Vă prezentăm lista cuproiecte propuse de ju -

de țul Brașov ca por-tofoliu de proiecte lanivel județean pentruperioada 2014–2020.

„Aceste proiectevor fi negociate pen-tru a fi introduse înportofoliul de lanivel regional șipropuse pentru fi -nan țare. Proiecteletrebuie să aibă un

impact mare la niveljudețean dar și re -gional, să genereze rezultate care sunt

b e n e f i c e

unui seg ment mai larg alpopulației regiunii”, a precizatvice pre ședintele ConsiluluiJudețean, Mihai Pascu.

Proiectele derivă din nevoiiden tificate și propuse la ni veluljudețului Brașov de autorități –în special primăriile și ConsiliulJudețean, precum și de ADDJB,AMB, APDT, UniversitateaTransilvania etc. De asemenea,lista s-a con cre tizat și în urmaunor consultări publice la ni veluljudețului Brașov.

Propunerile de proiecte suntîn acord cu direcţiile de dezvol-tare din cadrul „Strategiei deDezvoltare a Judeţului Braşov– orizonturi 2013–2020– 2030”,aprobată prin hotărârea Consi-liului Judeţean Braşov nr. 325din 2.11.2010.

I. Dezvoltarea, reabilitarea şimodernizarea infrastructuriide transport:

1. Construirea – dezvol-tarea infrastructurii majo-re de transport

1.1. Construcţia aero-portului internaţional Bra-şov- Ghim bav – valoareestimată 60 mil. Euro –

există SF – grad deprioritizare 1 – solici-tant Judeţul Braşov– Localizare oraşGhimbav

1.2. Construcţiaunui terminal inter-modal de cale fera-tă în nordul muni-cipiului Braşov şiconstrucţia centrului

logistic integrat în proximitateaaeroportului Braşov, care să per-mită conectarea teminalului depasageri şi terminalului de mar-fă a aeroportului internaţionalBraşov-Ghimbav, la terminale-le de cale ferată ale viitoruluicentru logistic şi la reţeaua ru-tieră (autostrăzi şi drumuri decategorie inferioară) – valoareestimată 15 mil. euro – există SFşi PT – grad de prioritizare 1 –solicitant Municipiul Braşov

2. Fluidizarea circulaţiei2.1. Modernizarea drumului

naţional Braşov – Sibiu – cadrum rapid/expres inclusiv rea-lizarea de şosea ocolitoare pen-tru Codlea şi Făgăraş – valoareestimată 1,875 mil. euro/km petraseu existent, – valoare esti-mată 4,375 mil. euro/km pe tra-seu existent, nu există studii

2.2. Drum expres Braşov –Sfântu Gheorghe – Târgu Secu-iesc – valoare estimată 4,375 mil.euro/km pe traseu existent – nuexistă studii

2.3. Realizare pasaje/parcăriîn municipiul Braşov şi zonametropolitană

⋄ Pasaj rutier (OcolitoareBraşov) DJ 103C – Sânpetru –valoare estimată 5,5 mil. euro,nu există studii

⋄ Pasaj rutier – dublarea po-dului de la ieşirea din munici-piul Braşov spre Tărlungeni –valoare estimată 5,5 mil. euro,nu există studii

⋄ Pasaj rutier Ghimbav şi sis-tematizare acces aeroport – va-loare estimată 15 mil. euro, nuexistă studii

⋄ Pasaj rutier peste calea fe-rată la Bod – valoare estimată

5,5 mil. euro, nu există studii⋄ Pasaje pietonale subterane

şi supraterane: - Zona centru – Modarom –

valoare estimată 4,3 mil. euro,există studii

- Gară – valoare estimată 6,4mil. euro, există studii

- Poienelor, Calea Bucureşti– valoare estimată 10,6 mil. euro,există studii

⋄ Parcări subterane – sistemintegrat de parcare – SpitalulMilitar – Regina Maria – valoa-re estimată 5,4 mil. euro, existăstudii

⋄ Extinderea capacităţii deparcare şi extinderea terminalu-lui de transport public PoianaBraşov – valoare estimată 7,5mil. euro, există studii

⋄ Drum de acces rutier sprecentrul vechi – paralel cu stradaMureşenilor

2.4. Reabilitarea drumurilorjudeţene ce fac legătura cu altejudeţe – înfiinţarea de drumurinoi.

⋄ Săcele – Valea Doftanei –Prahova; DJ 102I – limită judeţPrahova DN 1 A (şanţuri) –13,684 km, valoare estimată 7,5mil. euro, nu există studii.

⋄ Sâmbăta – Victoria – Bâ-lea Cascadă; DJ 102 G Victoria– Viştişoara – Sâmbăta – 9,9 km– valoarea estimată 3,83 mil.euro, nu există studii.

⋄ Peştera – Şirnea – CheileDâmbovicioarei – limita cu Judeţul Argeş – 11 km, valoa-rea estimată 6 mil. euro, nuexistă studii.

⋄ Râşnov – Diham – Buşteni– DJ 101 + drum forestier 7,5km – 16,6 km – valoarea esti-

mată 7,865 mil. euro, nu existăstudii.

⋄ Vama Buzăului – Cheia –Măneciu – 11 km, valoarea es-timată 4,84 mil. euro, nu existăstudii.

⋄ Moieciu – Valea Bângălea-sa – Dâmboviţa – 8,5 km, valoa-rea estimată 3,74 mil. euro, exis-tă studii.

3. Reabilitare drumuri cu im-pact strategic la nivel ju de ţeanşi anume:

⋄ DJ 104 Şercaia – Hoghiz –23,83 km, valoarea estimată 23mil. euro, nu există studii.

⋄ DJ 104 A (Perşani – Bu-cium – Lisa – Victoria, 45,8 kmvaloarea estimată 16,82 mil.euro, nu există studii.

⋄ DJ 105 A Rupea – Cincu –Toarcla – Sibiu – 52,8 km, va-loarea estimată 19 mil. euro, nuexistă studii.

⋄ DJ 132 Rupea – Homorod– Jimbor – limită Harghita –18,2  km, valoarea estimată6,5 mil. euro, nu există studii.

⋄ DJ 132 B (Homorod –Caţa – Ioneşti – limită jud. Har-ghita – 16,5 km, valoarea esti-mată 6,2 mil. euro, nu existăstudii.

⋄ DJ 105 Voila – Cincşor –Cincu – limită judeţ Sibiu –18,84 km, valoarea estimată 7,2mil. euro, nu există studii

⋄ DJ 104 D Făgăraş – Şoarş– limită judeţ Sibiu – 25,44 km,valoarea estimată 9,8 mil. euro,nu există studii.

4. Reabilitare drumuri cuimpact turistic.

⋄ DJ 104 L Buneşti – Viscri –8 km, valoarea estimată 5,24 mileuro, nu există studii. pag. 8

CYAN MAGENTA YELLOW BLACK – CYANMAGENTAYELLOWBLACK –

Primarul Râşnovului, AdrianVeștea, susţinut de întreagacomunitate, a reuşit să recu-pereze Cetatea, ceea ce, ală-

turi de derularea unor proiec-te cu bani europeni, a trans-format Râşnovul într-o atrac-ţie turistică aparte. pag. 3

De la Congresul fotografi-lor la Braşov din 1925, laaniversarea Uzinei Hidro-mecanica, trecând prin lup-

ta cu apele inundaţiilor din1970 şi până la prezentareaautobasculantei de 120 detone din 1980. pag. 6-7

Doi pompieri de la ISU Bra-şov au primit titlurile de„Erou al Comunităţii” dinpartea Autorităţii Teritoria-

le de Ordine Publică Braşovreprezentate de preşedinte-le acesteia, Claudiu Coman

pag. 4

Publicaţie gratuită a Consiliului Judeţean Braşov în colaborare cu Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului

Ziarul administraţiei publice braşovene Nr. 3 – 16–31 mai 2013

Râșnov: un exemplu de succes Ziarele Braşovului de altădatăDoi pompieri brașoveni, „eroi ai comunității”

Vice­pre­ședintele­Consiliului­Județean,­Mihai­Pascu,­a­coordonat­echipa­care­a­pregătit­portofoliul­de­proiecte

Proiectele Braşovuluipentru perioada 2014 – 2020

Vicepreședintele Consiliu-lui Județean Brașov, MihaiPascu, a prezentat primii pașiconcreți care vor fi făcuțipentru regionalizare, dupăparticiparea la o întâlnire lanivel național cu vicepremie-rul Liviu Dragnea.

Deocamdată nu s-a discu-tat despre capitalele viitoa-relor regiuni și nici care vafi împărțirea României. Pen-tru perioada următoare se vamerge pe actualele Regiunide Dezvoltare, pentru a nuafecta accesarea de fondurieuropene, a precizat Pascu.

Unul dintre lucrurile tran -șate vizează trecerea unorinstituții descentralizate alestatului în subordineaconsiliilor județene. Estevorba despre in -spec torateleș c o l a r e ,agen ț i i l e deocupare a forțeide muncă, agențiilepentru prestații sociale,serviciile de ambulanță,direcțiile de sănătate pu-blică, centrele de transfuziisanguine, agențiile de pro-tecția mediului etc.

Și casele de asi-gurări de sănăta-

te vor trece însubor dinea

administrațiilor județene, lucru de bun augur, având învedere scandalul de la Bra -șov asupra modului cum sedecontează serviciile medi-cale. Mai mult, Dragnea adeclarat că 75% din baniiasiguraţilor vor rămâne în judeţ, restul urmând să fiefolosiți pentru echilibrareabugetelor la acest capitol!

De asemenea, consiliile ju -dețene vor fi cele abilitate săsemneze contractele-cadrucu spitalele publice şi clini-cile private. Vor rămâne cucoordonare centralizată insti-

tuțiile de control (Garda Fi-nanciară, Garda de Mediu,Inspectoratul Teritorial deMuncă), Armata, Poliția etc.,dar și casele de pensii, pen-tru că în acest ulitm caz exis-tă o strategie pusă la punctla nivel național.

