ANNÉE 2 • NR.23 • 11 FÉVRIER 2011 • 1 ÈRE ÉDITION • PUBLICATION BIMENSUELLE GRATUIT INDÉPENDANT • 6000 COPIES PAR MOIS • LE PREMIER JOURNAL TRILINGUE ROUMAIN AU CANADA UN AN CU VOI Mulţumim! Merci! Thank You! PAG. 4 • Vă pune la dispoziţie 17 ani de experienţă în Baroul din Montreal, cu rezolvarea unor cazuri dificile ce au creat jurisprudenţă la Curtea Federală şi Curtea Superioară. • În colaborare cu 12 avocaţi vă asigurăm servicii în dreptul imigraţiei, comercial, civil, matrimonial di- vorţ, muncii şi reprezentare la litigii în România şi la Curtea Europeană a drepturilor omului (CEDO) • Vă oferă garanţia calităţii, a respectului faţă de client şi a promptitudinii, în schimbul unor onorarii rezonabile. Taxe vamale: 0,35$/lb Asigurare de 6$ la 100$ valoare declarată. Pentru România, livrare la domiciliu. Expedieri colete în România la cel mai bun preţ din Canada Transport maritim de la Montréal şi orice alt oraş spre orice destinaţie. Repatrieri, închiriere spaţiu container. Transport automobile în Europa Container din România spre Canada. Oferim cele mai mici preţuri şi în plus, avem un special în fiecare lună. CENTRU DE COLECTARE: 4367, Boul. Saint-Elzéar Ouest, Laval, H7P 4J3 (intrarea se face prin spatele clădirii situate la numărul 4375 Saint-Elzéar Ouest) [email protected] | www.findingtrans.com Pentru preţuri în Toronto, sunaţi la: 647-724-8014 Preţurile se pot modifica fără preaviz. ZIARUL CU CARE CÂŞTIGI ! A ...BUN ŞI ATUNCI DE CE O EVENTUALĂ MUTARE A CONSULATULUI ROMÂN DE LA MONTREAL LA VANCOUVER? VEZI VEZI TU, SE FAC MULTE SPECULAŢII. DAR EU CRED CĂ LA MONTREAL VOTEAZĂ CAM MULŢI ROMÂNI. CĂ VOTEAZĂ NU E RAU, DAR PARE-SE CĂ NU VOTEAZĂ “BINE”!
Transcript
ANNÉE 2 • NR.23 • 11 FÉVRIER 2011 • 1ÈRE ÉDITION • PUBLICATION BIMENSUELLE GRATUIT INDÉPENDANT • 6000 COPIES PAR MOIS • LE PREMIER JOURNAL TRILINGUE ROUMAIN AU CANADA
UUNN AANN CCUU VVOOIIMulţumim! Merci! Thank You!
PAG. 4
• Vă pune la dispoziţie 17 ani de experienţă în Baroul din Montreal, cu rezolvarea unor cazuri dificilece au creat jurisprudenţă la Curtea Federală şi Curtea Superioară.• În colaborare cu 12 avocaţi vă asigurăm servicii în dreptul imigraţiei, comercial, civil, matrimonial di-vorţ, muncii şi reprezentare la litigii în România şi la Curtea Europeană a drepturilor omului (CEDO)• Vă oferă garanţia calităţii, a respectului faţă de client şi a promptitudinii, în schimbul unor onorariirezonabile.
Taxe vamale: 0,35$/lbAsigurare de 6$ la 100$valoare declarată. Pentru România, livrarela domiciliu.
Expedieri colete în România la cel mai bun preţ din Canada
Transport maritim de la Montréal şi orice alt oraş spre orice destinaţie. Repatrieri, închiriere spaţiu
container. Transport automobile în Europa
Container din România spre Canada. Oferim cele mai mici preţuri şi în plus,
avem un special în fiecare lună.
CENTRU DE COLECTARE:4367, Boul. Saint-Elzéar Ouest, Laval, H7P 4J3
(intrarea se face prin spatele clădirii situate la numărul 4375 Saint-Elzéar Ouest)
[email protected] | www.findingtrans.comPentru preţuri în Toronto, sunaţi la: 647-724-8014
Preţurile se pot modifica fără preaviz.
ZIARUL CU CARE CÂŞTIGI !
...BUN ŞI ATUNCI DE CE O EVEN-TUALĂ MUTARE A CONSULATU-LUI ROMÂN DE LA MONTREAL LA
...BUNŞI ATUNCI DE CE O EVENTUALĂ
MUTARE A CONSULATULUI ROMÂN DELA MONTREAL LA VANCOUVER?
VEZIVEZI TU, SE FAC MULTE
SPECULAŢII. DAR EU CRED CĂ LAMONTREAL VOTEAZĂ CAM MULŢI
ROMÂNI. CĂ VOTEAZĂ NU E RAU, DARPARE-SE CĂ NU VOTEAZĂ “BINE”!
ROMANIAN HISTORY
The impactof IonGramada’s life ismade evident by the testimony ofsome of his best friends and col-leagues and in particular DimitrieMarmeliuc’s and Ion Andriescu’sconferencesheldandpublished in1936under the title “To theHeroof Ciresoaia : 20 years after hisdeath”.These twoconferencescanbe found at the Central Universitylibrary in Bucharest.DimitrieMarmeliuc, a trueand in-timate friendof IonGramada,whoknew himwell, who knew his de-meanor and his deep feelingssometimespositive, sometimesvi-olent. In readingMarmeliuc’s text,one can understand that Ion Gra-mada had a complex personality,at times joyous, in good humorand at times depressive and sad-dened and then, engrossed by hisideas and his plans. In otherwords, a sensitive soul who livedhis lifewith great intensity.Youcansee that IonGramadawasvery competitive with his friendMarmeliuc who led him to followa certain route in life, a determi-nation to be better than his closecolleague fromLiteni. Itwasaracebetween two Bucovinians from
the same social circles and thesame aims to become renownedpersonalities which they both ac-complished.Marmeliuc and Gramada werecolleagues since their elementaryschool years when they sharedbooks, magazines and newspa-pers that they exchanged witheach other over the river Suceavain bags. Theywere also comradeslater in their studiesandsharedanappartment in Vienna and in Sep-tember1913,werecolleaguesandprofessors at the “Aron Pumnul”school. They lived together in Bu-carest during uncertain and tor-menting times in Romaniabetween 1914 and 1916 and atthe military school in Botosani,when thecountrysidewas litteredwith hundreds of bodies strickenwith the terrible typhoid fever.Marmeliuc writes that Gramada’seyes litupwith firewhenhespokeof the situation thatwas upon theRomanians of Bucovina. He lovedthe peasant too much. He wouldsee him,with some exceptions, asan individual who kept his word,hard working, intelligent, and re-ligious, a good person all aroundand this love of the peasant is evi-dent in all hiswritings.The same loveheattributes to thenature around him and his writ-ings offer exquisite descriptionscapableof letting the reader senseand feel the reality of the pictureformed through his writtenwords. But hisgreatestpreoccupa-tion was the situa-tion in Bucovinaand Romania at thetimeandhebecamevigilant in his ef-forts to contributein the battle for thereunification of Bu-covina with Roma-nia.In September1917,Marmeliuc learned
of Ion Gramada’s death in Cire-soaia. He learned of his coura-geous stance and his refusal toremain safe at the main head-quarters. He learned of his desiretobewithhismentat the front,hisdesire, conviction anddetermina-tion to fight until death forBucov-ina and its people.In December 1917, Marmeliucwent to Iasi to the General head-quarters to ask that a parastas beheld for this hero at his burial sitein the clearing in the forest ofVranceanu. In the presence of theactual king, Charles II (1930-1940) the heir Prince, of the com-mandant of the IV Army Corps,General Artur Vaitoianu, the chiefcommander of this army corps,General IonManolescuandagreatnumber of officers and soldierscelebratedabeautiful requiemforthe fallen hero.There in the mountains of Bacau,
rested the body of Ion Gramadafor 9 years until the committee “Mormintele Eroilor” intervenedwith Colonel George Teodorescu,then the commander of the 12thbatallion of Alpine soldiers ofSuceava, to carry his remains tothe main cemetary of Suceavawhere hewas reburied. To honorand rememberhim, theBucovini-ans felt they did not do enough.Cernauti andSuceavabothnamedstreetsafterhim.Thediligentpro-fessorC. Loghin, amassedwhathecould of all of IonGramada’swrit-ings to later publish as a whole ofhisworks.Thispublicationdidnotoccur.Marmeliuc writes in his closingwordsat theconference thatwhatwas done was too little and notenough to honor this man andproclaimed that a monument tothismanbeerectedonBucoviniansoil to honor him.
Rubrica meteo vă este oferităde Agenţia Imobiliară:“Les Immobiliers Scotnotis Inc.”Informaţiile meteo sunt preluate din portalulMétéoMédia.com.Ziarul Impact nu este răspunzător pentru in-formaţiile afişate în caseta meteo
-70C
-10C -50C -30C
-20C -20C 10C
-10C -30C -20C
-40C -10C-170C -120C -80C
11 - 13 februarie
14 - 22 februarie
11 - 22 februarie 2011
14/02 15/02 16/02
17/02 18/02 19/02
20/02 21/02 22/02
The Gramada FamilyIon Grămadă, Eroul de la Cireşoaia VI
• 11 FEBRUARIE 2011 • ediţia I www.impactonline.biz PAG. 2
impactonline.biz
Fondée Février 12, 2010Edité et distribué par le
Centre Roumain de Montréal
ADRESSE POSTALE109 Blvd Lévesque Est, Laval,H7G 4P7, Quebec, CANADA
Impact este o publicaţie independentăbilunară care nu beneficiază de niciosubvenţie. Articolele şi/sau fotografiileapărute în ziar nu reflectă în mod nece-sar opinia redacţiei. Ziarul Impact nu esteresponsabil pentru conţinutul articolelorşi/sau fotografiilor apărute în ziar, fiecareautor fiind direct răspunzător pentruconţinutul articolului său. Ziarul Impactnu este responsabil pentru conţinutulreclamelor publicitare.
DISTRIBUTION/DISTRIBUŢIE:CÔTE-DES-NEIGES/NDG: - Plaza Côte-des-Neiges, Centrul Socio-Comunitar CDN,Complex Wilderton; Magazine: Krazy Kris, Krazy Smak, Bourret, Fruiterie Anka,Euro-Deli, Marché Akhavan; Restaurante: Parthenon, Mavi, Rustik; Cabinetemedicale: Dr. Cristache, Dr. Bota, Dr. Buracu, Biserici: Înălţarea Domnului;MONTREAL CENTRU: Consulatul Romaniei, Agenţiile Voyage en Vogue, Pen-tatours, Mondial Tours, Heritage; Charcuterii: Fairmont, Hongroise, Zytynsky;Biserici: Sf. Nicolae;
MONTREAL EST/NORD: - Marché Adonis-Sauvé, Charcuterii: Krystal Bo-Dan,Balkani, Bonanza; Biserici: Buna Ves-tire, Sf. Ioan Botezătorul; Sf. Dimitrie celNou, Sf. Ilie Tesviteanul;ST-LAURENT: Magazine: Euro-Nec, Salamiko, Adonis, Companii de coletărie:Atlas Remus, World Line Cargo; Bi-serici: Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil;WEST ISLAND: - Mourelatos, Adonis, Charcuterii: M.D, Zagreb, Euromix, BuffetBravo; Astra Fenestration;LAVAL: - Charcuterii: Transilvania, Balkani, Marché Balkan, Adonis; Farmacii:Lenuţa Tudor David, Tinica Nechifor, Cabinete avocatură: Bala&Cimpoaşu,Biserici: Naşterea Maicii Domnului, Biserica Penticostală Bethel; Biserica Bap-
tistă;RIVE SUD: - Charcuterii: Deux Soeurs; Cracovia, Grande Allee; Magazine: Al-Chalal, Fruiterie 440; Biserici: Sf. Gheorghe;ANJOU: - Bonanza; Charcuterii: Zytynsky, Biserici: Sf. Ilie; TERREBONE: - Bis-erici: Sf. Pantelimon;TORONTO: - Atlas Remus;QUEBEC CITY: - Magazin Chez Vladimir, Biserica Notre Dame de Jaques Cartier,Universitatea Laval;U.S.A.: L.A.: Holly Trinity Church-Glendale; Panonia Travel; Restaurant Sabina;ROMÂNIA: - Ambasada Canadei la Bucureşti.
COMUNITATEPAG. 3 www.impactonline.biz • 11 FEBRUARIE 2011 • ediţia I
Următoarea apariţie:Vineri, 25 februarie
2011
UN AN CU VOIDragi cititori,Iată-ne ajunşi la un an de Impact, unan cu totul deosebit şi special pen-tru noi, cei ce contribuim la editareaacestui ziar, un an în care sufletelene-au fost umplute de bucurieatunci când vedeam cum ziarele seepuizează rapid din punctele noas-tre de distribuţie, atunci când amprimit telefoane şi mesaje de mulţu-mire pentru articolele publicate,telefoane şi mesaje din partea dum-neavoastră, cei ce consumaţi muncanoastră.Cu un an în urmă, după calcule, idei,intrebări, contradicţii, sfaturi şi oreîntregi de muncă, am concretizatidea de Impact şi am ajuns la con-cluzia că este nevoie de un ziardiferit de ce văzusem până la mo-mentul cu pricina în comunităţileromâneşti din diaspora, un ziar caresă aducă în faţa cititorilor articoleexclusive, inedite, interviuri rea-lizate special pentru ei, divertismentde calitate şi rubrici diferite de celepe care restul ziarelor le-au adoptat,poate din dorinţa de a câştiga unban în plus.Am reuşit să nu ne plafonăm, lucrufoarte uşor de făcut şi des întâlnit laziarele comunitare, în momentul încare puţin mai multă publicitatecare să acopere costurile ziarului seaştern în cele 20-28 de pagini şi amcrescut numărul paginilor color, am
crescut calitatea hârtiei imprimate,am angajat noi colaboratori şi amfăcut parteneriate cu agenţii de ştiricare să ne ajute să fim sus, adicăacolo un de am ţintit de la bun în-ceput.Publicarea Impactului lună de lunăa implicat multă pasiune din partearedactorilor și colaboratorilor, darși din partea multor altor persoanecare ne-au sprijinit și cărora azi, laun an de existen1ă, le spunem unsincer mul1umesc.Am oferit cititorilor interviuri cupersonalităţi politice din România şiCanada, interviuri cu mari artişti aishowbiz-ului Românesc, actori deteatru şi film, am prezentat articoleîn exclusivitate, am promovat busi-ness-uri şi oameni de afaceri din co-munitatea noastră, am ajutat la obună şi corectă informare şi deasemenea la creşterea calităţii pre-sei româneşti din comunitate, însuşiprin apariţia acestei publicaţii.Am vrea să subliniem un fapt foarteimportant, acela că publica1ia Im-pact din Montreal nu are culoarepolitică și nu primește niciun fel desubven1ii, ajutoare sau alt tip decontribu1ie materială. Finan1areaziarului Impact se face în mod ex-clusiv din publicitate și eveni-mentele speciale pe care leorganizează.Impact înseamnă înainte de toateimplicare în comunitate. Am
sus1inut, în mare parte, eveni-mentele românești și am luat po-zi1ie, atunci când am considerat căeste lezată comunitatea noastră, unexemplu fiind povestea Consulatu-lui General.Ne-am deosebit de celelalte publi-caţii prin articolele prezentate înlimbile română, engleză şi franceză,fapt care a ajutat la o mai buna vizi-bilitate a comunităţii şi a comandi-tarilor români în celelaltecomunităţi.Am reuşit să ne facem cunoscuţi şidincolo de graniţele Quebeculuiprin distribuirea ziarului înToronro, Los Angeles sau Bucureşti– România, precum şi prin inter-mediul website-ului nostru careeste vizitat de mii de persoane înfiecare lună.Deseori am reprezentat sursă de in-formare pentru alte publicaţii, iararticolele noastre au fost preluatede agenţii de ştiri sau publicaţii dinîntreaga lume, lucru care ne bucurănespus de mult şi ne demonstreazăcă munca noastră este de o calitatesuperioară.Am organizat evenimente şi con-certe, iar aici amintim de concertulde colinde cu Ştefan Hruşcă, la caream reuşit să adunăm nici mai mult,nici mai puţin de 1.100 de personae,acesta reprezentând cel mai mareconcert organizat vreodată în Mon-treal.
Nu trebuie să omitem un alt lucruimportant, acela că am promovatbusinessuri româneşti şi nu numai,la cele mai bune preţuri de pe piaşă,încurajând astfel comanditariiromâni să ajute la dezvoltarea aces-tei comunităţi. Am vrut să demon-străm că oricine îşi poate promovaimaginea, fără a trebui să plăteascăun preţ prea mare.Ne dorim să vă ascultăm cât maimult, pe voi, cititorii și de aceea în-cepând cu editia a doua din lunamartie 2011, vom dedica o întreagăediţie de ziar cititorilor care dorescsă publice articole, opinii, impresii,lucruri care cred ei că vor fi de folostuturor cititorilor.Vă invităm să ne trimite1i fără re-zerve materialul dumneavoastrăres-pectând bineîn1eles principiilecanadiene binecunoscute: respect,polite1e, corectitudine. Trimite1i ar-ticolele prin email: [email protected] sau prin poștă peadresa redac1iei. Vom accepta doaracele articole care sunt scrise la cal-culator.Rămânem pe recep1ie, nu numai laemisiunea de radio Marca-RO de pe106,3 CKIN FM difuzată zilnic de laorele 11AM, dar și aici, în publica1iavoastră, Impact.Redactia ziarului Impact din Mon-trealRedacţia ziarului Impact din Montreal
Votul prin corespondenţăPentru noi sau pentru ei
Dacă această lege va fi aprobată arputea fi catalogată ca şi cea mai im-portantă modificare legislativă carea avut loc în ultimile două decenii.Propunerea legislativă privind e-xercitarea votului prin corespon-denţă de către alegătorii români dinstrăinătate doreşte să introducă înprocesul electoral aproape 6 mi-lioane de cetăţeni români aflaţipeste hotare.
