f - sws

ANUL XXXVIISERtA IIz

Nr, 9 871

6 PAGINI

30 BANI

JOI

19 FEBRUARIEL

1981

• •

NICOLAE CEAUȘESCU

Proletari din toate țările, uniți-vă!

Tineretul

o i n iwmJF ■ w 9 SL 9 tineretului

ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST

Succes deplin lucrărilor celui de-al ll-leaCongres al întregii țărănimii

Azi se deschid, Ia București, lucrările celui de al ll-lea Congres al consi­liilor de conducere ale unităților agricole socialiste, al întregii țără­nimi, al consiliilor oamenilor muncii

din industria alimentara, silvicultură și gos­podărirea apelor. Evenimentul constituie un moment deosebit de important in perfecționa­rea și ridicarea pe o treaptă calitativ supe­rioară a activității din agricultură și ramu­rile ei conexe in dezvoltarea democrației so­cialiste, pentru mobilizarea mai amplă și creșterea participării tuturor oamenilor muncii din aceste sectoare de activitate la realizarea sarcinilor sporite ce le revin din Directivele Congresului al Xll-lea al P.C.R., din Planul național unic de dezvoltare economico-socia- lă a României pe anul 1981. Așa cum se evidențiază și în Tezele Consiliului Național al Agriculturii, prin atenția și permanenta în­drumare a partidului, personal a tovarășului Nicolae Ceausescu, economia noastră a cu­noscut un puternic și accelerat dinamism, fapt care a determinat modificări calitative și mo­dernizări accentuate și în agricultură. Ca ur­mare, producția agricolă din 1980 a fost de 4,1 ori ma* mare decît in 1950. Dar, agricul­tura dispune încă de importante rezerve pen­tru sporirea producției și creșterea eficienței economice, ceea ce impune o participare și mai hotărită a tuturor celor ce muncesc pe ogoare pentru folosireo integrală și rațională a bazei tehnico-materiale și in primul rind a pămintului, principalul mijloc de producție, bun al întregului popor, pentru efectuarea lu­crărilor in timp optim și de calitate, pentru introducerea și promovarea progresului teh­nic, pentru intărirea ordinii și disciplinei. Por­nind de la aceste deziderate, Congresul al Xll-lea al partidului a stabilit — ca una din direcțiile de bază ale actualului cincinol - înfăptuirea unei profunde revoluții în agri­cultură.

Tinerii satelor, angajîndu-se plenar în în­făptuirea acestor mărețe sarcini care revin agriculturii, vor depune eforturi susținute de muncă și creație pentru împlinirea tuturor ho- tăririlor adoptate la acest Congres, pentru transpunerea in practică a indicațiilor tova­rășului Nicolae Ceaușescu, tiind pe deplin convinși că actualul for democratic al întregii țărănimi va marca o nouă etapă colitativ su­perioară in dezvoltarea agriculturii, a econo­miei noastre, pentru progresul, bunăstarea și fericirea întregului popor.

\_____________________

„Pentru a realiza revoluția în agricultură trebuie să realizăm mai întîi revoluția în știință, în conducerea agri­culturii, în modul de a lucra al specialiștilor, al țărănimii. Trebuie să realizăm o revoluție în conștiința tuturor oa menilor muncii din agricultură, astfel incit ei să fie con știenți de forța de care dispun, conștienți că de ei depinde înfăptuirea revoluției agriculturii românești

URARCONGRESȚĂRĂNIMII

ASTĂZI LA POSTURILE NOASTRE DE RADIO

ȘI TELEVIZIUNE

Astăzi în jurul orei 9,00, posturile de radio și televiziune vor trans­mite direct ședința de deschidere a Congresului al ll-lea al Consiliilor de conducere ale unităților agricole socialiste, al întregii țărănimi, al con­siliilor oamenilor muncii din industria alimentară, silvicultură și gospo­dărirea apelor.

l.a Fnciiri, județul Dîmbovița

prezența responsabilă în înfăptuirea

unei profunde revoluții în agricultură

(în pagina a 3-a)

La sfatul cc-o să fie, la sfatul ce se-adună din voi bărbații gliei, voi ctitori de bucate eu vin cu bucurie, cu datina străbună belșug să vă urez și spor și sănătate ! De-ar fi să-mi fie gindul și dragostea o floare cea mai frumoasă-n lume, cu chip de bucurie v-aș da-o dimineața, in dar, Ia fiecare să-i prindeți rădăcina spre a rodi-n cimpie ; și-atunci cind ceasul roadei apropiat ar bate suindu-mă spre soare, spre-a cerului tărie de dragul trudei voastre, de gindul vostru bun in cîntec m-aș schimba și-n ciocîrlie !

