CMYK

BocsiguluiV O C E APublicația locală a comunei Bocsig

Numărul

62Anul 2016

MARTIE

Apare lunar, şi se distribuie gratuit în localitățile Bocsig, Răpsig, Mânerău, Bocsig Cartier

VOCEA BOCSIGULUI

Postul Paștelui (Postul Mare) 2015 a început de luni, 23 feb-ruarie, potrivit calendarului ortodox. Postul Paștelui are loc înaintea Învierii Mântu-itorului nostru Iisus Hristos și este cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante. Postul Paştilor, Păresimile sau Patruzecimea, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung

şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe; de aceea în popor e numit, în general, Postul Mare. El a fost orânduit de Biserică pentru cuviincioasa pregătire a catehumenilor de odinioară, care urmau să primească botezul la Paşti şi ca un mijloc de pregătire su� etească a credincioşilor pentru întâmpinarea cu vred-nicie a comemorării anuale a Patimilor şi a Învierii Domnu-lui; totodată ne aduce aminte de postul de patruzeci de zile ţinut de Mântuitorul înainte de începerea activităţii Sale mesianice (Luca IV, 1-2) 42, de unde i s-a dat şi denumirea de Păresimi (de la latinescul quadragesima) sau Patruzec-ime.

În toată activitatea mea am consi-derat că politica nu trebuie confun-dată cu administrația. Am fost ales primar prin voința majorității cetățenilor comunei și chiar dacă au fost și cetățeni care au avut alte opțiuni politice, cum este și fi resc, m-am comportat me-reu ca un primar al tuturor, fără re-sentimente, așa cum și este normal în orice societate care dorește să progreseze.Pot spune că în timpul mandatelor mele comuna Bocsig s-a dezvoltat constant, într-un climat de liniște și buna înțelegere între oameni, pu-nând pe primul loc interesul comu-nei și al comunității locale, ceea ce cred că se și vede prin modul cum

am administrat comuna în acești ani, prin proiectele implementate, existând o atmosferă bună, de co-laborare cu Consiliul Local, apa-ratul administrativ al Primăriei și cetățeni. Ideea de bază a fost aceea de a progresa ca și comunitate, iar progresul nu poate exista decât prin bună înțelegere, corectitudine și se-riozitate. Se pare însă că unora nu le place o astfel de atmosferă, încercând să ne tulbure liniștea comunei cu tot felul de intoxicații, vorbe fără aco-perire, zvonuri și minciuni, doar de dragul propriilor interese personale sau politice, ajungându-se până la tot felul de născociri. Vedem cum mulți se cred deja în campanie electorală, vechile me-tehne nu s-au schimbat, au apărut trădările, au apărut dintr-o dată așa ziși patrioți locali, indivizi care timp de patru ani au stat ascunși, apărând dintr-o dată acum și decla-rându-se dornici de a contribui la dezvoltarea comunei şi bineînţeles, toți spun că au cele mai bune soluţii. Culmea, prima soluție pe care o au

ne-o arată acum, dezvelindu-și ca-racterul, începând cu bârfele, zvo-nurile, minciunile, încercând în fel și chip să tulbure pacea și liniștea comunei, doar de dragul propriilor interese și dorințe politice. Asta este prima lor soluție pentru co-mună! Ce pot să spun, doar atât: rușinos!Pentru unii, nu interesul comunei este prioritar, nu liniștea comu-nității, pentru astfel de persoane contează doar propriile scopuri, iar pentru a ajunge acolo unde doresc se coboară cât mai jos cu putință, recurgând chiar la denigrarea fără ruşine a persoanelor şi a adversa-rilor politici. Metoda nu este nouă, dar e de prost gust. Este de aşteptat să se repete scenarii vechi, folosi-te și în anii trecuți de tot felul de politicieni cu caractere îndoielnice. Nu este exclus, să ne trezim cu scri-sori aruncate peste porţi, în care să fi e îndrugate fel şi fel de minciuni, “secrete tainice” descoperite abia în ceasul al 12-lea de către“vigilenţii” detectivi ai adversarilor. Sunt mur-dării cu rol de a înşela buna credin-

ţă a oamenilor. În ce mă privește, vă pot garanta că vom aplica în continuare bunul simţ în politică. Politica şi adminis-traţia locală trebuie să rămână ac-tivităţi raţionale, reglate de norme şi valori măsurabile. La nivelul co-munei se pot face foarte ușor com-paraţii între ceea ce a fost şi ceea ce este acum, iar atmosfera trebuie să fi e în continuare una frumoasă, în care fi ecare își vede de treabă în liniște și pace.Suntem o comunitate mică, majo-ritatea ne cunoaştem între noi, de aceea, trebuie să ne respectăm unii pe alții, iar noi şi familiile noastre vom continua să trăim aici, în co-muna Bocsig, şi ne vom mai întâl-ni, indiferent de opțiunile politice ale fi ecăruia. Frumos ar fi ca ni-mănui să nu-i roşească obrazul de ceea ce face și cum se comportă și să înțeleagă că nu dorințele partide-lor politice contează, ci binele co-munei Bocsig.

