An I, Nr. 232 ◼ 12 pagini ◼ Joi, 26 februarie 2015Editat de Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov str. Apullum nr. 3, fax: 0268.470.504, e-mail: bjt@addjb.ro

ISSN 2360–0217ISSN-L 2360–0217

4,42163,8952

150,9800

EuroUSDGram Aur

VALUTĂ

Camera Deputaţilor a adoptat, ieri, proiectul de modi-ficare a Codului Silvic iniţiat de parlamentari PSD. „Afost un efort de aproape doi ani pentru ca la Guvern şiapoi în Parlament să fie adoptat acest Cod Silvic de careRomânia avea nevoie.”a afirmat premierul Victor Ponta.

Deputaţii au aprobat acest proiect cu 208 voturi pentru,97 împotrivă şi 27 abţineri. Reprezentanţii PNL au cri-ticat prevederile acestui proiect, motivând că sunt aspectecontradictorii în conţinutul legii, care vor crea problemede aplicare.

Avem un nou Cod Silvic!

Municipalitatea va realiza în acest anstudii de fezabilitate, proiecte tehniceşi documentaţii de execuţie estimatela aproximativ zece milioane de lei,din bugetul local, pentru investiţii deinfrastructură, parcări şi la unităţi deînvăţământ. „Anul acesta ne-am pro-pus să realizăm mai multe studii pen-tru proiecte prioritare pentru Braşov,

care vor fi realizate apoi fie din bu-getul propriu, fie din fonduri neram-bursabile pe care dorim să le atragemîn viitoarea perioadă de finanţare aUE. După realizarea acestor investiţii,ne vom concentra şi pe alte proiecteimportante.”, a spus Sorin Toarcea,purtătorul de cuvânt al Primăriei.

Investiţii prioritare pentru Braşov

pag. 7

Meteorologii anunţă ploi moderatecantitativ, intensificări ale vântului şiprecipitaţii mixte la munte. Începândde aseară, până astăzi la prânz, vaploua în majoritatea regiunilor, iar înOltenia şi în zona deluroasă şi mon-tană a Banatului şi Munteniei, canti-tăţile de precipitaţii vor depăşi pe ariirestrânse 15...20 l/mp. Pe crestele în-

alte de munte, vor fi şi lapoviţe sauninsori, iar vântul va avea unele in-tensificări, cu precădere în masivelesudice, spulberând zăpada. De ase-menea hidrologii au emis o avertizarecod galben pe râuri din judeţele Ca-raş-Severin, Timiş, Mehedinţi, Gorj,Hunedoara, Dolj, Vâlcea, Olt, Argeş,Dâmboviţa şi Prahova.

Ploi în toată ţara, ninsori şi viscol!

pag. 2

Iohannis se întâlneşte azicu Angela Merkel

pag. 3

METEOPrecipitaţii

3°C /6°C

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut ieri o declaraţie depresă, înainte de plecarea în vizită în Germania. Şeful statuluia precizat că va discuta astăzi la Berlin integrarea Românieiîn spaţiul Schengen.

„Relaţiile de coperare cu Germania au pentru noi o importanţăstrategică, aprofundarea acestei cooperări şi a dialogului cuBerlin, şi extinderea domeniilor de colaborare constituie oprioritate”, a spus şeful statului„Vizita oferă prilejul intrării într-o etapă superioară a relaţiilorbilaterale, ce include şi o susţinere reciprocă, pe teme deinteres comun, în cadrul Uniunii Europene, în plan regionalşi în plan internaţional”, a precizat preşedintele României.El a continuat: „Contăm pe sprijinul german pentru integrareareală şi în profunzime a României în nucleul european, înmulte puncte comune care ne unesc. România, ca şi Germania,este un stat cu profil comunitar bine conturat, susţinător alaprofundării integrării europene şi al consolidării UniuniiEuropene, ca proiect politic”, a mai afirmat Iohannis.Iohannis a precizat că va avea întrevederi cu preşedinteleJoachim Gauck, cu Cancelarul Angela Merkel, cu preşedinteleBundestagului, dar şi cu conducerea Forumului Germano-Român, adăugând, în glumă, că este „altul decât ForumulDemocrat al Germanilor”. Preşedintele a precizat că va aveao întâlnire şi cu reprezentanţii comunităţii româneşti din dias-pora. Vizita lui Klaus Iohannis la Berlin fusese programatăiniţial pentru data de 11 februarie, însă a fost amânată însemn de respect faţă de funeraliile fostului preşedinte Richardvon Weizsäcker, organizate la această dată.

Ziar GratuitEdiţia în format electronic

se găseşte la adresa www.addjb.ro

EDIŢIE ELECTRONICĂ

EVENIMENT2 Joi

Elena Udrea a fost ares-tată ieri pentru 30 de zileîn dosarul „Gala Bute”.ÎCCJ a admis cerereaDNA.

După ce a fost ridicatăde poliţişti de la domiciliu,ea a fost transportată ulte-rior, în cătușe, pentru a fiplasată în arest.

Fostul ministru al Turis-mului se afla în arest la do-miciliu în dosarulMicrosoft.

Elena Udrea a declarat,ieri, la ieșirea de la Înalta Cur-te de Casa<ie și Justi<ie, că știacă fostul ei so< Dorin Cocoșfinan<a campaniile PDL, spu-nând că „toată lumea se pre-face că nu ştie cum sefinanţează campaniile”. Ea amai arătat că niciodată nu arface declaraţii mincinoase, aşacum au făcut alţii în cazul ei.

Întrebată dacă ar face denunţîmpotriva fostului său soţ Do-rin Cocoş sau a lui Traian Bă-sescu, Elena Udrea a arătat cănu există elementele pentrucare ea să facă vreun denunţfaţă de aceştia.

Cererea DNA privindîncuviin<area arestării și în-ceperii urmăririi penale în do-

sarul „Gala Bute”, în careElena Udrea este acuzatăde trei infrac<iuni de luarede mită, a fost aprobatăluni de plenul CamereiDeputa<ilor.

Udrea spunea la ieșireadin sediul DNA că i s-auadus la cunoştinţă noile în-vinuiri și că a constatat cătoţi cei care sunt prinşi căau luat şpagă sunt lăsaţi li-beri dacă spun că au datmai departe cuiva.

„Singurul care a rămasîn arest în Dosarul Gala Butea fost Rudel Obreja, care nua fost de acord să declare cei s-a cerut. Restul sunt binemerci pentru că au spus că audat mai departe. Poate ar tre-bui să spun şi eu că am datbani mai departe ca să fiu lă-sată în pace”, a declarat ElenaUdrea.

Cod galben de inundaţii în 11 judeţeHidrologii au emis o aver-

tizare cod galben pe râuri dinjudeţele Caraş-Severin, Timiş,Mehedinţi, Gorj, Hunedoara,Dolj, Vâlcea, Olt, Argeş,Dâmboviţa şi Prahova.

Potrivit meteorologilor, dinaceastă diminea<ă, până mâi-ne seară, pe râurile mici dincele 11 judeţe se pot producescurgeri pe versanţi, torenţişi viituri rapide, cu posibile

efecte de inundaţii locale.Astfel, a fost instituit codul

galben de inundaţii pe râuriledin bazinele hidrografice Ti-miş superior şi unii afluenţiai săi din bazinul mijlociu şiinferior, Bârzava, Moraviţa,Caraş, Nera, Cerna (judeţeleCaraş-Severin şi Timiş),Drincea, Desnăţui, Jiu supe-rior şi mijlociu, în amonte dePodari şi afluenţii săi (jude-

ţele Mehedinţi, Gorj, Hune-doara şi Dolj), afluenţii Ol-tului inferior (din judeţeleVâlcea, Dolj, Olt şi Argeş),Argeş superior (judeţele Ar-geş şi Dâmboviţa) şi Prahova(judeţul Prahova).

Inundaţii locale se pot pro-duce cu probabilitate şi inten-sitate mai mare pe râurile dinjudeţele Caraş-Severin, Gorj,Dolj şi Mehedinţi.

Premierul ungar Vik-tor Orban a declaratcă alimentarea cugaze naturale a Unga-riei este „blocată” deRomânia şi Croaţia,întrucât acestea nuau încheiat interco-nectarea reţelelor, re-latează The BudapestBusiness Journal.

„Ungaria este practicblocată. Rusia a decis sătransporte gazul prin Tur-cia”, a afirmat Orban(foto), subliniind că, înaceste condiţii, Ungaria nuare alte opţiuni decât să fo-losească gazoductul pe careRusia intenţionează să-lconstruiască prin Turcia.

În cadrul unei conferinţede presă la care a participatalături de premierul turcAhmet Davutoglu, premierulungar a cerut intensificareaeforturilor pentru asigurareatransportului gazelor naturale

către Europa Centrală prinTurcia.

„Trebuie să lucrăm pentrua transporta gazul din Turcia

către Europa Centrală şi Un-garia” prin Serbia şi alte ţări,a declarat Orban.

Orban a precizat că această

soluţie ar asigura necesarulde gaz al Ungariei după2019-2020, în condiţiile încare Rusia a abandonatconstruirea gazoductuluiSouth Stream şi a anunţatcă va renunţa la transpor-tarea gazelor naturale princonductele aflate pe teri-toriul Ucrainei penste câ-ţiva ani.

În luna decembrie a anu-lui trecut, preşedintele rus,Vladimir Putin, a anunţatcă Rusia abandonează pro-iectul South Stream, carepresupunea transportul degaze naturale din Rusia, pesub Marea Neagră, ocolindUcraina către ţările din su-dul şi centrul Europei.

Ulterior, în urma unornegocieri cu oficiali dinTurcia, Rusia a decis că seva orienta spre livrarea de

gaz către Turcia, prin inter-mediul unei alte conductecare traversează Marea Ne-agră.

Premierul Ungariei aduceacuzații grave României

Femeie lovită cu ciocanulŞi-a lovit, de Dragobete, fosta iubită cu ciocanul pentruşniţele în cap. S-a întâmplat în plin centrul Braşovului,iar principalul suspect are 75 de ani. Victima, o femeieîn vârstă de 70 de ani, a ajuns la spital pentru îngrijirimedicale. După comiterea faptei, spun anchetatorii,bătrânul implicat s-a urcat în tren şi a plecat spre lo-cuinţa sa din judeţul Bihor. Poliţiştii braşoveni au de-marat cercetările şi l-au ridicat pe suspect din propriacasă. Bărbatul va fi audiat de procurorii Parchetuluide pe lângă Tribunalul Braşov care îl cercetează pentrutentativă de omor. Prezumţia de nevinovăţie fiinţeazăîn cazul bătrânului până când instanţele de judecatăvor emite o sentinţă definitivă.

