+ All Categories
Home > Data & Analytics > Ziar Comuna Bocsig Noiembrie

Ziar Comuna Bocsig Noiembrie

Date post: 23-Jan-2018
Category:
Upload: moss-sergiu
View: 382 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
8
De Ziua Sfântului Nicolae VOCEA BOCSIGULUI CMYK Apare lunar, şi se distribuie gratuit în localitățile Bocsig, Răpsig, Mânerău, Bocsig Cartier Bocsigului VOCEA Publicația locală a comunei Bocsig Numărul 58 Anul 2015 NOIEMBRIE Așa cum a promis, după ce în trimestrul III al acestui an s-au asfaltat 3 km de străzi în Răp- sig, primarul Ciul Ioan Florin a trecut în aceste luni de final de an la continuarea asfaltării străzilor din Bocsig. Când afir- măm că a continuat asfaltările în Bocsig, facem referire la fap- tul că și anult treut, tot în cur- sul trimestrului IV, s-au deru- lat ample asfaltări de străzi, la fel cum se întâmplă de altfel și acum. Astfel, constatăm cu toții că programul primarului Ciul Ioan Florin de asfaltare gradua- lă a străzilor localităților comu- nei dă roade, doar în acest an putând vorbi de asfaltarea stră- zilor la Bocsig Cartier, asfalta- rea a 3 km de străzi în Răpsig, iar acum se derulează noi as- faltări de străzi în Bocsig. Sub conducerea primarului Ciul Ioan Florin, comuna Boc- sig progresează an de an! Este o certitudine dovedită prin fapte concrete! Cu ocazia sărbătorii Zilei Naţionale a României ce a avut loc pe 1 Decembrie vă transmit, tuturor, un călduros „La Mulţi Ani”! Marea Unire de la 1918 rămâne cea mai importantă filă a istoriei noastre. Este un moment unic al istoriei neamului nostru românesc, reprezentând momen- tul în care noi românii ne-am definit ca națiune, ne-am hotărât singuri soarta și am spus tuturor: noi suntem români! Voința poporului a făcut ca pe 1 de- cembrie 1918, la Alba Iulia toți românii să hotărască la unison că a venit vre- mea să fim uniți „în cuget și-n simțiri”. Rezultatul acțiunii strămoșilor noștri a fost înfăptuirea României Mari, visul nostru al tuturor românilor. Conduși de oameni politici remarcabili, împinși de dorința de a se vedea uniți ca frații, înaintașii noștri au reușit prin curaj și voință să înfăptuiască Unirea Națiunii noastre, România. Dacă astăzi suntem ceea ce suntem se datorează celor care au spus într-un glas DA, Unirii. Să le cinstim memoria, să ne mândrim că suntem români și an de an să lăsăm un locșor în inima noastră pentru această zi memorabilă, 1 Decembrie-Ziua Națională a României, Ziua Marii Uniri. La mulți ani România, la mulți ani românilor de pretutindeni! Primar, Ciul Ioan Florin 1 Urăm tuturor celor care sărbătoresc cu această ocazie ziua de nume un sincer La mulți ani! Primar, Viceprimar, Consiliul Local Ziua Națională a României DECEMBRIE Bocsigul în lucrări de asfaltare! 20 decembrie, ora 16:30 Tradiționalul concert de colinde la Căminul Cultural din Bocsig Toată lumea este invitată! Spectacol organizat de Primăria Comunei Bocsig, cu participarea corurilor bisericilor din comună, a elevilor școlii și a corului de colindători condus de profesorul Belean Nicolae >>> pag.4
Transcript

De Ziua Sfântului Nicolae

VOCEA BOCSIGULUI

CMYK

Apare lunar, şi se distribuie gratuit în localitățile Bocsig, Răpsig, Mânerău, Bocsig Cartier

BocsiguluiVOCEAPublicația locală a comunei Bocsig

Numărul

58Anul 2015

NOIEMBRIE

Așa cum a promis, după ce în trimestrul III al acestui an s-au asfaltat 3 km de străzi în Răp-sig, primarul Ciul Ioan Florin a trecut în aceste luni de � nal de an la continuarea asfaltării străzilor din Bocsig. Când a� r-măm că a continuat asfaltările în Bocsig, facem referire la fap-tul că și anult treut, tot în cur-sul trimestrului IV, s-au deru-lat ample asfaltări de străzi, la fel cum se întâmplă de altfel și acum.

Astfel, constatăm cu toții că

programul primarului Ciul Ioan Florin de asfaltare gradua-lă a străzilor localităților comu-nei dă roade, doar în acest an putând vorbi de asfaltarea stră-zilor la Bocsig Cartier, asfalta-rea a 3 km de străzi în Răpsig, iar acum se derulează noi as-faltări de străzi în Bocsig.

Sub conducerea primarului Ciul Ioan Florin, comuna Boc-sig progresează an de an! Este o certitudine dovedită prin fapte concrete!

Cu ocazia sărbătorii Zilei Naţionale a României ce a avut loc pe 1 Decembrie

vă transmit, tuturor, un călduros „La Mulţi Ani”!Marea Unire de la 1918 rămâne cea mai importantă fi lă a istoriei noastre. Este un moment unic al istoriei neamului nostru românesc, reprezentând momen-tul în care noi românii ne-am defi nit ca națiune, ne-am hotărât singuri soarta și am spus tuturor: noi suntem români! Voința poporului a făcut ca pe 1 de-cembrie 1918, la Alba Iulia toți românii să hotărască la unison că a venit vre-mea să fi m uniți „în cuget și-n simțiri”. Rezultatul acțiunii strămoșilor noștri a fost înfăptuirea României Mari, visul nostru al tuturor românilor. Conduși de oameni politici remarcabili, împinși de dorința de a se vedea uniți ca frații, înaintașii noștri au reușit prin curaj și voință să înfăptuiască Unirea Națiunii noastre, România. Dacă astăzi suntem ceea ce suntem se datorează celor care au spus într-un glas DA, Unirii. Să le cinstim memoria, să ne mândrim că suntem români și an de an să lăsăm un locșor în inima noastră pentru această zi memorabilă,

1 Decembrie-Ziua Națională a României, Ziua Marii Uniri.La mulți ani România, la mulți ani românilor de pretutindeni!

Primar, Ciul Ioan Florin

Apare lunar, şi se distribuie gratuit în localitățile Bocsig, Răpsig, Mânerău, Bocsig Cartier

1

Urăm tuturor celor care sărbătoresc cu această ocazie ziua de nume un sincer

La mulți ani! Primar, Viceprimar, Consiliul Local

Ziua Naționalăa României

DECEMBRIE

BNumărul luiluil Apare lunar, şi se distribuie gratuit în localitățile Bocsig, Răpsig, Mânerău, Bocsig Cartier

Bocsigulîn lucrări de asfaltare!