Se va pune baza legală înurma acestor discuţii pen-tru descentralizare în 2014,urmând ca pe perioada în-tregului an să se facă trans-ferul treptat de competen-ţe de la nivel central la nivel local”, a mai precizatMihai Pascu.

Multe proiecte bune la Mândra, bani puțini

Au­fost­anunțați­primii­pași­concreți­pentru­regionalizare

„Dacă așteptam să vinăalții să ne rezolve pro ble -me le, ne vedea Dumne -zeu”, își începe povesteaprimarul Șerban Taflan,ales în fruntea comunei din2001 și, de atunci, tot reales.

Secretul reușitei lui Taflan?După terminarea alegerilor,le-a spus consilierilor localica, indiferent de partid, sălase politica și să facă toțitreabă. „După ce am fostales, le-am spus că la Primă-rie facem o singură politică;aia a nevoilor cetățenilor,pentru că n-am fost votați casă ne certăm între noi, ci casă facem ceva pentru co mu -na asta. Și oamenii au în -țeles”, explică primarul dinMândra.

Despre lucrurile care s-aurealizat în comună în ultimiipeste zece ani, primarul spu-ne că nu are rost să maiamintească. „Toată lumeaștie ce s-a făcut. Problemanoastră este să reușim să realizăm proiectele pe carele-am început sau vrem să lerealizăm pentru comunitateanoastră”, spune Taflan.

Cea mai mare „durere”,alimentarea cu apă și canalizarea

Cel mai important obiec-tiv care trebuie atins laMândra, cu toate satele apar -ți nă toare, este realizarearețelei de alimentare cu apăși cea de canalizare în toatelocalitățile. „În zilele urmă-toare vom semna contractul

cu reprezentanții Fondului deMediu pentru finanțarealucrărilor pentru satele Ileniși Drăușor. Este vorba despreo investiție de 7 milioane delei noi. Pentru Mândra șiToderița am făcut o cererecătre vicepremierul LiviuDragnea, la Ministerul Dez -vol tării Regionale și Ad mi -nis trației Publice, pentru încă10 milioane de lei”, a anunțatprimarul Taflan care este sta-diul acestor proiecte. Epu -rarea apelor se va face lastația de la Făgăraș.

Drumurile sunt o altă prioritate

În privința realizării deproiecte pentru a obținefinanțări, primarul din Mân-dra se poate lăuda că este în

topul brașovean. Însă, deșimulte dintre acestea au fostaprobate pentru finanțare, nua primit ulterior niciun bande la Guvern.

Acesta este cazul drumuluicare leagă Șona de Făgăraș.„Ni s-au aprobat 6,1 milioa-ne de lei pentru acest obiec-tiv, încă din 2006, dar dinaceastă sumă am primit doar500.000 de lei în trei ani. Cubanii aceștia am făcut tron -sonul de intravilan de la Șonași ne-am oprit. Acum, ammers la București, la domnulDragnea, să ne sprijine și cuasfaltarea DC 66A, Mândra– Toderița, o problemă nere-zolvată de zece ani. Nu amputut accesa în acest ultimcaz bani de la ComunitateaEuropeană pentru că era

clasificat drum județean și seacordau la acea vreme doarfonduri pentru drumuri co-munale. Acum nu mai edrum județean, dar nu maisunt linii de accesare la acestcapitol”, își varsă oful Taflan.

Tot la capitolul infrastruc-tură, primarul din Mândraprecizează că a cerut sprijinde la București pentru douăpoduri, pentru care a fostaprobată finanțarea în 2007(!),dar banii nu au fost suficiențipentru lucrările necesare...

Este vorba despre douăpoduri din beton peste râulSebeș, în satele Râușor șiIleni. „Podurile au o des -chidere de 18 metri și lățimide 6 metri, respectiv 3 metri.Am primit 750.000 de lei,dar pentru finalizarea lu cră -

ri lor la calea de rulare și finisare mai sunt necesare300.000 de lei”.

Agroturismul – o șansăfantastică pentru Mândra

Rezolvarea infrastructuriipoate aduce oportunități dedezvoltare incredibile pentrulocuitorii din Mândra.

Asfaltarea drumului Mân-dra – Toderița face accesuldirect din DN1 către PoianaNarciselor. Mai mult, pentrupunerea în valoare a zonei,edilii locali au cerut conduce-rii Apelor Române să aproberealizarea unui baraj, carecostă în jur de 15 milioanede euro. Ca de obicei, cere-rea a fost aprobată în 2010,dar nu s-a alocat niciun ban.

Dacă s-ar face, primarul sedeclară mulțumit din maimulte motive: „Dacă s-arface barajul, am termina cuinundațiile la Mândra. Apoi,se pot crea facilități pentruagrement, pescuit. Apoi, prinacea zonă trece și autostrada.Vă dați seama cea afluențăde turiști ar fi?”.

Un proiect strategic de interes național

Una dintre cele mai mariinvestiții în infrastructură dinjudețul Brașov este construi-rea barajului de la Mândra,care va duce la apariția la cu -lui artificial Veneția. Spe -cialiștii spun că una dintregreșelile de după Revoluție afost aceea că investiția a fostabordată strict prin prismaproducției de energie electrică,

dar care nu se justifică, avândîn vedere ce capacitate deproducție va exista.

„Sunt mult mai multeavan taje conferite de con -strui rea lacului Veneția.După cum se știe, în toatălumea, se vorbește, pe ter-men mediu, de o viitoare cri-ză a apei potabile. Mai în glu-mă, mai în serios, cine vaavea acumulări de apă dulce,va fi la fel de bogat ca acelacare are rezerve de petrol.Apoi, lacul va rezolva pro-blemele reglării debituluiOltului în aval și ține de stra-tegia Dunării la nivel euro-pean: prevenirea efectelorinundațiilor sau se cetelor, darși pentru asigurarea apei po-tabile de calitate. Mai mult,Hidroelectrica își poate efi-cientiza activitatea pe salbade 24 de hidrocentrale pe carele poate băga în reparații/ decolmatare după un pro-gram prestabilit. Apoi, nu înultimul rând, se poate rezolvaproblema irigațiilor pe o su -prafață foarte mare. Datorităstructurii geografice, se poa-te asigura prin cădere liberă,deci fără costuri de energiepentru pomparea apei, sufi-cientă apă pentru o treime dinzona de câmpie din SudulCarpaților. Și acum maiexistă rețeaua de canale fă-cute pe vremea regimului co-munist, iar cu un minim deintervenție poți să duci apăîn Sud de Râmnicu Vâlcea”,a declarat vicepreședinteleConsiliului Județean Brașov,Mihai Pascu.

Primarul­din­Mândra,­Șerban­Taflan,­spune­că­localitatea­își­merită­din­plin­numele

Ziarul Astra2

Râșnov: un exemplu desucces, o poveste aparteÎncă de la începutul primuluisău mandat, în primăvaraanului 2004, Adrian Veștea aintrat în Primărie avândfoarte clar în minte că șansaRâșnovului este turismul.

Industrializarea forțată aorașului, făcută de regimul co-munist, nu mai putea rezista,după ce din 1990 până atuncinu făcuse decât să agonizeze.Era nevoie de o alternativă,pentru a oferi comunității noioportunități de dezvoltare.

„Apoi, Râșnovul este unoraș cu tradiție turistică, faptcertificat și prin aceea că în1929 a primit statutul destațiune climaterică. Opțiuneapentru turism a ținut cont și decadrul natural superb, deobiectivele de interes pe carele avem și care trebuiau puseîn valoare, dar a primat faptulcă aceasta a fost dorința ma -jo rității oamenilor. Iar ideeanoastră a fost și rămâne caaceastă dezvoltare să fie unasănătoasă, durabilă. Nu avemo urbanizare haotică și nu sa-crificăm mediul natural, dim -potrivă, îl protejăm și îl pu-nem în valoare. În 1929,reclamele chemau turiștii laRâșnov pentru «aer curat,liniște și mâncare bună» și noipăstrăm această identitate turistică”, spune primarulAdrian Veștea.

Bătălia pentru CetateCum emblema Râșnovului

este Cetatea, primul punct dinaceastă strategie a fost redo-bândirea ei, după ce fostaadministrație o cadorisise, îndauna comunității, unui pseu-do-investitor care nu numaică nu a respectat contractulde concesiune, neplătindvreun ban Primăriei, dar și-abătut realmente joc de un mo -nu ment istoric național declasă A.

„Unele distrugeri făcute defostul chiriaș sunt, din păcate,ireparabile. S-au efectuat lu -crări fără autorizație, s-a in-trat cu buldozerul într-un sitarheologic în care se des co -periseră locuințe dacice… Peruinele capelei evanghelice s-aridicat – tot fără autorizație –un turn în care s-au montat re-zervoare de apă din fibră desticlă, în curtea interioară s-aconstruit o terasă-restaurant,capela catolică din grădinaCetății a fost distrusă în în -tregime și în aceeași incintă

terenul a fost nivelat cu exca-vatorul, anulând, practic, po-sibilitatea de a studia stratigra-fia sitului arheologic...

Culmea, pe turnul triun-ghiular de secol XVI fusese-ră montate ferestre tip... Ve-lux!!! Iar faptul că s-a distrus,tot cu excavatorul, cimitirulsașilor căzuți, în secolul alXVII-lea, în luptele pentruapărarea Cetății, ar putea fi în-cadrat la profanare de mor -minte!