Prin introducerea votului prin co-respondenţă se speră ca numărulviitorilor votanţi să crească simţitor,dar nu trebuie să omitem faptul căvotul în sine a fost şi este vulnerabil,deşi modalitatea de votare esteprezentată ca fiind sigură .Cetăţenii români din afara grani-ţelor ţării de origine sunt mai greude manipulat întru cât aceştia tră-iesc într-un mediu independent deasistenţa statului român.Românii din Diaspora, prinpotenţialul lor de a crea surpriza,reprezintă teamă pentru politicieniiromâni, dar în acelaşi timp sunt şidoriţi de aceştia, soarta actualului
preşedinte fiind decisă de Diaspora.Ministrul român de externe, TeodorAm stat de vorbă cu reprezentantulromânilor din Colegiul 3 Diaspora,deputatul PDL, Mircea Lubanovici,care a declarat că votarea acesteilegi în Parlamentul României, vareprezenta un impact imens încreşterea numărului de voturi dinDiaspora.“Votul prin corespondenţă, dacă vafi votat în Parlament (şi am toatemotivele să cred că va trece cu omajoritate covârşitoare) va avea unimpact imens în creşterea număru-lui de voturi din Diaspora”, a de-clarat Mircea Lubanovici pentru
ziarul Impac din Montreal.PNL şi PSD au anunţat că nu vorvota proiectul de lege, atâta timp câtva rămâne în forma actuală."Nu poti sa faci doua legi diferite,pentru cetăţeanul român din ţară şicetăţeanul român de afară. Nu e-xistă decât o singură lege electorală.Sistemul de vot prin corespondenţă,în ţara românească, bineînţeles că teduce imediat cu gândul la posibili-tăţi de fraudare", susţine vice-preşedintele PNL.Reamintim că acest proiect de lege afost lansat spre dezbatere publicăpe site-ul ministerului, pe 28 de-cembrie 2010.
M U L Ţ U M I M ! M E R C I ! T H A N K Y O U !
COMUNITATE• 11 FEBRUARIE 2011 • ediţia I www.impactonline.biz PAG. 4
Mircea Lubanovici: Dacă se aplică această ideeaberantă voi cere demisia responsabilului
Impact: Ministrul Baconschi a anunţat cădoreşte să mute Consulatul General de laMontreal la Vancouver, deşi numărulromânilor din regiune este foarte mare,cheltuielile sunt total acoperite de veni-turi (se face şi profit) şi în plus este primareprezentanţă diplomatică din istoria re-laţiilor România-Canada. Credeţi că este odecizie politică sau pur şi simplu o lipsă deviziune?Mircea Lubanovici: Am auzit despre acestsubiect din anumite ziare şi acum de la dum-neavoastră, dar nu am primit niciun comuni-cat oficial şi nu am văzut în nicio altăpublicaţie vreo declaraţie făcută de domnulministru Baconschi sau de altă persoană dinMinisterul de Externe în acest sens. Deci, de-ocamdată, nu este nimic oficial şi în con-secinţă - evit să ma lansez în declaraţii pro saucontra, bazat numai pe zvonuri. Dar, în cazulîn care s-ar aplica o asemenea idee aberantă,aş cere în mod public demisia sau - după cazdestituirea celui care ar lua o astfel de mă-sură! Subliniez faptul ca pe parcursul a doi anide mandat, am avut zeci de întâlniri şi decla-raţii politice consacrate soluţionării pro-blemelor românilor mei din Diaspora, uneledintre acestea pentru a evidenţia necesitateacreşterii numărului de consulate în Colegiul3-Diaspora şi nicidecum pentru desfiinţareaunora dintre cele mai importante!I.: La Montreal, s-au înregistrat cei maimulţi votanţi din America de Nord, în plus,partidul dvs. şi preşedintele Băsescu auobţinut o majoritate zdrobitoare. Esteoare normală această intenţie? Nu credeţică v-ar putea costa voturi?M.L.: Reiterez poziţia mea constând în aceeacă nu pot să comentez bazat pe zvonuri şipână nu primesc, personal, un răspunsoficial îmi rezerv dreptul să mă abţin dela declaraţii pe acest subiect.I.: Dat fiind faptul ca popularitatea ac-tualului guvern a scăzut simţitor înRomânia, credeţi că la următoarelealegeri soarta PDL se va decide înafara României?M.L.: Este posibil ca la viitoarele alegerinoi românii din Diaspora să avem într-adevăr un număr mult mai semnificativde voturi ca până acum. Totuşi, nu cred
că este înţelept să ignorăm marea majoritatea votanţilor din ţară şi să ne hazardăm în de-claraţii pompoase şi să visăm că fără noi, ceidin Diaspora, românii n-ar mai putea ţinealegerile… Cu respect pentru toţi românii cudrept de vot, menţionez că pentru noi cei caream ales să intrăm în politică, fiecare vot esteimportant - indiferent de unde vine - dar nucred că dezinformările şi prezentările eronateale acţiunilor Guvernului Boc prezentate de oparte a presei din România vor avea acelaşiimpact şi asupra românilor din Diaspora.Este posibil ca, în urma măsurilor dure careau trebuit să fie luate pentru a salva Româniade un colaps economic sigur (similar cu celdin Grecia), pe moment ratingul electoral alPDL să fie mai scăzut acum decât în 2008, darveţi fi surprins să constataţi câţi români real-izează că - de fapt - Guvernul Boc a fost nevoitsă treacă la măsurile dure şi nepopulare toc-mai pentru reducerea cheltuielilor bugetareşi relansarea economică în România.Pot să afirm fără rezerve că majoritatearomânilor au înţeles foarte bine că ţara noas-tră nu este singura ţară din lume care a trecutla măsuri nepopulare. Ca partid, preconizezcă PDL-ul va creşte în sondaje foarte mult înurma aplicării mo-dificărilor legislative adop-tate şi a măsurilor reale care au menirea de areforma statul român şi de a îmbunătăţi viaţacetăţenilor, bazându-se pe lucruri concrete -care vor produce schimbări benefice pentrueconomia românească şi, implicit, pentrucetăţeanul român.Deci, în concluzie românii din Diaspora auvotat întotdeauna cu partidele de la centru-dreapta şi nu cred că vor fi schimbări majorenici la alegerile parlamentare din 2012!I.: Cum sprijină guvernul comunităţile dinAmerica de Nord, în condiţiile în care pânăşi taxele consulare au crescut simţitor?M.L.: Toate ţările au ridicat taxele perceputepentru diferite servicii consulare şi Românianu poate să facă excepţie, în acest moment.Sunt anumite costuri care nu mai sunt com-patibile cu cheltuielile zilelor noastre. Mai
sunt şi anumite legi în Comunitatea Euro-peană la care România trebuie să se aliniezeîn ce priveşte sistemul de taxare a serviciilorconsulare. Chiar şi în SUA taxele consulare aucrescut - taxa pentru eliberarea unui pasaportnou s-a dublat! Creşterea taxelor consularetrebuie privită şi prin altă prismă. Personal,as accepta să plătesc mai scump pentrudiferite servicii consulare - în condiţiile în carecalitatea serviciilor de care beneficiază solic-itantul ar fi una de excepţie.I.: În calitatea dvs. de reprezentant al Di-asporei aveţi vreun plan pentru a salvaConsulatul General de la Montreal?M.L.: Da, am un plan de a cere domnului mi-nistru Baconchi suplimentarea numărului depersonal în acest consulat, dar în momentulîn care aş avea informaţii oficiale care să serefere la mutarea acestui consulat, atunci voilua toate măsurile legale pe care le am la dis-poziţie în calitate de parlamentar, pentru caacest lucru să nu se întâmple.Cunosc bine comunitatea română din Mon-treal - unde am fost invitat la diferite eveni-mente - şi consider că, la Montreal, este foartenecesar acest consulat. Sunt conştient şi desituaţia financiară în care se află bugetul Min-isterului de Externe, dar în acelaşi timp con-sider că o reală economie la bugetul acestuias-ar putea face prin angajarea cetăţenilorromâni care locu-iesc în oraşele unde avemambasade sau consulate pe posturile person-alului auxiliar din misiunile noastre diplo-matice, precum şi modernizarea metodelorde transmitere şi preluare a datelor şi plăţilorpentru servicii. După reforma statului româncred că trebuie să urmeze reforma din con-sulatele şi misiunile noastre din Diaspora.România are un potenţial imens, dar, din pă-cate, încă nu folosim tehnologia timpului încare trăim pentru eliminarea costurilor şi efi-cientizarea serviciilor oferite cetăţenilorromâni. Suntem reticienţi la schimbări, chiardacă sunt extrem de benefice pentru noi şi nuam învăţat încă să investim în tehnologie,pentru a ne face viaţa noastră şi a semenilornoştri mai uşoară şi mai frumoasă. Mai con-
siderăm încă ineficienţa investitiă în lobbypentru România şi după cum văd proiectulmeu “Proud to be Romanian” - lansat în fe-bruarie 2010 - se află încă în studiul indivi-dual al românilor din Diaspora.I.: Publicaţia Impact vă invită la o întâlnirecu comunitatea română înainte ca o de-cizie să fie luată în legătură cu mutareaConsulatului. O acceptaţi?M.L.: Aşa cum am menţionat – am o relaţiebună cu toate comunităţile româneşti dinColegiul 3 -Diaspora şi dacă situaţia o va im-pune, cu siguranţă că vom face tot ce este legalposibil pentru a ne opune mutării consulatu-lui şi, în acelaşi timp, facem echipă pentrususţinerea înfiinţării unui consulat românescla Vancouver-Canada - unde cetăţenii românitrăiesc o adevărată dramă, atunci când aunevoie de servicii consulare. Consider că acestcosulat din Vancouver ar trebui să fie primaprioritate a domnului ministru Baconschi şi aPrimului Ministru Emil Boc. Menţionez că, înluna decembrie, printr-o scrisoare deschisă,l-am informat pe domnul prim-ministru şi pedomnul ministru de externe despre situaţiacritică în care se află cetăţenii români din Van-couver şi împrejurimi - care sunt nevoiţi săparcurgă aproape 5000 de kilometri, pentru abeneficia de servicii consulare.Revin la una din întrebările dumneavoastrăde mai sus. Votul românilor din Colegiul 3 Di-aspora va fi puternic influenţat de felul cumnoi - cei de la guvernare - vom acţiona în re-zolvarea problemelor cu care se confruntă co-munităţile româneşti din colegiul meu. Câtdespre întâlnirea cu comunitatea, sunt des-chis la dialog şi în funcţie de programul pecare-l am voi răspunde afirmativ şi cu bucuriela toate întâlnirile pe care le vor solicita cons-tituanţii mei.Vă mulţumesc pentru posibilitatea oferită dea împărtăşi câteva gânduri care ne frământăpe toţi oamenii de bine şi doresc tuturor citi-torilor publicatiei Impact multe realizări şimultă bucurie în 2011!
DESPRE ÎNCHIDEREA CONSULATULUI GENERAL DE LA MONTREAL
În luna decembrie a anului trecut, am publicat o ş)re legată demutarea Consulatului General al României de la Montreal laVancouver, acţiune total nejus)ficată din partea ministruluiromân de externe, Teodor Baconschi.Ziarul Impact din Montreal a luat poziţie şi prin intermediulsenatorului pe poli)că externă Raymond Luca, am înaintatMinistrului Baconschi o interpelare prin care ceream lămuriri în
legătura cu accest zvon. În urma acţiunii noastre cât şi acolegilor de presă din Montreal care au luat măsuri împotrivaacestui fapt, Ministrul Banconschi se pare că va renunţa laaceastă idee de a muta consulatul şi se gândeşte să deschidă onouă misiune diploma)că pe coasta de Vest a Canadei. La oraînchiderii acestei ediţii există informaţii conform cărora Mi-nistrul de Externe “se află într-o analiză de impact pentru a
închide anumite misiuni periferice, inerte comercial, care numai au relevanţă", explicând că lista acestora va fi anunţată la)mp. Ministrul a spus că banii as(el obţinuţi, vor fi realocaţidezvoltării reţelei consulare.Vă prezentăm mai jos un interviu acordat publicaţiei noastre decătre Deputatul PDL Mircea Lubanovici reprezentant în Parla-mentul României pentru românii din Colegiul 3 Diaspora.
Se pare că nu am învăţat o lecţie ele-mentară de economie politică, aceeacă stânga nu deţine soluţii miracolpentru scoaterea unei ţări din crizelefinanciare. Noul bloc al opoziţiei dinRomânia produce deocamdată ştiriîndoielnice. Preşedintele PSD, VictorPonta, a anunţat, luni, o prioritatelegislativă a Uniunii Social Liberale,propunerea pentru funcţionareaTVR, astfel ca Televiziunea publică sănu mai fie „televiziune de partid”. Înprezent 85 la sută din ştirile politicela TVR sunt despre actualul preşe-dinte şi Guvern, a calculat Ponta.Reprezentanţii TVR au răspunsprompt, susţinând că acuzaţiilepreşedintelui PSD sunt neadevărate:preşedintele Traian Băsescu şi Gu-vernul au avut în ianuarie apariţii în-sumând 63,9 la sută din timpii alocaţiprincipalilor actori politici, iar opo-ziţia a avut 17,8 la sută.Iar în februarie în tabăra opoziţiei s-a întâmplat un lucru remarcabil,aşteptat de mulţi: naşterea UniuniiSocial-Liberale, în doi timpi: o datăAlianţa de Centru Dreapta (ACD),între liberali şi conservatori, iar în aldoilea pas - cu opoziţie minimă încele două (sau trei) tabere - s-a for-mat o alianţă care trebuie, într-un anşi jumătate până la locale, să demon-streze că o ţine legată şi altceva decâtdorinţa de a învinge „monstrul” PDL-
băsescian. Ar trebui ca acest eveni-ment să ia faţa tuturor mediilor,măcar pentru câteva săptămâni. Uncomentariu din ziarul Românialiberă observă că Victor Ponta şi CrinAntonescu nu dau lămuriri desprecum vor aborda împreună subiectefierbinţi, cota unică şi diferenţeledoctrinare.Dacă Antonescu ori Ponta vor maiface declaraţii netrecute prin filtrulintelectului, de genul “când îi vomînvinge trebuie să îi pedepsim pe ceicare ne-au adus în această situaţie”(Ponta, vorbind despre arestareapreşedintelui PSD-ist al ConsiliuluiJudeţean Argeş, arată o surprinză-toare atitudine de sfidare a legii) sau“Uniunea are susţinerea 62-68 lasută din electorat, iar la nivelul Bu-cureştiului cea mai mare susţinere”(Antonescu), Băsescu şi Boc pot ju-bila. După un sondaj realizat la în-ceputul lui februarie de InstitutulRomân pentru Evaluare şi Strategie(IRES), cei mai mulţi români ar alegePSD - 31,1 la sută, iar pentru PNL+PCar opta 26,8 la sută. Aritmetic totalulnu iese 60, dar nemulţumirile dedupă fuziune fac să ne temem că„struţocămila” USL ar putea să iachiar mai puţin decât suma aritmet-ică a celor 31 cu 27 de procente.Cel mai greu de convins să accepteUniunea au fost, se pare, baronii PSDdin judeţe, care au trebuit săprimească garanţii serioase că nu îşivor pierde fiefurile, într-o Româniemai mult roşie decât galben-porto-calie. Social-democraţii vor punecandidaţii la şefia Consiliuluijudeţean în cinci judeţe ce sunt astăziale puterii - Iaşi, Botoşani, Neamţ,
Timiş şi Bistriţa Năsăud. În schimbliberalii, care deţin în prezent doarcinci preşedinţii de CJ-uri, vor aveaprobleme să câştige anul viitorfiecare din cele 20 de judeţe în care-şi vor numi candidaţi, mai ales că ma-joritatea sunt în Ardeal şi Banat,acolo unde democrat-liberalii şiUDMR au influenţa. Ca să nu mai vor-bim de supărarea liberalilor pentruBucureşti, unde Uniunea îl doreştetot pe primarul în exerciţiu SorinOprescu. Oraşul nostru, se ştie, nu afost niciodată al stângii PSD-iste.Înţelegem şi euforia, şi umorile. Binecă mai este destul timp până latestele electorale. Cât timp mai este?Un politician român care de obicei nugreşeşte în profeţiile sale, liderul-fondator al PC Dan Voiculescu,afirma că, până la 25 martie, Opoziţiava avea, printr-o înţelegere cuUDMR, majoritatea pentru sus-pendarea preşesdintelui Băsescu. Cuce preţ – aici partidele USL se despartiarăşi. Pentru a-i “seduce“ pe aleşiimaghiari, liberalii sunt dispuşi săvoteze statutul minorităţilor, în timpce social-democraţii sunt mai rezer-vaţi. Până la testarea forţei noii Uni-uni Social-Liberale ar mai fi, deci, olună şi jumătate. Nu pare să-i placăacest calendar strâns lui VictorPonta, care a divorţat public de pos-tul lui Voiculescu, după ce a fost cali-ficat drept „neprofesionist şi plin defrustrări” de către o moderatoarevedetă a Antenei 3. La problemele pecare le are cu media, probabil dom-nul Victor Ponta ar trebui să înceapăa vorbi în faţa oglinzii. Bine că nu esteel potenţialul candidat de preşedinteal Uniunii Social Liberale.