20 decembrie, ora 16:30Tradiționalul concert de colindela Căminul Cultural din Bocsig

Toată lumea este invitată!Spectacol organizat de Primăria Comunei Bocsig, cu participarea corurilor bisericilor din comună, a elevilor școlii și a corului de colindători condus de profesorul Belean Nicolae

>>> pag.4

VOCEA BOCSIGULUI

VOCEA BOCSIGULUI pag. 2

( continuare din numărul pre-cedent al ziarului)

Profesorul P. Lăpugean a fost și director al căminului cultural timp de 10 ani și a fost managerul celei mai bogate activitați cul-turale din întreaga istorie a căminului cul-tural din Bocsig, între anii 1973-1983.

Căminul cultural a avut peste 15 formații artistice foartebine pregătite care au dat spectacole în diferite localități și au repre-zentat județul Arad în dieferite concursuri.

Vestirea lor a depășit marginile județului și multi mari artiști au dorit să vină la Boc-sig să cânte și să joace teatru ca: Maria Cio-banu, So� a Vicoveanca, Florica Duma, Flo-rica Barbu, Ioan Sabău, corul catedralei din Timișoara, ansambul casei de cultura Arad, teatrul din Arad, teatrul � n Iugoslavia, etc.

Principalele formații artistice au fost:1. Corul bărbătesc -cu 108 persoane

și dirijori Robu N, Oieș I., și Pop Vasile. Menționăm că un aport deosebit la această formație au adus primarul de atuncvi Cilan Teodor și viceprimarii din Răpsig – Ferenț I și diun Mânerău, - Grec Sabin.

Au participat din Bocsig 54 de perosne, din Răpsig 30 de persoane și din Mânerău 24 de persoane. Corul are cea mai lungă și cea mai frumoasă poveste despre care au scris ziarele, s-au făcut � lmări și vorbesc oamenii.

Rezumat: Corul a participat la concur-surile interjudețene de la Deva, Oradea, timișoara și Arad, monumentul de la Păuliș, cetatea Șoimoș și Moneasa.

Corul a lansat cântecul ;Nu uita că ești român;

S-a lansat corala ;Ioan Vidu; și spectacolul de colinzi în � ecare an în luna decembrie la Bocsig � ind primul și singurul spectacol de acest fel din județ.

S-a construit un cămin cultural nou la Mâ-nerău.

S-au făcit dotări și la celelalte cămine cul-turale ale comunei.

2. Călușarii- pe două generații cu 18 per-soane, instructor Novăcuț N, are de asemenea o poveste lungă și frumoasă, văta� Hălmă-gean N, Cilan N, Ciul Florin, Novăcuț N (jr.).

Important: A câștigat concursul ;Călușarul transilvan; de la Deva și a primit aprobare să organizeze singurul festival al călușarilor din județul Arad, la Rusalii, la Bocsig.

Trebuie spus că nu au fost spectacole im-portante la care formația de Călișari să nu-și aducă aportul prin participare și calitate.

3. Dansuri locale și tradiții – 50 de per-soane, instructor profesor Maria Lăpugean

Important: A obținut de două ori premiul 2 pe țară la ;Cântarea României; și a fost prima formație din Bocsig care a fost tele-vizată la Bocsig. A reprezentat județul Arad în dialogul cu alte județe și a participart la spectacole de gală.

4. Corul mixt- din 30 de persoane, prof Galea F și dirijor Pop Vasile

5. Cătănașii, -obicei tradițional la re-crutare păstrat numai la Bocsig, până s-a des� ințat stagiul militar obligatoriu, 15-20

de persoane.6. Ansamblul de cântec și dansuri ;Ar-

deleana;- cu 45 de persosne, instructor Petru Lăpugean. A fost prima formație de acest fel doin județ. A fost prima formație din Bocsig care a dat spectacole și peste graniță, în Iugoslavia, Ungaria și Franța. În țară la Timișoara, Arad și pe muntele Găina. A fost un studiu de marketing adică asta s-a cerut.

7. Grup satiric – 12 persoane, instructori Luca D și Oieș I.

8. Dubașii din Răpsig -20 persoane, in-structor Oieș I. Formație vestită și invitată mereu la Arad, de anul nou, responsabil Duca Răpsiganu.

9. Teatru – formație cu 12 persoane, in-structor Zopotă I și Buzgău F.

10. Taraf la Bocsig,- 11 persoane, in-structor Palcu Pavel

11. Taraf la Răpsig,- 10 persoane, in-structor Ardelean Ioan (zis Roata)

12. Antares – formație de muzică ușoară cu 8 persoane, instructor Robu N.

A sfost prima și singura formație de acest fel din zonă.

A dat spectacole și la Casa Studenților din Timișoara.

13. Grup vocal,- soliști vocali și dansa-tori, teatru la Răpsig – 25 de persoane

14. Călușarii la Răpsig – 13 persoane instructor Stelu I.

15. Dansuri la Mânerău – 16 persoane – instructor Palcu E și Soica Petru

16. Călușari la Mânerău – 9 persoane, instructor Duma Tinu și Joldea Irimie Miron.

17. Recitatori și montaj literar – mu-zical – 20 de persoane, instructor profesor Feier E și Luca Marin

18. Teatru și recitatori la fabrica SCPL – 15 persoane, instructor Zopota Ioan

19. Dansuri la Răpsig – 16 persoane, instructor Oieș I.

20, Dans fecioresc (bărbătesc) - 10 per-soane, instructor Ruja Petrică

21. Dansul fetelor -10 persoane, in-structor profesor Zam� ra și profesor Galea Floare.

22. Poet țăran- Abrudean Petru din Răp-sig.

Spectacole în afara celor de elită ( liga I) s-au dat și câte doua în � ecare din localitățile : Hălmagiu, Tăcășde, muntele Găina, Chisindia, Buteni, Bârsa, Beliu, Mo-neasa, Groșeni, Răpsig, Mânerău, Bocsig, Șicula, Seleuș și altele.