FLORENTIN POPESCU

DEZVOLTAREA MICII INDUSTRII

« * 'i. ' •» . • • • !.. . K V A _ 3.

l *• IT* £ W11 «■

o r’R- * ■

PAGINA ELEVULUI• VĂ INVITĂM• SE APROPIE• FOILETON

LA O.DEZBATERE ® EXTEMPORALADMITEREA •• CURIER •

REZOLVAREA UNUI9

(în

Faza județeană a Festiva­lului national „Cintarea României" se apropie de final in judelui Caraș-Se-

verin

CARTEA Șl CITITORUL TÎNĂR

D’ALE TEZELORPARTICIPAȚI LACAZ

pagina a 2-a)

Asemenea tuturor localitălilor patriei, comuna Răcari se află intr-un febril proces de deveni­re, imaginea sa de azi fiind marcată de profunda transfor­mare cconomico-socială, ce con­stituie tot atitea trepte spre a- propiatul său statut urban. Si­lueta noilor blocuri care domină centrul civic, rețeaua prestatoa­re de servicii publice,* ce poate concura cu oricare alta de la oraș, standardul de viață al lo­cuitorilor săi sint tot atitea te­meiuri că această localitate dim- bovițeană se pregătește să de­vină o așezare urbană dotată Cu tot confortul civilizației mo­derne.

Fără îndoială insă că destinul urban al acestei comune este le­gat. nu in ultimul rind, de înflo­rirea micii industrii, sector eco­nomic aflat in centrul preocu­părilor prezente și viitoare, im­plicat major in dezvoltarea de ansamblu, in creșterea continuă a'nivelului de trai al locuitori­lor. „Cu cele peste 121 milioane lei cit reprezintă valoarea pro-

ducției industriei mici din co­muna noastră, ne preciza pri­marul comunei. Vasile Nccula, putem aprecia că această activi­tate constituie o coordonată e- sențială pentru dezvoltarea eco­nomică a comunei de azi, a ora­șului de miine". Cuvintele pri­marului au acoperire in fapte. In perimetrul comunei iși desfășoa­ră activitatea numeroase secții, ateliere și unități de producție și prestări servicii cu caracter industrial și pentru populație. Funcționind pe principiul auto- gestiunii și autofinanțării, acti­vitatea lor arc la bază in prin­cipal criteriul eficienței. Reali­zările anului trecut, respectiv cele 120 milioane lei (111 mili­oane lei plan) constituie argu­mentul care atestă spiritul gos­podăresc. marile foloase ale mi­cii industrii Ia Răcari. Fiecare unitate în parte probează prin graiul cifrelor preocuparea con­siliului popular comunal, a tu­turor colectivelor pentru valori­ficarea eficientă a resurselor umane și materiale locale. No-

Problemele organizației U.T.C

Acum cind primăvara își trimite spre noi coama calmă a ninsorii mugurale, și orice trecător ghicești de poezie. Comitetul București al U.T.C., cipal organizator. Centrul librării. Universal club, teiul de cultură și educație so­cialistă al municipiului și Biblio­teca municipală ,,Mihail veanu" au declanșat un acțiuni — cum le-am numi altfel ?! — sub o mă inaugurală : Zilele pentru tineret. Un generic felul celui de mai sus : aflat să se mai fi inițiat, deschide un ciclu de activități politico-educative dedicate ani­versării a 60 de ani de lacrearea Partidului ComunistRomân. Sub acest semn nu va exista întreprindere, instituție, școală sau club unde să nu a- pară un concurs, o masă ro­tundă, o festivitate legată de a- notimpul tinăr al patriei. Fes­tivalul de muzică și poezie pa­triotică „Cintecele țării", Con­cursul de creație literară al ce­naclurilor literare ale tinerelu­lui bucurcștean („Sintem fiii a- cestui pâmint"). Congresul de cultură cinematografică, Stu­dioul dc istorie al tinerilor bucureșteni, Săptămina cărții social-polltice pentru tineret, sint, intr-un șir ce ar putea con­tinua, numai marile capitole ale expoziției culturale ce În­soțește fireasca renaștere a pă- mintului.