Primar Ciul Ioan Florin

Politica bunului simţ trebuie să primeze!

Primar Ciul Ioan Florin

Suntem în Postul Paștelui

8 Martie, sărbătorită la Bocsig

Așa cum ne-a obișnuit, școala din Bocsig este o instituție cu cadre didactice dedicate profesiei, care an de an organizează împreună cu elevii o multitu-dine de activități extracuriculare, un astfel de eveni-ment � ind și spectacolul dedicat Zilei de 8 Martie.

Evenimentul s-a desfășurat la Căminul Cultural din Bocsig, unde elevii de la școală și copiii de la grădiniță, sub supravegherea dascălilor, au conce-put un spectacol artistic de mare frumusețe, spec-tacol dedicat sărbătorii de 8 martie. O idee deose-bită, pusă în practică prin implicarea elevilor, care au pus mult su� et în organizarea acestei manifestări dedicate lunii Martie. >>> pag.4>>> pag.2

VOCEA BOCSIGULUI pag. 2

VOCEA BOCSIGULUI

>>> pag.1

La Biserica Ortodoxă din RăpsigDeoarece ne apropiem de Sfânta Sărbătoare a Învierii Mântuitorului, ne-am gândit

de a pune în paginile ziarului local trăirile credincioșilor bisericilor ortodoxe din Răpsig și Bocsig Cartier, două biserici cu comunități care trăiesc cu credință în Dumnezeu, două comunități pe care le respectăm și ne bucurăm că acum, în Postul Mare, am putut � prezenți la cele două biserici pentru a lăsa o dâră de istorie despre viața bisericească din Răpsig și Bocsig Cartier.

>>> pag. 3

Suntem în Postul PașteluiÎn general, S� nţii

Părinţi şi scriitorii bisericeşti privesc acest post ca o instituţie de origine apostolică. Dar, în primele trei secole durata şi felul postirii nu erau uniforme peste tot. Astfel, după mărturiile Sfântului Irineu, ale lui Tertulian, ale Sfântului Dionisie al Alexan-driei ş.a., unii posteau numai o zi (Vinerea Patimilor), alţii două zile, adică Vineri şi Sâmbătă înainte de Paşti, alţii trei zile, alţii o săptămână, iar alţii mai multe zile, chiar până la şase săptămâni.

Înainte de Paşti; la Ierusalim, în sec. IV se postea opt săptămâni înainte de Paşti, pe când în Apus în aceeaşi vreme se postea nu-mai patruzeci de zile.

Începând de pe la sfârşitul secolului al III-lea înainte, postul cel mare a fost împărţit în două perioade distincte, cu numiri difer-ite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ţinea până la Du-minica Floriilor, având o durată variabilă, şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, adică din Duminica Floriilor până la cea a Învierii, � ind foarte aspru. Abia în secolul al IV-lea, şi anume după uniformi-zarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecu-menic, Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat de� nitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi, deşi deose-birile dintre Bisericile locale asupra duratei şi modului postirii au persistat şi după această dată. După disciplina ortodoxă, se lasă sec în seara Duminicii izgonirii lui Adam din Rai (a lăsatului sec de brânză, în grec. = Κυριαή της τυρινης, adică Duminica brânzei, în slavo-

rusă = Nedelia Sîropustnaia sau proşenoe voskresenie, adică Duminica iertării) şi pos-tim până în seara Sâmbetei din săptămână Patimilor, inclusiv.

Precum am văzut, ultima dintre cele şapte săptămâni de post deplin, adică săptămână dintre Florii şi Paşti, pe care noi o numim a S� ntelor Patimi, nu era socotită în postul Păresimilor, ci se socotea aparte, sub denu-mirea de Săptămână Paştilor, a «Paştilor» în sensul originar al cuvântului, adică Paştile Crucii sau al suferinţei Domnului.

Denumirea de Păresimi sau Patruzecime, care se întâlneşte prima oară în canonul 5 al Sinodului I ecumenic, era deci perfect justi� cată pentru cele şase săptămâni care rămâneau şi care constituiau în vechime Postul cel Mare sau al Păresimilor; el se con-sidera încheiat în Vinerea lui Lazăr (Vinerea dinaintea Floriilor), iar Sâmbăta lui Lazăr şi Duminica Floriilor erau socotite praznice aparte.

Durata aceasta de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, de atâtea ori atestată când e vorba de cercetar-ea şi pregătirea su� etului prin măsuri divine: potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi (Facere 7, 11-17); patruzeci de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinţei (Deut. 7, 7 şi 29, 5-6); Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea (Ieşire 34, 28); ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi (Iona 3, 4-10); Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice (Matei 4, 1-2 şi Luca 4, 1-2) ş.a.m.d.