Câtă frumusețe umană are Bocsigul, că urcau pe scenă cei care duceau diminețile în gene, amiezile în palme și serile pe umeri și emanau frumusețe su� etească îmbina-tă cu frumusețea � zică și împreunată cu frumusețea costumelor.

Privind în urmă constat că eforturile de a ajunge pe primul loc sunt mari dar și mai mare este boala de a rămâne pe primul loc timp îndelungat.

Din toate rămâne, însă, cunoscutul în-demn adresat artiștilor : Atacăm!

Îndemn care nu se învață ci se ține minte.

Mulți ziariști au scris despre „fenomenul cultural” de la Bocsig, înțelegând că unul din cinci locuitori participă la formațiile culturale , au fost multe familii din care doi chiar trei persoane au participat la activitățile noastre.

Despre activitatea culturală de atunci ar mai � multe de spus, însă, cele mai multe le vor spune bocsiganii și pentru mult timp si copiii lor.

Bocsigul, în 1975 și-a făurit patru sărbă-tori magni� ce la care participa tot satul.

Prima era „Sărbătoarea primăverii” la “Bu-navestire”

Atunci veneau pe aceasi scenă, cele două-zeci de formații ale comunei într-un “spec-tacol – maraton” care dura de la ora 14ºº până la ora 22ºº.

Atât delegații de la județ cât și membrii juriului erau uimiți de numărul mare de formații, de numărul mare de artiști și de calitatea interpretării artistice iar ziariștii se grăbeau să scrie despre fenomenul cultural de la Bocsig.

Pentru noi însă era ocazia de a stabili care formații vor reprezenta Bocsigul în viitor. După a doua “Sărbătoare a Primăverii la Bocsig”, Comitetul Județean de Cultură a județului Arad a hotărât prin decizie, “ Că-minul Cultural Bocsig” să � e “Cămin Cultu-ral – pilot” pentru județul Arad.

A doua sărbătoare era vara, de Rusalii, tot aprobată de Comitetul Județean de Cultu-ra Arad, Festivalul Călușarilor din județul Arad.

A treia sărbătoare era toamna de S� nții Mihail si Gavril era “Ziua Rătășanilor”.

A patra sărbătoare era iarna, după Sfîntul Nicolae și se numea “Corala Ioan Vida” și “Spectacolul de colinzi”

Deși “Corbărbătese”, “Călușarii” și “Cătănași” au fost și înainte, dar pentru prețuirea lor s-a aprobat o zi anume.

Deci, de patruzeci de ani avem sărbători locale de renume. Unele dăinuie și astăzi.

În gândirea noastră activitatea culturală cuprindea, pe lângă activitatea artistică și alte activități care contribuie la nivelul de civilizației a comunei ca :

-Ridicarea nivelului profesional al locuito-rilor respectiv inginerii din comună

-Educația patriotică se făcea pe unități economice de către șe� i acestor unități

-Educația pentru sănătatea publică și in-dividuală sub conducerea medicilor.

-Munca în rândul femeilor răspundeau organele de conducere.

Munca cu tineretul răsppundeau cei aleși. Joia era decretată zia tineretului.

-Munca cu cartea, responsabil prof. Maria Lapugean. Biblioteca avea program săptă-mânal. La Bocsig erau 1500 de volume iar la școala 4500 de volume. La Răpsig 700 de volume și la Mânerău 200 de volume.

-Activitatea sportivă și mărirea capacității de muncă, responsabil prof. Galea Ioan

-Activitatea muzeistică, responsabili prof. Maria Lăpugean și înv. Palcu Gheorghe

-Activitatea de pavoazare stradală și în instituții, responsabil colectivul comunal.

Trebuie observat că activitățile era multe

și se desfășurau săptămânal și în special în sezonul rece: octombrie – aprilie dar erau și activități permanente. Se acorda ajutor logistic și de locație, am folosit și sălile școlilor.

Exista o programare pe zile cu doua, trei activități în special joia, sâmbătă și dumi-nică.

Activitățile artistice susțineau celelalte activități de exemplu Educația Patriotică și repertoriul coral sau Piatra Modernă și Tineretul.

De aceea se cerea o organizare impecabilă și un management e� cient tip lider și de implicare (european) și un tip Taylor (ame-rican)

Programa activităților, responsabilii și participanții se a� auu pe liste la Primărie. De aceea pentru informații competente, căutați persoanele care au muncit atunci, că există încă.

Era o emulație și � ecare cetățean dorea să participe cu ceva, cât de puțin la bunul mers al cetății.

Să nu uităm că activitatea culturală se adresează tuturor cetățenilor, dar în special tineretului pentru a-l feri de alcool, droguri si sida.

Să observăm că intelectualii comunei au format o echipă care a muncit exemplar, mărind e� ciența activității manageriale.

Stop! Mă opresc deoarece când vorbesc despre bocsigani inima îmi ia foc și le do-resc nepătimuire biruitoare asupra vremu-rilor din visteria neînpuținată a timpului.

Monogra� a comunei Bocsig scrisă de pă-rintele Frențiu se oprește la anul 1970. Sper că vor � , � ii ai Bocsigului care să continue această muncă dupa o jumătate de secol, pentru a ne cunoaște trecutul cu bune și cu rele, � indu-ne necesar la proiectarea viito-rului comunei.

“Căci un risc de-am cucerit, ne așteaptă altul.

Și niciodată nu-I sfârșit înaltul.Aceasta-I legea � rii care ne învață.Sprijinită de adevărul crescut de viață.”Prof. Petru Lăpugean a avut și alte

preocupări printer care amintim : A scris articole la ziare și reviste cu mesaje

patriotice și moralizatoare.Pentru activitaea sa de trei ani la revista

Su� etul de dascăl din Banat a fost distins cu “Diploma De Excelență.”

A scris și pentru ziarul Vocea Bocsigului timp de patru ani.

Pentru întreaga sa activitate, el a intrat în monogra� a comunei Bocsig, socotindu-se că vrednic este :

Cel care a servit munca intelectuală cu munca � zică

Cel care a unit școala cu căminul culturalCel care a unit matematica cu literature

după cum el însuși spune :“Aceste lucruri formează o boală rară

Și această boală este o boală greaAceastă boală înseamnă dragoste de școala

Și ea și ea. Și numai ea.Și e atît de special

Și ea a fost soarta mea.”

Profesorul PETRU LĂPUGEAN la 75 de ani

>>> pag. 3

VOCEA BOCSIGULUI

VOCEA BOCSIGULUI pag. 3

Despre prof. Petru Lăpugean au scris :Preotul Ardelean și Cristina în momogra-

� a școlii din BocsigDascălul Zopota Ioan în cartea Dascăli din

vestul țării

Înv. Albu în ziarul Su� et de dascăl din Ba-

nat.

