Coperta : nllAoAt-l trtA ANG ELESC U

Carte apiruti cu sprijinulMINISTERULUI CULTURII 9i TURISMULUIal REPUBLICII TURCIAProiect TEDA

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RominieiGUNDAY, HAKAN

Zidirnicie / Hakan GUnday ; trad.: Ana Andreescu. -Bucuregti : Vivaldi, 2013

I SBN 978-973-1 50-078-2

l. Andreescu, Ana (trad.)

821.512.1-31=135.1

ZIYAN by HAI(AN GUNDAYCopyright @ Hakan GUnday - Kalem Agency

Toate drepturile asupra acestei edifii aparlinEditurii Vivaldi.

Hakan Gtinday

Zedernicie

in romineste de:,ANA ANDREESCU

Editura VivaldiBucuregti2013

10

,,Gazi2 se odihnegte pe deaturite Dikmen.12 februarie 1921.'

Aceasta era inscriplia de sub fotografia care atArna lanivelul ochiului meu: Gazi se odihnegte... Dar el nu seodihnea. Vdzusem sute de fotografii ale lui AtatUrk. Aceastifotografie nu arita un om care se odihnea. Ceea ce vedeameu nu era un asemenea om. Ceea ce vedeam in aceastifotografie era un birbat ce-9i inchisese ochii pentru ci sesiturase de noi. Vedeam un om care, sdtul de noi, sdtul detot gi de toate, incetase sd se uite la noi. Vedeam un birbatcare credea despre oamenii pe care elincerca si-i eliberezecd erau o turmi de nenorocili 9i se temea de posibilitatea catoate eforturile lui si fie in zadar. Un bdrbat care voia sdrenunle la tot, sd abandoneze tot, si spuni la dracu' cu tot.

$i un birbat care, pentru prima dati in viala lui, se puteagindi chiar 9i la moarte. Si moari, si dispar6, si se faciuna cu zdpada. Vedeam un birbat care agtepta si moari 9isi inghefe sau si inghefe 9i si moari. Un birbat careg6ndea: nu e nicio deosebire. Nicio deosebire. Un birbatcare nu voia si mai audi niciodati o voce de om; un'birbatcare nu mai avea fo(d si Tnfrunte o fali umani in plus. Deaceea ?siinchises" olnii. igi acoperise irrechile nu pentru ciii era frig, ci pentru ci nu voia sd audi. Da, aceasta trebuiesd fi fost. Spunea, mi-am inchis ochii 9i mi-am astupaturechile. Si trddez tot ce vre{i voi. Nici nu vi vid, nici nu viaud. Vezi daci-mi pasi! Dar eu auzeam. Auzeam sunetul cevenea dinspre fotografie. Dar tot ce puteam auzi era unsunet care radia din ochii mei, lovea fotografia gi se intorceala mine. Propria-mi voce. Eu... Omul este mdsura tuturor

'Veteran de rizboi, erou: titlu conferit de Mustafa KemalAtatUrk.

13

Iucrurilor, a spus Pitagora. Dar acesta nu era un om obignuit.Mdsura tuturor lucrurilor era omul care a ficut misurdtoarea.

$i, astfel, m-am vizut pe mine in fala 9i silueta lui Gazi aflatla pimAnt. Pentru ci in acele foarte rare momente in carem-am putut intinde pe patul ingust, am dispirut, am vrut sidispar sub pdtura aspri. Aga incAt si nu vdd sau si aud oalti persoani. Dar, era imposibil. Pentru ci serviciul militarobligatoriu nu era un one'man sho4 era o piesi pusi inscene de mii de fiinle adunate impreuni. Antrenamentulumdr la umir era coregrafia. Margurile, Tnceputul muzica-lului. Camuflajul, echipamentele noastre de luptd: Costumcroit cu atenlie deosebiti pentru detaliu. Ordinele, intrebirilegi rispunsuiile, rolurile pe care trebuia si le memorim'Scenariul, pe care nu-l respecta nimeni niciodatS, era scrisin regulament. Directorului i te adresai cu ,,Sir." Totul eraacolo. Totul era pregitit. Dar toate acestea ficeau aga demult zgomot. Zgomot intolerabil. Destul ca si md faci sd

vreau sd despic patul gi sd md ascund iniuntru. Destul ca

si mi faci sd vreau si umplu cu capul meu perna pe careimi odihnesc capul. Destul ca si mi faci si md vdd cAnd

md uit la Gazi!

