VLADIMIRESCU VLADIMIRESCU Îmi spunea cineva, odatã, cã în Statele Unite ale Americii existã de foarte mulþi ani o practicã ce nu poate decât sã aducã bogãþie ºi dezvoltare individualã pentru fiecare cetãþean. Pe scurt, iatã despre ce este vorba: Tinerii care îºi terminã studi- ile, nu deþin foarte mulþi bani, pentru a-ºi achiziþiona locuinþe în localitãþile în care urmeazã sã fie angajaþi ºi sã munceascã. Aºa cã se împrumutã de bani de la bãnci, beneficiind de o dobândã pe care aproape cã nici cu lupa nu o poþi vedea. Tinerii îºi cumpãrã terenuri în zonele mai puþin dezvoltate ºi îºi fac case. Ulterior, având „ceva” la purtãtor, îºi întemeiazã familii, astfel cã ei devin ºi mai utili societãþii. În acelaºi timp, administraþiile locale îºi fac treaba ºi, pe cât posibil (iar la ei totul este posibil, având în vedere bugetele pe care le au la dispoziþie!) le duc în faþa caselor toate utilitãþile. Mai apare, apoi, o fãbricuþã, mai apr niºte supermarket-uri ºi, în scurt timp, valoarea investiþiei tânãrului, fãcutã cu bani de bãnci, se dubleazã. Sau chiar se tripleazã. Astfel, acesta îºi poate face alte planuri, ºtiind cã de acum beneficiazã de un alt capital. ªi în România s-ar putea face aºa ceva. Doar cã, în acest moment, bãncile româneºti, în ciuda reclamelor pe care ºi le fac, nu sunt atât de bune cu noi, înþelegând cã trebuie sã ne uºureze de bani înainte de a ne dori dezvoltarea noastrã ca indivizi. În ultimii ani, piaþa imobiliarã din România a explodat. Câþi dintre noi, oare, în urmã cu câþiva ani, nu îºi fãcea calcule în legãturã cu preþul imobilului deþinut ºi cu un eventual altfel viitor… Altfel decât cel de pânã atunci. Cu mândrie trebuie s-o spunem cã la noi, aici, în Vladimirescu, spre deosebire de multe alte localitãþi, aflate la o mai mare depãrtare de municipiul Arad ºi fãrã un prea mare interes din partea investitorilor, preþul terenurilor ºi, normal, al imobilelor a explodat. Dacã se poate spune aºa, atunci sã spunem cã explozia a fost una în lanþ. Motivele? Multe, însã acum nu ne vom opri decât la unul singur. Trebuie spus cã la Vladimirescu, datoritã unei politici deºtepte a actualei admi- nistraþii, care a gãsit de cuviinþã cã trebuie sã dezvolte pe ori- zontalã întreaga zonã comunalã, fiecare dintre noi ne mândrim cu valoarea locuinþei pe care o deþinem. ªi, bineînþeles, având în vedere asta, ne facem planuri. Tinerii, deoarece ei sunt subiectul prezentului material, au, într-adevãr, alte opþiuni. Mulþi dintre aceºtia au obþinut terenuri, pe baza unei legi deºtepte, dar mai ales a bunãvoinþei ºi deciziei administraþiei (înþelegând aici Primãria ºi Consiliul Local). Cu utilitãþi la scarã, sau, ca sã folosim o altã expresie, cu utilitãþile sub nas. Cu ajutor financiar obþinut pe diferite cãi (n-o sã mã mai leg iarãºi de bãncile româneºti), au început sã-ºi construiascã, una lângã alta, casele. Pun suflet, îºi fac planuri ºi, aºa cum spuneam mai sus, au certitudinea cã famili- ile lor au ºanse de mai bine. Dezvoltându-se ei, fiecare în parte, se dezvoltã ºi comunitatea. Nu ºtiu câþi dintre noi nu se mândresc cu faptul cã locuiesc într-o localitate în care casele apar precum ciupercile dupã ploaie? ªi, începând de aici, dezvoltarea întregii localitãþi nu mai este decât o chestiune de timp. Asta, pentru cã o bunãstare a unei societãþi – ºi asta este clar! – nu poate exista fãrã bunãstarea fiecãrui individ luat în parte. Iar cine nu înþelege asta, este clar cã n-a înþeles nimic, ori pentru este prea prost ca sã priceapã sau – mai grav! – nu este bine intenþionat. Deci, cu un model american în ceea ce priveºte dezvoltarea din punct de vedere imobiliar a unei localitãþi, pãstrând, însã, pro- porþiile, viitorul comunei nu poate fi decât acela pe care ni-l dorim majoritatea celor care locuim aici. Cred, pânã la urmã, cã la asta gândim, de fapt, cu toþii! ªi de aceea ne bucurãm! A.O. E D I T O R I A L Un gând VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã Sãrbãtoriþii sãptãmânii Învãþãmânt p. 6 p. 5 Ziar de informare a cetãþenilor comunei sãptãmânã de sãptãmânã Anul 3 Nr. 57 10 -16 Februarie 2008 8 pagini Tiraj: 3.500 ex. Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 - p. 2 Consilierii se prezintã Stimaþi copii, Am selectat câteva articole (proverbe) din multele legi scrise sau nescrise în ceea ce vã priveºte. Fãrã voie, cineva din redacþie a încãlcat unele dintre aceste articole, schimbând numele a doi copii minunaþi, în textul explicativ la fotografia lor apãrutã în numãrul trecut al ziarului. Primarul, în calitate de coordonator, cere scuze atât domniºoarei ANCUÞA BAIDOC, cât ºi þie ADRIAN PETREA. Sper sã ne iertaþi, pentru cã voi, copiii, sunteþi cei mai severi judecãtori ai noºtri. Deci, colectivul radacþiei a încãlcat articolele: 1. Copilul este recompensa vieþii... 2. Mai bine sã cadã un împãrat, decât sã cadã un copil din leagãn... 3. Pentru mamã, nimeni nu e mai frumos ca ºi copilul sãu... 4. Copii nu cer sã fie aduºi pe lume... Desigur, dacã i-aþi adus pe lume, stimaþi pãrinþi, îi iubiþi ºi-i apãraþi cu tot sufletul ºi puterea Dumneavoastrã. ªi dumneavoastrã vã cerem scuze. Ioan CRIªAN, Primarul comunei Copilul este recompensa vieþii...
Transcript
VLADIMIRESCUVLADIMIRESCU
Îmi spunea cineva, odatã, cã în Statele Unite ale Americiiexistã de foarte mulþi ani o practicã ce nu poate decât sã aducãbogãþie ºi dezvoltare individualã pentru fiecare cetãþean. Pescurt, iatã despre ce este vorba: Tinerii care îºi terminã studi-ile, nu deþin foarte mulþi bani, pentru a-ºi achiziþiona locuinþeîn localitãþile în care urmeazã sã fie angajaþi ºi sã munceascã.Aºa cã se împrumutã de bani de la bãnci, beneficiind de odobândã pe care aproape cã nici cu lupa nu o poþi vedea.Tinerii îºi cumpãrã terenuri în zonele mai puþin dezvoltate ºi îºifac case. Ulterior, având „ceva” la purtãtor, îºi întemeiazãfamilii, astfel cã ei devin ºi mai utili societãþii.
În acelaºi timp, administraþiile locale îºi fac treaba ºi, pe câtposibil (iar la ei totul este posibil, având în vedere bugetele pecare le au la dispoziþie!) le duc în faþa caselor toate utilitãþile.Mai apare, apoi, o fãbricuþã, mai apr niºte supermarket-uri ºi,în scurt timp, valoarea investiþiei tânãrului, fãcutã cu bani debãnci, se dubleazã. Sau chiar se tripleazã. Astfel, acesta îºipoate face alte planuri, ºtiind cã de acum beneficiazã de un altcapital.
ªi în România s-ar putea face aºa ceva. Doar cã, în acestmoment, bãncile româneºti, în ciuda reclamelor pe care ºi lefac, nu sunt atât de bune cu noi, înþelegând cã trebuie sã neuºureze de bani înainte de a ne dori dezvoltarea noastrã caindivizi. În ultimii ani, piaþa imobiliarã din România a explodat.Câþi dintre noi, oare, în urmã cu câþiva ani, nu îºi fãcea calculeîn legãturã cu preþul imobilului deþinut ºi cu un eventual altfelviitor… Altfel decât cel de pânã atunci.
Cu mândrie trebuie s-o spunem cã la noi, aici, înVladimirescu, spre deosebire de multe alte localitãþi, aflate lao mai mare depãrtare de municipiul Arad ºi fãrã un prea mareinteres din partea investitorilor, preþul terenurilor ºi, normal, alimobilelor a explodat. Dacã se poate spune aºa, atunci sãspunem cã explozia a fost una în lanþ. Motivele? Multe, însãacum nu ne vom opri decât la unul singur. Trebuie spus cã laVladimirescu, datoritã unei politici deºtepte a actualei admi-nistraþii, care a gãsit de cuviinþã cã trebuie sã dezvolte pe ori-zontalã întreaga zonã comunalã, fiecare dintre noi ne mândrimcu valoarea locuinþei pe care o deþinem. ªi, bineînþeles, avândîn vedere asta, ne facem planuri.
Tinerii, deoarece ei sunt subiectul prezentului material, au,într-adevãr, alte opþiuni. Mulþi dintre aceºtia au obþinutterenuri, pe baza unei legi deºtepte, dar mai ales a bunãvoinþeiºi deciziei administraþiei (înþelegând aici Primãria ºi ConsiliulLocal). Cu utilitãþi la scarã, sau, ca sã folosim o altã expresie,cu utilitãþile sub nas. Cu ajutor financiar obþinut pe diferite cãi(n-o sã mã mai leg iarãºi de bãncile româneºti), au începutsã-ºi construiascã, una lângã alta, casele. Pun suflet, îºi facplanuri ºi, aºa cum spuneam mai sus, au certitudinea cã famili-ile lor au ºanse de mai bine. Dezvoltându-se ei, fiecare înparte, se dezvoltã ºi comunitatea. Nu ºtiu câþi dintre noi nu semândresc cu faptul cã locuiesc într-o localitate în care caseleapar precum ciupercile dupã ploaie?
ªi, începând de aici, dezvoltarea întregii localitãþi nu maieste decât o chestiune de timp. Asta, pentru cã o bunãstare aunei societãþi – ºi asta este clar! – nu poate exista fãrãbunãstarea fiecãrui individ luat în parte. Iar cine nu înþelegeasta, este clar cã n-a înþeles nimic, ori pentru este prea prostca sã priceapã sau – mai grav! – nu este bine intenþionat. Deci,cu un model american în ceea ce priveºte dezvoltarea dinpunct de vedere imobiliar a unei localitãþi, pãstrând, însã, pro-porþiile, viitorul comunei nu poate fi decât acela pe care ni-ldorim majoritatea celor care locuim aici. Cred, pânã la urmã, cãla asta gândim, de fapt, cu toþii! ªi de aceea ne bucurãm!
A.O.
E D I T O R I A L
Un gând
VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã
Sãrbãtoriþii sãptãmâniiÎnvãþãmânt
p. 6p. 5
Ziar de informare a cetãþenilor comunei
sãptãmânã de sãptãmânã
Anul 3 Nr. 57 10 -16 Februarie 2008 8 pagini Tiraj: 3.500 ex. Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 -
p. 2
Consilierii se prezintã
Stimaþi copii,Am selectat câteva articole (proverbe) din multele legi scrise sau nescrise
în ceea ce vã priveºte. Fãrã voie, cineva din redacþie a încãlcat unele dintreaceste articole, schimbând numele a doi copii minunaþi, în textul explicativla fotografia lor apãrutã în numãrul trecut al ziarului.