Prof. Petru Lăpugean a frecventat biserica

și a cântat la strană și în cor. A fost membru

în consiliul Bisericii, după revoluție până la

pensionare. Prin scris a îndemânat oamenii să facă fapte bune.

A fost deputat, consilier în consiliul local și înainte și dupa revoluție participând la rezolvarea problemelor importante și ur-gente ale comunei.

Și a încheiat : „Există ceva mai presus

De toate câte ți le-am spusCredința că veți face mai mult voi

Pentru acest sat și a lui nevoi”În noiembrie 2015 se împlinesc patru

ani de când am scris primul articol în ziarul Vocea Bocsigului!

Dacă în acest interval de timp am jig-nit pe cineva cu ceva, eu cer iertare.

Profesorul PETRU LĂPUGEAN la 75 de ani>>> pag. 2

Cu binecuvântarea Înaltprea-s� nțitului Părinte Arhiepiscop Timotei, parohia Bocsig, din pro-topopiatul Ineu, prin preotul pa-roh Bogdan Oneț, a organizat în perioada 5-9 octombrie, un pe-lerinaj la mănăstirile din Moldo-va. La acest pelerinaj au partici-pat mai mulți credincioși care s-au bucurat timp de cinci zile de buna mireasmă duhovnicească și spirituală ce izvorăște din trăirea jertfelnică și plină de rugăciune a monahilor viețuitori în cele peste 35 de mănăstiri vizitate.

Acest pelerinaj a fost posibil și prin bunăvoința domnului Ciul Ioan Florin, primarul Comunei Bocsig care ne-a ajutut cu mijlo-cul de transport.

Pe perioada celor cinci zile s-au vizitat următoarele mănăstiri și obiectice cultural-istorice:

În prima zi s-a vizitat: Mănăsti-rea S� ntei Cruci din Oradea, Mu-zeul Octavian Goga de la Ciucea, Mănăstirea Florești din Cluj, Ca-tedrala Mitropolitană din Cluj, Catedrala Romano-Catolică din Cluj, Grădina Botanică și Mănăs-tirea Nicula acolo unde toți pele-rinii au participat și la slujba de priveghere;

A doua zi: Mănăstirea Voroneț, Mănăstirea Humor, Mănăs-tirea Moldovița, Mănăstirea Sucevița, Mănăstirea Putna îm-preună cu muzeul mănăstirii care adăpostește o frumoasă colecție

de obiecte religioase unele � -ind datate chiar și din sec. XV-XVI; la această Mănăstirea nu-mită de poetul național Mihai Eminescu „Ierusalimul Româ-nesc” credincioșii s-au bucurat de o primire extrem de călduroa-să din partea viețuitorilor având astfel posibilitatea ca alături de ei să rostească rugăciuni la mor-mântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt și să participe la slujba de priveghere săvârșită in Biserica Mănăstirii în cinstea Maicii Domnului.

A treia zi: Mănăstirea Sihăstria Putnei, Chilia lui Daniil Sihastru, Mănăstirea Dragomirna unde ne-am închinat la moaștele Sfântului Iacob Persul și am vizitat muze-ul mănăstirii, Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava având și aici posibilitatea de a ne închi-na la moaștele Sfântului Ioan, s-a mai vizitat Cetatea de Scaun a Sucevei, Mânăstirea Cămârzani unde ne-a fost servită și masa de prânz și unde pe lângă frumoa-sa biserică a mănăstirii am vizitat

rugându-ne și aprinzând o lumâ-nare la mormântul P.S. Ghera-sim Putneanul – episcop vicar și la Arad în perioada 1976-1985; după masă ne-am oprit la Pala-tul lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa iar mai apoi am pornit spre Iași unde am vizitat Mănăs-tirea S� nții Trei Ierarhi, ctitorie a domnitorului Vasile Lupu, Bise-rica Domnească, Palatul Cultural din Iași, și Catedrala Mitropolita-nă unde toți credincioșii au putut să se roage la moaștele S� ntei Cu-vioase Parscheva; la Iași s-a mai vizitat și Mănăstirea Golia din turnul căreia Postul Radio Trini-tas a transmis pentru prima dată.

A patra zi: Mănăstirea Văratec, Mănăstirea Agapia cu frumoa-sa pictură a lui Grigorescu, mu-zeul mănăstirii și casa memori-ală Alexandru Vlahuță, unde o măicuța ne-a vorbit frumos des-pre viața monahală dusă de mai-cile de acolo, în drumul către ce-lelalte obiective ne-am oprit și la casa memorială Ion Creangă din Humulești iar mai apoi am plecat spre Cetatea Neamțului, am po-posit la Mănăstirea Neamț unde ne-am închinat la moaștele cuvi-osului necunoscut și ale Sf. Paisie de la Neamț; aici, în incinta mu-zeului mănăstiresc, având posi-bilitatea de a vedea și o frumoasă colecție de obiecte bisericești. De la Neamț ne-am îndreptat spre Bi-serica Seminarului de la Neamț care adăpostește moaștele Sfântu-

lui Ioan Hozevitul; de aici s-au mai vizitat Mănăstirea Secu, Sihăstria, Chilia și mormântul Părintelui Ilie Cleopa, Mănăstirea Paltin, Mă-năstirea Petru-Vodă și mormântul Părintelui Iustin Pârvu.

A cincia zi: Mănăstirea Recea, Cetatea de la Aiud, Catedrala Re-întregirii din Alba Iulia, Sala Uni-rii din anul 1918, Cetatea Alba Carolina iar ultima oprire a fost la Mănăstirea Prislop unde pele-rinii s-au putut ruga la mormân-tul Părintelui Arsenie Boca

Acest pelerinaj a fost făcut cu scopul de a arăta credincioșilor parohiei noastre dragostea de veacuri pentru credință și țară a neamului românesc și faptul că și în zilele noastre jertfelnicia de care dăm dovadă față de Biserică nu rămâne nerăsplătită.

În această călătorie am putut ve-dea cum de-alungul a cinci secole ctitoriile domnitorilor s-au făcut punți între oameni și Dumne-zeu, și datori suntem și noi să în-grijim locașurile s� nte, să privim cum conducătorii neamului nos-tru românesc au sprijinit dintot-deauna Biserica și credința noas-tră ortodoxă și ceea ce păstrăm și zidim astăzi se va transforma în-cetul cu încetul în ceea ce sunt as-tăzi vetrele mănăstirești din Mol-dova: locașuri de rugăciune, de pocăință și aducătoare de mântu-ire și viață veșnică pentru noi și urmașii noștri.