Uniunea Social Liberală apornit cu paşi greşiţi
ROMÂNIAPAG. 5 www.impactonline.biz • 11 FEBRUARIE 2011 • ediţia I
ROMÂNIA• 11 FEBRUARIE 2011 • ediţia I www.impactonline.biz PAG. 6
Omar Suleiman,candidat preferat alIsraelului pentruînlocuirea lui HosniMubarakVicepreşedintele egipteanOmar Suleiman era candi-datul preferat al Israeluluipentru înlocuirea preşedin-telui Hosni Mubarak şi dis-cuta zilnic cu Israelul prinintermediul "telefonuluiroşu", potrivit unei notedezvăluite de WikiLeaks şipublicate luni de Daily Tele-graph.
O notă diplomatică ameri-cană din 2008, trimisă cotidi-anului britanic de WikiLeaks,arată că David Hacham, unconsilier al Ministerului is-raelian al Apărării, îl de-semna pe Omar Suleiman,scris "Soliman" în unele note,drept persoana potrivită pen-tru a-l înlocui pe Mubarak."Hacham era foarte elogios laadresa lui Soliman şi subliniacă linia telefonică între min-isterul israelian şi serviciileegiptene de Informaţii erautilizată zilnic", precizeazănota trimisă de ambasadaStatelor Unite în Israel.
"Hacham afirma că is-raelienii cred că Soliman arputea cel puţin să ocupefuncţia de vicepreşedintedacă Mubarak moare saudacă devine incapabil să îşimai exercite funcţia", adaugănota.
"Încredinţăm ambasadeinoastre de la Cairo sarcinaanalizării scenariilor de suc-cesiune, dar, indiscutabil, Is-raelul are o preferinţămarcată pentru opţiuneaOmar Soliman", conchidenota diplomatică.
PE SCURT
Grădiniţele şi şcolile private acredi-tate primesc de la stat bani pentru fi-nanţarea de bazăStatul asigură finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi elevii dinînvăţământul primar, gimnazial, profesional şi liceal de stat, parti-cular sau confesional acreditat, precum şi pentru elevii din în-văţământul postliceal special de stat, potrivit noii Legi a educaţiei.Potrivit legii, finanţarea din resurse publice se poate acorda numaifurnizorilor de servicii de educaţie timpurie acreditaţi, de stat sauprivaţi.Arestările vameşilor, o bătălie întredouă grupuri mafiote din PDLLiderul PSD Victor Ponta a declarat, miercuri, că arestările în cazulvameşilor reprezintă o "bătălie între două grupuri mafiote din PDL",iar dacă lupta împotriva corupţiei s-ar face corect ar trebui să fiecercetaţi lideri PDL precum Gheorghe Flutur, Gheorghe Falcă şi Con-stantin Ostaficiuc.Preşedintele PSD a mai susţinut că şefii unor vămi sunt instalaţi înfuncţii de către liderii PDL, iar în schimb cotizează la PDL.Rapoartele pe Schengen privindRomânia şi Bulgaria - desecretizateStatele membre ale UE au decis miercuri la Bruxelles ca rapoarteletehnice de evaluare a candidaturilor română şi bulgară pentruSpaţiul Schengen să fie desecretizate şi trimise Parlamentului Eu-ropean, relatează RFI.Desecretizarea rapoartelor constituie o premieră comunitară.Aceste rapoarte au fost întotdeauna secrete, dar Parlamentul Euro-pean spune că în 2007, când opt state est-europene au aderat laSpaţiul Schengen, ei au primit mai multe informaţii decât acum, re-latează RFI.Preţurile locuinţelor vor scădea uşorîn prima parte a anului şi ulterior sevor stabilizaPreţurile locuinţelor din România vor continua să scadă uşor înprima jumătate a anului şi se vor stabiliza în al doilea semestru, es-timează firma de evaluare Darian, care previzionează şi o creştere anumărului de tranzacţii imobiliare, pe fondul continuării exe-cutărilor silite."Tendinţa de scădere a preţurilor se va apropia de punctul termi-nus în cursul anului curent, când piaţa se va stabiliza. În prima jumă-tate a anului va continua scăderea preţurilor, dar într-un ritm redus,de o cifră, după aceea urmând o stabilizare ", a declarat, miercuri,într-o conferinţă de presă, Adrian Popa Bochiş, director-evaluarecompanii al firmei Darian.În opinia sa, piaţa imobiliară se va relansa şi în momentul în care vaîncepe să se simtă o scădere a ofertei, pentru că în ultimii doi aninumărul proiectelor rezidenţiale lansate a fost foarte redus.
Franks: Nu toate obiectivele din noulprogram se vor realiza. Importanteste ca direcţia să fie bunăNoile obiective pe care Guvernul şi FMI le propun în noul acord pedoi ani, care va prelungi înţelegerea existentă, sunt ambiţioase şi nuvor fi îndeplinite în totalitate, însă este important ca direcţia în carese mişcă România să fie bună, consideră Jeffrey Franks, şeful misiu-nii FMI în România. "Ştiu că avem o agendă ambiţioasă în noul pro-gram, şi îmi dau seama că nu toate obiectivele din acel program sevor realiza, dar nu este o chestiune să obţii tot ce îţi doreşti, ci esteo chestiune dacă mişti ţara în direcţia cea bună. Noi nu suntem laconducerea acestei ţări, dar sperăm că ajutăm ţara să se mişte în di-recţia cea bună", a declarat Franks pentru Televiziunea Română.Boc a cerut miniştrilor să identifice înmaximum o săptămână soluţii de re-ducere a arieratelor"S-a solicitat Minsterului de Finanţe, Ministerului Justiţiei, ANAF, darşi altor ministere care au în portofoliu companii cu datorii istorice,precum Transporturile şi Economia, să prezinte soluţii de reducerea volumului de arierate în cel mult o săptămână", au arătat sursele.Având în vedere nivelul prognozat de autorităţi pentru PIB-ul din2010, de 511 miliarde lei, rezultă că valoarea arieratelor compani-ilor de stat se ridică la peste 25 de miliarde lei (aproximativ 6 mil-iarde de euro).Sondaj: Inflaţia din România a înce-tinit în ianuarie la 6,9%Inflaţia anuală din România a încetinit în ianuarie la 6,9%, de la 8%în decembrie, iar cea lunară a fost de 0,6%, potrivit estimărilor a 16analişti. Analiştii anticipează că inflaţia a intrat în ianuarie pe untrend descendent, susţinută de efectele de bază favorabile şi deefectele de runda a doua limitate, după majorarea, anul trecut, ataxei pe valoarea adăugată (TVA) cu 5%.Olanda: România şi Bulgaria nu potadera la spaţiul Schengen în "aceststadiu"Olanda a apreciat că România şi Bulgaria nu pot adera la spaţiulSchengen în "acest stadiu", alăturându-se astfel poziţiilor exprimateanterior de Franţa şi Germania. "Suntem de acord cu Franţa, Ger-mania, Finlanda şi alte ţări pentru a spune că România şi Bulgaria nupot, în acest stadiu, să adere la spaţiul Schengen", a declarat min-istrul olandez al Afacerilor Europene, Ben Knapen, în cadrul uneiconferinţe de presă, la Paris. Franţa şi Germania au decis, la 21 de-cembrie, să blocheze aderarea, în martie 2011, a Bulgariei şiRomâniei la spaţiul Schengen, insistând asupra carenţelor Sofiei şiBucureştiului în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi a crim-inalităţii organizate.
La doar 19 ani, deşi suferă din naştere deun handicap locomotor, un român dinFerrara a obţinut centura neagră 1 dan lakarate. Un rezultat demn de cartea recor-durilor, care îi face orgolioşi pe toţi mem-brii clubului de arte marţiale dinlocalitatea romagnolă. Tânărul urmeazăsă intre într-o comisie care îi va da drep-tul să participe şi în competiţii sau con-cursuri de profil.Ivan Ionuţ Nicuşor este originar din Slatina şia venit în Italia, împreună cu părinţii, în urmăcu patru ani. „Părinţii mei au venit cu multtimp înainte. Tata în urmă cu aproape 10 aniiar mama după un an. Situaţia financiară deli-cată i-a împins să aleagă cale străinătăţii, darcând s-au pus la punct, ne-au adus şi pe noi,pe mine şi pe fratele meu mai mic, acum învârstă de 12 ani.”Ionuţ frecventează cursurile unui liceu dinFerrara, ultimii doi ani urmând să se specia-lizeze pentru meseria de „geometro”. „Sunt înanul trei la liceu şi mă pregătesc să termincursurile de „geometro” care îmi va permitesă am un loc de muncă mai bun. Aş vrea sămerg la o facultate dar părinţii mei, în mo-mentul de faţă, nu-şi permit să mă întreţină,costurile fiind foarte mari.”Românul suferă din naştere de un handicaplocomotor, dar asta nu l-a împiedicat să prac-tice artele marţiale, karate, pe care le-a în-ceput încă din România. „Fratele meu mai micse înscrisese la un club de karate din Slatina şieu îl însoţeam mereu la antrenamente. Într-ozi antrenorul lui m-a încurajat să practic şi euacest sport, deşi a văzut că am probleme fizice.M-am născut cu un picior mai puţin dezvoltat,datorită tratamentului inadecvat pe caremedicii din România i l-au prescris mameimele în timpul sarcinii. Datorită acestui fapttrebuie să port o proteză, asta nu m-a împie-dicat însă să mă înscriu şi să încep să practickarate.”
Pasiunea pentru acest sport i-au adus şiprimele rezultate. „Am început antrena-mentele şi am ajuns în scurt timp să particippentru obţinerea centurii albe, pentru care înRomânia, trebuie să participi la un examen.Am participat chiar şi la un concurs, pentrucategoria mea şi am obţinut medalia de argint.Imediat după concurs, antrenorul meu m-adus în faţa celor prezenţi, a ridicat pantalonulşi le-a arătat tuturor piciorul meu. Au rămastoţi cu gura căscată. Vreau să mulţumesc peaceastă cale maestrului meu, Cristi Rezeanu,de la care am primit bazele acestui sport.”Ajuns în Italia, Ionuţ se înscrie la un club dekarate din Ferrara. Antrenorii au fost scepticila început dar după primele mişcări şi-au datseama că handicapul locomotor pe care îl are,nu-l împiedică să devină un bun sportiv.„Mama mea a vorbit cu antrenorii de la clubpentru a mă înscrie. Nu le-a spus însă despreproblemele mele fizice. Când m-au văzut, nus-au arătat deloc încântaţi. A trebuit să le aduclegitimaţia sportivă din România pentru a ledovedi că deja practicam karate. În aceeaşi ziam fost programat să mă antrenez la grupa
mijlocie. Am început să mă antrenez şi dupăprimele mişcări, antrenorii au rămas uimiţi.Problemele fizice pe care le am nu m-auîmpiedicat să fiu egal cu toţi ceilalţi. M-aurugat să rămân şi la grupa mare de vârstă, amfost dat ca exemplu şi când antrenorul le-aarătat că port o proteză şi le-a vorbit de handi-capul meu, au rămas cu toţii muţi de uimire.”În scurt timp, datorită seriozităţii şi talentuluide care a dat dovadă, a ajuns să fie îndrăgit detotii membrii clubului, să fie în permanenţăun exemplu de tenacitate pentrutoţi.”Antrenoarea mea, Federica Achilli, m-achemat într-o zi şi mi-a spus că mi-au sositnoii pantofi de sport. Nu ştiam despre ce evorba. Am descoperit că îmi comandase opereche de încălţări speciale care îmi îm-bunătăţeau mişcările şi posibilitatea de a ex-ecuta anumite mişcări. A fost o surprizădeosebit de plăcută pentru mine. Vreau săprecizez că pantofii de sport au fost omologaţide către federaţie şi au fost făcuţi la un institutortopedic din Bologna, după ce mi s-au luattoate măsurile.”
Rezultatele, demne de cartea recordurilor, nuau întârziat să apară. De curând a participarla un examen, în urma căruia i s-a atribuit cen-tura neagră 1 dan. Nu au lipsit însă pro-blemele. „De puţin timp am reuşit să obţincentura neagră 1 dan. E adevărat, după omuncă enormă şi multe sacrificii. La examenam întâmpinat şi o altă problemă. Din comisiade evaluare, făcea parte şi antrenorulnaţionalei italiene, care iniţial nu a fost deacord să particip, pentru că purtamîncălţăminte. Mi-a vorbit şi foarte urât. Înapărarea mea au intervenit maestrul japonezHirachi Shirai, şi antrenorul meu, senseiGabriele Achilli, care este şi preşedintelenaţional Fikta („La federazione deltradizionale di Sensei Hiroshi Shirai”, n.r.). Amintrat în examinare şi am dovedit că meritcentura neagră.Presa italiană l-a comparat pe Ionuţ cu atletulsud-africat Oscar Pistorius. „După ce am ieşitde la examinare, presa locală a fost foarte in-teresată de mine şi de activitatea measportivă. Mi s-au luat interviuri la televiziunealocală, precum şi în presă. Am fost comparatcu sportivul oscar Pistorius, campion lajocurile paraolimpice, deţinător al multorrecorduri mondiale. În sportul meu încă nu aauzit nimeni de un caz asemănător. Cel puţinîn Italia sau România sunt sigur că sunt unic.”În afara terminării studiilor, Ionuţ mai are unalt vis, acela de a intra în comisia care să.-i per-mită intrarea în competiţii şi concursuri.„Aştept să se întrunească comisia care să măexamineze şi să-mi permită să intru în com-petiţii. Nu ştiu când va fi asta, sper cât mai re-pede. E o chestiune delicată, cu care nu s-aumai confruntat în Italia. Eu sunt nerăbdător sădovedesc că sunt un sportiv talentat careiubeşte acest sport.”Antrenoarea lui Ionuţ, Federica Achilli ne-atransmis următoarea declaraţie despre elevulsău: „Ionuţ e un băiat formidabil, cu mult en-tuziasm, e tenace şi constant în pregătire şievoluţie. Când practică acest sport, chiar dacătrebuie să poarte încălţăminte specială, nu seobsevă nicio diferenţă faţă de ceilaţi colegi.Ceea ce e însă foarte important, e spirtul şiforţa interioară pe care le posedă. E un exem-plu pentru toţi din sală, copii sau adulţi. Ur-mătorii paşi sunt obţinerea celui de-al doileadan şi cu siguranţă un concurs.”
INTERNAŢIONALPAG. 7 www.impactonline.biz • 11 FEBRUARIE 2011 • ediţia I
Un sportiv român demn de cartea recordurilorJJoo
ee’’ss WW
oorrlldd
Lipsa toaletelor şi a apei potabile,necesitatea construirii instituţiilorde menire socială, precum şi con-strucţia drumurilor din zonele sin-istrate – Obileni, Nemţeni şi CotulMorii – sunt câteva dintre pro-blemele devenite prioritare. Acesteaau fost evidenţiate astăzi, în cadrulComisiei Naţionale pentru Lichi-darea Consecinţelor Inundaţiilor,prezidată de premierul Vlad Filat,unde s-a stabilit şi suma de care estenevoie pentru a le rezolva.Este vorba de 273,6 milioane de lei(16, 873 milioane de euro), sumăcare ar urma să fie cheltuită în pe-rioada 2011-2012, pentru finisareatuturor lucrărilor.În particular, viceministrul Dez-voltării Regionale şi Construcţiilor,Anatolie Zolotcov, a precizat că unmilion 330 de mii de lei sunt nece-
sare pentru construcţia şi instalareatoaletelor, bani care vor fi achitaţi întrei tranşe; s-a propus, de aseme-nea, ca să fie construite şi aproape20 de kilometri de garduri, care arcosta 111 milioane de lei; o sumăimportantă urmează să fie alocatăpentru construcţia instituţiilor demenire socială - grădiniţă, spital,
primărie, centru de cultură etc., pre-cum şi darea în exploatare a dru-murilor.Totodată, Anatol Chetraru, preşed-intele raionului Hânceşti, a ţinut sămenţioneze că „dacă la Nemţeni şiObileni nu avem pretenţii, la CotulMorii situaţia e puţin altfel”. Printre
obiecţiile sesizate de Chetraru a fostinclusiv calitatea unor case, după in-spectarea a 300 de locuinţe. O altăproblemă ţine de necesitatea de aachita datoriile la energia electrică,în total este vorba de 300 mii de lei.„Ultima chestiune ţine de compen-saţiile pentru terenurile agricole ex-travilan inundate. Nu toţi au primitcei 1000 de lei pentru un hectar,care au fost repartizaţi conformunei hotărâri”, a mai spus Chetraru.La ultima problemă s-a găsit soluţia.Ministrul Finanţelor, VeaceslavNegruţă, a declarat că la următoareaşedinţă de guvern vor fi operatemodificările necesare, în ceea ce ţinede terenurile extravilan.Menţionăm că, în total, pentruacoperirea acestor compensaţii aufost alocate 4,5 milioane de lei.Sursa: Timpul.md
CC: Parlamentultrebuie să decidăcând va fi alespreşedintelePolitologul Mihai Cernencuconsideră că data alegeriipreşedintelui ţării nu va fistabilită până când nu va figăsită soluţia pentru pro-blema dată. Alegerile arputea avea loc şi peste treisau chiar patru ani, timp încare va fi asigurat interi-matul funcţiei de preşe-dinte. Politologul a declaratpentru Info-Prim Neo căalianţa de guvernare arputea merge pe o cale maipuţin corectă – ar putea sătergiverseze alegerea şefu-lui statului, dând vina pePCRM că boicotează oriceiniţiativă în această direcţie.Mihai Cernencu spune cădeclaraţiile PCRM, potrivitcărora Curtea Constituţio-nală s-a eschivat de la res-ponsabilitate, lăsând peseama Parlamentului sta-bilirea datei alegerii şefuluistatului, sunt aberaţii. Ins-tanţa nu poate să co-menteze ceea ce nu esteprevăzut în legea supremă.„Curtea Constituţională ademonstrat comuniştilor şiîntregii societăţi că avem osituaţie inedită. Avem inter-imat post-interimat şi lu-crul acesta nu este prevăzutîn Constituţie”, a subliniatpolitologul.Potrivit acestuia, PCRM apierdut un instrument im-portant prin care îşi băteajoc de coaliţia de guvernare.„Comportamentul şi obs-trucţia pe care o fac ei(PCRM) în Parlament nueste metodă contemporanăde activitate ”, a menţionatMihai Cernencu. El a maispus că Parlamentul tre-buie să pregătească o legeprivind termenul alegeriişefului statului, să o pre-zinte Curţii Constituţionale,după care magistraţii tre-buie să o accepte şi apoi sătreacă jumătate de an pânăcând se va purcede laadoptarea acestei legi or-ganice, cu votul a cel puţin52 de deputaţi.