Primarul, în calitate de coordonator, cere scuze atât domniºoareiANCUÞA BAIDOC, cât ºi þie ADRIAN PETREA. Sper sã ne iertaþi, pentrucã voi, copiii, sunteþi cei mai severi judecãtori ai noºtri.
Deci, colectivul radacþiei a încãlcat articolele:1. Copilul este recompensa vieþii...2. Mai bine sã cadã un împãrat, decât sã cadã un copil din leagãn...3. Pentru mamã, nimeni nu e mai frumos ca ºi copilul sãu...4. Copii nu cer sã fie aduºi pe lume...Desigur, dacã i-aþi adus pe lume, stimaþi pãrinþi, îi iubiþi ºi-i apãraþi cu tot
sufletul ºi puterea Dumneavoastrã. ªi dumneavoastrã vã cerem scuze. Ioan CRIªAN, Primarul comunei
Copilul este recompensa vieþii...
10-16 Februarie 2008 INFORMAÞII UTILE
VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã
Pag. 2
Când cunoºti asemeneaoameni, emoþiile sunt evidente,iar cuvintele aºternute pehârtie poate prea sãrace, dar eiexistã ºi trãiesc printre noi, înlocalitatea Vladimirescu. Anulacesta vor împlini 62 de ani decãsãtorie.
Dehelean Ioan, s-a nãscut la10 decembrie 1921, în locali-tatea Chereluº. A urmat ºcoalaprimarã în localitate, apoi a ple-cat în armata, urmând sã luptepe front, azi fiind veteran derãzboi. A lucrat la CAP pânã lapensie.
Dehelean Ana, nãscutã la 15mai 1924, la Chereluº, a muncitîn gospodãrie, apoi la CAP.
La 9 noiembrie 1946, cei doiºi-au unit destinele în cãsãtorie;au 3 copii: Ion, Teodor ºi Vasile ºi5 nepoti: Ciprian, Marius, Dani,Cãlin ºi Georgiana. În anul 1966s-au mutat la Vladimirescu, pen-tru a fi aproape de copii lor.
Ce ne spun ei? Am fost pefront, în anul 1945, 6 luni amstat în zãpadã pânã la brau,sub cerul liber, de mâncat,odatã la 2-3 zile, dacã aveamce... Apoi am fost rãnit, amvenit acasã grav bolnav,suferind de tifos, am fost spi-talizat la Ineu pentru multãvreme. Dumnezeu mi-a dat zileºi puterea de a merge maideparte. Ne-a fost greu ºi laColectiv, dar ne-am înþelesbine, n-a fost sfadã sau certuri.
Întotdeauna, când am vrut sãfacem ceva ne-am sfãtuit, sãfie bine pentru noi ºi copiinoºtri. Nu am fost despãrþiþinici mãcar o zi. Aº sfãtui tineriisã se înþeleagã, sã lase unuldupã altul, la rãu ºi la bine, ºisã rãmânã uniþi.
Ce am putea noi spune: Chiardacã viaþa a fost pentru ei asprã,nu s-au dat bãtuþi, au mersînainte, cu încredere ºi credinþã,
în cinste ºi omenie. Copiii lorsunt norocoºi cu aºa pãrinþi.Sunt, într-adevãr, un exemplu deurmat. Iar eu, nu pot decât sã vãmulþumesc cã mi-aþi dat prilejulsã vã cunosc.
La mulþi ani ºi multã sãnãtate familiei
Dehelean Ioan ºi Ana!
Doina Grozav
Ioan ºi Ana Dehelean
Sãrbãtoriþii sãptãmânii
O viaþã trãitã împreunã
S-a întâmplat…În satele Mândruloc ºi Horia au început
reparaþiile strãzilor dupã ieºirea din iarnã; sperãm cãvine primãvara mai timpuriu. Se va transporta bal-ast, care va fi nivelat cu autogrederul din dotareaprimãriei, apoi se va trece cu vibro-compactorul.Stimaþi cetãþeni, vã rugãm nu mai depuneþi în caros-abilul strãzii pãmântul din demolãri sau cenuºã!
La Vladimirescu, în sediul Incubatorului deAfaceri al Universitãþii Aurel Vlaicu, Camera deComerþ a judeþului Timiº a prezentat, unor intre-prinzãtori din comuna noastrã, posibilitãþile de acce-sare de fonduri pentru dezvoltarea afacerilor private,pentru societãþi comerciale ºi persoane fizice.
Primarul comunei a fost prezent la o întrunirea Bursei de Mãrfuri cu primarii din judeþ, unde aufost prezentate posibilitãþi de accesare de fonduripentru administraþiile publice locale, în vedereainvestiþiilor din infrastructurã. Comuna Vladimirescua fost interesatã de asfaltarea de strãzi, drumuricomunale ºi judeþene, precum ºi de legãtura culocalitatea Horia.
La ºedinþa de Consiliu Local din luna ianuarienu au fost votate douã proiecte promovate de pri-mar: 1. Acela privind scoaterea la licitaþie publicã ainternatului - aflat acum în paraginã - din curtea fos-tului Liceu Chimic, cãruia primarul doreºte sã i sedea destinaþia de ºcoalã în limba englezã sau insti-tuþie de învãþãmânt ºi de culturã. Au votat împotrivãconsilierii Sas Bujor, Calalb Ion ºi Olteanu Gheorghe;2. Cel de-al doilea proiect al primarului s-a referit lascoaterea prin vânzare la licitaþie publicã a terenuluide sub clãdirile fostului complex zootehnic dinlocalitatea Horia. Au votat împotrivã consilierii SasBujor, Olteanu Gheorghe, Plaveþi Ioan ºi Calalb Ion.
A fost stabilit traseul strãzilor care vor fi asfal-tate cu prima ocazie cînd timpul va permite. În
Vladimirescu acestea sunt: Vasile Milea, Eminescu,intrarea la cartierul Glogovãþ (din ºosea pânã laprima stradã de acces în cartier). La Mândruloc: stra-da paralelã cu ºoseaua naþionalã, cu ieºire de legã-turã la traversarea ºoselei spre cimitir. Aceasta esteprima etapã.
Elevii ªcolii Generale Vladimirescu sunt totmai apreciaþi în activitãþile lor culturale. ªi asta laconcursuri cu ºcoli cu tradiþie din municipiu ºi judeþ.Exceleazã echipa de teatru, dansurile ºi tradiþiilepopulare. Cinste elevilor, mulþumiri cu respectdascãlilor doamnele Mirela Bugariu, Ileana Oneþ,Antiþa Vanc.
Se va întâmpla…La ºcoala din Mândruloc vor începe cercetãrile
pentru depistarea hoþilor care au furat gardul nouconstruit. Poliþia promite eficienþã maximã în timpscurt. Rog cetãþenii care au informaþii, sã colaborezecu poliþia. Personal, consider pe acela care cumpãrãsau primeºte gardul furat, este la fel de vinovat ca ºihoþul. Sã nu dãm cinstea pe ruºine.
Conform unei tradiþii de foarte bunã colaborarecu Unitatea de Jandarmi din Vladimirescu, echipa defotbal a localitãþii se va antrena pe terenul de instru-ire al unitãþii. Mulþumim, domnule inspector-ºef alInspectoratului de Jandarmi al judeþului Arad,colonel Bâcleºan Adrian. Aºa colaborare DA.
ªi tot sportivã, dar nu de fotbal: Sala de antre-nament al culturiºtilor ºi halterofililor din cadrulbazei sportive Vladimirescu va fi dotatã cu utilitãþilenecesare.
Nu am primit nici pânã acum propuneri pentruClubul Pensionarilor. Nu-i mimic, nu ne grãbim.Aºteptãm.
Criºan IoanPrimarul comunei. Deocamdatã…
Încã de la apariþia omenirii, s-a constatat cã se trãia în comunitãþi,pentru a putea þine piept cu greutãþile vieþii. Peste secole, omenirea arãmas la fel de organizatã, în grupuri mai mici sau mai mari de oameniºi fiecare dintre acestea îºi alegea un conducãtor, care era caracterizatprin faptul cã avea o comportare bunã, era un bun organizator ºi aveaspirit de iniþiativã, spre binele comunitãþii.
Fiecare orânduire socialã impunea anumite condiþii persoanei careera aleasã pentru a fi conducãtor. Dupã 1989 s-au constituit grupuri departide care, crezând cã totul se poate împãrþi dupã bunul plac, au pusaceastã stare de lucruri pe seama democraþiei. De la bun început,democraþia a fost prost înþeleasã ºi, dupã o perioadã de 18 ani,România a ajuns sã cearã milã la porþile Europei.
Voi, cei care credeþi cã, la fel ca atunci (în urmã cu 18 ani) ºi acumîncã mai sunteþi cu gândul cã totul vã aparþine ºi cã puteþi lovi în stân-ga ºi-n dreapta, vã spunem cã aveþi o mentalitate greºitã ºi cã esteaproape ceasul când vã vom cere socotealã de tot ce aþi fãcut pânãacum. A trãi în democraþie, înseamnã libertate, bunãstare ºi, mai ales,sã îþi pese de ceea ce se întâmplã în jurul tãu, iar atunci când vezi cã celde lângã tine, cu care ai trãit în comunitate, se ridicã peste noapte larangul de miliardar, cu averi fabuloase – doar prin faptul cã ocupã ofuncþie de conducere –, vin cu întrebarea, pentru ceilalþi oameni dincomunitate: Pânã când vom putea tolera incompetenþa ºi prostia,noi, care ar trebui sã-i trezim pe aceºtia la realitate?
În localitatea noastrã avem persoane care se pun în funcþii de con-ducere, aderând la o formaþiune politicã pentru a avea susþinere, iardupã ce sunt aleºi, nu le mai pasã de nimeni ºi de nimic, doar lor sã lemeargã bine. Dar avem ºi oameni, care, atunci când sunt aleºi pentru ane conduce, pun suflet în tot ceea ce fac, ºi asta spre binele comunitãþii.
Îl putem da ca exemplu pe actualul primar, Ioan Criºan. Una dintrecalitãþile pe care i le-am descoperit, este aceea cã nu tolereazã min-ciuna, fãþãrnicia ºi linguºeala.
Alãturi de dânsul, ºi l-a luat ca om de încredere, pe domnul DorelHorga, un tânãr care la început era timid, dar odatã cu trecerea timpu-lui, cautã sã facã lucruri bune ºi folositoare pentru noi toþi. Ne mândrimcu el, cã este din localitatea Horia ºi îi dorim ca pe mai departe sãcugete ºi sã aibã gândirea îndreptatã spre noi, cei care îi cerem ajutorul.Nu vrem vorbe, vrem fapte. Pe dânºii îi rugãm sã atragã în jurul lor tineridornici sã se afirme ºi sã realizeze lucruri bune, în folosul oamenilor dinmijlocul cãrora vin.