Pr. Bogdan Oneț

Parohia Bocsig în pelerinaj la Sfi ntele Mănăstiri din Ținutul Moldovei

Strategia de dezvoltare locală implementată în comună de către primarul Ciul Ioan Florin s-a dovedit a � una de bun augur pentru progresul comunei, în mandatele primarului Ciul Ioan Florin schimbările în bine � ind vizibile prin prisma lucrărilor de modern-izare derulate an de an. Să luăm exemplu doar acest trimestru IV din an: s-au � nalizat asfaltări a încă 3 km de străzi la Răpsig și s-a trecut la asfaltarea unor noi străzi în Bocsig, lucrări ce vor continua și pe mai departe. Totodată, la Răpsig și Bocsig Cartier au fost achiziționate cele necesare pentru funcționarea unor săli de forță pentru tinerii din aceste localități, săli concepute după modelul celei din Bocsig. Să nu uităm de achiziționarea la Primărie a unui nou buldoexcava-tor, achiziție realizată din fonduri europene!

Toate acestea ne arată că avem o administrație locală preocupată de implementarea a cât mai multe proiecte de investiții în localitățile comunei, o administrație care știe ce trebuie făcut pentru gestionarea optimă a bugetului local astfel încât comuna Bocsig să progre-seze an de an.

Despre acest mod de administrare primaul Ciul Ioan Florin ne-a precizat:

„ Am căutat mereu de când sunt primar să pun în practică un program anual de modernizare a comu-nei de așa manieră încât să cuprindem investiții în toate localitățile comunei, precum și în toate sectoarele importante pentru dezvoltarea corectă a comunei: de la investiții în infrastructură și utilități publice, până la cele de reabilitare a obiectivelor importante ale co-munei sau cele de sprijinire a activităților culturale și sportive. Cu alte cuvinte, am încercat să realizez o ad-ministrare a bugetului local care să vizeze dezvoltarea comunei pe toate palierele sale, fără a neglija nici un do-meniu de activitate important pentru a avea o comună cu perspective pentru viitor. Am luat mereu în consid-erare doleanțele cetățenilor, stabilind prin aceasta și o prioritizare a investițiilor realizate, iar pentru a atrage noi sume la bugetul local, m-am axat și pe accesarea unor surse de � nanțare europene sau guvernamentale. Toate investițiile realizate în mandatele mele de primar au avut așadar la bază un mod de administare corect, bazat pe posibilitățile economice reale ale comunei, fără a ne arunca cu capul înainte în anumite investiții și a ne trezi cu datorii sau mai știu eu ce probleme de natură economică. Totul s-a derulat transparent, cu chibzuință, iar prim modul cum am gestionat, pru-dent, banul public, s-a reușit realizarea unor investiții necesare și utile în Bocsig, Mânerău, Bocsig Cartier și Răpsig, de așa manieră încât avem sustenabilitate și acoperire bugetară reală pentru tot ceea ce s-a investit în comună sub forma diverselor lucrări de modernizare executate în acești ani de când, prin voința cetățenilor, am fost ales ca și primar al comunei Bocsig.”

VOCEA BOCSIGULUI

CMYK

VOCEA BOCSIGULUI pag. 4

Un trimestru IV al investițiilor în comună!

Bocsigul- în lucrări de asfaltare!

Lucrările de asfaltare care se derulează în prezent la Bocsig fac parte din proiectul depus de primarul Ciul Ioan Florin la Ministerul Dezvoltării, proiect aprobat comunei noastre și prin care s-a obținut � nanțarea necesară pentru asfal-tarea a 11 km de străzi la Bocsig.

Implementarea acestui proiect major de asfaltare a Bocsigului a început la � nalul anului trecut, când au avut loc asfaltări ale unor prime străzi cuprinse în cadrul aces-tui plan de asfaltare ambițios pentru care primarul Ciul Ioan Florin a făcut demer-surile necesare obținerii sumelor de bani necesare de la Ministerul Dezvoltării.

Astfel, în prezent se desfășoară o nouă etapă a proiectului, etapă care cuprinde asfaltarea unor noi străzi la Bocsig, lucru ce se și întâmplă de altfel, totul decurgând conform planului primarului comunei noastre, plan prin care vedem cum asfal-tările la Bocsig continuă în acest trimes-tru IV din an, primarul Ciul Ioan Florin având ca obiectiv asfaltarea în � nal a tu-turor străzilor din Bocsig!

>>> pag.1

VOCEA BOCSIGULUI

CMYK

VOCEA BOCSIGULUI pag. 5 pag. 5

Adunarea de la Alba Iulia s-a ținut într-o atmosferă sărbătorească. Au venit 1228 de delegați ofi ciali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 comitate românești, apoi episcopii, delegații consilierilor, ai societăților culturale românești, ai școlilor medii și institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriași, ai Par-tidului Social-Democrat Român, ai organizațiilor militare și ai tin-erimii universitare. Toate păturile sociale, toate interesele și toate ramurile de activitate românească erau reprezentate.Dar pe lângă delegații ofi ciali, ceea ce dădea Adunării înfățișarea unui mare plebiscit popular, era afl uența poporului. Din toate ung-hiurile țărilor române de peste Carpați, sosea poporul cu trenul, cu căruțele, călări, pe jos, îmbrăcați în haine de sărbătoare, cu steaguri tricolore în frunte, cu table indicatoare a comunelor ori a ținuturilor, în cântări și plini de bucurie. Peste o sută de mii de oameni s-au adunat în această zi spre a fi de față la actul cel mai măreț al istoriei românilor. Spectacol simbolic și instructiv: cortegiile entuziaste ale românilor ce umpleau drumurile spre Alba Iulia se încrucișau cu co-loanele armatei Mackensen care, umilite și descurajate, se scurgeau pe căile înfrângerii spre Germania.Mulțimea imensă urcă drumul spre Cetățuie printre șirurile de țărani români înveșmântați în sumanele de pătură albă și cu căciulile oștenilor lui Mihai Viteazul. Pe porțile cetățuii, despuiate de pajurile nemțești, fâlfâie Tricolorul român. Poporul trece pe sub poarta lui Mihai Viteazul și se adună pe Câmpul lui Horea. De pe opt tribune, cuvântătorii explică poporului măreția vremurilor pe care le trăiesc.În acest timp, în sala Cazinei militare, delegații țin adunarea. Au par-ticipat și delegații Bucovinei și Basarabiei, care au ținut să aducă salutul țărilor surori, intrate mai dinainte în marea familie a statului român.În mijlocul aprobărilor unanime și a unui entuziasm fără margini,

Ștefan Cicio Pop arată împrejurările care au adus ziua de astăzi, Vasile Goldiș expune trecutul românilor de pretutindeni și argumentează necesitatea Unirii, iar Iuliu Maniu explică împrejurările în care se înfăptuiește aceasta. Socialistul Jumanca aduce adeziunea la Unire a muncitorimii române.Declarația Unirii a fost citită de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.”

