+ All Categories
Home > Documents > Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

Date post: 24-Oct-2015
Category:
Upload: doruaurel
View: 119 times
Download: 13 times
Share this document with a friend
Description:
PDF Scan
60
Apare semestrial cu binecuvantarea P.S. Visarion, Episcopul Tulcii \
Transcript
Page 1: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

Apare semestrial cu binecuvantarea P.S. Visarion, Episcopul Tulcii

\ ~.'~f'~K~

Page 2: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

Lumina din lumina Anul IV, nr. 1 (VI), martie 2011

• Pre~edinte de onoare: Pr. paroh Petre CADIU

Directorul publicafiei: Preot Aurelian CIOCAN

Redactor-~ef: Pr. Viorel CARP

• Comitetul redactional:

e dr. Nicolae GEORGESCU-TULCEA e prof. Mihai MARINACHE e prof. Gheorghe BUNDUC e prof. Razvan LIMONA e prof. Radu PANDELEA e profLaetitia MITAN-LEONTE e prof. Simona CIOCAN e prof. Lelia POSTOLACHE e inv. Lucica MIHALACHE e inv. Antoneta MA~U e inv. Ecaterina SERGHEI e ec. Larisa BRATU

Secretar de redactie: R . Caliman Asociatia Umanitara "Pro etemitatea"

• Coperta 1: Icoana Buna Vestire Coperta 4: foto 24.03 .2008 luatii de pe site-ul Episcopiei Tulcii

• Layout: SC KAROGRAF SRL

Tulcea, str. sit Gavrilov Corneliu nr. 302, et. 1 Telefonl fax: 0240/526046

• ne puteti citi online pe: http://karograf.rollumina-din-lumina.html

• ISSN: 2065-899

SUMAR

Bucuriile Postului celui Mare - PS. Visarion, Episcopul Tulcii

Arhiereu destoinic

- redac(ia

Pocainta !}i inviere in perioada Triodului - Pr. Jecu Sebastian

Ultimele zile ale Constantinopolului Pr. Victor Dragulschi Repere liturgice privind savar!}irea Slujbei Parastasului - Pr. Viorel Carp

Aspecte moral-sociale ale familiei cre!}tine- Pr. Aurelian Ciocan

Ce conteaza!- Pr. Felix Neculai

Calea spre credinta ...

2

3

4

8

11 15

- prof. Radu Pandelea 17 Destinul Bucovinei - prof. Gh. Bunduc 23 Consecintele determinante ale dezintegrarii familiei - Prof. Simona Ciocan 24 lstoria presei teologice nord-dobrogene - Prof. Mihai Marinache 27

Canonul ce mare al Sfantului Andrei Criteanul - Dorin Gabriel Ciocan 29 Pro"verbe intelepte - Prof. Radu Pandelea 30

Algoritmul lui Karl Friedrich Gauss de calcul al datei Duminicii Pa!}telui -prof. /sac Moisev 31 Protopopii judetului Tulcea - Teolog lonut Druche 32 Himera este timpul - Pr. Aurelian Ciocan 33 lnscriptiile de Ia morminte ne vorbesc - bibliograf Lelia Postolache 34 Onomastica numelor- Pr. Petre Cadiu 39 Din invatatura de credinta ortodoxa 40 . . Pove!}ti ziditoare de suflet 42 Creatie literara 43 . Rubrica destinata COPIILOR 45 Avia sau zbor cu aripi de curcubeu - Prof. Silvia Luchian 49

Dobrogea de Sud - Prof. Razvan Limona 52 Biserica !ji $coala 53 Aspecte din viata Parohiei ,inaltarea Domnului" Evenimente * $tiri

54 56

Page 3: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

· rJ3ucuriife Postu[ui ce[ui Mare Asemanat de catre Sfintii Parinti peregrinarii

poporului ales prin pustia Egiptului spre 1ara Can~a~ul~i, Postul Sfintelor Pa~ti este cu adevarat o calatone duhovniceasca catre lmparatia luminii ~i a pacii care este Ziua fnvierii.

Atunci evreii au calatorit 40 de ani condu~i de Moise ~i Aaron spre tara FagadAuintei, acum 40 de zile cre~tinii calatoresc spre lumina l~vierii Do~nului .av~nd de strabatut cele ~a pte saptamam de post ~~ nevomta ca trecand ~i ei in chip simbolic prin Marea A Ro~ie ca pe uscat sa ajunga Ia limanul eel lin al Sfinte! l~vieri. .

Postul eel Mare sau Postul Pares1m1lor cum mal este denumit este eel mai lung dintre toate posturile de peste an, darln acela~i timp ~i eel mai aspru. cu . toat~ acestea el aduce in sufletul credincio~ilor cele ma1 man bucurii. Bucurii ce izvorasc din insa~i esenta lui, adica din renuntarea Ia mancarurile de dulce, Ia bautura, Ia dis­tractiile cotidiene pentru regasirea ,sinelui" in adancul con~tiintei prin pocainta ~i indrept.are. A

0 prima bucurie a PostuiUI Mare este aceea a m­talnirii cu Sfintele slujbe specifice acestei perioade: slujba Pavecernitei celei Mari unita in prima sa pta mana cu parti din Canonul de pocainta al Sfantului Andrei Criteanul; liturghia darurilor mai inainte sfintite sau a Sfantului Gri­gorie Dialogul episcopul Romei savar~ita uneori Ia ceasul inserarii dimpreuna cu Vecernia; deniile ce ne aduc am­inte de evenimentele sfinte ~i dramatice ale ic6nomiei mantuirii neamului omen esc prin jertfa Mantuitorului lisus Hristos; liturghia Sfantului loan Gura de A~r. d!n fie~e sambata urmata de pomenirea celor adorm1t1; llturgh1a Sfantului Vasile eel Mare din primele cinci duminici ale Postului; slujba Ceasurilor rostite Ia diferite momente ale zilei ~i alte randuieli prevazute de randuiala ~itu:gi.ca .

0 alta bucurie a Postului Mare este mtalmrea cu Domnul in scaunul spovedaniei ~i unirea in chip deplin cu El in taina Sfintei fmparta~anii primita ,spre iertarea pacatelor ~i spre viata de veci".

Sa adaugam apoi ~i bucuria itvorata din citirea Psaltirii atat Ia cultul divin cat ~i in particular de catre cre­d incio~ i. lucru ce aduce pace, lin i ~te ~i ~ucur!e in ~u~etul acestora caci ,psalmul este slavoslov1a mgenlor ~~ cadel: nita duhovniceasca, e eel care na~te intristarea cea dupa Dumnezeu", cum se exprima plastic Sfantul Vasile eel Mare.

Cata bucurie aduc in inima noastra duminicile din timpul Stantului Post incepand cu cea a Ortodoxiei , con­tinuand apoi cu cele ale Stantului Grigorie Palama, a Sfin-

tei Cruci, a Sfantului loan Scararul, a Sfintei Maria Egipteanca culminfmd apoi cu cea a lntrarii Domnului in lerusalim sau a Floriilor.

Ele sunt tot atatea popasuri duhovnice~ti ~ i tot atatea prilejuri de intarire ~i de reculegere in drumul catre Sfintele Patimi ale Domnului Hristos.

Se cade a~adar sa gustam din plin din aceste bu­curii Ia care ne imbie in aceasta perioada Sfantul ~i Marele Post al Pa~tilor.

Sa observam cu strictete porunca postului ~i sa cautam ca postul nostru sa fie unul cu ad eva rat binepla­cut lui Dumnezeu nu unul formalist, de fatada, pentru ca altfel ne vom pierde plata din partea Stapanului Hristos.

A~a cum spunea ,Pastorul lui Herma"- o scriere din antichitatea cre~tina- postul bineplacut lui Dumnezeu este sa nu faci nici o fapta rea in viata ta, ci sa sluje~ti Dom~ului Dumnezeu cu inima curata, pazind poruncile Lui. Sa nu se suie in inima ta nici o pofta rea. Sa te temi de Dumnezeu ~i sate infranezi de Ia orice rau, curatindu-ti inima de de~ertaciuni". A _ .

Sa ne ajute Dumnezeu ca avand tovara~1 de calatorie, alaturi de post, rugaciune ~i milostenia, sa savar~im aceasta calatorie duhovniceasca in care am in­trat de curand ~i sa ajungem sa ne inchinam mai intai in­frico~atoarelor Patimi ale lu i H!istos ~are pe~t~u ~o i ~ i pentru mantuirea noastra le-a rabdat ~~ apo1 slav1te1 Sale lnvieri din morti.

Tuturor un Post u~or, binecuvantat ~ i cat mai multe bucurii de suflet folositoare.

tVISARION Episcopul Tulcii

Page 4: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

, ... de pofte~te cineva episcopie, bun lucru dore~te" (I Tim, 3, 1)

Cu fiori de bucurie duhovniceasca Praznicul Bunei Vestiri improspateaza an de an istoria mantuirii neamului omenesc, punandu-ne la indemana preroga­tivele unirii cu Dumnezeu. ,Taina cea din veac ascunsa" ni se descopera prin Fecioara Maria impodobind frumos vatra con~tiintei noastre. Praznicul Bunei Vestiri rte capteaza ~i admiratia noastra fata de Preasfintitul Parinte Visarion, care impline~te intru aceasta zi binecuvantata trei ani de la instalarea in scaunul de Episcop al Tulcei.

Acest eveniment da o caracteristica de splen­doare ora~ului Tulcea, iar in acest decor se distinge chipul bland al Preasfintitului Parinte Visarion Baltat, primul Episcop al nou-infiintatei Episcopii a Tulcii. Lasand in urma vatra strabuna a Ardealului ~i o fru­moasii. slujire ca Arhiereu Vicar al Mitropoliei Ardealu­lui, a venit pe meleagurile noastre, spre a chivernisi treburile biserice~ti ~i sufletelc poporenilor tulceni pe calea mantuirii. Privind in trecut pe cand Preasfintitul slujea alaturi de vrednicul de pomenire Mitropolitul An­tonic Plamadeala vedem cum Dumnezeu ii prcgatea in tainii. o noua slujire intr-o vatra spirituala obHiduita in vremuri indepartate de Mitropolitul Iachint de Ia Vicina (primul Mitropolit al Tiirii Romane~ti) ~i de ierarhii Pan a ret ( 1850), Dionisie ( 1870) ~i Nichifor de Carp at (1 878).

Cuvintele unui mare poet transilvanean sunt re­levante in acest sens: ,Eu nu strivesc coro/a de minuni a lumii $i nu ucid cu mintea tainele ce le-ntdlnesc fn calea mea"

(Lucian Blaga) Pentru noi tulcenii ziua de 25 martie ne-a de­

scoperit ,Taina mantuirii", dar ~i tainele Providentei di­vine, prin slujirea unui Ierarh care a dovedit timp de trei ani ci.i este Preasfintitul nostru.

Acest timp a fost atat de bine valorificat, incat putem spune cii este o binecuvantare de Ia Dumnezeu ~i o biruintii aduciitoare de mari foloase pentru cei asupra carora se rasfriinge aceasta sluj ire. Pentru locuitorii din Dobrogea de Nord, Preasfintitul Parinte Visarion este , Cel ce umblajara prihana $i eel care are adevarul fn inima sa" (Ps 14,2).

Faptele Preasfintiei Sale ne arata cii in orice timp ~i in orice problema, care intereseazii ~i angajeazii activitatea Bisericii atilt iniiuntru cat ~i afara, este prezent de la i'nceput pana la sfar~it, stand in frunte cu

2

indemnul, cu stiiruinta ~i pilduirea. in fata oricarei probleme, cat de grea s-ar parea,

Preasfintitul nu ~oviiie, ci in adanca intelepciune ~i cu experienta dobiindita giise~te intotdeauna solutia prac­tidi de dezlegare, momentul eel mai potrivit ~i mi­jloacele adecvate. Urmand pilda marilor Ierarhi ai Bisericii noastre, Preasfintitul Parinte Visarion s-a dovedit a fi conduciitorul duhovnicesc, deschizator de drumuri al tinerei Eparhii a Tulcei, carmaciul destoinic, ce ~tie sa se orienteze ~i sa intuiascii devenirea ~i pas­torul care are puterea de a mobiliza pe altii, ca sa ii urmeze cu incredere pana Ia capat. Intensitatea vietii bi­serice~ti s-a dinamizat mult iar numarul evenimentelor care evidentiaza Biserica tulceana In societate, au cres­cut considerabil.

, Vrednic de credinfa este ~'i vrednic de toata primirea" (I Tim 4, 9). in pu~inul timp scurs sub obla­duirea Preasfintiei Sale, am descoperit multe calitati, dandu-ne indrumiiri utile pe care altfel le-am fi gasit, citindu-Ie in carti de specialitate. Astiizi ne legitimam cu un Episcop care are ~i o bogata activitate culturala fiind ~i doctor in Teologie, cu numeroase articole ~i studi i de specialitate publicate. ,lntelepciunea ajunge cu tarie de Ia o margine Ia alta a lumii ~·i toate le fntocme~· te

preaplacut" (Int. lui Solomon 8, 1). Intelepciunea ~i pilda vietii sale sunt pentru noi

un permanent !ndemn, ca din locul In care ne aflam, fiecare fiu duhovnicesc al Preasfintiei Sale, sa ne facern datoria cu prisosinta. A~adar, dorinta credincio~ilor tulceni de a avea o Episcopie Ia Tulcea implinitii in anul 2006 ~i desavar~ita In ziua de 25 martie 2008 a fost un act bineprimit inaintea lui Dumnezeu. Ne-a trimis Ia Tulcea prin contributia Preafericitului Parinte Patriarh Daniel ~i a membrilor Stantului Sinod a! Bisericii Orto­doxe Romane, un Arhiereu destoinic.

Multumirn lui Dumnezeu cii In buniitatea Sa a privit spre noi ~i a cercetat via aceasta pe care a sadit-o dreapta Sa, trimitandu-ne nouii ,Arhiereu ca acesta care ne trebuia" (Evr, 7, 26) ~i din adancul inirnii 11 rugii.m sa ni-l piistreze ,,lntru multi ani!", daruindu-1 Bisericii tulcene In pace, intreg, cinstit, sanatos, drept i'nvatand cuvantul adevarului.

intru mulfi ani, Preasjin{ite Stapfme!

Page 5: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

intru multi ani traiasca! ,

Acum cand timpul zboara Peste meleaguri sfinte Mascara osteneala Unui smerit parinte

Dobrogea ~i Ardealul Unite fauresc Tulcenilor altarul $i scaun Arhieresc

Scrisoare de Apostol El a adus Ia noi Gand bun pentru tot omul Ce trece prin nevoi

Cu chip impodobit De zambetul frumos Spre eel ce-i trece pragul Tn sfaturi generos

Glasuri marete canta Preasfintitului in ton Tntru multi ani traiasca, lerarh Visarion!

pr. Aurelian Ciocan

" Pocainta ~i Inviere in perioada Triodului

Pr. Jecu Sebastian Parohia, Sf. Trei Ierarhi " Tulcea

Triodul este una dintre cele trei rnari perioade ale anului liturgic . Numita ~i perioada prepascala , Tri­

. odul precede perioada Penticostarului( opt sap tam ani de Ia Pa~ti) ~i urmeaza perioadei celei mai lungi, Oc­toihul.

.

Din punct de vedere etirnologic, cuvantul ,triod "provine din tennenul grecesc ,triodion" care insearnna ciintare in trei ode sau strofe . Tirnpul Trio­dului tine de Ia Duminica Vame~ului ~i Fariseului pana la Sarnbata Mare, inainte de Pa~ti, cuprinzand in total 1 0 sap tam ani care ne pregatesc ~i ne indeamna la o sincera cercetare de sine ~i Ia un serios derners a! in­tregii noastre fiinte pentru intalnirea ~i vietuirea cu ~i in Hristos, eel rastignit ~i inviat. Sfintii Parinti ai Bi-sericii au a~ezat ~i organizat aceasta perioada ca fiind de pregatire sufletesca ~i trupeasca pentru luminata zi a invierii.

· in perioada prernergatoare Postului Mare , care incepe cu Durninica Vame~ului ~i Fariseului, Biserica

. ne pregate~te pentru postire, dar ne ~i introduce incet - incet in atmosfera Postului Mare. Saptarnana care urmeaza Duminicii Vame~ului ~i Fariseului este una de dezlegare, chiar ~i miercurea ~i vinerea. insa, sap­tarnana ce um1eaza Duminicii Fiului Risipitor este una norrnala, adica se poste~te rniercurea ~i vinerea . Dupa Durninica Inricosatoarei Judecati , nu se mai consuma carne, ci doar oua, pe~te ~i produse lactate. Cu Du­minica Izgonirii lui Adam din Rai se incheie aceasta perioada pregatitoare, a doua zi, luni, incepand Postul Mare. Vecernia din seara acestei duminici cuprinde un ritual al iertarii, iertare pe care cre~tinii ~i-o cer unii de Ia altii ~i ~i-o dau unii altora Ia intrarea in Postul Mare. Aceasta vecernie este prima slujba a acestui post.

3

In toata aceasta perioada se folose~te cartea de cult Triodul , care cuprinde cantarile , citirile ~i regulile tipiconale din accasta pcrioada. Slujbelc Postului Mare cuprinse in Triod, cxprima regretul credinciosului pen­tru indcpartarca de la poruncilc lui Durnnezeu ~i pcn­tru pierdcrea fericirii raiului ~ i invoca totodata

Page 6: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

~urarea Lui petru redobilndirea fericirii pierdute . De asemenea, slujbele Postului Mare cuprinse

in Triod preamiiresc postul ca pe un mijloc de dobandire a virtutilor ~i deci de mantuire, pregatind pe cre~tini pentru luminata zi a lnvierii.

A~adar, ideea centrala care strabate ca un fir ro~u cartea Triodului ~i intreaga perioada in care se in­trebuinteaza, este aceea a pocain!ei. Triodul este prin excelenta cartea pocaintei. Nici o alta carte liturgica, intrebuintata in cultul divin al Bisericii noastre Otto­doxe, nu cuprinde atilt de multe referiri ~i nu ac­centueaza atilt de mult starea de pacato~enie a omului ~i nici nu insistii atilt de mult asupra necesitatii pocaintei, a~a cum o face Triodul.

Aceastii pocaintii nu se face insa decat proiec­tata in perspectiva Invierii, fiind o alta idee majora a Triodului, fiindcii nu se poate concepe inviere :Iarii pociiintii ~i nici pocainta nu se face deciit spre sau pen­tru inviere.

Pocainta este un act complex care angajeazii intreaga noastrii fiinta .

Ea nu insearnna numai miirturisirea pacatelor, ci ea insearnna cutremurarea intregii noaste fiinte, care vazand inaltimea sau imaginea slavei durnnezeie~ti din care a ciizut, intinandu-o cu pacatul, tinde sii se in­toarca la frumusetea ei. Prin mmare, pociiinta este o piirere de diu care vine din adancul propriei noastre con~tiinte, este dorinta de reintoarcere ca incredintare, in iubirea ~i milostivirea lui Dumnezeu .

Spre aceastii pocainta ne cheama Triodul prin rugaciunile ~i cantiirile sale. Chiar din prima Du­minica, cea a Vame~ului ~i Fariseului, ciintiirile bi­serice~ti ne aduc aminte ~i ne vestesc cii se apropie vremea pocaintei. Pana la Duminica a V-a (a Sf. Cu­vioase Maria Egipteanca), Biserica ne aduce mereu aminte cii suntem in vremea rfmduitii pentru pociiintii. Marturie ne stau melodioasele cantiiri: U~ile podiintei, deschide-mi, Diitiitorule de viatii ...... ; Suf1ete al meu, scoala, pentru ce donni ...... ~i nu in ultimul rand Canonul eel Mare sau de Pocainta al Sf. Andrei Criteanul.

Prin unnare, pornind de la u~ile pocaintei ce ni se deschid ~i trecand prin baia canonului de pociiinta, insotind-o cu rugaciunea Sf. Efrem Sirul, dorind a ne impodobi camara sufletului cu haina de nuntii a faptelor bune, vom ajunge Ia dobandirea starii dintai care nu imsemnii altceva decat resturarea ~i innoirea fiintei noastre, ajungand astfel Ia Inviere.

4

ULTIMELE ZILE ALE

CONSTANTINOPOLULUI Pr. Victor DRAGULSCHI

Parohia Frecafei

29 mai 1453. Sub loviturile o~tilor turce~ti con­duse de sultanul in varstii de numai 21 de ani, Mahomed al 11-lea supranumit ,Cuceritorul", Constantinopolul cade. Cateva zile mai tarziu, vestea va zgudui intreaga lume cre~tina . Dupa o existentii intinsii pe parcursul a peste 1100 de ani, aceastii poartii ~i acest simbol al cre~­tiniitiitii ciizuse in mainile piiganilor.

Lucriirile pentru inaltarea ora~ului au inceput Ia 4 noiembrie 326. Constantin eel Mare a cliidit aici un palat uria~, hipodrom, apeducte, forumul care ii poartii numele, precum ~i alte edificii. Vechiul Bizant a piistrat templele piigane, dar noul ora~ avea ~i biserici cre~tine. Ora~ullui Constantin sau ,a doua Roma", gazduia de asemenea un senat, iar membrii acestuia ~i-au construit ~i ei palate. Marii proprietari de piimanturi din Asia ~ i din Pont au fost obligati de asemenea sii-~ i construiasca cate o locuinta in noua capitalii. Dupii patru ani de mundi, la 11 mai 330 noua capitalii a Imperiului roman a fost inauguratii in prezenta impiiratului ').

Motivele pentru care Constantin eel Mare a mutat capitala impiiratiei romane sunt multiple. Nu cu multii vreme inaintea sa, Diocletian incercase sa a~eze scaunul imperial la Nicomidia, in Asia Mica, dar nu reu~ise. Chemarea Rasiiritului ~i bogii!iile de aici erau dorite la Roma, dar erau mai Ia indemana dacii te aflai chiar langii ele. Pe de alta patte, bogii!iile imperiului ~i hotarele sale trebuiau piizite. Go!ii a~ezati in Muntenja ~i Moldova noastra, amcnintau la Dunarea de Jos. In

Page 7: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

[ia Mica se profila un alt pericol, sarazinii Persiei, care amenintau Ia granita de pe Eufrat. Singurul punct strategic de unde se putea face fata acestor amenintari, era vechea a~ezare a Bizantului, Ia lntretaierea dru­murilor de uscat dintre Europa ~i Asia, ~i a celor pe apa dintre Mediterana, Marea Egee ~i Pontul Euxin. De Ia Constantinopol o~tile imperiale puteau ajunge u~or ~i repede, fie pe Dunare, fie pe Eufrat ~i Tigru, pentru a raspunde amenintarilor ~i a face fata atacurilor 2l.

Mutarea capitalei ~i construirea Constan­tinopolului trebuie pusa ~i pe seama politicii religioase dusa de Constantin eel Mare. Prin Edictul de Ia Medi­olanum din anul 313 prin care cre~tinismului i se con­fera libertate religioasa. Dupa convocarea Sinodului I Ecumenic de Ia Niceea in 325, lmparatul devine protec­tor al cre~tinismului. El acorda subventii importante clerului spre a se ocupa numai cu slujirea religioasa, ln­Jatura din Jegile penale dispozitii ~i pedepse contrare spiritului cre~tin ca: rastignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul ro~u).

in unele locuri unde cre~tinii erau majoritari, ei au avut voie sa ia templele pagane ~i sa le transforme in biserici, sa le inchida ~i chiar sa le darame. Daca Roma era un ora~ mai mult pagan decat cre~tin, in care templele, statuile, senatul, aristocratia, aminteau ~i pas­trau vechea religie, Constantinopolul trebuia sa devina o capitaHi de lmperiu cre~tin. Dorinta lui Constantin eel Mare de a sustine cre~tinismul s-a vazut ~i in alegerea acestei noi capitale ~i mai cu seama prin caracterul re­ligios ce s-a dat acestui fapt, lmparatul lncurajand ~i sprijinind construirea de biserici ~i monumentele cre~­tine In ora~ 3l.

0 alta motivatie pentru mutarea capitalei a fost ~i cea economicii, pe langa cea strategica ~i religioasa. Bogatiile Rasaritului aveau sa confere Constantinopolu­lui, cu timpul, locul eel dintai intre ora~ele imparatiei.

Din noua capitala Constantin eel Mare donmea peste toata lumea civilizata de atunci. in Europa hotarul imperiului era ftxat pe malul stang al Rinului ~i eel drept al Dunarii; ajungea apoi pana in Bretania, tara Scotia ~i Irlanda de astazi; tarmul Gruziei pana la poalele Cau­cazului; in Africa: Marocul, Algeria, Tunisia, Libia ~i Egiptul; In Asia: Pales tina, Arabia, Mesopotamia ~i Ca­padocia.

Mutarea capitalei de la Roma la Constantinopol a inaugurat o noua etapa In istoria Imperiului roman, etapa care va fi treapta de na~tere a unei noi lmparatii, imparatia bizantina. Aceastii imparatie avea sa se nasca ceva mai tarziu, dupa moartea lui Teodosie eel Mare (379- 395), care va lncredinta imperiul fiilor sai: lui Arcadiu patiea de riisarit cu Constantinopolul, iar lui Honoriu apusul. Moartea lui Teodosie va insemna im­partirea definitiva a imperiului, de~i imparatul nu a dorit nici o clipa sa rupa statui roman in douii 4l.

De la Arcadiu (395-408), viata Constan­tinopolului se va confunda cu viata imperiului bizantin,

5

o vi alii care duce de Ia mare tie Ia decadcnta, o via (a~ cre~teri §i scaderi, o istorie tumultuoasa, care se va incheia o data cu prabu§irea sa sub puhoiul O§tilor musulmane.

In aceasta istorie unica in anale, o pagina de­osebita este scrisa sub domnia lui Justinian I (527 -565). Daca in guvemarea imperiului s-a dovedit mai putin iscusit, sau a izbutit mai putin 5l, totu§i sub domnia sa au fost cucerite de la vandali o buna parte din Africa apuseana, de la ostrogoti Italia §i Dalmatia, iar de Ia vizigoti Spania de miazazi.

Personalitatea sa marcanta va ie~i In evidenta insa pentru cu totul alte motive. Edward Gibbon, citand lucrarea lui Ludewig ,Viata lui Justinian", scrie despre el: , abstinenta sa era potrivita nu cu fntelepciunea unui jilozof, ci cu superstitia unui caluga1: Mesele sale erau scurte ~i frugale.

fn timpul posturilor solemne, se mul{umea cu apa ~i legume, iar taria ~i zelul sau mergeau pana-ntr­acolo, fndit adesea li treceau cate doua zile ~i tot atatea nopfi, fora sa puna ceva in gura. Ceasurile sale de somn se supuneau unui regim Ia fel de a.spru. Dupa o singura ora de odihna, sujletul ii dadea imbold sa se trezeasca ~i. spre mirarea ~ambelanilor sai. umbla sau studia pana in zori de zi. Zelul sau neobosit il fticea sa prelungeasca timpul pe care fl destina dobandirii de noi cuno~tinfe ,~i solutionarii treburilor de ::.i cu zi ale Im­periului" 61. Aceasta personalitate va lasa posteritatii doua mari opere, una legislativa, iar cealalta arhitecto-nica.

Din ordinul sau, comisii speciale de juri~ti vor revizui toata legislatia anterioarii, redactand trei impor­tante lucrari juridice: ,Codex Justinianus", ,Digesta" sau ,Pandecte" ~i ,Institutes", un manual de drept civil rezervat studentilor.

Cealaltii opera, cea arhitectonicii, se va numi Sfanta Sofia (intelepciunea cea Sfanta). Biserica, ridi­cata pe locul vechii basilici construitii de Constantin eel Mare, este echivalentul rasiiritean al Bisericii Sfantul Petru din Roma (in stilul renascentist), sau al Catedralei Notre-Dame din Paris (in stilul artei gotice). De dimen­siuni impresionante: 77 x 71,70 metri ~i inalta de 54 de metri, va imbina in constructia sa tot ce a dat mai bun geniul elenic cu traditiile d~ arta orientala. imparatul Justinian dorea sa facii o biserica care sii intreaca in maretie ~i, splendoare temp lui lui Solomon din Ierusalim. In ziua inauguriirii (53 7), lncantat de re­alizarea sa, Justinian ar fie exclamat: ., Te-am fnvins, o, Solomoane'" 7l Astfel, Constantinopolul se va imboga!i cu un edificiu religios magnific, care ii va atesta inca odatii unicitatea in lumea timpului acela.

Veacul al VII-lea este strabatut de o crizii adanca ~i o noua primejdie se ive§te pentru Bizant ~ i pentru Constantinopol, venitii de la arabii sustinuti de noua lor ideologic religioasa. Rand pe rand, sunt pier­clute Siria, Ierusalimul §i Palestina, Mesopotamia ~i

Page 8: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

~exandria. Primejdia vine 1i bate Ia portile !i zidurile Constantinopolului intre anii 673 ~i 677. Constantin at IV-lea Pogonatul scapa ora~ul datorita folosirii ,focului grecesc" 8l. Taina vanduta pare-se de un arhitect sirian, Calinic, era un amestec de pucioasa cu uleiuri de petrol, care ruuncat prin ni$te dispozitive anume, pulea sa arda pe apa, parjolind corabiile du~mane.

Sfar~itul veacului al VII-lea consernneaza na~terea statului bulgar, hotamllmpara~iei ajungand ast­fel sa paraseasca Dunarea, pentru a se a~eza undeva in muntii Balcani.

' Intre 717 dind pe tron urea Leon ~~ pana in 867 dind moare Mihail al U-Jea, In Constantinopol domnesc doua dinastii, numite isauriana $i amoreana, dupa locul de na~tere al celor ce carmuiau Imperiul Bizantin. in aceastii perioada va avea loc criza iconoclasta.

Iconoclasmul a fost o mi~care religioasa, dar cu substrat politic ~i social, care dorca tnlaturarca ~i nimi­cirea icoanelor considerand-o idolatrie. De partea cealalta se aflau iconodulii, care doreau ca ortodoxia sa nu fie atinsa. Cearta aceasta a starnit patimi mari, aj ungand sa fie o lupta intre putcrca de stat $i Bisericii, lntre imparati ~i dilugari, zguduind deseori Constan­tinopolul ~ i Bizanftil. Slar~itul ei se produce abia In anii 842-843, dind lmparateasa Teodora va rcstabili cultul icoanelor. De atunci, ortodoxia sarbatore~tc triwnful dreptei crcdinte, prima duminica a Postului Mare nu­mindu-se , Duminica Ortodoxiei" 9>.

Ceea ce este important de men~ionat penttll aceasta pcrioada, este fap tul ca din secolul al VII-lea limba administrativa ~i a legilor ramane limba greaca. Constantinopolul i$i lncepe existenta ca ora~ latinizat dat fiind institutiile sale de sorginte romana. Treptat insa, influcnta mediului i~i spune cuvantul ~ i ora~ul va deveni grcc ~j oriental. Pana in sccolul al XI-lea proce­sul c!enizarii va fi desavar~it. Dupa aceasta data, dind aversiunilc lntre cre$tinii disaritcni ~i cei apuscni se adanccsc ( aversiuni ~i nemulrumiri ale Romei de pc vrc­mea Sinoadclor II ~i IV ccumenice), cre~tinii rasariteni, locuitori ai Bizanrului vor fi numi~i greci, pe dind cei apuseni Iatini 10l.

