,,Umoml este ri resursi a texhtlui care cauti efectui. Iardacd r-ru il obfine, se deschide un gol; un gol jalnic, caatunci cAnd cineva spune o glumd gi nimeni mr rAde"scrie CESAR AIRA, prozator, traducdtor si eseist argen-tinian. 9a niscut in 1949 la Coronel Pringles, in provin-cia Buenos Aires. E unnl dintre cei mai prolifici prozatoriargentinieni contemporani, opera sa cuprinde pestetreizeci de romane, eseuri si nuvele, tradnse in maimuite liri europene" Predi cursuri de poezie moderndla universit5li din Argentina, e o aparitie constantd inpresa de limbd spaniol5, In Spania, a obfinlit un suc-ces deosebit cu nuvela Cdnus nLe lice rrrcnja (Cunt arndeztenit ciilugdriffl. E apreciat de critica literard pentrutaleniul inovator, pentru aerul de noutate pe care il arefiecare scriere a lui. E socotit ,,r.rn pictor ai cotidianu-lui modern", mereu surprinz.ltor ;i exotic, al AmericiiLatine.

SCRIERI: Enm, ln cautiua, 1L)87; Ln luz nrgentina, 1983;C an t o c nst ra t o, 19 84; E! baut i s tuo, 1 991 ; C o pi, 1991 ; La liel:re,7991. ; El llant o, 1992; bt pr Lteba, 1 992; El u d m t e, 1992; Mndree hijo,1,993; Ln costurera y el uicnto,1994; In Abeja,1996;El utensajera, 1996; La serpiente, 1997; litxtil: 1n'ecedido deDuchnnp en Mdxica y La brornn,7997; Alcinndt"n Pizarnik,\998; El Sueiia, 1998;Il trontpe.tn dc rtrittrltra, 1998; Lht sttcfior enl izado, 20AL Las tr es fe clta s, 2001 ; Ln a illn, 2007 ; Vn r a nn,2002; E,I tilo,2003; EI todo que surcn ln rtaLJa,2rJ03; \,b ersuna chica modernn,2004;Yo ern urw niiln de siete aiios,2}Al.hr curs de aparilie in colecfia Cartcn de pe noptierd: Entbalse(Barnjul),1992.

CORNELIARADULESCU a mai tradus penku EdituraHUMANITAS (selectiv): Dort luanii cnrc ne conduc deFatrick Girard (2000); Instinctul lui Ines (2002) siConstancia (2006) de Carlos Fuentes; Fiica naronltLiQA02), Portret in sepia (2003) 9i Casa spiritelor (2004)de Isabel Allende, Dubla flacdrii de C)ctavio Paz (2003),Soldatii de la Snlanina de javier Cercas (2003); Isprdztile;i necaan'ile- gnbierului L,Inqroll de Aivaro Mutis (2004);Anicii crimei perfecte de Andr6s Trapiello (2004).

&

CESAR AIRA

*ry *'F2 & *y"'.w: A, *#,'., f# "$*'r'&,{.+ { f e ffi*F {w *-q, 1ffi ffi Hh*" j.-W S*--n f"*4* \'z'f ?. & SuF -ii.- &e* ;i'.-", '* *tr- J8" ,L W ,N;' '4*J'

taducere din sPaniold de

COI{NELIA RADULESCU

H UMANITASB{J CUR E $TI

Coleclie ingrijitd deIOANAPARVULESCU

Coperta colecfieiIOANA DRAGOMIRESCU MARDARE

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAnieiAIRA, CESAR

Varamo / C6sar Afta; trad. din spanioltrde Cornelia Ridulescu. - Bucuregti: Humanitas, 2006

ISBN (10) 973-50-1360-6; ISBN (13) 978-973-50-1360-8

I. Rddulescu, Cornelia (trad.)

821.734.2-31=135.L

CESAR AIRAUARAMO@ C6sar Aira,2002Romanian edition published by arrangement withLiterarische Agentur Michael Gaeb through AgentiaLiterara SUN

@ HUMANITAS,2Q06, pentru prezenta versiuneromaneasce

EDITURA HUMANITASPiala Presei Libere 1,013701. Bucuregti, Romfiatel. 021 / 317 78 19, fax 021 / 3L7 18 24www.humanitas.roComenzi CARTE PRIN POgTA: te1.021,/31L2330,fax02l/373 50 35, C.P.C.E. -CP L4, Bucuregtie-mail: cpp@humanitas.rowww.librariilehumanitas.ro