Am dori împrospãtarea listelor la urmãtoarele alegeri, iar aceste listesã conþinã nume ale unor oameni tineri, cu mentalitate actualã, pentruca treburile sã decurgã normal. Poate cã tinerii sunt mai timizi, sau chiarfricoºi, crezând cã nu vor putea face faþã celor care au în spate ani buniîn funcþii de conducere. Dar le spun cã încercarea moarte n-are ºi prinbunãvoinþã ºi înþelepciune, vor deveni oameni de nãdejde, iar noi,obºtea, le vom aprecia munca ºi sârguinþa cu rãsplata cuvenitã.
Înainte de 1989, sub titlul marilor publicaþii era scris sloganulProletari din toate þãrile, uniþi-vã! Acum aº propune un alt îndemn:Locuitori ai localitãþilor Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir,uniþi-vã ºi, cu gând curat, sã mergem la vot ºi sã punem ºtampilape numele omului pe care îl credem noi cã este capabil de încã unmandat. Doresc sã trãim în bunã înþelegere, în respect reciproc ºi sãavem parte de o viaþã liniºtitã.
Aºa sã ne ajute Dumnezeu! Puf Iuliana,Localitatea Horia
Nota coordonatorului redacþiei: Doamnã Iuliana Puf, vã respect pedumneavoastrã, precum ºi ideile pe care le susþineþi. Cuvintele dum-neavoastrã mã flateazã, dar vã rog sã nu cãdem în greºealã. În politicã,fie aceasta ºi de la comunã, laudele aduc reacþii adverse. Nu le dorescºi sunt sigur cã nici dumneavoastrã. Persoana mea este vremelnicã laprimãrie. Nu îmi fac decât datoria. Cât pot. Apelând la unitate, nuputem zgândãri, în vreme de „pace”, orgolii. Rãnim. Puþini cititori ºtiucã facem parte din partide diferite, dar ce bine este când amândoi con-siderãm cã trebuie ca tinerii sã se afirme. ªi desigur sunt „unii aleºi, custate vechi”, care aºteaptã „dricul” sã-i scoatã din funcþie. ªi mai suntunii „tineri, dar bãtrâni în funcþii”, care „voteazã pentru-contra”, adicãdupã interesele personale. Armele lor, pentru a nu fi clintiþi, sunt ºanta-jul, oportunismul, gãlãgia - precum Chivuþele cu fuste largi ºi creþe -,reclamaþia veºnicã, pentru a te þine „ocupat”, ca sã nu poþi sã îþi duci ceþi-ai propus pânã la capãt ºi a avea ei satisfacþia de a striga sus ºi tare:Hoooþul, prindeþi hoþul. ªtim cine strigã aºa. Tot hoþul. Da. Aceºtia tre-buie sã se retragã. De acord cu dumneavoastrã. Am scos din contextunele cuvinte laudative la adresa mea; iertaþi-mã ºi vã rog credeþi-mãcã este mai bine.
Criºan Ioan
Primim spre publicare
Împreunã, spre bineºi bunãstare!
Decese:Abrudan Dumitru (1939)
Minciuna Emanuel-Costel (2001)
Punga Gheorghe (1940)
Vulturar Petru (1943)
Arhilie Tatiana (1918)
Naºteri:Pleºcan Tabita-Adnana
Berindei Silviu-IoanCãsãtorii:
Beres Sorin & Ispir Natalia
10-16 Februarie 2008 DIALOG CU CITITORII
VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã
Pag. 3
Scurt istoricSe ºtie cã pasãrea care cântã atât de frumos «cu-
cu», în afarã de cântat are obiceiuri nu tocmaicorecte faþã de semenele sale. Cucul este o pasãremigratoare. Vine primãvara devreme pemeleagurile noastre. Slobozeºte câteva cântãri, ca sãne vesteascã primãvara, fapt care ne bucurã sufletul.Apoi, dã o raitã prin cuiburile suratelor sale din alteneamuri, se fofileºte ºi, în lipsa gazdei cuibului, seouã în acesta ºi pe-aci þi-e drumul. În luna iuniepleacã de unde a venit. Da dar nu pleacã oricum.Lasã pe seama altor pãsãri credule, clocirea ouãlorsale. ªi nici acest obicei nu ar fi mare bai. Dar cuculeste o pasãre atât de adaptatã, cã pe seamacredulitãþii altora îºi asigurã perpetuarea speciei.Credulele pãsãri care au muncit la cuib multe zile ºisãptãmâni se mirã acum cã un ou este deosebit decelelalte. Se mirã ºi clocesc. Asta este. ªi scot pui,dupã douã sau trei sãptãmâni. ªi trudesc. ªi-ºi hrã-nesc toþi puii la fel, cu aceeaºi dragoste.
Într-o bunã zi, când pãsãrile vin la cuib pentru aaduce hranã puilor, observã cã a mai rãmas numaiun pui în cuib. Se mirã ºi îl hrãnesc pe acesta careeste, aþi ghicit, puiul de cuc. Pe lângã ºmecherie,cucul are ºi calitatea de a fi agresiv. Care este obi-ceiul cucului încã de pui? În lipsa pãrinþilor adoptivi,în agresivitatea sa înnãscutã ºi pentru a fi sigur cã vatrãi, bate adevãraþii pui, ba chiar îi omoarã ºi îiaruncã din cuib. Hrãnit de doi pãrinþi adoptivi fãrãvoia lor ºi naivi, puiul de cuc prinde puteri, se dez-voltã ºi, desigur, pleacã atunci când este sigur pe el.ªi… ºi cei care l-au crescut, rãmân cu ciocurileumflate, trezindu-se dupã munca de o varã singuri«cuc», nemaifiind sigure cã dupã o cãlãtorie lungãvor mai avea puteri sã revinã pe meleagurile noas-tre sã facã alþi pui.
«Oameni cuci»Aºa ºi omul. Tânãr, puternic, cocoº, puicuþã. Se
fãlesc: Nimeni nu-i ca noi. Doi porumbei, ce mai!Ne-am unit destinele. El matur, dar cu funcþie. Eapuicuþã tânãrã. Potrivire minunatã. Puicuþa. Ce dacã-i de vârstã cu tata. Cocoºu’ bãtrân face zama bunã.Face pe dracu’! Tu nu ºtii cã maicã-sa „gãina bãtrânã”face zama bunã, dar cu morcovul lui? ªi ce? Este ºef.La Gostat. ªi asta spune multe. ªi uite-aºa se unirãporumbeii. ªi dragostea fu mare. ªi dorirã urmaºi. ªinu puturã. ªi el, cocoºul mare ºi… credul, îi zise:Vom înfia doi nepoþi. Unul de-al tãu, unul de-almeu. ªi îi creºtem ºi îi iubim ºi domni îi facem cãnoi suntem de la þarã tu de la pãdure, eu de laºes. Da, dar cocoºul credul nu ºtia povestea cucului.
ªi se duserã la þarã. El luase cu el un nepot careînvãþa bine. Ea încerca sã-l convingã pe tataia cãacel copil de pe creangã este… copil ºi estecuminte. ªi ºtie sã spunã poezii. Atunci, de ce stã pecreangã, precum cucul? Ce presimþire. Bine. Hai sã-mi spunã poezie. Hai la tuºii, puiºor. Hai, spuneo poezie. Speriat, la coborârea din copac puiºorulîncepu pe nerãsuflate: „Licã nu ºtia sã zicã /lâu,lãþuºcã, lãmuricã”… Mai zi odatã, puiºor. Uite, tre-buie sã spui „Ricã, râu, rãþuºcã, rãmuricã”. Maicalm, pentru a nu-ºi necãji puicuþa, marele ºef lagostat, spuse cu glas ferm: Bine este al nostru ºi osã-i spunem Licã. Zis ºi fãcut.
ªi trecurã anii ºi mari se fãcurã cei doi nepoþi. ªiaºa se întâmplã cã se înþeleseserã de minune, pânãîntr-o zi, când „fosta” puicuþã nu-l mai vru, pe nepo-tul „fostului”. Dar nici în ruptul capului. Fostul mareºef, nu mai era mare acum, îmbãtrânise, gostatul numai era. Venise viscolul, revoluþia adicã. ªi dacã tots-a început furtuna, profitând de credulitatea ºidepresia fostului mare ºef, cucul, matur ºi el acum,ceru, nici mai mult, nici mai puþin, drepturi deurmaº. Deh, doar aici am crescut în cuibul vostru.Sunt fiul vostru acum. Tu, fost mare ºef ai primitcasã ca ºef. Mie mi se cuvine. Contrariat, ca ºipãsãrile care crescurã puiul de cuc, fostul tãcu ºisperã cã, dându-i casa, are ºi el un colþiºor unde sãtrãiascã, iar din pensia lui sã plãteascã (tot el, cãparcã nu fãcuse destul) sã i se mai dea un pahar cuapã ºi un braþ de lemne. Credulitate mai mare decâtaceea a pãsãrilor care crescuserã puiul de cuc! Departea lui, a fostului, nu mai era acum nici fostapuicuþã. Trebuia sã-ºi þinã „ciocul mic”. Acum ºi-aarãtat originea. Era cuculeasã. ªi uite-aºa i se maiceru „fostului” sã-ºi facã cadou cãtre familia cucilor ºipãmântul dat de democraþie cu titlu de proprietate.
ªi cu mare durere în suflet dãdu ºi cadoul. Adicãtitlul. Acum se liniºti. Neavând ce sã mai dea, sperasã fie lãsat în pace. Gravã credulitate. El nu ºtia deobiceiul cucului încã de pui. Adicã, de a fi gonit dincuibul pe care l-a clãdit cu atâta trudã. De ce nicimãcar nu i-a fost fricã s-a întâmplat. Cucii nu s-audezminþit. Eliminare fãrã milã. Gonit, în cãderea lui,din cuib, fostul ºef s-a oprit cu picioarele pe pãmânt.Era târziu de-acum. Unde? La nepotul sãu, care,nefiind cuc, l-a îngrijit ºi l-a înmormântat creºtineºte.
Un singur blestem al fostului s-a împlinit. S-arugat ca puiului de cuc sã-i piarã vocea. Sã cânteprecum cioara. Dar numai lui. Aºa s-a ºi-ntâmplat.Dacã vedeþi o cioarã stând pe dunga ºanþului pe ocreangã-bancã, la margine de ºosea, în faþa birtului,ºi care croncãne rãguºit, nu credeþi în ea. Este cuculpe care l-a ajuns blestemul „fostului”.
Morala? N-aveþi încredere în cuci! Se-ntâmplã sãse umble ºi cu cucul vopsit, nu numai cu cioara.Numai cã sãraca cioarã are caracter, pe când cucul…nu. ªi singurul lucru care are valoare la cuc este cân-tatul. Când a pierdut glasul, rãmâne nãravul ºi estepericulos.
Ioan Gheorghe Constantin
“DUMNEAVOASTRÃ ÎNTREBAÞI, PRIMARUL VÃ RÃSPUNDE”Acest spaþiu vã este destinat dumneavoastrã, cititorilor noºtri, pentru a intra în dialog cu primarul comunei VLADIMIRESCU. Cum veþi face? Dupã
ce veþi completa cuponul de mai jos cu întrebãrile dumneavoastrã, decupaþi cuponul ºi îl trimiteþi la secretariatul Primãrei Vladimirescu cu specifi-caþia „PENTRU REDACÞIA ZIARULUI VLADIMIRESCU SÃPTÃMÂNà DE SÃPTÃMÂNÔ, str. Revoluþiei, nr. 4, Vladimirescu, tel: 0257/514.902,0257/514.101, fax: 0257/514.101.