Ora~ul de pe Bosfor a constituit intotdeauna o mare ispita pcntru popoarele navalitoare. In existenta sa de I I secole, importan}a, stralucirea ~i boga~ia sa au atras rand pc rand de Ia barbari !a crc~tini, europeni ~i asiatici, de Ia goti !a huni, de Ia ru~i Ia cre~tini occiden­ta li, culmitUlnd cu turcii.

Aceasta va lnsemna pentru Bizant ~i pentm Constantinopol un lung ~ir de pericole, razboaie $i m­inari ~i, mai mult dedit atat, va debuta tragic pentm ln­treaga cre$tinatate. Tnfatuarea apusului romano-catolic, dorinta papalitatii de a conduce toata lumea cre~ti na va culmina cu Marea schisma de Ia I 054, cand cele doua Bisctici erau pastoritc de Patriarhul Mihail Cerularie ~i papa Leon at IX-lea 11 l.

Scindarea lumii cr~ti ne In doua, dacii Ia inceput

6

nu parea sa aiba urmiiri deoscbite, se va dovedi •~ tarziu fatala penttu grecii ortodoc$i cum ii vom numi de aici 1nainte. Bizanrui se gasi pdns lntre doua peri­cole: 1n orient turcii a caror putere cre~te nccontenit, In apus cre~tinatatea apuseana care vedea In greci doar ni~te schismatici.

Daca turcii au putut fi opriti in Asia Mica pentru doua secole ~ i jumatate, imperiul pierdea definitiv provincii care 1i dadeau hrana, so'!dati ~i bani , pierdca grani~e indepiirtate ~i intarite. puteri ~i prestigiu.

Invrajbit rel igios cu cre~tinatatea apuseana, el pierde ajutorul ei contra islamului, ba avea sa primeasca grave lovituri din partea ei.

Din dorinra de a elibera locurile sfinte de sub pagani, lncepand cu anull 096, papalitatea ~i nobilimea apuseana, cons.idedind lupta aceasta o obl igatie de onoare, va organiza mari expeditii In acest scop, expe­di~ii cunoscute sub numele de ,Cruciadc". Marile ar­mate de cruciati erau alcatuitc din cava!eti, aventurieri, tarani, pentru care dorinta de imboga~ire, dorul de aven­tura ~i mirajul Rasaritulu.i desprc care auzisera atatea, 1nsemnau mai mult decat Jupta sub tlamura lui Hristos. Pentm ace~tia ConstantiJlOpolul, cu bogiifiile ~i mareti­ile sale, avea sa fie lntotdeauna o tentatie.

Ca sa lntclegem mai bine ce insemna Constan­tinopolul acclor vremi pentru lntreaga lume, iata cc scrie Edward Gibbon in lucrarca sa ,lstoria declinului ~i a priibu~irii imperiului roman":

,Aceia$i suverani (impO.rati bizantini), puteau aflrma cu demnitate §i adew'ir, cii dintre top monarhii cre~tinatii{ii, ei stiipaneau eel mai mare ora§, aveau eel mai bogat venit ~·i domneau peste statu[ eel mal inflori­tor $i populat. Odatii cu declinul §i ciiderea lmperiului, ora§ele apusului pierisera sau f§i pierdusera orice forma de striilucire .fi putere; strainullatin care ar ji viizut mai fntai ruinele Romei sau zidurile de lut, co­cioabele de lemn sau incinta str!imta a zidurilor Parisu­lui ori Londrei n-ar fi fost pregatit sa contemple a~·ezarea $i fntinderea Constantinopolului, solemnele sale palate ~i biserici, ori arta §i luxulunui popor a tat de numeros. Tezaurele sale puteau atrage pe niiviilitorii straini ... " 12l.

Pentru Constantinopol ncnoricirea avea sa vina cu prilejul celei de a IV-a Cmciade. Profitand de lupta pentm tronul imperial, clllciatii II ajuta pc A Iexie al TV­lea sa urce In scaun, In schimbul unor mari promisiuni materiale. Nemultumiti ca nu-~i primesc bogati ile promise, cruciatii lmpresoara ora~ul. Alexic al TV-lea este omorat in Constantinopol , pe tron urea A Iexie a! V­lea, dar Ia 13 aprilie 1204 cruciafii ataca ~ i cuceresc ora~ul. Trei zile In ~ir invingatorii prada ora~ul. Cu acest prilej multe din comorile bizantine au pieri t pentru tot­deanna. Geoffroy de Villehardouin, unul diniTe fiunta~it cmciatilor, care a istorisit amanuntit despre cucerirea Constantinopolului, marturiSC$te , de cand lumea s-a zidit~ nu s-a pradat atat i'ntr-un ora~" 13).

Page 9: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

Din 1204 ~i pana in 126 1 in Rasarit se va in­staura ,Imperiullati.n de Rasarit" cu capitala Ia Con­stantinopol, care va fi mercu in lupta cu imparatia bulgara a Asane~tilor $i cu cea greaca, care dupa dl.dere l~i mutase centrul de rezisten1a Ia Niceea.

La 25 iul ie 1261 greeii intrau prin surprindere In Constantinopol reeucerind capitala, iar Ia 25 august Mihail Palcologul sc lncorona lmparat. Din pacate, 60 de ani sau mai bine zis aproape 60 de ani de dominatie latina, scdituisera tot ceea ce fusese adunat cu truda, jertfa ~i migala timp de 1000 de ani. De pe urma accstei stapaniri latinc Constantinopolul nu avea sa-~i mai revina niciodata ~i nu va mai fi nicicand ora~ul mare ~i lnfloritor de altadata.

Perioada care i-a mai ramas de trait pana Ia 1453, cle$i saraca $i plina de amenintari, va, fi poate paradoxa! una de maxima lnflorire culturala. Universi­tatea 'i$i va redeschide portile $i oameni de mare valoare precum Teodor Metochites, Nichifor Gregoras, Sia.ntul Grigorie PaJamas, Nicolae Cabisilas $i altii, au trecut $i au slujit aici nu numai cullura bizantina, ci ~i Biserica Ortodoxa. Faima de mare centru cultural era atat de mare, !neat Eneas Sylvio Piccolomini, viitorul papa Pius a! IT-lea, avea sa scrie mai tarziu cii, in tinere{ea sa, orice italian dornic sa se m·ate fnvafat pretindea ca a studiat Ia Constantinopol" 14) .

Veacul al XIV-lea va fi unuJ zbuciumat de lupte. Tmpariifia sarbilor condusa de Stefan Du~an ameninfii Ia un moment dat sa lnghita BizanrtJI. Cucerirea otomana In Europa incepe ~i in 1402 Constantinopolul este amenin~at din nou, dar O$tile lui Baiazid sunt in­frante de mongolii lui Tamerlan langa Ankara. Ora~ul va mai capata un ragaz de jumatate de veac. Din pacate ajutorul nu va veni de nidiieri. Apusul, mai dornic ca oricand sa-$i asigure suprcmatia sa fie $i spirituala asupra Rasaritului, va condifiona acordarea ajutorului de recunoa~terea unirii celor doua Biserici $i adoptarea mturor modificarilor dogmatice ~i liturgice, pe care Biserica Romei le facuse de-a lungul mai multor

7

sutedeani. 1 Pentru Bizan~ $i Constantinopollini$tea nu tine

prea mult, pentru di in 1422 sultanul Murad alll-lea, tatal celui ce va cuceri Constantinopolul, asediaza cetatea. Grccii scapa ~i de aceasta data. Nevoit sa inabu~easca o rascoala in Anatolia, domic in felul acesta sii-~i asigure lini~tea intema, Murad va ridica asediul.

Acest asediu probabil ca a constituit ultimul ~i eel mai mare semnal de alarma, daca 11 putem numi a~a. De voie, de nevoie, In speranta unui ajutor, mai marii Tmperiului Bizantin , oameni politici, dar ~i clerici, ac­cepta $i semneaza In 1439 ,uni rea" de Ia Florenta. Daca cei mari au facut acest compromis In speran~a ca vor salva imperiul , poporul simplu, cre~tinii ortodoc~i, nu vor pune niciodata aceasta falsa unire In practica. Peste putin timp, doar ceva mai mutt de un deceniu, cu un curaj demn de almartirilor, vor muri mucenice$te In ul­timele zile din mai 1453, pentm credinta ~i pentru cetatea lor, socotind ca nici o jertra nu este prea mare cand o fac pentru Dumnezeu eel Adevarat.

Prin a~ezarea sa lntre Europa sud-estica ~i Asia vestica, Constantinopolul a constituit avanpostul cre$­tinismului tmpotriva islamismului. Prin Patriarhia ecu­menica ce fiinta a ici , Constantinopolul a fost centrul Ortodoxiei in lupta cu romano-catolicismul ~i fruntea acestuia, papalitalea. Timp de opt secole au luptat Bizanful ~i Constantinopolul pana Ia ultimele lor puteri, in nepii.sarea Apusului care se numea ere~ tin, lmpotriva islamismului invadator, susfinand totodata drepturile le­gitime ale Ortodoxiei In raport cu romano -catoljcismul. Daca misiunca politica a incetat odatii. cu caderea Con­stantinopolului, misiunea culturaHi, dar mai cu seama cea religioasa a continuat fiira intrerupere, legata de ideea de Patriarhie ecumenicii. $i de credinp $i respectul cre$tinilor ortodoc~i din lntrcgul Orient 15).

I. Berza Mihai, Trcptcle Bizantului, Biblioteca de istorie, Bu­cure~ti, 1972, p. 39-40 2. Ibidem, p. 40 3. Pr. Prof. Dr. loan !Uimureanu, lstoria Bisericeasca Univcrsala, EIBMBOR, Bucurc~ti , 1987 4. Berza Mihai, op. cit., p. 40-41 5. Gibbon Edward, lstoria dcclinului ~i a prabu~irii irnperiului roman, Bucure~ti, 1976, p. 24 6. Ibidem, p. 24 7. Pr. prof. Dr. Enc Brani~tc, Liturgicii gcncralli, EIBMBOR, Bu­cure~ti, 1993, p. 313 8. Berta Mihai, op. cit., p. 43-44 9. Pr. Prof. Dr. Joan Ramureanu, op. cit. , p. 432 10. Pr. Prof. Tcodor M. Popescu, Cinci sute de ani de Ia di.derea Constantinopolului, in Ortodoxia, 1953, nr. 3, p. 385 11. Ibidem, p. 397 12. Edward Gibbon, op. cit. , p. 91 13 . Mihai Bcrza, op. cit. , p. 47-48 14. Steven Runciman, Caderea Constantinopolului, Bucure~ti, 1971, p. 26 15. Pr. Prof. Teodor M. Popescu, op. cit., p. 393-394.

Page 10: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

r REPERE LITURGICE PRIVIND SAV AR~IRE:; SLUJBEIPARASTASULUI

Biscrica nu-i da uitarii pe cei adormiti, care au niidajduit di vor reveni Ia o noua viata avand drept che­za~ic i'nvierea Mantuitorului Hristos, ,Stiind ca Cel ce a inviat pe Domnullisus ne va in via §i pe noi cu lisus .. " (II orintenti, IV, 14).

Slujba parastasului sau a pomenirii mortului nu se face cadavrului, ci sufletului care fiind In trup, aici pe pamant, totdeauna a nadajduit ca dupa moarte va invia spre o nouii viara.

Pomenirile sau parastascle sunt reminiscenrc ale vechilor agape sau mese frate~ti, cu care era impreunata In vechime slujba lnmormantarii. Despre ele pomenesc vechile randuieli bisericc~ti, ,A§ezamintele Sjintilor Apostoli '' (Cartea VIII, cap. 44) ~i alte scrieri cre~tine. Parastasul este prcscuxtarca slujbei lnmorn1antarii, par­tea centrala alcatuind rugaciunile de dezlegare.

A) Parastasele se savar~esc de d itre cei rama~i In viafii, frafi, surori, rude, prictcni, Ia anumitc termenc: 3, 9, 40 de zile, sau: 3, 6, 9 luni, Ia I an ~i Ia 7 ani. De la un an piina Ia 7 ani , In ficcare an .

1. La trei z ile dupa moarte, in cinstea Sfintci Treimi. Tot In a treia zi In amintirea Invierii lui Hristos, cheza~ie a lnvierii noastre. , ... Hristos a fnviat din morJi j'iind fncepatura celor adormifi " (I Corinteni XV, 20).

2. La 9 zilc dupa moarte, eel adonnit sa se ln­vredniceasca de parta~ia cu cele 9 cele l:ngeref?ti.

3. In unelc locuri se obi~nuie~te sa se fadi po­menirea ~i Ia 20 sau 2 J de zile obicei dimas de Ia romani. De exemplu, Hrisovul din 1466 allui $tefan eel Mare, care In schimbul unei danii catrc maniistirea atoniUi Zo­grafu, oranduie~te sa i se faca acolo dupa moarte, slujbe Ia 3, 9, 20 ~i 40 de zile, o jumiitate de an ~ i de un an.

4. La 40 de zile, In amintirea inill{iirii Ia cera lui Hristos care a avut Joe Ia 40 de zile dupa Inviere. Stantul A mbrozie aminte~te di pomenirea de Ia 40 de zile se face dupa pilda lui losifpatriarhul, care lmpreuna cu tot Egiptul , a plfms pe tat~il sau lacov timp de 40 de zile dupa moarte.

5. La 3 luni, 6 luni ~i 9 luni, in cinstea Sfintci Treimi.

6. La un an, urmare pildei primilor cref?tini care praznuiau In ·fiecarc an ziua mortii martirilor ~i a Sfin~i-

g

pr. Viorel CARP

' lor, ca zi de na~tere a lor pentru viara de dincolo: ,Mai de pref este un nume deciit untdelemnul eel binemirosi­tor $i ziua morfii decat ziu.a na§terii" (Ecleziast VII, I).

Explicatia naturala se bazeaza pe analogia cu fa­zele prin care trece descompunerea trupului pana la pu­treziciune.

- se face pomcnirea in a 3-a Zl dupa moartc dc­oarece incepe desfigurarea, descompunerea lui.

- in a 9-a zj trupul intra in striciiciune, afara de inima.

- Ia 40 de zile sc pierdc t?i inima. Se poate spune cii procesul descompunerii fizice

urmeazii procesul invers al zamislirii ~ i fonnarii trupului omenesc In pantecelc mamci. La 3 zilc se formcaza inima, Ia 9 zile inima se fixeaza de trup, iar Ia 40 de zilc trupul este format In lntregime.

In Jegatura cu creclintele populare despre vamile viizduhului putem afirma:

- in ziua a 3-a pomenirca se face pentru ca su­fletul este ina] tat la cer. [n primele 3 zile el mai este legat de trup; In acest interval de timp il viziteazli.

- a 9-a zi se face pentru cii sufletul se intati~eaza lui Dumnezeu a doua oara pentru a I se lnchina, dupii ce a vizitat Raiul.

- Ia 40 de zile pentru ca se face judecata ficcarui suflet. Pana la 40 de zile sufletul peregrineaza prin rai ~i iad.

7. La 7 anise face ultima pomenire a adormi tu-

Page 11: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

~ Sapte- un num3r sfiint, amintind de zilele crea!iei. Parastasul sau ,pomana" trebuie sa fie i'ntr-o at­

mosfera cuviincioasa. Se zice Dumnezeu sa-l ierte! Sranta Scriptura ne porunce$te: .. Fii darnic cu piiinea ~i vinulla mormontul eel or drepfi" (Tobit IV, 17) sau , Milos tenia curlifii piicatul ~i izbiive$le de moarte ... iar cei ce fac milostenie ~i dreptace vor triii mult" (Tobit XII,9). Randt1iala parastasului ~i rugaciunile de iertare sunt folositoare pentru mangaierea sufletului celui ador­mit. Pomenirile ~i rugaciunile pentru cei adormiti sunt o dovada a dragostei fa~a de aproape deoarece tofi sun­tcm pecetlui~i lntru Hristos iar inceputul mantuirii noas­tre ll face Han1l: ,Legea prin Moise s-a dat iar harul $i adevarul prin Tisus H ristos" (Joan I, 17).

Cultul pcntru cei adormiti ca $i pomenirile de tot felu l sunt lnchinate vietii de dincolo. Hristos fiind ,,Calea, Adevarul ~ i Viata" (Joan XIV, 6), suntem datori sa apariim, sa conservam $i sa oferim via~a noastra lui Dumnezeu ca dar al Sau.

Sinuciga~ilor li se rcfuza aducerea In Sf'anta Bi­serica ~i oficicrca slujbei irunoimantarii, ca unora care s-au revoltat impotriva vietii ~i a lui Dumnezeu, savar­~ind pacat impotriva Duhului Stant. .. Cine va huli t'm­potriva Duhului Sfiint nu are iertare fn veac, ci este vinovat de osanda Ve$nicii .. (Marcu IIT,29; Matei xn, 31). De~i mor~ilor lis-au descompus trupuri le, sufletele lor traiesc sau sunt chinuitc dupa poftele tmpului ~i su­fletului (Pilda fiului risipitor - Luca CIV, 22-31).

Pentru cci adormi~i Biscrica a randuit ,pomeniri specialc" sau de ,ob~te", elc fiind oranduite ~i fixate in apropierea unor evenimente importante ale istoriei man­tuirii omului:

- ,mo$ii de varii" pentru cei ce au adormit lntru nadejdea 1nvierii lnainte de Cincizecime ~i se savar$C~te pentru ca ~ i ci sa sc bucure de darurile $i lumina Pogo­rani Sfantului Duh. Pomenirea se face sambiita lnainte de Rusalii.

- ,mo~i i de toamnii'\ pentru cei ce au ad.ormit In lmprejuriiri necunoscute, morti niipraznice ~i groaznice. Pomenirea se face dupa S!anutl Dumitru ~i cu o sapt<"i­mana inainte de postul Craciunului.

- ,mo~ii de iama", pomenire ce are semnificatie eshatologica. Pomenirea se face sambata cu o saptamana inainte de inceputul Postului Mare.

- pomenirile ctitorilor In bramurile bisericilor. - sarindarele- pomenirea celui adormit sau a

unui pomclnic Ia 40 de Liturghii in ~ir, in speta 40 de zile de Ia moartea cuiva. De obicei sarindarele se dau Ia sfintirea unci biscrici sau a unei fiintani. Sarindarele de ob~te, cand pomcnirca sc face Ia 40 de liturghii una

9

dupa alta, iar sarindarul particular cand pomenirea se face Ia 40 de liturghii dizlete. La sfar~itul celor 40 deli­tmghii se face parastas ~~ se pomenesc adormitii tuturor credincio~ilor care au dat pomclnice. Prin canonul49 de Ia sinodul din Laodiceea sc interzic parastasele in Postul Mare in zilele de rand, luni, marti, miercuri,joi $i vineri.

- Joia ina.lpirii, pomcniri pcntru martirii $i eroii neamului.

Conform tradipei, slujba parastasului sau pome­nirea mortilor sc oficiaza sambata. De Ia un timp se fac parastase ~i in zi lele din cursu! saptamanii, mai ales 1n zilele de sarbatoare, inclusiv duminica. Acestea sunt ex­ceptii pentm cei ce nu pot veni Ia Stanta Bisericii In zi de lucru. De aici a luat na~tere tn Biserica Ortodoxa Greaea ,Cearta colivelor". Nu se fac parastase 1n per"ioa­dele:

-de Ia Na~terea Domnului pana la Boboteaza. - duminicile de peste an. Duminica aminte~te de

Invierea Domnului, este zi de bucurie ~i nude intristare. - Ia Praznicele Imparate$ti. - de Ia sambata Floriilor pana la duminica Tomii. - de Ia duminica Infrico§atci Judecafi pana Ia

sambata Srantului Teodor. Cei adormi~i sunt pomeniti ~~In cadrul slujbelor

Bisericii. 0 pomenire speciala a mortilor este , Pa$tele

Blajinilor''. Aceastii pomenire constituie o traditie cu ca­racter local pe care Biscrica nu a acceptat-o oficial $i nu a generalizat-o, fiind preluatii din traditia Bisericii Ruse.

Parastasclc sau pomcnirile morfilor i~i au teme­iul in iubirca ~i rccuno~tin~a crc$tina.

Pentru savar~irea slujbei parastasului ~i pome­nirea celor adormifi se aducc coliva. Coliva este racutii din grau fiert, indulcit cu zahiir sau miere de albine. Des-

Page 12: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

r. originea colivei avem date de pe timpul lui Julian Apostatul. lulian a voit sa inlocuiasdi. mandirurile din piete cu jertfe idole~ti. Dumnezeu a trimis pe Teodor, osta~ din ceata Tironilor Ia Eudoxie arhiereul cetatii, ca sa dejoace planulimparatului. Teodor Tiron i-a spus ar­hiereului Eudoxie ca sa faca poporului ,coliv~f' sau ,gdiu fie1t", pentru cei care nu vor sa se atinga de jeJt­felc ~i spurdiciunile idole~ti. Teodor Tiron a fost marti­rizat de paganul Vringa, In timpul lmparatului Maximian. In amintirca ~i pentru pomenirea lui credin­cio~ii au ridicat coliva ~i de atunci pana azi s-a pastrat coliva intru cinstea $i pomenirea mortilor. Col iva inchi­puic trupul mortului, hrana principaHi a trupului ome­nesc, constituind-o graul, ,piiinea noastrc'i cea de toate zilele" (Matei VI,l 1). Graul este expresie materiaHi a crcdintei noastre In nemurire $i lnvierc. /\~a cum bobul de grau ca sa aduca roadi'i trebuie sa fie pus in pi'imant $i sa putrezeasca, tot a~a $i trupul omenesc se a~eazii in groapii, putreze!?te, pentru ca apoi sa inviezc lntru nes­tricaciune (loan XII, 24).

Numarul infinit al boabelor de grau din colivii rcprczinta infinitatea credincio~ilor stdin$i in unitatea $i sobornicitatea Sfintei noastre Biserici. Fiecare bob de gdiu reprezinta un ,mcmbru" activ a! Sfintei noastre Bi­serici.

Dulciurile ~i ingredientele din cornpozi~ia coli­vei reprezinta virtu~ile sfinplor sau ale diposatilor po­mcnip , ori dulcca~a viatii celei ve~nicc pe care nadajduim ca o va primi mortul. Legi'inarea colivei cu mainile este pe de o parte, expresia legiiturii suflete~ti vii ~ i reale cu cei adonni~i. iar pe de alta parte, 'inca un semn alinvierii asemanator celui de la Stanta Liturghie, dind preo~ii Jeagana Sfantul Aer deasupra Darurilor Ia rostirea Crezului pana Ia momentul ,$i a fnviat a treia

=i dupii Scripturi ", inchipuind cutremurul ce a avut ~ cu ocazia mortii ~i lnvicrii lui Jisus Hristos (Matci XXVll, 51).

Painea sau colacul simbolizeaza accla~i lucru. ele aducandu-se Jangii coli vii. Vinul care se aduce Ia pa­rastas ~i tumarea croci~ peste coliva sau peste mormant sirnbo lizeaza aromatcle !?i balsamul cu care a fost uns trupul Domnului. Vinul este simbol al sangelui, al sevei de viata care curge prinmadularele trupului omenesc §i II insutlete~te. Turnarea vinului in chipul crucii peste co­l iva sau monnantul celui adormit preinchipuie nemuri­rea sau tnvierea pentru viata ve~nica pe care o nadajduie~te orice om.

Binecuvantarea colivei de catre preot cand se canta ve~nica pomenire, coliva fiind ridicaHi de rude ~i pricteni, reprezinta scmnul comuniunii cu adormitul. La fel ~i gustarea din coliva.

Teologia ortodoxa arati'i ca panii Ia Judecata de apoi, starea sufletelor dupa despartirca de trup nu estc definitiva. Aceasta inseamna eli uncle dintre ele se mai pot mantui, lnsa prin rugaciunile celor vii. Dupa moarte sut1etele nu mai pot face nimic pentru mantuirea lor. Aceasta se vede din cuvintele Mantuitorului ,. Se cuvine sa fac pona este ziua lucntrile celui ce M-a trimis, ca ville noaptea ciind nimeni nu mai poate sa lucreze". Existli doua posibilitati pentru ob~inerea mantuirii de ditre cei adormiti ~i anume:

- rugiiciunca celor vii pentru cci morfi; - Jertfa euharistica adusa de Biserica. La poporul roman obiceiurile t;i datinile legate

de star~itul ornului sc giisesc cu spccilicul lor In toare regiunile tarii, fiind mo~teniri sacre de Ia stdimo~ii no~tri daci ~i romani, tolerate sau modelate de cei ce ne-au transmis lnviitiitura dreptei credinte.

Page 13: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

ASPECTE MORAL-SOCIALE ALE FAMILIEI CRE~TINE

Anul 2011, inchinat de Sfantul Sinod a/ B.O.R. Tainei Sfantului Botez §i a/ Sfintei Cu­nunii, ne da prilejul sa privim cu atenfie $1 sa eva/uam statutul actual a/ Familiei, sa intarim convingerea oamenilor in efectele binefaca­toare ale Sfintelor Taine, sa subliniem insem­natatea lor $i sa evidenfiem rostul Casatoriei $i a/ Familiel cre§tine in actualitatea vremii noastre.

Familia este a§ezamantul eel mai propice in care apare, cre§te ~i se dezvolta via\a psiho-fiz­ica a omului , fiind mediul in care iau fiin\a primele posibilitati de relatie intre om ~i natura, intre om ~i om ~i i ntre om ~i Dumnezeu. Este locul in care arde eel mai puternic sentimentul iubirii, cea mai de seama calitate a sufletului omen esc, dar ~i cea mai fragila. Familia cre~tina este aparatoarea §i ocrotitoarea adevaratei ~i realei iubiri. Progresul societatii deriva din starea de sanatate fizica $i moral a a familiei. ,Un popor cade §i piere odata cu familia " 1>.

Temelia pe care se clade~te ~i care da trainicie familiei este iubirea cu multiplele ei mani­festari , implinind un rol fiintial in viata omur'ui. Fa­milia este cea dintai $COala' a vietii. T~ ea $i prin ea se promoveaza moralitatea. Tn ogorul vietii famil­iale cresc §i Tnfloresc virtutile. Se franeaza pornirile egoiste, se potole§te discordia, se dezvolta drep­tatea, fiind laboratorul in care se armonizeaza $i catalizeaza toate pornirile centrifuge intr-o rotanta care da armonie 2>.

Morala sociala prive$te viata morala a cre$tinului ca membru al diferitelor comunitati, §i anume: familie, stat, Biserica.

Frederic de Play nume$te familia ,unitatea social a elementara ~i fundamentala". El imparte fa­milia in trei categorii: ,slabite, stabile §i dezorgani­zate" 3>.

Dupa morala cre~tina familia este prima $i cea mai mica celula a organismului social. Originea ei sta in natura sociala a omului ~i in vointa divina exprimata pozitiv Ia cererea omului. ,$i a zis Dum­nezeu: Sa facem om dupa chipul §i dupa asemanarea noastra, ca sa stapaneasca pe§tii

II

pr. Aurelian CIOCAN

marii, peste pasarile cerului, animalele domestice, toate vieta(ile ce se tarasc pe pamant §i tot paman­tul. $i a facut Dumnezeu pe om dupa chipul Sau, dupa chipullui Dumnezeu 1-a facut, a facut barbat §i femeie". (Facere I, 26-27).

Familia se Tntemeiaza prin casatorie pe toata viata a unui barbat ~i a unei femei. Tnsu~irile fundamentale ale unei casatorii sunt: unitatea, trainicia, sfintenia ~i egalitatea dintre soti.

Scopul casatoriei este: Tnmultirea neamului omenesc, ajutorul reciproc, infranarea trupeasca ~i indeosebi stabitirea unei stari desavar$ite in dragostea dintre soti, ca sa se Tmplineasca reci­proc, transmitand unul altuia calitatile ~i darurile care sunt proprii fiecaruia , innobilandu-se reciproc $i formandu-se astfel , lucrand laolalta Ia Tn­deplinirea menirii morale a fiecaruia , a~a cum afirma Hristu Andrutsos.

fn decursul timpului , in urma pacatului stra­mo$esc decazand casatoria din curatia ei origi­nara, a decazut ~i familia cre§tina. Mantuitorul restabilind casatoria, a innobilat-o moral prin ridi­carea Ia valoarea unei taine, reabilitand astfel scopul familiei cre$tine.

Din mijlocul familiei pornesc, spre societate §i invers, o multime de relatii, care se intrepatrund ~i uneori i~i disputa prioritatea.

F aptul ca fnceputul istoriei omenirii a inte­meiat familia (Facere I, 28), arata ca dreptul Ia existenta al farnilie precum $i dreptul parintilor

Page 14: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

asupra copiilor este de origine divina. Autoritatea publica lnsa, este indreptatita sa intervina in insti­tutia familiei, atunci cand aceasta a ajuns intr-o stare foarte precara ~~ nu se mai poate ajuta sin­gura, intrucat familia este component al societatii.

in ce prive~te dreptul parintilor, acesta dupa morala cre~tina este un drept firesc ~i copiii stau sub autoritatea parinteasca pana Ia majorat, con­ducerea familiei, dupa invatatura Bisericii, revine barbatului, a~a cum a firma Sf. Ap. Pavel efesenilor (Efes. V, 22-23) ,Femeifor pleca(i-va barba(ilor vo§tri ca Domnufui. Caci barbatul este cap femeii, precum §i Hristos este cap Bisericii''.

Familia fiind eel dintai cadru social de care fiecare om are nevoie, este $i mediul eel mai priel­nic pentru na~terea , dezvoltarea ~i desavar$irea fi­intei umane. Dupa dreptul natural, a$adar, familia este .. o institu(ie Ia baza careia sta un contract fiber intre doua persoane care vor sa duca o viafa 1m­preuna"4>.

Familia este prima alcatuire de viata ob~teasca $i samburele din care cresc toate cele-' lalte forme de viata sociala. Principala functie a familiei este de a asigura inmultirea, perpetuarea ~i cre~terea omenirii. in organizarea sa proprie, ea ofera garantii de moralitate, fiind prima ~coala care Tl pregate!?te pe copil pentru viata sociala, deter­minandu-1 sa-~i implineasca datoria, sa-~i puna or­dine in cugetarea launtrica imprimandu-i responsa­bilitatea morala ~i sociala. Familia este a~adar un paznic care vegheaza neTncetat $i un temei puter­nic, care ocrote~te moralitatea parintilor prin bu­curiile curate $i senine, precum ~i prin sentimentele de iubire $i raspundere pe care le prilejuie~te.

,Copiii sunt pentru fami/iile lor imbold puternic spre munca §i economie, spre cat mai multe virtufi, pre­cum §i o putemica pavaza contra ispitelor de afara". Prezenta copiilor exercita o cenzura morala din cele mai eficiente asupra conduitei parintilor. Din dorinta de a-i face cat tnai buni ~i mai fericiti , parintii i~i dau toata silinta sa le ofere pilde person­ale cat mai bune $i sa propa$easca mereu Tt'l toate domeniile 5l.