- Este rAndultiu de Pazd.Urechea mea strdpunsi de aceasti propozilie, ochii

mei intorgi la viali. Am pdrdsit sala de mese, trecAnd pe

l6ngi sergentul de noapte. De la primul pas, mi s-a umezitnasul. TApadd. Zdpadd care imi ingheali fala cAnd cade pe

fala mea 9i se topegte. Ninge incontinuu de citeva luni-

Noaptea, ziua, dimineala, la amiazd, inainte de..., dupi...A nins at6t cit si ingroape. Tot. Maqinile, copiii, casele 9isecurea. Jurnalele TV au vorbit despre nivelul zdpezii nece-

sare in staliunile de ski. Fiu de cilea de jurnale TV! Nivelulzdpezii, hi? Bun pentru ski! Destul de bun pentru gunoaiele

satului - ale cirui drumuri zac ascunse sub zdpadl - carenu migci un deget cAnd propriul lor prunc de un an moareca o insecti, dar care ar traversa Munlii Fatiha cu saniapentru a ajunge la gosea, pentru a-l line in viali pe buniculde 101 ani? Nivelul zipezii! lntAi, labele picioarelor se

14

scufundi in ea, apoi gleznele dispar din vedere. Genunchii,picioarele cu totul. Tdpadate ingroapd de viu. intii, o respingicu pumnul. i1i umpli pumnul cu zipadi 9i-l arunciin aer sd otrimili de unde a venit. Apoi, lopata. O lopati intre doudzecide recruli. Una la patruzeci de brale. $i posibil un picamirtrahsformat dintr-un ciocan. Lopata! Sapi! Ninge si teingroape. Ploui si te inece. VAntul zboard si-!i ridicepicioarele de pe pimdnt 9i te zguduie bine. Tot ce ai defdcut este sd asculli pimAntul: Tu omule, fiul unui om,gterge-o! Dar tu ili ?nfunzi cilcAiele. Vei trii. Pentru o datd,existi gravitate. $i nici nu ai unde altundeva si te duci. Nuai nicio opliune, in afari de a trdi pe acest pim6nt careniciodatd nu inceteazd sd te alunge, care tremuri 9i sedespici pentru a te inghili cu totul. Marte este prea departe!Viala omului pe aceastd planeti este un rodeo. Tornade,avalange, inundafii, cutremure. Lupti, cu lopata in mdnd.

fip5, asta este casa mea. La dracu! Asta nu este cas5!Asta-i nimic! Pimintul nu este o scoici pentru oameni. Astanu este casa noastri. Noi suntem legali de pimAnt prin gra-vitalie, Cine gtie, de unde suntem exilali aici? Din Paradis?Nu cred! Nu omuleee ! ! !

Vorbeam. Spuneam toate acestea minugilor pe carele lineam apisate pe buzele mele. Mdnugile mele verzi cugiuri. De o liri. Cu dublur5. Unele din acele rare lucruriieftine: Minugi. Minugi pArlite 9i ingilbenite la gemineulelectric in timp ce incercai si te incdlzegti. Minugi care s-ausfAgiat cAnd ai incercat si le desprinzi de leava inghelati apugtii cu care ficuserd masi comuni. Lor le povesteam totce-mi trecea prin minte. Tot ce spuneam parcurgea drumulpini la minugile mele. Pentru ci minugile mele lisau siintre in ele sunetul, la fel cum lisau si intre in ele frigul.