Poștaș snopit în bătaie de 3 minoriProcurori ai Parchetului de pe lângă Judecătoria Bra-şov au dispus, marți, punerea în mişcare a acţiuniipenale faţă de inculpații minori în vârstă de 16 aniL.G., B.M. și D.C. sub aspectul săvârşirii infracțiuniide tentativă la tâlhărie. Din probatoriul administrat încauză, duminică cei trei inculpați s-au întâlnit și austabilit să deposedeze un factor poștal de sumele debani pe care le vor găsi asupra acestuia. Astfel, luni,în jurul orei 10.00, cei trei inculpați s-au întâlnit înzona Oficiului Poștal nr. 1 din municipiul Săcele, auașteptat ca persoana vătămată B.A. să iasă din clădireși apoi au urmărit-o până într-o zonă necirculată șicu mai multe căi de acces (pentru a-și putea asigurascăparea), iar inculpatul L.G. a lovit persoana vătă-mată cu o coadă de topor până ce aceasta a căzutla pământ. Întrucât persoana vătămată a început săstrige după ajutor, cei trei inculpați s-au speriat și aufugit. Persoana vătămată B.A. a prezentat leziuni careau necesitat 10-12 zile îngrijiri medicale. În cauză afost formulată propunere de arestare preventivă carea fost admisă de către judecători.

Elena Udrea, arestată preventiv

Patru consilieri juridici, câţimai are Primăria în acest mo-ment, şi şase firme de avoca-tură cu care Municipalitateacolaborează sunt responsabilide 654 dosare aflate în instanţă în acest moment.

23 dintre acestea sunt înre-gistrate pe rol încă din 2005.Cele mai multe, 213, provinde anul trecut, iar 45 au fostînregistrate la instanţă anulacesta. În medie, fiecare con-silier juridic participă zilnicla termene de judecată în in-stanţele de judecată pentrupatru dosare.

Potrivit purtătorului de cu-vânt al Primăriei Braşov, So-

rin Toarcea, în instanţele dejudecată predomină dosarelecare au ca obiect revendicăriîn baza Legii nr. 10/2001(102 procese), acordarea dedrepturi băneşti de către uni-tăţile de învăţământ (94 pro-cese), anularea actelor emisede autorităţile locale (89 pro-cese), rectificări de carte fun-ciară (87 procese), revendicăriimobiliare (75 procese), apli-carea legilor fondului funciar(65 procese), ieşiri din indi-viziune (45 procese), acorda-rea despăgubiri pentruautoturismele avariate pe dru-murile public (45 procese),acţiuni pe Legea nr. 50/1991

privind disciplina în construc-ţii (25 procese), plângeri pe-nale la Legea nr. 50/1991privind disciplina în construc-ţii (20 procese), anularea pro-ceselor verbale de constatarea contravenţiilor (5 procese).

Proporţia dosarelor câşti-gate de cabinetele de avocaţicu care municipalitatea cola-borează este de 65%, iar ono-rariile se stabilesc în funcţiede gradul de dificultate al do-sarului. Procesele câştigateunde se acordă cheltuieli dejudecată se încasează de cătreMunicipiul Braşov în capito-lul Venituri.

A.P.

Procurorii Parchetului depe lângă Tribunalul Braşovau dispus trimiterea în jude-cată în stare de arest preven-tiv a lui G. R. G, pentrusăvârşirea infracţiunilor de„şantaj”, „hărţuire” şi „ame-ninţare”.

Oamenii legii spun că, încursul lunii ianuarie 2015,acesta a exercitat „acte deconstrângere psihică faţă deun avocat din cadrul Barou-lui Braşov, solicitându-i sa-tisfacerea unui interespersonal, prin ameninţareacu săvârşirea unor infracţiunicu componentă violentă, prin

frecvenţa şi conţinutul ape-lurilor telefonice acestea ac-centuând starea de temerecreată persoanei vătămate.De asemenea, prin frecvenţaşi conţinutul apelurilor tele-fonice, ale mesajelor tip SMSşi a corespondenţei purtatăcu alte patru persoane vă-tămate, inculpatul a creat ostare de temere şi pentruacestea, adresându-le toto-dată ameninţări explicite cusăvârşirea unor fapte de na-tură penală, îndreptate îm-potriva vieţii acestora şi aintegrităţii fizice“, a precizatMihaela Alina Popescu,

prim-procuror în cadrul Par-chetului de pe lângă Tribu-nalul Braşov.

Inculpatului i-au fost adusela cunoştinţă acuzaţiile pre-cum şi drepturile şi obligaţiileprocesuale, iar dosarul a fostînaintat Judecătoriei Braşov.

Precizăm că această etapăa procesului penal reprezintă,conform Codului de proce-dură penală, finalizarea an-chetei penale și trimiterearechizitoriului la instanAă,spre judecare, situaAie carenu poate în niciun fel să în-frângă principiul prezumAieide nevinovăAie.

Camera Deputaţilor aadoptat, ieri, proiectul demodificare a Codului Sil-vic iniţiat de parlamentariPSD. Deputaţii au apro-bat Codul Silvic cu 208 vo-turi pentru, 97 împotrivăşi 27 abţineri. Camera De-putaţilor este for decizio-nal.

„A fost un efort de aproapedoi ani pentru ca la Guvern şiapoi în Parlament să fie adoptatacest Cod Silvic de care Româ-nia avea nevoie. Interesele privateale marilor companii neromâ-neşti care exploatează în modexcesiv lemnul în România şi-augăsit din păcate reflectarea şi înParlament şi de aceea avem şivoturi contra”, a afirmat pre-mierul Victor Ponta.

Pe de altă parte, deputatulPNL, Tinel Gheorghe a afirmat

că sunt aspecte con-tradictorii în conţinutullegii, care vor crea pro-bleme de aplicare.

Deputatul PNL,fost ministru al Me-diului Lucia Varga adeclarat că Româniaavea nevoie de un codsilvic europene în caresă fie protejată pădu-rea şi să se dea dreptde preempţiune agen-ţilor economici din in-dustria de prelucrare alemnului şi sprijin pen-tru proprietari. E aspus că premierul afost de acod iniţial cuacest lucru, însă apoi s-a răzgân-dit.

Care sunt prevederie noului CodFiscal. Proiectul prevede, printrealtele, că valorificarea masei lem-noase pe picior se face doar de

către operatori economici ates-taţi.

Astfel, un operator/grup deoperatori economici poate cum-păra la licitaţie sau negociere,după caz, materiale lemnoase

rezultate din produse principalesau accidentale, sub formă delemn rotund fasonat la drumauto, doar în cazul în care asigurăprin capacitatea proprie proce-sarea a cel puţin 40% din ma-

terialul lemnos achizi-ţionat. Proiectul maistabileşte că suprafaţamaximă care poateface obiectul scoateriidefinitive din fondulforestier, incluzândconstrucţia, accesul şiîmprejmuirea, este demaximum 250 metripătraţi în cazul pro-prietăţilor forestieremai mari de 5 ha şi demaximum 5% din su-prafaţa proprietăţii fo-restiere, dar nu maimare de 200 m pă-traţi, dacă suprafaţaproprietăţii forestiere

este mai mică de 5 ha.Accesul public în fondul fo-

restier naţional cu autovehicule,motociclete, ATV-uri sau mo-pede este interzis, cu excepţiaactivităţilor sportive, de recreere

şi turism, care se pot practicanumai cu acordul şeful ocoluluisilvic, în cazul administrării, pro-prietarului, cu avizul şefului oco-lului silvic, în cazul asigurăriiserviciilor silvice.

Un operator economic/grupde operatori economici nu poateachiziţiona/procesa mai mult de30% din volumul dintr-un sor-timent industrial de masă lem-noasă din fiecare specie, stabilitca medie a ultimilor 3 ani, înbaza actelor de punere în valoareautorizate la exploatare şi ex-ploatate la nivel naţional, indi-ferent de forma de proprietate.

Alte articole stabilite de de-putaţi prevăd că preţul mediu alunui metru cub de masă lem-noasă pe picior se stabileşteanual, prin hotărâre a guvernului,la propunerea autorităţii publicecentrale care răspunde de silvi-cultură.

Codul Silvic a fost adoptatdupă doi ani de tergiversări

Primăria Braşov se judecă în 650 de cauze

EVENIMENT 326 februarie 2015

Șantajist trimis în judecată de procurori

4 Joi

România se menţine, în po-fida unei conexiuni rapide lainternet şi a ratei de penetrarerelativ ridicate, pe ultimul locîn UE în ceea ce priveşte pro-gresele în direcţia unei econo-mii şi societăţi digitale, trasă înjos de lipsa competenţelor di-gitale şi a încrederii scăzute înserviciile online.

Ediţia pe 2015 a Indiceluieconomiei şi societăţii digitale(DESI) elaborat de Comisia Eu-ropeană clasează România peultimul loc în UE, cu un scorgeneral de 0,31 puncte, în creş-tere uşoară de la 0,28 de puncteîn 2014. Scorul maxim este de1 punct şi nu a fost obţinut deniciunul dintre statele membreUE. Danemarca se situează peprimul loc în UE, cu un scorde 0,68 puncte, urmată de Sue-dia (0,66 puncte), Olanda (0,63puncte), Finlanda (0,62 puncte)şi Belgia (0,59 puncte).

România face parte din gru-pul ţărilor cu rezultate slabe,alături de Bulgaria, Cipru, Gre-cia, Croaţia, Ungaria, Italia, Po-lonia, Slovenia şi Slovacia.

Faţă de ediţia de anul trecut,România a înregistrat progreseîn ceea ce priveşte conectivita-tea la internet, un procentaj totmai important din populaţie fi-ind abonat la reţele în bandălargă rapide. În prezent, 59%dintre abonamentele la internet

fix sunt abonamente la con-exiuni rapide de internet, faţăde 54% în anul 2013, ceea ceplasează România pe locul doidin acest punct de vedere, searată în raportul Comisiei.

Comisia notează că numai20% dintre români deţin com-petenţe digitale de bază, Ro-mânia având cel mai micprocentaj de specialişti în do-meniul tehnologiei informaţieişi comunicaţiilor (TIC) în to-talul forţei de muncă din toateţările UE, de numai 1,3%.