VOCEA BOCSIGULUI pag. 3

VOCEA BOCSIGULUI

Agenţia de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultu-ră (APIA) informează că din 01 martie, a început Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2016, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, respectând calendarul stabi-lit și obiectivele propuse .

Astfel în perioada 01 martie - 16 mai, la centrele judeţene/locale ale APIA se depun fără penalizări cererile unice de plată.

Cererile unice de plată pot � depuse și după data de 16 mai 2016, în termen de 25 de zile calenda-ristice, cu o reducere de 1% pentru � ecare zi lucră-toare a sumelor la care fermierul ar � avut dreptul, dacă cererea unică de plată ar � fost depusă până

la data de 16 mai, potrivit prevederilor art.13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 din 11 martie 2014.

Solicitările depuse după data de 10 iunie 2016 nu mai sunt admise la calcul, iar bene� ciarului nu i se acordă niciun fel de plată sau de sprijin.

Și în Campania 2016, completarea declaraţiei de suprafaţă se realizează electronic folosind aplica-ţia IPA Online.

Finalizarea și închiderea cererii unice de plată în IPA Online se face numai în centrele APIA, în pre-zenţa funcţionarului APIA responsabil cu primirea cererii, după veri� carea acesteia și a mesajelor din controlul parcelelor digitizate, precum și corec-

tarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic.

Cererile unice de plată se depun la centrele județene APIA în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol și la centrele locale în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol.

Fermierii vor depune o singură cerere, chiar dacă

deţin suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

Pentru a utiliza timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea cererii, este necesar ca fermierii să se prezinte la data și ora la care sunt programați.

Materialele de informare referitoare la Campa-nia de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2016 sunt disponibile pe site-ul APIA: www.apia.org.ro .

Practica aceasta a fost adoptată de Biserică încă dinainte de sec. IV, ca timp de pregătire a catehumenilor pentru botez, adică pentru re-naşterea sau înnoirea spirituală. În creştinismul primar postul quadragesimal prepascal era deci de fapt postul catehumenilor; din sec. IV înainte, caracterul catehumenal al quadra-gesimei cedează din ce în ce mai mult ce-lui penitenţial; sub in� uenţa puternică a monahismului, întreaga Biserică creştină devine penitentă. Dar sensul iniţial al pos-tului rămâne acelaşi: urcuşul spre eshatolo-gie. Căci toate patruzecimile - atât cele din tradiţia universală, cât şi cele din tradiţia biblică a Vechiului şi a Noului Legământ - nu sunt decât perioade pregătitoare către «un cer nou şi un pământ nou», etape active către regenerarea omului şi înnoirea universală, anticipată şi chezăşuită de învierea lui Hris-tos, serbată la Paşti.

Postul Paştilor este nu numai cel mai lung şi mai important, ci şi cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.

În sec. IV, de ex., canonul 50 al Sinodului din Laodiceea, osândind obiceiul unora de a într-erupe ajunarea în Joia dinaintea Paştilor, dis-pune să se ţină post aspru (mâncare uscată) în toată Patruzecimea. Cam în aceeaşi vreme, Constituţiile Apostolice (cartea V, cap. 18) recomandă să se postească, în săptămâna ultimă, astfel: «În zilele Paştilor postiţi în-cepând din ziua a doua (luni) până vineri şi sâmbătă şase zile, întrebuinţând numai pâine şi sare şi legume şi bând apă, iar de vin şi de carne abţineţi-vă în aceste zile, căci sunt zile de întristare, nu de sărbătoare; iar vineri şi sâmbătă să postiţi, cei cărora le stă în putinţă, negustând nimic până la cântatul cocoşului

din noapte. Iar de nu poate cineva să ajuneze în şir aceste două zile, să păzească cel puţin sâmbăta, căci zice undeva Domnul, vorbind despre Sine: Când se va lua de la ei Mirele vor posti în zilele acelea». În sec. VII, canonul 56 al Sinodului trulan (692) interzice, sub pedeapsa caterisirii şi excomunicării, consumarea hranei provenite de la animale (carne, ouă, brânză), în timpul Păresimilor, osândind astfel direct obiceiul armenilor şi al apusenilor de a mânca lapte, ouă şi brânză în sâmbetele şi duminicile acestui post. La începutul secolului IX, Can. 48 al Sfântului Nichifor Mărturisitorul, patri-arhul Constantinopolului şi Regulile Sfântului Teodor Studitul ne lasă să înţelegem că mona-hii, în tot postul Paştilor, nu mâncau decât o singură dată pe zi (seara), îngăduindu-se nu-mai celor ce lucrau (� zic) să guste puţină pâine şi la Ceasul IX din zi.