De luni plnă simbătă are loc,

cînd în un cititor municipal ca prin­

de Corni-

Sado- șir de putea

emble- eărții

in n-am

El

în cadru! programului mențio nat, o săptămină a cărții pen­tru tineret. Ea se cheamă in fapt „Zilele cărții pentru tine­ret" și își propune să asigure un dilaog de lucru intre citito­rul tinăr și autorii tineri, Chiar dacă, o spunem de la inceput, aceasta se realizează prin in­termediul cărților și mai puțin, do astă dată, ca exercițiu firesc al participării tinerilor autori la viața cetății, ca succesiune de intilniri ale acestora cu cel ce, tineri, le cumpără și le par-

te și acela dăruit a se bucura de existenta literei tipărite.

Un larg evantai de probleme ale educației tineretului, o gamă bogată, in nuanțele cele mai fine, ale drumului de la inspirația din ceea ce numim prezentul fierbinte al patriei la topirea acesteia in forma ultimă, culeasă de tipograf cu rare șf emoție, se arată vederii, miercuri, in, cum număr de scene și

pe zile (luni, joi, vineri, spuneam.

înfio- acum

marți, simbătă)

un mare amfiteatre

Zilele cărții pentru tineret

curg scrierile. E o simplă im­presie, și ea s-a născut ntț spre a umbri o activitate pe drept cuvint extraordinară, ci spre a marca abia o sugestie posibi­lă. Mă gindeam cit de bine ar fi fost ca măcar la deschidere să participe un autor tinăr. tografele pe care cei 400 de ticipanți de la festivitatea deschidere (ce a avut locla Universal club), de pildă, și cei nenumărați. ciți vor cuprin­de zilele și serile atitor intilni­ri, se cuvine să fie scrise, și nu are loc îndoială că așa va fi, in inimile lor, ca un argument in- declinabil al celui mai firesc dialog dintre cititor și scriitor, dintre cel ce muncește la o car-

Au- par-

de luni.

bucurestene. Zile ale editurilor și zile ale unui anumit tip de carte vor aduce in fața citito­rilor tineri ultimele noutăți, și le voi’ confirma in felul acesta dacă mai era nevoie, că un im­portant continent din cultura contemporană le este accesibil și familiar, continentul' Gutein- berg. Temele dezbaterilor au mai toate o bătaie lungă, preo- cupind nu doar pe specialistul in materie, ci pe oricare din­tre cei ce au deprins arta ci­titului ințelcgind legătura din­tre nevoia firească de nou și efortul editorului de a aduce in­formația in forma așteptată la cititorul tînăr. foarte exigent, dealtfel.

Nu știu dacă organizațiile

U.T.C. trebuie să aștepte numai- dccit binefacerile impulsului or­ganizatoric. fără a lua notă de doleanțele tinerilor muncitori din întreprinderea ori din co­lectivul de muncă in care, in atitea alte locuri din țară, virsta medie arată o exube­ranță utecistă. Fără îndoială, este Ioc oriunde de inițiativă.

..Mesajul patriotic al litera­turii contemporane pentru ti­neret". „întrebări și răspunsuri la probleme ale educației ate^ iste a tineretului", ..Realizări și perspective in editarea cărții științifice și enciclopedice", „Valorificarea patrimoniului na­tional literar in preocupările E- dilurii Mihai Eminescu". „Mo­mente ale istorici poporului român in preocupările scriitori­lor militari" sînt abia un snop de mari teme ale discuțiilor, și e de înțeles că in ogorul fiecă­rei edituri configurația adecvată lui. Tinerii cititori, elevi, studenți, intelectuali, mi­litari sint chemați sfi propună liste întregi de „îmbunătățiri", să provoace ei înșiși un mai bo­gat și firesc dilaog cotidian cu cei ce trudesc peste litere. Sen­timentul primăverii se asociază in felul acc-sta cu un fertil dia­log spiritual, pentru că, am pu­tea spune, cărțile rămin mereu tinere, așa cum se prezintă ele în judecata virstei de bronz, deosebit de exigentă cu ceea ce conferă nemurire autorilor și muncii lor, valoarea.