PE SCURT În jur de 17 milioane de euro mai sunt necesaripentru reabilitarea satelor sinistrate
REPUBLICA MOLDOVA• 11 FEBRUARIE 2011 • ediţia I www.impactonline.biz PAG. 8
Washingtonul trebuiesă oblige Rusia săplece din Transnistria
Statele Unite ale Americii ar trebuisă-şi intensifice eforturile în ve-derea susţinerii Guvernului pro-occidental de la Chişinău şi săoblige Rusia să rezolve conflictultransnistrean. Acest lucru se aratăîntr-un raport al Senatului ameri-can, transmite Agenţia FrancePress (AFP).Iniţiatorul raportului este sena-torul republican, Richard Lugar.AFP scrie că documentul reco-mandă administraţiei preşedin-telui Barack Obama să sprijineeforturile Franţei şi Germaniei dea contribui la soluţionarea conflic-tului din Transnistria - “teritoriucontrolat de forţele separatiste şisusţinute de F. Rusă după destră-marea URSS”.“Experienţa îndelungată arată căSUA sunt lider în problema secu-rităţii în Europa”, se arată în ra-port.Documentul elaborat de Lugar
solicită “atenţie diplomatică lanivel înalt pentru a convinge Rusiacă asistenţa sa în rezolvarea pro-blemei transnistrene şi a altor con-flicte din Eurasia ar demonstra căevoluţia relaţiilor acesteia cuNATO pot asigura securitatea înEuropa de Est”.Amintim că anul trecut preşedin-tele Franţei, Nicolas Sarkozy, şicancelarul german, Angela Merkel,au cerut Federaţiei Ruse să retragăArmata a XIV-a din Transnistria.“Statele Unite ar trebui să sprijineferm eforturile europene de a re-zolva conflictul şi, astfel, să asisteR. Moldova în promovarea aspi-raţiilor sale euro-atlantice”, semenţionează în introducerea ra-portului. Senatorul Lugar maimenţionează că Rusia nu şi-a în-deplinit până în prezent angaja-mentele luate în anul 1999 laIstanbul, de a retrage trupele dinzona separatistă.
Nicio instituţie de învăţământ cupredare în limba rusă nu a căzut subincidenţa procesului de optimizarea reţelei de şcoli din R. MoldovaNumărul persoanelor de etnie rusăcare preferă să-şi dea copiii în şcolicu predare în limba română este încreştere, astfel fiind înregistrată oscădere evidentă a numărului deelevi în şcolile ruse. Deputatul co-munist Vadim Mişin se arată îngri-jorat de acest fapt. La o emisiunetelevizată, difuzată de un post caresusţine actuala opoziţie parlamen-tară, Vadim Mişin, preşedinteleComisiei parlamentare drepturileomului şi relaţii interetnice, susţineacă minorităţile ruse ar fi margina-lizate şi că li s-ar îngrădi accesul lastudii în limba maternă.„Opt ani au lucrat grădiniţele, şco-lile, iar în universităţi erau grupe delimba rusă, era o anumită stabilitate.Dar situaţia s-a schimbat atuncicând a venit la putere aceastăAlianţă. Nimeni nu le-a spus naţio-nalilor ruşi să părăsească ţara, darîn practică ce se întâmplă? Au în-ceput să se închidă grădiniţele, şco-lile ruseşti, iar în universităţi auînchis aproape toate grupele cupredare în limba rusă”, a menţionatMişin.În mod paradoxal, câteva minutemai târziu, acelaşi deputat comunista subliniat că este de neiertat mi-norităţilor ruse faptul că nu cunosclimba statului în care trăiesc. Toto-dată, el a învinuit statul, declarândcă această problemă trebuie discu-tată la nivel înalt. „Trebuie pusăproblema ca vorbitorii de rusă să în-veţe obligatoriu şi limba română, înniciun caz nu trebuie să admitem ca
tinerii să nu cunoască limba de stat”,a subliniat preşedintele comisieiparlamentare.Potrivit Ministerului Educaţiei, înprocesul de reformare a reţelei deinstituţii preuniversitare n-a fost în-chisă nicio şcoală rusească, chiardacă în unele dintre acesteanumărul elevilor este mai mic decâtîn şcolile cu predare în limbaromână care au fost închise. Vice-ministrul Educaţiei, Tatiana Potâng,a respins acuzaţiile lansate deVadim Mişin, subliniind că numărulde şcoli cu predare în limba rusă n-a scăzut în procesul de reformare areţelei de şcoli. „Este o minciunăsfruntată. Limba rusă beneficiază deexact atâtea ore pentru studiu cât şilimba română în calitate de limbă deinstruire. Asigurarea cu manuale seface în egală măsură, nu există dis-criminare la acest capitol”, a de-clarat Potâng.Vicedirectorul general al BirouluiRelaţii Interetnice, Vera Petuhov,susţine că în ultimul an n-a parvenitnicio plângere din partea stu-denţilor ruşi sau a părinţilor aces-tora. Potrivit ei, în societate existătendinţa ca părinţii alolingvi să-şidea copiii în instituţii de învăţământcu predare în română. „Numărulcopiilor care studiază în limba rusăeste în descreştere. Poate că este unlucru pozitiv, căci limba de etnie sepăstrează în mediul cultural, înmediul familial. Mentalitatea s-aschimbat, părinţii îşi doresc inte-grarea copiilor lor în societate, seorientează tot mai puţin către ţarade etnie - Rusia”, a menţionat VeraPetuhov. Ala COICA
Educaţie: Învăţământulîn limba rusă
Zona polară este, poate suprinzător,mai uscată decât orice deşert.Nivelul foarte scăzut al vaporilor deapă din atmosferă face ca cerul să fieextrem de transparent, iar frigul in-tens stratifică aerul, împiedicândapariţia turbulenţei. Acestea suntcondiţii ideale pentru observaţii as-tronomice în lunga noapte polară.Zona arctică canadiană e avantajatăde munţi de până la 2500 m, deacces naval vara şi de infrastructurăpentru transport aerian bine dez-voltată.Potenţialul pentru astronomie alzonei arctice a fost promovat în-cepând din 2002 la Universitateadin Montreal. Între timp, Universi-tatea din Toronto, Universitatea dinBritish Columbia şi InstitutulHertzberg pentru Astrofizică dinVictoria, s-au alăturat proiectuluifăcând teste de transparenţă şi tur-bulenţă pe mai multe vârfurimuntoase din insula Ellesmere.Cum demonstrarea suveranităţiiCanadei în zona arctică a devenit oprioritate naţională, proiectul a in-
trat în atenţia guvernului. Astfel, s-aaprobat recent construcţia a douătelescoape, unul robotic de 0.5 m di-ametru, pentru domeniul vizibil, şialtul, tot robotic, de 2 m diametru,pentru infraroşu, ambele înapropierea staţiei meteorologiceEureka, din insula Ellesmere (80N),lângă laboratorul PEARL, la 600 maltitudine (vezi foto). Aceste tele-scoape vor avea avea rol de demon-stratoare şi premergătoare uneiinvestiţii mai mari pentru un tele-scop de 10 m. Pentru moment, lo-caţia demonstratoarelor estejustificată în special de prezenţa in-frastructurii la Eureka (aeroport ac-cesibil tot anul, drumuri, apă,electricitate, internet etc.).Efortul canadian pentru pro-movarea Arcticii a atras atenţia şiInstitului de Astronomie şi Astrofi-zică din Tawain (Academia Sinica),partener al Japoniei la construcţiasitul radioastronomic ALMA dinChile. Din cadrul acelui proiect, ei auobţinut un radiotelescop japonez de12 m diametru, în banda 0.3-9 mm,şi ar dori să-l instaleze de asemeneala PEARL.Sunt deci şanse ca zona arcticăcanadiană să devină noul El Doradoîn astronomie.
Astronomie arcticăŞTIINŢĂPAG. 9 www.impactonline.biz • 11 FEBRUARIE 2011 • ediţia I
Sur
saFo
to:E
SO
Sur
saFo
to:C
AN
DA
C/S
tein
brin
g
Pourquoi devriez-vous choisir vivredans la région du Centre du Québec
COMMUNAUTÉ• 11 FEBRUARIE 2011 • ediţia I www.impactonline.biz PAG. 10
Voulez-vous décrocher l’emploi devotre rêve ou bien vous promenertranquillement dans un environ-nement sans pollu)on? Alors vousdevriez choisir ce*e merveilleuserégion du Centre du Québec!Le journal Impact a obtenu beau-coup plus de détails de la part detrois dames impliquées dans lesdomaines du développement etrégionalisa)on de l’immigra)on :Madame Élodie Kergal, chargée deprojet en immigra)on dans lecadre de l’entente spécifique de ré-gionalisa)on de l’immigra)on,Madame Chantal Henri, agente dedéveloppement en régionalisa)onde l’immigra)on au RegroupementInterculturel de Drummond pourles MRC de Drummond et de Nico-let-Yamaska et Madame AnneDusseault, agente de développe-ment en régionalisa)on pourAccès-Travail pour les MRCd’Arthabaska, de l’Érable et de Bé-cancour.Le Centre-du-Québec, en chiffres :228 865 habitants sympathiques;6 921 km2 de beauté et de nature;81 municipalités accueillantes; 5municipalités régionales de comtéac�ves; 2 communautés au-tochtones dynamiques; près de120 000 emplois passionnants.
Impact : En général, les immi-grants aiment bien les grandesvilles, pourquoi devraient-ilschangerd'avisetallerdans laré-gion duCentre duQuébec?Élodie Kergal: En effet, « engénéral » les immigrants aimentbien lesgrandesvillesmais cen’estpas le cas de tout le monde. Beau-coup d’immigrants rencontréshabitaientdansdepetitesvillesau-paravant et souhaitaient retrouverce genre de climat « familial ». Aucontraired’autresayantvécusdansdes métropoles souhaitaientretrouver un cadre de vie maissurtoutunequalitédevieou règnela sécurité, le coté plus familial desrelations, l’entraide entre voisinmais aussi et surtout le calme, lecoté plus proche de la nature. Bref,tout cela amène ces personnes àvenir s’installer dans notre région.Or, il n’y a pas que le cadre de vie.La grande majorité des personness’installent ici car elles ontdécroché un emploi plus vitequ’ailleurs. Il y a énormément decompétition à Montréal et la con-currenceest rude. Il estparfoisplusdifficile de se démarquer de son
voisin québécois à Montréal qu’auCentre-du-Québec. Certyaines en-treprises d’ici ont tellement de dif-ficultés à engager qu’elles sontobligées d’offrir des conditionséquivalentes (voire supérieures àcelles de Montréal) à l’embauchepar«déloger»certainespersonnescar nous sommes en manque demain-d’œuvre en région.Il est aussi beaucoup plus facile derencontrer le grand patron dansnotre région, ils sont plusdisponibles, plus proches des gensque dans lamétropole.Chantal Henri: Il est évident queles grands centres peuvent être at-tirant, en particulier lorsque l’onprovientd’unpaysoù,pour réussirdans sa carrière professionnelle, ilfautmigrerversceux-ci. Cependantau Québec la donne est bien dif-férente. En effet, l’emploi y estbeaucoup plus présent, surtoutlorsque l’on prend en considéra-tion que Montréal est la ville pre-mièred’accueil des immigrants. Lepointdechuteenquelquesorte. Lemarché devient alors vite saturé. Ilest donc beaucoupplus facile pourunepersonne immigrantedesedé-
marquer sur lemarché de l’emploien région car la compétition y estbeaucoup moins grande. Dans undeuxième temps, l’intégration so-ciale, culturelle, économiqueet lin-guistique pourra se faire plusrapidement. Finalement, le facteur« coût de vie » est très important àprendre en considération. Il coûte,en moyenne, 40% moins cher devivre en région que sur Montréal.Cette différence est attribuée aucoûtdu logementetdeplus, l’accèsà la propriété est beaucoup plusfacile.Anne Dusseault: Pour une multi-
tude de raisons mais principale-ment pour la qualité de vie, lescoûts de logements et de pro-priétésmoins élevés, la sécurité, latranquillité, les services gouverne-mentaux existants et moins acha-landés, les grands axes routiersfacilitant l’accèsauxgrandscentresurbains. L’hospitalité des gens etainsi la facilitédecréerdes liensdevoisinage. Lapossibilité de s’impli-querdansdesorganisations localesest aussi simplifiée, laparticipationcitoyenne.Voir la suite à la page 11
Chantal Henri Élodie Kergal Anne Dusseault
COMMUNAUTÉPAG. 11 www.impactonline.biz • 11 FEBRUARIE 2011 • ediţia I
I.: Il y a des immigrants qui pensentque les régions moins populées pardes gensde l'extérieur duQuébec sontmoins accueillantes avec des person-nes plus réticentes. Qu'en dites-vous?E.K.: Ce n’est pas forcément le cas. C’estcertain que partout sur la planète nousretrouvons des personnes ayant peur del’étranger ou ne sachant pas l’abordermais cela n’est pas applicable à une ré-gion plus qu’une autre. Par ailleurs, lesgens provenant de divers horizons amè-nent avec eux une culture, des coutumesdifférentes qui attirent l’autre. Notam-ment dans le cadre d’échanges culinairesou de cours de langues. Le « Québécois »a de l’intérêt vers les autres cultures et sicela passe par de la bouffe pourquoi nepas essayer de s’ouvrir de cette façon!CH : Selon moi, il n’en n’est rien. Le Cen-tre-du-Québec est très ouvert et très ac-cueillant bien au contraire. On croitsouvent à tort que les grands centres sontplus ouverts mais en fait plus la ville estgrande plus d’individualisme au sein dela population est présent. En région, laproximité avec son voisin est facile et ac-cessible, les gens communiquent et s’en-traident. Il est aussi beaucoup plus facilede s’impliquer dans la population lorsquele ratio de gens en proportion du terri-toire est moins dense.A.D.: Il s’agit de faux préjugés véhiculéspar des gens qui ne sont jamais sortis desgrands centres urbains. Les Québécoisn’ont vraiment pas ce stéréotype, au con-traire, ils sont reconnus pour être desgens très accueillants. Lamajorité de nosimmigrants installés à Victoriaville disentle contraire.I: Pensez-vous que le déménagementserait plus indiqué pour les nouveauxarrivants ou pour des gens qui sont auQuébec depuis plus longtemps?E.K.: Lorsque l’on vient tout juste d’ar-river au Québec, nous sommes encoredans nos valises et cherchons à s’insérerrapidement. Alors nous tirons à droite età gauche afin de trouver l’endroit stablele plus rapidement possible. Noussommes donc plus prompts à bouger unenouvelle fois. C’est en général plus lourdde déménager apres une installation lor-suqe les valises se trouveront quadru-plées…SI cela se fait, c’est seulement pourune très bonne raison et murementréfléchie. Mais cela se voit, moinsfréquemment mais c’est envisageablesans aucun doute.C.H.: Je ne crois pas que le déménage-ment, est plus indiqué pour l’un ou pourl’autre. Ce qu’il est important de com-prendre c’est que le choix de vivre en ré-gion ou dans un grand centre relèveplutôt dumode de vie que nous désirons.Il est important lorsque l’on choisit unmi-lieu de vie de prendre en considérationson profil professionnel et celui de sonconjoint. Il est certain pour un nouvel ar-rivant que plus vite il se posera les ques-tions importantes sur ce qu’il attend deson immigration, plus vite il pourradébuter son processus d’intégration.Comme nous disons souvent aux gensrencontrés, si votre profil d’emploi n’estpas présent dans le grand centre, quecelui-ci est présent dans une des régionsdu Québec et que le milieu de vie corre-spond à la qualité que vous recherchez,
ne rester pas statique à chercher del’emploi à partir du grand centre, cela nepourra que ralentir votre processus.A.D.: Le déménagement est indiqué pourtoutes personnes. Il n’y a pas de dif-férence ethnique qui s’applique pour lechoix d’une installation hors des grandscentres urbains. C’est la motivation dudéménagement qui explique la nécessitéde déménager…est-ce pour du travail?Est-ce pour rejoindre un membre de lafamille? Est-ce pour la pratique d’unsport? Etc.I.: Comment aidez-vous les immi-grants-entrepreneurs? Est-ceque c'estune procédure compliquée et bureau-cratique?E.K.: En ce qui touche les immigrants en-trepreneurs, ceux-ci sont les bienvenus!Ils peuvent être aussi bien résidents per-manents que travailleur autonomes ouinvestisseurs étrangers. En général, nousvoyons beaucoup plus d’immigrants(résidents permanents) partir en affaireaprès quelques années d’installation auQuébec car ceux-ci connaissent la culturequébécoise, les normes, les coutumes, lesmanières de faire nord-américaines etont déjà obtenus un travail donc ont ac-quis une expérience canadienne! Il de-vient plus facile pour eux quicomprennent la culture de démarrer unemicro-entreprise. Nous travaillons avectout type d’immigrants et nous sommesconscients de la grande importance deces personnes pour notre aveniréconomique. Nous souhaitons donc at-tirer de plus en plus d’immigrants (entre-preneurs, investisseurs, travailleursautonomes) en région et les aider dansleur installation, leur démarrage d’entre-prise (grâce à l’intervention des CLD etautres partenaires impliqués). Noussommes d’ailleurs en train de développerun projet pour attirer plus d’entreprises,d’entrepreneurs dans la région pour lesprochaines années.C.H.: Dans le cadre des entrepreneursnous les référons aux instances déjà enplace, telle que la Société de développe-ment économique de Drummondville.Ceux-ci seront à même de les accompag-ner dans le développement de leur projetet la mise en place d’un plan d’affaire. Denotre côté, nous sommes présent afin deles accompagner à travers la prise de ren-dez-vous. De plus, tout les services relatifau programme d’accompagnement desnouveaux arrivants seramis à leur dispo-sition, tel que : recherche de logement, in-formations sur le milieu, inscription desenfants à l’école etc.A.D.: Vous trouverez la réponse sur monsite internetwww.arthabaskaerable.com.L’assistance à la recherche d’emploi et àl’installation des immigrants qualifiés ouentrepreneurs s’inscrit dans une collabo-ration de partenaires locaux et régionaux.Lorsque les immigrants ont leur Certifi-cat de Sélection du Québec et leur statutde résident permanent, les procédures deplacement en emploi ne sont pas com-pliqués, mais il s’agit souvent des em-ployeurs eux-mêmes car se sont eux quidéterminent comment se déroule leurprocessus de sélection.