Familia reprezinta mediul eel mai prielnic de reculegere $i pentru o colaborare deplina intre cele doua sexe. in cuprinsul ei sensibilitatea feminina $i insu$irile energice ale barbatului au posibilitatea de a se intalni ~i de a colabora, intregindu-se re­ciproc. Sotii au in familie conditiile cele mai bune de a se educa reciproc printr-o colaborare con-

~-12

tinua. Familia contribuie, astfel , Ia educarea omului din afara familiei, pentru necesitatea vietii sociale. Adancimea $i sinceritatea sentimentelor ce leaga pe membrii familiei influenteaza pozitiv relatiile cu ceilalti semeni , care nu sunt altceva decat compo­nenti ai altor familii. Acest aspect este dovedit Tn modurile de adresare obi~nuita ale poporului nos­tru, de ,mama", ,tata", ,unchiule", ,matu$8", care se fac $i fata de cei straini de familie. Cei mai mari oar'neni ai Bisericii, cei mai demni oameni ai soci­etatii i$i demonstreaza ascensiunile lor pe culmile desavar$irii, in mare parte bunei cre~teri primite in familie.

Prima sarcina a parintilor in domeniul edu­catiei copiilor este de a-i ajuta sa se (smulga) scape de anarhia instinctelor albe ~i tendintelor poluante ca sa devina capabili sa se conduca sin­guri.

A doua sarcina este de a-i ajuta sa se srnulga, treptat, din tirania egoismului lor natural $i sa devina mai buni. Urmeaza apoi pregatirea copilului in vederea diferitelor obligatii pe care i le vor impune complexitatea vietii sociale. Copilul tre­buie sa fie deprins sa munceasca ~i sa-$i fmplin­easca obligapile fata de semenii sai, cu care poate avea diverse relatii de prietenie, unitate $i solida­ritate.

Este de inteles ca, pentru realizarea in copiii lor a unei atitudini sanatoase, In virtutea dragostei, parintele trebuie sa-$i manifeste intere­sul in a indrepta orice lipsa morala a copiilor, dar din pacate unele metode folosite de parinti sunt con testate, intrucat ele nu tind spre un rezultat cat mai bun in educarea propriilor copii. in acest sens, Sfantul Apostol Pavel este nevoit sa spuna "Voi, parinfilor nu lntaratati Ia manie pe copiii vo§tri, ci cre§lefi-i lntru lnva(atura §i cercetarea Domnului" (Efes, VI- 4).

Ordinea naturala $i relatia familiala dintre sot ~i sotie primesc o confirmare ~i o binecuvantare divina. De aceea $i familia iese din cadrul simplei invoiri naturale, din cadrul unei unitati biologice. Ea are un scop mai Tnalt, transcendental unor fmpliniri fire$ti $i devine calauzita de scopuri mai inalte.

Fiind instituita de Dumnezeu ca sa asigure perpetuarea spetei umane pe pamant, pana Ia pla­nurile de lndurare ce se vor Tmplini In cer, familia este locul de origine al vietii, prin excelenta, supor­tul natural ~i de alipire a oricarei existente indivi­duale ~i . in acela~i timp, mediul eel mai prielnic al

Page 15: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

r.zvoltilrii morale. Ea este de asemenea celula oricarei societati ,.adevarate" 6>.

Mantuitorul intare~te inva~atura Vechiului Testament despre familie , aducand unele com­pletari, prin participarea Ia nunta din Cana Galileii, unde savar~e~te prima minune aratand ca legamantul celor doi soti este binecuvantat de Dumnezeu. Dupa invatatura cre~tina familia este a~adar ,biserica mica", a~a cum o nume~te Sfantul loan Gura de Aur, prin intermediul careia omul devine colaborator allui Dumnezeu in continuarea ~i desavar~irea vietii.

.. Dumnezeu a dmduit familia ca sa-l scoata pe omul singur din lanful egoismului, sa-l faca legat de un semen af sau, pe care sa-/ a,jute §i de care sa fie ajutat" 7l .

Morala cre~tina vorbind despre familie ca despre ,o institufie fara de care tulbura sau se pierde fluviul vie{ii'', scoate in evidenta datoriile pe care membrii familiei le au unii fata de altii.

Datoriile reciproce ale sotilor: Cea dintai da­torie a sotilor, ce rezulta din insa~i esenta casato­riei, care consta in unirea amandurora spre a deveni un singur trup, a$a incat nu mai sunt doi ci un trup. Deci , ce a impreunat Dumnezeu, omul sa nu desparta" (Matei 19-6), este credinta ~i iubirea lor in cadrul familiei.

Sfintii Parinti socotesc familia ca pe o ima­gine a Sfintei Treimi. Dupa cum relatia interperson­ala intre persoanele Sfintei Treimi nu anuleaza persoana sau ipostazul fiecareia dintre Ele, tot ast­fel relatia interpersonala dintre membrii familiei, unitatea lor, nu desfiinteaza, ci mare~te rolul ~i per­sonalitatea fiecaruia 8l.

0 alta datorie a sotilor este intrajutorarea reciproca ~i conlucrarea lor pentru ca~tigarea celor necesare traiului. Prin aceasta se intelege ca sotii trebuie sa-~i fntrepatrunda indatoririle specifice, fiecare sa-i ofere ajutor celuilalt in imprejurarile care cer acest lucru. Cre~tinismul a ridicat con­simtamantul celor doi soti de a merge in viata brat Ia brat $i inima langa inima, Ia rangul de Taina, adica de lucrare omeneasca peste care se revarsa darullui Dumnezeu, care binecuvanteaza aceasta unire, sfinte~te viata lor ~i face din iubirea care s-a sala~luit in inimile lor un izvor de bucurie ~i de feri-eire.

Sotii sunt datori sa vietuiasca impreuna in curatie trupeasca ~i sufleteasca pastrand neatinsa cinstea ~i fidelitatea conjugata ~i urmarind na~terea $i cre~terea de copii, spre realizarea scopului fa-

L 13

miliei in mod deplin. Familia nu constil a,aj numai din barbat ~i femeie. Ea nu este doar un cuib de potolire a unor trebuinte fire~ti de multumiri fntre soti. avand o menire mai fnalta ~i anume aceea de a continua viata. De aceea in mod firesc din cuprinsul unei familii nu trebuie sa lipseasca copiii, caci intre parinti ~i copii se nasc relatii inter­personale, care fac din familie cea dintai ~coala a vietii.

Pentru om familia este eel mai de seama cadrul al vietii. Ceea ce este pentru pe~te apa, pentru pasare vazduhul, pentru animalul salbatic padurea, aceea este pentru om familia 9> .

Fiecare dintre cei doi soti au rostul lor in familie; barbatul trebuie sa reprezinte familia i'n calitatea de cap al ei, atat in fata autoritatilor de stat, cat ~i fata de alte institutii sau persoane. Sfan­tul Apostol Pavel spune ca "barbatul este caput familiei precum §i Hristos este cap a/ Bisericii" (Efes. V, 23), ceea ce inseamna ca el este con­ducatorul familiei.

Aceasta intaietate a barbatului trebuie inte­Jeasa in sensul dragostei, al iubirii ~i al respectului de care trebuie sa dea dovada supunerea ~i as­cultarea fata de aceasta sunt lamurite in epistola catre Efeseni, cap. V, 25 ,Barbafilor, iubifi pe fe­meile voastre, precum §i Hristos a iubit Biserica, §i s-a dat pe sine pentru ea".

Sotia are datoria de a-~i indeplini in cadrul familiei chemarea ei de sotie ~i mama mai intai prin indeplinirea sarcinilor ei sociale $i casnice, iar apoi prin implinirea de a na$te ~i a cre~te copii. Rezulta astfel o serie de indatoriri ce le revin ambilor parinti $i copii. lubirea dintre parinti ~i copii nu se termina in anii copilariei. Ea dureaza cu o anumita intensi­tate toata viata.

Din scopul familiei, na$terea $i cre~terea de copii, rezulta un ~ir de datorii pe care parin\ii tre­buie sa le aiba fata de copii.

A~adar, parintii trebuie sa se ingrijeasca de bunastarea $i sanatatea trupeasca a fiilor lor, asi­gurandu-le hrana, imbracamintea ~i conditiile igie­nice necesare pentru ca ace~tia sa fie sanato$i , sa poata cre~te $i sa se poata dezvolta din punct de vedere trupesc.

Sfanta Scriptura, acest minunat ~i dum­nezeiesc indreptar al vietii cre~tine, ne arata care sunt datoriile ~i virtutile pe care parintii sunt chemati sa le indeplineasca ~ i sale sadeasca in sufletele copiiior ~i cat de raspunzatori sunt ei de buna cre~tere a copiilor. Cu iubire parintii vor sadi

Page 16: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

rsufletele copiilor cununa de virtuti dintre care amintim ,temerea de Dumnezeu care este in­ceputulln(elepciunii" (Pilde IX - 1 0), ,puterea cu­viincioasa" (Ps XXII, 6), credincio$ia (Ps XXXVII, 125), caile $i legea Domnului (Facere XVIII , 19).

Principiile cre~tine privind cre~terea copiilor pot fi extrase din viul exemplu al indrumarii copilariei lui lisus de catre Maica Sa ~i dreptullosif.

• Sporirea in intelepciune; • Cre$terea cu trupul; • Harullui Dumnezeu era cu el. Sfantul Apostol Pavel se adresa astfel

parin\ilor din vremea sa: ,.cre~teti pe copiii vo~tri Tntru Tnvatatura ~i intelepciunea Domnului" (Filipeni VI, 4).

Aliiadar, parintii vor putea da copiilor o edu­catie aleasa sanatoasa, numai daca ei le vor oferi un mod de astfel de viata. Exemplul personal al parintilor este urmat de copii, acesta trebuind sa inspire copiilor o busola stralucitoare de orientare, in societate ~i in trairea religios-morala.

ln al doilea rand parin\ii sunt datori sa dea copiilor instructia sau educatia necesara. Mai intai , acestea se dau in familie, iar fundamentul ,celor §apte ani de acasa", reprezinta temelia intregii ed­ucatii morale ~i intelectuale de mai tarziu.

Cat de condamnabila este atitudinea parintilor care, prin purtarea lor nu numai ca nu-~i fac datoria fata de copii, ci dimpotriva fac sminteala, se vede in cuvintele Mantuitorului Hris­tos: .. cine va sminti pe unul dintre ace§tia mai mici, care cred In Mine mai bine ar fi de el sa-i atarne

14

cineva de gilt o piatriJ de moara $i sli-1 ahlnde 1 adancul marii" (Matei XVII, 6).

Cea dintai datorie a copiilor fata de parinti este de a da acestora cinstea, iubirea ~i respectul cuvenite 1 0).

Porunca cinstirii parintilor se cuprinde in Decalog (le~ire XX, 12) , Cinste§fe pe tat a I §i pe mama, ca sa-ti fie bine §i sa traie§ti ani multi pe pamantul pe care Domnul Dumnezeu fi-1 va da", iar necinstirea parintilor Ia evrei se pedepsea cu cea mai aspra pedeapsa, uciderea cu pietre, (lev XX, 9) .,Gel ce va grai de rau pe fatal sau sau pe mama sa, sa fie dat morfii, ca a grail de rau pe fatal sau §i pe mama sa §i sangele sau este asupra sa".

lubirea copiilor fata de parinti trebuie sa se manifeste In devotamentul ~i recuno~tinta fata de cei ce le-au dat viata ca ~i in participarea Ia diferite munci, pentru a ajuta astfel pe parintii lor.

Cinstirea parintilor se arata prin ascultare, prin respectarea cuvantului, ajutandu-i Ia nevoie, a le fi sprijin $i a face totul pentru a avea o viata li­ni~tita Ia batranete.

Pilda neintrecuta de iubire de parinti, de supunere ~i ascultare fata de parinti ne-a dat-o in­su~i Hristos ,Hristos a fost ascultator pana Ia moarte §i Inca moarte de cruce" (Filipeni 2,8}.

Sfantul Apostol Pavel scrie .,copiilor, ascul­tafi pe parinfii vo§tri In toate, caci aceasta este bineplacut lnaintea lui Dumnezeu" (Filipeni 11,8).

Pentru cre~tini moartea fizica nu desfi­inteaza legatura dintre parinti ~i copii. Cinstirea ~i dragostea copiilor fata de parinti nu cunoa~te ob­stacolul mormantulu i. Noi traim in continuare cu parintii prin rugaciune ~i dupa ce pleaca din lumea aceasta.

1) Nicolae Mitrofan, , Dragostea §i casatoria", Editura $ti­intifica ~i Enciclopedica, Bucure;;ti, 1984, p. 103 2) Pr. Prof. Cf. Corneliu sarbu, ,Familia in cadrulfnvafaturii cre§tine", rev. Mitropolia Moldovei, martie-april ie 1968, p. 150 3) Cf. Prof. lorgu Ivan, ,Codul Familiel' Tn rev. B.O.R. nr. 1-2, 1984, p. 469 4) Vasile Coman, Episcopul Oradiei ,Cuvinte pentru sufler, Editura Episcopiei Oradiei , Oradea 1987, p. 146 5) Constantin Pavel, Familia preotului, in G.B. IX (1960), nr. 1-2, p. 81 6) Ibidem, p. 127 7) Cf. 01. Belu, Oespre iubire, Timi;;oara 1946, p. 103 8) +Vasile Coman, Episcopul Oradiei, op. cit. , p. 152 9) Ibidem, p. 173 10) Arhid. Dr. loan Zagrean, ,Mora/a Cre$lin~". ElBDM­BOR Bucure;;ti, 1974, p. 277

Page 17: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

Ce conteaza!

1 Ce conteaza daca mortul este ingropat cu incalfaminte §i cu uniforma sa ori este ingro­pat go/? spuse so/datu/. Mortul nu simte nimic.

Replica de mai sus face parte din romanul (Omul care calatorea singur, Ed. Sofia, Bucu­re~ti, 2010, p.158- 159}, creatie a scriitorului C. Virgil Gheorghiu, preot al Bisericii Ortodoxe Ro­mane in Franta din 1963, cunoscut mai degraba in afara decat in tara, prin romanul Ora 25, care 1-a facut celebru Ia mijlocul secolului XX.

Decalajul de 42 de ani, intre aparitia caf1ii In 1949 in Franta ~i publicarea ei in 1991 in Ro­mania, se datoreaza regimului politic comunist, de Ia care, atat el cat ~i familia sa au avut de su­ferit enorm.

Tn pofida aces tor traume psihologice, suc­cesul sau prin cartea Ora 25 este demonstrat de faptul ca in 1991 ea deja facuse inconjurul pla­netei, fiind tradusa in 30 de limbi straine.

Totu~i nu despre omul Virgil Gheorghiu doresc sa dezvolt mai jos - de9i poate ca ar me­rita mai mult- ci despre replica provocatoare ce tine loc de motto ~i care este scoasa din urma­torul context.

Replica este plasata In anii celui de-al Doilea Razboi Mondial, In vremea in care armata romana se afla in plina campanie in Crimeea, cu directive clare in ceea ce prive~te pregatirile pen­tru iarna. Soldatul, calauza reporterului Traian Matisi (personajul principal al romanului). adauga: fncaltarile §i uniforma ·sunt mai folosi­toare unui sold at viu decat unuia mort. fncepe fri­gul §i avem nevoie de uniforme. Nu-i a§a, domnu/e reporter?

Cruda fapta, care, morala sau nu, totu9i inregistrata ca reala in vremea razboiului, astazi, in vreme de pace, persista - de9i n-ar trebui - in mentalitatea unor a~a-zi~i cre$tini.

Oare nu se intalnesc situatii. in special Ia

15

Consi/ier cultural, pr. Felix Lucian NECULAI

constpntin virgij gheorg h fu

inmormantari ori Ia parastase, cand ~U$Otit cre~­tinii spun pe un ton compatimitor ca , mortul nu mai simte nimic", sau, mai intepat, ,pentru ce se da mancare §i haine de pomana, ca oricum mortul nu mai mananca §i nu mai imbraca hai­nele?".

In primul rand, o asemenea conceptie ,cre~tina" tradeaza un cre~tinism superficial, care numai spoie~te sufletul 9i nu-l cucere~te pentru Hristos ~i imparatia Sa, care propovadu­ie~te realitatea existentei sufletului. in trup in viata aceasta, ~i dupa moarte, in viata de din­colo.

Cei care sustin ca ,morfii nu mai simt nimicu ~i ,odata cu moartea se sfar§e§te tofu/", poate neintentionat, se fac apologetii necredintei in inviere, lovind dur Ia temelia cre$tinismului. ,Daca nu este inviere a morfilor, nici Hristos n-a inviat ... Jar daca Hristos n-a inviat zadarnica este credinta voastra" exclama de-acum aproape 2000 de ani Sfantul Apostol Pavel in Epistola I

Page 18: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

dltre Corinteni (15, 12 -18). Sa fie oare adevarat ca mof\ii nu mai simt

nimic? Sa credem oare ochilor ca dupa ultimul suspin muribund ~i dupa ultimul licar din ochii care se sting, se term ina TOTUL?

Sfanta Scriptura ne Tncredinteaza ca dupa sfan~itul acestei vieti. sufletele celor morti sunt con~tiente , sufera, vad, simt ~i-$i traiesc propria drama, ba mai mult, ca $i cum n-ar fi de ajuns durerea lor, se macina cumplit in neputinta de a interveni cu ceva pentru rudele necredin­cioase ramase pe pamant. Parabola despre bo­gatul nemilostiv $i saracul Lazar este sugestiva In acest caz (Luca 16, 19-31).

$i ca sa nu ramanem datori cu raspunsul catre cei ce se intreaba ,pentru ce se da man­care §i haine de pomana, ca oricum mortul nu mai mananca §i nu mai imbraca hainele ?" tre­buie explicat ca respectivele gesturi $i acte tune­rare nu sunt decat fapte bune pe care cei moJ1i nu le mai pot face personal, de aceea rudele ra­mase in viata le practica In memoria eel or repau­sati, cu intentia, ca prin ele, cei adormiti in Domnul sa fie iertati de pacate.

$ i-apoi ce fel de cre$lin este acela care ia Ia intrebari Biserica $i clerul ortodox care, pe baza Sfintei Scripturi, afirma raspicat mi lostenia Tn amintirea celor raposati. " Ca de n-ar fi avut nadejde ca vor Tnvia cei care mai inainte au cazut (au murit In lupta n.n.), de§ert §ide ras lucru ar fi a se ruga pentru cei morfi. §i a vazut ca celor care cu buna cucemicie au adormit, foarte bun dar le este pus. Drept aceea, sfant §i cucernic gand a fost ca a ad us jertfa de cura{ie pentru cei morfi, ca sa se slobozeasca de pacat. (II Macabei, 12, 43 - 46).

lmplicatiile necredintei in inviere nu sere­zuma doar Ia afirmatii de genu I , Ce mai con­teaza, oricum mortul nu mai simte nimic!" ci sunt in stransa legatura cu atitudinea postmortem vi­zavi de trupul celui decedat.

Daca sufletul nu i$i continua existenta in viata de dincolo $i, daca nu exista un moment al invierii trupurilor, cand sufletul se va reuni cu acela~i trup de care a fast unit in timpul vietii pa­mantene, cu marea diferenta. ca acum trupul

este spiritualizat pentru a imparta~i cu sufletul viata eterna, atunci ce mai conteaza atitudinea fata de trup $i grija fata de respectarea stricta a randuielilor cre$tine de inmormantare.

Din lipsa credintei Tn invierea trupurilor, unii ,cre~tini", rude ale celui defunct, aleg pentru cei adormiti ai lor nu inhumarea traditionala ci in­cinerarea, in felul acesta demonstrand o pro­funda I ipsa de respect in raport cu trupul, care Tn vremea vietii a fast templu al Duhului Sfant $i or­ganul prin care sufletul $i-a manifestat toate pu­terile $i simtirile sale.

Din aceasta unire dintre duh ~ i materie re­iese o legatura structurala ce exista intre suflet $i trup, din momentul conceperii $i pana in mo­mentul mof\ii fizice. De altfel, durerea despaJ1irii sufletului de trup in momentul mof\i i, este can­tata frecvent $i evidentiata ca o realitate in slujba inmormantarii mirenilor, de unde, se pot reda ur-

. matoarele: , Vai, cata lupta are sufletul cand se desface de trup! Vai, cat lacrimeaza atunci §i nu este cine sa-l miluiasca pe dan sui! ... " sau ,Mare plans §i tanguire, mare suspin §i nevoie este desparfirea sufletului" ...

16

Mi-aduc aminte cu durere de o enoria$8 care se tinea cu incapatanare sa-i respecte tes­tamentul mamei sale cerand preotului sa oficieze cele ale inmormantarii, dupa care, sa mearga sa-i duca trupulla crematoriu.

Atunci, zadarnice au fast toate argumen­tele teologice, morale sau sentimentale.

Daca a$ fi cunoscut pe-atunci cat de fru­mos deplangea un ierarh al Bisericii noastre pe cei care practica incinerarea poate ca astazi lu­crurile stateau altfel. Dar, pentru ca cele trecute nu se mai pot intoarce -verba poetului Constan­tin Bejenaru - ,Cand toate tree, cand toate fug I Cand ce-am dori nu se mai poate ... ", ma margi­nesc a v-o spune aici in parafraza: , Cum adica, pe trupul care 9 /uni te-a purtat in pantece, pe pieptul care te-a hranit ca sa ajungi ceea ce e§ti, pe mana care mana (i-a finut sa scrii, pe limba care te-a invafat sa vorbe:;ti §i pe ochii care fi-au mangaiat durerile, tu /e dai focului?

Daca intr-adevar nici cuvintele acestea nu induio~eaza inima, atunci ce mai conteaza!?

Page 19: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

Calea spre credinta sau

Drumul spinos al intelegerii

Fecior de dascal in Butucani, Trandafir devine dupa ani de invatatura preot in satul natal. Acesta insa nu este idealul parintelui Trandafir.

Sosit in satul natal, parintele Trandafir de­scopera ca satul cu ,.oameni cu stare $i cu so­coteala", cu venituri mari, nu-l multume$te. Truda $i necazurile de-a lungul anilor de studiu nu-$i gasesc limanul binemeritat in via1a $i munca zil­nica din Butucani.

fntre parintele Trandafir $i satenii din Bu­tucani nu exista legaturi suflete$ti , nu exista o co­municare deschisa ... El descopera ca in Butucani credinta este doar ceva de suprafata. Satenii harnici, energici, sunt mai mutt preocu­pati mai ales de roadele muncii lor. Biserica i i in­tereseaza doar datorita trecerii omului prin cele trei momente fundamentale: na$terea, casatoria, moartea, altfel spus botez, cununie, inmor­mantare. Pomenile $i ospetele ,de bogat" nu-l incanta pe tanarul preot idealist, care vede ade-varata fata a consatenilor sai. ·

Omul harnic, energic, intelept $i inventiv devine prea direct, aspru Ia judecata.

Neintelegerile staruintelor vor incerca sa­l aduca Ia acela$i numitor cu ei, mergand pe prin­cipiul ca fiecare sa-$i vada de treaba lui: ca atat satenii sa se achite de randuielile traditionale bis­er1Ce$ti, adica slujbele de botez, cunu~ie, inmor­mantare $i pomenile $i ospetele ,.de bogat".

Oespre valentele spirituale ale credintei nu se pomene$te nimic, satenii neintelegand aceste meandre pre a abstracte .pentru ei.

Observand absolutizarea laturii strict ma­teriale a satenilor, preotul se va departa de ei, trecand Ia observatii directe. incercarile preotului vor fi zadarnice. Plictisiti de observatia preotului, satenii il vor reclama Ia protopop. Dar pentru ca relatiile parintelui cu protopopul sunt pe pozitii clar opuse, contradictori i, preotul Trandafir ,fu trimis de Ia Butucani Ia Saraceni- pentru buna fntelegere intre credincio§i". Evident ironia au­torului este clara.

17

prof. Radu PANDELEA

Descrierea satului Saraceni e magistrala. Saracia datorata lenii, nepasarii mergand pana Ia incon$tienta. este oglindita perfect in acest peisaj: ,Saracenii? Un sat cum Saracenii trebuie sa fie . lei o casa, colo o cas a ... tot una cafe una. Garduri/e sunt de prisos, fiindca n-au ce lngradi; ulifa este satul intreg. Ar fi prost lucru un hom Ia casa: fumul afla cafe §i prin acoperi§. "

Patul este alcatuit din patru tapi batuti in pamEmt, U$a este , facuta din trei scanduri" intepenite c-un par cruci$ $i altul curmezi$ ... lucru scurt, lucru bun. Cui nu-i place sa-$i faca altul mai pe plac."

Biserica ,este o aldituiala" construita i n ,eel mai inalt loc". Ea ,este o gramada de gro$i batrani, pu$i unii peste altii in chip de pereti". Peretii care demult ,se aflau cu partea de sus privind tocmai spre cer", acum ,se afla in supusa

Page 20: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

plecare spre acea parte care avea sa \ina locul preol.. Vrun an de zile a dus-o pi!Jrintele Trand~ unui turn". Aceasta se datoreaza stalpilor din cu statui". Oamenilor ,.le place sa stea de vorba", fata. putrezi1i ,de cand a batut vantul eel mare." dar , povestea cea veche: ~tiau oamenii cum sa

Saracia crunta, lips a perspectivei pe care faca, dar nu faceau". o aveau cei mutati in Saraceni l~i gase~te justi- Preotul va schimba metoda, trecand Ia ficare In afirmatia cu note dramatice: ,.Saracenii ,ceva mai aspru". in cepe sa-i batjocoreasca. era un sat fara popa". Detaliind, autorul scrie: ,Afla o temeie cu cama§a nespalata. «Uite mail ,Un lucru sigur in felullui cu Saracenii a~tia. Mai dar de cand afi 1nceput voi sa purtafi rochii de ca n-a fost popa care sa fi stat mai mutt de trei postav?» Da de un om culcat Ia umbra ~i-i zice: zile in Saraceni, ~i care a stat mai multa vreme « ... Bun lucru! bun lucru!» far daca omul se aici s-a curatit de pacate". scoa/a 11 roaga sa nu se lase de /ucru, ca are

Evident, autorul ironizeaza situatia preo- copii". tului Trandafir, care ,ajunsese Ia acest canon de Daca Ia inceput oamenii il indragesc pe pocainfa, neavand alta speranfa." preot, acum ei se feresc ,.din drumul popei. A

Dar harnicia, energia, perseverenta, in- ajuns ca ~i ciuma." Reactia satenilor este pe ma-ventivitatea preotului va trebui sa rezolve prob- sura, ,dupa atata tandalitura, oamenii II pore-lemele insurmontabile cu care se confrunta. clesc ,Papa Tanda". Completarea autorului este Surprinzand aceste calitati autorul scrie: ,.Un hazoasa, dar ~i plina de Tnteles: ,Apoi Papa lucru! T§i zice parintele mai pe urma. Jn satul Tanda a §i ramas. ". sa rae papa nici spice n-are unde culege. Cata Timpul curge ireversibil. Astfel : ,Doi ani de vreme vor ti saracenii lene§i, ei vor ramane zile au trecut tara ca parintele Trandatir sa fi mi§-saraci §i eu flamand". cat satullnainte ... "

Optimist ~i ambitios, preotul J~i puse dar · Lucru ingrijorator, grav chiar: "Oamenii de gand ca sa faca din poporenii sai oameni har- cuno§teau binele, radeau de rau, dar nu se nici". Dupa o predica frumoasa In "cea dintai du- umeau din Joe." Preotull~i pierde rabdarea ~i ia minica" in Saraceni, in duminicile urmatoare o masura dura: ,A Tnceput sa ocarasca oa-parintele ,a mai dat 1ndarat cu predicile". ,Chiar menii. .. Unde prindea omul, acolo-1 ocara." in a doua duminica n-avea cui sa vorbeasca, Daca Ia lnceput oamenii nu reactioneaza, deoarece vremea fiind cam ploioasa, oamenii su mai tarziu ,raspundeau §i ei cate ceva, a§a, pe ramas pe acasa". sub caciula", iar mai tarziu Tncep .. ~i ei sa

Vin Ia biserica doar ,cate o baba" sau ocarasca pe popa". ,cate un mo§ineag slab Ia auz". Pentru a lamuri Urmarea este previzibila. Preotul este mai bine situatia, autorul precizeaza: ,Adeseori reclamat: ,poporenii s-au pus in car. La pro-ramanea numai cu Cozonac, clopotarul". topop, §i de acolo Ia episcopie." Un proverb

Energic, perseverent, cu vointa de tier, glumet ilustreaza aceasta situatie tara i e~ire: preotul conchide: .A~a nu se face treaba" ~i va ,binevoitorii de multe ori ne sunt spre stricare §i trece Ia masuri hotarate, urmarind cu hotarare pe rauvoitorii de folos". Episcopul fiind ,un suflet sateni. bun, vrednic sa fie pus rn toate pomelnicele de

,- A§tepta(i! grai el. Oaca nu venifi voi Ia pe fa(a pamantului, da dreptate preotului mine, ma due eu Ia voi!'' Trandafir, ,ocarand pe satent', iar preotul ramfme

Perseverent, el este ,ca §i capra din gra- ,tot in Saraceni" sub numele de Popa Tanda. dina cu curechi. Cand II scofi pe u§a, Tfi intra prin Situatia Tnsa devine grava. Preotul gard; cand astupi gardul, dai ca sare peste Trandafir avea trei copii. Preoteasa II na~te pe al gard ... " patrulea §ii autorul inventariaza: ,0 so(ie bolnava,

Pentru a sublinia perseverenta ~i trei copii mici, a! patrulea de lapte, o casa numai hotararea preotului, autorul scrie: ,Unde prindea harb: prin pere(i se furi§a neaua, cuptorul afuma oamenii, acolo li tinea Ia sfaturi. La camp dai de §i acoperi§ul era tovara§ cu vantul, iar hambare/e popa, Ia deal da papa de tine, mergi Ia vale, te goale, punga de§arta §i sufletul necajit". Ajuns in intalne§ti cu popa, intri-n padure, tot pe papa if aceasta situatie tara ie§iire, ,parintele se duse Ia afli ... $i unde te prinde, te omoara cu sfatur biserica cea inclinata spre pamant, ca sa

Urmarile sunt insa nea~teptate pentru citeasca utrenia". El intra in biserica, dar acum

18

Page 21: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

~toritii necazurilor atitudinea lui este cu totul alta. Siguranta, hotararea par sa fi disparut. ,Acum rnsa 11 prinse o frica nelnfeleasa, merse cafiva pa~i 1nainte, se opri, f§i ascunse fata In amandoua mainile §i 1ncepu sa planga greu §i cu suspin 1nabu§it §i fioros. in aceste momente cru­ciale, else incredinfeaza cu totullui Dumnezeu. Credinfa In for(a divina este tara de tagada. ,Din gura lui numai trei cuvinte au ie~it: «Puternice Doamne! Ajuta-ma!» §i cum credea el ca acest gand, cuprins cu atata fnfocare in desperarea lui, 1i va putea da ajutor? El nu credea nimic, nu gandea nimic: era purtat."

Din acest moment preotul se schimba radical. Daca Ia Tnceput el va actiona pentru a-i ajuta pe sateni sa-$i 'fmbunataterasca situatia, acum el gande$te cu totul altfel. Harul divin s-a pogorat asupra lui dandu-i ganduri bune. «Nu merge! grai parintele Trandafir. A$a nu merge!» incepu a se face $i el ca lumea, a se 'fngriji mai lnainte de toate de binele casei sale."

Energia $i hotararea preotului se traduc In fapte concrete: ,Numaidecat in primavara /ua un figan, fi puse sa framante imala (lut ameste­cat cu paie §i balegar uscat Ia soare) §i-§i /ipi casa". Rapiditatea executiei acestei hotarari ne dezvaluie adevarata infati~are a preotului. .,Tn cateva zile to{i patru pere{ii erau lipifi §i murui(i." Multumirea preotului este clar exprimata de scri­itor. ,Acum parintele §edea mai bucurqs afara decat in casa, fiindca din casa nu se vedea atat de bine muruiala casei; §i era frumos /ucru o casa muruita in Saraceni mai ales cand omul i~i putea zice: «Asta e a mea!»"