În general, deci, în vechime postul Păresimilor era mult mai aspru decât cum se ţine azi. Toate zilele erau de ajunare, adică abţinere completă de la orice mâncare şi băutură până la. Ceasul IX din zi (spre seară), afară de sâmbete şi duminici, care erau ex-ceptate de la ajunare.

La Biserica Ortodoxă din RăpsigSuntem în Postul Paștelui

În atenția fermierilor Vă informăm că se eliberează adeverințele necesare pentru depunerea cer-erilor pentru subvenție de la APIA. Pentru depunerea cererilor pentru obținerea subvențiilor pe suprafață, la APIA trebuie să vă prezentați cu adeverința de la Primărie, copie după buletin (C,I), extras de cont bancar, 1 dosar cu șină.

Primăria Comunei Bocsig

>>> pag. 2

>>> pag. 6

CMYKVOCEA BOCSIGULUI

VOCEA BOCSIGULUI pag. 4

8 Martie, sărbătorită la Bocsig Spectacolul a fost conceput ca o serbare a bu-curiei și a cinstirii Mamei, ca � ința cea mai iubită, � ecare clasă dorind să pună în scenă reprezentații cât mai frumoase, care să placă celor din sală, părinți, bunici, prieteni, care au venit în număr mare să asiste la acest eveniment organizat impecabil de către școala din Bocsig.

Au existat momente de poezie, dans și cântec, cu toate având ca tematică semni� cația zilei de 8 Martie, zi de mare sărbătoare.

De o mare frumusețe a fost ideea de a îmbrăca elevii și copiii în straie populare, ceea ce a dat o notă aparte serbării, aplauzele curgând necontenit din sală. Nu a lipsit nici ansamblul nos-tru drag, care a adus o suită de dansuri populare tradiționale, făcând ca spectacolul să � e unul de mare frumusețe artistică.

Așadar, toți cei prezenți la spectacol s-au putut bucura de un program artistic amplu, cu momente distincte, concepute de așa manieră încăt să avem la Bocsig o serbare plăcută, antrenantă, o serbare a bucuriei și voiei bune.

Închidem prezentarea noastră lăsându-vă în compania câ-torva imagini de la eveniment, nu înainte de a felicita elevii pentru această frumoasă inițiativă, care sperăm că va continua și la anul, cel puțin la fel de frumos cum a fost spectacolul or-ganizat luna trecută.

>>> pag.1

>>> pag.6

CMYK VOCEA BOCSIGULUI

VOCEA BOCSIGULUI pag. 5

Bocsig, file de istorieSpicuiri din monografi a localității Bocsig, lucrare realizată de cel care a fost cândva preotul Frențiu Vasile

După datinile străvechi, moștenite și îndătinate, � ecare sat din care e al-cătuit Bocsigul a avut administrația lui proprie.

Satele au făcut parte din proprie-tatea moșierilor din cele mai vechi timpuri. Satul Bocsig a aparținut fa-miliei nobile Beche Grigore din care s-a tras voievodul Luca de la 1199. La 1387, între satele aparținătoare de proprietatea familiei Losonozy este amintit și Bocsigul sub denumirea Bankoszeg, iar Contratăul sub denu-mirea de Konterato.

Potrivit legilor uzuale, � ecare sat era condus de un jude ajutat de mai mulți jurați, aceștia � ind organele de conducere ale satului și de legătură cu autoritațile domeniului.

Aceste organe administrative aveau o atribuție mult mai largă. Judele asistat de jurați era organul care pen-tru diferite delicte făceau judecată și aplicau pedepsele îndătinate. Între mijloacele de pedeapsă aplicate se a� a și scaunul de judecată, un fel de jug în care cel condamnat era băgat și i se aplicau pedepse corporale, mai ales bătaia.

La în� ințarea actualei comune, prin contopirea celor patru sate, se nu-mea Comunitatea Bocsig, iar Sigilul de alamă confecționat în 1838 purta titlul Helyseg Petsetie Bokseg 1838 adică, Pecetea comunității Bocsig 1838.

Notariatul aparținea comunei Mînerău. Sigilul aplicat avea urmă-toarea inscripție: Mpnyoro jegy-