A suivre dans le prochain numéro
Harta şpăgilor din vămileromâneşti
Începută în 2006, seria operaţiu-nilor anticorupţie îndreptate îm-potriva vameşilor români aconsemnat încercări timide de apune capăt fenomenului, dar şiacţiuni spectaculoase, cu ofiţeriacoperiţi şi aparatură de inter-ceptare montată în birourile sus-pecţilor. Iată harta corupţiei dinvămile româneşti, aşa cum a fostconturată prin dosarele instru-mentate de procurorii anti-corupţie.PloieştiÎn 2006, 13 vameşi din Ploieşti aufost aduşi la sediul DNA, pentru
audieri. Au fost arestaţi, iar pro-cesul durează de patru ani.OtopeniUna dintre primele operaţiunianticorupţie declanşate de DNAla Vamă a fost în 2006, când 18vameşi, toată tura de dimineaţă,au fost acuzaţi că au luat 8.000 deşpăgi. Procesul lor este încă perol.PeteaÎn martie 2008, un vameş de laBiroul Vamal Petea a fost trimisîn judecată de DNA, după ce aîncercat să ofere mită anchetato-
rilor. Vameşul i-a promisprocurorului de caz suma de15.000 de euro, pentru ca acestasă nu îl trimită în judecată.AlbiţaÎn 2008, fostul Şef al vămii Albiţa,Ghiţă Berbece, şi interlopii VasileRodideal, Radu Bogdan Ionuţ şiNicu Cercel au fost trimişi înjudecată de procurorii DIICOT,pentru iniţiere, constituire, ader-are sau sprijinire a unui grup in-fracţional organizat careintroducea ilegal ţigări în ţară.Valoarea estimată a prejudiciuluicauzat bugetului de stat era deaproximativ un milion de euro.
ROMÂNIA• 11 FEBRUARIE 2011 • ediţia I www.impactonline.biz PAG. 12
M-a chemat şefu’ în biroul lui dis dedimineaţă să-mi dau şi eu cu pă-rerea. Vă zic eu mai încolo desprece. În birou erau adunaţi şefii prin-cipalelor servicii secrete, “Amprimit azi pe adresa mea un CD, cuce credeţi?” “Cu manele cântate deSorinel Puştiu, zice directorul SRI.Eu vi l-am trimis domnule Preşe-dinte, că ştiam cât de mult vi-ldoriţi.” “Eşti departe rău”, zice şefu’.“Cu înregistrarea operei Oedip?”,încearcă şi directorul SIE. „Nicivorbă. Să nu vă miraţi, când veţi fischimbaţi. Ia uite că fac şi versuri. Ia,că am inspiraţie: A-nceput de ieri săcadă, câte-o macara pe stradă, câteun vagon pe şine, să trăiţi cu toţiibine. Hă, hă, hă. Ia zi şi tu Mardare,ce conţinea CD-ul după părerea ta?”
Înghit în sec şi m-arunc cu capulînainte: „Înregistrarea convorbiriidintre generalul Degeratu şi OmarHayssam”. “Eşti pe-aproape.Conţine un mesaj din partea luiOsama Bin Laden către preşedinteleRomâniei. Ascultaţi-l cu atenţie.”La început s-a auzit un zgomot aşa,cum se aude când face purici televi-zorul, apoi o voce gâfâită:„Salam Aleikum la domnulbreşedinde. Sunt alăduri de dum-neavoasdră de când domnul LiviuDragnea a declarad că PD-L a pornitjihadul în deridoriu împodriva PSD.Dumnezeu e mare. Dacă aveţinevoie pentru jihad în deridoriu, amcâţiva derorişdi disponibilizaţi (că şiaici s-a simţid criza de lablestemadul de american) , care podsă bună bombe pe autostrazi, daram înţeles că nu prea aveţi. O sădrimid câdeva bersoane de în-credere infesdade cu gripa porcinăla băi de mulţime să dea mâna cuadversarii dumneavoastră care
este. Ce nu mi-a blăcut la dvs. că aţidat prea mult nas la femeie ca,Udrea şi Anastase. Femeia tebuieţinut sub văl şi sub babuc sau făcudăsă explodeze. Bomba sexy, ElenaUdrea, ar fi în stare să exblodezebentru dumneavoasdră în sediulPNL? Asta e dovadă de iubire.Am de gând să vin pentru câdevazile în România. Aderizez pe aer-obortul Henri Coandă şi voi burtaaceeaşi berucă verde be care a bur-tat-o şi Omar Hayssam când a ble-cat bine mersi. Boate îl drimideţi beBoc să m-aştepde la aerobort ca sănu mă mai fure taximetrişti, ca dadadrecudă. Saludăm cu rezbect,Osama Bin Laden, care este.”Băsescu: „Ei, ce părere aveţi?”Directorul SRI: „După cum gâfâie,nu mai are mult de trăit.”Directorul SIE: „Să-l aşteptăm cumascaţii pe aeroport, împreună cuprimarul Oprescu, îl arestăm,punem mâna pe cele 25 de milioanede dolari recompensă şi vă finanţăm
şi viitoarea campanie electorală.”Băsescu: „De ce trebuie să fieprezent şi Oprescu?”“Păi cum de ce? Dacă-l arestăm pecel mai căutat om de pe planetă,vorbeşte dânsul să ne bage şi-nCartea Recordurilor cum a băgat şi
cârnatul.”Băsescu: „Tu Mardare, ce părereai?” „Cred că e o glumă, şefu’. Parcăam recunoscut câteva din ticurileverbale ale Vicepresedintele PSD,Marian Vanghelie, care este, pă per-soană fizică.”
ROMANIA LAND OF CHOICEPAG. 13 www.impactonline.biz • 11 FEBRUARIE 2011 • ediţia I
Lumea lui Gaiţă - Bodyguardul lui Băse (3)
Şcoala româneascăJunimea Română din Montreal
PROGRAM ŞI ACTIVITĂŢISâmbătă, 12 februarie, ora 13:15Spectacolul “Grigore Vieru, poetul care a adus Basarabia maiaproape de ţara-mamă”.
Sâmbătă, 5 martie, ora 14:15Serbarea Mărţişorului şi a primăverii, 8 martie-Ziua Internaţionalăa Femeii. Spectacol de cântece şi poezii, sceneta Note de primă-vară, expoziţie de mărţişoare şi flori de primavară confecţionate deelevii şcolii (artizanat şi origami).
Duminică, 27 martieExamen în cadrul concursului internaţional Kangourou des mathé-matiques. Vă invităm să vă înscrieţi din timp pentru pregătire laconcurs. În luna mai va avea loc a doua ediţie a a Galei premi-anţilor Kangourou des mathématiques la Montreal.
Sâmbătă, 9 aprilie, ora 13:15Creştinismul românesc de-a lungul veacurilor. Expozeu prezentatde P.S. IOAN CASIAN DE VICINA, Episcop vicar al ArhiepiscopieiOrtodoxe Române din cele două Americi.
Sâmbătă, 16 aprilie, ora 14:15Întâmpinarea Paştelui şi a Învierii Domnului. Obiceiuri populare,semnificaţii, expoziţie de icoane. Cântece şi poezii recitate şi com-puse de elevii şcolii Junimea Româna din Montreal.
Intrarea este liberă la toate activităţile şcolii. Vă aşteptăm cu drag!
SESIUNEA DE IARNĂ 2011În fiecare sâmbătă din perioada 15 ianuarie-16 aprilie (14 cursuri)
În cadrul şcolii româneşti din Montreal vă oferim:Curs de limba engleză axat pe conversaţie - Cost: 30$ pentru toată sesiunea
Curs de geometrie - în limba franceză - Cost: 50$ pentru toată sesiuneaEnigme matematice, jocuri de logică, origami şi tangram - 30$ pe toată sesiuneaCurs de limba şi literatura română - avansaţi - Cost: 30$ pentru toată sesiunea
Cultură şi civilizaţie românească - Cost: 30$ pentru toată sesiuneaCurs de limba română - începători Cost: 30$ pentru toată sesiunea
Franceză adulţi, conversaţie - Cost: 30$ / sesiune
TARIF FAMILIAL pentru 4 cursuri (14 saptamani): 130$ (un curs gratuit inclus).Beneficiaţi de o reducere de 10$ pentru înscrierea celui de-al doilea membru
al familiei.
Adresa: 5350, Lafond Montreal, H1X 2X2 (intersectie cu strada Masson)Cell.: 514 884 - 6530 | [email protected] | www.junimeamontreal.org
Carnavalul de gheaţă din QuebecAceastă adevarată sărbătoare azăpezii se derulează an de an în-cepând din 1955, iar emblema car-navalului este evident, un om dezăpadă.Iubitorii de distracţie, pot merge şiîn acest an la cel mai mare carnavaldin lume de acest gen. Trebuie însăsă vă grăbiţi întru cât data închideriieste 13 februarie 2011.Chiar dacă ajungeţi mai târziu deaceastă dată, figurinele sculptate îngheaţă nu se vor topi, ele putând fiadmirate până la venireaprimăverii.De asemenea în drumul spre Que-bec, nu trebuie să rataţi Hotelul degheaţă, o adevarată operă de artă lacare se lucrează săptămâni întregipentru a pregăti camerele de dor-
mit, discoteca şi restul încăperilor.Programul carnavalului s-a diversi-ficat de la an la an, de la activităţipopulare, până la sporturi de iarnă,sculpturi în zăpadă, sau curse cusănii trase de câini...În fiecare an, mii de persoane iau cuasalt cel mai franţuzesc oraş dinCanada pentru a participa la sărbă-toarea zăpezii.Primul mare carnaval al zăpezii afost organizat în anul 1894 şi rolulsău a fost de a ridica moralul oame-nilor, după iarna grea prin care autrecut. Până la mijlocul secolului XX,aceste manifestări erau sporadice,dar din 1955, odată cu dezvoltareaeconomică a Quebec-ului, mani-festarea a devenit permanentă.Atunci a apărut şi mascota car-navalului, un om de zăpadă, care
preia cheile oraşului de la primarulacestuia şi din acel moment seaşterne atmosfera de sărbătoare.O mulţime de spectacole şi seri te-matice în aer liber, alimentate dinplin cu efecte pirotehnice şi baluripopulare fac deliciul celor prezenţi.Una dintre cele mai aşteptate ma-nifestări este secţiunea de sculpturăîn zăpadă, care are din 1973 un car-acter internaţional.În fiecare an, peste 50 de echipe din30 de ţări îşi depun candidaturapentru a participa la show-ul hiber-nal, dar numai 15 sunt selecţionate.Mai multe informaţii despre car-naval, precum şi adresa exactă,puteţi găsi pe website-ul oficial,www.carnaval.qc.ca Eduard IANCU
ROMÂNI ÎN LUME• 11 FEBRUARIE 2011 • ediţia I www.impactonline.biz PAG. 14
Irina Nguyen este o tânără care nu s-a sfiit să iaviaţa în piept şi să înceapă o nouă viaţă departede cei dragi, departe de pământul natal, da-torită credinţei de-a avea o viaţă mai bună, oviaţă care să-i ofere siguranţa viitorului. Irina aurmat cursurile Facultăţii de Limbi şi LiteraturiStrăine la Universitatea din Bucureşti, locuieşteîn Franţa de 3 ani, iar în această perioadă,spune ea, au avut loc cele mai mari schimbăridin viaţa ei de până acum: emigrarea, nunta,cumpărarea unui apartament.Deşi în România Irina avea deja o agenţie debaby-sitting francofonă, a fost nevoită să oînchidă odată cu plecarea ei în Franţa, însăspune că are de gând să revină la activitatea pecare o avea anterior emigrării ei şi doreşte sădeschidă cât de curând o grădiniţă bilingvă(franceză-engleză), cu o grupă francezo-română, împreună cu un asociat.Impact: Ce te-a motivat să pleci din Româ-nia?Irina: Ideea de a pleca din România a apărutodată cu prima călătorie în străinătate. Am fostîn insula Corsica, în sudul Franţei, unde timp de3 săptămâni am văzut că se poate trăi “altfel”.Ştiam că viaţa de zi cu zi nu se compară cu o va-canţă la umbra palmierilor, însă diferenţeledintre viaţa francezilor de zi cu zi şi viaţa meade până atunci erau mult mai mari decât m-aşfi aşteptat. Şi cum ne dorim cu toţii să trăim maibine, am început să-mi pregătesc dosarul deemigrare în Canada. Aflasem că românii suntfoarte bine văzuţi acolo, şi că în Edmonton e-xistă o foarte mare comunitate de români. Amcontinuat însă să vizitez Franţa, şi l-am cunos-cut acolo pe actualul meu soţ care m-a făcut să-mi schimb planurile şi să vin să locuiesc cu el laLyon.I.: Cum este standardul de viaţă în Franţa?Irina: Ei bine, odată ajunsă în Franţa nu am fostdeloc dezamagită. Micile probleme de sănătateocazionale nu mai sunt o sursă de griji datorităsistemului medical bine organizat şi mai ales aasigurării medicale de stat la care am avutdreptul imediat ce am început să lucrez. Con-fortul minim pentru o persoană cu venituri
medii include ieşiri la restaurant cuprietenii în fiecare săptămână, va-canţe în Franţa sau în alte ţări înfiecare an, şi ceva bani la dispoziţietot timpul pentru mici plăceri sau si-tuaţii neprevăzute, toate acestea fărănici un efort financiar. Ba chiar,făcând toate acestea, am pututeconomisi ceva bani, care ne-au per-mis să facem un credit pentrucumpărarea unui apartament.I.: Cum sunt priviti emigranţiiromâni în Franţa şi cât timp le iasă se integreaze acolo?Irina: Românii de aici sunt văzuţi îndouă feluri foarte diferite. O partedintre francezi sunt foarte influenţaţide ceea ce văd la televizor, mai ales înultimul timp, de când au început ex-pulzările în masă ale românilor. Aceş-tia vă vor întreba probabil, cum m-auîntrebat pe mine, dacă poliţia ştieunde sunteţi, şi se vor mira văzând căaveţi pielea albă, ca ei. Desigur nusunt foarte numeroşi. Majoritatea văvor mărturisi că au de gând săviziteze România în curând şi vă vorcere sfaturi referitor la obiectiveleturistice, vă vor pune întrebări legatede revoluţia din 1989, “EugèneIonesco”, Tristan Tzara, Inna, O-Zone,etc. Şi în cele mai multe cazuri, vă vorrămâne prieteni.Integrarea trebuie văzută şi ea în două feluridiferite: integrarea la nivel uman se face foarterepede, oamenii sunt prietenoşi şi vă “adoptă”destul de rapid. La nivel administrativ, situaţiaeste cu totul alta. Vi se va cere cam pentru orice,inclusiv pentru abonamentul pentru autobuzun document, să-i spunem formularul roz, pecare nu-l veţi putea avea fără forularul alb. Iarcând vă veţi duce să cereţi formularul alb, vi seva spune că nu-l puteţi avea dacă nu-l aveţi pecel roz. Situaţia aceasta se poate prelungi pânăla sfârşitul anului 2016, ultimul an în careFranţa are dreptul să impună românilor şi bul-garilor statutul de cetăţeni europeni în pe-rioada tranzitorie, ceea ce le refuză dreptul lamuncă. Cu alte cuvinte, avem dreptul sărămânem în Franţa atât cât vrem, dar nu avemîncă dreptul de a munci aici.I.: Te mai interesează ce se întâmplă înRomânia?Irina: Da, mă mai interesează ce se mai întâm-
plă în România, mai ales că toată familia mea arămas acolo. Am de gând să cer naţionalitateafranceză imediat ce voi avea dreptul la ea, însăsunt hotărâtă să pastrez şi cetăţenia românăpentru că sunt şi voi fi întotdeauna româncă in-diferent unde voi locui. Nu am acces la posturide televiziune româneşti, însă găsesc informaţiipe internet şi discut în mod regulat cu familia şiprietenii rămaşi în Bucureşti, care mă ţin lacurent cu tot ce e nou.I.: Te-ai mai întoarce în România? Dacă da,în ce condiţii?Irina: Revin în România minim o dată pe an,însă nu am de gând să ma întorc definitiv înţară. Soţul meu ar vrea să venim când vom fiamândoi la pensie. Să vedem cum evoluează lu-crurile până atunci, mai ales în domeniul me-dical. La pensie avem cu toţii mici (sau mari)probleme de sănătate şi aş vrea să fiu sigură căpot obţine o îngrijire medicală adaptatănevoilor.