Boa Ia imbunata\irilor II duce pe preot mai departe: ,Nu privea bucuros Ia acoperi§ul stricat §i, totu§i, de cate ori voia sa vada peretii, vedea tot acoperi§ul. Nu mai era chip sa-/lase precum era."

Enervarea preotului e comica In esenta ei ~i urmarea este repararea urge~ta a acoperi$U­Iui, evident bine gandita de preot. ,A$a voi sa fac!" - gandi popa. Tn baltile din apropierea sat­ului era $Ovar, pipirig, papura, ,ba chiar $i cate un fir de trestie".

Rapiditatea ~i eficienta executiei sunt no­tate concis, fara inflorituri: ,Lua un om, fl puse Ia ~ovara, Ia pipirig, Ia papura $i trestie".

,Sambata era p!in imprejiuruf casei, tot snopi legafi cu nuiele de rachita, iar in cealafta sambata acoperi§ul era carpit §i tivit pe varf cu

19

snopi de trestie, peste care erau intinse doa~ prajini legate cu furci". Intelept $i realist, preotu ia in calcul nu numai eficienta, rapiditatea ~i temeinicia lucrului, ci $i costul redus al lucrarii: ,A cum lucrul era chiar bun - ~~ nu scump".

Satenii privesc realizarile preotului co­mentand uimiti: - ,Popa e omul dracului!", intru­tot li se par aceste imbunatatiri imposibil de realizat de cineva din Saraceni. Multumirea preo­tului este comentata pe scurt: ,,ar popa petrecea bucuros pe afara".

Dar ,nici asta bucurie n-a finut multa vreme. Tot se mai afla un lucru care nu se potrivea", noteaza scriitorul glumet pricina de ,necaz" a parintelui Trandafir: .,Popa se simtea prea in camp. Ca :;>i a lui casa nu mai era nici una in sat; s-ar fi potrivit ca ea sa fie cumva des­partita de sat." Solutia e clara: ,Un gard trebuia Inca §i o portifa pe care sa intre oamenii cand vin fa papa ... " Evident, situatia preotului s-a schim­bat radical. El nu mai este doar unul din satenii anonimi. Prin tot ce a facut el a devenit o nota­bilitate a satului, un om de frunte al colectivitatii

' In care tra ie:;>te. Executia gardului e notata fara multe

amanunte ,Popa iara~i tua om, 11 trimise sa taie spini §i pari, batu parii in pamant, puse pinii intre pari §i gardul fu gat a ... iar portifa se facu din patru pari lnfepenifi cu alfi doi, care erau pu~i cruci§".

Bucuria preotului $i a sotiei sale sunt de nedescris :;>i totu~i scriitorul le surprinde bine. ,Mai ales preoteasa se bucura foarte cand se vazu a§a lngradita; mai ales popa se bucura cand vedea cum se bucura preoteasa." Multu­mirea celor doi soti se traduce In faptul: ,Nu era zi In care popa ori preoteasa sa nu !e zica copi­ilor de vreo zece ori: ,Auzi(i? Sa nu ie§ifi afara din curte. Jucati-va frumos aici, acasa!" Perimetrul curfii este considerabif, , vreo 400 de stanjeni", ,inaintea casei, lnspre biserica ".

Daca pana acum preotul se gandea Ia im­bunatatirile In gospodaria sa , acum, lucru de­osebit, se gande~te preoteasa; ,Acum preotesei i-a intrat un fucru in cap.

- §tii tu ce, pop a? zise ea lntr-o dimineafa. Eu m-a§ gandi ca ar fi bine sa fac cateva straturi acolo de-a lungu/ gardului."

Surprins, so\ul!ntreaba: ,- Straturi?" Raspunsul vine concret ~i iute:

Page 22: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

r. ,- Da! sa semanam ceapa, morcovi, fa­sole, barabule §i curechi."

La inceput, preotul socote~te propunerea irealizabila. (,Straturi in Saraceni!"). Dupa cateva zile de gandire insa: ,locul era sapat, straturile erau facute".

Nerabdarea familiei preotului de a vedea rasarind semintele este deosebita: ,Nu era ziua In care atat popa cat §i preoteasa sa nu fi mers macar de zece ori Ia straturi, pentru ca sa vada daca nu erau rasarite semintele. Momentul rasaririi semintelor este de-a dreptul epopeic:

,Mare a fost bucuria intr-a zi. Papa s-a sculat mai de dimineafa.

- Muiere, scoala! - Ce-i? - Au rasarit!" Tntreaga familie e fericita. , Toata ziua

aceea, popa §i preoteasa cu copii cu tot au pe­trecut vremea §ezand pup intre straturi. Care vedea mai multe seminfe rasarite, ace/a era mai norocos."

Evident, satenii inregistreaza uimiti eveni­mentul privind suspicio~i printre spinii gardului , spunand §i de asta data: ,Popa e omul dracului!"

Dupa aceasta ,premiera" in Saraceni preotul se gande§te Ia un lucru nou:

,,Auzi tu, preoteasa, grai acum papa. Oare n-ar fi bine sa semanam papu§oi pe !anga gard §i 1mpregiurul straturilor?

- Ba bine, zau a§a! Mie-mi place papu§oiul verde!

- $i mie, mai ales capt pe jeratic!" Munca pentru real izarea noii idei este de­

scrisa intr-o propozitie: ,Lucru nou! Papa se­ncungiura cu papu§oi". Urmarile insa sunt relatate mai detaliat: )i radea inima cand gandea cat se va face de frumoasa treaba cand giur lm­pregiur papu§oiul va cre§le §i va acoperi spinii din gard, care lncepeau a nu-i mai placea parin­telui". Aceasta nemultumire II va determina sa se gandeasca Ia un gard nou pentru gospodaria sa.

Deocamdata Tnsa, cum ,un necaz na§te pe celalalt", preotul se gande§te Ia cu ltivarea pamantului din spatele casei: ,Tn dosul casei era Inca o bucata de foe, de vreo cinci ori mai mare decat acea 1ngradita. Asta nu mai ie§ea din min tea popii. Pentru ce sa stea goal a? Oare n­ar putea pune el papu§oi §i in dosul casei?"

Satenii din Saraceni nu cultivau spatiile mari din jurul casei ,pentru ca aici era sat". De-

sigur ironia scriitorului este clara, nu acesta e~ motivul, ci lenea sateni lor.

Pentru a duce Ia bun sfar§it aceasta idee preotul se pregate§te pe masura posibilitatilor: ,Marcu Florii Cucufui, vecinul popii avea un plug cam stricat .. . dar plug, iar Mitru Catana§, vecinul lui Marcu, avea doi boi slabi §i un cal spetit. "

Daca pana acum scriitorul nu precizeaza, daca preotul munce§te chiar el pentru realizarea unei idei, acum parintele Trandafir va munci cat de cat cu ajutoarele sale: .. Papa, Marcu, Mitru, boii §i caluf lmpreuna muncira o zi de dimineata pan a seara; /ocul fu a rat §i semanat cu papu§oi. " Desigur preotul prive§te multumit Ia ultima sa re­alizare (,Popa de aci inainte sta mai bucuros In dosul casei".) Dar aceasta infaptuire o na§te pe alta. Tncurcat preotul ,se scarpina cateodata, ba foarte adeseori dupa ureche". El se gande~te Ia cultivarea pamanturilor din tarina, pana atunci date Tn arenda, placerea de a Iuera fnsu§i pamantui,Era lucru foarte adimenitor!''

Mai Tntai preotul se sfatuie§te indelung cu . preoteasa §i pregate§te cu grija premizele cul­

tivarii: , Trebuiau cai, trasura, plug, s!uga, grajd. 0 mulfime de lucruri trebuiau. lara papa nu se pre a price pea Ia plugarie ... "

20

Totu§i nevoia lnvata pe om. fnsufletit de credinta ca Dumnzeu II va ajuta, preotul porne§te Ia infaptuirea acestei realizari deosebite. El folose§te §i lucrurile pe care le are, plugul Mar­cului, dar mai cumpara doi cai (unul din alta lo­calitate ), un car ,cu trei reate" Ia care adauga ,o roata" de Ia Mitru, ca adaos Ia calul spetit". Re­alizarile preotului produc insa o schimbare ma­jora fn gandirea satenilor. El incepe sa fie ajutat de unii oameni (,Cozonac, clopotarul se prinse sa fie sluga Ia popa", binefnteles platit pe masura muncii sale).

Descrierea cultivarii lotului nu exista, scri­itorul insistand mai mult asupra pregatirilor in­tense, bine gandite pentru a asigura realizarea cu succes a ideii sale indraznete.

Trecerea vremii este consemnata lapidar de scriitor i n contextul noilor realizari ale preotu­lui: , fn vremea asta parintefe Trandafir a im­batranit cu zece ani; dar intinerea cand incarca preoteasa §i copiii In trasura, da bici Ia cai §i mergea ca sa-§i vada holdefe". Preotul se bu­cura din plin de realizarile sale, iar satenii co­menteaza din obi§nuinta aceste lucruri. ,Popa e omul dracului!"

Page 23: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

r fn apropierea Pa~telu i, preotul trebuia sa cumpere de Ia ora~: var pentru pereti, ferestre pentru casa ~i privaz pentru icoana Sfintei Marii.

Preotul va trebui sa mearga ,Ia targ" sa cumpere aceste lucruri dar ,.if cam suparau lnsa lesele, din care n-au mai fost ramas deciit spinarea cu coastele".

Pentru ca nu putea lmprumuta lese din Saraceni, pentru ca nu existau, preotul ~i le va face, cu ajutorul lui Cozonac care aduce ,din vale nuiele". De aceasta data toata familia preo­tului munce~te Ia confectionarea leselor: ,popa, preoteasa, copiii §i Cozonac se pusera fa lm­pletit. Multa vreme nu trecu pima ce lesele fura gala". Nu sunt foarte bune dar scriitorul noteaza: ,erau Tnsa cele mai bune In Saraceni, bune /neat Cozonac comenteaza admirator, de asta data: Popa e omu/ dracului".

La targ preotul se fale~te cu lesele sale ~i constata surprins ca lumea ,cumpara mai rele lese decaf acelea, pe care Je facuse el."

Urmarea nu e greu de ghicit. Parintele Trandafir va face lese pentru a le vinde Ia targ. Lucrul e nou pentru preot dar cu obi~nuita harni­cie, energie §i perseverenta el porne~te Ia re­alizarea ideii noi.

,.Dupa Pa~ti, Cozonac Tncepu sa curete baltile de nuiele, iar popa sa Tmpleteasca iese".

Cand este lntrebat de ce face lese daca el are, preotul raspunde scurt:

- ,Fac pentru cei ce n-au". Acest raspuns jaloneaza o noua etapa in

evolutia gandirii economice a parintelui.

21

,Cozonac curilfea nuiele, papa fmplete~ iar Marcu zace In tins pe burla cu capulin pumm §i prive§te In draga voie". Observam deci ca nu toti oamenii urmeaza exemplul parintelui, dar acesta corecteaza lucrurile in felul lui. Atunci cand cere toporul, care este ,Ia picioarele lui Marcu", acesta ,Tntinde piciorul §i mo§cofe§te voind sa traga toporul cu picioruf.

- Tare (i-e degraba! Ti graie§te papa, §i-i trage una cu nuiaua.

Marcu sare §i se Tncredin(eaza ca el este cu mutt mai sprinten decaf credea". Urmarea nu se lasa mult a~teptata. Preotul va trebui sa mearga Ia targ pentru a vinde lesele ~i a face cumparaturi. ,Marcu §Ua foarle bine ca, daca popa vinde lesele §i el va sa aiba sarbatori bune. 1-a fost ajutat popei cateva saptamani, §i lucru/ totdeauna 1i aduce folos celui ee-l face".

Dar lucrurile nu se opresc aici. Marcu nu va face lese numai Ia sugestia preotului, ci va pregati o rogojina gandindu-se din proprie initia­tiva (,il supara Tnsa lucrul ~i-1 facea sa se g~n­deasca").

- ,Oare- grai el (Marcu) Tntr-un tarziu ... -oare n-am putea noi lmpleti o rogojina? $ovar, rogoz §i pipirig este In vale!''

- Mai, poate ca ai dreptate ... $i aceea tot cam a~a trebuie sa fie ca ~i asta ce facem noi.

Dandu-i ajutor popii, Marcu a inceput sa faca mai bine lese decat popa. Rogojina a ie~it Tn cinstea lui: iar popa n-a venit plouat, ci cu punga plina de Ia targ".

Este prima data cand preotul §i oamenii lui valorifica munca lor §i pretul este pe masura straduin\elor: ,Ziua Sfintelor Rusalii asta data a fast o zi buna. Preoteasa avea rochie noua, cei trei mai mari§ori aveau papuca§i din ora§. Mari­uca cea mai micuta avea o palarie de paie cu doua flori ro§ii, iara perefii erau albi, ferestrele erau 1ntregi, casa era luminoasa §i icoana Sfintei Mariei Maicii Preacurate se vedea bine cum era pusa sus Tntre ferestre, §i 1mpodobita cu florile crescute pe marginea straturilor. Faina alba, carne, unt, ba chiar §i zahar a adus popa de Ia ora§."

Bel~ugul a intrat preotului in casa. ,Preoteasa a 1nceput sa planga - nu se §fie de ce - iar parintele Trandafir era sa planga cand a sosit in biserica; a vazut insa oamenii pe Ia icoane §i a intrat in altar cu lacramile Tn ochi".

Straduinta parintelui a dat roade: oamenii

Page 24: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

~ s-au inters Ia biserica, deci credinta insu­~~~:;~ din nou pe sateni, datorita muncii entuzi­aste a preotului Trandafir. Pentru consemnarea fericirii preotului scriitorul noteaza: ,Zic oamenii ca el niciodata n-a cantat mai frumos decal lntr­aceasta zi. A ramas vorba: , Canta ca popa Ia Rusalii!"

Curgerea timpulu i aduce lucruri noi in sat, prin schimbarile profunde in randul satenilor. Se poate constata aceasta prin roadele muncii lor peste cativa ani. Pe drumul spre Saraceni a aparut o moara, o ruga (o troita- simbol al cre­dintei oamenilor), o fantfma $i langa fantana .,opt paltini frumo$i".

Transformarile profunde din sat oglindesc mutatiile majore din sufletul satenilor. Astfel, ,saraceanul se opre~te aici , adapa caii'' ~i sta de vorba cu vreun trecator care intreaba: , Ce sat este ace/a unde se vede biserica cea frumoasa cu perefi a/bi §i cu turn sclipitor?"

Saraceanul ,i'~i neteze~te mustatile $i raspunde privind falos spre ace! loc: ,Ace/a e satul nostru, Saracenii. Dar clopotele sa Je auzi: · ce clopote sunt In turnu/ ace/a! ... S-aude cafe de trei ceasuri!"

fntre biserica de lemn cu stalpii din fata ,putrezifi de cfmd a batut vantul eel mare" ~i bi­serica de piatra cu pereti albi $i turn sclipitor este o diferenta ca de Ia pamant Ia cer. Evident izbanda credintei profunde in randul satenilor ilustrata de biserica trainica, de piatra, este con­tinuata cu alte realizari.

Drumul de piatra spre Saraceni este ,neted ca masa $i vartos ca samburele de cirea~a". Scriitorul adauga: ,Se vede ca sarace­nenii /-au fa cut de dragul lor ... Albia raului ramane Ia dreapta, drumul trece pe coaste, mai sus ca sa nu-l atinga napadirea apei". Pentru a arata atat prevederea, intelepciunea, cat $i pri­ceperea $i munca entuziasta cu care s-a con­struit drumul, autorul precizeaza: ,Saracenenii au trebuit sa sfarme stanci In calea lor; dar au facut-o bucuros, fiindca din stanci §i-au facut dru­mul". Organizarea serioasa, bine gandita $i munca trainica ne fac sa ne gandim Ia initiatorul acestei constructii: energicul, hotaratul, perse­verentul $i inteleptul parinte Trandafir.

Localnicii sarmani din Saraceni au ajuns bogati. fapt ilustrat de comertul facut de ei: ,,Asta duce un car cu var, celalalt un car cu poame; mai vine apoi altul cu Tmpletituri, a/tul cu un car de

22

roate, doage, ori a/t femn Jucrat". Pe margin~ drumului lucreaza pietrarii .,din zori de zi pana Ia apusul soarelui". La vararii, lucrul este in toi. ln­tensitatea muncii $i amploarea ei este subliniata de autor: ,,Aici ... e un targ intreg. Unii descarca var, alfii descarca lemn; pietrarii fac tocot; vararii arunca /emn pe foe; stapanii fac larma unul pen­tru cinci".

Cititorul se apropie treptat de sat care ,se vede mai bine". Satul nu se poate vedea prea bine deoarece il acopera ,gradinile ... prea inde­sate cu pomi". , Casa popii este tocmai langa bi­serica .. . " din ea vazandu-se ,cinci ferestre §i un acoperamant ro§u cu doua hornuri".

Realizarile cele mari abia acum sunt amintite . ..ln fata cu biserica e §coala ... far zidi­rea cea mare, care se vede mai In vale, este primaria". Dezvoltarea intensa a satului deter­mina marirea perimetrului sau dar ~i civilizarea lui incat ,.daca satul nu ar fi atat de Tndesat, ar trebui sa ni se lnfafi§eze frumos", dar gradinile pline de pomi ascund o buna parte din el.

,.Toate s-au schimbat", subliniaza cu talc scriitorul , .,numai parintele Trandafir a ramas pre­cum a fost verde, vesel §i harnic". Trecerea vremii se vede atat in ,parul carunt §i barba carunta", dar $i in prezenta nepotilor lui, a fetei celei mai mici a parintelui , Mariuca, alaturi de care apare sotul ei, parintele Coste, fiul lui Marcu, ,vecinu/, vechiul prieten a/ popii".

Oamenii tree $i-l saluta respectuos pe preot, poftindu-i ,buna odihna", zicandu-$i: , Jine-1, Doamne, Ia mulfi ani, ca este omul lui Dum­nezeu!" Ultimele propozitii din text arata ;;i Tnflorirea credintei adanci a satenilor $i prin schimbarea atitudinii fata de preotullor, semn al increderii depline, al respectului profund datorat unuia din cei mai de seama indrumatori ai sate­nilor, parintele Trandafir. Daca Ia inceput e privit cu neincredere de sateni, batjocorit $i cerut sa fie mutat din sat, a cum preotul devine eel mai de seama om al sau, o personalitate a satului, in adevaratul sens al cuvantului.

Aceasta este rezultatul muncii neobosite a parintelui, muncii fizice dar mai ales spirituale, care reu$e$te sa schimbe spectaculos mai intai mentalitatea satenilor (care devin din lene;;i, har­nici) datorita credintei in ajutorul lui Dumnezeu, Ia toate Tnfaptuirile lor.

Page 25: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

fn anul 1775, profitand de cedarile tcritoriale ale otomanilor ~i de coruptia mseasci'i, habsburgii 1~i continua expansiunea spre Rasarit, ocupand Buco­vina, stravechi pamant romancsc, in care odihnesc Ia .Putna osemintele lui $tefan eel Mare ~i Sfant al Moldovei. Aceasta ,mutare strategica", prin care Viena realiza un coridor teritoriallntre Galitia ~i Tran­silvania. a lasat istoricilor dovezi incontestabile privind sumele mari de bani pe care habsburgii le plateau autorita~i lor turce~ti , pentru ,cooperare ~i supunere". Eforturile disperate ale Domnitorului Moldovei, Grigore al lll-lea Ghica, de a impiedica ne­dreapta ocupare a Bucovinei, nu au gasit nici un spri­jin. Astfel, feldmare$alul rus Petru Alexandrovici Rumian~ev, pede o parte, fusese deja mituit, pede alta parte, me~terea harp pentru a putea ocupa, 1n favoarea Rusiei, Basarabia. Domnitorul Tarii Romane~ti,

Alexandm Tpsilanti, era ~i el stipendiat de habsburgi, iar Ja Constantinopol, nefericitul Donm al Moldovei s-a lovit de renumita indiferenta ~i coruptie otomana. In final, protestelc indrepta~ire ale Domnului moldav 1-au costat viata. A fost strangulat, din ordinul sultan­ului, exact In aceea~ i zi In care boierii $i clericii bu­covineni jurau credinta lmparatului .fosif al JI-lea, coregent al Mariei Tereza, devenind apoi ~i conte al Bucovinei.ln aceste conditii , trupele imperiale au ln­locuit trupele rusc~ti ale feldmare~alului Rumianfev din Bucovina, cu aprobarea acestuia, inca inainte ca Poarta sa recunoasca anexarea fixata Ia 7 mai 1775. Ba, mai mult dedit atat, au fost anexate cu 30 de sate mai mult dedit se convenise oficial.

Anexarea Bucovinei de ditre Impcriul Habs­burgic a declan~at In Europa puternice mi~cari de protest, care au culminat cu un scandal de coruptie pe accasta tema Ia Constantinopol. Tuturor le era clar ca Tarile Romane, entitati statale ce se bucurau de o Jarga autonomic, nu li se putca rapi vreun teritoriu de catre Imperiul Otoman, pentru a fi cedat unei ter~e parfi.

Stapanirea habsburgica asupra stravechiului pamant al Bucovinci a fost lnso~ita de o politica con­stanta de deznationalizare for1ata a romanilor, care a vizat, In special, biserica ~i $Coala, in care a fost in­tcrzisa folosirca limbii romane. Au fost lncurajate, pcntm man imigrari, populatiile: ueraineana,

23

prof. Gheorghe BUNDUC

poloneza, gcrmana, ruteana, evreiasdi, maghiadi, lipoveneasca, tiganeasea, greceasca, turceasca ~i slo­vacii, toate acestea rcu~ind sa schimbc rcpedc carac­teml spiritual al noii provincii, dar nu In sensu! germanizarii, care era dat de rigoarea $i cultura aus­triad\, ci In acela al slavizarii, determinat de etniile a$ezate aici.

In timpul stapfmirii habsburgice, romanii bu­covineni au fost aH.ituri de marile evenimente ce au avut Joe In Tarile Romane: Rascoala lui Horea - 1784, Revolutia lui Tudor - 1821, Revolutia pa$optista -1848-1849 ~i Uni rea Principatelor - 1859.

Participarea Romaniei Ia primul razboi mon­dial a avut ea obiectiv principal realizarea deplinei unita{i na~ionale prin unirea cu Tara a Transilvaniei $i Bucovinei. Intrc anii 1914 ~ i 1916, Bucovina a fost teatn1l operafiunilor militare desfa~urate In cadrul primului razboi mondial, numero~i tineri fiind lnrolali In armata austro-ungara, ceea ee a agravat suferintele locuitorilor sai, dar, in acela~i timp, a contribuit .lara­dicalizarea luptei nationale in provincie.

Situatia romanilor din Bucovina s-a lnrautiitit in toaiiUla anului 1918, cand Austro-Ungaria, ca struc­tura statalo-militadi, se prabu$e§te. Habsburgii pHinuiau anexarea Bucovinei Ia Galitia, ca o solutie de salvare, In timp ce Ucraina ridica pretentii de stapanire asupra acestei provincii romane~ti ~i

ameninta cu interventia armata. Printre romanii de

Page 26: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

t: cei mai piitrunzatori observatori ~i intuit<>ri ai dezvoltarii logice a marilor procese istorice s-au numarat Sextil Pu~cariu ~ i lancu Flondor. Primul, in calitate de profcsor la Uni vers itatea din Cernauti ~i Iingvist de mare prestigiu, membrul In Guvemul Bu­covinei in domeniul relafiilor cxterne, a avut un rol conducator in Bucovina in anii Unirii. ,.Acum, ciind granifele dintre diferitele provincii romiin~·ti au dis­parut - scrie P~cariu - cand Romania Mare e pe cale de a se alcatui, a cum fiecare provincie romiineasdi trebuie sa aduca Statului Roman tot prinosul siiu de putere". In aceste 1mprejurari, o delegatie , de soli ai Bucovinei ", conduse de Sex til Pu~cariu, sose~te la Ja~i, pentru a aduce, inimile .;i sufletele moldovenilor de peste Moina".

fntalnirea cu bucovinenii refugiati la Ia~i, In frunte cu loan Nistor, a fost hotaratoare pentm re­alizarea, Unirii imediate .;i necondifionate a Ardealu­lui .;i Bucovinei cu Regatul Liber al Romaniet'. Concomitent, au loc mari manifestari populare la Cemauti ~i Suceava in sprij inu l Marelui Act al Unirii. Consiliul Nafional din Bucovina convoadi Congresul Poporului Bucovinean pentru ziua de 28 noiembri~ ·

1918. fn urma discutiilor cu reprezentantii polonezilor, gcrrnanilor ~i evreilor se obtinc raspunsul afirmativ al acestora, de Unire a Bucovinei cu Romania.

Despre accst marc cvenimcnt l~i arnintea, dupa 10 ani, I. Nistor: ,Era o zi senina de toamna tiirzie, cdnd congresi$tii, pCilcuri-palcuri, treceau zorifi spre Palatul Mitropolitan din Cernaufi. Au participat 105 delega{i oficiali $i ,, mai multe mii de reprezentanfi ai tutw·or na{iunilor ~i starilor generate din toate partile Bucovinei ". Astfel, Congresul General al Bucovinei, In unanimitatca miilor de participan~i, reprezentand sute de mii de locuitori, a hotarat retmirea Bucovinei cu Romania.

Se implinea, astfel, dupa aproapc jumatate de secol, visul de unirc cu Tara a romanilor din Bucovina, iar o mare ncdrcptatc istoridi era reparata. Acest mare eveniment a avut loc Ia purin timp, dupa cc la 27 mar­tie I 9 apri lic 1918, Sfatul Tiirii de la Chi~inau hotara~te unirea Basarabiei cu Romania. Procesul de realizare a Marii Uniri se incheie Ia 18 noiembrie I 1 decembrie 1918 prin Marca Adunarc Nationala de Ia Alba Julia care aproba unirea Transilvaniei cu Roma­nia.

Tratatul de Pace de Ia Paris, de dupii primul razboi mondial, sau ,Tribunalul Popoarelor", cum is­a mai spus, recunoa~te, de fapt ~i de drepl, lnraptuirea acestui mare act al Unirii .

CONSECINTELE '

DETERMINANTE ALE DEZINTEGRARII

FAMILIEI

Prof. Simona CJOCAN Colegiul Brad Segal

Viata de familie este lnconjurata de multe primejdii ~ i ispite, venite fie din afara, fie dinla.un­trul ei. De unele se fac vinovati membrii ei, altele . sunt neprevazute ~i nedorite. Se poate afirma ca cea mai mare primejdie care duce Ia dezmem­brarea familiei , este reprezentata de degradarea morala a unora dintre membrii ei, pacate care tind Ia inlaturarea iubirii ~i a respectului, notiuni esen1iale in via\a de fami lie.

Dezagregarea familiei se datore­aza, spun cercetatorii acestui fenomen trist, ,legaturii libere", care ia locul dragostei dintre oa­meni ~i care neaga viata de familie, .. sacrilegiul», care fnlatura din viata tot ceea ce este frumos §i bun, demn ~i sfant pentru om, sterilitatii vo­luntare, care este semn de superficialitate §i care mutileaza caminul, lipsei de con§tiin1a $i raspun­dere, care abate pe membrii ei de Ia adevaratul

24

Page 27: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

drum al vietii 1l. Exista o seama de factori negativi , care

influenteaza in rau $i due Ia distrugerea vietii de familie.' numiti in Morala Cre$tina ranile familiei.

Ranile ce apasa viata de familie $i o abat de Ia menirea ei in societate sau care due Ia des­fiintarea ei sunt:

' • Divortul • Avortul • Concubinajul DIVORTUL este calcarea juramfmtului de

credinta dintre 'sot $i sotie, juramfmt depus In fata con~tiinte i lor, in fata oamenilor ~i lnaintea lui Oumnezeu, reprezentand a~adar lovitura de moarte data familiei.

Luam exemplullibertinajului modern, care in mod cu totul paradoxa! determina o sete se­creta de puritate ~i de val. Maretia COm':Jniunii conjugale pregate~te biruinta nu a tiranului care Tngreuneaza, dozeaza ~i In cele din urma sufoca iubirea, ci a stapanului care are puterea de a metamorfoza. Pe fundalul trist al erotismului de astazi, blazat $i scufundat lntr-o uria$a plic­tiseala, iubirea se prezinta divin ca o fascinanta ~i sigura aventura In care fiinta umana atinge cerul nu numai poetic, ci ~~ ontologie prin harisma suferintei conjugale 2l .

Asemenea ruptura este justificata de cei ce aluneca Tn aceasta valtoare In diverse moduri, acuzandu-se unul pe celalalt, insa analizand Tn motivele divortului, constatam ca partenerii T~ i fac chinuita viata de atunci de cand a intervenit o iubire l atural~ica a unuia dintre ei. Cauza di­vorturilor numeroase nu este greutatea vietii, nici lips.urile materiale, ci decaderea vietii morale, Ia­cornia, viata mondena, !ipsa simtului de raspun­dere. Un cercetator al vietii de familie nume~te ,argintul", bogatia materiala, cauza cea dintai a destramarii familiei 3>.

Divortul este inciilcarea unei legi natura~ nesocotirea legii dumnezeie~ti , care are de Ia Tn­ceput porunca , ceea ce Oumnezeu a Tmpreunat omul sa nu desparta". De pe urma lui sufera in­treaga familie, ranind cele mai scumpe senti­mente ale sotiei ducand Ia daramare pe barbat, cauterizand lini~tea ~i fericirea copiilor.

Societatea este asemenea unui organism ale carei celule nu sunt indivizi singuratici, izolati $i nemarginiti de zidul egoismului. Societ~tea al~ carei familii sunt amenintate de fulgerul d1vortuiU1 este o societate sortita mortii apropiate. Acolo unde divortul este in cre$tere natalitatea este In scadere; societatea, statui , $Coala ;;i desigur Bi­serica nu pot ramane indiferenti Tn fata unui asemenea flagel.

* AVORTUL. Menirea familiei este de a promova viata, de a fi izvor de viata ~~ !eagan ocrotitor al copiilor. Dumnezeu 1-a creat pe om, nu ca pe ceva abstract, ci 1-a facut barbat ~i fe­meie, cu dorinte ~i simtaminte, cu legi $i in­stincte, cu minte $i vointa Iibera ca toate aceste insu~iri sa le puna in slujba unei mari meniri , aceea a procreatiei.

25

Valoarea persoanei ~i a vietii umane nu lasa loc de interpretare cu privire Ia gravitatea pacatului avortului. El inseamna ucidere, iar aceasta este o jignire adusa lui Dumnezeu. ,A ucide un om Tnseamna a opri revelarea lui Dum­nezeu prin actualizarea umana a intregii lui fru­museti, care se revarsa din cer pe pamanr' 4l.

· 0 alta metoda prin care se impiedica na~terea copiilor este contraceptia folosita atat de mult astazi, incat unii cre~tini -din motive obiective sau subiective - nici nu o mai consi­dera un pacat. De~i nu poate fi considerate prun­cucidere, contraceptia pad'ituie$te in primul rand , prin faptul ca, folosindu-se de ea, omul devine In locullui Dumnezeu, stapan pe viata $i pe moarte. Contraceptia anuleaza ratiunea ~~ sensu! casatoriei inse~i 5l .