Mai mult, doar 7,7% dintreutilizatorii de internet folosescserviciile bancare online şi nu-mai 17% fac cumpărături on-line, cea mai scăzută rată dinUE. Potrivit Comisiei, Româniase confruntă cu două provocăriprincipale în materie de con-ectivitate, şi anume îmbunătă-ţirea acoperirii reţelelor fixe înbandă largă, care este în prezentde 90%, sub media UE de 97%, şi creşterea numărului deabonaţi la serviciile în bandălargă. În prezent, 54% din gos-podării sunt abonate la serviciifixe în bandă largă şi 43 % din-tre cetăţeni sunt abonaţi la re-ţelele mobile în bandă largă,ceea ce „limitează capacitateaRomâniei de a exploata bene-ficiile oferite de economia digi-tală”. Unul dintre motivele careexplică rata redusă de utilizare

a serviciilor în bandă largă înRomânia ar putea fi preţul abo-namentului, notează Comisia,în contextul în care Româniaare unul dintre cele mai scumpeabonamente la servicii de bazăîn bandă largă din UE, situân-du-se pe locul al 7-lea.

„O persoană care doreşte săse aboneze la internet în bandălargă trebuie să cheltuiască înmedie 1,8% din veniturile salebrute, ceea ce reprezintă maimult decât media UE, de 1,35%”, potrivit raportului.

În schimb, tot în cadrul di-mensiunii conectivităţii, Româ-nia stă mai bine în ceea cepriveşte accesul la internet demare viteză, rezultatele în acestdomeniu fiind mai bune decâtcele înregistrate în UE, în ge-neral. Două treimi (66%) dingospodăriile din România auacces la conexiuni în reţea laviteze de cel puţin 30 Mbps(faţă de 62% în UE). În ceeace priveşte rata de utilizare,60% din abonamentele la in-ternet fix sunt abonamente lareţele în bandă largă rapide, înciuda faptului că nivelul generalde utilizare rămâne scăzut (lo-cul 25 din UE).

Cu un scor de 0,27 puncteîn ceea ce priveşte capitaluluman (competenţele digitale),România se clasează pe ultimulloc între ţările UE.

Județele din RegiuneaCentru au realizat în zeceluni ale anului trecut ex-porturi de peste 6,3 mi-liarde de euro, valoareaimporturilor fiind, în pe-rioada menționată, depeste 5,4 miliarde deeuro, potrivit unui comu-nicat al Direcției Regio-nale de Statistică Alba.

Prima poziBie este ocupată,atât la exporturi, cât și la im-porturi, de judeBul Brașov, cupeste două miliarde de euro,respectiv peste 1,9 miliardede euro. JudeBul Harghita aînregistrat cea mai scăzută va-loare a exporturilor, cu aproa-pe 267 milioane de euro,Covasna având, în zece luniale anului trecut importuri decirca 254 milioane de euro,ceea ce situează judeBul pe ul-timul loc în Regiunea Centru.

În cadrul judeBelor compo-

nente ale regiunii, judeBulBrașov a avut o pondere de32,91% în totalul exporturilor,fiind urmat de Sibiu —29,20% și de Alba — 7,33%.

La Brașov, ponderea prin-cipală în structura pe produsea exporturilor din judeţul Bra-şov au deţinut-o, în perioadaanalizată, maşinile, aparatele

şi echipamentele electrice,aparatele de înregistrat sau dereprodus sunetul şi imaginile,dar şi mijloacele de transport.

La importuri, pondereaprincipală în structura pe pro-duse au deţinut-o maşinile,aparatele şi echipamenteleelectrice, aparatele de înregis-trat sau de reprodus sunetul

şi imaginile, urmate de metalecomune şi articole din acestea,precum şi de produse ale in-dustriei chimice şi ale indus-triilor conexe.

În perioada 1 ianuarie-31octombrie 2014, principaleleţări partenere ale judeţuluiBraşov la export au fost: Ger-mania, Franţa, Italia, Spania,Polonia, Turcia, Marea Brita-nie, Belgia, Suedia şi China.Principalii parteneri comer-ciali ai judeţului Braşov pefluxul de importuri au fost:Germania, Italia, Ungaria,Franţa, Marea Britanie, Aus-tria, Polonia, Olanda, Chinaşi Irlanda.

Valoarea schimburilor in-tracomunitare de bunuri, înperioada analizată, a fost de1,795 miliarde de euro la ex-pedieri şi 1,710 miliarde deeuro la introduceri, reprezen-tând 86,5% din total exporturişi 88,3% din total importuri.

Știri pe scurt

ECONOMIC

Gaura de 2 miliarde de euro a băncilor româneşti s-ar putea mări în 2015După ce anul trecut băncile locale au reuşit să înstrăinezecredite „toxice“ cu o valoare de circa 2 mld. euro, pentru2015, consultanţii imobiliari se aşteaptă la o creştere a valoriiacestui tip de tranzacţii, care cuprind şi proprietăţi imobiliare.Tranzacţiile de anul trecut arată că băncile recuperează prinaceste vânzări abia 10-15% din valoarea creditelor. „Un noutrend apărut în piaţă a fost vânzarea creditelor neperformanteale băncilor active din România. În total, împrumuturi cu ovaloare nominală de aproape 2 miliarde de euro, din careo parte garantate cu proprietăţi imobiliare, au fost tranzac-ţionate, iar valoarea acestui tip de tranzacţii ar putea creşteîn 2015”, se arată într-un raport privind piaţa imobiliară realizatde compania de consultanţă imobiliară JLL.

Mărcile proprii sunt un pariu câştigător pentru firmele româneştiLansarea unui brand propriu de electronice şi electro -casnice s-a dovedit a fi o alegere inspirată pentru cei maimulţi jucători, în anumite cazuri mărcile proprii repre -zentând chiar şi 15% din afaceri. Westwood, Myria, Se-rioux, Wink sau Heinner sunt denumiri ale unor produsecare se regăsesc pe rafturile magazinelor de electroniceşi electrocasnice de la noi, dar puţini ştiu că acestea suntmărcile proprii ale unor firme precum Domo, Altex, eMAGsau Network One Distribution. Retailerii electro-IT din ţaranoastră au lansat produse sub marcă proprie după ce auconstatat că preţul este cel care dictează pentru majori-tatea românilor, dar şi din nevoia de a le oferi utilizatorilorproduse mai ieftine, capabile să genereze venituri maimari. Primele mărci proprii au apărut pentru computere,pentru ca apoi să se extindă la electronice, electrocasnice,tablete şi telefoane. Altex, liderul pieţei locale electro-IT,a lansat propriul brand Myria în urmă cu opt ani.

Braşovul, cel mai mareexportator al Regiunii

România, pe ultimul loc în indiceleeuropean al economiei şi societăţii digitale

SOCIAL 526 februarie 2015

Consumatorii români credcă veniturile lor se vor îmbu-nătăţi, dar aceasta nu a influ-enţat încă în mod semnificativdorinţa de cumpărare, ei încăavând nevoie de tot venitul dis-ponibil pentru cheltuielile dezi cu zi, arată un studiu realizatde GfK.

„În ultimul an economia ro-mânească a înregistrat o creş-tere puternică. A durat însădestul de mult timp ca româniisă aibă încredere în acest salt.În consecinţă, în prima jumă-tate a anului 2014, aşteptărileeconomice au fluctuat între -17 puncte şi -10 puncte. În adoua jumătate a anului, încre-derea într-o creştere susţinutăs-a consolidat treptat. În decem-brie, suspiciunile au părut sădispară şi indicatorul a sărit dela 9,3 puncte la 17,7 puncte”,se arată în raport.

Astfel, consumatorii româniau început să creadă mult mairepede că propriile lor perspec-tive privind veniturile se vorîmbunătăţi. Potrivit GfK, îndecembrie indicatorul care mă-soară aşteptările privind veni-turile se situa la 15,7 puncte,urcând la cea mai ridicată va-loare înregistrată dinoctombrie 2008.

„Aceasta nu a influenţat încăîn mod semnificativ dorinţa decumpărare. Indicatorul arămas sub zero pe tot parcursulanului. Cea mai coborâtă va-loare, -14 puncte, a fost înre-gistrată în iunie, indicatorulatingând valoarea maximă, -3,8 puncte, în decembrie. Cutoate că dezvoltarea economicăeste pozitivă şi şomajul rămânela un nivel foarte coborât, de6,5 procente, consumatorii ro-mâni au nevoie de tot venituldisponibil pentru cheltuielile dezi cu zi. Deocamdată, aceştiaau foarte puţini bani rămaşipentru cumpărături majore”,notează GfK.

Din punctul de vedere a dez-voltării economice a ţărilor UEşi a stării de spirit a consuma-torilor în 2014, anul poate fiîmpărţit în două părţi distincte,arată GfK. În prima jumătatea anului, economiile tuturor ţă-rilor europene au evaluat prac-tic în mod pozitiv. Consuma-torii deveneau în mod clar totmai încrezători că criza finan-ciară şi economică va deveniîn sfârşit, în următoarele luni,ceva de domeniul trecutului.Între aprilie şi iunie, indicatoriipentru aşteptările privindstarea economiei şi veniturile,

precum şi pentru dorinţa decumpărare au atins valori re-cord aproape peste tot.

Însă în perioada verii şi atoamnei, nesiguranţa a începutsă crească, nu numai în rândulconsumatorilor, ci şi la nivel deeconomie. Acest lucru se da-torează unui număr de motivediferite: conflictul din Ucrainaa atins apogeul, declaraţiilepreşedintelui rus, Vladimir Pu-tin, au cauzat nesiguranţă înmajoritatea ţărilor est-europene, conflictul continuudintre Israel şi Palestina şiavansul grupului militant StatulIslamic. Toate aceste eveni-mente contribuie la o creştereclară a anxietăţii în rândul con-sumatorilor europeni, menţio-nează studiul.

Totuşi, starea de spirit a con-sumatorilor din întreaga Euro-pă s-a îmbunătăţit din nou peparcursul ultimului trimestrual anului. Indicatorii pentru aş-teptările privind starea econo-miei şi veniturile, precum şipentru dorinţa de cumpărare,au crescut spre sfârşitul anuluiîn majoritatea ţărilor UniuniiEuropene. Climatul de con-sum pentru UE 28 a crescut şiel cu 1,3% în ultimul trimestru,încheind anul la 5,5%.

Românii cred că veniturile lor se vor îmbunătăţi

Sătenii din Șoarș și Cincusunt îngrijorați că nu vormai avea unde să își ducăanimalele la păscut, dincauză că expiră protoco-lul încheiat între primăriiși unitatea militară careadministrează poligonul.