zoi Allas, iar pe sigilul notariatului Bocsig din 1911 era scris: Bokszeg Kozseg adica comuna Bocsig.În 1855, deci la 31 de ani de la așezarea actual[ a comunei, aceasta avea cinci ulițe. Totalul populației era de 1464 de su� ete la 273 numere de casă. În deceniile următoare, comuna luă o mare dezvoltare. În aceste timpuri au emigrat multe familii din Pil de unde a venit familia Serban și altele, Fami-liile Tucudenilor etc, chiar familii de țărani săraci unguri care s-au așezat pe moșiile moșierilor menționați în matricole. Populația era de naționalitate română. Pe la sălașuri în afara comunei erau și familii de naționalitate slovacă. Acestea cu timpul s-au asimilat cu românii prin căsătorie și prin religie. După cum rezultă tot din registrele matriculare și registrul circularelor de la Mînerău și Bocisg, moșierii unguri pe locul unde a fost așezat satul Contratău au adus coloniști slovaci maghiarizați pe care i-au așezat începând de la sa-tul Mocrea, pe sub poala viilor, peste Șilindia până la hotarul Iercoșenilor. Aceștia au cumpărat pământul de la moșieri cu un preț mai redus, iar unii dintre ei cu timpul au ajuns chiaburi. Despre un astfel de colonist maghia-rizat cu numele Szegi se povestește că neavând bani să-și facă casă de locu-it, s-a așezat pe locul numit Pipirigar și a locuit într-o scorbură de stejar secular timp de trei ani, cu soția și 3 copii. În scorbura stejarului a făcut o ușă și un geam.

În ultimele două decenii ale seco-lului al 19-lea, întețindu-se politica de maghiarizare forțată, moșierul Eles care a cumpărat domeniul mar-chizului francez Sessvolle, pe locul numit Jugărele, a adus și a asezat coloniști unguri, care și-au ridicat case din pământ bătut. Colonizarea lor a fost un spun în ochii bocsiga-nilor. Aceștia, la sfatul și conducerea vrednicului au cumpărat tot hotarul în care cădea și această așezare de coloniști unguri. După întabularea pământului, coloniștii au fost somași să părăsească casele. Aceștia nevrând să le părăsească, au fost alungați de către locuitorii comunei, casele sur-pate și distruse, iar aceștia au plecat salvându-și abia vitele și copii. Cazul a ajuns să � e discutat în Parlamentul de la Budapesta dar deputatul Ko-niszeg din Sebiș i-a apărat.

Data mutării notariatului de la Mînerău la Bocsig nu se poate stabili cu exactitate, arhiva comunei � ind distrusă. Probabil că în anul 1893, notariatul a fost mutat în Bocsig. În 1895 pe registrele de stare civilă, semnează probabil primul notar din Bocsig cu Bund Aurel. Pare să � fost român. De la el se a� ă donate la fos-ta biserică greco-catolică un potir și linguriță care poartă inscripția: do-nat de Bund Aurel. În 1894 scria de nume, adică secretar era Stattinger Ioszef, iar în 1896 în aceiași funcție � gura Lang Mihaly iar la 2 iunie 1901 Bund Aurel.

Ceea ce este demn de remarcat cu privire la mulțimea de secretari și scrietori de nume este faptul că prin

aceștia statul maghiar a înfăptuit opera de maghiarizare, începând cu numele și prenumele celor care erau înregistrați în registrele stării civile, care toate erau transcrise cu nume maghiare. La fel, obligativitatea de a vorbi numai ungurește și a redacta orice act numai în limba maghiară.

Pentru a forța maghiarizarea s-a în� ințat o școală maghiară de stat la care în anul școlar 1912/1914 erau înscriși 28 de elevi români, 10 fete li 18 băieți. Școala maghiară a funcționat cu patru clase primare. Pentru a potența activitatea de ma-ghiarizare a notariatului în 1900 s-a edi� cat o parte din actualul local al primăriei, având intrarea din stradă, iar mai târziu s-a edi� cat și o altă ari-pă a localului actual, mărind numă-rul de funcționari.

Ceea ce este demn de remarcat în legătură cu notariatul din Bocsig este faptul că în anul 1914 înainte de în-ceperea întâiului război mondial, la acest notariat a funcționat Lucian Bologa eroul principal din Pădurea Spânzuraților de Liviu Rebreanu, ca notar practicant. Din acest an datea-ză o scrisoare a acestuia către sora sa în care-i comunică că a fost invitat și el să participe la o nuntă în Țara Zărandului. Îi cere sfatul dacă este de părere să participe sau nu la nuntă. Scrisoarea a fost publicată în presa românească prin 1972.

În comună, alături de notariat exista și un post de jandarmi. Prin concur-sul jandarmilor și notariat își exercita statul maghiar politica de maghiari-zare.

Administrația Comunală

Mă bucur că și în acest an spec-tacolul dedicat sărbătorii zilei de 8 Martie a fost unul care a plăcut, un spectacol pregătit impecabil de către elevii școlii din Bocsig, coordonați de cad-rele didactice. 8 Martie este o zi specială, care mereu ne aduce aminte că niciodată nu trebuie să uităm să ne preţuim ce avem mai scump pe lume: mama, pri-etena, soţia, bunica sau � ica. Evenimentul de la Bocsig a fost dedicat femeii, ca izvor de bu-curie pentru � ecare dintre noi! Sunt convins că tuturor le-a plă-cut ce au pregătit elevii pregătit pentru sărbătoarea de 8 martie din acest an, programul artistic conceput cu această ocazie � ind unul deosebit, care a implicat multă muncă atât din partea copiilor, dar și din partea profe-sorilor care i-au îndrumat.