I.: Ce imagine ai vizavi de Canada? DarStatele Unite?Irina: Canada este pentru mine un loc de viaţăideal pentru cei care vor să emigreze. Este oţară mare, care apreciază diversitatea şi oa-menii inteligenţi, indiferent de originile lor. Câtdespre Statele Unite, am dorit dintotdeauna săle vizitez şi încă n-am avut ocazia, dar sper să oam în curând. Am văzut atâtea filme la televi-zor despre oraşele şi modul de viaţă al ameri-canilor încat vreau să văd dacă într-adevărcorespund realităţii.I.: Ce mesaj transmiţi celor care vor să emi-greze?Irina: Mesajul meu celor care doresc să emi-greze este acela de a se gândi bine în ce ţară vorsă plece şi de a-şi cunoaşte foarte bine drep-turile şi obligaţiile în calitate de cetăţeni eu-ropeni în ţara respectivă. Şi mai ales tinerilorcare ezită, le recomand să se hotărască rapid,să nu lase decizia pe mai târziu. Dacă nu emi-greaza la 20-25 de ani, la 40 le va fi foarte greu.
Români de pretutindeni -FRANŢA-EMIGRAREA UN PAS SPRE SUCCES
În epistola sa către Romani, SfântulApostol Pavel scrie următoarelecelor din capitala imperiului dinacele vremuri: "Vă îndemn, fraţilor,prin îndurarea milelor lui Dum-nezeu, să înfăţişaţi trupurile voastreca pe o jertfă vie, sfântă, bineplăcutălui Dumnezeu, ca pe o chemare avoastră duhovnicească. Să nu luaţiaminte la veacul acesta, ci schim-baţi-vă prin înnoirea minţii, că astfeltu să poţi sa ai dovada, care este voialui Dumnezeu: ce este bun şi plăcutşi adevărat" (12:1-2).De unde mai înainte, în epistola sa,Sfântul Apostol Pavel înfăţişase înesenţă doctrinele credinţei şi alemoralei creştine, de data aceastaprezintă sfaturi pastorale aposto-lice, cum cei din Roma pot să se lep-ede de orientările veacului în caretrăiau un cult al trupului cu totulpăgânesc. Ei nu se îngrijeau să aibăun trup fără de păcate, ci idealurilelor erau cu totul lumeşti, de a fi glad-iatori prin circuri şi prin sporturi, gi-ganţi în lupta dintre ei şi-n războaie,în petreceri bahice şi-n pervertirisexuale şi alte degradări morale şifizice. Fericitul Augustin scrie de-spre toate acestea mai târziu în celedouă iubiri din cele două cetăţi aleRomei şi-n De Civitate Dei.Într-o prezentare cu totul supe-rioară de viaţă creştină, Sfântul
Apostol Pavel cere ca trupurile oa-menilor să fie ca o jertfă vie, sfântă,bineplăcută lui Dumnezeu, precuma scris în alte epistole ale sale: "Căvoi sunteţi templul lui Dumnezeu şiDuhul lui Dumnezeu locuieşte învoi" (I Corinteni 3:16); "trupurile nusunt pentru desfrânare, ci pentruDomnul şi Domnul este pentrutrup" (I Corinteni 6:13). Prin acestcrez de viaţă creştină, omenireaajunge să fie scutită de multe sufer-inţe şi prăbuşiri, nu numai aletrupului, dar şi ale sufletelor. Prinacest ideal de viaţă omenirea arajunge să stingă focul de tot felul devâlvătăi păgâneşti de viaţă, care-şiau culcuşurile lor în tradiţii deveacuri, care ţin omenirea în totfelul de robii ale desfrânărilor.Lupta nu este uşoară în a ne scuturade aceste robii ale păcatului. Deaceea, Sfântul Apostol Pavel cere săcăutăm de a avea o înnoire a minţii,ca ea singură să ne facă dovada per-sonală de a dobândi o viaţă dupăvoia lui Dumnezeu. Şi aşa, noi înşine,să avem convingerea a "ceea ce estebun, bineplăcut şi desăvârşit".Numai aşa putem ajunge să ne scu-turăm de conformarea noastră cuveacurile terestre, prin forţa drepteinoastre judecăţi a minţii noastre în-noite de un crez de viaţă creştină.Până la venirea în lumea cea
pământească a Fiului lui Dumnezeu,omenirea îşi făurise un crez de viaţă"să te cunoşti pe tine însuţi", a-ţicunoaşte rănile păcatelor tale. Dom-nul nostru Iisus Hristos reveleazăomenirii adevărata cunoaştere a luiDumnezeu. El a spus: "Adevăruleste care face pe om liber" (Ioan8:32). Nu în puterea armelor şi arăzboaielor, nu în doctrinele politicefără de Dumnezeu, nu în forţa eco-nomică, ci în forţa spirituală a Ade-vărului noi putem dobândi eternaÎnţelepciune, Pacea şi fericirea pepământ.Împărăţia lui Dumnezeu este o îm-părăţie a virtuţilor spiritului divin.Lăcomiile toate, mândriile şi poftele
trupului, precum şi urile şirăzboaiele nu-i fac pe oameni feri-ciţi şi nici popoarele fericite. Numaio minte mereu înnoită prin înţelep-ciunea Spiritului divin, prin tezaurulceresc al Sfintelor Scripturi, alHarurilor Sfintelor Taine, cu sfintelerugăciuni şi trăiri în Hristos, ne facesă îndeplinim "cele bune şi bineplă-cute şi desăvârşite" în viaţă. Pe cândgândurile "veacurilor" de trăirepăgână, cu alergările şi tropăitul pescene obscene şi pe stadioane, suntacele care orbesc minţile oamenilorîmbrâncindu-le în întunecimi denelegiuiri. În vreme ce minţile oa-menilor mereu înnoite de Acel ceeste Raţiunea şi Înţelepciunea însăşi
se înalţă din glorie în glorie nunumai pământească dar şi cerească.O, ce pildă minunată de viaţă tru-pească ne dau florile toate dincâmpiile şi grădinile noastre, careînainte de rodire îşi păstrează in-ocenţa lor! Creatorul a toate a orân-duit că şi acele ce n-au raţiune să-şipăstreze inocenţa tinereţii lor! Învreme ce nouă, celor cărora ne-a datminte ca să putem primi porunci dela Acel ce este Raţiunea şi Înţelepci-unea Infinită, ne-a orânduit să neputem mereu înnoi minţile noastrecu desăvârşiri spirituale de viaţă, pecare şi filosoful Spinoza o cere de la"intelectul infinit" (the infinite intel-lect), « because God is a thinkingthing and all is related to God”(Ethics, Part II).Cu aceste înnoiri divine să ne în-noim mereu minţile pentru a ne în-vrednici să păşim şi-n mileniul altreilea, făcând "cele bune şi bineplă-cute şi desăvârşite", la care ne în-deamnă Sfântul Apostol Pavel. Învreme ce toţi cei ce se ţin legaţi decataramile veacurilor se prăbuşescca imperiul roman care a fost, darnu mai este şi nici nu va mai fi în vi-itor şi în eternitate!Părintele Vasile Vasilache,Arhimandrit MitroforCele patru piersici.PARABOLĂ DIN LUMEA CREŞTINĂOdată, un ţăran a vrut să-i încerce pe cei patru fii ai săi. I-a chemat dimineaţa la el şi i-a dat fiecăruia câte o piersică.A plecat apoi la câmp, lăsându-i să-şi vadă de treburi şi să-şi împartă ziua cum cred ei de cuviinţă. Seara însă, când s-a întors, i-a chemat pe toţi patru în tindă şi l-a întrebat pecel mai mare:- Spune-mi, ce-ai făcut cu piersica ta?- Ce să fac, tătucă, am mâncat-o şi-ţi mulţumesc. A fost tarebună. Am luat, apoi, sâmburele, l-am plantat în spatelecasei, am udat locul şi nădăjduiesc să crească acolo un pier-sic frumos şi roditor.- Bine ai făcut, băiatul tatii, sunt sigur că tu o să ajungi unbun gospodar. Dar tu, îi zise celui de-al doilea, ce-ai făcut cupiersica ta?
- Am mâncat-o. A fost atât de bună, coaptă şi fragedă...- Şi apoi ?- Păi, am aruncat sâmburele şi m-am dus la mama să-i maicer câteva, că tare bune erau.- Fiule, zise atunci omul cu întristare în glas, ai grijă să nuajungi un om lacom că "lacomul mai mult pierde şi leneşulmai mult aleargă". Dar ţie ţi-a plăcut piersica, a fost bună?- l-a întrebat ţăranul şi pe cel de-al treilea fiu al său.- Nu ştiu.- Cum nu ştii, da' ce-ai făcut cu ea ?- Am vândut-o. M-am dus cu ea în târg şi am dat-o cu zecebani. Uite-i!- Fiule, tu sigur o să ajungi mare negustor, dar ai grijă că nutoate sunt de vânzare în viaţă; mai ales, nu ceea ce ai primit
de la părinţi.În sfărşit, ţăranul l-a întrebat şi pe ultimul băiat, cel maimic dintre toţi.- Dar ţie ţi-a plăcut piersica ?- Nici eu nu ştiu, tată.- Cum, şi tu ai vândut-o ?- Nu, tată. Eu m-am dus în vizită la prietenul meu de pestedrum, care e bolnav, şi i-am dus-o lui. S-a bucurat multpentru ea şi mi-a mulţumit din suflet.Cu lacrimi în ochi, tatăl şi-a luat copilaşul pe genunchi şi i-a spus:- Nu ştiu ce te vei face tu în viaţă, dar ştiu că, indiferent cedrum vei urma, vei fi un bun creştin şi asta e tot ce con-tează.
Înnoirea minţiiSPIRITUALITATEPAG. 15 www.impactonline.biz • 11 FEBRUARIE 2011 • ediţia I
Foto
:sec
venţ
ădi
nfil
mul
Ost
rov
MONEN / LIFE STYLE• 11 FEBRUARIE 2011 • ediţia I www.impactonline.biz PAG. 16
Biserica catolică a aprobat lansareaunei aplicaţii pentru iPhone care săîi ajute pe creştini să ţină evidenţapăcatelor şi să ştie ce să spună laspovedanie, informează BBC NewsOnline. Aplicaţia pentru spovedaniea fost pusă deja în vânzare la maga-zinul virtual al Apple, iTunes, şicostă 1,99 dolari.Descrisă ca "ajutorul perfect pentruorice penitent", aplicaţia este defapt un ghid care îi ajută pe catolicisă îşi dea seama care au fost pă-catele lor ca să se poată spovedi şisă fie iertaţi. De asemenea, aplicaţiapoate fi folosită ca listă de păcate,astfel încât credincioşii să nu uite cuce anume au păcătuit.Noua aplicaţie poate ajuta catoliciisă îşi examineze mai atent conşti-inţa şi să vadă unde greşesc înfuncţie de anumiţi factori personal-izaţi, precum vârsta, sexul şi statu-tul marital. Totuşi, această nouă
tehnologie nu vrea să se substituieconfesiunii în biserică, dimpotrivă,îi încurajează pe credincioşi sămeargă să se spovedească preotu-lui."Dorinţa noastră este de a-i invitape catolici să se apropie mai mult decultul lor prin intermediul tehnolo-giei" , a declarat Patrick Leinen, dela Little iApps, dezvoltatorul care arealizat această aplicaţie.Mai mulţi oficiali ai Bisericii cato-lice, atât din Marea Britanie, cât şidin Statele Unite ale Americii, şi-audat acordul pentru lansarea apli-caţiei.Lansarea acestei aplicaţii vine lascurt timp după ce papa Benedict alXVI-lea i-a încurajat pe creştini săfolosescă noile tehnologii de comu-nicare, dar să îşi păstreze decenţa şiprietenii din lumea reală. În mesajulsău adresat catolicilor cu ocaziaZilei Comunicării (24 ianuarie),
papa le-a recomandat internauţilorsă fie respectuoşi, responsabili,oneşti şi discreţi. De asemenea, su-veranul pontif le-a făcut o recoman-dare bloggerilor care vor sărăspândească mesajul Evanghelieipe internet, subliniind că scopul lornu trebuie să fie obţinerea unuinumăr mare de accesări.Suveranul pontif este cunoscut pen-tru faptul că îşi scrie de mână ma-joritatea discursurilor, pe carecolaboratorii săi le publică ulterioronline. În 2009 a fost lansat un siteal Vaticanului, numitwww.pope2you.net. Site-ul ofereautilizatorilor diferite aplicaţii digi-tale, printre care una numită "Papase întâlneşte cu tine pe Facebook",dar şi alte aplicaţii realizate pentruinternauţii care doresc săprimească mesajele papei peiPhone sau iPod.
Spovedanie pe iPhone: Biserica catolică semodernizează
Aceasta diferenta - cunoscuta si investigata de multa vreme – arecauze complexe, dar un studiu recent arata ca, printre factorii impli-cati, exista doi cu un rol mai important decat se credea: fumatul si al-coolul."Prapastia" dintre femei si barbati in ceea ce priveste speranta deviata a fost explicata fie printr-o simpla determinare biologica, fie prinfaptul ca femeile sunt mai grijulii cu sanatatea lor; insa amploareadiferentelor sugereaza faptul ca e vorba despre o determinare maicomplexa.Autorii studiului - publicat in Tobacco Control, una dintre publicati-ile grupului British Medical Journal - au analizat date furnizate de Or-ganizatia Mondiala a Sanatatii, privind numarul de decese si cauzeleacestora in 30 de tari europene, printre care Islanda, Grecia, Malta,Cipru, tarile din estul Europei (cu exceptia Rusiei) si tarile scandinave.Ei au calculat apoi, atat pentru barbati, cat si pentru femei, proportianumarului de decese ce puteau fi atribuite fumatului sau alcoolismu-lui, fata de numarul total al deceselor.Decesul a fost asociat cu fumatul in cazul unor boli precum cancereleaparatului respirator, bolile arterelor coronare, accidentele vascularecerebrale si bronhopneumopatia obstructiva cronica. Excesul de al-cool a fost luat in calcul in cazul unor boli precum cancerul de esofagsi suferintele hepatice cronice, dar si psihoza alcoolica si violenta aso-ciata cu consumul de alcool.Autorii au constata ca mortalitatea in randul barbatilor variaza foartemult, de la 188 la 100.000 in Islanda, pana la 942 la 100.000, inUcraina.Numarul deceselor atribuite excesului de alcool variaza, iarasi, foartemult, la barbati - de la 29/100.000 in Islanda, pana la 253/100.000 inLituania. Numarul de decese ce puteau fi atribuite alcoolismului s-adovedit a fi cel mai ridicat in tarile est-europene, unde, insa, si nu-marul deceselor feminine din aceeasi cauza este mai mare, fata de altetari.In general, dupa calculele cercetatorilor, consumul excesiv de alcoolcontribuie in proportie de 20-30% la diferenta observata intre femeisi barbati, in ceea ce priveste mortalitatea si speranta de viata.Celalalt factor investigat, fumatul, are o contributie inca si mai mare:aproximativ 40-60% in majoritatea tarilor studiate, cu exceptia Mal-tei, unde proportia este mai ridicata (74%), si a Danemarcei, Portu-galieie si Frantei, unde fumatul contribuie mai putin la discrepantadintre femei si barbati, in ceea ce priveste decesele.
De ce traiesc femeile maimult decat barbatii?
Regina Elizabeth a II-a a sărbătorit59 de ani de la urcarea pe tron
Regina Elizabeth a II-a a celebrat, duminică, cu marediscreţie, împlinirea a 59 de ani de la urcarea petronul Marii Britanii.Prinţesa Elizabeth i-a urmat pe tronul Marii Britaniitatălui ei, regele George al VI-lea, decedat în somn, pe6 februarie 1952. La acea dată, ea se afla într-o vizităoficială în Kenya, împreună cu soţul ei, locotenentulPhilip Mountbatten, în prezent duce de Edinbourgh.Elizabeth a II-a a fost încoronată pe 2 iunie 1953, încatedrala Westminster din Londra, la vârsta de 27 de
ani.Regina, în prezent în vârstă de 84 de ani, a participat,duminică, la slujba oficiată într-o biserică din WestNewton, o localitate din vestul Angliei, alături de alteaproximativ 200 de persoane.Cu ocazia aniversării urcării pe tron a regineiElizabeth a II-a, în Marea Britanie sunt trase câtevasalve de tun în fiecare an, în general la ora prânzului.Însă cum în acest an sărbătoarea a căzut într-o zi deduminică, salvele de tun vor fi trase luni.