Numele ºi prenumele ....................................................................... Adresa.........................................................................................
Orice asemãnare cu realitatea este o purã coincidenþã nedoritã de autor
HOTÃRÂREA Nr. 6din 25.01.2008
privind realizarea proiectului „Spaþii verzi - surse deîmbunãtãþire a mediului ºi de dezvoltare sustenabilã a localitãþiiVladimirescu, judeþul Arad”
Consiliul Local al comunei Vladimirescu, Judeþul Arad,Vãzând:- referatul Compartimentului Gospodãrire-Comunalã, prin care se
propune realizarea proiectului «Spaþii verzi - surse de îmbunãtãþire amediului ºi de dezvoltare sustenabilã a localitãþii Vladimirescu, judeþulArad»;
- raportul domnului primar Criºan Ioan, care propune promovareaacestui proiect de hotãrâre;
- studiul de fezabilitate ºi proiectul tehnic pentru realizarea proiec-tului «Spaþii verzi - surse de îmbunãtãþire a mediului ºi de dezvoltaresustenabilã a localitãtii Vladimirescu, judeþul Arad»;
- indicatorii tehnico-economici pentru obiectivele din cadrul proiec-tului «Spaþii verzi - surse de îmbunãtãþire a mediului ºi de dezvoltaresustenabilã a localitãtii Vladimirescu, judeþul Arad»;
- prevederele Ghidului de finanþare pentru Programul naþional deîmbunãtãþire a calitãþii mediului, prin realizarea de spaþii verzi în local-itãþi;
- votul exprimat în ºedinþa din 25 ianuarie 2008. Având în vedere:- prevederile art.20 alin.(1), lit. h), i) ºi j) din Legea nr.273/2006,
privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºi completãrile ulte-rioare;
- prevederile art.36 alin.(2), lit.c ºi alin.(5) lit.c din Legeanr.215/2001, privind administraþia publicã localã, republicatã
În temeiul art.45 alin.(2) din Legea nr. 215/2001, privind adminis-traþia publicã locala, republicatã,
HOTÃRêTE:Art.1. Se aprobã aplicarea la Programul naþional de îmbunãtãþire a
calitãþii mediului, prin realizarea de spaþii verzi în localitãþi ºi con-tractarea finanþãrii în cuantum de 670.430,53 lei în scopul îmbunãtãþiriifactorilor de mediu ºi a calitãþii vieþii în localitatea Vladimirescu.
Art.2. Se aprobã participarea Consiliului local al comuneiVladimirescu la finanþarea proiectului cu procentul de 25,62%, respec-tiv suma de 171.824,1 lei din valoarea investiþiei.
Art.3. Persoana desemnatã sã reprezinte Consiliul localVladimirescu, respectiv Primãria Comunei Vladimirescu în relaþia cuAdministraþia Fondului pentru Mediu, pânã la momentul semnãrii con-tractului, este domnul Dohangie Cristian, ºef Birou Contabil din cadrulPrimãriei comunei Vladimirescu.
Art.4. Responsabil pentru proiectul având ca obiect «extinderea ºireabilitarea spaþiilor verzi» este domnul primar Criºan Ioan. Persoanadesemnatã ca responsabil de proiect este împuternicitã sã semnezecontractul pentru finanþarea proiectului având ca obiect «extinderea ºireabilitarea spaþiilor verzi».
Art.5. Suprafaþa de teren pusã la dispoziþia desfãºurãrii proiectuluiavând ca obiect «extinderea ºi reabilitarea spaþiilor verzi» este de13.310 mp, identificatã în C.F. 8186 Vladimirescu cu nr.t o p . 3 8 5 0 / 3 / 1 , 3 8 5 1 - 3 8 5 2 , 3 8 5 3 / 1 / 1 / 1 ,3854/2/1/1/1/1/1/1/1/1/1/1/1/1/1 ºi 11.317 mp, identificatã înC.F.4281 cu nr. top.3506/a-3534/71 Vladimirescu.
Art.6. Se aprobã studiul de fezabilitate în vederea desfãºurãriiproiectului având ca obiect «extinderea ºi reabilitarea spatiilor verzi».
Art.7. Se aprobã indicatorii tehnico-economici pentru obiectivele deinvestiþii din cadrul proiectului având ca obiect «extinderea ºi reabil-itarea spaþiilor verzi».
Art.8. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei, se încredinþeazãPrimarul Comunei Vladimirescu ºi Compartimentul Gospodãrire-Comunalã din cadrul Primãriei comunei Vladimirescu.
Prezenta hotãrâre se comunicã cu:- Instituþia Prefectului judeþului Arad;- Primarul Comunei Vladimirescu; - Compartimentul Gospodãrire-Comunalã din cadrul Primãriei
Comunei Vladimirescu.Preºedinte de ºedinþã, Secretar,
Plaveþi Ioan Tanasã Ovidiu
10-16 Februarie 2008 SPORT
VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã
Pag. 4
Noutãþi la echipãÎn aceastã iarnã, tehnicianul
arãdean a încercat sã rezolveproblemele din defensivã, trans-ferând câþiva fundaºi de meserie,Iancu Tudorel de la CS Ineu,Iancu Ciprian (Nãdlac), NichituþPetru (Semlac), DanielTomoioagã (Satu Mare), dar ºimijlocaºi precum Ionaºcu(Nãdlac), Fl. Rus (Nãdlac) ºiAndrei Peia (Telecom). Suntfoarte mulþumit de transfe-rurile fãcute, de tinereþea jucã-torilor ºi valoarea sensibilegalã. Suntem foarte aproapede un transfer de la NaþionalSebiº ºi, probabil, ne vomînþelege acum, în Ungaria, sã îldau pe Gherasim, care sepregãteºte deja cu Naþional ºi
sã îl iau pe Gherghel. Ar mai filoc de un fundaº central, darnu este o maximã urgenþã, aprecizat Cristian Sculici.
Participare la Cupa deiarnã AJF
Înaintea cantonamentuluiamintit, CS Vladimirescu 2003ºi-a testat forþele la Cupa deIarnã organizatã de AJF Arad,desfãºuratã sâmbãtã la ªiria, CSVladimirescu 2003 obþinânddoar victorii, în ordine: 5-2 cuªiriana ªiria, 2-0 cu ªoimiiLipova, 8-0 cu Victoria Zãbrani,5-2 cu Regal Horia ºi 10-2 cuªoimii ªimand. La acest turneu,Boloº a reuºit 10 goluri (din cele30 marcate de echipã), dar, înschimb, Ienãºescu s-a accidentat
uºor, fiind incert în Ungaria. Faþãde echipa din tur, tehnicianularãdean s-a despãrþit de CristiMan.
Cantonament în UngariaÎn cantonamentul din Ungaria
sunt prevãzute trei antrena-mente pe zi, ºedinþã tehnicã,pregãtire fizicã pe teren ºi în salade forþã, probabil ºi un meci ami-cal, cu echipa localã. Trupa lui
Cristi Sculici i-a provocat pe ceide la Bihorul Beiuº la un meciamical, încheiat la egalitate, 4-4.Pentru CS Vladimirescu 2003 aumarcat Huþanu, Boiþiu, Matei ºiPeia. Formatia din Liga a 4-a ainceput în formula Szabo -Nichituþ, Voicu, Tomoioagã, G.Iancu - Ionaºcu, Boloº, Dinu, C.Iancu - Stefeligã, Huþanu, înpartea secundã intrând altã gar-niturã formatã din: Carp - Boiþiu,
Pârva, Matei, Peia - Brancov,Rus, Gherghel, Huja - Duminicã,Farcas. CS Vladimirescu 2003urma sã perfecteze un alt mecide verificare, variantele fiindACU Arad sau Gyula.Alte meciuri de pregãtire
La revenirea din cantona-ment, antenorul Cristi Sculici aprogramat meciuri de pregãtirecu echipe destul de puternice, învederea pregãtirii reluãrii cam-pionatului Ligii a IV-a: UnireaSântana (la 12 februarie), oechipã reºiþeanã, care urmeazã afi stabilitã ulterior (la 16 februa-rie) ºi Victoria Zãbrani (la 19 fe-bruarie).
În altã ordine de idei, sã maispunem cã echipa dinVladimirescu nu a intrat încã pesuprafaþa terenului de joc,dorindu-se protejarea acesteiapânã la reluarea campionatului ºieste posibil ca echipa sã sepregãteascã pe terenul unitãþiimilitare. Obiectivul nostru esteo clasare cât mai bunã la finelecampionatului, urmând, apoi,analizarea evoluþiei jucãtorilorºi stabilirea obiectivului pentruviitorul sezon, a precizat CristiSculici.
Cosmin Gherman
Fotbaliºtii de la CS Vladimirescu2003 se pregãtesc în Ungaria
UTA se pregãteºte sã încheiecantonamentul din Turcia, unulnu lipsit de peripeþii ºi cu unbilanþ negativ, în ceea cepriveºte rezultatele obþinute. Înprimul joc Bãtrâna Doamnã acedat în faþa turcilor de laEskisehirspor, echipã de ligãsecundã, scor 2-1. Tehnicianularãdean a început partida înurmãtoarea formulã: D. Tudor -Bãlan, Chiþa, Bumbac, Vasiljevic -Hora, C. Todea, Hidiºan, Simao -M. Ilie, Baltoi. În partea secundãau evoluat: Mârne - Mihuþ, Chiþa,Marincãu, Vasiljevic - Hora,Mãrginean, Hidiºan, Roszel (M.Ilie) - Bãlþoi, Edson. Golultextiliºtilor a fost reuºit de Bãlþoi.
A urmat cel de-al doilea joc,cu Ankaraspor, pierdut cu scorulde 3-2, antrenorul Marin Barbuîncepând meciul în formula:Tudor - Bãlan, Chiþa, Marincãu,Vasiljevic - Hidiºan, Mãrginean,C. Todea, Simao - Edson, Balþoi,pe parcursul meciului maievoluând: Hora ºi Mircea Ilie. Aumarcat C. Todea ºi Hora.
A urmat, apoi, un amical cenu era prevãzut în seria de jocuride pregãtire, meciul cu VictoriaBrãneºti, echipã din liga a treiade la noi din þarã. UTA s-a impuscu un categoric 4-0. Echipa destart: Huþan - Mihuþ, Pascariu,Bumbac, Gornic - Polgar, Fl. Dan,L. Todea, Melinte - Furdean,Guriþã. Au marcat: Guriþã, Edson,L. Todea, Melinte.
În locul brazilienilor de la
Academica Coimbra, care ar fireprezentat un examen foarteutil pentru elevii lui Marin Barbu,UTA a ales sã joace cu ruºii de laMetalurg Kuzbas. Arãdenii aupierdut cu scorul de 2-0. MarinBarbu a utilizat urmãtoarea for-mulã de start. Mârne - Bãlan,Chiþa, Marincau, Simao - Hora,C. Todea, Mãrginean, Hidiºan -Balþoi, M. Ilie.
A doua victorie din cadrulturneului din Turcia a venit în faþaechipei a doua a celor de laBorussia Mönchengladbach.Scorul final a fost de 1-0 pentruechipa arãdeanã, golul victorieifiind reuºit de noua achiziþie,Radu Mãrginean. Marin Barbu aînceput partida cu urmãtorii jucã-
Ultimele douã partide dinacest cantonament cu SartidSmederevo (Serbia) ºi cu ªahtiorSoligorsk (Belarus), au fost pro-gramate dupã închiderea ediþiei.