IOAN LAZAR

ca

problemele își au profilu-

muncitori,

O industrie modernă, o economie moder­nă nu pot exista fără un program de muncă riguros, fără un respect și o considerație față de acest program. După cum munca este esențială pentru binele și prosperitatea unei societăți, tot așa și disciplina este esențială pentru o muncă rodnică. Fiecare dintre noi trebuie să fie conștient de acest fapt, fie că lucrăm la strung, la banda de montaj, in procesul de fabricație, in tură, in

t.'ibilă in acest sens este activi­tatea Atelierului chimic Răcari, ai cărui lucrători, doar 53 la nu­măr, in majoritate tineri, au reușit performanța realizării In anul trecut a unor bunuri de larg consum în valoare de pes­te 40 milioane lei. Cele peste 100 tone de vopsele, 1001 de lacuri și alte 50 de tone de di- luant pe care le obține anual colectivul nostru, ne preciza t!- năra Elvira Ștefan, șefa atelie­rului C.T.C.. (poate fi numit pe drept cuvînt „atelierul tineretu­lui") se datorcsc nu in ultimul rind tinerilor. Media de virstă nu depășește in prezent 28 de ani. Mindria ne este cu atit mai marc cu cit nouă, tinerilor, ni s-au încredințat destinele pro­ducției. alo calității produselor, ne preciza foarte tînăra opera­toare chimistă Florica Anason. Pentru Marioara Grigore, Floa-

ILEANA PODOLEANU

(Continuare in pag. a IV-a)

problemele tinerilor

schimb. Orice gest de-al nostru, altfel decit al celor care muncesc alături de noi, poate avea urmări neplăcute, nu numai pentru noi, ci pentru un șir intreg de oameni. E destul ca un om să lipsească de la banda de montaj a uzinei de autoturisme și pro­cesul de producție să sufere, banda să meargă mai incet, ceilalți să fie nevoiți să muncească cu mai mult efort. Fiind corecți

față de muncă, un aspect profund omenesc, sintem corecți față de noi, de prietenii noș­tri, de tovarășii noștri de muncă, de rezulta­tele muncii noastre, de binele nostru al tutu­ror. lată de ce, urmărind modul in care or­ganizațiile U.T.C. se preocupă de probleme­le concrete ale disciplinei de și in producție, am realizat, la intrarea in schimb in citeva întreprinderi, anchetele de față.

începutul unei zile de muncă la două mari întreprinderi bucu reștene. Sute și mii de oameni intră in schimb. Poartă cu ei gîndurile Și grijile, bucuriile și îndemnurile unei noi zile de muncă. Argumentul, firesc și exemplar, citeva minute după începerea programului, la I.M.E.B., in atelierul bobinaj unde muncesc și tinerii din aceste două imagini. Ne face plăcere să le dăm numele : Geta Morariu, Gh, Ior­dan, Ion Dumitru, Adrian Pîrvu, secretar al organizației U.T.C, din atelier, Doru Boțea, Vasile Tudorache, llie Pindaru, Niculina Pirvu, Petre Bărdacă. Erau primele minute ale zilei de muncă, primele zeci de minute. Asta în timp ce unii „colegi" de-ai lor depuneau „eforturi" și „entuziasm" în căutarea porților uzinei (Foto-reportaju| nostru „IPOSTAZELE FALSEI COLEGIALITĂȚI", in pagina a 4-a).

„SC I NT El A TINERETULUI" pag. 2 JOI 19 FEBRUARIE 1981

i ir

A

VĂ INVITĂM

LA O DEZBATERE

C'ălin Teodorescu: Trebuie să facem de la Început o precizare— e vorba de obiectele la care Învățăm de 10 sau pentru 10 ? Căci una e să asuzi pentru că vrei neapărat să știi multe și bine la o materie și altceva e să vizezi neapărat nota maximă.

Vicențiu Niculescu : Eu zic să utilizăm nota 10 numai ca sim­bol al unor cunoștințe temei­nice, nu și ca valoare in sine. Sintem elevi cu experiență șl știm foarte bine că poți obține 10 șl fără să ai cunoștințe do 10, așa cum poți obține — chiar cind ai învățat de 10 — oricare altă notă. Nota conține, s-o re­cunoaștem — și lucrul e bine știut și de noi și de profesori— nu numai o mare doză de subiectivism, dar are și un ca­racter cumva artificial.

Călin Teodorescu : De multe ori chiar noi contribuim la a- dlncirea acestui caracte artifi­cial, cum îi spui tu, prin com­plexele pe care ni le creăm. Uite, eu, oricit de bine m-aș pregăti la româna (și citesc. Intr-adevăr, • foarte mult) am complexul de a nu mă expri­ma prea „literar" și, atunci cînd trebuie să răspund. mă pierd. Asta nu mi se întîmplă Insă la matematică sau la fi­zică. Ca să fiu absolut sincer, mi se pare că ne specializăm cam de timpuriu !