Avortul este una din crimele mari ce s-au abatut asupra vietii de familie. Uneori se pare ca in tamilie sunt mai multe sicrie decat leagane, cand cimitirul nu este Ia marginea ora$ului e Tn inSa$i inima caminului.

Adevarata cauza a avortului nu este de ordin economic cum se afirma de obicei, ci des­frau! ~i superficialitatea vietii. Gravitatea avortului

Page 28: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

consta nu numai In savar~irea lui ci ~i In ne­fastele lui consecinte. Ele ating nu numai viata membrilor familiei, ci lnsa~i viata ratiunilor In care se savar§e~te acest pacat. Se destrama familia §i dispar neamurile in urma acestui pacat.

Multe virtuti pot lncununa viata unei femei, dar cele care o fac mai placuta lui Dum­nezeu §i oamenilor sunt nevinovatia §i materni­tatea, calitati ce nu se ofilesc niciodata.

* ADULTERUL. Odata lntemeiata familia prin casatorie, problema cea mai mare pusa In, fata celor doi soti este trainicia ei , ce trebuie asig­urata cu zestrea spirituala §i materiala proprie, din aceasta dualitate formandu-se indiscutabil, unitatea.

Consecintele grave care decurg din di­VOI\, pentru membrii familiei §i pentru societate, fnmultirea fara precedent a numarului de familii cre~tine dezmembrate trebuie sa dea de gandit tuturor factorilor responsabili cu educatia, dar mai ales preotului. Aceasta cu atat mai mult cu cat legea morala cre§tina §i institutia familiei, tre­buie sa reziste In fata unei morale dubioase, a , carei ofensiva se simte §i Ia noi.

Privilegiind adulterul, casatoria este pusa tot mai mult sub semnul lntrebarii In multe tari europene apusene, ca §i In SUA, unde sunt pareri care socotesc familia o monogamie , con­strangatoare", lnsu§ire a dreptului, o ordine ca­racteristica Evului Mediu §i ,o structura feudala predemocratica". Exista anali§ti care incearca sa acrediteze ideea ca, de fapt casatoria $i familia ar fi o consecinta §i un rezultat al ,represiunii bi­serice§tt", care continua sa mai actioneze pana astazi 6>.

Apare, din pacate In viata de familie un viciu care contribuie Ia destramarea vietii de fa­milie, adulterul, infidelitatea fata de caminul con-

jugal. Stapani\i de patimi, Jipsi\i de un ideal ~ perior, sunt uneori soti, care au fata de camin o iubire tranzitorie sau dau In sindromul lui Don Juan 7>.

26

Astfel , apare un climat instabil §i superfi­cial al relatiilor dintre soti , timp care dauneaza tu­turor membrilor familiei. inclusiv copiilor. Legatura dintre soti slabe§te din ce In ce mai mult, se nasc certuri §i scuze reciproce, lncat viata de familie este mentinuta doar In viata so-. ' . ciala, de judecata sociala, de necrutatoarea ,gura a lumii", sau chiar de ru§inea copiilor.

Datoria sotilor este de a se ajuta intre ei, a~a cum afirrna Sf. Ap. Pavel: ,.purtati sarcina unul altuia §i a§a veti lmplini legea lui Hristos".

Ei sunt datori sa pastreze fidelitatea con­jugata ,fii credincios pana Ia moarte §i Tfi voi da cununa viefii" (Apoc. II, 1 0).

lnfidelitatea, adulterul este o poligamie deghizata, o poligamie tara statut. Ea este o stare nedemna de om, o degradare a fiintei omene~ti, o cadere in imoralitate. Este un pacat repudiat de legile naturii §i pedepsit de legea di­vina. (I Cor. 6, 9) ,Nu §lifi oare ca nedrepfii nu vor mo§teni 1mpara{ia lui Dumnezeu? Nu va amagi{i: nici desfranafii, nici 1nchinatorii Ia idoli, nici adu/terii, nici malohienii, nici sodomifii".

A§adar, in actualitatea vremii noastre se simte nevoia actiunilor determinate In comba­terea ranilor familiei; slujitorii sfintelor altare au cea dintai legitimitate in a apara integritatea fa­miliei, aparand sensu! §i trainicia ei in fata provocarilor contemporane.

1) Constantin Pavel, Familia preotului In GB IX (1960, nr. 1-2, p. 170) 2) Paul Evdokimov, Taina iubirii, Bucure~ti, 1994, p. 202 3) +Vasile Coman, op. cit., p. 185 4) Pr. Prof. llie Moldovan, Darul sfant a/ viefii §i com· baterea pacatelor impotriva acesteia, Bucure~ti , 1997, p.45 5) Pr. Lect. Dr. Vasile Citiriga, Stabilirea familiei, in rev. ,Sf. Ap. Andrei", nr. 6, anul (IV) 2000, p. 21 6) Pr. Lect. Dr. Nicolae Achimescu, ,Familia cre§tin6 lntre tradifie §i modernitate. Considera(ii teologico· sociologice", in vol. ,Familia cre~tina azi", la~i . 1995, p. 125 7) Niculae Mitrofan, "Dragostea §i casatoria", Editura $tiintifica ~i enciclopedica, Bucure;;ti, 1984, p. 37

~

Page 29: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

r lstoria presei teo/ogice nord-dobrogene

PUBLICATIIINTERBELICE TULCENE DE INFORMARE ' v v

BISERICEASCA ~I DE CREDINTA

• CHEMARE iN JURUL B/SER/C/1 ~I ~COALE/ (aprilie 1936)

Aviind subtitlul , Foaie de indrumare moralii §i lu­

minarea poporului cre§tin ", aceastii p ublica(ie a aparut fn aprilie 1936 (An 1, m: 1) Ia Tulcea.

Redacfia: Scoala No. 4 b - Tulcea Atlministra(ia: Biserica Sf. fmpara{i- Tulcea Format: 23 X 16. Un numar confine 8 pagini, iar

numiirul dublu: 16 p. Apari(ie: LVNARA Pre{: 2 lei exemp/aruL Abonament: 20 lei anual.

***

Exemplu pilduitor de intelegere ~i conlucrare, publica1ia este redactata de invatatorii ~i preotii insti­tutiilor amintite.

In partea de sus, deasupra titlului, este prezent urmatorul motto: ,. Venifi catre Mine toti cei ostenifi ~i impovara{i .$i Eu vii voi odihni pe voi" (Matei XI, 28). Sugestiv, titlul revistei reune~te in desen, '.BTSE­RTCA $T $COALA, institutii fundamentale ale nea­mului.

Pr. Al. Angbel ~i tnv. Petre Vine~, in articolele de lntampinare, dau expresie idealului spre care ~in­te~te aceasta foaie de l'ndrumare morala:

.. Vremurile grele in care traim ne fac pe noi ceta{enii acestui earlier sa ne dam mana. pentru cii inji'a(indu-ne gtindurile. sii ajungem Ia rezultatul dorit e fiecare dintre noi: imbunatiitirea vietii noastre su­jlete$Li $i a celei materia/e. De aici comandamentul care s-ar impune tuturor: refntoarcerea cafre ~·coal a. biserica $i fncrederea desiivtir$itii in conducatorii voJ!ri spirituali" ( ... ).

Va chemam tn jurul bisericii ~i ~co Iii odata cu venirea primaverii, cand tot omul simte mai multa buniitate in jurul lui ~i vede puterea dumnezeiasca peste tot locul.

Vii chcmam sa pornim pc drumul bun, muncind pentru noi, ~i mai ales pentru cei ce-i Hisam

27

prof. Mihai MARINACHE

dupa noi, caci o datorie stanta ne obliga" (An I, nr. 1, pag. 3).

Alaturi de pr. AI. Anghcl sunt invita~i sa cola­boreze pr. E. Gugoa~a {Azaclau) ~i Constantin Beldie (Perieni - Tutova), AI. S. Dimitriu (Somova), Preda Ionescu, Teoclor lordache (Parche~) , unii d.intre ei fiind lntalniti ~i In paginile revistei ,Yia~a adevarata", publicatie a Socictatii Clerului Ortodox Roman ,So­lidaritatea", Tulcea.

lnv~W'itorii, reprezentati $i In cunoscuta Aso­cia~ie a Inva~atorilor, se asociaza cu daruire cbemarii Petre Vinq, D.I. Dogan1, Eliza Andrei, Maria Popoiu (Isaccea), studenta in teologie Laetitia Mitan, Nicu Damianescu $.a.

fn acest spirit de armonie In privinta telului ur­marit, inv. D.I. Dogaru motiveaza aparitia publicatiei:

.. Truda aceasta este susJinutii zi de zi cu cal­dura $i fnsuflefire de preofii neamului nostru cre§fin .$ide fnvafatori, nelnfricafi osta$i de paza ai 1arii (. .. ).

Noi ne luam sarcina sa vii stremgem fn jurul Bisericii §i $coalei, singurele mijloace cu care ne vom pune fmpotriva stricatorilor de Neam §i de Lege.

Prin $coala capatam stimburele de lumionii sujleteasca ce ne este de.folos pentru a pricepe taina adanca a Sflntelor inva{aturi Cre$line" (p. 4) .

Preotii, urmarind rubricile ~i cvenimentele de viata cre~tina, tratate In revista , Via{a Adevarata", vor colabora cu materiale adecvate: ,lnvierea Dom­nului" (pr. AI. Anghel - nr. I); ,Sf. Profet Hie" (pr. F. Gugoa§a, nr. 3-4); ,Nu-i buna orice credin~a", ,Cum se impart oamenii dupa credinta'', (pr. C-tin Beldie, nr. 3-4); ,,naltarea Sf. Cruci" (pr. AI. S. Dimitriu, nr.S-6(; ,Din Duminica in Duminica" (pr. Preda Tonescu, nr. 5-6); ,Anull93 T' (pr. Teodor Iordache, nr. 1 0) ~.a.

in spiritullnvataturii crc~tine, mai multe arti­cole se refera Ia indrumarea morala a copiilor, dez­voltand versete din dirtile sfinte: ,,Cum trebuie sa mergem Ia biseridi'' (pr. A. A., nr. J-4); ., Cre§te{i-vii

Page 30: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

~iii in ji-ica Domnului" (pr. C. B., or. 56); , indem- Sunr reproduse vorbe cu tiilc versi ti cate (p~ na{i tineretul sa cante in Biserica " (pr. A.A., nr. 5-6); tul Vasile Militaru), poezia ,Cantec" de $t. 0 . los if .,Lasafi-i $i nu-i opri(i" (pr. Preda Ionescu, nr. 10). (nr. 3-4) ~i inegalabilele sfaturi cuprinse in articolul

Pentru a ilustra diferite pilde, redactorii repro- , Tubite Mo~ Ncculce" (inv. D.I. Dogaru, nr. 5-6, 1 0). due (~i traduc chiar) undele texte din rcviste de profil Nu pot fi omise, de asemenea, articolele sem-romane~ti ~i straine: ,,Ouale ro~ii"(dupa revista ,Calea nate de inv. Nicu Damienescu (Nenea Nicu), atat de

Vie~ii"), ,Con~tiinta" (,La solidarite sociale" ~.a.). cu.noscut copiilor din periodicul ,Copilul dobrogean", ln alte numere ale revistei se reproduc pasaje care apiirea In Tulcea In aceea~i perioad~L

ilustrative din Sf. Ap. Pavel (v. , Dragostea este mai Din rubrica ,Po~ta noastra" afiam informatii presus de toate", nr. 5-6), din ,inva~aturile lui Neagoe despre colaborarea cu localitatile de unde provin, Basarab ditre Fiul sau Teodosie" (nr. 5-6), din ,Via~a numiirul de abonamente con tractate. De asemenea, nc Sf. Varlaam ~ i Ioasaf' (v. nr. 3-4). retin atentia mater.ialele: ,Dragostea de cele sfinte" ~i

Inca din primele numere, rubricil e se con- , Apelul" semnat de Comitetul parohial a.l Bisericii Sf. turcaza ~i materialele pot fi urmarite tematic:, Colful fmparati, concludente pentru preocuparile ~i real-mamei $i copilului ", , Colful medicului ", , Sfaturi izarile slujitorului altarului. pentru sanatate ", , Vorbe cu talc", , trebile Revista a aparut cu regularitate lntre aprilie gospodare~ti ", ., Vorbe fnJelepte ", ,. Calendar istoric". 1936 - septembrie 1937. Ecouri lnHilnim ~i in prima

lntrucat articolele destinate copiilor sunt nu- parte a anului 1938. Nu detinem date exacte in lega-meroase, vom remarca reluarea lndemnurilor ca In- tura cu 1ncetarea aparitiei publica~iei.

vatiitorii, aUituri de preoti, sa se situeze in primele Cu 18 numere tiparitc ~i peste 180 de pagini, randuri in efortul comu.n de indrurnare ~i lwninare. ' revista , Citemare injur Bi.sericii # $coalei'' a ramas

,.in aceastii noua $i frumoasii revistii cu un u.n model de conlucrare ~i armonie, motivand preotii titlu atat de modest §i cu o intenfia a§a de nimerita, ~ i invatatorii unor ani tulburi in realizarea unei opere vreau sa amintesc §i eu de greaua $i marea sarcina durabile: de a cre~·te cop iii fn timpuri ca cele de azi. , Dar, totodatii, facem aten.{i pe cei ce vor cu

Mai intai fin sa urez tuturor fnfiin{iitorilor tot dinadinsul sii ere ada fn zodia bunii a anului 193 7, acestei reviste succes §i rog pe bunul Dumnezeu ca de a nu uita cii jarii credin(ii in Dumnezeu nu exista .,chemarea" ... sa fie ascultatii de cei ce-o vor fntalni, credinfii§i nadejde omeneasca. fncepem defapt acest ca Ia umbra celor doua binecuvantate institufii, bis- an sub prevestiri cum se poate mai fntunecate. De la erica $i ~coala, safim.ferifi de orice riiu. un capiit la altul allumii popoarele se pandesc unul

in special copiilor trebuie adresata aceasta pe altul - $i se pare cii nu a$teapta dedit un semn spre chemare, chiar $i celor mai mici, prin mijlocirea a dezliin{ui grozavenii care fntrec fnchipuirea" (pr. parinfilor, cari pe langa grija cre,sterii trupe,sti trebuie Teodor Iordache, Parche~, nr. I 0/1 937). sa urmareasca §i cre§terea bune/or obiceiuri su- Catalogul presei tulcene interbelice se 'im-.flete$ti, a§a cum ne tnva{ii biserica §i §Coala ". boga~c~te, nesperat, cu inca o publica~ie de profil, uni-("Copilul" -- 1nv. Maria Popoiu, lsaccea, nr. 5-6) . cat In peisajul atat de variat, dar Inca insuficient

Formati la ~coala lnva~aturii ~i a idealurilor lui cunoscut, al vremii. Spiru Haret, lnvatatorii tulceni raspund dezideratului In aprilie 2011 se implinesc 75 de ani de Ia comun, de indrumare morala §i luminare a poporului, aparitia acestui periodic de informare bisericeasca ~i

prin exemplu personal. de credinta. insernnatatea sa a fost evidentiata recent Paginile revistei, reie§itii din credinta sin cera (noiembrie 201 0), cu prilejul amp lei manifestari de-

$i pasiune pentru munca, sunt pline de Sfaturi pentru dicate presei teologice nord-dobrogene, in cadrul gospodine, Sfatul medicului, Treburile gospodare~ti, Simpozionului jude~ean (1930-2010 e 80 de ani de Foloasele piisarilor, Sa facem biii, Sfaturi pentru sana- existenfii a presei teologice tuJcene), organizat de tate, Vorbe in~clepte, Pagina mamelor, Retetelc Episcopia Tulcca ~i Asociatia Acgyssus a scriitorilor gospodinei §.a. tulceni.

2&

Page 31: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

CANONUL CEL MARE AL SFANTULUI ANDREI CRITEANUL

Perioada pregatitoare pentru primirea Pa­timilor ~i a lnvierii Mc:'mtuitorului lisus Hristos Tn sufletele ~i in inimile noastre, ale fiecaruia, poarta denumirea de Triod ~i este una din cele trei perioade ale anului bisericesc, pe langa pe­rioada Octoihului ~i cea a Penticostarului.

Aceasta perioada se deosebe~te de tot restul anului bisericesc, necesita o traire su­fleteasca deosebita Tnsotita de post ~i rugaciune.

Maica noastra sufleteasca, buna ~i sfanta, care ne este Biserica, poarta de grija mantuirii ~i ne ajuta sa ne trezim din somnul pa­catului prin slujbele biserice~ti randuite in Postul Patimilor Domnului care cuprind o mare bogatie de cantari ~i de rugaciuni minunat potrivite ~i mult folositoare pentru pregatirea noastra su­fleteasca in a~teptarea mortii ~ i a invierii Mantu­itorului.

In multimea de frumoase chemari Ia pocainta, de staruitoare indemnuri Ia indr~ptare, de lum'inoase pilde ce ajuta curatirii $i ridicarii noastre suflete~ti sunt deosebit de frumoase, calde ~i mi~catoare, alcatuite de Sf. Andrei Criteanul, care au fost randuite ~ i a~ezate ca o cununa de flori Ia inceputul Postului Sfintelor Pa­timi ale Mantuitorului Hristos, constituind o piesa liturgica deosebit de importanta pentru aceasta perioada.

Sf. Andrei Criteanul s-a nascut in Da­masc, in jurul anului 660, sub stapanire musul­mana, intr-o familie cre~tina, care i-a dat o educatie aleasa. Devine secretar al patriarhului de ler~sa lim , iar in 685, in calitate de delegat al acestuia, semneaza Ja Constantinopol actele Sinodului al VI-lea Ecumenic care a condamnat Ia 681 erezia monotelita (a unei singure vointe in persoana Domnului nostru lisus Hristos). in anul 692 a fost ales episcop de Gortyna, in Creta. De aici a primit numele de ,Cretanul" sau ,Criteanul"

Dorin Gabriel CIOCAN C/asa a Xl-a

Seminarul Teologic , Sf. loan Casian" Tulcea

29

pe care i 1-a dat traditia bisericeasca. A fost un mare episcop misionar, a constru it biserici, manastiri, a dezvoltat lucrarea fi lantropica a Bi­sericii, s-a ocupat de educa~ia tineretului din eparhia sa, a ajutat pe cre~tinii care au suferit de pe urma incursiunilor musulmanilor din insula etc. A fost un bun predicator, iar pentru a incuraja participarea poporului Ia viata liturgica a Bisericii a compus o multime de imnuri liturgice, fiind con­siderat primul autor de canoane liturgice.

A trecut Ia cele ve~nice in anul 740, pe cand se intorcea de Ia Constantinopol spre Creta. De aceea, mormantul sau nu se afla in Creta ci in localitatea Eresos din insula Militina (Lesbos).

Page 32: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

r Canonul eel mare al Sf. Andrei Criteanul este un canon de pocainta. un lung imn liturgic (peste 250 stihuri), alcatuit din 9 dmtari bogate, compuse Ia randul lor din stihiri scurte de pocainta. ritmate de invoca~ia: ,Miluie§te-ma, Dumnezeu/e, miluie§te-ma!", cerere care am­i nte~te de rugaciunea vame~ului din prima du­minidi a triodului.

Acest bogat ~i frumos canon este In primul rand o rugaciune de pocainta. este un di­alog al omului pacatos cu propria sa con~tiinta. Sufletul care se pocaie~te plange ca nu a urmat pilda luminoasa a dreptilor virtuo~i. ci robia pa­timilor aratate In multi pacato~i, dintre care unii nu s-au pocait iar altii s-au mantuit tocmai pentru ca s-au pocait.

in al doilea rand, canonul eel mare este medita1ie biblica, prin el cre~tinul se vede pus In fata Mantuitorului, luminat de citirea Sf. Scripturi. Cu inima plina de smerenia vame~ului, se re­cunoa~te dator ~i nevoit sa marturiseasca neas­cultarea $i caderea sa din rai. Cu strigatul de, iertare al fiului risipitor acesta marturise~te toto­data marea mila ~i bunatate dumnezeiasca, cu gandulla lnfrico~atoarea judecata cere lndurare, iertare ~i ajutor pentru lndreptare, cu fagaduinia de ascultare.

Marturisirea ~~ preamarirea Sfintei Treimi arata ca pocainta cre~tina este taina refacerii co­muniunii oamenilor cu Sfanta Treime. Botezatlln

I

numele Sf. Treimi, cre$tinii relnnoiesc Taina Botezului prin Jacrimile pocaintei, mor pentru pacat ~i lnviaza suflete~te pentru Hristos.

Cunoscand toate acestea, cazand cu pocainta $i smerenie lnaintea Mantuitorului rastignit pentru mantuirea noastra ~i nadajduind in mila Sa cea mare, sa ne rugam Domnului ca precum a ascultat rugaciunile vame~ulu i ~i ale fi­ului risipitor, sa asculte §ii cererile noastre pentru mantuire.

* Glasul Bisericii, anul LIV, nr. 1-4 ianuarie 1998, .. Despre canonul Sf. Andrei Criteanul", p. 45-48 * Foame ~i sete dupa Dumnezeu - Daniel, patri­arhul Bisericii Ortodoxe Romane, Bucure$ti, 2008, ,lnfelesul §i folosu/ Canonului eel Mare a/ Sf. Andrei Criteanul", p. 88-91

Proverbe intelepte1 rubricii realizatii de

Prof. Radu Pandelea

Des pre CARA CTER

0 Caracterul este pentru oameni geniul lor bun sau

rau. (EPICHARMUS)

0 Este imposibil sa cuno~ti sufletul, sentimentele ~~

gandur:ile cuiva, lnainte ca el sa exercite vreo drega-

torie sau sa aplice legi le. (SOPHOCLES)

0 Este o mare intelepciune sa cuno~ti bine cum e

fiecare om. (EUENUS)

0 Piatra de 1ncercare a caractcrului omenesc este

timpul. (MENANDER)

0 Chiar daca. focul ar fi rece ~ i luna arzatoare, tot

n-ar putea sa se schimbe caracterul muritor pe lumea

aceasta. (PANCIATANTRA)

0 In fericire ca ~i-n nefericire caracteml celor ale~i ramanc accla§i. (PANCIATANTRA)

0 Dupii cum e dispozitia sufleteascii a cuiva, a~a este

~i omul; ~i dupa cum e omul , tot a~a este ~i vorba lui;

~ i faptele sunt Ia fef ca vorbele, iar viata ca faptele.

(CICERO)

0 Po~i sa alungi caracterul cu furca, el va revcni

mereu. (HORATIUS)

0 Nu averea, nici numele ilustru al stramo~ilor ne

face mari, ci caracterul ~i mintea. (OVIDIUS)

0 De obicei nenorocirea da pc fata caracteruJ, iar fcri-

cirea II ascunde. (HORATIUS)

0 Caracterul de diamant al eroilor nu poate fi s!ara-

mat nici de trasnet. (SOMADEVA)

0 Sa nu se lncreada omul prea mult in victoria sa

asupra naturii sale; pentru ca natura poate sta i'nmor­

mantata mult timp ~i totu~i retnvie, ciind se ive$te

prilejul sau ispita. (BACON)

0 E greu sa treadi cineva peste propria sa natura.

(HJTOPADECA)

0 A uita vreodata o trasiitura rea a caracterului unui

om cste ca ~i cum am amnca bani ca~tiga~i cu uuda.

(SCHOPENHAUER)

30

Page 33: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

~LGORITMUL LUI KARL FRIEDRICH GAUSS-:1 DE CALCUL A DATEI DUMINICII PA~TELUI

Fie n anul in care se cauta prima zi de Pa~ti, zi no­lata cu x. Se determina urmatoarele resturi: R1 = restul Tmpartirii lui n Ia 4 R2 = restul impaf\irii lui n Ia 7 R3 = restul impaf\irii lui n Ia 19 R4 = restul impartirii lui ( 19R3+ 15) prin 30 RS = restul impartirii lui (2R1 +4R2+6R4+6) prin 7

Se calculeaza x = R4 + R5 + 4 Daca x 30 (x mai mic sau egal 30), atunci x se

refera Ia o data din aprilie Daca x > 30 (x mai mare decat 30), atunci din x se

scade 30 ~i se obtine o data din luna mai Exemple de calcul: Fie n=2002. Atunci R1 = 2, R2 = 0, R3 = 7. Cal­

culpm 19R3 + 15 = 19 · 7 + 15 = 148; atunci R4 = restul im­partirii lui 148 prin 30 este 28. deci R4 = 28. Calculam (2R1 + 4R2 + 6R4 + 6) = (2 ·2 + 4·0 + 6·28 + 6) = 178. Restul Tm­paf\irii lui 178 prin 7 = 3. deci R5 = 3 Calculam x = R4 + R5 + 4 = 28 + 3 + 4 = 35

Oeoarece 35 > 30, rezulta ca Pa~tele in anul 2002 a fast pe data de 35 - 30 = 5 mai.

prof. /sac MOISEV

Folosind algoritmullui Gauss se poate demonstra ca data Duminicii Pa~telui, are o perioada de repetitie de 532 de ani.

in aceasta lucrare, am calculat folosind algoritmul lui Gauss, data Duminicii pa~telui pe o perioada de 532 de ani, incepand cu anul 2000 pana in anul2531 . Cunoscand aceasta perioada, putem calcula data Duminicii Pa~telui inainte de anul2000 sau dupa anul2531. Astfel, daca dorim sa afiam data Duminicii Pa~telu i in anul 1932, procedam astfel: adunam Ia anul1932 perioada de 532 ani ~i obtinem anul1932+532 = 2464. Anul2464 se afla in tabele ~i gasim ca in anul2464 Duminica Pa~telui a fost 1 mai. Prin urmare in anul1932, Duminica Pa~telui a fost pe data de 1 mai.

Cea mai timpurie data a Duminicii Pa~telui este 4 aprilie ~i cea mai tarzie este de 8 mai.

Aceste date extreme, apar foarte rar; datele lor de aparitie pe o perioada de 532 ani sunt prezentate in tabelul de maijos: 4 aprilie 8 mai

1915 1983

2010 2078

2105 2173

2200 2268

2447 2515

* Karl Friederich Gauss (1777 -1855) - ilustru f . I' t ltat I I . . materna 1c1an german care a ap 1ca rezu e e ana - -

~- A-ill- 010 f05" 1.2on m-1 izei matematice in studiul curbelor §i suprafetelor ~.EeA- · 03ll o~!_ .. 1-J.Z .zs,- 3rJ' .. ?..:Jo ¥ilY 11_8'~ creand o noua disciolina matematica numita ~-~~~r.1.. ~-~~~!..! -~~3_ 1 333 lf1!. f'.!.~ •a.e _ _ GEOMETRIE DIFERENTIALA ~~- o'iS ()S6 15'.9 i71o f_ 81 .zs-·t !Z'"S' :t.U 3~.9 .3'6 t~~ 5'.Z9 8 d,.rw. 00'1- 018 O.l-9 OJ{ 102 H3 ,f.Z'f -fE(, f!)jl. l:lOS I2;·2{ . .2'9.2, 3'1-f 3Vi Hi.('?-6b' 9 d¢-t. OJ't oH os-6 1.2' , 1'10 .2-19 Z~'t 303 311t 3 8?, 3;i9s 1 ~09,; ft7-1 yg.z lt9J So'! .fO~. 061 0GrO:r2.lf51 !fs' f6.2.23.S'2YCt~_s;r.31.9 ~<\n3'-tf.:JSZ "fo3 <tf'ii' Y.2-5'f3(;!"f.9i iS'o3lS.Zo] ~ fMtt. ootr 083 03'1 f6rl f7-S fll_l... f4.S'1 .262-r-21:.-l. .. 28't.I39C l,3S'i(:_ 368 H{ S.sz nt ---

-f-2 GtM. _o-1~ o..e'--~- _110 I f.Z1 . -n/3 {.!J't l.2q,s.:__ AJ...f. ~U~- _.,3~ .~?,~- l,i3 ¥£a ~- ~~- 0 31 1 o~2. .<Zn 06'' 1 11_2 -tz6 0:1 LY.~-I:ttft1t .~ 3oSii'11 316 "J9},- ~too vot:l ~~~Ltci] 1r iili/i. Q5'8 , o6~ oso -1s3 ,~,If 2¥.1.!1-tf "3:2·? 3 v.zz 't3'J 'f.9S' f-J-'-;U s-~~ S',ZB -

~ · 00{ i 0'.2 OilS" O!J G 1 1?-£ ~.!_f... -?lfl~-- .. y 365" It_~-~- f)..!i_~_?. (6 0 5'22. ~~£.ti:._)_qz3 1 oz8 .. !_C?_1- ! ~!2 1u _!J:f ...... £oZ j t..fL _.Z~$- .au-<-!~· ~os i 3Y,9~ro I JN 392 l 'tN-lvo.>l~-""6l ~r-dlii. o"3g ! 050 123 13 '1 I 1'1~ 20'1- 218 2Z~ .Zvo '302 31+ 32 q 3S'f lt oS y8)% l ~.92 -tJJ ~lt - 055 Jo(6 or~ o_88 11.3J 1s-o -1 6-1 1T2 l Z3lt ~~s- .t5'6 t329 33S" 3vo 't-I!J vt..'f 'r3olSo3l 5'1y ls.zsl ~ .ah4. oo, _oz o 0~1 ~ o_~~ o'3 -to't -1'' 4H I US _.Uf 26itd z;r.z 3s1 3s-,_ 3'2 l(3s- lrYG Hs-;rlS"t,lnol t4Q_~- _9J~ ! ?~~b.. -12,~~~~~ ~J. ~ll3; z~.t ... 3'-t :1!..~ 3.?1. 'ts1 y6.z ... ~.f> ~By . t-f-1 ~ ..Q.~d$L~2:. 131 t 13G /Y2.~~tfff_:- _?.!!J!J ~10 3.21 3.32. .383 3~'1 Ito> Yfi} m.Jli9f5o2J .Z.2 ~ - o'il ot-'t f fi f5'8 469 .2.31 .Zo/. 6f 326 ~3il 3Y8. 't.Z1 't32 5H 5"f6 _,_ _____ .. · -· ~3 MA. oo61_or.9 0!10 .. 101_ H3 i:,_-tf- 8' ~fi 2.69. 1 2ll Q...~'.f.3, .. ~~y_ HJ . ~tr. .t 1 s-.z r-Z'f .4/tJt. ~11 ! on, O.S3 ot,-+ O!J5' 10~ Ur ~f 190 201:: '212. -?SS Z91 2% ?..~:f.. 380 3K& l_~.!.:~n-~.~..J S<81j

~.5' atM. 03S_1ov.9 OGO -133 1'f't 2Z3 2~8 30;t 3fZ ~-2;Jl_~2 tf~j~S" f86 _ ltn 5'08 Z' cM1. 06f Ot6 f5'5' 160 Z39 250 ;_3.23 33't i 3~5" vo~ 'It Y29 HO 5'02 SfJ ~-zy ~~- <J03 ! 008 08t- 032. 0~8 -1'1-1 .f&Z 1!13 2ss 20. 2H z u. 3l39 3so 36t 3rZ lt.J't JH,- 14'>6ls-z~ 1 Z 8 a/.>11.. O.f9 ! 030 {03 11ft 12.5' -t81- Og ~09 220 2.8~~3 309_Jlll_~Bf. Y61 !1'rZ

~if" O!i~ ~- 1/!J f30 f 't_j__ 1$. ~.!!.- 22s &:J~. ?..1?.1-tffi .. J2o 13.9~. -tor Y-lo I Y6'iB·.9YI5'osl

r-:2:-~ . l 0 1' 3 Q. "S.~ 1"'ifi -163 " zvr .e.g 331 .?..Y.&..;l{Z:.. -~}!.£ .~>'?..~-. ~:J 5'fo ,-21_ ill t-· lo tG o S9 {oo I'1S 1Kft ..Zb3 -~~ m .35'8 !169 lr!Jf HZ ~5'3 ~6't 5U .Z lo.u o.3i I 111 I 11(, 1:1.2 1.95' .2_0& zd zi9. l:.2fi.. J.e. f - 312 363 .3jl$- 3 r~s 336 I rr,r:_.l!ilJ Y ~~ t+-f.:c.: oh-1 os-ft 1Z'1 13ll .fy1 .?.11 222 233 ZH 306 '.31'?- 32.8 1 '101 viZ I.YJ'f I So.% ·- - --

7>teti. 0 5' .9 i 010 OS1 f>'t tt.S' {:;..(, Zr!J .Z60 ~{-_f: ~~ SO?- 5"~ ~ ma.i oOZ' ot3 OZI.t o9r -toa -192 .U1 3s"'i ~t' itJ9 ii;,o 't6t' -,

6 mai. 0~0 ZD3 1281 z'g 382. 1333 l'tn llf88 _ .;..;;_&..:..