În altã ordine de idei sã maispunem cã pentru Varga ºiRoszel cantonamentul s-a între-rupt brusc din pricina unor acci-dentãri. În schimb, s-a reuºittransferul lui Oliveira, împrumu-tat de la CFR Cluj. Un alt numeeste aproape de UTA, este vorbadespre Amoreirinha.
Cosmin Gherman
Venirea lui Cãlin Chiºbora alãturi de echipa din Vladimirescu aadus un suflu nou în cadrul clubului. Chiar dacã a ratat obiectivulpropus iniþial pentru acest sezon, la gruparea pregãtitã de CristiSculici viitorul sunã bine. CS Vladimirescu 2003 este una dintrepuþinele echipe din primul eºalon al judeþului, care efectueazã înaceastã iarnã, un stagiu de pregãtire centralizatã. Dupã ce acochetat zilele trecute cu staþiunea Moneasa, tehnicianul arãdean aoptat pentru perioada de pregãtire la Complexul Sportiv «MesterKlub» din Békéscsaba ca loc de desfãºurare a cantonamentului,echipa plecând, pentru o sãptãmânã, în Ungaria. Din lotul deseniori fac parte 25 de jucãtori, cãrora li s-a adãugat ºi grupa dejuniori 93, care se vor pregãti separat.
UTA - Radiografia turneului din Turcia
Dupã turneul de la ªiria, echipa Regal Horia a susþinut recent unprim joc de pregãtire, de aceastã datã în deplasare la Lipova. Fãrã cincijucãtori de bazã în special la nivelul fundaºilor, echipa pregãtitã deMarcel Duºan, a cedat la limitã, scor 3-2. Pentru oaspeþi au marcatLipitor ºi Haº.
Tehnicianul arãdean a folosit mai mult jucãtori care nu au evoluat laturneul amintit. Marcel Duºan a trimis în teren urmãtoarea formulã destart: Lingurar – Asmarandei, Mãdãlina, Gugescu, Pãºcãlãu, Nica, Barna,Þigan, Negru, Giulãu, Haº. Revenind la turneul organizat de AJF Aradcu o sãptãmânã în urmã, tehnicianul arãdean, considerã cã a fost unulutil, dar obositor întrucât echipele nu au fost repartizate în douã grupe.În altã ordine de idei, Regal Horia va primi sâmbãtã pe teren propriuvizita celor de la Frontiera Curtici.
C.G.
Regal Horia, primeºtevizita curticenilor
Oficialii clubului UTA au dat publicitãþii, preþurile laabonamente pentru partea a doua a campionatului. Pentrucele 8 meciuri rãmase de disputat pe teren propriu în retu-rul actualei ediþii de campionat, arãdenii vor scoate dinbuzunar mai puþini bani decât în campania de toamnã.Abonamentele care se vor pune în vânzare la stadion, din11 februarie 2008, costã:
- Tribuna I: 225 lei (vechii abonaþi)ºi 250 lei (noii abonaþi)
- Tribuna a II-a: 125 lei (vechii abonaþi)ºi 150 lei (noii abonaþi)
- Peluze: 50 lei (vechii abonaþi)ºi 70 lei (noii abonaþi)
P.S. În schimb, preþul biletelor rãmâne neschimbat,adicã: 30 lei la tribuna I, 20 de lei la tribuna a II-a ºi 10 delei la peluze.
Abonamente la UTA
Cristian Sculici, antrenorul echipei din Vladimirescu
10-16 Februarie 2008 ÎNVÃÞÃMÂNT - SPIRITUALITATE
VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã
Pag. 5
Putem înþelege cã Iisus ªi-adesfãºurat activitatea mai alesîntre hotarele Þãrii Sfinte, însã adepãºit, uneori, aceste hotare,extinzându-ªi misiunea ºi la nea-murile pãgâne. De altfel, pe teri-toriu iudeu, Domnul a fãcut bineºi neiudeilor ºi chiar a lãudat,uneori, credinþa acestora. Aºa afost cazul, de pildã, cu sutaºuldin Capernaum (Mt. 8, 5-13),când a fost anunþat cã vor intra înharul mântuirii sale „mulþi de laRãsãrit ºi de la Apus”, adicã dinneamurile pãgâne.
În aceastã perioadã,evanghelistul urmãreºte sãrãspundã unei grave problemecu care se confrunta Biserica.Este vorba de opoziþia unoradintre creºtini – de tendinþaiudaizantã – de a-i accepta pepãgâni în Bisericã.
Minunea vindecãrii fiiceidemonizate se întâmplã prinîntâlnirea dintre puterea lui IisusHristos ºi credinþa femeii
pãgâne. Pentru ca aceastã întâl-nire sã poatã avea loc, ºi Hristosºi femeia ies din hotarele lor.Despre aceastã ieºire, Sf. IoanGurã de Aur spune cã Hristosface o excepþie de la misiunea saadresatã prioritar lui Israel; iarfemeia iese din pãgânãtatea eiprin credinþa în Hristos. Femeiaar simboliza Biserica dintrepãgâni. Deci, când a ieºit Hristosde pe teritoriul Þãrii Sfinte, atun-ci a îndrãznit ºi Biserica – sim-bolizatã aici prin aceastã femeie– sã se apropie de Hristos, ieºinddin hotarele ei.
Purtarea lui Iisus ni se pareneobiºnuitã, ba chiar ciudatã; El,care necontenit îi miluia pe toþi ºipe cei rãi ºi pe cei care-L huleau,respinge strigãtul acestei femei,care-L mãrturiseºte ca Mesia(„Fiul lui David”, versetul 22).Mântuitorul nu se lasã înduioºatnici de rugãciunea ei, nici denecazul ei, cel atât de mare, cãpânã ºi ucenicii se scandalizeazã
de atitudinea Lui ºi-I spun:„strigã în urma noastrã” (versetul23). Acum, femeia lasã sfiala, seapropie de Iisus, I se înhinã ºizice numai: „Doamne, ajutã-mã!”
Afirmaþia Mântuitorului laruga femeii, este cu caractergeneral, pare cã nici nu vorbeºtecu ea: „Nu este bine sã iei pâineacopiilor ºi sã o arunci câinilor”,unde iudeii erau socotiþi ca fiindcopiii, iar pãgânii, câinii. La care,femeia canaaneancã îi rãspunde:„Dar ºi câinii mãnâncã din firimi-turile ce cad de la masastãpânilor lor”. Sf. Ioan Gurã deAur comenteazã: „Ai vãzutînþelepciunea femeii, cã nici n-aîndrãznit sã-L contrazicã, nicin-au durut-o laudele aduse alto-ra ºi nici n-a revoltat-o ocara? Aivãzut ce suflet are? Ai vãzutsmerenia ei?”.
Acum înþelegm comportareaDomnului faþã de femeie. El nuvoia sã rãmânã ascunsã credinþa
ei; deci, scopul sãu era unul pe-dagogic. Ucenidii ºi ceilalþi iudeitrebuiau sã înveþe de la aceastãpãgânã ce înseamnã credinþa. Eln-a spus cuvintele acelea ca s-oocãrascã, ci ca s-o atragã ºi sãdescopere comoara ascunsã în ea.
„Atunci, rãspunzând, Iisus i-azis: O, femeie, mare este cred-inþa ta” Fie þie precum voieºti! ªis-a tãmãduit fiica ei în ceasulacela” (versetul 28). Deci, putemspune cã minunea s-a sãvârºitprin puterea credinþei. Cãci cred-inþa femeii a conlucrat cu put-erea divinã a lui Iisus, iar de nuavea credinþa pe care a avut-o,cea care a îndemnat-o sã insiste,sã se roage, sã strige chiar, fiicaei nu s-ar fi vindecat.
Aceastã sãrmanã femeiepãgânã, dintr-o þarã strãinã, carenu-L vãzuse niciodatã pe Iisus, cinumai auzise de minunile Sale,ne dã un adevãrat exemplu decredinþã. Aceastã credinþã olaudã Mântuitorul, a celor care
„n-au vãzut ºi au crezut”! Pe uniica aceºtia îi numeºte Dumnezeu„fericiþi” (Ioan 20,29).
O, ce fericiþi suntem dacãavem credinþã! Iar dacã credinþanoastrã este slabã ºi neputin-cioasã, sã nu ne mulþumim arãmâne puþin credincioºi. Ci,dorind din toatã inima noastrã sãajungem la credinþa cea plinã deputere a canaanencei, sã nerugãm Domnului, ca ºi Apostolii:„Sporeºte-ne credinþa!” (Luca17,5) sau ca ºi acel sãrman dinSfânta Evanghelie: „Cred,Doamne! Ajutã necredinþeimele!” (Marcu 9,24).
Lui Hristos, Domnul ºiDumnezeul ºi Mântuitorul nostrulaudã, cinste ºi închinãciune!
Murgoi Dorel,Student Facultatea de
Teologie din cadrul Universitãþii
„Aurel Vlaicu” Arad
Vindecarea fiicei femeii din Canaan„Iar ea, venind, I s-a închinat: Doamne, ajutã-mã!”
Interesatã sã dezvolte în rân-dul elevilor sãi conºtiinþa proprieiidentitãþi etnoculturale ºi sã cul-tive respectul ºi toleranþa pentrucunoaºterea diversitãþii culturale,ªcoala Generalã Vladimirescu apropus Consiliului Local unproiect intitulat „Tradiþii ºi obi-ceiuri”, având ca obiective prin-cipale cunoaºterea ºi cultivareavalorilor tradiþionale specificelocului, dar ºi a altor influenþetradiþionale din zonele istoriceale þãrii, ºtiut fiind cã populaþiacomunei Vladimirescu este unadevãrat mozaic etnic, cultural ºireligios.
Un alt obiectiv urmãrit, a fostacela de a angaja, alãturi de eleviºi cadrele didactice, ºi membriicomunitãþii locale, meºteri pop-ulari a cãror preocupare pentrutransmiterea unor meºteºuguri,cum ar fi olãritul, þesutul larãzboi, pictura pe sticlã, con-fecþionarea costumelor populareºi a diferitelor obiecte de arti-zanat din toate zonele þãrii, esteevidentã.
Þinând seama de acesteobiective, în luna mai a anului2007, echipa de teatru a ºcoliinoastre a prezentat o nuntãtradiþionalã româneascã din zona
Þãrii Zãrandului, unde se aflã celemai bogate rezervaþii de tradiþiiarhaice din România. În con-cepþia popularã, cãsãtoria consti-tuie un element obligatoriu alciclului vieþii. Peþitul, cererea încãsãtorie, tocmirea zestrei,logodna, cãsãtoria religioasã ºinunta propriu-zisã, se derulau încadrul parohiei, reprezentând uneveniment major, nu numai pen-tru persoanele ce doreau sã-ºiîntemeieze o familie, ci ºi pentru
întreaga comunitate. Strânsã în jurul bisericii din
sat, întreaga comunitate eraancoratã în valorile morale ºispirituale, viitoarea familie avândla temelia ei legi scrise ºinescrise, menite sã-i conferetrãinicie, prosperitate ºi stabili-tate. În nunta tradiþionalã dinÞara Zãrandului, obiceiurile plinede frumuseþe ºi simbolurile rit-uale vin sã sublinieze acesteaspecte.