Felicit cadrele didactice pen-

tru că se implică în organizarea anuală a acestei activități de-dicate primăverii, felicit elevii pentru că au muncit mult să pregătească toate momentele spectacolului, dar doresc să feli-cit și părinții, � indcă eu cred că și ei i-au ajutat pe elevi. Ediția din acest an a serbării de 8 Mar-tie i a fost foarte frumoasă și sper ca această tradiție a școlii să continue și la anul.

Primar Ciul Ioan Florin

8 Martie, sărbătorită la Bocsig

Primar Ciul Ioan Florin

>>> pag.8

VOCEA BOCSIGULUI pag. 6

VOCEA BOCSIGULUI

8 Martie, sărbătorită la Bocsig Sala căminului cultural a fost plină de cei veniți la spectacol, așa că, putem a� rma că Bocsigul este o localitate dinamică, în care � ecare moment frumos, � ecare eveniment organizat se bucură de spectatori, se bu-cură de o primire caldă din partea oamenilor. Asta înseamnă căavem o co-munitate cu deschidere față de sărbători, o comunitate care știe să prețuiască momentele frumoase ale vieții, participând la toate manifestările cultural-artistice organizate în Bocsig, Se vede acest lucru și din imaginile surprinse, care ne arată că Bocsigul știe să trăiască frumos!

>>> pag. 4

VOCEA BOCSIGULUI pag. 7

VOCEA BOCSIGULUI

La Biserica Ortodoxă din Bocsig CartierSuntem în Postul Paștelui

Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cur-sul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna primă) se recomandă, pen-tru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ul-timele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor. Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte s� nţite), când se mănâncă pâine şi legume � erte fără untdelemn. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclu-siv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume � erte cu un-tdelemn şi puţin vin.

Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ţinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): A� area capului Sfân-

tului Ioan Botezătorul (24 februarie), S� nţii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte-serbar-ea şi după-serbarea Buneivestiri (24 şi 26 martie), precum şi în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii şi în Joia Patimilor. La praznicul Bunei-vestiri (25 martie) şi în Duminica Flo-riilor se dezleagă şi la peşte (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin).

Din cele mai vechi timpuri, postul Păresimilor a fost ţinut cu multă rigu-rozitate (de altfel, până astăzi, postul acesta este încă cel mai mult respec-tat în creştinătatea ortodoxă). Precum am văzut, Canonul 69 apostolic osân-dea cu caterisirea pe slujitorii Bisericii şi cu excomunicarea (afurisirea) pe credincioşii laici care n-ar � respectat postul de miercuri şi de vineri şi pe cel al Păresimilor, neadmiţând excepţii decât în cazuri de boală.

>>> pag.3

Întrucât primăvara se apropie cu pași repezi, vegetaţia uscată rezul-tată din salubrizare și alte activităţi gospodărești nu va întârzia să apa-ră. Arderea acestor deșeuri vegetale constituie o activitate cu risc ridicat de producere a incendiilor. Pentru a preveni producerea unor evenimen-te ce pun în pericol viaţa, sănătatea și bunurile persoanelor vă aducem la cunoștinţă următoarele măsuri care trebuie sa le aveţi în vedere la arde-rea vegetaţiei uscate:

• Utilizarea focului deschis în lo-curi cu pericol de incendiu și pe

timp de vânt este interzisă;• Arderea resturilor vegetale, gu-

noaielor, deșeurilor și a altor mate-riale combustibile se face în locuri special amenajate ori pe terenuri pregătite, cu luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propa-gării focului la vecinătăţi, asigurân-du-se supravegherea permanentă a arderii, precum și stingerea jarului după terminarea activităţii;

• Utilizarea focului deschis nu se admite la distanţe mai mici de 40 m faţă de locurile cu pericol de ex-plozie: gaze și lichide combustibile,

vapori in� amabili, explozivi etc., respectiv 10 m faţă de materiale sau substanţe combustibile: lemn, hâr-tie, textile, carton asfaltat, bitum, ulei etc., fără a � supravegheat și asi-gurat prin măsuri corespunzătoare ;

• Arderea vegetaţiei uscate se exe-cută numai pe baza permisului de lucru cu foc acordat in urma întoc-mirii documentaţiei prealabile de către Garda de Mediu.

• Trebuie acordată o atenţie sporită și coșurilor de fum care, după lunga utilizare în perioada iernii ar putea � pline cu funingine ce se poate aprin-de.

Încălcarea prevederilor cu privire

la focul deschis, susmenţionate pre-cum și nesesizarea acestor încălcări autorităţilor abilitate, atrage după sine răspunderea contravenţională sau penală, după caz, în conformita-te cu actele normative în vigoare.