Intr-o zi a anului 1g23,in oragul Col6n(Panama), un coPist de categoria a treiaiegea de la Ministerul unde era artgaiat,dupd ce-gi terminase ziua de lucru gi tre-cuse pe la casierie sd-9i ia salariul, cdci eraultima zi lucrdtoare din lund. In rdstim-pul scurs irtre acest moment 9i diminealazilei urmetoare, adicd zece sau doudspre-zece ore rrraitdtziu, a scris un lung Poem,de la hotdrArea de a-l compune 9i pAnn hpunctul final, fdrd,addugiri sau modificdri.Ca sd inchidem acest interval, trebuiespus cA niciodatd in jumdtatea de secol dechnd era pe lume nu scrisese nici mecarun singur vers 9i nu avusese vreun motivpentru a o face; gi nici n-a mai fdcut-o dupdiceeu. Fusese rm fel de vArtej care interve-nise in timp 9i in biografia sa, ferl ante-cedente gi fXrd consecin$e.Inspiralia veneachiar din actiunea acelei zite, qlviceversa,una o alimenta Pe cealaltd, consumAn-du-se reciproc, fdrd rest. Chiar 9i aqa, at

fi rdmas un simpiu episod privat si secretdacd protagonistul n-ar fi fost Varamo,iarpoernui rezultat - elogiata capodoperda poeziei moderne din America Centrald,Cfrntul Copilului Neprihdnit.

ObArgie gi desdvArgire a celei rnai in-dr dznele avangarde experimen taliste lin-gvistice, enigmaticul poern (publicat sutrfcrmd de carte cAteva zile mrai t|rziu, capentru a completa mitul apariliei neag*teptate care l-a urmdrit de atunci furcolo)a fost calificat frecvent drept miracoi inex-plicabil, din cauza dificultdtilor de nein*vins de care s-au izbit criticii si istoriciiliterari in incercarea de a-l incadra lntr-r-rncontext.

Dar pe lurnea asta totul are o explicalie.Dacd vrem s-o gdsirn in cazul de fafd, tre-buie sd ne gAndim cd, aga cum povesteaasta are un final (textul poemr-liui), tot aga

are 9i un i-nceput, la fel de simekic precumefectui fai6 de cauzd (sau invers)" incepufula fost cum am spus, rnornentui ?n careVaramo, terminAndu-si lucrul la birou, a

kecut pe la casierie sd-gi incaseze salariui.Iar ceea ce a devenit un ff:rceput, deocam-datd unul fdrd formd gifdrl numer al aces-tei acfiuni banale, a fost cd de data asta afost pldtit cu doud bancnote false" (Era

vorba de o surnd de dou6 sute de pesos;

i-au dat douS hArtii de o sutX')

Scopui acestei relat5ri este de a Prezen-ta in desfHgurarea ei naturalS seria corn-

pletd de intAmpisri care au rners dkrbr-una

in alta, din clipa iu care a iuat bancnotele

pAnd in mornentui in care poemul a fost

gata" Cele doud extreme aveau in cornun

iaptul cd ii erau la fel de strdine' lriiciodatinu i;nuse ?n rnane 9i nici nu vdzuse o banc-

noth fals6; i9i putea imagina perfect ce

era un fals, dar niciodatd nu avusese ?n

preajrnd ceva care sd-l facd sd cread5 cd

lr putea fi real. Tot aga, niciodatdnu scri-

sese poezii, nici m.l citise, nici nu lua:;e in

r*u*a existenla acestui gen literar 'eau a

altuia. Numai c5 clacd s*a petrecut una,

s-a petrecut gi cealaltd, iar intre ele s-a des-

fdgurat un lan! perfect justificat de cauze

gi efecte" Ceea ce ntl avea o justificare era

inceputul, ca pi sfArgitul de altfei, iar acest

arbiirariu radical a invdluit seria si aizo'lat-o,?n16n!uindu-icauzalttdtileintenrecuo logicd c1e fier. Pe de altd parte, caracterul

eterogen al extremelor (ce legdturd poate

fi ?ntre doud bancnote false 9i o capodo-

perh iiterard?) a dus la proliferarea incon-

trolabil5 a pagitror intermediari' Plind de

sens afunci, dar ameninlatd din interiordetinJinitul insugi.