Ca în orice nuntã tradiþionalã,peþitul este momentul aºteptatcu înfrigurare de viitoareamireasã. Tânãrul, împreunã cupãrinþii, vin la casa fetei pentru ao cere de soþie. Este prezentatãzestrea fetei, constând dinveselã, aºternuturi, mobilier,etc., dar ºi cea a bãiatului, carede obicei oferã casa ºi obiecteagricole.
Chemarea la nuntã: chemã-torii la nuntã sunt selectaþi dintrecei mai buni prieteni ai mirilor.Îmbrãcaþi în costume populare,cu o „bâtã” împodobitã în tricol-or ºi o „uiagã” (sticlã) cu vinars,cheamã oamenii la nuntã; „muz-
ica” cu un chemãtor ºi cu„diavolu”, conducãtorul nunþiipleacã dupã naºi, iar cu aceºtia,dupã mire. Când se apropiealaiul, chemãtorul rãmas lamireasã o scoate în stradã ºi oînvârte de trei ori pe sub mânã ºiapoi o ascunde. Nuntaºii ajunºila casa miresei sunt întâmpinaþide un om care se înþelege cudiavolul sã-i lase în curtea casei,unde spun ei, cautã o „floarepentru floarea lor”. Le esteadusã, însã, o mireasã urâtîmbrãcatã. Chemãtorul ducemireasa, care trece peste masã,la mire, iar muzica intoneazã
La mulþi ani.Se pleacã, apoi, la Primãrie,
iar apoi la Bisericã, cântându-secântecul miresei specific ÞãriiZãrandului:
cu mirele ºi mireasa, se întorc lacasa unde se va þine nunta.Mireasa cu mirele, împreunã cunaºa ºi cu naºul, se rotesc de treiori dupã un vas, apoi mireasa dãcu piciorul în el sã-l rãstoarnã,acesta reprezentând un simbol albelºugului ºi bunãstãrii viitoare.Începe jocul ºi nuntaºii sunt invi-taþi la masã, iar, mai târziu, sestrigã „cinsta”, fiecare nuntaº con-tribuind cu bani sau obiecte folos-itoare tinerei familii. Nunta seîncheie în zorii celei de a doua zi.
În contextul actual, tradiþiileprezentate mai sus, desprinsedin peisajul arhaic al satuluiromânesc, completeazã ºiîmbogãþesc tezaurul culturaleuropean.
Prof. Mirela Bugariu,Prof. Ileana Oneþ,Prof. Antiþa Vanc,
ªcoala Generalã Vladimirescu
Moºteniri culturale româneºti în spaþiul european. Nunta tradiþionalã
Dacã „veºnicia s-a nãscut la sat”, cu siguranþã el este promo-torul unor valori fundamentale, a unor „rãdãcini” adânc înfipte înetosul acestei þãri din care se zãmisleºte viitorul ei. În dinamicaactualã, lumea satului a început sã cunoascã transformãri profunde,odatã cu deschiderea întregii societãþi spre marea familie euro-peanã, dar totodatã, el este pãstrãtorul identitãþii spirituale ºi cul-turale, care conferã oaspetelui o imagine fascinantã a spirituluiromânesc, aºa cum afirma Terry Davis, secretarul general alConsiliului Europei.
Aºezatã în partea de Sud-Est a Câmpiei Aradului, ComunaVladimirescu are o suprafaþã de 12.400 hectare, fiind alcãtuitã dinpatru sate: Vladimirescu, Cicir, Horia ºi Mândruloc, cu o populaþiemajoritar românescã, alãturi de care trãiesc germani, maghiari, slo-vaci, ucrainieni ºi romi etc ºi având o bogatã istorie care se pierdeîn negura timpului, vestigiile atestând continuitatea locuirii peaceste meleaguri încã din secolul V al erei noastre. Momentul întâlnirii mirilor
Pregãtirea miresei
10-16 Februarie 2008 ADMINISTRATIV
VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã
Pag. 6
Maria PAVEL, consilier PSD înConsiliul Local Vladimirescu
Consilierii se prezintã:
Înscriindu-mã în ºirul consilierilor localiai comunei Vladimirescu, care s-auprezentat în paginile publicaþiei locale,daþi-mi voie sã spun câteva cuvintedespre mine, ca persoanã publicã. Mãnumesc Maria Pavel ºi sunt fiica acesteicomune, pentru cã m-am nãscut în locali-tatea Horia, în 27 aprilie 1968. Am urmatcursurile gimnaziale la ºcoala din satulnatal, cele liceale în municipiul Arad, fiindabsolventã a Colegiului Pedagogic, iar înprezent licenþiatã în psihologie.
Statutul de persoanã publicã l-amdobândit încã din 1990, când, alãturi desoþul meu, preotul Teodor Pavel, ne-amstabilit în localitatea Mândruloc, deoareceîn luna octombrie a aceluiaºi an a fost hiro-tonit pentru parohia Mândruloc. Este, într-adevãr, „locul mândru”, cu oameni mi-nunaþi, care ne-au primit cu multã cãldurã– tineri fiind atunci –, care ne-au acordatîncredere ºi cu care ne bucurãm la ocaziifericite ºi ne întristãm la necazuri. Nu i-amuitat nici pe consãtenii noºtri cu care ampetrecut copilãria, adolescenþa, îi purtãmîn gândurile noastre ºi ne bucurãm întot-deauna când îi revedem.
Am vorbit, iatã, despre marea familiecare este comunitatea în care trãiesc ºi încare s-au nãscut ºi crescut cele douã fiiceale mele: Maria-Teodora, care nu pestemultã vreme va serba majoratul ºi Iulia-
Emanuela, care în varã va împlini 16 ani.În casa pãrinteascã locuiesc dragii meipãrinþi, împreunã cu fratele, cumnata ºinepoata mea.
Activitatea profesionalã, timp de 16ani, a fost de „formator, modelator” deminþi ºi caractere, o misiune nobilã, care adevenit din ce în ce mai grea în zilelenoastre. Am fost în preajma copiilor încãde la vârsta lor preºcolarã ºi mai apoi laciclul primar ºi gimnazial. Le-am dãruitdragostea, înþelegerea ºi ei m-au rãsplãtitcu aceeaºi mãsurã.
Începând din anul 2006 îmi desfãºoractivitatea profesionalã în domeniul sani-tar, la Spitalul Clinic de ObstetricãGinecologie „Dr. Salvator Vuia” din Arad,loc în care m-am integrat foarte bine, loculîn care cuvântul VIAÞà îºi defineºte foartebine sensul.
Statutul de consilier local în Consiliullocal Vladimirescu l-am dobândit în anul2004 datoritã încrederii pe mi-aþi acordat-od-voastrã, locuitorii comunei, prin votulexprimat la momentul respectiv. În cadrulConsiliului local fac parte din Comisiapentru învãþãmânt, sãnãtate, culturã ºiculte, unde m-am implicat în realizareaproiectelor ce vizau reabilitarea unitãþilorde învãþãmânt,cât ºi cel de atribuire alocurilor de casã pentru tinerii comunei.
Aportul meu primordial în calitate de
consilier local a fost de a transmite ºi de aaduce în faþa Consiliului Local ºi aExecutivului, doleanþele, problemelecetãþenilor, a comunitãþii în care vieþuiesc,la modul civilizat; de a susþine proiectelede hotãrâri care conduc la bunãstareacomunei ºi care au dus la ridicarea gradu-lui edilitar gospodãresc al localitãþilor; departicipare la acþiunile culturale organizatede Consiliul Local.
Am încercat ºi eu sã-mi aduc contribuþiaîn realizarea obiectivelor pe care ºi le-a pro-pus echipa noastrã ºi constat cã multe dintreacestea sunt realizate, pentru mine aceastafiind o împlinire sufleteascã. Desigur, privindîn ansamblu, nu pare a fi mult, dar analizândmai amãnunþit, putem constata cât de va-loroase sunt aceste realizãri obþinute, totuºi,într-un timp relativ scurt.
Sunt mândrã cã locuiesc în aceastãcomunã care pe zi ce trece dobân-deºte tot mai mult înfãþiºarea uneilocalitãþi moderne.
Ca ºi pânã acum vã aºtept sã veniþicu sugestii ºi propuneri ce vizeazãbunul mers al comunitãþii fie personalla adresa din Mândruloc, fie la numãrulde telefon
Unui cititor care întrebã telefonic: De ce nu primesc elevii ºivârstnicii bilete ºi abonamente gratuite?
Stimate domn, elevii de liceu ºi aceia care urmeazã ºcolile de arte ºimeserii, ºi care locuiesc în localitãþile comunei, primesc o decontare dela bugetul local al primãriei o sumã egalã cu 50% din costul unui abona-ment lunar de la domiciliu la Arad. Elevii care urmeazã clasele I-VIII nupot primi decontare, deoarece acestora le este asiguratã instruirea înlocalitãþile comunei, prin ºcoli generale.
Vârstnicii primesc gratuit, tot de la bugetul primãriei, un numãr depatru bilete de tramvai pe distanþa din localitatea de domiciliu la Arad.La fel cu biletele de autobuz din localitatea Horia. Într-un cuvânt, douãdrumuri dus-întors. Condiþia care se impune este ca solicitantul sã fiepensionar, sã domicilieze într-una dim localitãþile comunei, iar cuantu-mul pensiei sã nu depãºeascã 500 lei noi. Alte informaþii le primiþi de laghiºeul primãriei Vladimirescu.
privind realizarea proiectului «Amenajare pei-sagisticã a zonei deponeului de gunoi a comuneiVladimirescu, judeþul Arad»
Consiliul Local al comunei Vladimirescu, JudeþulArad,
Vãzând:- referatul Compartimentului Gospodãrire-
Comunalã, prin care se propune realizarea proiectului«Amenajare peisagisticã a zonei deponeului de gunoi acomunei Vladimirescu, judeþul Arad»;
- raportul domnului primar Criºan Ioan, care pro-pune promovarea acestui proiect de hotãrâre;
- studiul de fezabilitate ºi proiectul tehnic pentrurealizarea proiectului «Amenajare peisagisticã a zoneideponeului de gunoi a comunei Vladimirescu, judeþulArad»;
- indicatorii tehnico-economici pentru obiectiveledin cadrul proiectului «Amenajare peisagisticã a zoneideponeului de gunoi a comunei Vladimirescu, judeþulArad»;
- prevederele Ghidului de finanþare pentruProgramul naþional de îmbunãtãþire a calitãþii mediului,prin realizarea de spaþii verzi în localitãþi;
- votul exprimat în ºedinþa din 25 ianuarie 2008. Având în vedere:- prevederile art.20 alin.(1) lit. h), i) ºi j) din Legea
nr.273/2006, privind finanþele publice locale, cu mo-dificãrile ºi completãrile ulterioare;
- prevederile art.36 alin.(2) lit. c ºi alin.(5) lit. c dinLegea nr.215/2001, privind administraþia publicãlocalã, republicatã.
În temeiul art.45 alin.(2) din Legea nr. 215/2001,privind administraþia publicã localã, republicatã,
HOTÃRêTE:Art.1. Se aprobã aplicarea Programului naþional de
îmbunãtãþire a calitãþii mediului, prin realizarea despaþii verzi în localitãþi ºi contractarea finanþãrii în cuan-tum de 1.236.906,68 lei, în scopul îmbunãtãþirii facto-rilor de mediu ºi a calitãþii vieþii în localitateaVladimirescu.