::f rnai 0 5"J 135 .flf(, 230 Zlff 3.2.5 33G 'tZO 8 m<Li. 07-8 11-3 2 GB SIS'

31

Page 34: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

rrotopopii judetului Tulcea

Protopopul Gheorghe Ra!?canu {1879 -1896)

La incheierea razboiului de lndepen­denta. prin tratatul de pace de Ia San Stefano (19 februarie 1 3 martie 1878), Romaniei li sunt atribuite judetele Tulcea $i Constanta, in care ad­ministratia romana se instaleaza oficial Ia 23 noiembrle 1878. Din punct de vedere bisericesc, cele doua judete dobrogene sunt a$ezate sub ju­risdictia canonica a Episcopiei Dunarii de Jos. Astfel , episcopul Melchisedc $tefanescu nu­me$te, in ultimile zile ale prezentei sale in frun­tea Episcopiei Dunarii de Jos, ca primi protopopi ai judetelor Tulcea $i Constanta pe preotii frati Gheorghe $i Nicolae Ra$canu , numire confir-, mata de urma$UI sau in scaun, episcopul losif

Gheorghian.

Protopopul Gheorghe Ra§canu (1879 - 1896)

Protopopul Gheorghe Ra$canu s-a nas­cut in anul 1844, in comuna Ra$cani , judetul Vaslui, din parintii psaltul loan Craciunescu $i mama loana. $coala primara a urmat-o in ora~ul Hu$i, iar Ia Ismail a terminat seminarul de gradul 1. La 5 februarie 1868 s-a casatorit cu Varvara Minof, cu care a avut patru copii. In acela$i an, Ia 18 aprilie, a fost hirotonit diacon pentru cate­drala episcopala din Ismail $i numit econom al seminarului de aici, precum ~i profesor de mu­zica bisericeasca, posturi pe care le-a ocupat mai multi ani cu eel mai mare zel. Tn 1873 a fost. hirotonit preot pentru catedrala din Ismail $i numit membru al consistoriului spiritual. Oupa revenirea Dobrogei Ia tara, dupa cum am aratat, episcopul Melchisedec il nume$te protoiereu al judetului Tulcea $i paroh al bisericii catedrale din ora$ul Tulcea, posturi pe care le-a ocupat pana Ia trecerea sa din aceasta viata catre Domnul, in

Jonut DRUCHE '

ziua de 29 ianuarie 1896. Pentru meritele sale a fost decorat cu

Coroana Romaniei in gradul de cavaler, cu or­dinul Sfanta Ana al Rusiei ~i cu ordinul Mantu­itorul al Greciei. Mult timp a fost $i membru in consiliul judetean de Ia Tulcea.

32

Prin blandetea $i caracterul sau demn $i loial, protopopul Gheorghe Ra$canu a atras sim­patia tuturor. S-a bucurat de multa stima nu numai din partea clerului, dar $i a mirenilor, fara deosebire de neam ~i credinta. Ziua Sfantului Gheorghe, al carui nume il purta, era un ade­varat pelerinaj Ia locuinta sa al clerului $i al oa­menilor din toate categoriile sociale. A cautat $i a ~tiut sa sadeasca in inima clericilor sai senti­mentul datoriei $i al dragostei frate$ti.

Page 35: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

r Dupii moartea sa, ln anul 1906, familia a

donat Societatii clerului So/idaritatea biblioteca

fostului protopop, care numara peste 1 00 de vo­lume, In mare parte carti de literatura bi­

sericeasca. Tn curtea bisericii ,Acoperamantul Maicii

Oomnului" din municipiul Tulcea, langa altar, se

afla o cruce de marmura alba care strajuie§>te o

placa de mormant. Pe cruce scrie: "Aici odihne§te primul protoiereu at jud. Tulcea, econ. Gh. Ra§­canu. Decedat Ia 29 ianuarie 1893, In varsta de 52 de ani". Credem ca inscriptia a fost scrisa mult mai tarziu, motiv pentru care s-a gre§it anul moftii

(corect este 1896). Parintele Gheorghe Radulescu, In lu­

crarea sa , Starea religioasa a Dobrogei In de­cursu/ vremurilor', ii caracteriza astfel pe preotii

frati Ra$canu: ,.Ambii preoti foarte pricepufi §i a caror blandefe §i iscusin(a a contribuit foarte mult Ia lnfrafirea popoarelor §i Ia lntarirea In ei a spi­ritului evenghelic. Ei au fast acei apostoli ai bi­sericii, care de Ia o parte a provinciei Ia cealalta o strabateau zi §i noapte, pentru a vedea nevoile fiecaruia §i a vindeca rtmile acolo unde le

gaseau!".

***

1. Dragoi, preot Eugen, lerarhi §i preofi de seama Ia Dunarea de Jos 1864- 1989, Galati, 1990. 2. Niculescu, protopop G.V. , Protopopiajudefului Tulcea. Dare de seama, Bucure§ti, 1906. 3. Radulescu, econom Gheorghe, Starea reli­gioasa a Dobrogei In decursuf vremurilor, Bu­

cure§ti, 1904.

33

pr. Aurelian CIOCAN

In vastul univers Navalnic zburda timpul Gdibit ~i fara scns Cauta infinitul

Istoria umila

El biruinta pune Pe domni ~i stapanii Uisandu-i In uitare Pe drumuri stravezii

I~i strange marturii CHidind nemarginitu1 In vetrele pustii

Unde odata craii Tdiiau splendoarea lor De~arta boga~ic Gandind spre viitor

Doar vantul hotar pune Timpului cautare Ascunzand viitorul In ve~nica uitare

Himcra cstc timpul Tn mintea tuturor Realitatea-i scrisa De Bunul Creator

Prezentul ~i trecutul Schimbate-n viitor Dau omului nadejdea De rai izbavitor

Taramul providen~ei 0 bolta peste timp Ascunde infinitul 1n sufletul smerit

~i din adancul cuget Strabate-n lung ~i-n lat Sortindu-1 nemuririi Pe omul cumpatat

J impul ne da masura Tn drumul vietii noastre Noi punem inhnitul Prin ruga ~i prin fapte

Vegheat de Ziditorul Curge neputincios I.-asand Joe ve~niciei In omul virtues.

Page 36: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

~SCRIPTIILE DE LA MORMINTE NE VORBESC ... '

FAMILIA lNG. ~TEFAN BOR~

Cimitirul .,Eternitatea" al ora;;ului Tulcea, strajuit de Capela fnalfarea Domnului, este un taram inepuizabil de aduceri aminte rascolitoare ;;i de evocari. Sunt oameni a caror trecere prin viata pamanteasca a marcat noi lnceputuri, dez­voltari, evolutii, Tntr-un domeniu sau altul, fapte care au lmpins societatea, au impulsionat cunoa;;terea, au sporit zestrea spirituala a comu­nitaiii pe care au slujit-o toata viata.

Tn toamna acestui an se vor implini 116 ani de Ia na;;terea Luciei Bucuta - Bor;;, scrii­toare, fiica inginerului $tefan Bor;;. Este un prilej de a ne reaminti cateva lucruri esentiale despre ing. $tefan Bor$. so\ia sa, institutoarea Maria $j despre urma$ii lor. Nici $tefan nici Maria Bor$ r'lu erau tulceni, dar $i unul $i celalalt, atat cat au trait, $i-au pus pregatirea $i viata in slujba judetu­lui Tulcea.

~tefan Bor§ s-a nascut in com. Drago­miresci din judetul Neamt, Ia anul 1858, din parintii Gheorghe $i Ecaterina Bor$. Urmea­za, Ia Bucure$ti, cursu­rile $colii de poduri $i $OSele $i se stabile$te, in 1884, Ia Tulcea, unde devine inginer $ef al Serviciului tehnic jude­

tean. Tn 1891, Ia varsta de 32 de ani, se casa­tore$te cu institutoarea Maria Bistritanu (Bistritanu In actul de casatorie, Bistriteanu In in­scriptia de Ia mormant), nascuta In Bucure$ti, Ia 1870, in varsta de numai 19 ani. La anul 1891, parintii inginerului Bor$ nu mai erau In viata.

lnginerul $tefan Bor$ a ramas in memoria judetului Tulcea, In primul rand, pentru vasta ac­tivitate i n domeniul constructiilor $i al reabilitarii unor cladiri reprezentative pentru judetul Tulcea: a construit 14 $Coli, 12 biserici, 3 cazarmi, 3 spi-

34

prof. Lelia POSTOLACHE, bibliogra;

tale $i Palatul Pescariilor. Astfel, In 1892, incheie lucrarile de con·

structie Ia cazarma regimentului de calara$i (azi Unitatea de marina de pe str. luliu Maniu) $i cia· direa arestului preventiv din Tulcea. in 1893 in· cepe lucrarile de reparatii capitale Ia cladirec: Palatului administrativ din Tulcea (azi, Muzeul de arta), urmate de cladirea Spitalului din Babadaf (dat in folosinta in 17 decembrie 1895), a Spi· talului ,Regele Carol" din Ortachioi (azi, Horia) a cazarmii batalionului de infanterie din Baba· dag , a $colii de baieti de pe strada Sfintii fmpa· rati din Tulcea, a biserici lor din Satu Nou, Traian Peceneaga $i alte constructii.

MARIA A. BISTRITANU, fiica minora e ' functionarului Apostol Bistritanu $i a Mariei Bis·

tritanu, domiciliati In Bucure$ti, a absolvit $coal<: centrala $i a fost numita in invatamant, provizo· riu, in anul 1893, Ia §coa/a primara de fete nr.; din Tulcea, i nfiintata in 1889, cu trei clase, I $i II· Ill, unde era colega cu institutoarea Alexandrine Petrescu, numita $i ea, provizoriu, in 1890. Marie Bor;; se numara, deci, printre primii institutori a Dobrogei, contemporana cu Brutus Cotovu, Con· stantin Andrian, Sofia R8$canu (fiica protoiereu· lui Gh. Ra$canu), Elena H. Niculescu (viitoare<: sotie a prof. Constantin Moisil), Gabriel Coatu Radu Topor (Mahmudia), Eftimie $tiuca (Chili;; Veche), Elena Popescu (Telita. sotia preotulu Marin Popescu), Adam Gheorghe (Urumbey) $

altii , chemati in primele doua decenii de Ia Unire<: Dobrogei cu Romania, sa instruiasca $i sa educe copiii ora)>ului Tulcea $i ai satelor nord-dobro· gene. Un destin nemilos ii frange aripile vieti i astfel ca fnvatatoarea Maria Bor)> se stinge Ia 17 septembrie 1902, pentru ca Ia scurt timp, Ia 1 E mai 1903 sa se prapadeasca fetita lor, Mariana ultimul nascut al familiei, in varsta de un an )>i tre luni, amanunte pe care nile releva inscriptia de Ia mormant. Tnvatatoarea Maria Bor$ a murit IE varsta de numai 32 de ani, Ia cateva luni de IE

Page 37: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

na§terea fetitei §i a fost mama a §apte copii nascuti lntre anii 1891 - 1902 - perioada plina de febrilitate in domeniul constructiilor §i ca primar, pentru in­ginerul Bor§ -, din care cinci fete 9i doi baieti, dupa cum rezulta din

actele de stare civila ale Primariei Tulcea: - Ecaterina, n. 5.04.1891. Decedata

26.01.1970 Bucure!i)ti, act de deces nr. 200/1970, inregistrare facuta pe actul de na9tere nr.195 I 7.04.1891, Reg.129 I 1891 , vol.l, f.99. Ecaterina sau Tincuta Bor9 s-a casatorit in 1912 cu Nicu Valassoglu, ~eful Agentiei Tulcea a So­cietatii romane de asigurari general e. Tatal aces­tuia, Athanase Valassoglu, era, Ia 1882, functionar in administratia locala a ,comunei ur­bane Tulcea", adjunct al Ofiterului Starii Civile fn timpul mandatului de primar al lui Vasile Soti­rescu (Acte de stare civila, Prima ria Tulcea, Reg. 39/1882, f.33- act nr. 32 I 31.01.1882). Tn 1892, Athanase Valassoglu este martor in actul de na!i)tere al Elenei, sora Ecaterinei Bor9.

- Elena, n. 20.05.1892, act de na~tere nr.252122.05.1892 din Reg.141 I 1892, vol.ll, f.27v;

-Gheorghe, n. 31.05.1894. Casatorit cu Eugenia Simatu in Braila, Ia 7.06.1931, act de casatorie nr. 257 I 8.06.1931. Casatorit cu Em. Grigorcea in Bucure9ti, Ia 22.02.1935, act de casatorie nr. 265 I 17.05.1935, inregistrari facute pe actul de na~tere nr.288 I 2.06.1894 din Reg.162 11894, f.148;

-Lucia, n. 1.09.1895. Casatorita cu Ema­noil Bucuta, In Bran - Poarta Bra~ov, Ia 5.09.1945, act de casatorie nr. f4 11945, inreg­istrare care inftrma precizarea facuta de George Calinescu, potrivit caruia casatoria a avut loc fn 1944 (lstoria literaturii romane de Ia origini pana in prezent. Editia a 11-a revazuta 9i adau­gita. Bucure~ti: Editura Minerva, 1988, p.850). A murit in 1984, la varsta de 89 de ani, act de deces nr.1705 I 17.07.1984 Sector 3 Bucure§iti, inregistrari facute i n 29.11.1984, pe actul de na9tere nr. 491 13.09.1895 din Reg.1 71 I 1895,

35

vol.ll, f.48v. Nu cunoa~tem dacii a fast inm~ mantata sau refnhumata Ia Tulcea, langa parinti, unde este men~ionata in inscrip\ia de Ia mor­mant, avand alaturata fotografia.

-Margareta, n.13. 07.1898. Casatorita cu «An. Raise», divortati, cf. Sent. Trib. llfov nr. 389 I 14.12.1936. Decedata in Bucure§ti, act de moarte nr. 957 I 12.07.1968, inregistrari fa cute pe actul de na§tere nr.386 I 14.07.1 898, Reg.19311898, vol. I, f.195v;

- Emanoil, n. 2.1 0.1899. Casatorit cu Con­ceta Lopata, fn Braila, Ia 10 martie 1945, act de casatorie nr. 173. Decedat 1972, act de deces nr. 762 I 27.06.1972, Braila, ambele inregistrari fiind facute pe actul de na9tere nr. 560 I 4.1 0.1899 din Reg.201/1899, vol.ll , f. 83v.

lng. $tefan Bor9 a continuat sa desfa­§ioare o bogata activitate socio-culturala !i)i poli­tica depa§ind, credem, cu mare greutate, evenimentele dramatice prin care a trecut, ramanand cu 9aSe copii de crescut, Ecaterina, cea mai mare dintre ei, avand Ia moartea mamei unsprezece ani, iar eel mai mic, Emanoil, trei ani.

Potrivit prof. loan Corleanca, spitalul din Horia, construit i ntre anii 1908 - 1910, este rezu ltatur vizitei efectuate in zona de Regele Carol I, In 1905 sau 1906, fondurile, se pare, fiind a locate chiar de catre Casa Regal a. in 10 martie 1910 ia in antrepriza, impreuna cu Robert Flamm, prin contract incheiat cu Ministerul Agri­culturii §i Domeniilor, Jucrarile de reconstructie, In valoare de 173.502 lei, ale Palatului Pescari­ilor Statului (fosta Centrala a Deltei Dunarii, azi Cazino ), terminat in 1914, constructie pe care o datoram marelui savant roman Grigore Antipa.

A fost primar al Tulcei In trei randuri, intre anii 1894-1911 , cand a realizat cadastrul ora§u­lui, proiectele de alimentare cu apa §ii energie elec­trica, a liniei ferate Constanta - Tul­cea, pavarea stra­zilor §i trotuarelor cu piatra cubica, plantarea de puieti arboricoli, §i.a. Obiective ale ad-

Page 38: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

~nistratiilor anterioare :;;i-au vilzut implinirea in timpul mandatului sau: Tnfi intarea a ~apte oboare de cereale, instalarea firului telefonic Galati -Tulcea, a serviciului telegrafic permanent, infi­intarea unui club comercial.

A facut parte din comitetul pentru ridica­rea Monumentului Reunirii Dobrogei cu Roma­nia, inaugurat Ia 2 mai 1904, fn prezenta Regelui Carol I ~~ a Reginei Elisabeta ~~ a Monumentului lui Mircea eel Batran (ridicat fntre anii 1900 -1902, amplasat, pana in 1947, in ,Plata Mircea"). A activat fn Comitetul pentru ridicarea unui bust fostului prefect §i poet- osta9 Jon Nenitescu cu care a conlucrat $i a fost prezent Ia festivitatea dezvelirii bustului , duminica, 30 octombrie 1911, fn calitate de primar, alaturi de prefectul Petre Th. Sfetescu, generalul Toma Constantinescu, V. Balacescu din partea Ministerului Cultelor ~i ln­structiei Publice, fostul prefect Hagi Anton. Bustul a fost distrus in timpul bombardamentelor din pri­mul razboi mondial.

A militat pentru dezvoltarea industriei ~~ comertului local, staruind pentru infiin!area Ca­merei de Comet ~~ lndustrie, al carei preii)edinte devine, in 1911. A mai indeplinit functiile de con­silier loca l, membru al Comisiei de igiena, al Co­misiei de pensii, preii)edinte al Societatii Meseria$ilor.

Tn trei randuri, a fost deputat 9i senator conservator fn Parlamentul Romaniei, Tntre anii 1899- 1911. Tn 4 mai 1914, este pre§edinte de onoare al Partidului Conservator de Ia Tulcea $i membru fn comitetul central al partidului, cand pre$edinte activ era Alexandru Calafeteanu. Din comitetul executiv facea parte $i prof. C. Moto­mancea §i Robert Flamm.

in timpul primului razboi mondial a sprijinit populatia refugiata, preocupandu-se sa aduca de Ia la$i alimente $i imbracaminte $i s-a aflat in fruntea protestelor organizate Ia Galati dupa pacea de Ia Bucure§ti. A facut parte din Comisia de anchetare a abuzurilor savar§ite in perioada 1916- 1918, constituita prin Decretul- Lege nr. 318/26 ianuarie 1919. in aceasta comisie a acti­vat aliHuri de prefectul judetului, pre9edintele Tri­bunalului judetean §i Alexandru Buzoianu, locotenent colonel din Regimentul 2 artilerie grea. A fost membru asociat al Bancii ,Dunarea"

36

Tulcea, fondatil Ia 16 mai 1890.ln toamna an~ 1922, cand se organizeaza subscriptie pentru facerea unei imprejmuiri Ia Biserica Catedrala ,Sf. Nicolae" Tulcea, it regasim fn fruntea celor care au contribuit din banii personali, cu suma de 1000 lei, alaturi de Teodor Economu- 500 lei, G. Musculiu - 100 lei, fn total 24 de donatori de Ia care s-au strans 8230 lei Ia care s-au adaugat alte patru liste de subscriptie.

A murit fn 7 iunie 1928, in timpul pregatir­ilor pentru sarbatorirea Semicentenarului Re­anexarii Dobrogei. Emanoil Bucuta este eel care a elaborat capitolul Cincizeci de ani de presa dobrogeana din volumul Dobrogea. Cincizeci de ani de vieafa romaneasca (1878- 1928), publicat cu prilejul Semicentenarului Reanexarii Dobrogei. Peste 9aptesprezece ani va deveni sotul Luciei Bor$. Ziarul ,Ogfinda Tulcel' din 11 iunie 1928 scria, Ia cateva zile de Ia decesul in­ginerului Bor§: .. $tefan Bor§ a fost un suflet de mare roman care nu s-a dat lndarat de Ia nici o actiune cand era vorba de a fi In serviciuf cauzei dobrogenilor §i at Dobrogei, pam ant care i-a de­venit iubit, legandu-§i de ef toata viafa prin munca §i cinste exempfara". Numele lui a fost cuprins pe placa inscriptionata a Monumentului Reunirii Dobrogei cu Romania, a carui piatra fun­damentala a fost pusa de domnitorul Carol I, Ia 17 octombrie 1879, in timpul primului prefect al judetului Tulcea, George M. Ghica (text fnlocuit In 1977 cu un altul): ,Comitetullucrarilor pentru ina/fa rea a cestui monument amintitor at ve§niciei reanexarii a Dobrogei cafre tara mama. Pre§e­dinte de onoare I. Neni(escu, prefect a! judefu/ui Tulcea, Pre§edinte - I. Dinescu, Membri - D. Melinescu, Dr. D. Onceanu, M. Vargofici, $t. Bor§, f. Nicolau, D. Timu§, C. Andreian, Brutus Cotovu".

A deli nut cladirea de pe str. Sf. Nicolae nr. 39 - vis-a-vis de Catedrala - pe care a construit­o in 1905 pe terenul cumparat in 1900 de de Ia Odiseu §i Telemaq Caravia (azi, Casa Armatei) ~~ pe care o vinde, in 1921 , Bancii ,Dunarea" Tul-cea.

LUCIA BOR$, fiica lor, absolva, Tn 1911 , $coala Secundara gradul I de Fete din Tulcea -patru clase, unde a avut-o ca profesoara de ro­mana pe Ecaterina Luca. Dupa cum aflam din

Page 39: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

r ocarea personalitiilii ei de ciitre autoarele mo­nografiei Liceul de fete 11 Principesa Ileana" (1897- 1948), un accident petrecut prin clasa a 11-a, In timpul noptii, cand scria Ia lumina lampii cu petrol, i-a afectat mana dreapta pe viata. Con­tinua studiile liceale ~i universitare Ia Bucure~ti. A predat istoria, in anii 1920-1923, Ia ~coala se­cundara pe care a absolvit-o, in Tulcea, fiind colega de cancelarie cu preotul I. V. Cocea ~i prof. Christian Tapu. Pleaca Ia Bucure~ti, unde preda pedagogia ~i filozofia ~i infiinteaza primul laborator psihotehnic din tara, viitorul lnstitut de Orientare Profesionala, In cadrul caruia va con­duce una din cere trei sectii. Tn 1930, initiaza or-, ' ganizarea Liceului sanitar ,Xenocrat" fiind ~i prima directoare de studii a liceului. A sustinut cursuri de specialitate in cadrul Universitatii po­pulare ,Nicolae lorga" din Valenii de Munte. A de­butat cu poezii In revistele tulcene ~i a scris numeroase schite, nuvele, romane (Zamfira -fiica lui Moise- Voievod), teatru, monografii (Biblioteca, \1. A. Urechia" din Galafi), biografii

37

romantate (Doamna Elena Cuza, Maria Ca~ temir). Pentru biografia romantata ,Doamna Elena Cuza", cu care a debutat, In 1936, a fost premiata cu Premiul "Femina", in 1940. Membra a Uniunii Scriitorilor. Preocuparile literare ~i pa­siunea pentru scris au apropiat-o de filologul Emanoil Bucuta (3.07.1887, com. Bolintinul din Deal - 7.1 0.1946), nepot de preot In linie pa­terna, poet ~i prozator, cu diverse functii indepli­nite In Ministerul Asigurarilor, Ministerul Muncii, secretar general al Cultelor ~i Artelor, delegat Ia diferite congrese internationale. Casatoria lor a fost, insa, de scurta durata, dupa cum se poate constata din anul mortii scriitorului. Lucia Bucuta

' . - Bor~ a adunat ~i valorificat insemnarile ~i man-uscrisele scriitorului. Este cuprins de George Ca­linescu In lstoria literaturii romfme de Ia origini piina in prezent.

lnscriptiile de Ia mormintele familiei Bor~: Pe obelisc - "Sub acest monoment I odih­

nesc robele lui ozeu I Maria $!. Bar§ I nascuta Bis­tri(eanu I 1n etate de 32 ani I decedata Ia 17 sept. 1902 I §i fiica ei I Mariana $t. Bar§ I in etate de un an §i trei tuni I decedata Ia 16 mai 1903";

Pe postamentul obeliscului- "$tefan Bar§ 1858-1928 I Fast primar §i senator I Lucia Bu­cufa Bar§ I dec. 1984 scriitoare"

Actul de casatorie al inginerului $tefan Bor$ cu institutoarea Maria Bistritanu

Act nr. 49 I 30.06.1890 $tefan Bor$, 32 ani, ingi­ner, n. 1858, Com. Dragomiresci, Jud. Neamt, dom. Tulcea, fiul major al defunctilor Gheorghe ~i Ecaterina Bor~ ~i Maria A. Bistri­tanu, 19 ani, institutrice, n. 1870, Bucure!?ti, dom. Tulcea, fiica minora Apostol Bistritanu, 54 ani, functionar $i a Mariei, 50 ani, casnica, domiciliati Bucure$ti; martori Grigore Poenaru, 36 ani, ma­gistrat, Alexandru Mustea, 50 ani, easier general, Anastase Barsescu, 50 ani, $ef Telegraf-po$tal ~i Eracle Leonida Asian, 32 ani, magistrat (Acte de stare civila, Primaria Tulcea, Registrul pentru casatorii 123 i 1890, voU, f.50)

Fiorile recuno~tintei noastre ~ i ale neuitarii nu trebuie sa lipseasca de Ia mormintele lor !

Page 40: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

Fotografii - $tefan Bor9 (1 ), Maria Bor§ (2), Lucia Bor§ (3) obeliscul de Ia morminte (4) (foto Lelia Postolache)

Bibliografie:

Anuarul Oficial a/ fnvetamintului Primar $i Normai-Primar. Anu/1897. Ministerul Cultelor ~i lnstructiunii Publice - Directiunea invetamlntului . . . Primar. Bucuresci: Tipografia ~i Fonderia de Li­tere Thoma Basilescu, 1897, p.432; Baumann, Victor Henrich. Prezenta elenilor Ia , Tulcea. Bucure~ti : XPRESS, 2005; Calinescu, George. lstoria Jiteraturii romfme de Ia origini pana in prezent. Editia a 11-a revazuta ~i adaugita. Bucure~ti : Editura Minerva, 1988, p.848- 850; Corleanca, loan. Monografia comunei Horia (Ortachioi- Regina Maria) din Judeful Tulcea. Tulcea: Harvia, 2007, p.138-139; Curierul Tu/cei, an 1, nr.16, 20.11.1922, p.1 verso; Curieru/ Tulcei, an 3, nr.90, 18 iunie 1924, p.15; DJTAN, Acte de stare civila, Fond Primaria Tul­cea, Reg. 39/1882, Reg.123/1890, Reg.129/ 1891 , vol.l, Reg.1 41/1892, Reg.1 62/1894, Reg.171/1895, Reg. 201/1899, vol.ll (cercetare efectuata pe perioada 1879 - 1904 ); Dima, Virg inia ~i Leonte Laetitia. Viafa unei $COli tulcene: Liceul de fete ,Principesa Ileana" (1897 -1948). Tulcea: Editura lnedit, 1994, p.96-98, 139-147, 150-151; DOBROGEA - Cincizeci de ani de vieata roma-. neasca (1878 -1928). Bucure~ti: Cultura Nation-ala, 1928, p. 735-741; Hogea, Axinia. Persona/ia. Dicfionar biobiblio­grafic. Constanta: Ex Ponto, 2000, p.36- 37; Lascu, Stoica. Marturii de epoca privind istoria Dobrogei (1878- 1947). Vol. I. Muzeul de lstorie Nationala ~i Arheologie Constanta, 1999; ,Oglinda Tulcer (11 iunie 1928) Postelnicu, Valentina. Personalitafi tulcene: $tefan Bor§ - om patriot. In: Polifia tulceana nr.51 /1994, p.1 ~i 4; Postelnicu, Valentina. Tulcea in documente de arhiva. Constanta: Ex Ponto, 2006.

Din activitatea parohiei

- sfinfirea cabinetul de religie de Ia $coa/a ,loan Nenifescu" Tu/cea

Page 41: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

ONOMABTIOA NUlmt.OR

CARMEN, prenume feminin care are o origine ~i dezvoltare foarte interesanta pentru istoria cre~tinis­mului. Maica Domnului, Preacurata Fecioara Maria, a fost ~i este simtita de cre$tinii autentici ca o mare forta protectoare. De aceea numele ei este foarte riispandit pe toate meridianelc lumii. Crumen este un prenume care nu poate fi lnteles In afara cultului Sfin­tei Fecioara. Pe muntele Cannen din Palestina, unde se afla ~i astazi o Biserica inchinata Sf. Fecioare Maria, s-a format un ordin monahal, numit al canneli­tanilor sau al carmelitilor, stabiliti aici In 1156, de unde sunt alungati de musulmani ~i vin in Europa, unde doresc sa traiasca in sarikie $i rugaciune, sub proteqia Sf. Feciom:e Maria din Cannel. Raspandit mai mult in Spania, unde cultul Maicii Domnului era foarte puternic Inca din sec. al XIV-lea, Stapana Cern­lui ~i a Pamantului era invocatii ~i cu alte nume ca: Virgen, Nuestro Senora, dar mai ales Maria del Carmel, prescurtat, cu schimbarea consoanei finale da forma Carmen. Numele se dispfmde~te din Spania In Portugalia ~ide aici in toata Europa.