SVSU Bocsig

SVSU Bocsig vă atenționează!

CMYKVOCEA BOCSIGULUI

VOCEA BOCSIGULUI pag. 8

Bocsig, file de istorie

În tradiția loca-lă, bătrânii mai știu încă povești despre luptele purtate mai ales în preajma alegerilor parlamen-tare. Populația română în frunte cu un copil de 11 ani, pe nume Bucatoș Simion, înfruntând ar-mele jandarmilor, i-au eliberat cu forța. Până astăzi bătrânii mai știu a cânta doina lui Vasile Lucaci:

Cântă mierla prin păduriRobu-i Lucaci la unguriPentru sfânta libertate,

De care noi n-avem parteNu-i robia ne-ncetată

Vine-o d-albă primăvarăFi-va Lucaci liber iară.

Între junii și jurații care au con-dus comuna Bocsig am putut să reconstitui numele acesota:

În anul 1857 jude al comunei era Cilan Gheorghe iar jurați Cilan Ioan, Palcu Moise, notar � ind Anyos Istvan.

În 1861 era jude Petru Ciul iar jurați Alexandru Ardelean și Ciul Gheorghe bâtrânul, Pășcuțiu Moiseși Palcu Moise.

În 1863 era jude Moise Pășcuț iar jurați Alexandru Ardelean, Teodor Voda și Pentru Ciul.

În 1865 era jude Ciul Petru iar jurați Alexandru Ardelean și Vodă Teodor. Pășcuț Moise care fusese jude, � gurează ăn acest an ca și epitrop al bisericii.

În 1868 antistia comunală era formată din Pășcuțiu Nicolae cu jurații Corb Ilie și Mercea Flo-rea.

În 1869 din antistia comunală făcea parte Marcea Florea jude, Corb Ilie și Urs Belean jurați. Tot atunci era epitrop Mînerău Ioan.

La 1871 din antistia comunală făcea parte Ciul Petru jude, Ioan Corb, Ursu Belean, Nicolae Ciul și Ioan Mîneran- jurați.

Cel mai vrednic jude al comu-nei pentru toate timpurile a fost Ardelean Simion, care colabora cu lotrii și care a scos pe un-guri. Sub el s-a cumpărat partea de hotar 1707 a județului, de la Mînerău până la Sodom.

( continuare în numărul ur-mător al ziarului)

Administrația Comunală>>> pag. 5

Faptul că avem o administrație pre-ocupată de progresul și moderniza-rea comunei este un fapt recunoscut de toată lumea prin prisma modului corect de gândire a unei strategii lo-cale de dezvoltare graduală, pe baza realitățile economice ale dimensiunii bugetului local, existând o preocupare constantă de punere în practică a unor proiecte viabile, utile și necesare în toa-te localitățile comunei: Bocsig, Bocsig Cartier, Răpsig și Mânerău.

Primarul Ciul Ioan Florin a reușit în mandatele sale să mențină mereu un echilibru al raportului venituri-chel-tuieli, implementând în același timp și proiecte de un real bene� ciu pentru progresul și viitorul comunei : lucrări de asfaltare străzi, amenajarea de tro-tuare,, investiții în instituțiile școlare, teren sintetic de sport la Răpsig, cămin cultural și dispensar pus la punct la Bocsig, un nou cămin cultural la Bocsig Cartier, școala mică renovată și dată în funcțiune, alei pavate, parcuri amena-jate, locuri de joacă pentru copii, Primă-rie reabilitată, investiții în organizarea de evenimente culturale, consolidarea relațiilor de prietenie și colaborare cu partenerii externi, noi utilaje pentru comună, iar lista ar putea continua cu multe alte lucruri pozitive pentru. S-a promovat mereu un mod de adminis-trare corect, deschis, totul într-o at-

mosferă de bună înțelegere și respect, având astfel o comună liniștită, an de an făcându-se noi progrese pentru mo-dernizarea localităților Bocsig, Răpsig, Mânerău și Bocsig Cartier

Cât privește perioada acestor ultimi patru ani, putem spune că acest man-dat al primarului Ciul Ioan Florin a fost mandatul celor mai mari investiții în asfaltarea străzilor comunei. Vorbim de asfaltarea străzilor în Bocsig, în Răpsig, în Bocsig Cartier, iar acum s-a trecut și la asfaltarea unor noi străzi din Mâne-rău, unde deja s-a făcut pregătirea fun-damentului străzilor pentru a se turna covorul asfaltic.