Art.2. Se aprobã participarea Consiliului local alcomunei Vladimirescu la finanþarea proiectului cu pro-centul de 19,66%, respectiv 243.186,75 lei lei din va-loarea investiþiei.
Art.3. Persoana desemnatã sã reprezinte Consiliullocal Vladimirescu, respctiv Primãria comuneiVladimirescu în relaþia cu Administraþia Fondului pen-
tru Mediu, pânã la momentul semnãrii contractului,este domnul Dohangie Cristian, ºef Birou Contabil dincadrul Primãriei comunei Vladimirescu.
Art.4. Responsabil pentru proiectul având ca obiect«extinderea spaþiului verde urban, prin amenajareaunor noi zone verzi ºi reabilitarea ecologicã a zoneiaferente deponeului de gunoi» este domnul primarCriºan Ioan. Persoana desemnatã ca responsabil deproiect este împuternicitã sã semneze contractul pen-tru finanþarea proiectului având ca obiect «extindereaspaþiului verde urban prin amenajarea unor noi zoneverzi ºi reabilitarea ecologicã a zonei aferentedeponeului de gunoi» .
Art.5. Suprafaþa de teren pusã la dispoziþiadesfãºurãrii proiectului având ca obiect «extindereaspaþiului verde urban, prin amenajarea unor noi zoneverzi ºi reabilitarea ecologicã a zonei aferentedeponeului de gunoi» este de 20.000 mp, identificatãîn B 466 conform cadastru ºi aflatã în domeniul publical comunei Vladimirescu, potrivit H.G. nr. 976/2002(anexa 72), privind inventarul bunurilor ce aparþindomeniului public al comunei Vladimirescu ºi suprafaþade 9.054 mp înscrisã în C.F. 6006 cu nr. topo.104. ps443/1/51 cu nr. cad. 2489/51 proprietate privatã acomunei Vladimirescu.
Art.6. Se aprobã studiul de fezabilitate în vedereadesfãºurãrii proiectului având ca obiect «extindereaspaþiului verde urban prin amenajarea unor noi zoneverzi ºi reabilitarea ecologicã a zonei aferentedeponeului de gunoi».
Art.7. Se aprobã indicatorii tehnico-economici pen-tru obiectivele de investiþii din cadrul proiectului avândca obiect «extinderea spaþiului verde urban prin ame-najarea unor noi zone verzi ºi reabilitarea ecologicã azonei aferente deponeului de gunoi».
Art.8. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei, seîncredinþeazã Primarul Comunei Vladimirescu ºiCompartimentul Gospodãrire-Comunalã din cadrulPrimãriei comunei Vladimirescu.
Prezenta hotãrâre se comunicã cu:- Instituþia Prefectului judeþului Arad;- Primarul comunei Vladimirescu; - Compartimentul Gospodãrire-Comunalã din
cadrul Primãriei Vladimirescu.
Preºedinte de ºedinþã, Secretar,Plaveþi Ioan Ovidiu Tanasã
HOTÃRÂREA Nr. 5din 25.01.2008
Vând casã în Vladimirescu,str. Vasile Milea nr. 84 A, compusãdin 3 camere, sufragerie, bucãtãrie,baie, apã, gaz, canalizare, încãlzirecentralã ºi cu o curte lângã, preþ110.000 euro, negociabil, tel.0751-909.373.
West Motel Vladimirescuangajeazã urgent ospãtarã cu saufãrã experienþã, telefon:0257/515.500, 0357/423.901.
Vând încãlzitor de apã pentrubucãtãrie, pe gaz, de 5kW ºi poartãde metal 3x2 metri, cu poartã micã,tel. 0740-473.72, 0257/541.361.
Cumpãr casã circa 70.000euro, din cãrãmidã, 1.000 mp, frontstradal 18 metri, tel. 0741-491.854.
Meditez limbile germanã,englezã ºi francezã, pentru elevi ºiadulþi, cu metode moderne ºi lapreþuri convenabile. Tel. 0746-198.010.
Vând Ford Sierra comby,anul 1990, 1,8 Tdi, albastru, 3.000euro, negociabil + un motor de rez-ervã, tel. 0743-913.281.
Vând Ford Ka, anul 2001,1.300 cmc, culoare albastrã, 3.000euro, negociabil, tel. 0752-819.766.
Vând 1.000 þigle din cimentde culoare roºie, cu 800 lei(8.000.000 lei vechi), tel. 0741-491.854.
Efectuez manichiurã ºipedichiurã la domiciliul clientului,tel. 0747-468.539 ºi masaj, tel.0742-260.261.
Vând clãdire mare cu etaj(fostã moarã) cu teren, situatã înjudeþul Bihor, zonã turisticã, pemalul Criºului Negru. Ideal pentruagroturism. Informaþii la tel:0745/304504.
Vând case ºi terenuri intrav-ilane în Bãtania, Ungaria, la cel maibun preþ al pieþei. Asigur ºiîntocmirea actelor necesare tran-scrieri. Informaþii la tel:0724/590747.
Execut cruci de diferitetipuri, cu plata ºi în rate. Informaþiila tel. 0742-038.200, str. VasileRoaitã nr. 105.
Mica publicitate
DUMNEAVOASTRÃ ÎNTREBÞI...
PRIMARUL VÃ RÃSPUNDE
10-16 Februarie 2008 SPECIAL
VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã
Pag. 7
I. ªCOALA ROMÂNÃPrimele ºcoli cu predare în
limba românã s-au organizat pelângã mãnãstiri ºi biserici. MariaTerezia (la 15 aprilie 1746), apoiIosif al II-lea obligã popoareleimperiului sã se instruiascã înlimba proprie. RegulamentulNaþiunii Ilirice din 1770 ºi 1777,Regulele-Directive din 1774,1781 ºi 1786 stau la bazaînvãþãmântului elementar cupredare în limba românã. Edictulde toleranþã de la 13 octombrie1781 dã românilor ortodocºidreptul de a-ºi construi biserici ºide a-ºi construi ºcoli în loca-litãþile unde erau cel puþin 100de familii.
În amintirea localnicilor, dupãspusele înaintaºilor, prima ºcoalãcu predare în limba românãdateazã din prima jumãtate asecolului XIX, fapt credibil pen-tru noi, deoarece între anii 1832ºi 1848 la Glogovãþ locuiau 175-432 de români ortodocºi.Potrivit Edictului de toleranþã dela 13 octombrie 1781, s-a înfi-inþat ºi la Glogovãþ o ºcoalã înlimba românã, datoritã numãru-lui de români ortodocºi menþio-naþi mai sus. Precederile edictu-lui s-au aplicat peste tot înTransilvania. În opinia localnicilor(chiar ºi a unor germani), cur-surile s-ar fi þinut într-o salã declasã a ªcolii germane, respectivclãdirea B, dinspre cimitir, lângãarena sportivã de azi, acolo„unde au fost toleraþi”. Afirmaþianoastrã este întãritã ºi de datelestatisticii din 1880, care atestã cãnumãrul locuitorilor era de3.653, dintre care numai 1.145ºtiau sã scrie ºi sã citeascã, iardintre 476 de români, numai12% ºtiau sã scrie ºi sã citeascã,deci se impunea funcþionareaunei clase de elevi înainte deaceastã datã.
Prima ºcoalã primarãªcoala primarã din Glogovãþ
s-a înfiinþat în anul 1921, con-form formularului MinisteruluiInstrucþiunii - Direcþiunea Statis-ticii Generale a ÎnvãþãmântuluiStatelor Personale ºi Arhivelor(ªcoala Mixtã). A funcþionat înlocalul capelei (bisericii) orto-doxe existente ºi azi lângã casaparohialã (în vecinãtate directãcu biserica), primul învãþãtorfiind Gheorghe Ispravnicu, trans-ferat de la Curtici, conformOrdinului 422 din 23 octombrie1921. În anul ºcolar 1921-1922,Gheorghe Ispravnicu predã laclasele a IV-a - a VII-a, iar laclasele I - a III-a soþia acestuia,având un efectiv de 30 de elevi.
În anul 1922-1923 funcþio-neazã aceaºi învãþãtori, cu unefectiv de 56 de elevi, dintrecare 33 frecventeazã ºcoala (31de români, 1 maghiar ºi 1evreu), iar în perioada 1923-1936, numãrul de elevi înscriºi laºcoalã crescând, ajungând de la32 la 91 de elevi.
În anul ºcolar 1936-1937directorul ºcolii este numitªtefan Trifu, ajutat fiind deînvãþãtoarea Zina Trifu, iar laºcoalã sunt înscriºi 60 de elevi, înperioada 1936-1943, ajungân-
du-se la 60 de elevi, la 127 deelevi înscriºi la cursuri.
Perioada de dupã ReformaînvãþãmântuluiÎn perioada 1948-1949
activeazã ca învãþãtori ClemansaProcopie ºi Ecaterina Bogdan, iardupã anul 1950 numãrul elevilorcare frecventeazã cursurile ºcoliicrescând treptat, astfel: 1950-1951: 209 elevi; 1951-1952:216 elevi; 1952-1953: 190elevi, iar aceºtia învãþau subcomanda directorului IoanBogdan, acesta fiind ajutat de 8învãþãtori ºi 7 profesori.
Din anul ºcolar 1953-1954,elevii vor învãþa la noua ºcoalãde pe str. Progresul nr. 59, fiindînscriºi la cursuri 254 de elevi,care erau îndrumaþi de 13 profe-sori, sub supravegherea direc-torului Melente Nica (autorulmonografiei din care vã prezen-tãm acest serial, n.r.), pe parcur-sul anilor, odatã cu creºtereanumãrului de locuitori, va creºteºi numãrul elevilor care vorfrecventa cursurile, astfel: 1958-1959: 157 la clasele I-IV ºi 239 laclasele V-VII; 1959-1960: 152de elevi; 1960-1961: 88 de elevi(ca urmare a exodului elevilorcãtre ºcolile din Arad, n.r.),ajungându-se, în cele din urmãca în anul ºcolar 1980-1981 sãfie înscriºi la cursuri un numãr de876 de elevi.
II. ªCOALAGERMANÃ
La 6 decembrie 1774 s-aadoptat hotãrârea Instituirii ªcoliiGenerale în Imperiu. În locali-tatea Glogovãþ exista o ºcoalãconfesionalã, ca o ºcoalã particu-larã, susþinutã de comunitatearomano-catolicã din 1766, cu
douã posturi. Prima clãdire a fostziditã între anii 1782 ºi 1783,sub denumirea de ªcoala A,funcþionând cu douã posturi.Între anii 1902 ºi 1903 a fostconstruitã ªcoala B, iar în 1912,în apropierea cimitirului, s-a con-struit ªcoala C. Copii care erauºcolarizaþi în aceste ºcoli aveauvârsta cuprinsã între 6 ºi 12 ani,iar mai multe amãnunte despreaceste ºcoli se gãsesc în lucrarea
prof. dr. Hans Gehl: Glogowatzin Arader Komitat (Germania,1988). În Schematismul DiocezeiTimiºoara, din 1902, estemenþionatã comuna Glogovãþ,cu 4.939 de locuitori, din care4.056 romano-catolici, 423români, 4 unguri protestanþi ºi 6evrei.