La noi prenumele a intrat pe cale cuWi, in ul­timii 50 de ani, mai ales sub influenta personajului li­terar Carmen din nuvela lui Prosper Merimee $i a operei cu acela~i nume. CLAUDIU, CLAUDIA, prenume frecvent astazi in onomastica cre$tina. Ele sunt atestate 1nca din pe­rioada imperiala ~i erau raspandite in tot Imperiul, dupa cum arata inscriptiile gasite In provinciile orien­tale, chiar ~i In Dacia.' Paralcl cu aceste fonne, sunt in uz ~i atestate derivatelc de tipul Claudianus, Clau­diana, cu sensul ,din familia Claudia". La baza nu­melui sta adj. Latin esc Claudius, ,eel care tacea parte din familia Claudia", fom1ii devenita nume de familie. In ceea ce prive~te semnificatia cuvantului s-ar putea apropia de sensu] ,cetate incercuita de fortificatii" sau ,cetate asediatii", de Ia verbul claudo, -ere, clausi, clausum. Raspandirea numelui in onomastica cre~tina are la baza vietile sfintilor, Sinaxarele, in care sunt at­esta~i sfin!i ~i sfinte cu acest nume: a) Sf. Me. Claudius, martir din Sim1ium (Mitrovita, in apropiere de Belgrad). b) Sf. Me. Claudia, martir din Corint, care a patimit sub stapanirea lui Decius, marturisindu­L pe Hristos cu mult curaj lnaintea lui Teretius An­tipatul, administrator al Eladei, in Corint. Dupa ce i s-au taiat mainile ~i picioarele a fost decapitat Ia 31 ianuarie. Pomenirea srantului 1n Biserica rasariteana, ~ i in cea apuseana, se face la 31 ianuarie. c) Sf. ;c. Claudie, martir care a fost ucis prin taierea capului,

39

pr. paroh Petre Justinian CADIU

impreuna cu Diodor, Victor, Victorin, Papia, Serapion §i Nichifor, Ia 5 aprilie, zi de pomenire a Sfintilor am­intiti, in Biserica rasariteana.

' In onomastica cre§tina romaneasca prenumele putea sa fie cunoscut Inca din prima perioada a cre~­tinismului, dar frccventa mare se remarca In pe1ioada in care se face ape! Ia numele romane, in special In Transi i vania. CLEMENT, CLEMENTINA, prenume atestate din primii ani ai raspandirii cre~tinismului. Formele provin din prenumele latin Clemens, cu forma de gen­itiv, Clemins, ,indulgent", ,iertator", ,bland", ,milos". Sf, Me. Clement, episcopul Romei, care este eel de-al treilea episcop In ordine cronologidi, eel care a sf'ar~it prin martiriu, asemenea primului episcop Sf. Apostol Petru. CORINA, prenumele feminim intalnit in creatia lui Ovidiu ~i interpretat de speciali~ti ca fiind o creatie literara. Cuvantul este un nume comun in greaca ,k6re" are lntelesul de ,fata", ,fecioara". Corina pare a fi un derivat diminutival de la Kore + suf. - inna, ,fetitiJ.''. CORNELIU, CORi~ELIA §i varianta veche, Cor­nelie, sunt mo~tenitoarele vechilor nume gentilice ro­man e. Ginta Cornelia este una dintre cele mai cunoscute din .Roma rustica, cu un purH'itor at acestui nume, Servius Cornelius Maluginensis, atestat la anul 485 i.Hr. In privinta semniticatiei numelui, amintim subst. cornum ,com" ~i Cornelius, ,eel care apartine cornului". Aceasta apartenenta se explica prin va­loarea simbolidi a cornului de taur sau berbec, ,comul abunden!ei", initial exprimat prin bogli!ia turmelor de ani male, ceea ce dad ea. fo rta ~i puterea economica ~i politica a unei familii. In onomastica cre~tina prenu­mele patrunde prin textul Noului Testament, Cornlie, suta~ul sau centurionul, din cohorta Italica, este prezentat astfel: ,Jar !n Cesareea era un barbat cu nu­mele Comeliu, suta~ din cohorta ce se chema Italica, cucemic ~i temator de Dumnezeu, cu toata casa lui, care :Iacea multe milostenii poporului ~i-ntotdeauna se ruga lui Dumnezeu" (Fapte, 10, 1-2). Primind harul Duhului Stant prin interven~ia Sf. Ap?stol Petru care ajunsese in casa sa, toti s-au botezat: ,In timp ce Petru inca graia cuvintele acestea. Duhul eel Stant s-a pogorat peste toti cei ce ascultau cuvantul" (Fapte, 10, 44). Despre Sf. Comelie se spune ca 1-a marturisit pe Iisus Hristos, asemeneaApostolilor ~i a ajuns episcop In Cesareea Palestinei. Biserica orientala II pomene~te Ia 13 septembrie.

Page 42: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

DIN iNViTATURA DE CREDINTA ORTODOd ' '

CE SUNT METANIILE?

Cuvantul melanie provine din limba greaca ~ i inseamna pocainfa ~i . despre ea. Sfan­tul Vasile eel Mare, in canonul 91, ne da urma­toarea explica1ie: ,$i prin fiecare plecare de genunchi §i ridicare aratam ca prin pacat am cazut Ia pamant, §i ca prin iubirea de oameni a Celui ce ne-a zidit am fost chemati in sus Ia cer." ,

Trebuie facuta distinqie intre inge­nuncheri $i metanii. Tn ingenunchere stam in ge­nunchi cu trupul drept ~i ne rugam sau sarutam 0 icoana, pe cand atunci cand facem metanie stam in genunchi $i ajungem cu capul ~i palmele Ia pamant, apoi ne ridicam, ne inchinam $i iara$i eadem cu fata Ia .. a$ternutul picioarelor", cum ne exprimam in limbaj bisericesc.

Tnsu~i Mantuitorul , in rugaciunea din Ghetsimani, .. a cazut cu fata Ia pamant, rugandu­se. (Matei 26, 39), iar despre rugaciune facuta in genunchi vezi Faptele Apostolilor, 9, 40: ,$i Petru, scotand afara pe tofi, a ingenuncheat §i s-a rugat ... ", iar Sfantul Apostol Pavel scria efe­senilor: ,Pentru aceasta 'imi plec genunchii 1naintea Tatalui Domnului nostru lis us Hristos .. . " (3, 14).

Fiind expresia pocaintei, metania nu se face duminica $i nici in intervalul de Ia Pa$ti Ia Rusalii. A$a a hotarat sinodul I ecumenic de Ia Niceea din 325: , Deoarece sunt unii cari pleaca genunchii Dumineca §i in zilele Cincizecimii (Rusalii); pentru ca toate sa se pazeasca in ace­la§i felln fiecare parohie, a hotarat Sfantul Sinod ca stand sa se dea lui Dumnezeu rugaciunile".

Aceasta ne reaminte$te ~i Sfantul Nichifor Marturisitorul prin canonul 1 0: , Dumineca §i In toata Cincizecimea se cuvine a pleca genunchii pentru sarutarea (icoanelor) , dar sa nu se faca obi§nuitele metanii."

Din noaptea de Pa~ti $i pana Ia Vecernia pentru Duminica Tomii , nu se ingenuncheaza, nici chiar preotul cand sfinte~te Cinstitele Daruri.

PENTRU CE NE fNCHINAM SPRE RASARIT?

lata ce ne invata marele dogmatic din secolul al VIII-lea (+749), Sfantul loan Da­maschin:

,Nu ne 1nchinam spre rasarit fara motiv §i nici Ia intamplare. Pentru ca suntem alcatui(i dintr-o fire vazuta §i una nevazuta, adica spiritu­ala §i materia/a, ne inchinam Creatorului intr-un chip dublu, dupa cum cantam §i cu mintea §i cu buze trupe§ti, ne botezam cu apa §i cu Duh, §i ne unim lntr-un chip dublu cu Domnul, im­parla§indu-ne tainelor §i harului Duhului.

Pentru ca Dumnezeu este lumina spiritu­ala (1. loan 1 ,5), iar Hristos in Scripturi se nu­me$1e Soarele dreptatii (Maleahi 4,2) §i Rasarit (Zaharia 6,1 2; Luca 1,78), trebuie sa-l afierosim Lui rasaritul spre} nchinare. Tot lucrul bun trebuie afierosit lui Dumnezeu, din care tot lucrul bun se imbunata1e~te. Caci spune dumnezeiescul David: ,.imparafiile pamantului cantafi lui Dum­nezeu, cantafi Domnului care s-a suit peste cerul cerului spre rasarit" (Psalmi, 67, 33-34). Mai mutt §i Sfanta Scriptura spune: Dumnezeu a rasadit raiul spre rasarit In Eden" (Facere 2, 8); acolo a pus pe omul plasmuit de El, pe care, cand a cal­cat porunca, 1-a dat afara (Facere 2, 23-24) ~i 1-a pus sa locuiasca in fata raiului desfatarii, adica Ia apus. Ne inchinam lui Dumnezeu, cautand pa­tria de alta data $i uitandu-ne catre ea.

De asemenea cortul lui Moise avea ca­tapeteasma catre rasarit (Levitic, 16, 14). Semi­ntia lui luda, pentru ca era mai cinstita, $i-a fixat locuinta spre rasarit (Numeri 2,3).

Tn templu l vestit al lui Solomon, poarta Domnului se afla spre rasarit. Dar $i Domnul, cand a fost rastignit, privea spre apus, ~i noi a~a ne inchinam incat inchinandu-ne ne uitam Ia El. lar cand s-a inaltat, a pornit spre rasarit ~i astfel I s-au inchinat apostolii $i El va veni tot a~a in chipul in care L-au vazut mergand Ia cer, dupa cum inSU$i Domnul a spus: .,Dupa cum fulgerul iese de Ia parasit §i se arata pana Ia apus, tot a§a va fi §i venirea Fiu/ui Omului (Matei 24, 27).

A§teptandu-1, deci, pe El, ne lnchinam spre rasarit".

Page 43: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

Din activitatea filantropica parohiei

Page 44: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

Pove~ti ziditoare de suflet RASPLATA BUNATATII

' Fiul unei vaduve se ducea sa-~i termine studi­

ile !a una din universWi!ile din Oxford, dupa ultima vacanfa de studentie. Mama lui ii adunase, din lucrul mainilor ei, cu multa greutate, ca lntotdeauna, suma de care avea nevoie pentru cheltuielile lui Ia univer­sitate. Pomind catre universitate, Ia vreo trei kilometri Inainte de Oxford a bagat de seama ca pierduse pe dmm, odata cu putinele hartii pc care le avea asupra lui o suma de bani pe care ii avea Ia cl; li cazusera, poate, rara sa s imta, pe cand se gasea In trasura cu care dilatorise.

$i-a adus aminte ca la o departare de vreo patru kilometri de Jocu] unde se gasea acum, In timpul ciiHitonei lui, scosese din buzunar hartiile acelea In care se gaseau ~i banii. Nedijit ~i amarat lua hotararea sa sc lntoarca panii acolo pe jos, doar-doar va izbuti sa-~i gascasca hfu:tiile ~i banii.

Dupa ce merse pe jos o bucata de drum, s-a intalnit cu un caUitor plin de plagi ~ i de bube ~i a inte­les ca acesta era lepros. Vazand, deci, pe acest lepros, Ui.narul stt1dent ~i-a masurat oarecum necazul propriu cu nenorocirea In care se gasea leprosul: ell~i pier­duse banii ~i eel mult avea sa lntarzie putin cu luarea diplomci, raul nu era dintr-acelea care nu se mai pot repara; dar sufcrinta acestui lcpros era un rau mult mai dureros ~i nevindecat.

Tanarul, in urma acestor ganduri potolindu-~i

Odata, intr-un sat, un trecator a cerut gazduire Ia casa preotului. Preotul, om plin de evlavie ~i destul de lu­minat Ia minte, 1-a prim it cu dragoste ~i cu simtaminte de iubire cu adevarat cre~tineasca.

Oupa ce au vorbit timp indelungat ~i dupa ce au luat masa, preotul, dupa obiceiul casei, a pus cate o fn­trebare cu cuprins religios sotiei sale, eel or doi copii ai sai, unui nepot al sau ~i In cele din urma ~i strainului. Ca sa nu-l puna intr-o situatie dificila, preotul a pus strainului o Tntrebare U$oara, cu gandul sa-i spun a cate sunt Ia numar poruncile? vUnsprezece" a raspuns strainul, spre marea surprindere a tuturor celor de fata. n Vad ca dumneata cuno§ti o porunca mai mult decaf cunosc eu §i toti ceilaf[i, care §tim ca sunt zece", i-a zis preotul cu bunatate ~i cu

~ 42

necazul propriu, s-a simtit lndemnat cu putere sa-i spuna leprosului cateva cuvinte de mangaiere. $i cum lncepuscra sa vorbeasca, stand pe marginea drumului, studcntul a voit la un moment dat, sa dea lcprosului adresa unei societari de doamne de Ia Oxford, care se interesau de u~urarea celor bolnavi ~i suferinzi.

Studentul a diu tat sa gaseasca o bucata de hiir­tie pe care sa scrie leprosului adresa, dar a bagat de seama di nu are asupra lui nici macar cea mai mica bucata de hartie. Leprosul nici el nu avea. Cum stateau ei a~a, la un moment dat leprosul a zarit In ~antul din marginea ~oselei ceva care semana cu o hartie, iar cand studentul s-a aplecat sa 0 ridice, a bagat de seama ca nu era altceva decat manunchiul de hartii pe care le pierduse, iar in mijlocul acestor hartii a gasit toata suma de bani pe care i-o daduse mama lui.

blandete. strainului: ,dar nu vrei sa ne-o spui §i noua pea unsprezecea?". La acestea, strainul, care era cu adevarat un cre~tin adanc ~i un priceput propovaduitor al Evanghe­liei , a raspuns: ,Porunca noua dau voua, ca sa va iubiti unuf pe aftul. Aveti ceva lmpotriva, parinte, daca spun ca aceasta este a unsprezecea porunca a Noufui Testa­ment?"

,Natural ca nu am nimic impotriva, dupa cum ni­meni nu poate sa aiba ceva impotriva, iubitul meu", a raspuns preotul ~i a imbrati~at pe strain, in timp ce strainul saruta mana preotului, care pentru o clipa nu intelesese care este a unsprezecea porunca, dar care nu incetase nici 0 clipa sa 0 puna in aplicare in toata viata iui.

Page 45: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

TOATEPACATELESUNTDEOPOTRIVA DE PRIMEJDIOASE

Odata un episcop a fost intrebat daca toate pacatele sunt aducatoare de moarte pentru sufletul omului. ,Desigur, a raspuns episcopul, pentru ca toate provin din infrangerea sufletului, toate sunt otravuri pentru suflet, toate sunt me§le§uguri ale satanei" ~i a continuat apoi sa explice acestea lntr-un chip mai lamurit.

,Are vreo lnsemnatate daca moare cineva de pe urma unei rani grele, pe care §i-a fngrijit­o, dar pe care nu a putut-o vindeca, sau daca moare de pe urma unei rani U§oare, careia nu i­a dat nici o importan{a §i care incetul cu lncetul

••

s-a cangrenat §i a adus sfar§itul? Sau spuneti­mi, Inca are vreo lnsemnatate daca cineva se lneaca lntr-o apa adanca, iar a/tcineva In vreo apa mica, numai Ia cateva picioare de tarmul marii? $i eel dintai va muri §i eel de at doilea".

Tn felul acesta, cei care i-au pus lntre­barea ramfmfmd satisfacuti au lnteles In chip desavar~it, cu aceste doua mici ~i frumoase exemple ale episcopului, ce lucru primejdios este orice pacat, fie ca se zice mare, fie ca se zice mic, ~i cum nimeni nu se poate juca, fara de primejdii, cu pacatul.

POEZIE TRADITIONALA RELIGIOASA 1

RUGAOilJNE

M. Eminescu

Craiasa alegandu-te Tngenunchem rugandu-te,

Tnalta-ne, ne mantuie Din valul ce ne bantuie

Fii scut de lntarire ~i zid de mantuire, Privirea-ti adorata

Asupra-ne coboara, 0, maica prea curata,

$i pururi fecioara, Marie!

Noi, cei din mila sfantului, Umbra facem pamantulu i,

Rugamu7ne-ndurarilor Luceafarului marilor;

Asculta-a noastre plangeri , Regina peste ingeri, Din negru te arata, Lumina dulce clara,

0, Maica prea curata, $i pururi fecioara,

Marie!

43

rubrica realizata de prof. Cornelia Pande/ea

jfloriile

lata zi-ncalzitoare Dupa asprc vijclii!

Yin Floriile cu soare $i soarele cu Florii.

Primavara-ncantatoare Scoate iarba pe dimpii.

Yin Floriile cu soare $i soarele cu Flori i.

V Alecsandri

Lumea-i toatii-n sarbatoarc, Ceru-i plin de cioca.rlii Yin Florii le cu soare $i soarele cu Florii.

Pacat, zau de cine moare, $i ferice de cci vii!

Yin Floriile cu soare $i soarele cu Florii.

Page 46: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

CREt fT)qERt

Trei lngeri zboara-n asfintit; Doi tac ~i unul a grait:

E l ini~tea atat de mare ... Aud cum se deschide-o floare.

Trei ingeri zboara-n asfintit; Doi tac ~i unul a ~optit:

E lini~tea a tat de s!anta ... Aud cum stelele l~i canta.

Trei lngeri zboara-n asfintit; Toti tac ~i unul s-a gandit:

Ce zgomote lnfrico~ate ... Aud o inima cum bate.

RUSAltt

Targ de munte risipit printre livezi, Cu ccrdacuri varuite de-unde vezi PiatJ·a Craiului albastra de departc: lata tot Terusalimul tau din carte ...

~i dilare pe-o asina cu mers lin, Isus vine ~i apostolii lui vin

I. Pillat

I. Pillat

Pe drumeagul care duce spre muscele Pe sub bolta unui schit cu randunele.

Tarani albi, sosi1i de ziua pentru hram, Rup din salcii 1nverzite d\te-un ra.m,

Domnul nostru sa-l sfintcasca. Pc asina, Pc cftnd el blagoslove~te In lumina,

~i sta-n umbra un egumen diu Ia gand -0 ta.ranca li a~temc la plimant,

Cu smerenie, marama-nzapezita, Sufletul sa-i calce Fiul, sub copitii.

P&ee.ueE V. Voiculej

I sus murea pc cruce. Sub ar~i1a grozava Palea curata-i frunte ce-o sangerasc spinii. Pe stancile Go lgotei tot cerul Palestinii

Parea ca varsa lava.

~i chiar 'in clipa mot1ii hulira carturarii Cu fire otetitli 11 adapau strajerii ... Radea cu hohot gloata de spasmele durerii

~i- 1 ocarau talharii.

Zdrobita, Ia picioarele-i, zikea plangand Maria ~i-adanc zbucnea blestemul din inima-i de mama Alaturi MagdaJena, in lunga ei marama,

Tipa vazand urgia.

Departe uccnicii priveau far-de-putere ... Cu cl sc naruise nadejdea lor lntrcaga; N-aveau decat sa fuga In lumea cca pribcaga

~i rarii mangaiere.

Tarziu porni mul~imea In palcuri sprc cetate. Pe drumurile-nguste cu lespezi pardosite Trecurii fariseii cu fetele smerite

Si barbile-argintate.

Maslini fiira de frunze dotmeau mocniti pe coaste, in vale, ca i'ntr-o pacla, dormea Ierusalimul, Pe cruce semnul moqii dormea de-acum sublimul

!sus, vegheat de oaste!

R.UaAeiUNEA

Nu tai piatra sa-~i ridic minune l~i cioplesc un templu din pUipand: Sus pe limpezi stfllpi de rugaciune Bolti de dor sub turle mari de gand.

Din cafuia gurii stinse piere Adierea unui fum de grai. Calc pe marginile sufletului ... sfere De tacere, partii ditre rai ...

Curg lncremenit. De ce rn-a~ teme? Catre Tine trece-un singur vad Doar un pas afarii din taram ~i vreme Si-n pdipastiile lini~tilor cad.

lnima cu sange-n amurgire A riimas pe-un tann !ara talaz ~i pornesc prin vasta mea ne~tire Sa te caut cu antene de extaz.

44

V. Voiculescu

Page 47: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

Rubrica destinata COPIILOR ~FANTIJL MARTIR NEOFIT

In secolul al III-lea, in cetatea Niceea din Bi­tinia, locuiau cre~tinii Teodor ~i Florentia, care aveau un fiu pe nume Neofit, caruia ii placea sa mearga la ~coala pentru a indita carte.

La varsta de zece ani a insemnat cu degetul o cruce Ia poarta dinspre rasl'Lrit a cetatii $i se inchina lui Hristos. Din zidul ceHitii scotea apa, lovind cu mana, potol.ind setea saracilor dupa ce ace~tia mancau din mancarea pe care tot el le-o daruia. Neofit $i-a rugat prietenii sa nu spuna nimanui despre minunea pe care o Ia.cea.

Dupa un an, Domnul i-a descoperit in vis mamei ca fiul sau scoate apii din piatra. Apoi a vazut un porumbel alb care a venit din cer ~~ s-a a~ezat pe patullui Neofit, vorbind:

- Sunt trimis de Hristos ca sa-ti pazesc patul tara prihana.

Florentia, auzind porumbelul, a murit. Afland de moartea sotiei, Teodor a alergat acas~i, pJangand. Dar acolo copilul i-a spus mamei:

- ScoaHi-te, maica mea, ca ai dormit destul! Trezindu-se, mama 1-a imbra~i~at pe fiul sau,

iar locuitorii cetatii L-au preamarit pe Dumnezeu. Tot atunci s-a atlat ~~ despre minunea din care Neofit scotea apii din piatra.

Porumbelul statea tot timpullanga patul S!an­tului $i li vorbea. Odata i-a zis:

-lqi din casa tatalui tau ~i vino dupa mine! Neofit i-a sarutat pe piirintii sai ~i a W1nat po­

rumbelul, care 1-a dus pana la Muntele Olimpului Bi­tiniei. Acolo a intrat intr-o pe~tera unde a gasit un leu mare.

- Ie$i de aici $i cauUl-ti alta pe$tedi, d1ci Dam­nul mi-a poruncit sa locuiesc aici!

Leul i-a lins picioarele lui Neofit $i a plecat cuminte. Neofit a .dimas In pe~tera leului, fiind hranit

COMJTETUL DE REDACTIE: Lesnic Teotlor Georgian, cis. a IV-a;

Ciocan Elena Alexandra, cls. a Ill-a - $coala l.L. Caragiale

Dima Alexandra, Trofim Miidiilina, Elenllloni(ii ~i Evelina Macrea, clasa a VI-a, $coala ,Joan Neni(escu"

de inger. Dupa un an, parintii sai au plecat Ia Domnul, iar el a lmpar~it averea saracilor.

Neo·fi t a stat In pe~tera panacea !mplinit 15 ani, laudandu-L pe Dumnezeu $i primind hrana din mana ingerului.

In anul209, Bise.rica Lui Hristos a fost prigo­nita de impara~ii pagani. Neofit a fost adus ~i el la judecata. Vazand statornicia lui in Credinta, imparatut Deciu a poruncit sa fie chinuit prin ardere, dar nu a ars; mancat de animate salbatice, dar acestea !i lingeau picioarele, $i strapuns cu ~epi de fier, dar el nu murea. Dupa toate aceste chinuri, un pagand s-a repezit ~i 1-a lovit cu o sulita in piept. tir La varsta de 15 ani ~i patru luni, S!antul Mar

Nofit a plecat Ia Domnul. El este cinstit de Biserica Ia 21 ianuarie, ziua cand a primit mucenicia.

Narcisa - Mihaeltt Ciida, ,Chemarea Credin(ei", ian-febr 2011

Rugaciunea mea ... Doamne, eu Te rog fr·umos, Ca e~ti Iubitor ~i Bun, Sa fiu, Doamne, sanatos $i sa merg peal Tau drum!

Ma fere$te, Bun Parinte, Si de rele ~i de boala, Ajuta-mi sa fiu cuminte Si acasa ~i Ia ~coala!

Sa rna straduiesc mereu, Sa rna port cum se cuvine Si s-aduc In j urul meu Bucurie, nu suspine!

45

Doamne, Doamne, Bun Parinte, Eu acum iti multumesc Si Te rog mereu fierbinte Sa rna ierti cand mai gre$esc!

Si atat Te mai rog eu: Pe parinfi, surori ~i fi·ati Sa-i ajuti, Doamne, mereu Si sa fim apropiati! Amin!

Page 48: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

2. Punc semnul X in cascta corcspunzatoarc imaginilor care reprczinta o biscricJ.

3. Raspundc la ghidrurj prin descne.

_,.--- -----..r-- --.'...~ - ---.. - '

( Suna suna ··-., ~ ' / c_ la slujba ne aduna! ->--·-"' (~--- 1 'v ·-·,

l ,.,. J'"- -"' ) , , '\ '·--~-----.. .. ____ / --- - - ·- \ }\ ) ( 1

'-_/ ' --- ' -"

/,.. ... - - ---........... /'""- ----.""""v·"' '"' ··- - ..... ... , ..

r ·-·"'"'E din lemn ori din metal,~_ \.._ Sta pc masa in altar "! / -·" ( Sau Ia gat Ia ticcare, -</ '.(-'

( Caci puterea ei e mare. '(""A ) \ 1

'---~ jLeon 1l fagdan) ,..• \._____ ' , / ..... __ ,.. ....... 7'-------

........ __ ... -... ~

4. Une~te ceca ce sc potrjve~tc .

' '

~$ ...

.i

46

Page 49: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

RAFLESlA - ~1~4\f~ c~rt\ivor~

Rafflesia este o planta parazita. Aceasta coniine aproximativ 28 de specii, toate aflate In sud-estul Asiei, In Peninsula Malay, Borneo, Sumatra, ~i Filipine.

Raffiesia a fost gasita In pad urea tropicala indoneziana de Dr. Joseph Arnold In 1818, $i a fost numita dupa Sir Thomas Stamford Raffles, liderul expeditiei.

Sade mo~ulln camara Cu mustatile pe afara

( ... .................. )

Am dima~i ncnumarate Le port pe toate 1mbracate

( ..................... )

Cc-i ro~u, mar nu-i Cre~te-n pamant, ceapa nu-i

( ..................... )

E rotunda ~i e cama §i cu capu-n jos atama

( ..................... )

Mititelulintr-o ureche Face noua haina veche

( ..................... ) Ro~u ca focul lute ca ciu§ca

( ........... .. ........ )

Planta nu are tulpini, frunze sau radacini adevarate. La unele specii , cum ar fi Rafflesia arnoldii, floarea poate avea peste un metru In di­ametru ~i poate cfmtari pan a Ia 1 0 kg. Cele mai mici specii au 12 em diametru a florii.

Acestea arata $i miros a carne putrezita, prin urmare, numele sau local se traduce Ia "floare cadavru" sau "floare de carne". Mirosul urat atrage insectele, cum ar fi mu$te, care con­tribuie Ia polenizarea acesteia.

Bucatica de carbune Cu ve9mant de lemn Pe hartie lasa urme Scrie orice semn

( ........... .... ...... )

Ce trece prin sat Si cainii nu latdi

( ..................... )

Tica.ie la caput tau 9i te treze~te mereu

( ................. ... . )

N-are minte, Dar te prinde

( ..................... )

Cine bate Si nu e batut

( ..................... )

Cu rochitii ro~ioara, Cand prin ate dezbriica N-am de ce rna bucura Ca lncep a Uicrima

( ..................... )

47

sursa: wikipedia.com

intr-o cu~ca-s multi catei, Toti sunt albi ~i rotofei Mama-i pune Ia mujdei. Ia ghiciti. Cine sunt ei?

( .......... ........... )

Balon dezumflat, Galben colorat, Are mustacioara Si se cheama?

( ..... ................ )

Verde, ro~u! Cine e~ti? Lung, subtire, gras ori dulce lute, Poti sa mi-l ghice~ti?

( ..................... )

Page 50: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

f'riftn~ nin5o~re Bolboceanu Julio-Andreea, cis. a lil-a

B, $coala I.L. Caragiale

Din vazduh coboara lin Fulgi marunti ~i nu-i senin, Totu-i alb in departare Semn cii-i iarna, fra tioare!

Mama lui Iisus Toamna vine

Pomii tri~ti ~i amorti~i S-au trezit lmpodobifi, Valea-i plina de copii, De chiote ~ i bucurii.

Para neagdi prin zapada, Sare un catel, cu treaba: , Fulgii oare-au gust de oase?" Gusta fulgii ~i-i miroase.

* de Mihai Anca Suflet de Mama

0 , Maicuta preacurata Nasditoare, dulce nume, Multumesc i'ncfi o data Ca e~ti alaturi de mine.

Maica sffinta ~i frumoasa Dintre fecioare aleasa Regina prealndurata E~ti un Inger liiudata.

Imparateasa lumii fn cer ~i pe parnant ~ti calda rugatoare Pentru noi, oricand.

Maica indurarilor Craiasa luminilor Fecioadi curata :;!i-o floare-nmiresmata.

Crinul alb din rai, Fericire dai, Mana ta o-ntinzi Spre cei suferinzi.

Impaditeasa Preasfanta, Mereu Tie rna lnchin 'fie i'ngerii lti canta Cu glas duios ~i lin.

Lumineaza Tu, Maicuta, Inimile tuturor Fa sa fie mereu pace Intre oameni, in popor.

Muhulet Alexandra Elena, '

cis. a VI-a B, Colegiul Dobrogecm ,Spiru Baret"

Intr-o toamna-ntarziaHi Am venit eu Ia fereastra Si cu glasul-nceti~or Ma uimeam ce de culori

Dar deodata s-a-nnegrit Cerul pardi s-a-mpartit lntr-o parte cu mii culori Dar In alta cu multi nori.

Doamne, noaptea a trecut Si noi lini~te-am avut; A1 Tau inger preaiubit Cu-ngrijire ne-a pazit.

Doamne, da-ne ajutor Sa avem In toate spor;

Voile sa-Ti implinim, Fiii Tai iubi~i sa fim!

*

Toamna de MihaiAnca

Toamna dulce ~i frumoasa Multe daruri ai pe masa

Dulce e~ti !?i vei mai fi Cate zile vom trai.

Tu cu fructe ai venit

Strugurii i-ai parguit $i cu drag le-ai daruit

$i noi nu ti-am multumit.

48

Draga mama iubitoare, Chiar de luna, chiar de soare, Chiar de pasari calatoare, Eu mereu te voi iubi $i iti voi multumi Pentru fapta ta De a ma crea.

De ziua ta eu iti voi da 'in schimb pent~-u lacrima ta Ce ai depus-o pentru mine Un ghiocel curat ca tine.

Jar aripi daca a!? avea in zbor sprc nori rn-a~ avanta Dar niciun soare, nicio luna Nu au o mama atat de buna! lubita mama, nimenea Nu are frumusetea ta!

Piiru§ Beatrice, cis. a III-a B, $coala LL. Carttgiale

.fndrumiitor: fnv. Mihalache Lucica

Page 51: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

Avia sau zbor cu aripi de curcubeu

-fragment din romanul ,Amintiri cu parfum de canara",

Ed. Harvia, 2009-

Prof Silvia Luchian

- continuare din numiiru! anterior-

Avia era In conti nuare tristii. Ca s-o lmpace, Mihai ii puse In dreptul ei, sub barbie, ni~ te mure ~i vreo doua tartiicure culesc de cl din locurilc pe unde haladuia. Lidia ii dadu $i ea In dar ni~te bartii de staniol colorate, pc care A via le privi cu aten{ic.

Dupa ce manca, Avia W puse comoara Ia pas­trat, pe pervazul ferestrei.

Odata mas a servita, Lidia trecu s-o a jute pe Mar­ioara. 0 apuca a§a, dintr-o data, harnicia. incepu incrun­tata sa spele vasele, a~a cum vazuse ea Ia maica-sa. Lidia, fata de A via care era blonda cu carlionti ~i cu ten alb-rumen, era ~i ea o fetita cu parul blond-canepiu, cu ochii mari §i alba§tri $i tenul U$01' aramiu.

- Seamana cu B~Ua$a Ieit! spuneu femeile din sat. Numai di Bala$a arc parul negru.