DIVERTISMENTPAG. 17 www.impactonline.biz • 11 FEBRUARIE 2011 • ediţia I
11 FEBRUARIE 2011
Deşi prima zi a săptămânii vaavea şi o bună doză deamenintare destinică, pentrunativii decanului I, totuşi ea areşi o parte „luminoasă” care poatesă vă dea multe satisfacţii. Odatătrecuţi peste micul „incident as-tral”, vor urma zile cu adevăratbenefice de care să vă bucuraţidin plin. • Zile benefice: marţi,miercuri, sâmbătă şi duminică. •Zi destinică (n. 21-31 martie):luni
Zilele benefice se bucură de in-fluxurile relaţiilor Lunii cuVenus şi Pluton. În acest context,trăirile dumneavoastră se vorcircumscrie farmecului per-sonal, graţiei, afectivităţii, satis-facţiilor sentimentale,respectului pentru soţie şimama (la bărbaţi) sau devota-mentului şi ataşamentului pen-tru tată şi soţ (la femei). • Zilebenefice: luni, marţi, miercuri şijoi. • Zi tensionată: vineri.
Aşa este, de când lumea! Nicio-dată o perioadă fastă nu poatedura la infinit. Trebuie să existeşi un moment dificil care săstrice totul, tocmai „la spartultârgului”. Este cazul zilei de du-minică, zi în care ameninţareadestinico-fatidică nu poate fi a-nulată de relaţiile faste Luna-Mercur/Saturn. • Zile benefice:luni, marţi, miercuri, vineri şisâmbătă. • Zi fatidico-destinică(n. 11-20 iunie): duminică.
Prima parte a intervalului pre-zintă o „turbulenţă astrală” careîşi va pune pecetea pe trăiriledumneavoastră. Veţi fi foartetensionat şi parcă nimic numerge. În partea doua, subit,apar oportunităţi şi starea dum-neavoastră de spirit se va trans-forma, miraculos, lăsând locsatisfacţiilor şi momentelor deadevarată bucurie. • Zilebenefice: joi, vineri şi sâmbătă. •Zile tensionate: marţi şi joi.
Între două perioade benefice, seinsinuează trei zile tensionatecare pot fi destul de incomode şigreu de „traversat”, datoritămultitudinii tranzitelor diso-nanţe pe care Soarele dumnea-voastră natal le primeşte de la 4planete diurne (Soare, Mercur,Marte, Neptun). În plus, Chironvă va bulversa gândurile. • Zilebenefice: luni, marţi, sâmbătă şiduminică. • Zile tensionate:miercuri, joi şi vineri.
După câteva momente „deacalmie” (trei zile), relaţiile pla-netelor diurne cu Soarele dum-neavoastră natal activeazălatura benefică a trăirilor, pentruca finalul de săptămână să fieunul foarte greu de „traversat”,mai ales că el are loc în zileledestinate, de Cel de Sus, bucurieisufletului şi odihnei trupului. •Zile benefice: miercuri, joi şivineri. • Zi tensionată: sâmbătă.• Zi fatidico-destinică: duminicăTrăirile dumneavoastră sunt ac-centuate, în registrul benefic, demultitudinea influxurilor fastepe care Soarele dumneavoastrăle primeşte de la 6, din cele 10planete diurne. Există, totuşi,două „sincope” care pot săgenereze gânduri rebele, plinede amintiri mai puţin plăcute, cevă vor indispune la final de săp-tămână. • Zile benefice: luni,marţi şi miercuri. • Zi tensionată:sâmbătă.
Din păcate, „cerul astral” al aces-tei săptămâni este mult prea „în-tunecat” şi puţin datator desperanţe în materializarea vre-unei oportunităţi care se poateivi.În plus, influenţa fazei PrimuluiPătrar (vineri) este de natură săvă bulverseze trăirile care, şi aşa,sunt tensionate de tranzitele di-urne malefice. • Zile tensionate:miercuri, joi şi vineri.
Dacă la semnul precedent„acalmia” era situată la început,la dumneavoastră ea se situeazăîntre cele două trăiri personale:Prima, extrem de tensionată şicu un element suplimentar defactură destinică, iar cea de-adoua, plină de un influx beneficindus de relaţia plină de ri-gurozitate dintre Lună şi Saturn.• Zile benefice: sâmbătă şi du-minică. • Zile tensionate: marţi şimiercuri. • Zi destinică: luni.
Peste ameninţarea destinică sesuprapun două relaţii disonantepe care Luna le realizeaza cuVenus (instabilitate afectivă,narcisism, investiţii de naturăsentimentală greşite) şi cu Plu-ton (pasiuni dureroase, imposi-bilitate de control aimpulsivităţii, extremism aven-turos, pericol de accidente). •Zile benefice: joi şi vineri. • Zitensionată: marţi. • Zi destinică(n. 23-31 decembrie): luni.
Tot „răul astral” al acestei săp-tămâni este concentrat în celedouă zile tensionate, când fazaPrimului Pătrar este accentuată,malefic, de cele trei relaţii diso-nante pe care Luna le realizeazăcu Mercur, Marte, Neptun. Existăşi conjuncţia Soare-Marte carepoate determina arsuri sautăieri. • Zile benefice: luni, marţi,sâmbătă şi duminică. • Zile ten-sionate: joi şi vineri.
Intrarea Asteroidului Cunoaş-terii, Chiron, în semnul dum-neavoastră, are menirea de a văilumina şi a vă permite aflareade secrete sau dezlegări de tainevechi. În această perioadă, prin-cipalul „izvor al cunoaşterii” va ficel al relaţiilor sentimentale şiale legăturilor de suflet pe carele-aţi stabilit, în timp. • Zilebenefice: marţi, miercuri, joi şivineri. • Zi tensionată: sâmbătă.• Zi fatidico-destinică: duminică
• SOACRA LUI IONVecinul îl abordează pe Badea Ion şi îi spune:- Ş)i că ţi-a murit soacra?-!!!- Ioane, ş)i că ţi-a murit soacra?-!!!- Ioane, nu ai auzit mă!!! Ţi-a murit soacra?!- Nu mă face să râd că am buzele crăpate...
• CU ARABIÎn )mpul zborului cu avionul, o stewardesăamericană întreabă un pasager de originearabă: - Doriţi ceva de băut, un vin, sau cognac,whisky, bere? - Nu, mulţumesc, în câteva clipevoi conduce avionul.
• CU BLONDECe spune o blondă când vede o coajă de bananăînaintea ei?Răspuns: Vai, iar am să cad!
• CURIOZITĂŢICe e mic şi negru şi sare prin cameră?- Adrian copilu’ minune încercând să aprindălumina.
• BULĂ LA ŞCOALĂLa şcoală, elevii primesc ca temă să facă ocompunere despre dragostea de ţară. Cea maifrumoasă compunere a fost a lui Bulă. El a des-cris o întâmplare legată de pisoii pe care pisicasa îi fătase de curând. Bulă le-a pus în faţădouă strachini cu lapte, pe una a scris Româniaşi pe cealaltă Germania şi pisoii s-au dus toţi lastrachina pe care scria România.- Bravo, Bulă! Frumoasă compunere! exclamăînvăţătoarea. Te rog să citeş) compunerea şicând vom avea inspecţie. După câteva săp-tămâni a venit inspecţia. Citeşte Bulă com-punerea, dar de data asta pisoii merg lastrachina pe care era scris Germania.Contrariată, învăţătoarea întreaba:- Cum aşa, Bulă? Parcă acum câteva săptămânipisoii au mers la strachina pe care scria Româ-nia!- Aşa-i, doamnă, dar între )mp au făcut ochi...
• ACCIDENT ÎN TRAFICDe ce ţi-ai vopsit, domnule, maşina roşie pe oparte şi verde pe cealaltă?- Îmi place să văd cum se contrazic martorii.
• MOARTEA BUNICULUIVine Alinuţa acasă şi-i găseşte pe toţi plângând.-Ce aţi păţit măi?- A murit bunicul !?!- Cum aşa?- Păi să vezi! L-am adus să vadă şi el casa ceanouă. Era pe balcon şi la un moment dat s-aderâmat cu el.- Şi a murit bunicul?- Nu! A căzut, da’ s-a prins de tocul de la geam!A alunecat apoi şi iar a căzut!- Şi a murit?- N-a murit măi! A picat în copacul din curte!- Şi-a murit bunicul?- Nu! A fost catapultat pe acoperiş, de pe care aalunecat şi a tras toată ţigla jos după el.- Şi a murit?- Nu că s-a prins de burlan. Da’ s-a desprins cu elcu tot şi a ajuns la etajul doi. Apoi s-a ruptburlanul şi a căzut prin tavan, la etajul 1.- Vaiii... Şi a murit?N-a murit măi! Da’ l-am împuşcat noi că nedărâma casa.
REBUS “FERESTRE”
OFERTE DE MUNCĂ (6)
• Companie de plomberie oferă servicii24 de ore, lucrări pentru rezidenţial şicomercial, satisfacţie garantată, seri-ozitate, calitate şi profesionalism.Apelaţi 514-966-8664
• Gradiniţă privată în Ville Saint-Lau-rent. Oferim copiilor un climat psiho-afectiv sigur, o educaţie morală. Miculdejun, prânz, gustare după somn,fructe şi sucuri. L-V, de la orele 7:30până la 17:30. Vorbim Română, En-gleză, Franceză şi Rusă. Apelaţi (514)733-1277. Preţul este de 25$ pe zi cu ofactură pentru deducerea impozitelor.
• Electrician în construcţii cu licenţă înQuebec din 1988, execut instalaţii elec-trice şi reparaţii. Corneliu, 514-995-8045.
VÂNZĂRI (21)
• De vânzare parcele de 2000m2 pen-tru vile ecologice 19 euro/m2 în Goruni- Iaşi, plus căsuţa bătrânească, vie, li-vadă, anexe, beci din piatra, parcelelegume, 6800m2... 30 euro/m2.KarmenBraunstein, [email protected]:004-0732-727660
OFERTE / SERVICII (24)
• Predare leasing - Honda Civic2008, manuală. Stare impecabilă,25.000 km la bord, toate reviziile fă-cute. Ofer cadou la predare douăluni de rate. 330$/lună. Mai multerelaţii la Tel: 514-667-3920.
• Teren ultracentral lângă Hotel Pra-hova, Ploieşti România, 446m2, toatefacilităţile, 850 euro/m2, posibilitateconstrucţie pentru apartamente,birouri. Deschişi la orice asociereşi/sau pro-punere constructivă. e-mail:[email protected], TelefonIsrael: 97237395228.
ÎNCHIRIERI (10)
• De vânzare căţeluşi. Preţ 150$ saunegociabil până la gratis, 7 bebe-cuţifrumoşi, educaţi, rezistenţi la iarnaquebecoasă. mama-Rottweiler şi tataCiobănesc german. Apelaţi 450-934-4026 şi/sau 514-967-8297
• Apartamente 21/2 şi 31/2 libere pentruluna noiembrie. Zona Rosemont.Apelaţi 514-571-1386
• Apartamentul din România trebuieînchiriat, văruit, renovat? Putem faceasta pentru dumneavoastră! Plecaţi înCanada şi vreţi să închi-riaţi pe termenlung apartamentul din România? Neputem ocupa de asta pentru dum-neavoastră! Servicii generale deconciergerie: păstrat de cheie, vizite deinspecţie la apartamente, inventar, re-cuperare de la aeroport şi transport înţară (maşina cu LPG ), depunere deacte la diferite instituţii, plăţi de făcut ladiverse instituţii.Apartamente ieftinevândute la licitaţie de bănci?Apelaţi: Tudor 514-316-1446 şi/sauNick 40-728-921-469
• O superbă casă, cu un teren de34,000pc2, situată în Saint-Sauveur.Construcţie nouă în 2006, 4 dormi-toare, 2 băi, subsol, terasă, parchetdin lemn masiv, complet mobilată şiutilată. Preţ 359,000.Apelaţi 514-924-8056
CERERI LOCURI DEMUNCĂ (7)
• Pot avea grijă de unul sau doi copiide peste doi ani fiecare, sâmbătaşi/sau duminica la domiciliul meu înSte-Dorothee - Laval ( locuiesc lacasă). Apelaţi 450-689-3156
• Venit recent în Canada. Caut de lucruîn orice domeniu. Vă mulţumesc.Apelaţi Narcis. Cell:438-380-3112
DIVERSE (3)
• ANJOU: Biserica Ortodoxă Română“Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” invităcredincioşii în fiecare zi de duminicăsau sărbătoare cu cruce roşie întreorele 9.30 – 12.30 ( Acatist şi SfântaLiturghie) la următoarea adresă:7901,rue Sainte Claire H1L 1W2, Preotparoh, Ioan Cotrîgăşanu: 514-475-1399
• MONTREAL: Biserica ÎnălţareaDomnului din Montreal vă invită lasăvârşirea Sfintei Liturghii în fiecareduminică începând cu orele 10:30(9:30 Utrenia).Adresa este 5845 Upper Lachine,N.D.G (Montreal, QC) H4A 2B6,Pr. Nicolae Stoleru, Tel: 514-561-6730,Internet:www.inaltarea-domnului-montreal.com
• Ofer servicii în domeniul construcţiilorla preţuri fără concurenţă. Ceramică,parchet, vopsit apartamente, etc. Ex-perienţă canadiană şi profesionalism.Apelaţi Dănuţ: 450-627-3899
• 1000 mp2, la 10 km de Bucureşti (Au-tostrada Bucureşti - Piteşti) intravilan,împrejmuit. Preţ 60.000 dolari. Apelaţi514-804-0846
• Căutăm baby-sitter pentru doi copiide 2 ani. Necesar statut de rezidentpermanent sau cetăţean canadian.Programul de lucru este de luni pânăjoi, inclusiv, între orele 9:00-18:00.Plata numai cu cec. Apelaţi 514-382-1984, Elena sau Sorin.