„Așa cum a afirmat reputa-tul istoric Adrian Rusu, cerce-tător la Institutul de Ar heo -logie și Istoria Artei din Cluj,care a condus mai multe cam-panii de săpături arheologiceîn zonă, ceea ce s-a întâmplatîn Cetatea Râșnov în perioa-da în care fostul primar a con-cesionat-o este cea mai amplă,agresivă și nerușinat de ilegalăsuccesiune de intervenții asu-pra unui monument dinRomânia după anul 1989”,povestește istoricul NicolaePepene, devenit, în al doileamandat al primarului Veștea,director al Direcției de Culturăa Primăriei Râșnov, care ad-ministrează Cetatea din 2008.

Lupta pentru redarea Cetățiicătre comunitatea râșnoveanăa început după venirea luiAdrian Veștea în frunteaPrimăriei și a durat peste pa-tru ani. „Acesta a fost, de fapt,declanșatorul a tot ceea ce aurmat în privința strategiei dedezvoltare turistică a orașului.Vă spun sincer, au fost multemomente în care m-am îndoitcă puteam câștiga. Dar ce m-aîmpins mereu înainte a fostsprijinul pe care l-am simțitmereu din partea râșnovenilor,care, de când au aflat că amînceput demersurile legale, nuconcepeau, pur și simplu, sănu redăm Cetatea comunității.Într-un final, după o luptăstăruitoare și dificilă Cetateaa devenit definitiv și ire vo -cabil a râșnovenilor, prin de -cizia Înaltei Curți de Casațieși Justiție, în luna mai 2010,după ce anterior, în 2008, ob -ți nu sem dreptul de ad mi nis -trare”, povestește primarulVeștea .

Primul oraș dinRomânia promovatcu fonduri europene

Cum, între 2008 și 2010,Primăria Râșnov nu putea faceinvestiții în Cetate, fiind doaradministrator, decizia a fost

aceea de a securiza accesulturiștilor în Cetate și de a or-ganiza evenimente culturalede calitate, care să atragăturiștii și să promoveze atâtCetatea, cât și orașul. În acestscop, fără firme private deconsultanţă sau planuri spe-ciale ale autorităţilor centrale,Primăria Râșnov și-a alcătuitun plan de activități în com-pletarea unui plan de mar ke -ting, iar apoi a căutat finanțăriexterne bugetului local.

În 2009, când s-a deschisaxa de finanțare pentru pro -movare turistică, Râșnovulavea deja proiectul scris și,îndeplinind criteriile de se -lecție cu un punctaj foarte bun,a devenit primul oraș din Ro-mânia promovat cu fondurieuropene. Prin acești bani(200.000 de euro) au fost lan-sate o parte din evenimenteleculturale importante: Fes ti -valul internațional de film is-toric (devenit, la ora actuală,cel mai important festival deprofil din Europa), festivalulde reconstituire istorică (celmai mare din România),Sărbătoarea Rozelor și Festi-valul pentru copii JocMania.

Tot cu bani europeni,Râșnovul a participat din 2009până în 2011 la cele mai im-portante târguri de turism dinRomânia, și-a creat un site deinternet pentru promovare tu-ristică, au fost editate materia-le de promovare (album, ghidturistic, spoturi video, hartăturistică, DVD de prezentare,pliante), care apoi au repre-

zentat modele pentru mate -riale ale altor proiecte depromovare turistică din județși din țară.

Una dintre cele maibogate agende turisticedin țară

Evenimentele organizate șicampania de promovare și-auatins cu prisosință obiectivele:au dus la mărirea substanțialăa numărului de turiști și, pen-tru că s-a dovedit un partenerserios și profesionist, PrimăriaRâșnov a atras și alte eveni-mente, care s-au adăugat ce-lor pe care le organizează.

Astfel, în doar trei ani, ora -șul a reușit să aibă una dintrecele mai bogate agende turis-tice din România. Evenimen-telor enumerate mai sus li s-auadăugat Zilele Râșnovului, cuFestivalul Ecvestru, cel maivechi şi popular eveniment aloraşului, Maialul, Festivalulde Film Polițist, FestivalulInternațional de muzică „LigaCampionilor”, adresat co pii -lor, Curtea Comedianților,Zilele Cetății Râșnov, Tu rnirulCetăților, Festivalul de Rock„Ghost Gathering”, festivalul„Transilvania Calling”, Festi-valul Medieval al Cetăţii Râş-nov, Festivalul de scurt metrajși altele. „Practic, s-a ajuns caanul trecut, în sezonul estival,în fiecare weekend să avem celpuțin un eveniment cultural,sportiv sau de agrement laRâșnov. Și la multe dintreacestea Primăria nu cheltuiebani de la bugetul local sau

cheltuie foarte puțin, fiind unpartener care pune la dispozițielocația și, eventual, asigurăscena (avem scenă proprie)sau acoperă mici necesități deultimă oră. În schimb, câștigulpe care îl are comunitatea –prin faptul că îi crește vizibi-litatea, că la ase menea eve ni -mente vin foarte mulți oamenicare cheltuie bani la Râșnov –este incomparabil mai mare”,spune Adrian Veștea.

Dezvoltare exponențialăa turismului

Cifrele îi dau dreptate pri-marului. Dacă în 2004 bugetulorașului era de 30 de miliardede lei vechi, în 2011 Râșnovula avut venituri proprii de 156de miliarde. Conform unui stu-diu al Ministerului Turismu-lui, în perioada 2004-2007,numărul turiștilor care aupetrecut cel puțin o noapte laRâșnov crescuse cu nu maipuțin de 1.070 %, cea maimare creștere la nivel național!

În 2012, la Cetate s-auîntregistrat circa 207.000 deturiști plătitori, Râşnovulapropiindu-se spectaculos deCastelul Peleș (275.000 vizi-tatori), „dar numărul de vizi-tatori a fost sensibil mai mare,deoarece am avut evenimen-te acolo la care intrarea a fostgratuită”, precizează istoriculNicolae Pepene. Înainte deredobândirea Cetății, se esti-ma (Primăria nu a avut accesla evidența biletelor vândute)un număr anual de vizitatoride 40.000-50.000.

Toată această dezvoltare n-arfi fost posibilă fără in ves tiții îninfrastructura culturală și deagrement. Astfel, din 2010până în 2012 a fost re stau ratăși reconstituită gră dina Cetățiiși s-a demolat ceea ce fostulchiriaș construise ilegal și îndisprețul istoriei. S-a reamena-jat cinematograful, care fuseselăsat în paragină. S-a recuperatvechea Casă de cultură, clădirereprezentativă pentru oraș, lacare este gata proiectul derestaurare și amenjare acolo aunui centru multicultural. S-areamenajat Promenada Sissy(numită așa, la prima ei ame-najare, acum un secol, în onoa-rea împărătesei Elisabeta aAustriei). În Cheile Râș noaveis-a amenajat o superbă zonăde picnic, în par teneriat cuOcolul Silvic Râșnov.

„Mai avem un proiect deamenajare pietonală a cen -trului istoric și unul de accesîntre Casa de cultură și Ceta-te cu ajutorul unui lift pe planînclinat, pentru care s-aobținut finanțare din fondurieuropene. Cred că prin stra -tegia pe care am gândit-o șiprin felul în care o punem înpractică dovedim cu prisosințăcă la Râşnov se face treabăchibzuită”, detaliază primarulVeștea.

Strategia de promovare,investițiile făcute de Primărieși rezultatele acestora audeterminat și firme private săinvestească în turismul râș no -vean. În acest mod, ca pa ci -tatea de cazare a crescut și easpectaculos: dacă în 2004existau doar 150 de locuri decazare, actualmente numărulacestora se apropie de 3.000.

Un investitor privat a ame -najat Peștera Valea Cetății,transformând-o într-una dinatracțiile turistice ale zonei,precum și într-un loc dedicatevenimentelor muzicale. Unalt investitor privat va începeîn acest an construirea DinoPark, un parc având tematicăpreistorică, ce va fi populat cureplici ale dinozaurilor.

Strategia de dezvoltare șipro movare turistică a Râș -novului a fost completată cuo componentă vizând turismulsportiv, după ce Primăria, înparteneriat cu FederațiaRomână de Schi-Biatlon și cuputernicul concern OMV auconstruit Baza Olimpică pen-tru sporturi de iarnă de pe Va-lea Cărbunării.

Primarul­Adrian­Veștea­a­readus­la­viață­un­oraș­pe­care­industria­comunistă­l-a­băgat­în­„comă”

Ziarul Astra 3

10.000 de euro pentruînființarea de noi firmeMinisterul Economiei a lan-sat, începând din 22 aprilie,deschiderea programuluipentru stimularea înfiinţă-rii şi dezvoltării microîntre-prinderilor de către între-prinzătorii tineri.

Ordonanţa de urgenţă a Gu-vernului, nr. 6/2011, institu-ie Programul pentru stimula-rea înfiinţării şi dezvoltăriimicroîntreprinderilor de că-tre întreprinzătorii tineri princare se acordă unele facilităţipentru microîntreprinderilenou înfiinţate, con duse de în-treprinzători tineri, care des-făşoară, pentru prima dată,activitate economică prin in-termediul unei societăţi curăspundere limitată.

Măsurile de natura ajuto-rului de stat prevăzute prinOrdonanţa de urgenţă facparte dintr-o schemă trans-parentă de minimis care seva derula cu respectarea cri-teriilor stabilite de norme-le comunitare şi de legisla-ţia naţională în domeniu.Programul urmăreşte dez-voltarea aptitudinilor antre-prenoriale bazate pe cu-

noaşterea şi gestionarea op-timă a resurselor, în vede-rea adaptării rapide la rigo-rile determinate de globali-zarea pieţelor; stimularea şisprijinirea demarării şi dez-voltării firmelor nou-înfiin-ţate (start-up-uri) prin faci-litarea accesului acestora lafinanţare; facilitarea acce-sului tinerilor la sursele definanţare.