Protocolul s-a semnat în25.11.2011 și are o valabilitatede cinci ani. În comunca Cincusunt 176 de crescători de ani-male, care deAin un efectiv de1.200 de taurine, 60 bubaline,12.000 ovine și 700 caprine.IniAial, protocolul prevedea pen-tru aceștia o suprafaAă de430,91 ha, iar ulterior s-a maiidentificat, în 2013, încă 254ha de pășune.

De asemenea, în 28 ianuarie2015, comuna Cincu a solicitatîncă o suprafaAă de 250 ha pen-tru folosirea acesteia de cătrecrescătorii din comună. În lo-calitatea Șoarș, în cele cinci

sate aparAinătoare, sunt 450 decrescători de animale, care au900 de taurine, 45 bubaline,18.000 ovine și 460 de caprine.Locuitorii din Șoarș beneficiaugratuit de suprafaAa de 677,07ha.

Trebuie precizat faptul că, înlimita poligonului Cincu, Șoarșare înscrise 2558,42 ha, care fi-

gurează ca teren neptroductivîn Cartea Funciară, iar Cincuare 3.400 ha.

Pentru că pășunile celor douăcomune nu asigură necesarulefectivelor de animale, edilii ce-lor două localităAi solicită pre-lungirea protocolului încheiatînte primării și Ministerul Apă-rării.

Într-o adresă remisă minis-trului Apărării, deputatul MihaiDonAu i-a solicitat „să analizațisituația prezentată de către pri-măriile comunelor Șoarș și Cin-cu, referitoare la protocoaleleprivind pășunatul pe anumitesuprafețe situate în interiorulgranițelor Poligonului Cincu,protocoale încheiate cu UM01495, unitate aflată în subor-dinea Ministerului ApărăriiNaționale, astfel încât, aspectelesemnalate să fie soluționate câtmai rapid și conform legii. Pre-cizez faptul că în cadrulaudiențelor cu cetățenii din celedouă comune mai sus mențio -na te, mi s-a sesizat faptul căaceste probleme sunt de o gra-vitate deosebită, deoarece creș -te rea animalelor reprezintă u -ni ca sursă de venit a localnicilordin zonă“, se arată în documen-tul remis reprezen tan tu lui Gu-vernului.

Sebastian Dan

Uber a lansat ieri înRomânia uberX, primul săuprogram de ridesharing la nivellocal. Odată cu introducereauberX, Bucureştiul intră în rân-dul oraşelor din regiune careoferă servicii inteligente detransport. După succesul său înmulte alte oraşe europene,Uber este încântat să inaugu-reze etapa pilot a platformeisale de ridesharing înBucureşti, oferindu-le atât pa-sagerilor, cât şi şoferilor dinoraş un nou mod de a călători.

Platforma inovatoare Uberconectează în timp real şoferiicu pasagerii, prin simpla atin-gere a unui buton. Folosindplatforma, şoferii înregistraţi îşivor putea valorifica mai binemaşinile, contribuind, în acelaşitimp, la îmbunătăţirea mobili-tăţii urbane din Bucureşti. Ubersperă să pună bazele unei plat-forme eficiente de ridesharingîn Bucureşti şi să îmbunătăţeas-că eficienţa maşinilor din oraş,în condiţiile în care, în prezent,peste un milion de maşini suntfolosite doar câte o oră pe zi.Cu o medie de ocupare a ma-şinii de doar 1,3 persoane, uti-lizând mai eficient maşinile

prin ridesharing, acelaşi numărde drumuri zilnice ar putea firealizat folosind doar 250.000de autovehicule. Completândopţiunile existente de transportcu o variantă prietenoasă şi deîncredere, mobilitatea urbanădin Bucureşti poate fi îmbună-tăţită, reducând problema am-buteiajelor şi impactul călăto-riilor asupra mediului. RobKhazzam, International Laun-cher şi reprezentant Uber, a de-clarat: „Suntem foarte entuzias-maţi să lansăm o variantă pilota platformei uberX în Bucureşti.uberX le va oferi locuitorilor dinBucureşti un mod mai simplu,accesibil şi flexibil de a se de-plasa în siguranţă prin oraş.”„Obiectivul uberX este să con-tribuie la îmbunătăţirea mobi-lităţii locuitorilor din Bucureşti,oferindu-le posibilitatea să că-lătorească cu maşini personalecare, altfel, nu ar fi utilizate laadevărata lor capacitate. Maiexact, noi ne propunem să uti-lizăm mai bine maşinile aflatedeja în circulaţie, ajutând la re-ducerea frecvenţei ambuteiaje-lor în oraş şi a presiunii asuprainfrastructurii de transport”, amai spus Khazzam.

Lobby pentrupășunile sătenilor

Spaima taximetriştilor se lansează: Uber a intratoficial în România!

Orar patinoar: 10 – 21.30serii de 90 min de la: 10-11.30; 12-13.30; 14-15.30; 16-17.30; 18-19.30; 20-21.30Preţuri/serie: adulţi – 10 lei, copii, elevi, studenţi – 5 leiÎnchiriere patine: 10 lei

6 BRAȘOVUL ISTORIC Joi

Baza Sportivă Olimpia

Braşovul are o veche tradiţie în domeniul sportului,încă de la sfârşitul secolului XIX înfiinţându-se aiciprimele organizaţii sportive. În perioada comunistăse organizau universiade, daciade, la care participauobligatoriu şi sportivii braşoveni. Baza SportivăOlimpia este alcătuită dintr-un teren de aproape5.100 mp, plus cons trucţiile aferente. Clădirea prin-cipală a bazei datează din sec. XIX şi este clasificatădrept monument istoric. (sursa: ro.wikipedia.org)

Municipalitatea va rea-liza în acest an studii defezabilitate, proiectetehnice şi documentaţiide execuţie estimate laaproximativ zece mi-lioane de lei, din bu -getul local, pentruinvestiţii de infrastruc-tură rutieră, parcări şi launităţi de învăţământ.

„Anul acesta ne-am propussă realizăm mai multe studiipentru proiecte prioritare peraza municipiului Braşov, carevor fi realizate apoi fie din bu-getul propriu, fie din fondurinerambursabile pe care dorimsă le atragem în viitoarea pe-rioadă de finanţare a UniuniiEuropene. După realizareaacestor investiţii, ne vom con-centra şi pe alte proiecte importante. Prin aceste docu-mentaţii ne propunem, pe deo parte, să identificăm opor-tunitatea investiţiilor şi să fa-cem o analiză cost-beneficiu,iar pe de altă parte, să iden-tificăm soluţiile tehnice şi cos-turile necesare punerii în

practică a acestor proiecte”, aexplicat Sorin Toarcea, pur-tătorul de cuvânt al PrimărieiBraşov.

Parcare chiar şi pe trei niveluri,în Poiană. Una dintre priorităţio reprezintă mărirea capaci-tăţii de parcării mari din Po-iana Braşov (de la capătul delinie al ), un proiect care a maifost în atenţia publică şi pe

care municipalitatea ar dorisă-l pună în practică. O soluţietehnică prezentată deja esterealizarea dublării capacităţiide parcare, prin realizareaunei dale urbane (un fel de te-rasă care să acopere actualaparcare) pe care să fie ame-najat un al doilea nivel al par-cării. De asemenea, ar puteafi realizat încă un nivel sub-

teran. „Documentaţia va iden-tifica în mod clar câte nivelurisunt necesare, soluţia tehnicăşi costurile. Din estimărilenoastre, realizarea a încădouă niveluri ar însemna unplus de 500 de locuri de par-care, pe lângă cele aproxima-tiv 350 câte sunt în acestmoment în parcarea din Po-iană”, a explicat purtătorul decuvânt al Primăriei.

Trei pasaje pietonale, la stadiulde studiu de fezabilitate. Altedouă priorităţi sunt pasajelepietonale subterane de la GaraBraşov, intersecţia Căii Bu-cureşti cu Poienelor şi de laModarom. În aceste cazurieste necesară actualizarea studiilor de fezabilitate şi rea-lizarea unei analize cost-be-neficiu, pentru a se vedeadacă investiţiile se justificăatât din punct de vedere alfuncţionalităţii, cât şi al cos-turilor, potrivit oficialului Pri-măriei.

Legături peste Calea Ferată cuBartolomeu Nord şi Tractorul.Alte două studii de fezabilitatese vor face pentru realizarea

unei legături rutiere între cen-trul vechi şi BartolomeuNord, peste calea ferată, şipentru realizarea unei alter-native la Strada 13 Decem-brie, care să asigure legăturadintre oraş şi cartierul Trac-torul, prin zona gării. În pri-mul caz, studiile vor relevadacă se impune o soluţie su-pra sau subterană, ori păstra-rea trecerilor actuale la nivelcu calea ferată, din capătulstrăzilor De Mijloc şi Lungă.În cel de-al doilea, documen-taţia este necesară pentru sta-bilirea oportunităţii şi traseuluiviitoarei artere, precum şi amodului în care se va face tra-versarea căii ferate.

Cinematograful Modern, un felde centru cultural. „În acest ansperăm să finalizăm documen-taţia şi să începem şi lucrărilela Cinematograful Modern,unde se doreşte amenajarea adouă săli de capacitate maimică, pentru proiecţii de filme,şi a unei săli mai mari, mul-tifuncţională, care să oferespaţiul adecvat pentru repre-zentaţii multimedia, proiecţii

etc”, a explicat Sorin Toarcea.Reamintim că fostul Cinema-tograf Modern a fost preluatîn proprietate de municipali-tate, care intenţionează să rea-biliteze clădirea.

Studii şi proiecte şi pentru uni-tăţile de învăţământ. Şi unităţilede învăţământ au fost inclusepe lista priorităţilor. Munici-palitatea va realiza studii defezabilitate şi documentaţiitehnice pentru mansardareagrădiniţelor 1 şi 2, a înlocuiriiinstalaţiilor de apă şi canali-zare la Şcoala nr 2 şi înlocui-rea instalaţiilor electrice laŞcoala 3, Colegiul Tehnic deTransporturi şi Colegiul Ni-colae Titulescu. De asemenea,va fi elaborat studiul pentrumansardarea şcolii 19 şi do-cumentaţia necesară repara-ţiilor capitale de la Corpul Bal Şcolii nr 11. Şcoala 14, dinStupini, va fi reabilitată ter-mic, fiind şi aici necesară ela-borarea documentaţiei, iargrădiniţele 9 şi 23 vor bene-ficia, probabil, de lucrări demodernizare a sistemelor deîncălzire.AAAAAAA.P.