Colțul de istorie - Adunarea de la Alba Iulia

Un trimestru IV al investițiilor în comună!

Săli de forță la Răpsig și Bocsig CartierLa solicitarea tinerilor, primarul Ciul

Ioan Florin a implementat la Răpsig și Bocsig Cartier două proiecte de ame-najarea în aceste localități a unor săli de forță pentru iubitorii acestui sport de întreținere și toni� ere a masei muscula-re. Noile spații de sport au fost concepute după modelul celei deja existente la Boc-sig, sălile � ind date deja în folosință dori-torilor.

Putem astfel concluziona că la nivelul

administrației locale avem o preocupare și pentru susținerea investițiilor în sport, lucru vizibil prin realizările existente în acest domeniu de activitate: teren sintetic de sport la Bocsig, teren sintetic de sport la Răpsig, săli de forță la Bocsig, Răpsig și Bocsig Cartier, precum și susținerea acor-dată ecchipei de fotbal „Olimpia Bocsig”, dar și tuturor activităților sportive organi-zate în comună, inclusiv celor școlare.

Noul buldoexcavator - un utilaj util comunei!Ultima achiziție pentru completarea parcului

modern de utilaje al comunei este cea a unui buldoexcavator dotat inclusiv cu plug și alte ac-cesorii necesare lucrărilor edilitar gospodărești. Achiziționat de primarul Ciul Ioan Florin prin-tr-un proiect pe fonduri europene (utilajul nu a costat astfel comuna nici 1 leu), noul buldoex-cavator și-a intrat, putem spune, în pită, � ind folosit deja la lucrările speci� ce din comună.

Iubiți credincioși și credincioase, de mult timp mi-am dorit să pre-zint în acest ziar local sentimente-le mele de respect și de mulțumire pentru membrii CORULUI BISE-RICII ORTODOXE DIN BOC-SIG, coriști care de peste un veac și-au jert� t și își jertfesc în dumi-nici și sărbători timpul și glasuri-le pentru înfrumusețarea cânta-rii de strană și corale din parohia noastră.

Cu voia Bunului Dumnezeu și cu îngăduința voastră, iată a ve-nit momentul ca să pun la inimile citiorilor și a bunilor credincioși, câteva repere despre acest COR aducător de bucurie la � ecare Sfântă Liturghie.

Corul bărbătesc din Bocsig apa-re menționat pentru prima dată în isorie într-un raport justi� ca-tiv din anul 1925, raport care face mențiunea că încă din anul 1895, Parohia Ortodoxă Bocsig avea un cor bărbătesc ce număra 60 de membri. Corul a fost în� ințat și dirijat de distinsul învățător Ivan-tie Vidu care foarte probabil a fost unchiul lui Ion Vidu, mare com-pozitor, originar din Mânerău.

Acest cor între anii 1913-1955 pe vremea când era dirijat de Iosif Nestorescu și de cântărețul Robu Nicolae a fost nominalizat ca � ind printre cele mai bune coruri din Țara Zărandului.

După cel de-al doilea Război Mondial la conducerea acestui cor au fost următorii: Vasile Cru-cin, protopsaltul Vodă Ioan (can-tor I) și învățătorul Belean Pavel;

după aceștia vine ca dirijor dom-nul Robu Teodor un maestru a cântării corale bisericești care era cunoscut ca un adevărat autodi-dact și compositor de cântări pen-tru Sfânta Liturghie.

În perioada 1953-1965 la Bise-rica Ortodoxă au existat două co-ruri care cântau alternativ la � e-care Liturghie, unul era dirijat de Robu Teodor și celălalt de pro-topsaltul Vodă Ioan, absolvent a școlii de cântăreți bisericești din Arad, � ind elev a marilor com-positori de cântări bisericești din vestul țării: Trif Lugojan și Atana-sie Lipovan.

În anul 1978, corul bărbătesc al parohiei alături de corul Căminu-lui Cultural din localitate a ajuns să numere peste 100 de coriști. Aceste cor reunit, dirijat de învățătorul și veteranul de război Pop Vasile și de prof. Oieș Ioan originar din Răpsig a ajuns să se cali� ce la faza națională a festiva-

lului Cântarea României, unde a făcut cinste comunei BOCSIG și a rămas în amintirea tuturor cu cântarea ”Nu uita că ești român”.

După moartea domnului Robu Teodor, corul bisericesc a fost condus de Pavel Nicolae (Co-vaci) și număra în anul 1988, 45 de membri. Din anul 1994 coriștii din Bocsig au ajuns sub bagheta dirijorală a bunului cântăreț bise-ricesc Cilan Ioan care a devenit și cantorul Bisericii și care cu deose-bită smerenie și iscusință conduce cu măiestrie cântarea corală și de strană până în prezent.

Ocazional, la diferite evenimente importante din viața parohiei, co-rul bărbătesc a avut bucuria de a � dirijat și de pr. prof. Belan Nico-lae, profesor universitar la Facul-tatea de Teologie din Timișoara.

În acest moment Corul Biseri-cii Ortodoxe din Bocsig numără 26 de persoane, care în duminici și sărbători înfrumusețează sluji-

rea liturgică prin glasurile și cân-tările transmise din generație în generație.

Membrii Corului sunt: Cilan Ioan-dirijor; tenor I: Mâneran Te-odor, Crișan Ioan, Morar Ghe-orghe, Cristea Constantin, Pop Gligor, Cristea Nicolae, Bulzan Cornel și teologul Mihuț Neluțu; tenor II: Belean Gligor, Hăl-măgean Nicolae, Mâneran Pa-vel, Mâneran Nicolae, Bolog Pa-vel; Păscuțiu Gavril, Faur Marinel Grațian; bariton: ing. Junc Nico-lae, Horga Nicolae, Vodă Teodor, Crișan Marius, Găluț Ioan; bas: Moldovan Ovidiu, Țucudean Io-nel, Corb Tudor Nicolae, Zgărdău Tiberiu, Ciul Adrian, Mihuț Cor-nel, Rob Ispas, Zopota Ioan, Leh-man Ionel, prof. Petru Lăpugean.