Marioara se mai ocupa un pic de A via, direia li §terse nasul, $i-i spala fata §i mainile, l i a§eza bine funda albastra legata de o codita mica In cre$tctul capului $i -i puse In mana ni§te pi$COturi. Trecu apoi Ia treaba. La fel $i Giorgidi Su.mgiu, care mai dadu ni$te ordine baietilor, oridine pe care Mihai le lndeplini pe jumatate, racu o pirueta $i o $terse. Avia o lua §i ea din loc §i pleca Ia plimbare, prin locuri le pe unde mai fusese.

- Vezi, sa fii cuminte §i ia-o pe Ia poarta, nu te mai carara pe gard, ca ai sa cazi! li racu cateva obscrvatii Marioara In timp ce punea lucrurile Ia punct pe-afara ~i prin casa.

Avia dadu d in cap aprobator, dar o lua tot pe unde-i placu ei, prin grad ina mare, apoi pe sub parul uriat, acum cu pere multe ~i verzi, pentru ca apoi, printr­o portita, sa treaca In gradina ei ferrnecata, pe care se muiP,lmi doar s-o privcascii. Merse pe lespczile de pia­tra, dupa care urea treptele ~i intra In sala mare, unde $i acolo sc puse o masa, dar o masa mare $i rotunda, cu trci picioare scurte ~i cu multe scaune mici, tot cu trei picioare. A via se a§eza eonfortabil pe unul din ee, tara a fi invitata. Era locul ci. Mirosea frumos , a mancare. De$i

49

mancase, Avia nu refuza sii miinancc a doua o~ placea tot ce gatea Bala~a, in afara de varza. Mirosul . varza o alunga de cum il simtea de Ia poarta.

Acum, pe masa rotunda, balcanica, se gasea alii­turi de mamaliga aburinda ~i taiata cu a~a, o tava mare de cartofi cu carne, cu carne multa $i frageda de pui. Pe masa erau aruncate cepe strivite, ni$te capatani de us­turoi §i ni§te fire de praz. Celebrul praz, pecetea pe care ollenii $i regatenii nu uitara s-o ia cu ei.

- Vezi, sa fii cuminte de-acuma i'ncolo. Sa nu mai faci boroboate. Ai inteles? spuse Bala~a.

Avia aproba din cap. - Lasa, lasa ca e cuminte $i acum mananca,

spuse $i mo~ Radu. - Da' mai tlketi dracului odata! vorbi $i Leana

,in toanta". Se facu lini~te Ia masii. Mo~ Radu nu uita sii-$i

invcte nepoata sa sc lnchine. Avia sc inchina ~i ea cum putu, cu stangacie. Ciuguli apoi pu~in pilaf, dupa care se i'nfipse lntr-o bucaHi de carne, pe care pusese ochii $i o miinca incet. Se ridica prima de Ia masa multumind: ,Saru'mana pentru masa!".

Bala§a li puse In mana o bucata de placinta cu branza, pe care Avia se pregati s-o manance Ia capatul prispei, pe balconul inalt, sub parul care-i pUicea ei a$a mutt. 0 pisica mare, vargata $i rea, care tot diidea tar­coale pe la porumbei , se repezu §i-i fudi din mana Aviei bucata de placinta.

- Batica, batidi! Pisica! striga disperata A via. - Ah! Fir-ai tude hoa~a! spuse Bala~a aruncand

un bat dupa pisica. - Batica, rna la~i in flori? spuse rugiitor A via. - Iar lncepi? la vezi! se rasti Bala~a.

*

Avia se nascu lajumatatca lunii noiembrie, lntr­o miercuri, noaptea, spre joi. Cand ramasese grea Mar­ioara, venira Ia ea cumnatele mai mari, lngrijorate pentru starea materiali'i a fami liei ei ~i a fratelui lor, Giorgica Surugiu. 0 !ntrebadi:

- Marioadi, tu te-ai pus pe fiicut copi i? Marioara le dete dreptate $i incercii sii scape de

copilul ce mai tarziu ar fi batut Ia pof!ile vietii. Nu reu$i. Ii parea rau de el ~i se gandi ce sa mai facii. Ii parea rau de el, dar mai avea inca trei §i mai trecurii prin ni~te ani seceto~i, iar impozitele nu-i slabeau dcloc.

- Ia Iasa copilul in pace! spuse Giorgica. Va cre~te ~i el pe h1nga a~tialal~i.

Giorgicii i'i propuse Marioarei sa viindii vreo doua-trei animale $i cateva oriitanii din curte ca sa poata face fa~a cheltuielilor $i sa treaca iama cu bine, ceea ce ~i fiicu.

Page 52: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

F Cand se nascuAvia, !ncepu sa ninga des. Fiira a ~~ Ia rand, iama dadu buzna ~i porni de-a valma fun1nd ~i-a~a vrcrnclnicul suras al frunzclor cazatoare. zapada nemiloasa intr-o puzderie ruarunta, discolita ~i plimbatii­n vartcjuri de-un criva~ dureros de geros.

Atunci venira ~i nevazutele ursitoare. 0 ursi­toare mai ciudata ~i de obicei retrasa l~i intra de asta data i'n rol ~i borborosi ceva Ia capul copilului. C()pilul era cam plapand. Parin!ii lui se lngrijorara tare ~i-i urgentara cre~tinarca .

Surugiu merse Ia frate-su , Petrica, ~i-1 ruga sa lnhame caii Ia sanie s-aducii na~ii de Ia Ciiscioarele. Troiencle erau cat casa.

- Doamne fere~te de vreo boaHi! spuneau ingri­jorati oamenii din sat.

Venira ~i na~ii, Mari~a ~i Jonel Marinescu. Venidi in graba, cu sania, lmpreuna cu Giorgica ~i Pet­rica. Viscolulnu contenea. Criva{ul mugea vuind pe ca­narale $i printre viroage.

Din hornurile caselor cre~teau fumuri albastrii ce se pierdeau ~i ele in vartejuri, pana a se ridica spre cerul ca le$ia.

Preorul satului era pregatit ~i el. Marioara ~i na~a-sa, Mari~a, luadi toate rnasurile posibile penn-u a nu imbolnavi ~i mai mult copilul deja pHipand, care plangea lntruna. Copilul planse ~i la botez, dar treptat, treptat se lini~ti apoi. Ii pusera numclc Avia, di a~a-i placu lui taidi-su, tot a$a cum $i celei mari ii puse nu­mele Lidia. Se supara un pic na~a de botez.

- Fina face copii $i frate-meu, Giorgica, ii boteaza, spunea ea dezamagita.

Avca drcptate, ca doar 1$i chelruia punga. Lucntrile se mai lini~tira. Crivarul inceta sa mai

bata, iar acum ningea lini~tit. Totul era alb. fci-colo ni$te pete nedcfin ite. Ninsoarea deasa spulbcra conturul forme lor.

In casa lui Giorgica Surugiu se puse de-o petre­cere lntr-un grup restrans, de teama sa nu i se lntample ceva Avici, care se mai lini$ti . Doar ea era sarbatoritii intr-o noapre lmpodobita-n alb. Tarna-i puse flori de ghea~a Ia ferestre, iar lngerii dalbi coborasera In pomi.

A via se insanato~i, crescu, iar de arunci trecusera aproape patru ani.

Parin~ii , na$ii $i rudele mai apropiate se obi$nuira cu nwnele fetelor, mai pu~in cei lalti.

-Lidia! Avia! 'i'$i striga Marioara copi lele. - Cum lti strigi ru fetele? inn·cba intr-o zi baba

Lisandrina a lui Stan Manea. - A$a cum le chearnii, spuse Marioara. - Ce nurne-s astea? Astea-s nume urate, nu sunt

nume cre~tine. Nu le mai spune fetelor a~a! spuse baba contrariata.

50

Veni ~i toamna. Veni cu vaiet de v3nl ce lnvi~ vazduhul $i lacrima caderi de fmnze. Ccrul parasit de vara fu stropit din nou de vrabii, iar soarele se resemna.

Avia 1$i schimba garderoba. Peste pantalona$ii ei prefera!i, tacuti d.intr-o fata de pema, i$i mai puse altii, din catapuf, In carouri, iar peste un pulover l~i lua un fel de haina din acela$i catapuf.

Pe cap i$i puse o diciula rotie, cro$etata de maica-sa. Tarlicii fura $i ei lnlocui~i cu ni~te ghete mai vechi $i cam mari, care rihnaseserii mici sorei sale. Ast­fellmbracata, plecii 'in vizitii Ia bunicii ei. Intra pe poarta cca mare $i trecu cu bine de caine, de gascani ~i de cur­cani. Mai ramasese tanti Leana, care in timp ce tacea treaba, se 1mpiedica $i dracuia tot cc lntalnea in calc. li ie~ise odata ~i ea in cale, cand tanti Leana era suparata pe viafli ~i o articuta cu ni!?te pal me Ia spate. DurllJ·a a~a de tare! Dar ce mult o duru pe Lidia care, suita intr-un corcodu~, lua o multime de bete pe spinare $i peste pi­cioare $i tanti Leana n-avea de gand sa se opreasca. 0 scapa din mainile ei batica Bala~a, chemata repede de Avia. Veni $i Surugiu, care Ia randul lui o articula bine pe tanti Leana $i-i puse In vedere sa nu se mai atinga vreodata de copiii 1ui.

,Poate o fi uitat!", se gandi Avia ~i lnainta cu inima striinsa. 1i ie~i in cale baticu Radu, care se pregatea sa i'nhame caii Ia caruta ~i sa mearga pana Ia vie, pe granita. Acolo avea ~i o casa In care tinea cele trebuincioase lucrului fa vie ~i Ia camp.

- Baticule, nu-i a$a ca rna ici ~i pe mine? intreba Avia ruglHor.

- Tc ia baticu', te ia! spuse mo~ Radu cu vocea lui blanda. ~i o lua.

Ti plactt Aviei sa mearga cu caru~a cu cai. Tre­curii prin sat, apoi trecura pe Ia urzici $i ie~ira 1n camp. Ajunsera Ia vie ~i mo~ Radu deshruna caii ~i-i pdponi sa pasca In voie. Duse apoi capestrclc ~i sleaurile In casa din fundul viei. A via ramase sa se plimbe prin iarba Inca verde, printre vitele de vie cu struguri negri ori chihlim­barii, pierduti intr-o suita de frunze, in acorduri minore. Cascade de soare se rostogolira In via lui mo~ Radu, iar vantul aplauda cu fo~net de frunzc. In vic era ~i uo ob­servator inalt, foarte inalt, unde gdinicerii de Ia Pichet, care faccau de paza, urcau pe ni$tc sdl.ri metal ice.

Nu departe de observator, un barbat intre doua varste i$i facu ~i ellntr-un potn un parapet unde statea toata ziua ~i-$i piizea via $i bostanul. Parapetul era un fel de pat mai mare, dotat cu cele t rebuincioare, in care sa stea confortabil. Cand II vazu pe mo~ Radu, omu l cobori din pom ~i-1 striga. Ii cem ceva ducand mana spre buzunantl de Ia piept. Mo~ Radu, care trebaluia ceva, l i vorbi $i cl, dupli care intra In casa, lua ccva $i sc indrepta

Page 53: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

r A ... _ . _. sprc parapet. vta pnvt cercetator sccna ~ ~ vru sa ~tie ce se petrece. Bunicul parea ingandurat, ba chiar un pic trist.

- Ce vru omul ala de Ia tine, baticule? Ce-ti ceru? lntreba ea curioasa.

- Mi-a cerut sii-i dau foe , spusc scurt mo~ Radu. PeA via o cuprinse teama. - $i-o sa-i dai foe, baticule? lntrebii ea tinandu­

~i rasuflarea. - Sigur ca da! Ii dau foe! spuse clar mo~ Radu. Cuvintele dizura ca ni~tc pictre peste A via, care,

'inspaimantata, izbucni Ia un moment dat in plans. Nu-i vcni sa creada ca baticul ei, a~a bun ~i blfmd, poate fi In stare sa-i dea foe unui om.

La putin timp Avia avu sa vada pentru prima oadi un om aprinzandu-i o tigadi celuilalt. A via se lini~ti, dar fata 1i fu scaldata in lacrimi. A~a o gasi mo~ Radu cand li detc un strugure de zaibar. 0 mangaie ~i o intreba cu blande!e:

- De ce plangi, puidi, de ce plangi? Avia nu spuse nimic. Nimic rliu nu se intamplii

~i asta o mul~umi. Zi lele trecura. Trecu ~i toamna, Hisand In urma

ei ravagi i de fmnze galbene de galbinare, iar in vii frunzc ro~i i de plans, pe care le culcgca vantul. Lacrim­ile strugurilor se revarsara deja In butoaiele gospodar­ilor. Si In ale lui mo~ Radu. Inccpu ninsoarea. La lnceput cu o maziiriche ~i apoi lncepu sa ceama bini~or. Timid, soarele dimase undeva, ill departare. Abia se mai ziirea.

Avia i~i mai adauga o hainu~a ~i porni din nou spre bunicii ei, dar nu pe scurtatura, ca ar fi alunecat pe pictrc ~i o lua cuminte pe drum. lntra pe poarta midi a gradini{ei eu gard de uluci ~i merse pe alee nestingherita. Acum n-avea de ce s-o mai certe bunica-sa. lei-colo catc-un trandafir lnflorit, ratficit de vara in iarna ~i care parea a sfida frigul ce se puse, l~i mai adauga ~i el podoaba fulgilor de nea. U~a bcciului era dcschisa. Se auzi vocea lui mo~ Radu. Ie~i din beci tanti Leana, care ducea ceva intr-un gavan ciilcand ~leampat. Fu mai cum­secadc de asta data. Ii zambi ~i-o intreba ce face. Avia se striidui ~i ea sa-i raspunda cu un zambet.

Mcrsc in beci la bunica-su, care se bucura d\nd o vazu ~i-i arata roadele din vara puse Ia pastrare pentru iarna. Saci de gdiu, orz, ovaz, porumb, fasole, nu~j ~i sltele, hambarul cu raina, funii de ecapa $i usturoi atarnande, dovleci pentru placinta , morcovi $i ridichi negrc, val71i, mere, pere, dumatc vcrzi ~i ro~ii , lubenite, butoaie eu varza ~i muriituri, sticle de bulion $i zarzavat ~i altc conserve stateau marturic a hamiciei unor maini de gospodinc. Borcanele de magiun ~i dulce{Uri fura as-

51

b o A d • • fu:lh. cunse me m po , tar acum cucumeaua case1 me tsa nu numai de friea ho~ilor, dar $i de-a iemii cu viscol. Tntr-un colt al beciului tronau butoaiele cu vin ~i rachiu. Unele din ele tndi. mai fierbeau intr-un miros placut, dar sufocant.

Mo~ Radu umbla un pic Ia o canea $i scoase ni~te vin lntr-o ulciea.

Aviei ii placu decorul asta ~i vru sa mai stea, cand bunicul ei 0 prinse de mana ~i-i spuse:

- Hai cu baticu', hai sa mandim! Se lua masa tot tn sa Ia, Ia aceea~i masa rotunda,

joasa, balcanidi cu trei picioare. In lncapere era cald $i mirosea puternic a busuioc, dar ~i a iarna. Focul ardea moenind In vatra ca sa indilzeasca $i camera mare. Camera dinspre balcon, a$ezata pe beciullnalt, era mult mai friguroasa. Acolo se aprindea mai rar focul. De obi­cei se Uisa u~a deschisa sa se mai lncalzeasca :;;i acolo. in salii era o rogojina mare a~ezata pe pamant. Ni~te pa­pomite agatate in cui, un cuier din coarne de animal sal­batic cu maiestrie lucrat, ni~te vase de arama, o icoana cu candela ~i $tergar de borangic deasupra unei canapele cu speteaza frumos me~te~ugita, cu un spatiu mai re­strans de decoratiuni. In ferestrelc lngustc se incadrau bine ni~te ghivece cu flori ce cre~teau pe verticala. Erau un fel de begonii. Din partea de sus a ferestrelor se revarsau ni~te flori de maghiran.

A via $e a~eza Ia locul ei ~tiut pe un scaun scund, cu trei picioare, ~i lncerca ~i ea sa se inchine odata cu ceilalti. Masa fu pusa cu ni~te iahnie de fasole cu ranta~ de usturoi. Pe masa mai erau aruncate ni~te ciu~ti ro~ii,

ni~te cepe strivite ~i nelipsitul praz. in mijlocul mesei se pusera lipiile abia scoase din euptor. Masa de post. De$i Bala~a puse masa, pe Leana o apuca harnicia ~i se mi~ca de colo-colo fara nicio noima.

- Da stai, Leano ~i tu Ia un loc sa ne tihneasdi ~i noua mancarea ~i treci $i tu Ia masa! spuse Bala~a.

- Da, baga~i dracului acolo, In voi ~i Hisari-ma In pace! Ei, flf-ar a dracului de treaba! vorbi Leana, iarii$i ,In toanta".

Bala$a ~i Radu erau obi~mtiti cu ie~irile fiicei lor. $tiau di n-aveau ce-i face. Doar Giorgica o razbea cateodata $i-o tacea sa-i fie frica de el.

Se manca !n lini$te. Pe masa mai erau o ulcica de vjn, vjJJ ~ll ~JJJ~ .mcstmi Jl.Y.&iHI s~ Yde bu.catcle ... LaJJn momen( dar, casa se umplu de-au aer fnmiresmat de placinta, fiicuta cu dovleac. Cand n-aveau timp pentru racut plaeinte, gospodinele bagau dovleac fn soba ~i- t accentuau gustul dulce cu zahar sau cu miere, daca aveau.

- va urma-

Page 54: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

Dobrogea de Sud

Oupa consolidarea cuceririi Dobrogei de sud de catre lmperiul Otoman intre anii 1445 ~i 1466, teritoriul este colonizat cu turci §i tatari din Asia Mica, deveniti elementul etnic majoritar. Zona se transforma in sangeac ul Silistrei, sub­lmpa~it in districtele Constanta, Mangalia, Balcic §i Bazargic, iar populatia cre§tina, conform obi­ceiului otoman, este exclusa de Ia serviciul mili­tar.

Tn toata perioada stapaniri i turce§ti In zona, pe fondul autohton al acelor dicieni sau ,romani vechi" , au continuat sa se stabileasca locuitori din Muntenia, Transilvania §i Moldova. Despre ei, calugaru l Partenie scria in prima jumatate a secolului al XIX - lea: ,faranii numifi rom{mi au un port bulgaresc §i vorbesc limba romaneasca, foarte primitori §i ospitalieri" (Viorel Oolha, Totul despre romanii din Cadrilater (II), In http://ro.altermedia.info ).

Din punct de vedere demografic, sunt mentionate Ia 1850 2.532 familii turce, 1.020 bul­gare, 50 armene §i grece§ti , iar etnograful aus­triac F. Kanitz noteaza ca a!i)ezarile bulgare din ultimii 20 de ani ai stapanirii otomane sunt re­cente, Varna fiind dominata de musulmani ~i Tur­tucaia de catre romani.

Tn judetele Durostor ~i Caliacra, oferite prin Congresul de Ia Berlin, Bulgaria infiinteaza numeroase a§ezari Ia frontiera cu Romania in vederea modificarii structurii etnice, conform unor motivatii politice §i nationale ce impuneau alungarea in masa a elementului mahomedan. Emigratia bulgara s-a impartit in trei etape, des­fa§urate intre sfar§itul secolului XVIII §i 1828, 1828 - 1877 §i 1878- 1913. Tn timp ce prima este sporadica, iar a doua semiorganizata, ultima faza are un caracter specific, fiind limitata Ia Cadrilater unde apar numeroase colonii menite sa compenseze lipsa satelor, limitate Ia cateva a§ezari de grebenti ~i sicovti in jurul Silistrei.

Aceasta colonizare modifica treptat ima­ginea demografica a zonei, cifrele evoluand de Ia 77,5% turci §i 16% bulgari In 1878 Ia 63,8% turci §i 27,4% bulgari apartinand de 326 sate

52

prof. dr. Razvan LIMONA

turce§ti, 51 bulgare~ti ~ i 12 romane§ti (1888). Recensamantul bulgar din 1912 atesta,

cu rezervele de rigoare, o prezenta substantiala a musulmanilor (136.224), urmati de bulgari (121 .925), tigani turci (11.024 ), armeni (7.003) ~i romani (6.602).

Conform datelor pe judete. turcii ocupau locul i ntai in Durostor ~i erau aproape egali cu bulgarii in Caliacra, locuirea lor compacta fiind greu de dizlocat datorita caracteru lui agricol $i traditiilor separate .

Romanii dispuneau de o $Coala proprie Ia Silistra $i dascali cum ar fi $tefan Pahomie, Petre Mihail ~i Costache Petrescu, autorul unui abecedar turco - roman publicat in 1874.

Tn anul 1869 ei vor infiinta Societatea romana pentru cultura §i limba din Silistra, avand drept scop apararea drepturilor dobrogenilor ~i

inmultirea numarului de §Coli proprii. Ea reu§e$te sa coordoneze institutiile §COiare Tntr-o singura circumscriptie ~i obtine dreptul ca o parte dintre membrii sai (Costache Petrescu, Dimitrie Chirescu , preotii Cristu Zaharia §i Anghel Sachelarie) sa Tndeplineasca functia de revizor §Colar.

Page 55: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

Biserica ~i ~coala in seara zilei de 21 decembrie 2010, Parohia

,inaltarea Domnului", In parteneriat cu $coala Generala ,.loan Nenitescu" din Tulcea, au organizat un simpozion dedicat publicatiei parohiale ,Lumina din Lumina".

Cu acest prilej, Preasfintitul Visarion, Episcopul Tulcii, prezent Ia eveniment, Episcopul Tulcei a binecuvan­tat cabinetul de Religie al ~colii , realizat prin contributia celor trei preoti de Ia Capel a Cimitir. A rostit apoi un frumos cuvant de binecuvantare, fncurajand comitetul de redactie spre o ~i mai frumoasa lucrare editoriala, aratand lnsemnatatea unei publicatii Ia nivelul parohiei, apreciind osteneala mem­brilor comitetului redactional, Ia 2 ani de Ia aparitia revistei.

Domnul director Antonescu Niculae a adresat cu­vant de lntampinare oaspetilor prezenti, subliniind rolul edu­cativ a! revistei In viata elevilor.

01. prof. Mihai Marinache a vorbit des pre existenta presei biserice$ti In judetul Tulcea care numara 80 de ani, precizand cateva sugestii legate de formatul revistei $i de rubricile componente, presupunand dezvoltarea rubricii de evenimente-~tiri $i alcatuirea unei rubrici cu preotii de seama din trecutul vietii biserice$ti tulcene. A luat cuvantul dl. doctor Nicolae Geoegescu Tulcea care a vorbit despre personalitati occidentale care au vizitat ora$UI Tulcea $i au scris impresii In presa vremii, din tarile lor de origine. P.Cuv. Arhimandrit Paisie Fantaziu a vorbit despre colindele din Dobrogea, evidentiind sensu! dogmatic $i hristologic al acestora. 01. Druche lonut, coordonatorul revistei Lumina Lina din Arhiepiscopia Tomisului, a vorbit despre rolul na~ional $i international al revistei Lumina din Lumina, laudand faptul ca poate fi citita $i pe internet. P.C.Pr. Viorel Carp - redactor $€f al revistei, a vorbit despre Postul Cra­ciunului, ca o adevarata calauza duhovniceasca spre marele praznic al Na$terii Domnului. P.C.Pr. Ciocan Aure­lian a vorbit despre lnsemnatatea evenimentului $i partene­riatul educational dintr~ biserica $i $Coala. P.C.Pr. Petre Cadiu, parohul Bisericii lnaltarea Domnului, a rostit un cu­vant de lncheiere, multumind oaspetilor $i colaboratorilor pentru participarea Ia acest simpozion. Preotul Cadiu Petre a multumit participantilor pentru tot ata$amentul $i sustinerea manifestata Ia editarea revistei.

Lucrarile lntrunirii au fost coordonate de pr. Aurelian Ciocan.

R. Caliman

53

Page 56: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

Din activitatea parohiei 1

Page 57: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

55

Page 58: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

lr - Tn postul Na~terii Domnului, preotii sluji­

tori ai Parohiei inal~area Domnului au participat Ia slujbele MISIONARE, organizate de Protoieria Tulcea in cercul misionar nr. V coordonat de P. C. Pr. Viorel Carp;

- Miercuri, 24 nov. 2010, P.C. Pr. Aurelian Ciocan a participat Ia slujba Sfantului Maslu savar§ita Ia biserica Parohiei lntrarea Tn Biserica a Maicii Domnului din municipiul Tulcea;

- Vineri, 26 nov., P.C.Pr. Viorel Carp a par­ticipat Ia slujba Sfantului Maslu, fn biserica paro­hiei Sf. Trei lerarhi, unde a tinut un frumos cuvant de invatatura P.C.Pr. Remus Dorobantu;

- Vineri, 3 dec., P.C.Pr. Viorel Carp a luat parte Ia slujba Sf. Maslu savar§ita Ia Parohia Sf. Mare Me. Gheorghe din localitatea Mineri;

- Miercuri, 8 dec, in biserica Parohiei inaltarea Domnului din municipiul Tulcea s-a savar§it Sf. Taina a Maslului de un sobor de pre­oti alcatuit din: P.C.Pr. Cons. Administrativ Popa -Artene Constantin, P.C.Pr. Cadiu Petre, P.C.Pr. Carp Viorel , P.C.Pr. Ciocan Aurelian, P.C.Pr. Chiosea Ciprian, P.C.Pr. Jecu Sebastian; un fru­mos cuvant de Tnvatatura a fost imparta~it cred­incio~ilor prezenti de P.C.Pr. Consilier Constantin Popa - Artene;

- Duminica, 19 dec. P.C.Pr. Viorel Carp a participat Ia Vecernia savar§ita in biserica Paro­hiei Sf. Gheorghe, unde a rostit o frumoasa cate­heza despre identitatea istorico-religioasa a colindelor de Craciun;

- Luni, 20 dec. P.C.Pr. Cadiu Petre, P.C.Pr. Viorel Carp §i P.C.Pr. Aurelian Ciocan, au vizitat copii asistati social Ia Centrul ,Cascada", oferindu-le 30 de pachete cu daruri de Craciun;

- Mafii, 21 decembrie, P.S. Visarion Epis­copu l Tulcii a sfintit cabinetul de Religie de Ia $coala loan Nenitescu, organizat de P.C.Pr. Cio­can Aurelian, profesor titular de religie, avand sustinerea colegilor de parohie P.C.Pr. Cadiu Petre, P.C.Pr. Carp Viorel, care au participat Ia eveniment, alaturi de profesorii §Coli i §i de P.C.Pr. Strat lonel, inspector de specialitate;

- Miercuri, 22 dec, cei trei preoti ai parohiei au cere­eta! 12 familii aflate in lipsuri materiale, oferindu-le alimente pentru Craciun;

- Sambata, 25 decembrie, preotii au oferit daruri tu­turor copiilor prezenti Ia Sfanta Liturghie oficiata de marele praznic al Na~terii Domnului;

- Joi, 6 ianuarie 2011, P.C.Pr. Carp Viorel, dupa ce a participat Ia Sf. Liturghie alaturi de colegii preoti din para­hie, a luat parte Ia slujba savar~ita pe faleza Dunarii, de P.S. Visarion Episcopul Tulcei, care Tn fruntea unui impresionana sobor de preoti a savar~it Aghiazma Mare, slujba fiind trans­misa In direct pe postul national de televiziune TVR 1.

Page 59: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

Din activitatea " Parohiei ,Inaltarea Domnului" Tulcea

Programul cultural-misionar al parohiei este sustinut de revista parohiala .Lumina din Lumina", Tn care sunt prezentate articole ~i Tndrumari de credinta ortodoxa, evenimente, ~tiri din cadrul parohiei, rubrica destinata copiilor, rubrica de creatie, indrumari ziditoare de suflet.

Revista a aparut in luna decembrie 2008, Ia ini­tiativa prelatilor Cadiu Petre, Ciocan Aurelian ~i Carp Viorel, cu binecuvantarea Preasfintitului Parinte Visarion, Episcopul Tulcii. Pana in prezent, in cele ~ase numere editate au fost publicate peste 160 de articole cu interes duhovnicesc, fiecare eclitie bucurandu-se cu de un numar mare de cititori ~i prin intermediul internetului (pana Tn prezent 700 de accesari fiecare numar).

Programul social-filantropic derulat inm parohie este intarit de Asociatia Umanitara .Pro Eternitatea•, Tn­fiintata in anul 2008, luna iulie. Pana in prezent au fost derulate o serie de programe precum: hrana Ia domiciliu, bani de rechizite, un zambet pentru batrani, o vorba de mangaiere pentru bolnavi, fiind acordate ajutoare in ali­mente, imbracaminte ~i bani pentru copii, batrani ~i oa­meni bolnavi aflati Tn dificultati materiale.

Parohia .Tnaltarea Domnului" din Tulcea este in parteneriat de colaborare cu Penitenciarul Tulcea, $coala Generala .loan Nenitescu", Gradinita nr. 11 Tulcea, Gra­dinita nr. 18 Tulcea.

Programul liturgic al parohiei se desfa~oara dupa urmatorul grafic: * Duminica 8,00 - 12,00 - Utrenie, Sf. Liturghie, Acatist

16,00- Vecernie

* Miercuri 9,00 - 11 ,00 - Sf. Maslu *Vineri * Sambata 8,00-10,00- Parastase de ob~te

6,00 - 8,00 in Postul Mare se savar~e~te Sfanta Liturghie

16,00 - Vecernie in ajunul fiecarei sarbatori se savar~e~te sflujba

Vecerniei. in sarbatorile din cursu! saptamanii se

savar~e~te Utrenie Sf. Liturghie ~i Acatistul sfantului re­spectiv

intreaga activitate pastorala a parohiei este acoperita de:

* pr. paroh Cadiu Petre lustinian (0740769961); * Pr. Ciocan Aurelian (0744824877, preot.aure­

[email protected]); * Pr. Viorel Carp (07 48928995,

[email protected])

••··••••··•·······•····· ·········••···•····•··••••••••··· ····•········· ··· ··••···••••····•·•····· ·····•···••••· ·•··•····· «Personalitati tulcene» de /osif Colcer ,

IISIICILCO

PERSONAUTlfl TUlCENE

Tulcu2011

Editura KAROGRAF are placerea sa va prezinte cea mai noua carte a profesorului losif Colcer- ,Personalitati tulcene", o lucrare exceptionala pe care o recomandam cu multa caldura.

in prefati§, autorul, cu sinceritate, ne marturise~te: ,( ... )Am scris cu dragoste, cu pia cere aceasta carte care infap~eaza 42 de personalitati tulcene-oameni de ~tiinfa de renume national ~;international, ingineri, medici, profesori, arti~ti plastici, scri­itori, muzicieni-unii dintre ei prea pufin cunoscufi dinco/o de hotarele judefului. $i ace,tia au avut viefi exemplare ~; trebuie sa ne ramana ca pi/de ~i indemn spre mai bine, spre mai inalt, spre mai frumos. Sunt in carte, printre personalitati- romani, ucraineni, lipoveni, greci, un turc, un evreu- deci oameni de tot felul de origini etnice ~; asta deoarece pentru mine nu exista decat o singura nafiona/itate demna de /uat in seama: Omenia. Am selectat in functie de acest unic criteriu."

I

Cartea poate fi gasita in librariile din ora~ul nostru sau pe www.karograf.ro/personalitati-tulcene.html.

Page 60: Ziar local - Lumina Din Lumina 1-2011

Recommended