Continuam si merg, pdgind prin apa inghelati ceumplea urmele lisate de cine gtie cine mai trecuse pe acolo.lncercam si inaintez prin nimolul alb. CufundAndu-mi inmlagtina albi. CAnd am ajuns la depozitul de arme, nu imimai simleam degetele de la picioare. Bocancii mei de lupti

15

erau prea inghelali pe dinduntru pentru ca eu s5-mi mai potsimli degetele, pe fiecare ?n parte. Bocanci, aga li sespunea, pe-aici. Bocancii de lupti erau nigte simpli bocanci,aici, 9i viala pe care o triisem eu cindva era civjlie. Multealte lucruri aveau alte nume, pe-aici. Era o alti limbi, olimbi de trupeli. Solddfeascd. Nu era nevoie s-o vorbegti,atAta vreme cAt o infelegeai. De fapt, nu aveai nevoie sivorbegti nicio limbi. Pentru ci noi eram soldalii de rind firdgrai. Ricanii. Conform teoriei, baza armatei este disciplina.Totugi, conform practicii care injunghie teoria pe la spate,aceasti bazd a armatei este soldatul. Baza, fundamentul,spuneli-i cum dorili, pe care sti armata suntem noi. Tofi 9itoate s-au agezat in spinarea noastri. Noi eram chiar maijos decit zdpada. Eram genilele unui tun uriag. Dupi cumsti scris in Ghidul soldatului de rdnd care Tnsumeazi toatecomplicatele aspecte ale unei complicate maginirii gi pecare eram cu tolii obligali s5-l purtdm in buzunarul stAng dela piept al parkas-ului3, cuvAnt pe care chiar gi sergenfii-rnajori experimentaliil pronunlau parquef, noi eram jandarmifiri rang ale ciror nevoi erau suslinute de stat. Membri aifor-lelor armate magnifici! Pe terenul egalit5lii absolute ineducafie, noi, eguAnd in a obline vreo diplomi de la o uni-versitate sau vreo diplomd care si ateste pregitirea noastrdintr-o anumitd profesie, reugisem, la limiti, si fim recrutali.

Lipsa noastri de egoism era o sursi de mindrie.Pentru ci noi stiam. $tiam ci in toate legile gi regulamentelereferitoare la serviciul militar obligatoriu se strecuraserioarecare gregeli. Puteam Tnci sd ne facem serviciul militarcu o diplomi de gcoald primari sau secundari, micar ci petermen scurt. Dar, intr-o lari in care toli birbalii au odiplomi universitari, nu va exista nimeni care si serveasciin calitate de persoani privati. Fundamentulforte al armateiva fi fost zdruncinat. Cum am putut permite si se intAmpleacest lucru? Ficitorii de legi au pierdut din vedere un lucru:

3 gubd

16

nu puteau scdpa de noi, noi, care jurasem si nu oblinem o

diplomd de la vreo universitate. Unii dintre noi esuaserichiar si invele si citeasci, ca nu cumva sd lase armata fdrirecruli. Ce diruire! Ce lipsd de egoism! Nu este nevoie sd

murim sau sd fim rdnili la datorie. Noi am fost eroii care amplitit pentru patriotismul nostru prin ignoranli pe tot parcursul

vie,tii! $i nici nu era ceva in nereguli cu ignoranla noaslrd.lnhalasem spiritul codului penal mai bine ca oricine. Erai

amendat dacd nu-!i trimiteai copilul la gcoali, dar dacd nu-!i

satisfdceai serviciul militar erai bdgat in inchisoare. $tiam cu

tolii unde voiau sd ajungi. Urechile noastre ascultau. Am prins

mesajul magnific ascuns intre rAndurile legii. I se spuneastimulent legal. Faptul ci nu ne terminam educalia nu eracine gtie ce mare problemi. Dar sustragerea de la serviciulmilitar era ceva ingrozitor! A evita recrutarea Tnsemna sd tetransformi intr-o tirAtoare. Asta spunea legea. La dracu' cu

gcoala, dar asigurd-te cd faci serviciul militar, spunea legea.Pentru cd, si mi scuzali, nu dau doi bani pe ignoranlavoastrd asumatd. OK, am spus cu to{ii. Chiar aga! A fost obucurie sd urmim calea indicati de stat! Eram impicaliinlduntrul nostru, dacd nu cumva giin exterior'