Bugetul alocat Programu-lui pentru anul bugetar 2013este de 25.000.000 lei. Mi-croîntreprinderea S.R.L. – D.beneficiază prin intermediulacestui Program de urmă toa -rele facilități:

a) acordarea de către Mi-nisterul Economiei a uneialocaţii financiare nerambur-sabile reprezentând cel mult50%, dar nu mai mult de

10.000 euro echivalentul înlei, din valoarea totală a chel -tuielilor eligibile aferente pla-nului de afaceri, pentru careface dovada surselor de cofi-nanţare. Alocaţiile financia-re nerambursabile se acordăîn limita sumelor aprobate cuaceastă destinaţie în bugetulMinisterului Economiei;

b) garanţii acordate de Fon-dul Naţional de Garantare al

Creditelor pentru În-treprinderi Mici şiMijlocii S.A. –I.F.N. (F.N.G.C.I.M.M.) pentru cre-ditele contractate de„SRL-D” în vede-rea realizării planu-rilor de afaceri ac-ceptate de Ministe-rului Economiei, curespectarea condiţii-lor prevăzute în nor-mele şi procedurileinterne ale instituţii-lor de credit şi aleF.N.G.C.I.M.M.,până la cel mult80% din valoareacreditului solicitat,în limita sumei de80.000 euro, echi-

valentul în lei;c) scutirea de la plata con-

tribuţiilor de asigurări socia-le datorate de angajatori, po-trivit legii, pentru veniturileaferente timpului lucrat decel mult 4 salariaţi, angajaţipe perioadă nedeterminată.Această perioadă constituiestagiu de cotizare în sistemulpublic de pensii, iar pentrustabilirea şi calculul dreptu-

rilor prevăzute de Legea nr.263/2010 privind sistemulunitar de pensii publice, cumodificările şi completărileulterioare, se utilizează câş-tigul salarial mediu brut lu-nar, pentru care asiguratulplăteşte contribuţia indivi-duală de asigurări sociale.Pentru fiecare salariat, scu-tirea nu se acordă pentru ve-niturile salariale lunare caredepăşesc cuantumul câştigu-lui salarial mediu brut peeconomie din anul anterior;

d) scutirea de la plata taxe-lor pentru operaţiunile de în-matriculare efectuate la Ofi -ciile Registrului Comerţului,pentru înregistrarea microîn-treprinderii, precum şi de laplata tarifului pentru publi-carea în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea a IV-a;

e) consiliere, instruire şisprijin din partea O.T.I.M.M.C.,în a cărui rază de competen-ţă îşi are sediul social.

Înscrierea se poate face pesite-ul Ministerului Econo-miei, www.minind.ro, la sec-ţiunea „Accesaţi Programe-le pentru IMM-uri finanţatede la bugetul de stat”.

Elevul Vrencian Lehel aprimit o diplomă de onoareși un premiu în valoare de4.000 de lei din parteaConsiliului Județean Brașovpentru rezultate excep-ționale la Concursul Mon-dial de șah pentru amatori.Inițiativa i-a apaținut con-silierului județean AttilaKovacs.

Tânărul le-a mulțumitconsilierilor pentru premiulacordat și a promis că vaîncerca să obțină rezultate

foarte bune în continuare.Tânărul, legitimat la ClubulSportiv al Colegiului Naţio-nal „Áprily Lajos” din Bra-şov, a câştigat CampionatulMondial de şah pentru ama-tori de la Iaşi, cu un total de8 puncte din 9 posibile.

Pe locul doi s-a situat, totcu 8 puncte, Aron Teh EuWen din Malayezia, cu uncoeficient Buchholz inferior,iar pe locul trei s-a clasatBoldoo Erdenepurev dinMongolia cu 7 puncte.

Doi pompieri de la Inspec-toratul pentru Situaţii de Ur-genţă Braşov au primit titluri-le de „Erou al Comunităţii”.

Autoritatea Teritorială deOrdine Publică Braşov a de-cernat noi titluri pentru fap-te de curaj şi devotament înslujba co munităţii locotene-tului Valeriu David şi pluto-nierului Dan Butucea.

Locotenentul Valeriu Davida luat parte la numeroase ac -țiuni dificile. Cea mai sem -nificativă, evocată de StelianRechițean, șeful ISU Brașov, afost intervenția de stingere a incendiului din Postăvarul, pecare Valeriu David a coordo-nat-o din postura de co man -dant. Intervenția s-a desfășuratpe un teren greu accesibil, pedurata a 22 de zile caniculare,timp în care au ars zeci de hec-tare de pădure. Datorită profe-sionalismului de care a dat dovadă, realizând un dispozitivde intervenție pe o lungimede 3 km, incendiul a putut filocalizat și, după o muncă

susținută, lichidat. Au fostangrenate forțe din toate sub -unitățile ISU, foarte bine coor -donate de ofițer, fapt atestat delipsa accidentărilor și limitareapagubelor materiale.

Plutonierul Dan Butucea,sub ofițer operativ la De ta șa -men tul 1 de Pompieri Brașov,a participat la numeroaseintervenții de stingere a incen-diilor – cum a fost cel de lacomplexul My Place, precumși la acțiuni de descarcerare,acordare de prim ajutor și deblocări de persoane, fiindevidențiat pentru stăpânirea desine de care a dat dovadă. Înaugust 2012, la incendiulizbucnit în zona Colții Cheiidin Râșnov, el a lansat saci cuapă de la bordul unui elicop-ter, remarcându-se princurajul, efortul și pricepereasa. În noiembrie 2012, împreu-nă cu echipajele de descar -cerare și SMURD, subofițerula scos în siguranță o femeie desub un bolovan de beton cecântărea 500 kg.

„Sunt de-a dreptul onorat şimă bucur pentru că am primitaceastă distincţie şi îmi dorescca de acum înainte să îndepli-nesc la fel, cu acelaşi succes,misiunile la care voi participa”,a declarat plutonier Dan Butu-cea, subofiţer operativ princi-pal ISU Braşov.

„Este o onoare pentru mineşi un rezultat al muncii pe caream făcut-o cu atâta ambiţiede-a lungul timpul. Ce-i drept,mi-a făcut plăcere să fiu aici as-tăzi, dar nu este numai muncamea ci şi a colegilor mei, cu

care sunt în stare să merg oriun-de, să fac orice, pentru că suntnişte oameni deosebiţi”, a spuslt. David Valeriu, ofiţer princi-pal ISU Braşov.

„Inspectoratul pentru Situa-ţii de Urgenţă a fost premiatprin reprezentanţii săi pentrusituaţiile extrem de complica-te în care dânşii intervin. I-ammai premiat şi în anii trecuţi,ne bucurăm că am putut facelucrul acesta şi acum şi îl vomface şi în continuare”, a preci-zat Claudiu Coman, preşedin-te ATOP Braşov.

Doi­pompieri­brașoveni,­„eroi­ai­comunității”

Ziarul Astra4

Premiu­pentruun șahist­de­excepție

Prefectura sprijinăConsiliul Județeanal Elevilor Brașov

Consiliile Elevilor suntstructuri recunoscute deMinisterul Educației,conduse și organizate deelevi pentru ei înșiși.

Pentru a veni în sprijinulelevilor și a încuraja iniția -tivele tinerilor, InstituțiaPrefectului – Județul Brașova inițiat colaborarea cuaceștia. Astfel, încă din anul

2012, Consiliul Județean alElevilor Brașov a devenitconsiliu consultativ al Pre-fecturii, organizând, în par-teneriat, diverse dezbateri,întâlniri, acțiuni comune.

„Consiliul Județean al Ele-vilor este o structură carem-a surprins în mod plăcut,prin capacitatea de or ga ni -zare și inovativitatea ideilor.Am colaborat în câteva

proiecte și îi consider consi-lierii mei, din rândul elevi-lor, care îmi pot prezenta osituație reală a problemelorcu care se confruntă tineriide vârsta lor. Ne întâlnim înmod frecvent pentru adezbate diverse subiecte șipentru a identifica soluțiilepe care le putem oferi tine-rilor. Elevii din cadrulConsiliului și colaboratorii

lor sunt elevi deosebiți carene demonstrează că și tine-rii pot contribui decisiv încomunitatea din care fac par-te”, ne-a declarat prefectulBrașovului, Mihai Mohaci.

Consiliile Elevilor suntstructuri prin care elevii potcontribui la îmbunătăţireasocietăţii din care fac parte,fie reprezentând un coleg înfaţa profesorilor, fie organi-zând activităţi extraşcolare:traininguri, concursuri, ac-ţiuni caritabile etc.

Consiliul Elevilor, ca or ga -nizație națională, reprezintăinteresele elevilor din învăţă-mântul preuniversitar de statşi privat din România la ni-vel şcolar, local, judeţean şinaţional, fără niciun fel de su-bordonare politică. ConsiliulJudeţean al Elevilor este oformă de organizare asocia-tivă a elevilor cu rol impor-tant în democratizarea şcoliişi a relaţiilor profesor-elev.

Prin intermediul acestuiorganism, elevii îşi pot ale-ge reprezentanţii, pot formu-la puncte de vedere şi potelabora propuneri pentru îm-bunătăţirea calităţii vieţiişcolare.

În viitorul apropiat, jude-ţul Braşov ar putea fi legatdirect de judeţul Dâmboviţaprintr-o şosea care să stră-pungă Munţii Bucegi întreMoieciu de Sus şi Moroeni.Consiliile judeţene din celedouă judeţe au bătut palmaprin încheierea unui acordcadru de asociere în vederearealizării acestui drum, carea fost denumit drumul inter-judeţean „Transcarpatica”.