Dorin Bădoiu : Asta nu e rău deloc 1 Dar cred că nu trebuie să vizăm, neapărat, numai nota 10. Ea nu spune mare lucru despre ceea ce știm și despre ceea ce putem face in viată. Să dau un singur exemplu, cu care n-aveți cum să nu fiți de acord: dacă ne-am lua după notele noastre, 90 la sută ar trebui să fim sportivi de performantă (pentru că avem 10 la educație

Ord de atelier la Liceul industrial nr. I din ReșițaFotografiile paginii: GHEORGHE CUCU

DALE TEZELORB. Șt. DELAVRANCEA : „Apus de soare".„Delavrancea il descrie pe Ștefan cel Mare mat

mult in realitate și in plus il compară cu unele cor­puri cerești cum ar fi apus de soare. Pînă la urmă viața lui se termină și decedează in brațele fiicei sale".

OCTAVIAN GOGA : „Oltul"„O. Goga desfășoară pe Olt un viteaz care trece

din colț în colț al țării și nimeni nu-I* poate opri"...

• TIMPUL LIBER — O PRO­BLEMĂ MEREU IN ACTUALI­TATE. Continuă să sosească scrisori — răspuns la dezbaterea „Cum ne petrecem timpul li- ber?**. După ce aspectele puse în discuție au fost analizate pe toa­te fețele, se observă cristaliza­rea citorva păreri categorice. „Timpul liber depinde de capa­citatea fiecăruia de a se concen­tra la clasă, de a Învăța serios, sistematic**, afirmă Nicuța Tur- cu de la Liceul industrial nr. I din Brăila. Un alt aspect care a polarizat opțiunile elevilor, este, discoteca. Dansul este sau nu pentru cei de virsta școlii? „Ală­turi <ic citirea unei cărți, a unui ziar, de vizionarea unui film, a

„Nu se poate afirma că profe­sorii n-au făcut nimic referitor la acest caz, dar se poate afir­ma că ceea ce s-a făcut a fost insuficient și nu progresiv. Ar fl trebuit ca profesorii să-și pună în practică toată experien­ța acumulată pentru a contribui

la educarea acestei eleve". (Ileana Baba, pedagogă, Școala generală Gruia, Mehedinți). „Consider că jirima greșeală a fost a părinților, dar și profe­sorii ar fi trebuit să se ocupe în mod special de fată, să afle de ce nu mai vine la școală, s-o înțeleagă și s-o ajute", ne scrie un părinte a cinci copii. Popa Alexandru, din Susani, Vilcea.

„La această poezie poetul se adresează cum fe­meile vin cu rufele la spălat prinse la cingătoare."

....Poetul a știut să armonizeze frazele, făcînd să arate frumos și melancolios".

GR. ALEXANDRESCU — „Satiră duhului meu"„Dacă își vede stîngăcia în dans, se retrage șl

începe o discuție (cu persoana care-l invitase la dans) pe marginea unui tînăr cavaler care era foar­te priceput la dans și prevăzător cu fetele din ju­rul său".

„în al doilea tablou, autorul îșl cheamă propriul spirit la judecata din urmă"...

Culese de prof. DOINA MIHAILESCU din lucrările scrise ale elevilor de la Liceul

„Vulcan'1, București

FOILETON Campionul meditațiilorDocă-i admir pentru ceva

pe cei dintr-a Xll-a e ci au imaginație. Noi, ăștia abia venlți la liceu, nu ne-am fi putqt gindt la ce au inven­tat ei. Ne omoram cu campio­natul de fotbal, cu cel de șah... Așa, de la cei mari am invățat jocuri noi, teribil de pasionante. „De-a părinții", e de-a dreptul extraordinar. In primul rind, că-l pot juca și fetele, apoi, pentru că se poa­te întocmi un clasament pe școală. Jocul s-a lansat din- tr-o dispută la care au parti­cipat cițiva dintr-a Xll-a. vorbind despre admiterea la facultate. „Eu iau meditații la matematică" — a zis unul. „Cu cine?" — a fost întrebat. „Cu Arltmescu". „Și cit îi dai ?". „50 pe oră". „Ești slab ! Mie Algebreanu imț ia 60 !". „Mic! — se auzi o voce de fată. Geometrov cere 70". Chiar atunci a sunat și cei doi băieți au plecat umiliți spre clase. A doua zi, între­cerile au fost reluate. între

PARTICIPAȚI LA REZOLVAREA

UNUI CAZ

îndemnul adresat cititorilor de a veni in sprijinul Georgetei — eleva din clasa a Vl-a care „și-a uitat" îndatoririle - a gă­sit aș° cum ne așteptam, un larg ecou. Zeci și zeci de cadre didactice, elevi, părinți, ne-au scris — unii adresindu-i-se direct Georgetei - exprimintlu-și opini­ile, oferind soluții pentru recupe­rarea eroinei articolului nostru. In cele ce urmează vom prezenta fragmente din unele scrisori cu promisiunea că ii vom ține la curent pe toți cei interesați in legătură cu desfășurarea „cazu­lui" Georgetei Bădoi.

fizică) sau, măcar, să devenim antrenori sau profesori de sport...