La 14 septembrie 1929 s-aînfiinþat o secþie Ad SanctorumCrucem unde au predatcãlugãriþele, în clãdirea A a ºcolii.Ele au predat doar fetelor, iarprindre materiile predate senumãrau: educaþia religioasã,lucrul manual, gospodãrie, aces-tea ajutându-le pe eleve sã de-vinã bune gospodine ºi mame.Dupã 16 martie 1942 s-arenunþat la organizarea claselordupã criteriul bãieþi ºi fete ºi s-atrecut la caracterul mixt alclaselor, cãlugãriþeþe urmând sãle predea ºi bãieþilor. Între 1932
ºi 1934, directorul acestei ºcoli afost Lupºa Marcu.
Între anii 1938 ºi 1947, direc-torul ªcolii Confesionale a fostînvãþãtorul Wendel Wormittag,cãruia nemþii îi spuneaiGroflehrer. Dupã 1946-1947,ºcoala nu prea a mai avut cadredidactice, deoarece în timpulrãzboiului aceste cadre au fostîncorporate în armatã ºi au par-ticipat la rãzboi, unii dintre ei
murind pe fronturile de luptã saunu s-au mai întors la domiciliudupã încheierea ostilitãþilor.Mulþi ani, la ºcoalã au predatcãlugãriþele, iar dupã 1946 foartemulte cadre didactice de etnieromânã au predat la ªcoalaGermanã, predarea fiind în limbaromânã, iar la absolvire eleviiposedând cunoºtinþe de limbaromânã, scris ºi citit.
Etatizarea învãþãmântului germanDupã terminarea de-al Doilea
Rãzboi Mondial, prin Decretul159 din 21 iulie 1948, învã-þãmântul tuturor confesiunilor ºicel particular român a fost etati-zat ºi împãrþit în douã cicluri: pri-mar (care cuprindea clasele I-IV)ºi gimnazial (care cuprindeaclasele V-VIII), la ºcoalã urmândsã activeze cadre tinere, proven-ite din Liceele Pedagogice
Germane, iar directorii fiind ºigermani ºi români.
Pânã la reforma învãþãmântu-lui din august 1948, au funcþion-at douã ºcoli, una cu predare înlimba românã ºi alta cu predareîn limba germanã, ºcolarizând329 de elevi la ciclul primar ºinumai 188 de elevi la cel gim-nazial. La cele 13 clase aufuncþionat 13 cadre didactice, în9 sãli de clasã.
Modificãri substanþiale la ªcoala GermanãPentru a menþiona programul
ºcolii de la reforma din 1948,pânã la 1967, vã vom prezentasituaþia anului ºcolar 1966-1967:clasele I-IV - 405 elevi înscriºi;clasele V-VIII - 434 elevi înscriºi.Aceºtia au frecventat cursurile laªcoala nr. 15 din comunaVladimirescu, care a funcþionatcu o serie de clase cu predare înlimba germanã. S-au realizat 28de clase, dintre care 13 pentruclasele I-IV ºi 15 pentru claseleV-VIII; ºcoala a fost încadratã cu13 învãþãtori ºi 22 de profesoride specialitate.
În anul ºcolar 1965-1966 auabsolvit ºcoala un numãr de 81de elevi, iar în 1966-1967, 77 deelevi. Dacã spaþiul de ºcolarizareera format, în anul 1944, dinnumai 9 sãli de clasã, în anul1967, ºcoala dispunea de 18 sãlide clasã, douã laboratoare (fiz-icã-chimie ºi ºtiinþele naturii), osalã pentru lucrãri de gospodãrie(pentru fete), douã cancelariipentru cadrele didactice ºi treicamere pentru direcþiune, bib-liotecã (care dispunea de 4.800de volume ºi o bibliotecarãsalariatã) ºi secretariat. Mobi-lierul vechi a fost înlocuit în total-itate cu unul nou, constând din:272 de bãnci ºcolare, 19 catedreºi 32 de dulapuri pentru arhivã ºimaterial didactic. Faþã de celedoar 30 de tablouri ºi câtevahãrþi, cel din 1960 se ridicã lavaloarea de 73.631,59 lei, osumã considerabilã pentru aceaperioadã.
La 1 septembrie 1990, sedesfiinþeazã gimnaziul, ca uni-tate ºcolarã urmând sã activezeªcoala generalã cu clasele I-IV,cu douã posturi (clasele I-III ºi II-IV), având ca învãþãtoare peHosu Monica, Wild Erika, TegzeºMihaela ºi Munteanu Anamaria.Din 1994 pânã în prezent,funcþioneazã ca secþie a ªcoliiGenerale cu clasele I-VIII (situatãpe strada Gãrii, n.r.).
(va urma)
sursa: Melente Nica,Vladimirescu-Glogovãþ. File de
monografie, Editura ViaþaArãdeanã, 2004 (pp 98-102)
Aceastã parte din serialul despre comuna Vladimirescu, procesului de învãþãmânt din aceastã zonã, cu începere din secolul XVII pânã în zilele noastre...
Vladimirescu, dragostea mea (VI)
ªcoala Generalã Vladimirescu, de pe str. Gãrii, cu clasele I-VIII
Vechea ªcoalã Germanã, de pe str. Horia, actualmente ªcoala Generalã cu clasele I-IV
10-16 Februarie 2008 MAGAZIN
VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã
Pag. 8
Apare conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004
VLADIMIRESCUVLADIMIRESCUse aprinde din prima!
S ã p t ã m â n a l a r ã d e a n d e o p i n i i , d e z v ã l u i r i , p a m f l e t º i s p o r t
Arad, B-dul Revoluþiei Nr. 76Tel.: 0357/407 246, Fax: 0357/407 245
Mod de preparare:Se frãmântã fãina, sarea, apa, pânã
se face un aluat potrivit. Se întinde pemasã, pânã se face o foaie subþire,marginile se iau. Se fac 3 pãturi. Se ungcu ulei ºi se umple dupã gust. Seruleazã, se pun în tavã, se ung cu uleideasupra, se dau la cuptor, la focpotrivit, pentru 20 de minute. Se poateservi caldã sau rece.
Poftã bunã!Reþetã primitã de la
Dehelean Ana, 83 ani, Vladimirescu
Plãcintã întinsãReþeta sãptãmânii
Berbec (21 martie – 19 aprilie):Berbecii vor avea multe momente deezitare în dragoste. Nesiguranþa pesentimentele partenerului ia proporþii,mai ales cã poate interveni ºi o sepa-rare temporarã (o cãlãtorie mai lungã).În schimb, randamentul intelectual vareveni pe calea cea bunã ºi vor reuºi sãrezolve multe probleme rãmase dinurmã.
Taur (20 aprilie – 20 mai): Înurmãtoarele zile, viaþa Taurilor va stasub semnul armoniei sentimentale.Totul va merge ca pe roate, comuni-carea cu partenerul va atinge cotemaxime, iar viaþa sexualã va fi maimult decât interesantã. Iar, dacã totulmerge bine acasã, va merge bine ºi laserviciu.
Gemeni (21 mai – 21 iunie):Gemenii se trezesc iar cã au lãsat totulpe ultima clipã: examene, proiecte deserviciu sau pregãtiri pentru un eveni-ment important. Acest lucru, însã, nueste atât de grav pentru ei, deoarecesunt obiºnuiþi sã lucreze sub stres ºichiar atunci dau cel mai mare randa-ment. Atenþie, totuºi: chiar nu se maipoate pierde nici o secundã în plus,uneori târziu înseamnã prea târziu!
Rac (22 iunie – 22 iulie): Urmeazão perioadã propice pentru tot ce þinede cultivarea propriei persoane. Raciisã nu uite cã, înainte de a aºtepta cevade la alþii, trebuie sã-ºi ofere lor înºilecât pot de mult. Este un moment bunpentru cumpãrãturi, excursii, distractii,adicã pentru orice fel de rãsfãþ. Stareapsihicã bunã pe care o vor câºtiga le vafi de mare folos mai târziu.
Leu (23 iulie – 22 august): Leii setrezesc copleºiþi de responsabilitãþi ºiprobleme amânate de când lumea. Seva trage de ei în toate pãrþile ºi nu voravea timp nici sã respire. Tot acest du-te-vino va fi legat în special de pro-bleme oficiale ºi de birocraþie, adicã delucrurile pe care Leii le detestã pro-fund. La sfârºitul sãptãmânii se vortrezi rãsfãþaþi de partener cu o cinãromanticã. Sã nu se bucure prea tare,pentru cã sunt ºanse mari ca acest gestnobil sã fie urmat de o mãrturisire maipuþin plãcutã.
Fecioarã (23 august – 22 septem-brie): Fecioarele riscã sã-ºi destabi-lizeze viaþa sentimentalã prin nesince-ritate. Aceasta poate fi mai gravã, saumai puþin gravã, însã va fi descoperitãºi va isca discuþii neplãcute. Vor trecela limitã prin niºte situaþii profesionaleincomode, în sensul cã nu vor fi pena-lizate grav pentru niºte gafe.
Balanþa (23 septembrie – 22octombrie): Balanþele trec ºi eleprintr-o perioadã de activitate intensã,dar în care nu vor construi, ci mai multvor încerca sã repare niºte greºeli pecare le-au fãcut. Asta e, se mai întâm-plã, dar important este cã ºansele derezolvare sunt mari. O propunereamoroasã mai neobiºnuitã, dar incitan-tã, le va da de gândit.
Scorpion (23 octombrie – 21noiembrie): Perioadã de negocieriintense pe toate planurile pentruScorpioni. Nimic nu iese din prima,totul trebuie reanalizat ºi rediscutat,adicã prilej de ezitãri ºi vorbãrie multã,domeniul lor de specialitate. Sunt înpericol sã comitã o gafã amoroasã, din
dorinþa de a se asigura de senti-mentele partenerului, de aceea ar fimai bine sã se abþinã.
Sãgetãtor (22 noiembrie – 21decembrie): Banii vor fi cei care vorpune la încercare toatã perseverenþa ºicreativitatea Sãgetãtorilor în urmã-toarea perioadã. Nu va merge totulperfect, dar este de-ajuns sã se ºtie cãva merge totul grozav! Pe ce vor punemâna, se transformã în aur.
Capricorn (22 decembrie – 19ianuarie): Capricornii au toate ºanselesã fie prinºi într-un joc de intrigi profe-sionale. Deºi liniºtiþi ºi docili de felullor, pot fi destul de rãutãcioºi, uitând,uneori, cã acest lucru le poate aducenecazuri. Dacã nu se abþin de la bârfeliºi sãpãturi, lucrurile se vor întoarceîmpotriva lor. În relaþie, se vor trezipuºi în faþa unor situaþii delicate, pen-tru cã cineva din trecut va reapãrea înviaþa lor.
Vãrsãtor (20 ianuarie – 18 febru-arie): Vãrsãtorii nu vor avea o sãp-tãmânã strãlucitã, din pãcate. O situ-aþie sentimentalã confuzã le vaîntuneca buna dispoziþie, îºi vor punemulte întrebãri, dar nu sunt ºanse sãgãseascã rãspunsuri în viitorul apropi-at. Se recomandã o pauzã de gândire,mai ales celor care au relaþii la distanþã.
Peºti (19 februarie - 20 martie):Pentru Peºti, perioada urmãtoare va fiun moment al cãrþilor pe faþã. Cei careau ascuns ceva pânã acum, nu vor maiputea þine mult timp secretul. Discuþiineplãcute, dar necesare, le vor stricaun pic starea psihicã. Totuºi, dupã omicã furtunã, este foarte posibil sã seajungã la rezolvarea unor conflicte, înspecial dacã sunt cu membrii familiei.