Drum de interesturistic

Sectorul de drum care faceparte din această nouă şosea,pe raza judeţului Braşov, areo lungime de 21,79 de km şicuprinde Drumul Judeţean112 F Moieciu de Jos – Mo-ieciu de Sus (8,44 km), Dru-mul Comunal 53 Moieciu –Valea Bângăleasa (5 km) şi

Drumul Forestier ValeaBucşii – Şaua Bucşii (8,35km). Prin construcţia acesteişosele s-ar crea o legătură di-rectă între cele două judeţe,respectiv între DN 73 (Bra-şov – Bran – Piteşti) şi DN71 (Sinaia – Moroeni – Fieni– Târgovişte), ceea ce arscurta atât durata drumului,cât şi ar facilita un acces maifacil al turiştilor care vor săajungă în zona Bran-Moie-ciu, dar vor să viziteze şi zonaPeş tera, cu biserica din Peş-tera Ialo micioarei, LacurileBolboci şi Scropoasa sauCheile Tătarului.

În prezent, există un drumjudeţean nemodernizat, peraza judeţului Dâmboviţa,care pleacă din Moroeni şiajunge la toate aceste obiec-tive turistice şi există practico legătură cu Braşovul pe o

potecă forestieră, care ducespre Moieciu. Aceasta arurma să fie modernizată, ast-fel ca accesul să fie facil pen-tru orice tip de autovehicul,iar, la final, şoseaua ar puteaface concurenţă Transfăgă-răşanului sau Transalpinei.

Evaluat la 11 milioane de euro

Autorităţile judeţene s-auasociat în vederea pregăti-rii documentaţiei tehnico-economice pentru depune-rea proiectului acestui druminterjudeţean spre finanţareîn cadrul programelor ce vorprimi bani europeni în pe-rioada 2014–2020. De ase-menea, cele două consiliijudeţene s-au angajat că vorsuporta şi partea de cofinan-ţare pentru acest proiect, înfuncţie de lungimea secto-

rului de drumde pe raza fie-cărui judeţ.Acordul sem-nat de celedouă autorităţiare o valabili-tate de cinciani.

C o s t u r i l epentru realiza-rea acestei şo-sele au maifost evaluate şiîn anul 2003,când autorităţi-le vroiau să ac-ceseze fonduri PHARE şi seridicau la suma de 11 milioa-ne de euro. Astăzi, consilieriijudețeni din Brașov auaprobat asocierea cu județulDâmbovița pentru acestobiectiv, vecinii fiind ceicare sunt și lideri de proiect.

„Lungimea mai mareeste la ei, iar ei au tot inte-resul să dezvolte acestdrum, pentru că ei dorescsă înființeze un domeniuschiabil în zonă. Ei vorrealiza studiul de fezabi-litate și proiectul tehnic,

documentația urmând săfie depusă pentru obținereade fonduri structuralepentru următoarea sesiunede finanțare 2014–2020”,ne-a declarat vicepre-ședintele Consiliului Ju-dețean, Mihai Pascu.

La nivelulI n s t i t u ț i e iPrefectului –Județul Brașovau fost înființate,încă de anul tre-cut două consiliiconsultative.

Este vorbadespre ConsiliulOnorific alVârst ni cilor șiConsiliul Onori-fic al Tinerilor.Scopul acestoraeste de a asigurao comunicareefi cientă şi de a identificacele mai mari probleme cucare se confruntă comunită-ţile din judeţul Braşov.

Consiliul Onorific al Vârstnicilor este alcătuit dinpersoane cu o vastă expe-rienţă civică şi implicate îndiverse structuri ale socie-tăţii civile. Consilierii ono-rifici sunt vârstnici, membrireprezentativi ai anumitorasociaţii, a căror experien-ţă civică este folositoarepentru a oferi soluţii şi pro-grame care se pliază exactpe nevoile societăţii. Expe-rienţa profesională, expe-rienţa civică şi interesulpentru implicare în societa-te au fost considerentele pebaza cărora au fost selecta-te persoanele care fac partedin Consiliul Onorific.

Consiliul Onorific al Tine-rilor este format din membriiConsiliului Județean al Ele -vilor Brașov, elevi re mar -cabili din județ care pot oferio privire de ansamblu asu-pra problemelor cu care seconfruntă tinerii și propun

proiecte care să determineimplicarea civică a cât maimultor tineri.

„Consiliile Onorifice suntconstituite sub forma unorconsilii consultative care ri-dică probleme şi împreunăidentificăm soluţiile potrivi-te şi care sunt în asentimen-tul tuturor cetăţenilor. Pro-blemele de care se preocu-pă aceste consilii vizează în-treaga societate braşoveană– toate categoriile socialedin toate mediile de reziden-ţă. Relaţiile dintre cetăţenişi instituţiile care îi repre-zintă, au fost viciate de-alungul anilor, cetăţeanulpierzându-şi încrederea şisperanţa că instituţiile sta-tului îi pot apăra drepturileşi oferi soluţii la nivel de co-munitate. Acest lucru trebu-ie schimbat! Într-o instituţietransparentă şi deschisă co-municării, Consiliile Onori-fice pot înlesni relaţiile pecare Instituţia Prefectului leare cu cetăţenii în slujbacărora se află” susține pre-fectul Mihai Mohaci.

Prefectul­Mihai­Mohaci­are­două­consilii­onorifice

Ziarul Astra 5

Drum­prin­Munţii­Bucegi,­între­Moieciu­şi­zona­turistică­din­Dâmboviţa

Trecuseră câteva săptămânide când colectivul uzinei„Steagul Roşu” a primit „Dra-pelul Roşu” al producţiei şiramura „metalurgiei prelucră-toare”, iar stegarii s-au anga-jat atunci să-l păstreze cu cin-ste, hotărâţi să facă din el un„simbol de luptă” pentru noişi noi victorii în producţie.

Iată că uzina braşoveană aîmbrăcat, pe la începutul lu-nii mai 1951, „haină de săr-bătoare”, astfel, în hala marede vagonaj, pavoazată, cu lo-zinci înălţătoare, cu tablouriale „marilor dascăli şi aleconducătorilor iubiţi ai Par-tidului nostru scump”, s-auadunat peste 3.000 de mun-

citori, tehnicieni, ingineri şifuncţionari. În ziua respecti-vă, colectivul uzinei a primitca răsplată a rezultatelor ob-ţinute în cursul anului 1950,Drapelul Roşu al Confedera-ţiei Generale a Muncii.

În aplauzele miilor demuncitori, tovarăşa LiubaChişinevschi a înmânat Dra-pelul Roşu al C.G.M. delega-ţiei de muncitori fruntaşi dinmarea fabrică. Au luat apoicuvântul numeroşi muncitorişi tehnicieni, iar directoruluzinei, tov. Ghiţă Ştefan a în-mânat şi premii în bani (notabene!) muncitorilor care s-audistins în „lupta pentru înde-plinirea sarcinilor de plan”.

Uzina Steagul Roşu deţine două drapele roşii

Un anume Baboianu Ion,oltean de origine, vrând să-şi asigure un „venit fără mun-că, a găsit de cuviinţă” să fal-sifice o adeverinţă eliberatăde A.V.S.A.P. Tg. Jiu în bazacăreia îşi făcea „transferul”de la F.A.T. Codlea, înca-sând astfel indemnizaţia de

transfer şi concediul de odih-nă, în total suma de peste3.500 de lei. Fiind descope-rit, inculpatul Baboianu a fostcondamnat la 4 ani închisoa-re corecţională de către Tri-bunalul Popular al oraşuluiStalin, sentinţa rămânând de-finitivă.

S-a transferat pentru 4 ani

La începutul lunii mai 1960,Stanciu Ion din Săcele s-a dusla un bal în sala „6 martie” dinaceeaşi localitate. Profitând defaptul că tinerii dansau de zor,a furat un „balonseide” ceaparţinea reclamantului Szász

B. Mihai. Organele de miliţieau descoperit fapta şi l-au tri-mis în faţa Tribunalului oraşu-lui Stalin care l-a condamnatla vreo 2 ani de închisoare co-recţională şi 1 an interdicţie corecţională.

Furt de balonseide

9 mai 1951

Articolul vorbeşte despremarile inundaţii din anul1970, care s-au abătut nu nu-mai asupra judeţelor din nor-dul Transilvaniei şi Moldo-vei, ci şi pe teritoriul judeţu-lui Braşov, ele fiind provoca-te de ploi puternice, deosebitde abundente, „uneori însoţi-te de furtună” şi de topireaunei mari cantităţi de zăpadăîn zonele muntoase. Ca urma-re, nivelul apelor a crescutsimţitor, iar acolo unde s-aurevărsat, au afectat unele în-treprinderi, „unităţi agricole”şi locuinţe ale cetăţenilor.

De pe urma inundaţiilor auavut de suferit sau erau peri-clitate de-a dreptul localităţi-le Caţa, Homorod, Racoş, Ma-teiaş, Hoghiz, Apaţa, Măieruş,Ormeniş, Feldioara, Comăna,Crihalma, Şercaia, Cincşor şialtele. Întrucât nivelul apelorera în creştere, „datorită ploi-

lor care continua să cadă”, Co-mandamentul Judeţean deApărare împotriva inundaţii-lor a obligat Consiliile popu-lare, conducerile unităţilor in-dustriale şi agricole etc., să iade urgenţă măsuri de mobili-zare a „tutulor” mijloacelormateriale şi a cetăţenilor în ve-derea degajării scurgerilor desub poduri şi podeţe, consoli-dării digurilor, protejării lo-cuinţelor şi anexelor, iar atuncicând situaţia o impunea, eva-cuării populaţiei, animalelorşi bunurilor materiale.

De asemenea, pentru evita-rea pericolului de epidemie, serecomanda populaţiei judeţu-lui Braşov să consume numaiapă fiartă şi să ferească alimen-tele de apa rezultată din inun-daţii. În final, se aducea la cu-noştinţă că din cauza revărsă-rii apelor mai multe drumurijudeţene erau impracticabile.

Calamităţi provocate de intemperii într-o serie de judeţe ale ţării (Marile inundaţii din 1970)

14 mai 1970

15 mai 1970

În acest articol, jurnalistulAdrian Teacă a scris despre celmai mare autovehicul construitîn România, în 1980, autobas-culanta cu tracţiune Diesel-electrică de 120 de tone, rea-lizare a Centrului de cercetareştiinţifică şi inginerie tehnolo-gică pentru autocamioane.