Încă din momentul venirii mele ca preot paroh în anul 2012 am avut bucuria de a găsi acest cor deosebit care în � ecare an ne bucură la Festi-valul de Colinde și

VOCEA BOCSIGULUI

VOCEA BOCSIGULUI pag. 6 pag. 6

>>> pag. 7

CORUL BĂRBĂTESC - o bucurie pentru Biserica din BOCSIG

VOCEA BOCSIGULUI

VOCEA BOCSIGULUI pag. 7 pag. 7

CORUL BĂRBĂTESC - o bucurie pentru Biserica din BOCSIGcare alături de

mulți credincioși, a reprezentat cu măiestrie parohia noastră la ulti-mele vizite arhierești din comuna noastră a IPS Dr. Timotei Seviciu, Arhiepiscopul Aradului; vizite fă-cute în data de 10 mai 2015 când a poposit în comuna noastră pen-tru binecuvântările de lucrări de la Biserică și casa parohială și în Bocsig Cartier la data de 18 oc-tombrie 2015 când a târnosit Bi-serica cea nouă din localitate.

La aceste vizite arhierești, atât IPS Timotei cât și mulți alți preoți din sobor au mulțumit și au ră-mans plăcut surprinși de acest cor, remarcând frumusețea cântărilor izvorâte din glasurile coriștilor, cântări pe care din păcate foarte puține coruri le mai cântă în pre-

zent.Eu personal doresc să mulțumesc

coriștilor pentru ajutorul acordat până în prezent rugându-i și pe viitor să-mi � e la fel de apropiați dându-mi mereu posibilitatea de

a mărturisi inaintea tuturor bucu-ria că în Biserica din Bocsig încă mai avem această tradiție corală care sper să � e respectată și dusă mai departe, atât de credincioșii care își amintesc de începuturile

acestui cor dar totodata și de tine-rii din parohie pe care mi-ar plă-cea în timp să-i aud cântănd cu aceeași dragoste la � ecare Sfântă Liturghie.

Pr. Bogdan Oneț

>>> pag. 6

SERVICII FUNERARE COM-PLETE LA CELE MAI MICI

PREȚURI•Sicrie complete cu mânere,

tapițerii, crucifi x inclus - de la

480 lei până la 1700 lei ;•Coroane naturale - 25 lei •Coroane artifi ciale – de la 48

lei la 170 lei ;•Cruci din lemn/metal gratuite •Transport gratuit la cimitir.Telefon: 0758854705

Servicii non stop!

ANUNȚURI Iarna se apropie cu pași repezi și în curând zăpada va începe să ningă, de aceea, dorim să re-amintim tututuror cetăţenilor și operatorilor economici, că sar-cina îndepărtării gheţii și zăpe-zii de pe trotuarele și parcările din jurul imobilelor unde își au domiciliul sau își desfășoară ac-tivitatea, le revine proprietarilor / locatarilor, potrivit Ordonanţei de Guvern nr. 21/2002 privind gospodărirea localităţilor urba-ne și rurale, art. 9, lit f, precum și potrivit prevederilor hotărârii Consiliului Local, privind buna gospodărire a comunei.

Nesocotirea acestor sarcini va

atrage după sine aplicarea unor sancţiuni contravenţionale, re-spectiv amenzi, potrivit actelor normative în vigoare.

Serviciul Voluntar pentru Situ-aţii de Urgenţă, vă recomandă să veri� caţi și să curăţaţi coșu-rile și burlanele de fum, înainte de utilizarea acestora pe perioa-da iernii. De asemenea, vă reco-mandăm să acționați și pentru decolmatarea șanțurilor din fața propriilor gospodării, pentru a preîntâmpina apariția uor posi-bile inundații.

„Paza Bună, trece primejdia rea”!Vă mulţumim

S.V.S.U. Bocsig

În atenția persoanelor fi zice și juridice din comună

Comuna este pregătită pentru sezonul rece!Administrația locală a comunei a acționat în vederea pregăti-

rii administrative pentru sezonul rece. În acest sens au fost deja asigurate stocurile de lemne necesare încălzirii școlilor și a ce-lorlalte instituții ale comunei. De asemenea s-au identi� cat uti-lajele necesare pentru asigurarea deszăpezirii în cazul în care va � necesar. În acest sens, pe lângă utilajele din dotare s-au stabi-lit parteneriate pentru ca în caz de urgență să se poată pune la dispoziție utilaje suplimentare în vederea deszăpezirii.

• Când siguranţele se ard în mod frecvent, apelezi la electrician? • Folosești întrerupătoare, prize sau cabluri electrice fără defecţiuni? • Folosești doar aparate electri-ce omologate? • Folosești elemen-te de protecţie împotriva creșterii diferenţei de potenţial (siguranţe)? • Se respectă distanţa de montare a circuitelor electrice din gospo-dărie faţă de materialele combus-tibile? • Folosești numai butelii de aragaz omologate? • Verifi ci etan-șeitatea buteliei de aragaz cu spu-mă de săpun? • Inchizi butelia de gaz după folosirea aragazului? • Ai montat o cutie metalică în faţa so-belor alimentate cu lemne? • Este interzis să torni benzina peste jar ca să aţâţi focul? • Stingi focul din sobă înainte de culcare? • Verifi ci coșul de fum în fi ecare an? • Ai amenajată în curte o groapă pen-

tru depozitarea cenușii și jarului din sobă? • Soliciţi permis de lu-cru cu foc de la conducerea primă-riei înainte de a efectua lucrări cu foc deschis în gospodărie? • Supra-veghezi în permanenţă focul făcut în curte, grădină sau pe câmp pen-tru arderea gunoaielor sau a restu-rilor vegetale și îl stingi înainte de a părăsi zona? • Depozitezi lichi-de in� amabile în pod, pivniţe sau alte spaţii ventilate? • Distanţa în-tre locul unde ai depozitat furajele și construcţiile din vecinătate de-pășește 15 m? • Depozitele de ma-teriale combustibile sunt iluminate electric? • Casa are instalaţie de pa-ratrăznet verifi cată? • Ai mijloace de primă intervenţie (apă, stingă-toare, pături, etc)? • Există un ser-viciu de pompieri (civili sau profe-sioniști) în apropiere? • Ai încheiat o asigurare imobiliară cu o casă de asigurări?