Am crezut ci vesta de asalt era ugoari, in momentulin care am tras-o pe cap. in mod normal, buzunarele conli-neau cinci depozite: patru pline, unul gol. Aceasta mi s-a

spus prin foaia de predare semnati, in josul paginii, atdt de

comandant, c6t 9i de mine. Numdrul de ,,depozite" ?ncre-

dinlate mie era de cinci. Prin urmare, armata putea dovedicd era nevoie de acest numir, dar nu putea explica de ce

buzunarul de la rinichiul meu drept era gol. Unul dintre

,,depozitele" mele care continea 20 de gloanle de 7,62 mm

dispiruse. Mi-am amintit rispunsul la evenimente similareraportate de gradele suPerioare:

- Ar fi trebuit si ai griji de lucrurile tale. Gdsegte ce-aipierdut, intr-un fel sau altul! Sau vei fi scos la raport 9i te vei

lrezi la tribunal!

17

Nu a trebuit sd caut prea departe dupi munilia mealipsi. Eram chiar in depozitul de muni{ie. ln casa armelor 9ia vestelor de asalt burdugite c.u munilie. Nu aveam de gAndsi fiu individul dus in fala Cu(ii pentru cd 9i-a neglijatmunifia. in buzunarul meu a ajuns rapid un cartug pe carel-am subtilizat dintr-o vesti pe al cirei posesor il gtiam foartebine gi mi-am pus linigtit pulca pe umir. Regrete ? Nu dau oceapi degerati pe ele! Da, poate ci am servit cu tolii inaceeagi armati, dar nu am fdcut cu tolii acelagi serviciumilitar. Am indeplinit cu tolii propriile servicii militare. Fiecaremetru pitrat purta serviciu militar discret. Numai ambalajulera similar. Ambalarea 9i accesoriile noastre.

Nu erau deosebiri multe intre serviciile militare inde-plinite de Nahif 9i de Fethi 9i de Nuh. Primul dormea pecutiile goale de carton pe care le transformase in pat, dindepozitul din spatele popotei, pe care tocmai am pirisit-o.Ceilalli doi mergeau de-a bugilea prin zipadi 9i a trebuit sisar peste ei in drumul meu spre punctul de incircare-descircare. Mergeau pe brAnci, pentru c5, la reuniunea dedimineatd, se confruntaseri cu o intrebare al cirei rispunsnu'l-au gtiut. Mergeau pe brAnci pentru ci trebuiau si memo-reze gi sd recite tipurile de ambuscade, cu toate ci ei habarn-aveau zilele de nastere ale propriilor lor mame. Mergeaude-a bugilea de sdptim6ni de zile. ln fiecare dimineafd. lnredarea definifiilor nu era niciun progres. Rispunsurile lorerau incd limitate la cAteva cuvinte ingirate. Zdpada era tere-nul obignuit pentru recrulii care nu gtiau sd invele 9i pentrucomandanlii care nu gtiau sd predea. Problema se finalizaprin mersul pe brAnci si fiecare isi vedea de treburile lui.

Pe de alti parte, Nahif era CRC, Centrul pentru Referinle

9i Consulting. Aventura a inceput, cu ceva timp in urmd, ingrupa de antrenament, cu gtampile CRC puse pe pagina 32a Registrului de serviciu al subofilerilor - echivalent cucartea de identitate nalionali din viala civili - acordati celorcare ;i-au tiiat propriile membre cu lama de ras, celor carepractici tatuajele 9i care erau considerali, in general, a egua

18

in Tndeplinirea oricdror cerinle ale vielii sociale. in teorie,aceasti gtampild spunea ci purtdtorul ei trebuie si frec-venteze CRC, pe tot cursul serviciului militar sd beneficiezede sprijinul psihiatric de care avea nevoie. Dar, in practicace igi bitea joc de mama-teorie, birbalii al ciror Registru desubofiler purta gtampila CRC 9i-au vdzut carierele militareprogresdnd in multe modalitili care erau singulare.