Asfaltare unor noi străzi din Mânerău

De vorbă cu viceprimarul Bătrâna NicolaeO administrație pentru comunitate

-Cum ați caracteriza acești aproape 4 ani ce au trecut din acest mandat de vi-ceprimar?- Aș spune că a fost o perioadă de schim-bări profunde pentru evoluția comunei Bocsig, schimbări în planul modernizării și dezvoltării localităților Bocsig, Bocsig Cartier, Mânerău și Răpsig.În administrație, împreună cu primarul Ciul Ioan Florin, am continuat promova-rea unui mod de administrare transpa-rent, orientat spre cerințele și prioritățile comunității locale, având ca scop asigu-rarea unei evoluții corecte a comunei din toate punctele de vedere, de la cultură, sport, lucrări de modernizare infrastruc-tură, investiții în activitatea școlară ec.Pot spune cu tăriei că în acești aproape patru ani s-a muncit la foc continuu, exemple putând � multe, de la asfaltarea străzilor, investiții în instituțiile școlare, achiziționarea de noi utilaje la primărie, amenajarea de zone pavate, amenajarea unui nou teren sintetic de sport, darea în folosință a căminului cultural din Bocsig Cartier și lista ar putea continua.Nu s-a precupețit nici un efort pentru a implementa noi proiecte necesare pentru dezvoltarea comunei, nu s-a pierdut nici o zi fără a derula lucrări utile și impor-tante pentru modernizarea localităților cuprinse în aria noastră de administrare. Astfel, s-a avut mereu în vedere promo-varea unei strategii de dezvoltare care să cuprindă investiții atât în Bocsig, cât și în Răpsig, Mânerău și Bocsig Cartier.Comuna Bocsig s-a transformat mult în această perioadă, doar dacă socotim investițiile în asfaltarea străzilor, se poate vedea un progres deosebit pe linia mo-dernizării infrastructurii.- Cum ați descrie relația viceprimar- primar la nivelul administrației comu-neii?- Este o relație de completare reciprocă, împreună cu primarul Ciul Ioan Florin facem o echipă unită, pentru binele co-munei, a comunității. Rezultatele muncii noastre se văd prin ceea ce s-a realizat în acești ani și de � ecare dată am încercat să găsim cele mai bune și utile soluții pen-tru progresul comunei.În calitate de viceprimar am urmărit îndeaproape toate lucrările derulate în această perioadă de când ocup funcția mai sus amintită, am coordonat activita-tea edil gospodărească, precum și a celor ce bene� ciază de legea 416. De aseme-nea, pe agenda mea zilnică s-au a� at o serie de probleme administrative, pro-bleme de a căror rezolvare a depins pu-nerea în executare a lucrărilor derulate în comună. Pot a� rma că în acești ultimi patru ani, comuna Bocsig a fost un ade-vărat șantier! S-a muncit zi de zi pentru

schimbarea comunei în bine, pentru îmbunătățirea infrastructurii, pentru re-abilitarea unor obiective administrative etc, iar pe plan cultural am avut an de an o agendă încărcată, cu multe evenimen-te frumoase și reprezentative. Accentul s-a pus pe programul de asfaltare străzi, chiar în perioada următoare urmând a se trece la turnarea covorului asfaltic pe încă câteva străzi din Mânerău.-Ați fost sprijiniți în aceste demersuri de Consiliul Local?- Răspunsul este da, am avut un Consiliu Local care ne-a susținut în demersurile noastre de modernizare a comunei, ma-rea majoritate a consilierilor locali � ind aproape de mine și de domnul primar în tot ceea ce am întreprins ca și proiecte implementate și strategie de dezvoltare locală. Fără a avea un Consiliu Local care să susțină activitatea administrativă nu se poate face nimic, iar din acest punct de vedere consilierii locali au înțeles că trebuie să lase deoparte orgoliile politi-ce și să aibă în vedere doar interesul co-munei. Progresul se poate face doar în unitate. Acolo unde a existat ceartă sau orgolii politice ori personale niciodată lucrurile nu au mers în direcția cea bună.-Ce doriți să transmiteți cetățenilor?-În primul rând multă sănătate și împli-niri în ceea ce-și propun. Totodată, do-resc să le cer scuze pentru inconfortul creat de lucrările ample de asfaltare din acești ani, dar au fost necesare și fac parte din programul de dezvoltare al comunei, bene� ciile ulterioare urmând a � cu mult mai mari decât disconfortul de moment, iar aceste lucrări sunt și pentru viitor, pentru generațiile următoare.De asemenea, le transmit că alături de primarul Ciul Ioan Florin avem noi pro-iecte importante pentru dezvoltarea și progresul comunei, proiecte pe care le vom pune în practică așa cum am făcut și până acum, dovedind de-alungul ani-lor că tot ceea ce s-a promis s-a și făcut și că an de an comuna Bocsig a evoluat pe o linie ascendentă. Câtă vreme vom � uniți ca și comunitate și vom lăsa pe nimeni să ne dezbine, atunci și comuna Bocsig se va dezvolta constant, așa cum s-a întâm-plat și până acum.

ViceprimarBătrâna Nicolae

Pe ultima sută de metri!