_, A pdrdsit Ministerul coplegit de grijd.Observase cd biletele erau false in ihiarclipa fir care casierul i le irtinsese, cu mig-cdri mecanice repetate de mii de ori; darnu apucase sd spund nimic gi continua sdfie perplex. Ce sd facd cu banii dgtia, lacare se limita puterea sa de cumperare, nu

_prea mare/pe o lundintreagd? Mentalitateade birocrat il impiedicase sd reaclionezepe loc, inainte de a atinge bancnotele, iaracum cd le avea in buzunar era deja preatArziu.Intuise cd ilegalitatea acelor blnc-note implica un ordin de tdcere gi discrefie.Ca aproape toli funcfionarii publici, nufdcea nimic special pentru a-gi CAgtiga sala-riul, pe care el insugi il considera un felde pomand, aqacd instinctiv a ldsat capulin jos, a accepta! a tdcut. Oricum, era osumd de mizerie, o adevdrati pomand astatului fafd de privilegialii cetdleni dinclasa mijlocie care nu erau ir:r stare sd facdceva productiv. Sigur cd acum statutulsdu se putea schimba, fdrd, a pdrdsi sferabugetului nafional: dacd era prins schim-band bani falgi aveau sd-l bage la inchi-soare. Pur gi simplu, habar n-avea ce sdfacd gi abia de avea putere sd meargd: cele

cAteva sute de metri pe care-i avea de par-

curs p6nd acasd i se pdreau cAtocolul lumii'Ce sl f.ac6., ce sd facd? Nu-i trecea nimicprin minte. Situafia era mult prea ciudatd'

Farra atunci, in Panama nu se gtiuse de

vreo falsificare de bani. ln plus, ritmulemisiunilor monetare era foarte lent incondiliile economice molcome ale fdrii'Dar, dac6, era o chestiune de ultimd ord,

cum de nimerise tocmai peste el, chiaracum gi cu toate consecinfele? Asta nu se

putea explica decAt printr-o reactivare a

unei situalii arhetipale, pe care chiar 9icineva atAt de putin trecut prin viafd ca

acest conlopist o avea inscrisd fur strdfun-dul minlii. Ceea ce era o explicalie pen-

tru deznddejdea cu care se intreba: dintretoli oamenii, de ce tocmai eu?

Indiferent cum ar fi stat lucrurile, intoati i:rcremenirea asta continuase sd facd

pagi 9i acum era itr stradd. ln fala PalatuluiMinisterial din care iegise se irtinclea piala,

centrul vital al oragului. La ceasul acela

ultimele raze ale soarelui dupd-amieziiinfldcdrau vArfurile palmieriloq, iar dede-

subt, la umbra binecuv6ntat rdcoroasS,

miguna mulgimea in mfcare" Din clddiriiepnLh.u ce inconjurau piala ieqeau ?n valuriluncf.onarii care se rdspAndeau in toate'

direcfiile, perechile igi dddeau fi:rtAlnire,liceenii zgomotogi mergeau de colo-colo,betuanii iegeau laaer,copiii se grdbeau sd-9itermine joaca inainte de a se duce acasd.

$i el kebuia sd traverseze pia,ta, dar maiintAi trebuia sd treacd strada,cu precaufie:la ora aceea goferii gtabilor de la minis-tere igi porneau motoarele rnaginilor 9ifdceau tot felul de manevre pentru a lepozifiona cAt mai comod pentru pafroniiIor. Zgomotul era asurzitor si se supra-punea peste zumzehtlmultiplu al sutelorde glasuri gi chemdri, bagca ciripid pe-sdrilor din copaci, care la ceasul dsta erain toi. Peste toate astea,la un moment dats-a addugat un sunet ascufit gi susfinut -Varamo l-a recunoscut fdrd a trebui si-lanalizeze - care l-a ficut sd priveascd trpartea opusd a piefei.Intr-adevd1, din ca-pdful bulevardului central a vdzut cd fir-cepuse ceremonia de seard a coborAriidrapelului. Chiar i:r fafa Palatului Ministe-rial, la jumdtatea pielei, se gdsea MinisterulAfacerilor Interne, de pe porliIe cdruia infiecare zi la orele cinci punct iegea o for-malie de cadeli care proceda la coborAreadrapelului pe care il ridicaserd, intr-o ce-remonie perfect identicd, dar inversd, laprima ord a diminefii. in ambele ocazii,

drumul lent ascendent sau descendent al

steagului era insolit de o notd suslinutda goirnei care acum domina toatd gAld-

gii. Sunetul asculit al acestei note devenea

i-ntim gi apropiat, ceva independent de

solddleii care de la distanld pdreau nigte

miniaturi, asta 9i din cauza culorii !ipd-toare a uniformelor, a inlepenelii metalice