Investiţii prioritare în Braşov

Muzeul „Casa Mureşeni-lor” Braşov organizează as-tăzi, 26 februarie 2015, la ora13.00, o evocare de suflet de-dicată fostei ziariste Maria Pe-traşcu.

Evenimentul cultural„Amintiri despre Maria Pe-traşcu” este organizat de Mu-zeul „Casa Mureşenilor”Braşov şi reprezentanţi ai fa-miliei.

Într-un articol online publi-cat în urmă cu câţiva ani Ma-ria Petraşcu scria: „Sunt

jurnalist. Îmi fac meseria cupasiune, aceeaşi ca şi atuncicând am scris primul articolde ziar. Nu am obosit, num-am plictisit şi nu am abdicatde la principiile care guver-nează această profesie. Nu m-am îmbogăţit financiar, cidoar spiritual.”

La eveniment sunt invitaţiziarişti, colegi, prieteni, mem-brii ai familiei, reprezentanţiai revoluţionarilor braşoveni,foşti deţinuţi politic şi ai Aso-ciaţiei „15 Noiembrie 1987”.

Maria Petraşcu s-a născut în18 septembrie 1953 la Ileni,în Ţara Făgăraşului, dintr-o fa-milie care a avut mult de su-ferit din cauza regimuluicomunist. La 19 ani a reuşit săse înscrie la facultatea de jur-nalistică, dar numai după ce amuncit în fabrică, pentru cădosarul de admitere cerea„candidaţi veniţi din produc-ţie”. A absolvit, a venit la Bra-şov şi a rămas credincioasămeseriei de ziarist, dar şi con-vingerilor ei personale, precumşi familiei şi, mai ales, dragos-tei pe care a purtat-o fiicei şifiului ei. În 21 decembrie ’89,dimineaţa, Maria Petraşcu, îm-brăcată în negru, anunţă în re-dacţia ziarului „Drum nou” căeste în doliu după copiii de laTimişoara. În 22 decembrie’89, împreună cu soţul ei, Ma-rius Petraşcu, şi alţi colegi şitipografi au scos primul ziarliber din Braşov, „Libertatea”.

În anii care au urmat a cău-tat neîncetat, mereu cu spe-ranţa că va putea scrie despreadevăr şi dreptate. A părăsitîn 1992 Gazeta de Transilva-nia (fostul ziar „Drum Nou”),apoi a scris alături de soţul eila Mesager, Observator, Al-ternativa, apoi la Ziua. Ulti-mul ziar în care a semnat afost Braşovul Tău.

Maria Petraşcu a murit pe10 ianuarie 2012, în urmaunui infarct.

LOCAL 726 februarie 2015

Eveniment In memoriam Maria Petraşcu

MAGAZIN

Cercetătorii cer o anchetă urgentă, dupădescoperirea unor cratere uriașe în Siberia

Oamenii de ştiinţă din Rusiaau solicitat autorităţilor naţio-nale să iniţieze o anchetă în re-gim de urgenţă, dupădescoperirea unor noi crateremisterioase în Siberia, infor-mează huffingtonpost.com.

În iulie 2014, comunitateaştiinţifică din această ţară a fostuluită după descoperirea a treicratere circulare uriaşe în Pe-ninsula Iamal, situată în nordulSiberiei. În prezent, cu ajutorulimaginilor furnizate de sateliţi,cercetătorii ruşi au descoperitalte patru cratere similare. Eicred, de asemenea, că în re-giune s-ar mai afla alte câtevazeci astfel de cratere.

Din acest moment, savanţiiruşi au solicitat autorităţilor sădeschidă o anchetă în regim

de urgenţă, pentru a putea săprotejeze populaţia din regiune.„ Sunt sigur că există mai multeastfel de cratere în Iamal, tre-buie doar să le căutăm. Pre-supun că acolo se află încă 20sau 30 de cratere”, a declaratpentru publicaţia The SiberianTimes profesorul Vasili Bogo-iavlensky, membru corespon-dent al Academiei de Ştiinţedin Rusia.

Oamenii de ştiinţă au cer-cetat unul dintre cratere în no-iembrie 2014, colectând oserie de date, încercând să des-cifreze misterul formării lor.Potrivit principalei teorii for-mulate în acest sens, cratereledin Siberia au fost create înurma unor explozii de gaze, ceau fost generate de acumularea

de căldură sub scoarţa terestrăsau de creşterea temperaturilor,asociată cu încălzirea climei,a raportat The Siberian Timesîn decembrie 2014.

Întrucât cercetătorii nu potsă prezică locul şi momentulîn care astfel de explozii degaze ar putea să se producădin nou, studierea cratereloreste periculoasă, spune VasiliBogoiavlensky. Cu toate aces-tea, cercetătorul rus spune că,alături de colegii săi, intenţio-nează să lanseze o nouă ex-pediţie şi să amplasezemini-staţii ştiinţifice în regiu-ne, pentru a detecta seismelecare ar putea să se producă înmomentul unor astfel de ex-plozii viitoare.

Elefanţii din Africa de Sud sunt antrenaţide americani să găsească explozibili

Elefanţii din Africa de Sudsunt antrenaţi să detecteze, cuajutorul mirosului, un simţfoarte dezvoltat la aceste ma-mifere, explozibilii şi braco-nierii din regiune. Proiectul,susţinut de divizia de cercetarea Armatei americane, a fostinspirat de elefanţii din Angolacare au fost observaţi în timpce îşi foloseau trompele pentru

a evita minele rămase în urmaunor decenii de război civil.Sean Hensman, de la fermaAdventures with Elephantsdin Africa de Sud, spune că„nasul elefanţilor este uimitor.Gândiţi-vă la mamuţii carecăutau mâncare în zăpadă”.

În timpul exerciţiilor, unelefant în vârstă de 17 ani penume Chishuru, a fost plim-

bat pe lângă un şir de găleţi,una dintre acestea având mi-ros de dinamită. Elefantul afost dresat să le adulmece pefiecare, iar atunci când ajungeîn dreptul găleţii cu urme deTNT, să ridice un picior.Chishuru a găsit găleata co-rectă de fiecare dată şi a fostrăsplătit cu mâncarea sa pre-ferată, lăptucă.

Grădina Zmeilor, aflată înapropierea localității Gâl-gău Almașului, din județulSălaj, găzduiește stâncisculptate de fenomenelenaturale, devenite perso-naje fantastice în legen-dele locurilor.

Datorită formelor ieșite dincomun ce creează un peisaj debasm și a dimensiunii mitice im-primate în memoria localnicilor,Grădina Zmeilor este consideratăuna din cele mai captivanterezervaFii naturale din Transil-vania.

Situată pe teritoriul adminis-trativ al comunei Bălan, la apro-ximativ 10 kilometri de orașulJibou, în bazinul Almașului,rezervaFia aparFine ariei MunteluiMeseș, masiv ce face parte dinlanFul CarpaFilor Occidentali.Monumentul natural este repre-zentat de gresii desprinse din de-

alul Închieturi (cu altitudinea ma-ximă de 376 de metri). SuprafaFazonei este de aproximativ treihectare.

În ansamblu, formaFiunile pie-troase, în culori și forme diferite(blocuri, turnuri, coloane, poduri,ciuperci, animale sau personajede basm), cu înălFimi de 10-12metri, alcătuiesc o aglomerarehaotică ieșită din comun. Dato-

rită alunecărilor de teren, acesteelemente naturale pot lua noi for-me la an la an. Cele mai impre-sionante par a fi două stânci înformă de prismă, numite sugestiv„Zmeul” și „Zmeoaica”. Alteleau fost botezate „Moșu”, „Eva”,„DorobanFul”, „Sfinxul”, „Că-lugărul”, „Căpitanul'', „SoldaFii”.

Una dintre legendele GrădiniiZmeilor, „Legenda fetei Cătănii”,

spune povestea unei fete îndră-gostite de un soldat. Cum mamavitregă a fetei nu a acceptat dra-gostea lor, a blestemat-o pe fată,transformând-o într-o stană depiatră. Bătrânii satului povestesccă până la alunecările de terendin 1971 se putea vedea stâncacare a creat legenda: „avea formaunei fete cu părul lung, cu ulciorîn mână și cu o doniFă în spate”.

Din ce în ce mai mulFipărinFi americani profită denoile tehnologii pentru a-șispiona copiii. Pentru aceștiaexistă o piaFă de gadgeturitehnice care i-ar fi putut faceinvidioși pe spionii dinurmă cu un deceniu saudouă. Chei magnetice, cea-suri sau brăFări cu funcFiede geolocalizare, brăFăripentru glezne care monito-rizează starea nou-născuFilorsau chiar paturi dotate cusenzori și conectate la in-ternet care îi dă de gol peadolescenFii care nu se culcăla timp.

Vestea bună pentrupărinFi este că majoritateaacestor funcFii pot fi acce-sate cu ajutorul unui smar-tphone, un cadou pe careniciun copil aflat la vârstaadolescenFei nu are cum să-l refuze. „Părinții doresc sănu scape situația de subcontrol, este modul prin careei se simt bine”, explică pro-fesorul criminalist SameerHinduja.

Unul dintre părinFii gri-julii, Frank Lee, angajat învânzări al companiei LG, aales o brăFară din plastic rozpentru fetiFa sa de 6 ani cufuncFie de geolocalizare.Această mică bijuterie de-corată cu steluFe permite tri-miterea de apeluri telefonicecătre numere preprograma-te în momentul în care co-pilul nu se mai află înlocaFia unde ar trebui. „Laînceput ne apela neîncetat.I-am spus să ne anunțe cândnu va mai dori s-o poarte,însă deocamdată nu vrea s-o dea jos de la mână nicicând trebuie să o pun la în-cărcat”, povestește Lee.

Pentru părinFii care do-resc să știe în orice mo-ment ce fac copiii lor,există o gamă de aplicaFiipentru telefoanele mobileși tablete care le permitesă acceseze, fotografiilefăcute de copii, mesajelepe care și le dau, istoriculcăutărilor pe internet șimulte altele.

8 Joi

Părinții americani profităde noile tehnologiipentru a-și spiona copiiiGrădina Zmeilor

din România

FC Barcelona a făcut unpas important spre sfer-turile de finală ale LigiiCampionilor la fotbaldupă ce a învins-o peManchester City cu sco-rul de 2-1, în deplasare,în prima manșă a opti-milor, dar scorul puteafi și mai mare.