O „nouă uzină pe roţi”, cuma numit-o ziaristul braşovean.Adrian Teacă adaugă: „Prinacest DAC 120 E, care conti-nuă, la un nivel mai înalt, per-formanţele precedentei auto-basculante de 100 de tone, Ro-mânia intră deplin în rânduri-le marilor producători de gi-ganţi pe pneuri din lume. Pen-tru că, doar câteva firme dinS.U.A., Japonia şi U.R.S.S. seîncumetă să producă aseme-nea autocamioane.

În spatele lui, al „gigantu-lui”, stă însă, o muncă inten-să, ani întregi de trudă – „timpfoarte scurt totuşi, remarca in-ginerul Ion Nemţan, unul din-tre autorii lui, comparând cu

ce fac alţii”. Printre creatoriilui „DAC 120 E” mai erau:ing. C-tin Alexopol, ing. Mir-cea Manoliu, ing. MarioaraHerţa, tehnicianul Victor Ple-şa, ing. Florin Roşală, ing. Gh.Nemeznic, ing. Dan Ţeposu,ing. Adrian Novac, subing.Viorel Grecu. La execuţia pro-totipului au lucrat „adevăraţiartizani”, specialişti în dome-niul lor, ca: D-tru Fâşie, Jo-hann Zerbes, Bacsi Ludovic,Ştefan Petcu şi, mai ales, elec-tricianul Nelu Bartiş.

Teacă spune că ar greşi dacăs-ar rezuma la această listă denume, autobasculanta cu trac-ţiune Diesel-electrică nenăs-cându-se pe un tren arid, dim-potrivă, performanţele de ex-cepţie obţinute în diferite sec-toare ale economiei naţionale,inclusiv în domeniul construc-ţiei de autovehicule de maretonaj, au înlesnit concepereaşi realizarea ei practică. Din-tre performanţele lui DAC 120E, Adrian Teacă enumeră: lun-

O nouă uzină pe roţi14 mai 1980

Cele mai afectate lo-calităţi din judeţul Bra-şov de pe urma marilorinundaţii din 1970, careţineau capul de afiş în„Drum Nou”, au fostHomorod, Hoghiz şiUngra, asupra cărora seabătuse, nu o tornadă,ci apele Oltului şi Ho-morodului, umflatebrusc de ploile abun-dente şi topirile unorcantităţi industriale dezăpadă. La intrarea încomuna Hoghiz, scriareporterul D. Rujan, unofiţer de miliţie dirijacirculaţia spre alte lo-calităţi „puţin afectatede calamităţi”.

La Homorod, străzi-le şi uliţele comunei aufost transformate în„adevărate canale”, ni-velul apelor ajunsese în une-le locuri la ferestrele caselorşi şuvoaiele continuau să co-boare vijelioase spre vale. Si-tuaţia era dramatică, dar, cică,fusese depăşită.

În comuna Ungra, apele Ol-tului au crescut la fel de brusc,iar în câteva ore nivelul obiş-nuit a fost depăşit cu aproape2 metri. Au fost evacuate graj-durile de vite (740 de capete),crescătoria de porci (307 ca-pete), au fost salvaţi cca. 40m.c. cherestea şi magaziile decereale. Din casele inundateau fost evacuate în remorci 30de familii cu copii şi princi-palele bunuri materiale, repar-tizate apoi în casele unde apanu putea să ajungă. Cel maigreu a fost cu salvarea celor200 de animale de prăsilă dela ferma Hoghiz, vâltoareasurprinzându-le în sectorul

Turzun. Apele creşteau cumare repeziciune, micşorândoră de oră peticul de pământpe care se refugiaseră anima-lele. Trebuia acţionat foarterapid pentru evacuarea lor dinîncercuire.

Puţini erau cei care maicredeau în reuşită. La un mo-ment dat se punea chiar pro-blema sacrificării, hăcuiriianimalelor. Şi atunci, din pro-prie iniţiativă, un mic grup deoameni a intrat în acţiune, sfi-dând cu bărbăţie primejdia,plecând cu bărcile (în unelelocuri adâncimea apei atin-gea 4 metri), ca să scoată vi-tele imobilizate între sălcii,fiind până la urmă nevoiţi săintre până la gât în apa „receşi clisoasă”. Au lucrat aşa toa-tă noaptea şi a doua zi, pânăa fost salvat şi ultimul animal.

Lupta cu apele

11 mai 1960

Dintr-o anchetă realizatăde V.Şt. Popescu, aflăm cătroleibuzele din Braşov so-seau în staţii, în mai 1970, cuîntârziere, făcându-se aproa-pe imposibilă urcarea în au-tovehicul, că oamenii stăteauşi se simţeau ca într-o cutiecu sardele, că şoferii cobo-rau ca să-şi cumpere ţigări,sau să bea apă, că banchete-le erau murdare etc.

Totodată, personalul debord se purta „necuviincios”,taxatoarele fiind „nepoliti-coase”, se enervozau din ni-mic, proferau insulte, calom-nii, sudalme, ocări şi impre-caţii, alimentând tot felul de

certuri. Autobuzele erau şiele aglomerate, iar când şo-ferii opreau brusc toată lu-mea se prăbuşea înainte.

Încercând să explice aceas-tă situaţiune, ing. Eugen Pall,şeful serviciului exploatare,declara: „În condiţiile în caresunt transportaţi zilnic200.000 de călători autovehi-culele noastre sunt supuseunei uzuri rapide. Aprovizio-narea cu piese de schimb estedefectuoasă şi suntem nevoiţisă recurgem la improvizaţii”.În felul acesta erau prezenta-te lucrurile, ele dădeau, prac-tic naştere unui cerc vicios.Numărul mare de pasageri

Piese defecte în mecanismul I.T.Bv.

14 mai 1970

Iulian Cătălui

Ziarele Braşovului de altădatăBrașovul s-a impus drept capitală economică, socială și multiculturală în urmă cu mulți ani

gimea 10 metri, lăţimea 5,3metri, înălţimea 5,24 metri,motor de 1.200 CP, viteză ma-ximă pe şosea 55 km pe oră.

„Ca o noutate absolută – faţăde precedentul gigant de 100de tone, este faptul că s-a re-nunţat la o serie de subansam-ble, să le zicem clasice, locullor fiind luat de sistemele elec-trice. Şi încă un aspect : în tim-pul exploatării, viteza se adap-tează automat la condiţiile desol şi de încărcare”. „Fireşte,creatorii săi îi vor mai aduceîmbunătăţiri, completări, caresă-i mărească şi mai mult per-formanţele. În scurt timp, vomputea vorbi despre intrarea eiîn producţia de serie, o vom

putea urmări la lucru la Cana-lul Dunăre-Marea Neagră saupe alte şantiere”.

A fost dificilă, munca aceas-ta de ani, pentru conceperea şiexecuţia acestei noi „uzine peroţi”, a întrebat Adrian Teacă,răspunsul venind din parteaing. Ion Nemţan, deşi puteaveni din partea oricăruia din-tre specialiştii braşoveni: „Nu,n-a fost greu, pentru că amavut în spate tot ceea ce s-a rea-lizat mai bun în industria ro-mânească. Vehiculul acestaeste, în primul rând, un succesal capacităţii de creaţie a spe-cialiştilor români, al forţei eco-nomiei româneşti în plină dez-voltare”, a conchis Nemţan.

transportaţi zilnic uzau auto-vehiculele, reparaţiile neco-respunzătoare scoteau din cir-culaţie o serie de troleibuzesau autobuze pe diferite pe-rioade, supralicitându-le ast-fel pe cele rămase în curse.De aici uzarea şi defectarealor rapidă ş.a.m.d. Pe de altă

parte, se punea întrebarea dece unele maşini se uzau mairepede decât celelalte, răspun-sul fiind că unii şoferi eraumai buni, iar alţii mai slabi,unii respectându-şi meseriaiar alţii îşi băteau joc de ea,lucru confirmat de însăşi con-ducerea întreprinderii, I.T.Bv.

Ziarul Astra6

Brassói Lapok 1970

Brassói Lapok 1930 Brassói Lapok 1964

Este semnalată deschide-rea unei librării în stradaPantofarilor nr. 8 (azi stra-da Politehnicii) de către tâ-nărul G. Şurariu. De aicibraşovenii pot împrumutacărţi pe timp nelimitat înschimbul unei taxe lunare,pentru care taxă „extrem demoderată se pot citi zeci de

cărţi, acasă în tihnă şi fărăsacrificiul cumpărării căr-ţilor, atât de scumpe în vre-mea noastră”. Scopul decla-rat al acestei afaceri esteacela al „educării şi culti-vării maselor româneşti cuajutorul cărţii”. (Gazeta de Transilvania,

nr. 46, 4 mai 1930, p.1)

Serbările prilejuite de„Ziua Regelui” au debutat laBraşov, încă de dimineaţă, cu21 de salve de tun. În PiaţaLibertăţii (Piaţa Sfatului) s-asăvârşit un „Te Deum” de că-tre preoţii Blaga, Mereţ, Priş-cu şi Muşlea, însoţit de corulCatedralei şi corul LiceuluiŞaguna. În prezenţa oficiali-tăţilor locale şi ale Guvernu-lui, pe Bulevardul RegeleFerdinand (azi B-dul Eroilor)au defilat elevii şcolilor pri-mare şi secundare, îmbrăcaţiîn portul naţional şi acompa-niaţi de „muzica orăşeneas-

că”. În ordine, au urmat şco-lile minoritare, cercetaşii şipompierii cu un convoi deaparatură, iar la sfârşit arma-ta, cu cele mai bune şcoli deprofil din Braşov. După-amiază, în sala Astra s-a des-făşurat un program culturalcu muzică, recitări şi dansuri.Seara a urmat retragerea cutorţe a Batalionului III Vână-tori de Munte, iar muzica acântat până la miezul nopţii.