a poztlleide,,drepfi" cate ?i dezumanizagi a gimrtei lor impecabile, pAnd la firul de

pdr, in mare contrast cu exuberanla tro-picald a ambianlei generale.' ln timp ce traversa strada, extrem de

atent la maginile care se deplasau lent intoate d.irecfiile, una a dal inapoi, apoi aavansat 9i a mers aProaPe pe lAngd el, de

parcd ar fi vrut sd-l intercepteze.Era o His-

pano-Suiza din cele importate cu mul1i

ani in urmd de francezi, o hardughie enor-

md de opt metri lungime, care tugea 9i

claxona 9i p5.rea cd are ceva cu el' hr tensi-

unea nervoasd in care se gdsea, a tresdrit

speriat, de parcd monstrul mecanic l-ar filuat prin surprindere. Dar cAnd s-a hotdrAt

sd-i dea ocol, sd se distanleze 9i sd ajungd

in fine pe trotuar, chiar alergAnd dacd era

nevoie (drept care igi pregdtea forlelepentru fugd), ajungdnd pe partea 9o-

?erului avdzut c[ omul ii striga ceva' A

10 L1

inghelat. I se adresa lui, iar migcdrile ciu-date ale automobilului trebuie cd avuseserdmenirea de a-l face sd ajungd in dreptullui; gi el insugi le fdcuse gi mai inexplica-bile incerc6nd sd meargd mai departe. L-asalutatpe gofer cu un zAmbetnervos, darchiar in clipa in care-l recunogtea l-au asal-tat alte motive de alarmd. $oferii ministe-riali erau o breasld de pariori care creditaupariurile fdcute de funclionari ca el. Iar Va-ramo suferea de o amnezie serioasd in ceprivegte datoriile de la joc, incAt nu era demirare cd i se reaminteau cAnd se agteptamai pu,tin. Asta trebuia sd fie, tipii dgtiasigur gtiau cd azierazideleafdgi aveabanifir buzunar" Numai cd... Totugi, nu: cAndin sfArgit a priceput ce-i spunea omul, aconstatat cd era exact contrariul. Avea sd-ipldteascd cAgtigul dintr-un pariu; nu allui, ci al maicd-sii, jucdtoare invergunatd cenupierdeanici o ocaziesd. ,,facd" nurnerelevisate sau calculate, zidezi, cindvenea irpiafd dupd cumpdrdturi sau sd trdncdneas-cd cu prietenele ei. De data asta cAgtigaseceva gi pariorul voia sd-i trimite banii prinfiul ei; era cam neobignuit sd folosegti unintermediar, dar i:rsdgi anomalia joculuiclandestin impunea asemenea urgenlepentru plata datoriilor, ircasarea banilor,

lichidarea socotelilor 9i pentru a o lua de

la ffrceput. Prea ugurat ca sd mai protesteze,

Varamo a i::rtins mAna gi a luat ce-i dddeagoferul, care era propriul lui furnizor de

capital.De-abia atunci automobilul greoi gi-a

incetat manevrele inainte-inapoi, iar el a

putut ajunge pe trotuar. Abia acolo, s-a

uitat la ce finuse strAns in mAnd qiavdzutcd intr-o foaie de caiet impdturitd in doud

era o bancnotd decolorati de un peso, atAt

deuzatf.gi de veche ch nici mdcar nu mai

putea fi mototolitd- Pe foaie, pariorul no-

iase jocul cAgtigdtor, urmat de combinali-ile necAgtigdtoare, plusbilanful de pierderigi cAgtiguri. Varamo era obignuit sd facd

pe curierul maicd-sii pentru astfel de tre-buri, a9a cd nu s-a mai ostenit sd se uiteatent la cifre qi abdgat totul in buzunar'Era, totugi, un document interesant, care

l-ar fi ldsat perplexpe un observator neini-

!iat. De exemplu, pe hArtie nu figura nicio cifrd, cu toate ci nu de altceva era vorba'Din prudenld, tipii dgtia recurgeau la uncod, fiecare cifrd era reprezentatd printr-uncuvAnt. HArtia avea asPectuJ inocent alunei scrisori, incoerentd ca sens 9i scrisd

cu litere neindemAnatice de tipar; semi-

analfabefi, goferii fdcuserd rost de o listd

12 13