Aveam gi eu, la rAndul meu, gtampild. Eram 9i eu, larAndul meu, un CRC. Pentru cd aveam un tatuaj. Pe spinareaveam patru linii de lungimea degetelor de la m6nd 9i odiagonalS care le traversa. ln limbajul inchisorii, aceastainsemna cite zile credeam eu ci voi supraviefui. Eram larAndul meu un CRC. Pentru ci aveam fruntea gi incheieturamAinii tdiate mai intAi de mine insumi si, apoi, cusute dedoctori, ale cdror nume nu am reugit niciodati sd le lin minte.Aveam o gtampili care m-a impiedicat si cer si lucrez ca

agent turistic, la capdtul primei luni petrecute in grupa de

antrenament. Doud litere, T&S, inilialele de la tatuaj 9iself-mutilationa, completau informalia. Dar de ce in englezd?Sd-nnebunesc dacd stiu!

imi amintesc ziua aceea speciali. Agteptam cu toliianunlul ce urma sd fie transmis prin megafoanele de pe

terenul de antrenament, ce semina cu un stadion, cu privirela termenii serviciului nostru militar. Zeci de mese. Un ofilerprezidAnd la fiecare masi.

- Tinichigiii la masa numdrul unu! Tapilerii la masanumirul gase! Chelnerii la masa numdrul nouS!

Eu continuam sd agtept. Bineinleles ci eu nu aveammeserie. Oricum, agteptam. Pentru ci gtiam ci eram cel maibun vorbitor de francezd din grupa mea. Eram sigur cd unjandarm care vorbegte fluent franceza va fi o comoari.Vorbeam destul de bine pentru a convinge un belgian sirezerve o vacanli la Muntele Memrut, in anul urmdtor, 9i s5-9iaduci gi vecinii! - c6t a rimas amelit 9i fdrd vedere in fala

a automutilare

19

intregului corp de pictori orientalisti, dupi cdderea de pernigar. Agent de turism!Asta trebuia sd fiu!

- Vorbitorii de francezd la masa numdrul gapte!Am alergat. M-am agezat la coadd. Am agteptat. Am

inaintat pas cu pas. Mi-a venit rAndul. Ofilerul din fala mea ainceput si vorbeasci, privind la foaia de hArtie din mAna lui.

- Bufnifi?$tiam exact ce voia de la mine. Nimeni nu avea timp

de pierdut. Am rdspuns'. ,,Hibou". El a continuat:

- Curea?Perfect! ,,Ceinture', am rdspuns, fird nicio ezitare. A

intins mAna.

- Dd-micarnetul.I l-am dat. A risfoit paginile. Nu a maitras de timp.