Catalanii lui Luis Enriqueaveau deja 2-0 după o jumă-tate de oră de joc. Fostul ju-cător al lui Liverpool,uruguayanul Luis Suarez apunctat de două ori în minu-tele 16 și 30 și Barca păreascăpată în învingătoare.„CetăAenii” au jucat mult maibine după pauză și au reușitsă înscrie o dată, prin argen-tinianul Sergio Aguero în mi-

nutul 69, dar avântul le-a fosttăiat de eliminarea lui Clichyîn minutul 74. În prelungiriMessi a ratat un penaltyobAinut tot de el, în duel cuconaAionalul Zabaleta. JoeHart a respins șutul lui Messi,iar reluarea argentinianului s-a dus pe lângă poartă. Celedouă echipe s-au întâlnit și însezonul trecut al competiAiei,în aceeași fază, Barca învin-gând cu 2-0 pe Etihad și cu2-1 pe Cam Nou. Manșa se-cundă va avea loc pe 18 mar-tie.

Juve a învins Borussia. În ce-lălalt meci disputat ieri searăîn Liga Campionilor, JuventusTorino a învins formaAia ger-mană Borussia Dortmund cuscorul de 2-1 (2-1 pe terenpropriu. „Bătrâna Doamnă”

a deschis scorul prin argenti-nianul Carlos Tevez în minu-tul 13, dar peste doar cinciminute Borussia a restabilitegalitatea, prin Marco Reus,după o gafă a fundașuluiGiorgio Chiellini. Atacantulspaniol Alvaro Morata a sem-nat golul victoriei torinezilorîn minutul 42. Juve l-a pierdutîn prima repriză pe playma-ker-ul Andrea Pirlo, acciden-tat, și ritmul său de joc a avutde suferit din acest motiv. Înrepriza secundă cei doi portariau avut puAin de lucru, joculfiind controlat de Borussia.Totuși, Juve a avut ocazii maimari, prin Tevez de două oriși Vidal. Și oaspeAii au suferito pierdere, fundașul polonezPiszczek accidentându-se într-un duel cu Pogba. Returul va

avea loc pe 18 martie, la Dor-tmund.

Aseară s-au jucat ultimele me-ciuri. Aseară au fost progra-mate alte două partideinteresante din manșa tur aoptimilor de finală ale Cham-pions League. La Londra, Ar-senal a primit vizita formaAieifranceze AS Monaco. „Tuna-rii” porneau ca mari favoriAi,însă francezii au demonstratîn acest sezon de Liga Cam-pionilor că își pot ridica foartemult nivelul jocului. În cealaltăpartidă a serii, în Germania,Bayer Leverkusen a primit vi-zita finalistei de anul trecut aLigii, Atletico Madrid. SeanunAa un duel extrem de in-teresant și de echilibrat. Par-tidele s-au terminat dupăînchiderea ediAiei.

Barca aproapede sferturi

SPORT 926 februarie 2015

Arlauskis e supărat pe steliștiPortarul echipei Steaua,

Giedrius Arlauskis, care a fostexclus din lot înaintea meciuluicu Rapid, deoarece nu şi-aprelungit contractul cu grupa-rea bucureşteană, a declarat,că le-a promis conducătorilorcampioanei României că nuva semna cu nicio altă forma-ţie până în vară. „Gigi Becalinu mai vrea să mai prind echi-

pa dacă nu-mi prelungesc con-tractul. Eu sunt profesionist şin-am decât să respect ce a zis.Pot să mă antrenez şi mă bu-cur că pot să o fac cu echipa.Pe urmă o să vedem. Eu n-amsemnat cu altă echipă. Eu măţin de cuvânt, dar ei cum secomportă... Nu mai văd o ie-şire din situaţia asta. Acumtrebuie să-mi caut echipă, să

văd unde joc. Ce viitor să maiam acum la Steaua?”, a spusArlauskis. Jucătorul a menţio-nat că îşi doreşte să evoluezedin nou în Liga Campionilorşi că i-a transmis preşedinteluiConsiliului de AdministraţieValeriu Argăseală faptul că arputea prelungi înţelegerea. „Nue vorba de sume de bani. L-am rugat pe Argăseală să mă

lase în pace pentru că îi daucuvântul meu că nu semnez cualtă echipă până în vară. I-amspus să mă lase să câştigămcampionatul şi poate o să pre-lungim contractul. Eu aş vreasă joc în Liga Campionilor. Şimi s-a părut că s-a înţeles. Dara fost o decizie ciudată dinpartea clubului şi mă forţeazăsă plec”, a subliniat Arlauskis.

Pagină realizată de Marian Botezatuși Răzvan Ţirea

Dulgheru e în turul doiJucătoarea de tenis Alexandra Dulgheru, locul 94 WTA,a învins-o cu scorul de 6-4, 3-6, 6-1, pe sportiva francezăAlize Cornet, locul 24 WTA, şi s-a calificat în turul doi alturneului de categorie Premier de la Doha, cu premii învaloare totală de 731.000 de dolari. Dulgheru a avut ne-voie de două ore şi 30 de minute pentru a se impune înmeciul cu Alize Cornet. În turul doi, Dulgheru o va întâlnipe sportiva daneză Caroline Wozniacki, a treia favorităşi locul cinci WTA. Pentru prezenţa în turul doi, Dulgheruva primi un cec de 10.240 de dolari şi 55 de puncte WTA.La meci a fost prezent şi fostul atacant stelist ClaudiuKeşeru, care a semnat săptămâna trecută cu echipa AlGharafa din Qatar. La Doha ar fi trebuit să participe şiSimona Halep, deţinătoarea trofeului, dar ea a renunţatsă-şi apere titlul, după ce a câştigat, sâmbătă, turneulde la Dubai.

Tecău l-a învins pe FedererPerechea Horia Tecău/Jean-Julien Rojer (România/Olan-da), cap de serie numărul 2, a acces în sferturile turneuluide 500 de puncte de la Dubai, după ce a învins cuplulelveţian Roger Federer/Michael Lammer, beneficiar alunui wild-card, scor 6-4, 7-6 (14/12). Horia Tecău şi Jean-Julien Rojer s-au impus după o oră şi 28 de minute. Înturul doi, Tecău şi Rojer vor întâlni perechea învingătoaredin meciul dintre Robert Lindstedt/Marcin Matkowski(Suedia/Polonia) - Andrei Golubev/Denis Istonim (Ka-zahstan/Uzbekistan). Prin calificarea în turul 2, învingătoriişi-au asigurat un premiu total de 15.340 de dolari şi 90de puncte ATP.

Au pierdut dar s-au calificatEnergia Târgu Jiu a fost învinsă de echipa italiană EnelBasket Brindisi cu scorul de 78-67 (20-14, 12-20, 24-18, 22-15), marți seara, pe teren propriu, în ultimul mecidin Grupa I a FIBA EuroChallenge la baschet masculin,și s-a calificat în sferturile de finală ale competiției de peprima poziție. În sferturi, Energia va înfrunta echipa fran-ceză Le Mans Sarthe Basket, clasată pe poziția a douaîn Grupa J, după JSF Nanterre, altă formație din Hexagon.Sferturile de finală se joacă după sistemul cel mai bundin trei meciuri, prima manșă fiind programată pe 10martie, la Tg. Jiu, meciul al doilea în Franța, pe 12 martie,iar un eventual meci decisiv se va desfășura tot în Gorj,pe 17 martie.

Retrogradarea nu e o soluțiePreşedintele Federaţiei Române de Fotbal (FRF), RăzvanBurleanu, a declarat că nu se putea introduce în manualulde licenţiere pentru Liga I retrogradarea ca sancţiunepentru cluburile intrate în insolvenţă din cauza număruluimare al acestora. „E o situaţie care te îngrijorează, carenu ajută deloc dezvoltării fotbalului românesc. Dar în ace-laşi timp e o situaţie de fapt şi trebuie să găseşti soluţiipe termen scurt, mediu şi lung. Pe termen scurt, soluţiaeste modificarea manualului de licenţiere. Pe de o partenu se mai retrogradează, dar introducem conceptul defair-play financiar, astfel încât de acum înainte toate clu-burile care intră în insolvenţă vor fi depunctate. Ştiu căexistă voci care solicită retrogradarea, dar gândiţi-vă cear fi însemnat să introducem acest sistem de retrogradare,cu câte echipe ne-am fi desfăşurat activitatea la nivelulLigii I. Prin urmare rămânem deschişi dialogului, să găsimcea mai bună variantă pentru reglementarea fenomenului.Ceea ce ne dorim toţi este ca angajaţii să-şi primeascăbanii la timp”, a afirmat Burleanu.

Învinși de ScoțiaSelecţionatele de tineret Under 17 ale Scoţiei şi Românieiau oferit un fotbal plăcut la Kilmarnock, într-un meci ami-cal. Gazdele au deschis scorul în minutul 40, ultimul alprimei reprize, prin Regan Hendry. Selecţionerul BogdanVintilă a efectuat 7 schimbări la pauză, iar la opt minutedupă reluarea jocului Adrian Petre a egalat. Scoţienii aurefăcut diferenţa de un gol prin Calvin Miller în minutul58. 2-1 a fost şi scorul final după cele 80 de minute jucate.Mâine cele două reprezentative se vor întâlni din nouîntr-o partidă amicală.

