ploieşti, zece din zece…

Andra Caill, Andra Caill, portdrapelul Românieiportdrapelul României

Andra Caill - prima din stânga ,Andra Caill - prima din stânga ,Thomas Cojanu - al treilea de sus,Thomas Cojanu - al treilea de sus,

Gheorghe Vulpe - primul din dreapta susGheorghe Vulpe - primul din dreapta sus

pagina realizată de prof. Octavian BĂLTEANU