- Urmitorul!Ofilerul a vdzut gtampila CRC gi a gtiut ci nu voi fi

agent de turism. Avea dreptate. Degi era pe spinare, turigtiiputeau vedea cu ugurinli tatuajul, ceea ce ar cimenta, odati pentru totdeauna, credinla lor in barbaria noastrS. Rdulpe care-l puteam provoca era fdrl sf6rgit, inlelegi, puteamcrea haos, vorbind franceza. Armata a luat decizia corecti,ca, intotdeauna, si i-a crulat pe toli acei oameni pe care-iputeam agresa, vorbind franceza. Numai pentru a-mi puteasatisface serviciul militar obligatoriu, flrd a provoca necazuriniminui, m-au plasat intr-o echipd de agenli de securitateinterni formatd din gaptesprezece oameni 9i mi-au pus inmAni maginiria mortali numitd 63. Am mostenit chiar 9i unlansator de grenade. Aceasta numai mullumiti acelui ofiler,pe care urma sd-l supraveghez astdzi, cu o armd de lupticomplet automati, cu 8 cartuge 9i cu un lansator de grenade.Turigtii fuseseri salvali. Allii, trebuiau s5-9i faci griji. Ceicare strigau: ,,Supraveghere buni, Domnule Soldat!" eraukurzii care treceau pe alSturi; singura parte din mine pe careo puteau vedea erau ochii privind de dupi balaclava. Si nuinlelegeli gregit; nu aveam nicio intenfie sd trag in ei. Mi-amvomat ura 9i instabilitatea mintali certificatd prin gtampila

20

CRC, vorbind franceza. Acest lucru a fost mai eficient decAt

pugca de pe umirul meu, la urma-urmelor:

- Va te faire enculer, fils de PutelsOri, cum spunea biiatul de la bicdnie, in timp ce

marfa gi banii treceau dintr-o mAnd in alta prin gaura din

gardul de s6rmi din partea de rdsdrit a baricilor:

- $terge-o, fiu de ho!!Nu se gtie ce element inexplicabil il determinase sd

faci legdtura intre o tArfi 9i un ho!.

- Jeava in bidon!$aisprezece bidoane ros,ii de ulei incastrate in beton

pAnd ia nivelul taliei, pline cu nisip, fiecare cu o gaurd incapac. in fala fieciruia stdtea un individ infigindu-gi leavapugtiiin gauri.'

- Trageli inchizdtorull Descircali!Sergentul care venise la popotd sd md aducd pentru

supraveghere didea acum ordine. [9i ficea treaba; una

dintre punlile dintre ofileri 9i noi. CelSlalt era sergentul de zi.

Eram incd'in timpul supravegherii de noapte' La punctul de

incircare-descdrcare. Ne asiguram cd nu existd niciuncartug in camera Tncircdtorului inainte de a introduce cartu-giera 9i a ne indrepta spre posturile noastre.

siguranla! lntroduceli cartugul!... Fili gata!- 9i noi fdceam invers la intoarcerea de la dispozitivele

noastr-e de supraveghere. Mai intAi scoteam cartugiera, apoi

introduceam leava in bidon, trigeam deschizdtorul inapoi,descircam, eliberam piedica gi apisam pe trdgaci. ln felul

acesta, nimeni nu impugca pe cineva. Cel pulin, aga se

spunea in regulament. Dar, regulamentul era ficut departe'

intr-o clidire din capitali. Regulamentul iegit din tocurilescriitorilor-militari erau nigte opere serios romanlate. Numai

un romantic se putea prosti ?n aga hal in probleme reale.

Totugi, picioarele armatei, unul din regulament 9i celilalt din

' Du-te sd fii sodomizat, fiul de tdrfS!

21

l

practice, se distanlasere atat de mult incAt ar fi putut foartecurAnd si se separe de tot. Pentru ci daci regulamentulreprezenta reglementirile fizicii acestei lumi, noi eram duhul.Exact cum standardul ideal al armatei stabilit in capitali eraun vis. Noi eram suficient de departe. Destul cAt si ne credmpropriile vise 9i si ne stabilim propriile noastre standarde.Era destul de frig. Destul cAt si ne incilzim miinile cu foilemanualelor legate standard pe care le ardeam cind stdteamde pazl.