(Gazeta de Transilvania,nr. 49, 14 mai 1930, p.1)

Sprijiniţi „Librăria Şcoalelor”!

10 Mai la Braşov

Din 14 mai 1930 apare Bukaresti Lapok – fratele bu-cureştean al ziarului BrassóiLapok, o ediţie specială aacestuia. Şi acest fapt de-

monstrează că Brassói Lapoka fost cel mai important ziarîn limba maghiară al vremii.

(În: BRASSÓI LAPOK,14 mai 1930)

„Începând de azi apare cotidianulBukaresti Lapok...”

Mihaela LUPU

Un articol în care seevocă personalitateaşi activitatea lui C.Dobrogeanu-Ghe-rea (21 mai 1855– 7 mai 1920) lacomemorarea de50 de ani de lamoartea teoreticia-nului socialist.

C. Dobrogeanu-Ghe-rea ia contact cu mişcarea na-rodnicistă încă din tinereţe.Studiază literatura marxistăşi devine adeptul şi promoto-rul socialismului ştiinţific.Contribuie la formarea şi dez-voltarea mişcării muncito-reşti din ţară. În 1880 înfiin-ţează revista „România vii-toare” prin care propagă ideo-logia marxistă, militând pen-tru formarea unui partid alclasei muncitoare. A avut o

activitate importantăca şi critic literar.Printre cele mai im-portante studii scri-se de C. Dobro-geanu-Gherea,sunt enumerate:„Karl Marx şi eco-

nomiştii noştrii”,„Ce vor socialiştii ro-

mâni?”, „Robia şi socia-lismul”, „Anarhia gândirii”,„Ideologia de bază a socia-lismului ştiinţific”, „Anarhiaşi socialismul” şi cel mai deseamă – „Neoiobăgia”. Eleste primul care formuleazăteoria dictaturii proletare.

(IACOŞ, Ion. Forradalmárgondolkodó, önfeláldozó

harcos : C. Dobrogeanu-Gherea emlékezete.

În: BRASSÓI LAPOK, an 2,nr.18, 7 mai 1970, p.9)

Un gânditor revoluţionar şi unluptător neînfricat. În memoria luiConstantin Dobrogeanu-Gherea

La începutul articolului suntprezentate realizările excelen-te obţinute la Prejmer, între-prinderea agricolă de stat fiindrecunoscută pe plan naţional.În cadrul întreprinderii se cul-tivă grâu, cartofi şi plante fu-rajere pe 1.100 ha de teren agri-col. Şeptelul este format din3.500 capete bovine şi 2.000porcine, dar se ocupă şi cucreşterea de nurci şi dispun şide păstrăvărie. Tot aici se ob-

ţin produse lactate şi de carne,care sunt valorificate eficientpe piaţa braşoveană. Dar pelângă aceste realizări impor-tante şi profitul remarcabil, setrage un semnal de alarmă pri-vind starea grajdurilor între-prinderii, care au nevoie urgen-tă de investiţie şi modernizare.

(KÖNIG Miklós.Prázsmári nagyüzem.

În: BRASSÓI LAPOK, an 2,nr.19, 14 mai 1970, p.5)

Întreprinderea agricolă de statde la Prejmer

Anunţ privind sosirea Mare-lui Circ din Moscova la Braşovîn perioada 21 – 31 mai. Vor fimai multe spectacole prezen-

tate la Braşov, iar arena a fostridicată în zona gării vechi.

(În: BRASSÓI LAPOK, an 2,nr.19, 14 mai 1970, p.10)

Marele Circ de la Moscova în Braşov

Poezii semnate de Nico-lae Stoe în traducerea luiKala Tibor. Poezii cuprinseîn al doilea volum de poezii

al tânărului autor, apreciatde critici.(În: BRASSÓI LAPOK, an 2,

nr.19, 14 mai 1970, p.7)

Nicolae Stoe

În sala mare a Teatruluide Stat, dirijorul germanKurt Masur a susţinut unconcert simfonic alăturide filarmonica din Braşov. Tânărul dirijor, directorulmuzical al Casei de Operădin Berlin a câştigat simpa-tia şi admiraţia orchestreide la prima repetiţie, iarconcertul s-a bucurat de un

real succes. Au fost pre -zentate Simfonia nr. 40 înG minor de Mozart şi Sim-fonia nr.3 de Schumann.

(NAGYHALMÁGYIJózsef. Kurt Masurvendégszereplése.

În: ÚJ IDŐ, nr.46,14 mai 1964, p.3)

Concert simfonic cu dirijorul Kurt Masur

În cadrul Festivalului Na-ţional al Pionierilor, eleviiŞcolii Generale nr.3 din Să-cele au pregătit un spectacolinedit inspirat din folclorulceangăilor din zonă. Într-undecor rupt din casele ceangăi-lor, elevii au prezentat portulpopular, cântece şi zicale, pre-cum şi dansurile şi obiceiuri-le ceangăilor din zona Săce-

le. La reuşita spectacolului aucontribuit etnologul Seres An-drás, artistul plastic GyörgyMargit, profesorii SándorMárta şi Tóthpál István.

(FEKETE Judith. Csángófolklór iskolai színpadon.În: BRASSÓI LAPOK, an 2,

nr.19, 14 mai 1970, p.5)

Folclor ceangăiesc pe scena şcolii

Uzina Hidromecanica ani-versează 90 de ani de la în fiin -ţare. La începuturi, în 1880, înatelierele sărăcăcioase lucrau30 de muncitori, turnând şiprelucrând diverse piese dinfontă. În 1919 găsim deja osocietate pe acţiuni bine orga-nizată şi condusă de familiaSchiel. După al doilea războimondial se produc strunguriparalele şi transmisii mecani-ce, iar după naţionalizare îşischimbă denumirea în Strun-gul. Anul 1954 reprezintă opiatră de hotar în istoria uzi-nei. De atunci începând, în lo-cul atelierelor construite dinlemn vor fi construite hale in-dustriale noi, iar producţia seva diversifica. Din 1961 se vanumi Hidromecanica şi pro-ducţia se va extinde şi la trans-

misii hidraulice şi turbosuflan-te pentru motoarele Diesel.

În prag de aniversare, îndialog cu directorul uzinei,Viorel Metea şi secretarul departid, Lucian Turcu, suntamintiţi oameni care au con-tribuit la dezvoltarea uzinei:Vladimir Gnasienco, VictorBocioagă, Tănase Tănăsache,Ioan Boian, Florea Crăciun,Ioan Ionuţ, Nagy József, An-drei Coman, Bagoly Viktor,Martin Stavru, György Os-zkár, Papp András, NinweldLeopold, Sólyom Lajos, Ni-colae Pomană, fraţii Gáspár,Vajda Sándor, Lőrincz Zol-tán, Ioan Bob şi mulţi alţii.

(BARTHA Albert. Kincset érő örökség.

În: BRASSÓI LAPOK, an 2,nr. 19, 14 mai 1970, p.2)

O moştenire valoroasă

DINU Eva

DINU Eva

În 7 mai 1925 a avut loc laBraşov, în sala „Gewerbeve-rein” (azi Muzeul de Artă), aldoilea congres al fotografilordin România. Congresul a fostdeschis de preşedintele Uni-unii Fotografilor din România,domnulEtienne Lonyai. Dupăcongres, la Cercul Militar, s-avizionat o expoziţie cu tema-tică fotografică, compusă din4 secţiuni: fotografii de spe-cialitate, fotografii de amatori,fabricanţi de articole foto şi co-mercianţi de astfel de articole,la care au participat şi expo-zanţi din Germania. A urmat

p r e -mierea celor

prezenţi, locul Ifiind câştigat de Emil Fischerdin Sibiu. Seara la ora 21, totîn sala „Gewerbeverein”, aavut loc un „banchet bogat”dat de Uniu nea Fotografilor.

(Gazeta de Transilvania,nr.45, 8 mai 1925, p.2)

Congresul fotografilor la Braşov

Ziarul Astra 7

Cetatea Rupea, aflată acumîntr-un proces de reabili -tare, va fi redeschisă la ju-mătatea lunii iunie, a anun-ţat vicepreşedintele Con -siliului Judeţean Braşov, Mihai Pascu.

Lucrările de reabilitare şide punere în valoare aleobiectivului istoric au fostrealizate din fonduri euro-pene, printr-o investiţie deaproximativ 26 milioane lei.Pentru ca cetatea să poatăreintra în circuitul turistic,Consiliul Judeţean şi Primă-ria Rupea au asigurat co -finanţarea de 2% a proiec-tului şi costurile legate deamenajarea căilor de accesspre cetate.

Potrivit primarului locali-tăţii Rupea, Flavius Dumi-trescu, „Cetatea este închi-să de zeci de ani. Era o rui-nă. Acum doi ani au începutlucrările de reabilitare după

ce am primit fonduri euro-pene. Primăria Rupea şiConsiliul Judeţean Braşovau contribuit împreună cucirca 6 milioane lei, iar res-tul de până la 25 de milioa-ne lei sunt fonduri europe-ne”. Lucrările au constat înreabilitarea completă a ce-tăţii, construirea căilor deacces şi a instalaţiilor de apă,electricitate şi a iluminatu-lui public şi ambiental.

Turiştii au la dispoziţie,începând din această vară,un centru de informare tu-ristică şi o parcare cu 100 de locuri pentru autoturisme şi10 pentru autocare. Totoda-tă, cetatea va fi pusă în va-loare printr-un sistem spe-cial de iluminare.