• Profesor matematică, cu experienţă,pregătesc elevi de orice nivel pentruexamene, teste, teme zilnice, la domi-ciliul elevului sau al meu.Tel. 514-303-2899
• Oportunitate de afacere! Spaţiu deînchiriat cu o suprafaţă de 2600 pc2
pentru fabricanţi de mobilă de toatecategoriile (săli de baie, bucătării, etc.).Toate utilajele necesare sunt incluse.Apelaţi 450-934-2917 şi lăsaţi unmesaj
• Reparaţii calculatoare, webdesign, 90canale TV româneşti online, peste 200de filme româneşti şi Face Painting.Pagina web: WebFactoryStyle.co.ccTel: 450-687-7298
• Companie MLM (Multi Level Market-ing) caută parteneri de afaceri pentruextinderea business-ului. Se potcâştiga sume de până la 11.000 $lunar. Sunaţi pentru o oportunitateunică. 514-969-4510
• Traducător cu experienţă, efectueztraduceri din/în franceză, engleză,română la preţuri accesibile: articole,broşuri, scrisori, texte din diversedomenii: publicitate, turim, arta, cin-ema. Contact: (514) 739 - 3882
• Design interior, planificare mobilier,paletă cromatică, idei şi soluţii pentrulocuinţa dvs. Consultaţii şi servicii gra-tuite. Tel: 514.836.1741
• Cărţi tehnice: Construcţii, poduri, dru-muri, arhitectură, instalaţii, maşini şiaparate electrice. Normative canadi-ene pentru gestiune si supraveghereşantiere în franceză, engleză şiromână. Apelaţi Alex: 514-931-5764
• Vând boxe de apartament, SPL Mon-itors, în cutie de lemn, cu o putere de300W fiecare. Necesită amplificator.Tel: 514-816-2093
• Condo 61/2 de vânzare pe stradaCavendish. Complet mobilat şi utilat, 2băi, 2 balcoane, camere mari, tv şi in-ternet gratuit, garaj, piscină, saună,jacuzzy, parc, teren de handbal, stor-age room, 2 min. de centre comerciale,5 min. de metrou. 470.000$ negocia-bil. Apelaţi: 514-331-1716
• Casă cu teren în Horodiştea-Cotnari.Complet renovată în 2008, trei cameremari. Suprafaţa terenului de 7000 mp.Acces la DN, toate utilităţile în proxi-mitate. Telefon, satelit, internet. Propri-etar unic, negociabil. Informatii: -450-688-5796 în Canada, sau înRomânia la 004-0268-540079
• "Les Solutions Protech" - Reparămtelevizoare LCD şi Plasma, ecrane decalculator LCD, laptopuri şi calcula-toare la preţuri avantajoase. Instalămcamere de supraveghere video pentrulocuinţa sau afacerea dumneavostrăcu posibilitatea de monitorizare a sis-temului de suprave-ghere pe internet -oferte promoţionale. Ne găsiţi de lunipână sâmbată la Centre D'affairesRosemont, 3300 Bl. Rosemont, suite243, Montréal, H1X 1K2, Tel:(514)439-6444, e-mail: [email protected],www.protech.vpweb.ca
• Tânăr, nou venit în Canada caut ur-gent de muncă. Email: [email protected] sau tel 514-664-3569
• De vânzare CRÊPERIE-SAND-WICHERIE (echipată) situată în Lavalîn interior la Marché Gourmand(Lângă cinema Colossus). Preţ:39.000$. Pentru cei interesaţi:Tel:450-973-4298 sau veniţi direct, suntemlângă charcuteria Balkani.www.votremarchegourmand.com
• De vânzare maşină de spălat vaseîncastrabilă. Este nouă. Preţ 200$ ne-gociabil. 514-487-5844
• De vânzare frigider aproape nou,racordabil la apă. (face gheaţă). 600$Neg. 514-487-5844
• De vânzare maşină de spălat cuuscător la 150$ şi maşină de gătit la350$. 514-487-5844
• Transporturi de la/către aeroportOtopeni, România : Cielo, Sandero,Terrano , după nevoi. Tudor: 514-316-1446, Nick: 40-762-863-429
• Telefonie Republica Moldova: fix0.11 USD/min, mobil 0.17 USD/min,Canada & US 0.01 USD/min. Toatetaxele incluse. Inscriere gratuita, 50 cde test si tarife complete : www.sun-abasarabia.com
• Caut de lucru ca şofer. Deţin permisde conducere clasa 5. 514-657-3877
• Caut şofer local cu cel puţin 2 ani deexperienţă şi permis clasa I. ApelaţiMarian : 1-646-430-0388
• Caut de lucru în menaj sau îngrijirede copii. Disponibilitate completă, plusweekend. Apelaţi 514-899-1382
• Teren Mun. Botoşani, 6200mp, inta-bulat, zona Rediu, 7 euro/mp. Detaliila: Telefon: 514-827-4671 sau e-mail:[email protected]
• Vând diverse jucării pentru copii:bucătărie «Dora» cu accesorii, pianină,tablă (o parte magnetică iar una pentrucretă), căsuţă de gradină (pentru 3-7ani), lego-format, etc. şi dau cadou unsac de jucării din pluş persoanei carecumpară obiectele de mai sus.Preţurile sunt foarte avantajoase şi ne-gociabile. 450-688-5796, Anca, dupăora 16:30
• Realizator, cameraman, editor video,vă oferă servicii foto-video pentrununţi, botezuri, videoclipuri, specta-cole, transfer video din NTSC în PAL şiinvers. Mihai, 514-791-6475
• Filmări profesionale şi editare video(montaje), pentru nunţi, botezuri, di-verse evenimente.Transfer de pecasete pe DVD. Fotografii pentru di-verse ocazii. Preţuri informative (nego-ciabile) : www.thvideophoto.com. Infola Telefon: 514-910-0343
• Apt. 2 camere în ansamblul rezi-denţial zona Aviaţiei, Bucureşti, imobilexclusivist cu grădină privată, etaj 1/9,clădire construita în 2009, 2 min delacul Herăstrău; lux, mobilat modern şicomplet echipat, parcare subterană,pază, mijloace transport, metrou; 900EUR negociabil. Adela: Tel.0728.390029
• Situat în Duvernay, la 5 minute deParc de la nature du Laval şi înconju-rat de alte două parcuri, Domaine St.Martin este o oază de verdeaţă.Apartamente spaţioase, recent reno-vate, situate în zonă rezidenţială cuserviciu de consiergerie « sur place »,cu utilităţi la dispoziţie transport, la 3minute de autorutele 19 sau 25, gra-diniţă, şcoli şi centru comercial. Pen-tru informaţii sunaţi la 450 661-5066(vorbim română, franceză, engleză,ebraică) E-mail:[email protected]
• 41/2 renovat, spaţios, luminos înLaval, Chomedey, aproape de metrou,aut. 13, 15, 440, Transilvania. Preţ601$. O lună gratuit. Incluse: frigiderul,aragazul şi termostate electronice.Tel.450-687-2250.
• De subînchiriat 41/2 Greenfield Parkcu doar 620$ pt. aug.-dec. cu posibili-tate de prelungire la 1 ian. 2011.Apartament et. 1, luminos, curat, bal-con mare, loc parcare şi cablu TV in-clus, frigider şi aragaz noi. Aproape deservicii. Tel. 450-812- 1736.
• Compania de mutări “Remus Movingand Storage” caută oameni pentru an-gajare pe post de şofer şi ajutor şofer.Apelaţi 514-867-3687
MATRIMONIALE (1)• Român, doresc relaţie cu româncă,vârsta 35-45 de ani. Contact:[email protected]
• Caut de lucru ca şofer. Deţin permisde conducere clasa 5 de peste 5 ani.514-965-1895
• Pregătire matematică orice nivel(teme zilnice, teste, examene) conformprogramei ministeriale. Şedintele lamine sau la domiciliul elevului.Telefon:514-661-1820
• Disponibil post de secretară pentruclinică dentară în Laval. Cerinţele sunt:experientă şi cunoaşterea limbilor en-gleză şi franceză. Informaţii la telefon:514-805-1463 sau e-mail:[email protected]
• Meditez matematică , fizică, sciencespentru primar şi secundar; metode per-sonalizate adaptate fiecărui elev înparte. Împreună, vom reuşi! Tel: 514-633-6594
• Garderie Abeillette, medic familial.Program 7:30-17:30 pentru copii cuvârste între 1 lună şi 5 ani. Tel.: 514-825-7520. Adresa: 6812 Loui du Pire,Laval, H7N 3A6
• Promoţie de iarnă! În Laval aparta-mente nou renovate, apă caldă şi căl-dură incluse în chirie. Pentru mai multeinf. ne puteţi contacta la 450-661-5066.
• Filme româneşti. Cea mai marecolecţie din Montreal, peste 400 de ti-tluri. Filme istorice, piese de teatru,documentare, comedii, filme de acţi-une, pentru copii, meciuri de fotbal etc.Telefon: 514-944-1418.
• De vânzare aparate BLU-RAY,Sony.Modele: BDPS 300, BDPS 350 sauBDPS 360. Telefon: 514 944-1418.• De vânzare: amplificator pentru cine-ma-maison 7.1 Sony, STR-DG820, 4intrări HDMI, 3 intrări fibră optică, DTS-HD. Aparat DVD Sony-DVP-CX995V,iesiri S-VIDEO şi HDMI. Acceptă 300de discuri, DVD sau CD.Mini-sistem de sunet SONY, HCD-LX20i, două difuzoare,cu priză I-POD.Telefon;514-944-1418.
• Servicii profesionale de instalare sis-teme audio-video rezidenţiale, PlasmaTV, LCD şi LED TV, home-cinema. In-stalare wall-mount, stand-mount, în-castrate, cablaje audio-video, boxe,difuzoare şi subwoofer. Satisfacţiegarantată, calitate. Tel. 514-969.3379
• De subînchiriat 41/2 Greenfield Parkcu doar 620$. Apartament mobilat, et.1, luminos, curat, balcon mare, loc par-care şi cablu TV inclus, frigider şiaragaz noi. Aproape de servicii.Tel. 450 812 1736
• Închiriez ap. 41/2 în Lassale, Stirling,de la 1 decembrie. 650$. De aseme-nea, ap. 31/2 cu 550$/lună.Tel.: 514-364-5319
• Vând teren intravilan 500 mp în Sibiu,cartier Selimbar + proiect.Terenul se află pe strada Trifoiului.Utilităţi: apă, canal, curent electricfoarte aproape. Preţ 32.000 dolari.Apelaţi : (514)924-4476
MICA PUBLICITATE• 11 FEBRUARIE 2011 • ediţia I www.impactonline.biz PAG. 18
• Caut partener de afaceri fără banidar cu cap. Venit stabil. Detalii la:514-831-5874
• Caut de lucru în orice domeniu.Disponibilitate după ora 17:00. Apelaţi:514-488-0612
• Coafeză cu mulţi ani de experienţă,ofer servicii de tuns pentru femei şibărbaţi la preţuri avantajoase. Sunaţila (514) 326-0091
• Apartamente de Inchiriat în C.D.N.11/2, 21/2, 31/2, 41/2, 51/2. Aproape detoate serviciile şi de Université deMontréal, la preturi rezonabile. Vor-bim romaneste. Info: 514 737-7554.
• De vânzare haină de blană şi căciulăde nurcă, talie mică – 150$De vânzare costum de ski “0 degrees”,talie mică – 130$. Tel: 514-487-5116
• Angajăm consierge “homme a toutfaire” la timp plin în Montreal-Centru.Oferim salariu şi apartament – ApelaţiCarmen: 514-972-8750
• Angajăm consierge la timp plin înMontreal-Centru pentru un bloc cu 150apartamente. Oferim salariu şi aparta-ment – Vali: 514-458-2047
• Pelerinaj în Ţara Sfântă - Excur-sie în Israel -Tel Aviv, Jerusalem,Nazareth, Tiberias, Haifa, Jerico şiBethlehem.Hotel 3 sau 4 stele, 4 nopţi laJerusalem, 2 nopţi la Tiberias.Transport autocar de lux, ghid înlimba română, cazare cu demipen-siune. Informaţii: Mike Farkas -514-944-1418 sau 450-973-2194email: [email protected]
România-Cipru, scor 6-5 laCyprus Cup
JoJo Dan înfruntă vineri, 11 februarie 2011la Montreal, un fost campion mondial.Steve Forbes, adversarul lui JoJo Dan îngala de la Montreal, e un nume importantîn boxul de peste Ocean. Fost campionmondial IBF la categoria superpană, Forbesa înfruntat în ring nume mari. Oscar de laHoya şi Andre Berto nu l-au putut face KOpe americanul Steve Forbes, care a pierdutcu fiecare dintre campioni doar la puncte,după 12 reprize."E un adversar dificil. L-am urmărit în maimulte meciuri şi am văzut de ce e în stare.Nu stă la bătaie, încearcă să lovească şi săfugă, dar cred că planul meu de a-l învingenu va da greş", a declarat JoJo Dan.Românul ştie că victoria în faţa americanu-lui ar putea să-i relanseze cariera. JoJo Dane pe locul 3 în topul WBC.
Cadanţu şi Gojnea s-au califi-cat în sferturi de finală la Cali
Perechea Alexandra Cadanţu/MădălinaGojnea s-a calificat, în sferturile de finalăale probei de dublu din cadrul turneuluiITF de la Cali (Columbia), dotat cu premiiîn valoare totală de 100.000 $, informeazăagenţia Mediafax.Cadanţu şi Gojnea au învins, în runda inau-gurală, cu scorul de 6-3, 3-6, 11-9, cuplulCorinna Dentoni/Laura Pous-Tio (Italia/Spania) şi vor juca, în faza următoare acompetiţiei, cu perechea Irina-CameliaBegu/Elena Bogdan, cap de serie numărul4, care a trecut, cu scorul de 6-2, 6-4, de cu-plul Valentine Confalonieri/AlexandraMoreno-Kaste (Italia/Columbia).Perechea Ana Bogdan/Melis Sezer (Româ-nia/Turcia) a ratat calificarea în sferturilede finală ale probei de dublu din cadrulturneului ITF din Antalya
România - Turcia, scor 10-4, înpreliminariile LM la polo
Oltchim a debutat cu dreptul în Liga Cam-pionilor. Talida Tolnai a făcut minuni înpoartă pe final de meci!Anja Andersen a debutat perfect laOltchim! Cu o victorie în faţa celei de-adoua favorite la câştigarea Ligii Campi-onilor în acest an - Buducnost! Oltchim acâştigat la un gol.Talida Tolnai a fost vedeta galacticelor dela Valcea - la fel ca şi la naţională în ultimelemeciuri de la Euro.Vedele lui Buducnost auvrut să o scoata din joc - i-au dat de douăori cu mingea în faţă! La pauză Oltchim aavut avanataj de un gol - pe care l-a păstratpână în ultima secundă.Talida Tolnai: "Multumesc Domnului casint sanatoasa. Am inceput cu dreptul sisper sa o tinem tot asa. Inseamna foartemult aceasta victorie.”
Preşedintele Real Madrid cautăun nou antrenor pentru echipă
Fundaşul echipei Chelsea Londra, AshleyCole, a fost desemnat, în urma unui sondajrealizat pe site-ul oficial al Federaţiei En-gleze de Fotbal, jucătorul englez al anului2010, acesta devansându-i pe StevenGerrard (FC Liverpool) şi Adam Johnson(Manchester City), informează Daily Mail."Sunt foarte mândru şi le sunt recunoscă-tor fanilor. Anul trecut am avut momentegrele, iar acum că am primit aprecierile lorle sunt recunocător. Este extraordinar săcâştig acest premiu care a venit ca o maresurpriză pentru mine", a spus Cole.Ashley Cole consideră că a avut un an 2010reuşit: "Uitându-mă în urmă cred că amavut un sezon bun - am câştigat PremierLeague şi Cupa Angliei şi am făcut parte dinechipa ideală a UEFA, iar acum am câştigatacest premiu.
SPORTPAG. 19 www.impactonline.biz • 11 FEBRUARIE 2011 • ediţia I
FC Timişoara va redeveni PolitehnicaTIMIŞORENII DORESC SĂ SCHIMBE NUMELE ECHIPEI DIN FC TIMIŞOARA ÎN POLITEHNICA TIMIŞOARA CHIARÎNAINTE DE ÎNCEPEREA RETURULUICurtea de Apel Bucureşti a anunţat că omulde afaceri Claudio Zambon, care s-a aflat înlitigiu cu actualul club de Liga I FC Timişoaraprivind palmaresul Politehnicii Timişoara,nu a atacat pentru a doua oară decizia in-stanţei şi astfel formaţia prim-divizionarăare câştig de cauză în proces.Claudio Zambon putea să facă al doilea apella decizia iniţială până la 3 februarie.Clubul bănăţean a publicat pe site-ul oficialdecizia Curţii de Apel Bucureşti în privinţalitigiului dintre Asociaţia Fotbal Club Po-litehnica Timişoara, în cadrul căreia ac-tivează acum clubul din Liga I, şi SC FotbalClub Politehnica Timişoara SA, societateaomului de afaceri italian Claudio Zambon.În motivarea deciziei se arată că atunci cânditalianul Claudio Zambon a transformatclubul în societate pe acţiuni, în baza legii 69din anul 2000, "actul constitutiv s-a încheiatca şi în cazul înfiinţării unei societăţi noi. (...)Astfel s-a dovedit în cauză că societatea in-tervenientă (n.r. - clubul condus acum deMarian Iancu) a continuat să existe şi să
funcţioneze pe deplin şi după încheierea ac-tului constitutiv al societăţii pârâte (n.r. -clubul lui Claudio Zambon), până în prezent,neoperând nicio transmitere a patrimoniu-lui său către societatea pârâtă".Astfel, Tribunalul Bucureşti a decis căechipa pe care italianul Claudio Zambon amutat-o la Bucureşti acum opt ani era o so-
cietate nouă, în timp ce Politehnica Tim-işoara şi-a continuat activitatea în Banat.Pe plan sportiv, această decizie a unei in-stanţe comerciale este confirmată şi de fap-tul că Poli Timişoara a continuat să evoluezeîn eşalonul secund, cu o echipă formată înmare parte din juniori, chiar şi după ce in-vestitorul italian a plecat împreună cu jucă-torii pe care îi avea sub contract.Timişorenii doresc să schimbe numeleechipei din FC Timişoara în Politehnica Tim-işoara chiar înainte de începerea returului,dar în mod normal acest lucru nu este per-mis de regulamentele fotbalistice în vigoare,însă bănăţenii speră că Federaţia Românăde Fotbal, mai exact Comitetul Executiv alacesteia, va face o excepţie, ţinând cont desituaţia mai puţin obişnuită şi de decizia de-finitivă a tribunalului. Chiar dacă acest lucrunu se va realiza imediat, schimbarea va fi fă-cută cu siguranţă la vară, în pauza dintre se-zoane, iar aniversarea de 90 de ani aPolitehnicii Timişoara va regăsi clubulfuncţionând sub denumirea iniţială.Fiscul a pus sechestru pe transferul jucătorilor de la CraiovaFiscul a decis să pună sechestrupe drepturile federative ale jucă-torilor sub contract cu Universi-tatea Craiova în contul datoriilorde peste două milioane de euro pecare clubul din Bănie le are faţă destatul român, informează Gazetade Sud.Conform sursei citate, pe lângăsechestrul pe active constând în
imobile din Craiova, s-a decispunerea sub sechestru şi a con-turilor bancare şi la poprire laterţi.Astfel, Universitatea Craiova numai poate transfera jucători decâtcu înştiinţarea fiscului.Finanţatorul U. Craiova, AdrianMititelu, a confirmat, la Sport.ro,că fiscul a pus sechestru pe drep-
turile federative ale jucătoriloraflaţi sub contract cu această gru-pare în contul datoriilor de pestedouă milioane de euro pe careclubul din Bănie le are faţă destatul român.“Am primit o hârtie de la fisc, darnu este mare lucru. Astaînseamnă că de acum înainte nutrebuie să înceteze raporturile
contractuale cu jucătorii fărăştirea Fiscului. Avem o datorie deaproximativ 2 milioane de euro.Asta mai înseamnă şi că Fiscul valua acum parte la procesul cu LPFlegat de Găman şi Bărboianu, pen-tru că noi considerăm că valoareacelor doi se ridică la 4 milioane deeuro, iar banii ar fi putut ajunge încontul fiscului", a spus Mititelu.
Finanţatorul Universităţii l-a ata-cat apoi pe fostul manager ge-neral al clubului, Victor Piţurcă,calificându-l drept “un nenorocitde om”, care l-a împiedicat să-ltransfere pe jucătorul ValericăGăman. Noi vom depune o plân-gere penală împotriva lui Piţurcăpentru fraudarea clubului”, a maispus Mititelu.
PUBLICITATE• 11 FEBRUARIE 2011 • ediţia I www.impactonline.biz PAG. 20