CinemaCityplex Braşov Str. Bazaltului nr. 2, în incinta Eliana Mall

DE CE EU? -AVANPREMIERĂ-Regie: Tudor Giurgiu(AP-12), Crima, Dramă, Thriller, 130 min.ora: 18:30

FEMEIA ÎN NEGRU 2: ÎNGERUL MORŢII -PREMIERĂ-(THE WOMAN IN BLACK 2: ANGEL OFDEATH)Regie: Tom Harper(N-15), Dramă, Thriller, Horror, 98 min.ora: 21:30

SFÂNTUL GRA -PREMIERĂ-(SACRO GRA)Regie: Gianfranco Rosi(AG), Documentar, 93 min.ora: 18:15

TEORIA ÎNTREGULUI -PREMIERĂ-(THE THEORY OF EVERYTHING)

Regie: James Marsh(AP-12), Biografic, Dramă, 123 min.ora: 18:30

ORAŞUL CÂINILOR -PREMIERĂ-(WHITE GOD)Regie: Kornél Mundruczó(N-15), Dramă, 119 min.ora: 16:00

KINGSMAN: SERVICIUL SECRET (KINGSMAN: THE SECRET SERVICE)Regie: Matthew Vaughn(AP-12), Acţiune, Aventuri, 129 min.orele: 20:00, 22:30

CINCIZECI DE UMBRE ALE LUI GREY (FIFTY SHADES OF GREY)Regie: Sam Taylor-Johnson(N-15), Dramă, Romantic, 124 min.orele: 13:30, 15:45, 16:30, 19:00

SPONGEBOB: AVENTURI PE USCAT -3D- DUBLAT(THE SPONGEBOB MOVIE: SPONGE OUT OF WATER)Regie: Paul Tibbitt(AG), Animaţie, Aventuri, Comedie, 93 min.ora: 13:45

ASCENSIUNEA LUI JUPITER -3D-(JUPITER ASCENDING)Regie: Andy Wachowski, Lana Wachowski(AP-12), Acţiune, Aventuri, SF, 128 min.ora: 14:00

DIVERTISMENT10 Joi

Horoscopul zileiBerbec. E de preferat să nu permiteţi nimănui să vă dirijezedestinul şi relaţiile. Orice infecţie se complică prin suferinţebronho-pulmonare. Dacă depăşiţi bugetul, veţi apela la eco-nomiile persoanei iubite.Taur. Minciunile, intrigile, temerile şi bănuielile vor fi la or-dinea zilei. Vi se impune să depăşiţi nişte limite, în defavoareastării de sănătate. Dacă mergeţi la târguieli, nu puteţi săgoliţi „portofelul” în doar câteva ore, ca de obicei.Gemeni. Romantismul şi momentele de fericire vă acapareazăiar cu totul. Nu uitaţi că aţi mai avut probleme pulmonare,aşa că păziţi-vă în continuare! E posibilă apariţia unor veniturisuplimentare şi din dobânzi bancare.Rac. Îi păcăliţi pe toţi cei din jur prin atitudinea severă faţăde persoana iubită. Evitaţi situaţiile care „produc” mult stresşi tensiuni nervoase durabile! Încercaţi să vă abţineţi de laa mai face investiţii foarte costisitoare.Leu. Percepeţi foarte clar care sunt adevăratele sentimenteale persoanei iubite. Învăţaţi să adoptaţi faţă de stres şi con-flicte o atitudine mai detaşată. Analiza la „rece” a tuturorinvestiţiilor vă face să luaţi decizii de economisire.Fecioară. Vă puteţi îndrăgosti cu adevărat (celibatarii primesc„propuneri”). O problemă de natură hepatică vă scoate dinritmul de viaţă obişnuit. Profitaţi de clipele când Fortunavă dă idei financiare salvatoare!Balanţă. Cântăriţi la rece intenţionat toate aspectele relaţieidv. amoroase actuale. Deficienţele de calciu le puteţi „aco-peri” prin consumul de varză şi lapte. E de preferat să văferiţi de sugestiile financiare ale prietenilor dv.Scorpion. Vă descoperiţi abilitatea de a „colora” în roz viaţapersoanei iubite. Problemele dentare trebuie rezolvate înregim de urgenţă. Inventivitatea financiară şi stilul de viaţăpot să vă consolideze succesele economice.Săgetător. Intraţi în contact cu o persoană pasională, darlipsită de tact. Se cere atenţie la cantitatea alimentelor con-sumate. Vi se promit noi câştiguri (deveniţi sceptic dinpricina enormităţii acestora).Capricorn. Căpătaţi unele certitudini cu privire la relaţia dv.amoroasă. Pentru o mai bună relaxare a sistemului nervos,apelaţi la înot şi mult somn! Autoamăgirea şi toate iluziilefinanciare pot aduce dezamăgiri amarnice.Vărsător. E indicat să faceţi un efort pentru a nu vă certa cupartenerul. Trebuie să găsiţi o modalitate să scăpaţi de iras-cibilitate. Treceţi printr-o perioadă de probă, aşa că nici câş-tigurile nu sunt mari.Peşti. Preluaţi iniţiativa şi „coloraţi” relaţia amoroasă cu nu-meroase „tensiuni”. Renunţaţi în mod periculos la medicaţiaprescrisă de medici. Treceţi iar de probe importante în efi-cientizarea bugetului personal.

Astăzi în Braşov

C a r a v a n a D o c u a r tajunge sâmbătă, 28 fe -bruarie, în Braşov, laCinemateca Patria, cufilmele premiate la Bu-cureşti Docuart Fest2014, singurul festivaldedicat exclusiv docu-mentarelor româneşti.

Caravana, o iniţiativă Do-cuart, promovează filmul do-cumentar autohton şi tineriiregizori. Ca şi în 2014, eve-nimentul se desfăşoară cusprijinul Centrului Naţional alCinematografiei.

Prima oprire va fi la Bra-şov, acolo unde, începând cuora 15.00, la Sala Patria, vorrula proiecţii urmate de se-siuni de întrebări şi răspunsuricare îi au ca protagonişti perealizatorii filmelor. Discuţiile

libere şi sesiunile de Q&A audevenit o tradiţie în cadrulevenimentelor Docuart. Vorrula: „Afacerea Tanase” (R:Ionuţ Teianu), „O altă zi aomenirii” (R: AlexandruVlad), „Iulian” (R: AlexandruMironescu), „În spatele cor-tinei” (R: Bogdan Mustaţă),„Sorin Chifiriuc: compromis”(R: Alexandru Badea), „Ge-orge” (R: Alexandra Coca-Cozma) şi „Aici Nora Iuga”(R: Vlad Rotaru).

Documentarele spun po-veşti reale construite în modoriginal, care sapă în istorie,în adâncurile muzicii şi prin-tre iţele vieţii de om literarsau în alte poveşti de viaţareale, rar întâlnite.

Intrarea este liberă pentrutoti cinefilii curioşi şi dornicide documentar românesc.

CaravanaDocuart 2015

Mâine, 27 februarie, de laora 18.30, la Librăria Okian,se desfăşoară atelierul de fo-tografie cu tema: Reprezen-tarea corpului feminin–invitată Anca Cernoschi.

Moderatorul întâlnirii estefotograful Dan Dinu.

Este aproape primăvară şiurmează zilele de început demartie, aşa că nu există unmoment mai bun decât să

aducem un elogiu fotograficcorpului feminin. Anca estepreocupată de acest subiect şistudiază formele, lumina şiconceptele care să poată redacât mai creativ nudul în viziu-nea ei artistică.

Pentru înscriere şi alte in-formaţii puteţi folosiflorin.ifrim@okian.ro sau nu-mărul de telefon 0728 728315. Intrarea este liberă.

Atelier despre fotografie ☺ O femeie apreciază companiaunui bărbat, mai ales dacă acelbărbat este proprietarul compa-niei.

☺– Cum poţi transforma o găinăîntr-un pitbull? – O iei de nevastă.

☺Îmi place să citesc horoscopul,este singurul loc unde am o iubită.

☺Mă uit la televizor. Deodată vineprietena mea şi zice: „Ce e pe TV?”„Praf”, zic eu .

☺Pacientul: – Doctore, doctore,toată lumea îmi spune că sunt urât!! Doctorul: – Aşezaţi-vă pe canapea,cu faţa în jos.

☺Revoluţie în domeniul fizicii!Cercetătorii ardeleni au inventat încetinitorul de particule!

Bancuri

11ZIARELE BRAȘOVULUI DE ALTĂDATĂ26 februarie 2015

Editat de Agenţia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Braşov str. Apullum nr. 3, e-mail: bjt@addjb.ro, fax: 0268.470.504Telefon: 0371.433. 941 (după ora 16.00) Redactor şef:Sebastian Dan

Secretar general de redacţie:Liana Adam

Tehnoredactare:George NistorCristian Spânu

ISSN 2360–0217ISSN-L 2360–0217

I. Obeadă poposise pela începutul lui mai1978 în compartimen-tul de metrologie de la Întreprinderea de Au-tocamioane Braşov.Motivul? Aici au fostfina lizate, în ultima vre-me, câteva creaţii teh-nice de „real interes”.

Astfel, metrologul şef tov.ing. Dan Gereanu declara cărezultatele muncii lor erauconsecinţa faptului că îşi ra-portau permament munca la„exigenţele noii calităţi”. Ste-garii nu se mulţumeau doarcu „îndeplinirea riguroasă aatribuţiunilor de serviciu – şiele foarte importante”. S-atrecut dincolo, adică în planulcreaţiei, ceea ce punea în evi-denţă o „anumită combustieinterioară în fiecare dintremembrii colectivului” de lametrologia I.A. Bv.

În rândurile de faţă, I.Obeadă nu se putea referi de-cât la una din numeroaselerealizări ale oamenilor de aici:aparatul Brinell de măsuratduritatea. Deşi aceste aparateau fost asimilate în România,ele nu erau îndestulătoare şinici nu puteau fi utilizate cucele mai bune rezultate în tur-nătorii, datorită condiţiilorspeciale de lucru, cerinţelorde măsurare a durităţii – care

la unele repere se efectuau înproporţie de 100 la sută. Înlipsa unor asemenea aparate,un colectiv condus de tov. ing.D. Gereanu, format din tov.maistru Traian Popescu şimuncitorii de înaltă calificareKovács Béla, Kovács Tiberiu

şi Neculai Dobre şi-a asumatrăspunderea construirii unuiaparat nou, care să aibă caprincipale caracteristici „fia-bilitate şi o productivitate amuncii ridicată”.

Primul aparat a fost finali-zat prin 1977, realizând per-

formanţe şi caracteristici cutotul deosebite. Între timp,turnătoriile IA Bv. au fost do-tate cu alte asemenea instru-mente de măsură, urmând caîn final numărul lor să ajungăla aproape 20. Faptul că apa-ratul cu pricina a fost deja tes-tat şi autorizat de cele maiînalte foruri de specialitatedin România, că aducea o„importantă economie valu-tară”, punea cu putere în evidenţă disponibilităţile ine-puizabile ale creaţiei tehnicela Întreprinderea de Autoca-mioane din Braşov.

„Drum Nou” – Mai 1978

Asistenţă publică la examenele şcolare

În şcoala românească [Şcoala româ-nească din cetatea Braşovului, fondatăde negustorii români braşoveni la 1834]se va ţinea Examen la 7 şi 8 februarieanul curent. Doritorii de a cunoaşte spo-riul tinerimii în cele patru clasuri suntpoftiţi a se arăta în numitele zile, de la8 -12 ore înainte şi de la 2-5 după prânz.