În luna iunie vor fi orga-nizate două manifestări me-nite să promoveze imagineacetăţii. Este vorba despre petrecerea câmpenească„Rupea-m gura târgului” şi

un festival de -dicat compozi -torului WilhelmGeorg Berger,născut în locali-tate, în 1929.Având în vederecă Cetatea Ru-pea se află la ju-mătatea distanţeiîntre Braşov,Castelul Bran şiSighişoara, seestimează că vorveni anual între20.000 şi 30.000de turişti.

Construită în secolul al XIV-lea

Cetatea Rupea, ridicată peDealul Cohalmului, a fostconstruită şi extinsă în se-colele XIV – XVII, ca refu-giu pentru satele din împre-jurimi. Rupea este unul din-tre cele mai vechi vestigiiarheologice de pe teritoriul

României, primele semnede aşezări omeneşti datânddin paleotic şi neoliticultimpuriu (5.500-3.500 î.H.).Prima atestare documenta-ră datează din anul 1324,când saşii răsculaţi împotri-va regelui Carol Robert alUngariei s-au refugiat în interiorul cetăţii, Castrum

Kuholm. Numele de Ku -holom face referire la rocape care a fost ridicată: ba-zaltul. Documente din seco-lul al XV-lea menţioneazăcetatea ca fiind un importantcentru comercial şi meşte-şugăresc, cu 12 bresle.

Cetatea a servit de-a lun-gul timpului ca fortificaţie,

dar şi ca refugiu pentru populaţia care locuia pedealurile şi valea din îm-prejurimi, aşezarea aceste-ia fiind strategică: la îmbi-narea drumurilor care fă-ceau legătura între Transil-vania, Moldova şi Ţara Ro-mânească prin pasurilesud-estice.

⋄ DJ 112J DN1 – Dumbră-viţa – 4,7 km, valoarea estima-tă 2,1 mil. euro, nu există studii.

⋄ DJ 112 G Peştera – Măgu-ra – Zărneşti, 10,7 km, valoa-rea estimată 4 mil. euro, nuexistă studii.

⋄ DJ 112 F 53 Moieciu deJos – Moieciu de Sus, 8,4 km,valoarea estimată 3,7 mil. euro,nu există studii.

⋄ DJ 102 P (Predeal – Caba-na Trei Brazi – 5 km, valoareaestimată 1,85 mil. euro, nuexistă studii.

⋄ DN 1E (Râşnov – PoianaBraşov – 20 km, valoarea esti-mată 4 mil. euro, nu existăstudii.

⋄ DN 73 A Braşov – Râşnov– Bran – limită judeţ Argeş 40,74 km

⋄ DN 73 A Predeal – Râş-nov – Şercaia 69,13 km, valoa-rea estimată 17 mil. euro, nuexistă studii

5. Asigurarea transportuluipublic de călători

⋄ Managementul transportu-lui de persoane – implementa-rea masterplanului pentru mo-bilitate în zona metropolitană –valoarea estimată 100 mil. euro,studii în lucru

⋄ Prelungirea căii ferateexistente Braşov – Râşnov pânăla Bran – valoare estimată 16mil. euro, nu există studii

II. Dezvoltarea turismului⋄ Amenajare zone turistice:

- zona Piatra Mare, valoa-rea estimată 25 mil. euro, nuexistă studii

- zona Ciucaş, valoarea esti-mată 15 mil. euro, nu existăstudii

⋄ Amenajare trasee turistice(marcaje, hărţi, panouri infor-mative, semnalizare obiectiveturistice, reabilitare căi de ac-ces către obiective turistice, edi-tare de materiale de promova-re etc.) valoare estimată 1 mil.euro, nu există studii

⋄ Amenajare traseu de bici-clete în Regiunea Centru caresă lege Bisericile Fortificate şisă asigure accesul la alte obiec-tive turistice, parcuri şi rezer-vaţii naturale precum şi inter-conectarea lor la traseele inter-naţionale – valoarea estimată(pentru judeţul Braşov) 5 mi-lioane de euro, nu există studii– traseu nou – 2m lăţime 32 miieuro/km, traseu peste o funda-ţie existentă, 22,8 mii euro/km.

⋄ Implementarea la nivel ju-deţean a sistemului de manage-ment al destinaţiei turistice –valoare estimată 750 mii euro,nu există studii

⋄ Construcţie stadion cu ca-pacitatea peste 20.000 locuri –valoare estimată 40 milioane,nu există studii

⋄ Realizare sală polivalentăpentru evenimente cu peste15.000 locuri – valoare estima-tă 12 milioane euro, nu existăstudii

⋄ Realizare parcuri de dis-tracţie tematice (infrastructurăşi utilităţi) – Bran – Râşnov –valoare estimată 600 mii eurofiecare, nu există studii

⋄ Amenajare domeniu schia-bil în Munţii Făgăraşului pen-tru a dezvolta turistic toată zona– valoare estimată 80 milioanede euro, nu există studii

⋄ Înfiinţarea unei şcoli pen-tru formare, conversie şi recon-versie profesională în turism(inclusiv spaţii amenajate co-respunzător pentru practică) –valoarea estimată 8 milioaneeuro, nu există studii

⋄ Dezvoltare reţea integratăde centre de informare turisti-că la nivel judeţean şi dotareaacestora cu infrastructura necesară – valoarea esti mată2,5 milioane de euro

⋄ Reabilitarea BisericilorFortificate şi a clădirilor mo nu -mente istorice valoarea esti -mată 50 milioane de euro, nuexistă studii

⋄ Amenajare infrastructurăpentru campinguri la standardeeuropene în cele 3 regiuni: ŢaraBârsei, zona Rupea, Țara Fă gă -ra șului – valoarea estimată1,5 mi lioane de euro, nu existăstudii

⋄ Extinderea domeniuluischiabil – etapa II Râşnov –Predeal – valoarea estimată40 milioane euro, există studii

⋄ Reabilitare Centrul Istoricmunicipiul Braşov – valoarea

estimată 20 milioane euro

III. Consolidarea şidezvoltarea economiei judeţene

⋄ Centru expoziţional şi deafaceri în municipiul Braşovîn proximitarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare- Inovare:Produse High-Tech pentru Dez-voltare Durabilă – valoarea estimată 20 milioane de euro,nu există studii

⋄ Bursa agricolă permanen-tă şi târg de animale – valoareaestimată 14 milioane de euro, nuexistă studii

⋄ Parc tehnologic în proximi-tatea aeroportului internaţional– valoarea estimată 20 milioanede euro, nu există studii

⋄ Eficientizarea consumuri-lor energetice în vederea imple-mentării unor proiecte cu sco-pul reducerii costurilor aferen-te consumurilor de curent elec-tric în clădirile publice – valoa-rea estimată 20  milioane deeuro, nu există studii

⋄ Amenajarea hidroenergeti-că a bazinului râului Olt porţiu-nea Mândra – Veneţia – valoa-rea estimată 160 milioane deeuro, există studii SF şi PT – tre-buie actualizate

IV. Îmbunătăţireamanagementului sectorial de mediu

⋄ Implementarea proiectului„Sistem de management integratal deşeurilor în judeţul Braşov”

– valoarea estimată 170 mi -lioane euro, există studii

⋄ Închiderea gropilor de gu-noi din municipiul Braşov – va-loarea estimată 5 milioane euro,nu există studii

⋄ Dezvoltarea infrastructuriide apă-canal în judeţul Braşov –valoarea estimată 180 milioaneeuro, nu există studii

⋄ Extinderea rezervaţiei dezimbri Vama Buzăului – pro-gram de eliberare a zimbrilorîn mediul natural în zona ma-sivului Ciucaş (declararea zo-nei Ciucaş arie protejată de in-teres naţional sau parc naţional)– valoare estimată 1,6 milioa-ne euro, există studii

V. Creşterea calităţii capitaluluisocial uman

⋄ Susţinerea de programepentru învăţământ vocaţional(Şcoală profesională/de mese-rii), înfiinţare centru de dezvol-tare a competenţelor şi a com-petenţelor profesionale – ate-liere de tâmplărie, croitorie,realizare de gablonţuri etc. –valoare estimată 10 milioaneeuro, există documentări pri -vind nevoia enunţată

⋄ Dezvoltare centru de forma-re profesională şi ucenicie Bra-şov, asigurarea infrastructuriipentru întreprinderi mici saustart-up, valoare estimată10 milioane euro, nu există studii

⋄ Înfiinţare/dezvoltare cam-pus pentru Liceu cu Program

Sportiv, valoare estimată 10 mi-lioane euro, există documentăriprivind nevoia enunţată

⋄ Ferma-şcoală judeţeană(pregătirea şi perfecţionareamicilor fermieri şi a lucrători-lor din agricultură) – valoareestimată 10 milioane euro, nuexistă studii

⋄ Spital clinic universitarHărman – Braşov – valoareestimată 60 milioane euro

⋄ Reabilitarea clădirilor depatrimoniu ale UniversităţiiTransilvania Braşov localizateîn centrul istoric al orașului – va-loarea estimată 10 milioane lei,stadiu de idee de proiect

⋄ Eficientizarea energeticăși modernizarea campusuluiuniversitar al UniversităţiiTransilvania Braşov – valoareaestimată 25 milioane lei, stadiude idee de proiect

⋄ Reproiectarea stagiilor depractică din cadrul UTBv și armonizarea la nivelul curricu-lumului – valoarea estimată2,5 milioane lei, stadiu de ideede proiect

⋄ Dezvoltare reţea de colec-tare fructe de pădure în care suntimplicate persoane defavoriza-te şi înfiinţare centru de proce-sare – valoare estimată 20 mi-lioane euro, există documentăriprivind nevoia enunţată

⋄ Dezvoltare infrastructurăeducaţională în zonele preponde-rent cu populaţie de etnie romă,valoare estimată 30 mil. euro

Proiectele­Braşovului­pentru­perioada­2014­–­2020

Cetatea Rupea își ridică „vălul”pe 15 iunie

Ziarul Astra8