SVSU BOCSIG ATRAGE ATENȚIALista de autocontrolDorim să aducem un pios oma-

giu tinerilor care au trecut în ne� ință în tragicul incendiu izbucnit în Club Colectiv din București.

Cu durere în su� et vedem cum vieți tinere au fost curmate într-un mod care ne îndurerează pe toți, vedem cum familii au fost distruse de pierderea unor membrii dragi, cum neatenția sau nepăsarea poate duce la astfel de evenimate nedorite.

Sperăm ca Bunul Dumnezeu să aibă grijă de cei plecați în ceruri în acea noapte tragică pentru toată România și să ve-gheze la însănătoșirea celor care în aceste clipe se luptă pentru a supraviețui pe paturile spitale-lor.

A fost o noapte care ne întris-tează și care sperăm să nu o mai vedem reeditată niciodată.

Primar, Viceprimar, Consiliul Local

Omagiu tinerilor pieriți în Club Colectiv

Vă informăm că pentru toți cei care nu și-au plătit taxele și impozitele locale până la înce-put de acest trimestru IV din an, de acum încolo se calcu-lează penalități pe � ecare zi de întârziere a acestor plăți. Reco-

mandăm restanțierilor să-și plă-tească taxele și impozitele locale restante, pentru a nu plătit sume majorate cu penalitățile de în-târziere și de asemenea, pentru a nu ajunge în situațiile neplă-cute de a fi executați silit, așa cum obligă legislația actuală.

Primăria Bocsig

În atenția cetățenilor

VOCEA BOCSIGULUI

CMYK

VOCEA BOCSIGULUI pag. 8 pag. 8

„Olimpia Bocsig” Povestea merge mai departe!Orice poveste frumoasă are un început pe mă-

sură! Orice poveste frumoasă se naște din pa-siunea naratorului de a expune în pagini scrise situații, întâmplări demne de a � luate în seamă, demne a de a rămâne pentru posteritate.

„Olimpia Bocsig” este o astfel de poveste! O poveste frumoasă despre istoria unei echipe a tuturor bocsiganilor, rămasă mereu în inimile și amintirile iubitorilor fotbalului din comu-nă. O echipă, un nume: Bocsig! Amintiri și oa-meni: bocsiganii! Oameni care nu au dorit ca numele„Olimpia Bocsig” să rămînă ceva pier-dut în negura vremii, ceva de spus copiilor la gura sobei. Oameni care au dorit ca acest nume „Olimpia Bocsig” să dăinuie, să � e și astăzi pe buzele tuturor și astfel povestea să contiune! Și iată, continuă frumos, numele acesta drag bocsiganilor � ind rostit și în prezent, ca urma-re a evoluției echipei comunei în campionat: o evoluție frumoasă, continuă, posibilă prin im-plicarea primarului Ciul Ioan Florin, cel care, din iubire față de comună, față de istorie, față de bocsigani, cu sprijinul Consiliului Local, îm-preună cu cîțiva bocsigani inimoși și pasionați, reușește susținerea echipei de su� et a comunei, dându-ne posibilitatea de a continua povestea „Olimpia Bocsig” .

Când rostim acest nume ne gândim la pasiu-ne și iubire, ambele sentimente � ind vizibile și simțite de oricine vine la Bocsig, la meciurile de acasă ale echipei. Pasiune pentru sportul cu ba-lonul rotund, pasiune pentru că pe teren joacă bocsiganii pentru Bocsig, iubire pentru această echipă, pentru acest nume: „Olimpia Bocsig”!

În � ecare campionat „Olimpia Bocsig” a repre-zentat comuna Bocsig, o comună unde există unitate, iar pentru acest nume, bocsiganii au trăit mereu cu pasiune, nu și-au lăsat niciodată echipa singură, să dea piept cu adversarii fără sprijin, fără să simtă că are în spate iubirea întregii comune Bocsig! Nu, bocsiganii au fost aproape de ai lor,

ca o familie unită, puternică, hotărâtă, care nu-și lasă niciodată mebrii la greu. Dimpotrivă, strîng rândurile, stau spate în spate și luptă pentru că țin unii la alții, ca într-un stup! Așa a fost mereu.... și toți străinii care priveau cum vin bocsiganii să-și susțină echipa se minunau de așa hotărîre și pa-siune, dar și spuneau că asta nu o să țină mult. Și atunci am rămas surprinși! Nu știau oare acei străini cum este comuna Bocsig, cum se simte și se trăiește în Bocsig, cum sunt oamenii de pe la noi? Nu știau acei străini ce înseamnă unitatea și hotărîrea bocsiganilor? Chiar nu știau, � indcă as-tăzi povestea continuă, iar la Bocsig acest nume „Olimpia Bocsig” este rostit în continuare cu bu-curie și bocsiganii vin tot în valuri, valuri, să-și susțină echipa, iar străinii ce vin acum pe la noi tot se minunează cum de este posibil ca echipa să aibă suporteri atât de hotărâți și loiali.. Pot să se mire, � indcă nu au cum să înțeleagă trăirile și � rea bocsiganilor. Pur și simplu nu au cum, mai ales că indiferent de rezultatele de pe teren a echipei, bocsiganii tot uniți rămân, suporterii tot lângă echipă sunt: „ câștigă echipa- ne bucurăm, pierde echipa-ne pare rău, dar tot ținem cu ea. Este a noastră, sunt ai noștri”- spunea primarul Ciul Ioan Florin, iar ca el sunt toți, sub un singur nume: bocsiganii!

Și astfel, povestea continuă frumos și astăzi, „Olimpia Bocsig” este în focul noului campionat, cu suporteri inimoși, veniți să susțină echipa.

Turul acestui campionat s-a încheiat, „Olimpia Bocsig” cumulând 7 puncte din cele 13 etape disputate, ceea ce ne face să să spunem că pau-za competițională a iernii este benevenită pen-tru echipă, evoluția de până acum și rezultatele obținute � ind neconvingătoare. Sperăm însă ca iarna să � e sfeștinic bun pentru „Olimpia Boc-sigig”, iar în retur să vedem mai multe meciuri câștigate de ai noștri.

Și așa.....povestea merge mai departe!


Recommended