SemnatEforia şcolilor

Gazeta de Transilvania, nr. 6, 4 februarie 1840

ÎnştiinţareIscălitul are voie a-şi vinde sau a da

în arendă stupina după Ghimbăşel nr.23, după cum şi 13 holde de semănăturăce are în câmpurile Braşovului, precumşi 5 holde de fân din fâneaţa cea mare.Poftitorii să poftească a se înţelege cuvânzătoriul.

Iscălit,Damian Datco,Crăiescul controlor [Cu sensul de con-

trolor, inspector sau funcţionar regal] lavama Branului

Gazeta de Transilvania, nr. 6,4 februarie 1840

Iulian Cătălui

Ruxandra Nazare

„Inteligenţa tehnică braşoveanăîn acţiune: Made in... I.A.Bv.”

Din presa maghiară3500 de pacienţi operaţi care s-au ridicat în picioarechiar în ziua operaţiei. Metoda Câmpeanu prezentatăîntr-o lucrare de diplomă (II)Doctorul Liviu Câmpeanu a dezvoltat şi a pus la punctprocedeul de aplicare pentru metoda ridicării în picioarea persoanei operate imediat după finalizarea operaţiei.Doctorul Câmpeanu a cercetat 6 ani această metodă şicontinuă să caute soluţii pentru operarea fără risc a bol-navilor folosind doar anestezia locală şi reducând la minimrecuperarea postoperatorie.După un scurt istoric legat de această metodă, cartea pre-zintă principiile „modelului Câmpeanu” şi argumentelecare ar indică necesitatea rămânerii la pat o perioadă mailungă. Doctorul Câmpeanu consideră că după ce treceefectul anesteziei şi bolnavul îşi recapătă simţurile, doarfrica de durere şi de eventuale complicaţii îi determină sănu se scoale din pat, cu toate că dacă se respectă anumitecerinţe preliminare riscul de complicaţii poate fi acelaşi şiîn prima şi în a opta zi de la operaţie. În cazul în care pa-cientul reuşeşte să-şi învingă frica, sutura este bine făcutăşi folosind analgezice (dilaudid sau dilaudid-scopolamin),ridicarea precoce aduce numai avantaje în recuperareabolnavului. Timp de trei ani, doctorul Câmpeanu a aplicatmetoda după 3551 de operaţii, pe pacienţi cu vârste şiafecţiuni diferite, fără să se întâmple complicaţii. Sunt interesante de studiat şi convingătoare în acelaşitimp, fişele medicale a 19 pacienţi, între care întâlnim şimedici, cu rezultate rapide după aplicarea acestei metode.Mai ales în cazul operaţiilor de apendice şi hernii, indi-ferent de vârsta pacientului, dar şi în cazul altor operaţii,pacienţii se îmbrăcau, se spălau şi se deplasau singuriîn salon, urmând la scurt timp să facă şi exerciţii fizicerecomandate.Doctorul Arnăuţescu formulează în 9 puncte avantajelemetodei Câmpeanu:1.pacientul îşi recapătă încrederea în sine2.se reglează respiraţia şi circulaţia3.digestia şi funcţionarea rinichilor se intensifică4.starea generală a pacientului se îmbunătăţeşte5.perioada de recuperare se scurtează6.metoda uşurează îngrijirea pacientului, alimentaţia şi

igiena7.previne apariţia pneumoniei8.se scurtează perioada de spitalizare9.se scurtează perioada de recuperare, persoana putând

relua activităţile zilnice mai repedeCartea se adresează în principal personalului medical,dar şi oamenii de rând se pot lămuri de beneficiile oferitede acest procedeu. Reuşita muncii de cercetare a doctorului Liviu Câmpeanueste recunoscută în această lucrare de diplomă, numele luirămânând mereu în istoria dezvoltării medicinei moderne.

(sfârşit)Három és félezer operált beteg, aki a mütét napján

minden baj nélkül állt lábra. În: Brassói Lapok, nr. 94,24 aprilie 1938

Dinu Eva

Ştiri mărunte despre Braşov şi împrejurimi

12 LIFE

Râul columbian CañoCristales este consideratde mulţi ca fiind cel maifrumos din lume.

Numit deseori „curcubeullichid”, cursul spectaculos alapei este transformat într-uncaleidoscop plin de culoaredatorită unor plante de apădulce, macarenia clavigera,foarte răspândite în Sierra dela Macarena, un lanţ muntosaflat la sud de Bogota.

În scurtul timp dintre sezo-nul umed şi cel secetos, din

iulie până în no-iembrie, alături demuşchi, plante ac-vatice şi corali,aceste plante roşiise agaţă de stâncilescăldate de apelerâului şi creează unamestec deosebitde culori sub oglin-da apei, noteazădailymail.co.uk.

Turiştii se adunăsă admire apa lim-pede care lasă pri-virea să descopere

vietăţile subacvatice şi minu-natele plante.

Verde, albastru, negru, roşuşi galben sunt culorile ce potfi văzute în timpul sezonului,iar localnicii susţin că planteledevin mai strălucitoare ime-diat după furtună.

Structura geologică a râului,bogat în sedimente, rocile

vechi de aproximativ 1,2 mi-liarde de ani, împreună cuplantele multicolore contribu-ie la această compoziţie spec-taculoasă.Perioada în careCaño Cristales poate fi vizitateste cuprinsă între jumătatealunii mai şi începutul lunii de-cembrie. Zona a fost redes-chisă turiştilor în 2009.

Râul-curcubeu, celmai frumos din lume

Ucigaşul lui „American Sniper” a fost condamnat la închisoare pe viaţă

Ucigaşul lui Chris Kyle, fostsoldat într-o unitate de elită aarmatei Statelor Unite, a fostcondamnat la închisoare peviaţă fără posibilitatea de eli-berare condiţionată. EddieRay Routh a fost găsit vinovatde împuşcarea mortală a luiKyle şi a prietenului săuîntr-un poligon de trageri dinTexas acum doi ani. Kyle afost imortalizat de regizorulClint Eastwood în filmul„American Sniper”.

Retras din armată, ChrisKyle îi ajută pe veteranii cuprobleme de comportamentla întoarcerea din misiuni înstrăinătate. Terapia includeadiscuţii, plimbări şi trageri deagrement. În timpul unei ast-fel de şedinţe în poligon,Routh a aşteptat ca fostul lu-netist şi prietenul său să-şidescarce armele, apoi i-a îm-puşcat din spate pe amândoicu 12 gloanţe. Apărarea a încercat să demonstreze că

inculpatul suferă de problemepsihice, în timp ce procurorula încercat să convingă juriulcă a fost vorba de o crimă pre-meditată, comisă cu sângerece. Juraţii l-au găsit vinovatde omor deosebit de grav.

Fostul lunetist Chris Kylea omorât în misiune în Irak160 de inamici, record absolutpentru Forţele Armate Ame-ricane. Este considerat o le-gendă în statul său natalTexas.

Irlandezul Jamie Dornan arputea să nu mai joace rolul luiChristian Grey în ecranizărileurmătoarelor două volumedin trilogia „Fifty Shades ofGrey”.

Decizia actorului în vârstăde 32 de ani ar fi fost luatădupă ce soţia lui s-a arătat de-ranjată de scenele explicite desex din producţia recent lan-sată în cinematografe, precumşi de atenţia pe care Dornano primeşte din partea femeilorgraţie rolului lui ChristianGrey, scrie elitedaily.com.

Pe de altă parte, nici artistulnu este tocmai mulţumit derezultatul filmului regizat de

Sam Taylor-Johnson. JamieDornan este de părere că, deşiprestaţia sa pe platourile defilmare a fost bună, între el şiDakota Johnson, actriţa carejoacă rolul Anastasiei Steele,nu a existat o „chimie”, lucrucare s-a văzut ulterior pe ma-

rile ecrane, mai precizeazăsursa citată.

„Fifty Shades of Grey”(Cincizeci de umbre ale luiGrey) este considerat cel maiprovocator film al ultimuluideceniu, având în vedere fap-tul că scenele cu sex din aces-ta cumulează 20 de minutedin cele 124 de minute alelungmetrajului.

Recent, regizoarea SamTaylor-Johnson a declarat căcele două volume ale trilogieiscrise de E.L. James – „Cin-cizeci de umbre întunecate”şi „Cincizeci de umbre des-cătuşate” – vor fi transforma-te, de asemenea, în filme.

Mihaela Rădulescu, despre relaţia cu Felix BaumgartnerMihaela Rădulescu a făcut mai multe declaraţii sur-prinzătoare despre relaţia cu paraşutistul austriac FelixBaumgartner. „Am avut o plimbare frumoasă (n.r. înAustralia, unde Baumgartner a participat la o cursăde maşini), o experienţă inedită la cursă şi chiar o va-canţă mică de doar trei zile. E o poveste (n.r. de dra-goste) pe care o scriem împreună, vedem cât de lungă,cât de scurtă, cât de cuprinzătoare. E o poveste fru-moasă şi o trăim amândoi ca atare”, a declarat MihaelaRădulescu.Totuşi, fosta prezentatoare a „Duminicii în familie” spunecă relaţia cu Felix Baumgartner nu este pe primul locpentru ea. „Îmi împart timpul exact în două, între viaţacu copilul meu şi viaţa profesională, abia apoi e viaţamea în doi, cu Felix. Nu trebuie să vă aşteptaţi la nimicmajor. Suntem doi oameni ocupaţi, nu ne grăbim să facem nimic major, doar ne vedem de vieţile noastre”,a declarat Mihaela Rădulescu, conform stirileprotv.ro.

Drăguşanu recunoaşte că a făcut sex cu Adrian MutuDupă cinci ani de speculaţii şi de controverse, BiancaDrăguşanu a recunoscut că s-a culcat cu Adrian Mutu.Bianca Drăguşanu a acordat un interviu pentru revistaCiao! în care a recunoscut că a avut o relaţie cu AdrianMutu, scrie romaniatv.net. Revista a prezentat un mesajpe care fotbalistul i l-a dat Biancăi.„Încă îţi simt mirosul pielii pe mâini... Aş vrea să fiu întine, să te simt” sau „Tu eşti prima femeie care măpune KO mental... şi asta îmi place mult de tot! te simtpoate prea mult! Te vreau pentru mine chiar dacă nupot sa te am... tu?”.„Am fost iubita lui Mutu un an şi jumătate, când era în-surat. Consuelo nu există pentru mine şi pentru Adi. Mi-azis că am fost singura femeie care a dormit în dormitorullui, în patul lui şi al soţiei”, a spus Bianca Drăguşanu.

Actorul principal din „Fifty Shades of Grey”ar putea renunţa la rol din cauza soţiei