lmi pistrasem acelagi post de supraveghere unspre-zece zile. Aceleagi parapete de piatrd - ghereta de santineli9i timp. Acesta, de asemenea, impotriva regulamentului.Sub pretextul siguranlei. Opt ore pe zi. Doui ore supra-veghere, patru ore repaos. Nu pentru ci eu eram penalizatsau pentru cd era o urgenfi. Pentru ci serviciul militar alfieciruia era personalizat. Numai douizeci 9i opt de oameniau ficut vreodati de pazi in puternica unitate gaptezeci gipatru, allii care-gi satisficeau serviciul in alte zone niciodatdnu fdceau de pazd. Bucdtar, santineli la dormitor, curier,gofer, barman... restul de treizeci 9i cinci trebuiau sd meargdla stalia de incircare-descircare la fiecare patru ore siconsolideze parape{ii de piatrd construili cu c3liva ani maidevreme douizeci 9i patru de ore pe zi 9i sufereau in modconstant de lipsd de somn. Ne sim{eam slabi. Ca numir sica atribute. Eram birbalii aduna{i de la cafenea pornili pescandal. $i, niciodatd, o ?nciierare nu a fost cAgtigati debdrbalii adunali de la cafenea. Noi eram amatori dugi lalimita nebuniei din cauza privirii de somn. Eram prea sperialici o luim razna. Ne era frici de orice. De comandanti, decu(ile marliale, de armele din mdinile noastre, de orice civilcare se apropia de noi.

Privarea de somn a militarului nu inseamni lipsd desomn. inseamni stare de trezire fdri sd fi cizut vreodatiintr-un somn adAnc. Cdnd aceasta se repeti de sute de ori,creierul tiu este chinuit 9i ochii ili cad din orbite. Acesta esteprimul cutremur care zguduie memoria. Al doilea este deco-nectarea de la mecanismul luirii de hotirAri, ca rezultat al

22

transformirii persoanei intr-un automat. Creierul, care credein mod eronat cd este incd adormit, viseazi 9i, de-a lungulintregii zile, din care 19 ore le petrece in stare de veghe,ricanul suporti flash-uri de amintiri imprevizibile. Unasemenea flash al memoriei te face si simli durerea uneipalme pe care ai primit-o la vArsta de gase ani, in timp ce teuili in oglindi de deasupra chiuvetei pe care ai frecat-o detrei sute patru ori. Reinvie tot la ce tu niciodatd nu te-aigAndit sau de care niciodatd nu !i-ai amintit, ca gi cum ai fifost atunci gi acolo ca intr-un vis. Scurte rememordri a ceeace ai ficut exact in orele de belie nu sunt neobignuite intimpul acestor flash-uri, degi, in acel moment - in diminealace urmeazd noplii - nu ai prea putut explica cum ai ajunsacasd. Aspectul abrupt al memoriei militarului nu este unefect sinitos. lntoarcerea la realitate, la capitul acestorflash-uri, te distruge.

Fr:atele geamin, mortal in egali misuri al flash-uluiunei amintiri imprevizibile este flash-ul uitdrii imprevizibile.Nu reugegti s6-!i amintegti informalii pe care nu era posibilsi le uili 9i lapsusul dureazd minute intregi, chiar gi ore,ficindu{e si te indoiegti de propriul tdu trecut. Adaugi unG3 la toate acestea gi imaginea care rezulti nu este chiaraga de pldcutd. Nigte familii pot dormi linistite departe,departe, in pace, mullumiti vigilentei supravegheri pe care ofacem noi, dar pentru familiile de aici somnul nu este grozavde adAnc. Pentru ci ei gtiu cel mai bine cum ochii nogtriseamini cu nigte levi de pugcd.

Santinela pe care trebuie si o inlocuiesc arita ca unanimal mergAnd de-a indiritelea pe parapetul de piatrinelustruit, cdnd am sosit eu. Abia respira, pentru cd seagitase. Era evident acest lucru dacd te uitai la norul derespiralie inghelati care-l invdluia. Nu m-a observat cAndam impins uga rupti. Credea ci se afld inci in coliba dedimensiunea unei cabine de lift, dar, de fapt el sdrea ca ominge pe vArfurile degetelor, scuturdndu-gi in mod constantcapul, ca 9i cum ar fi repetat intruna ,,Nu!" si, in modlimpede, tremura, in ciuda celor gapte straturi de pAnzd pe

23