Sorin Dăscălescu : Un lucru e cert — nu poți învăța cu ade­vărat temeinic, și nici nu cred că ar fi prea util de încercat, decit la un grup anume de o- biecte, căutind să te comporți la celelalte onorabil. Motivele cred că le cunoaștem cu toții...

La cite obiecte învățăm „de 10“ ?

Intr-o discuție purtată cu cițiva elevi ai unor licee din Ploiești (pc tema importanței pe care o acordă ei, elevii din clasele mari, notelor școlare in general -și notei 10 in special) s-a născut această întrebare : in fond, la cite obiecte învățăm „do 10" ?. întrebare la care am primit multe răspunsuri interesante, ceea ce ne-a determinat să supunem — și întrebarea și răspun­surile primite — unei dezbateri mai largi a tuturor cititorilor „Paginii elevului". Iată primele opinii formulate de elevii plo- ieșleni Dorin Bădoiu. Sorin Dăscălescu, Călin Teodorescu (clasa a Xl-a) de la liceul „I.L. Caragiaie", Doris Dumitrescu, Sorin Rugan. Liviu Filotti (clasa a Xll-a) de la Liceul industrial nr. 4, Radu Simion (clasa a Xl-a). Vicențiu Niculescu și Laurențiu Doboș (clasa a Xll-a) de la liceul „Mihai Viteazul**.

Doris Dumitrescu : E vorba în primul rînd, de pasiune. Poți fi dornic să cunoști cit. mai multe, sfera intereselor tale poate fi foarte largă, dar dra­goste pui numai în studiul cîtor- va obiecte, de care îți legi șl speranțele în viitor.

Liviu Filotti : Nu putem ocoli acest aspect, al drumului în viață, care se conturează de pe băncile liceului. Este foarte normal, odată cu specializarea domeniilor de cunoaștere să evităm tocmai noi, specialiștii de miine, restrîngerea — in ve­derea adîncirii — zonelor de interes' științific.

Laurențiu Doboș : Se pare că încercăm să evităm niște aspec­te impuse de însăși puterea noastră fizică și intelectuală.

timp, toți se mutaseră la Geometrov. Cind, un coleg al meu — da, dintr-a IX-a! — a trintit bomba: „Trigonome­trici ia 80 ! !“. „De unde știi „M-a dat tata la el". Zi de zi au apărut noi lideri. Intii au fost cei cu două me­ditații: la matematică și la fizică. Apoi, cei cu trei, apo! alții cu patru, pină cind, a- cum două săptămîni, o blon­dă dintr-a Xl-a a dat lovitu­ra: „A vorbit tata cu Gim- năstoiu și iau meditații la e- ducație fizică !“.

Concursul continuă. Un bdiat dintr-a X-a a anunțat că face meditații la Cluj-Na- poca cu un asistent universi­tar. Colegul meu, mereu printre primii, a declarat in recreația mare că face pregă­tire, tocmai la București, cu un prof. dr. doc.

Dar. în ultima vreme, în­trecerea a luat altă turnură, mai spectaculoasă: cine și-a păcălit mai tare părlnțti! Fata cu meditație la educație fizică a dat tonul: „Vot știți

„DACĂ GEORGETA ARE O ASEMENEA COMPORTARE,

ÎNSEAMNĂ CA EXISTĂ ȘI MOTIVE**...

...este de părere Ovidiu Mun- tcanu, de la Școala generală nr. 4 din Sibiu. „Găsesc in primul rînd vinovați de atitudinea fii­cei lor părinții care nu au știut să pună punctul pe i încă de la primele greșeli pe care ea le-a făcut, lipsind de la școală. Sînt sigur că tatăl elevei Bădoi o bate abia acum". „Părinții tre­buie permanent să știe care sint prietenii fetiței lor, să-șl creeze timp liber pentru a-și cunoaște propriul copil. Nu este cea mal bună metodă bătaia. amenin­țarea. ci vorba bună, calmul". (Eugen Olariu, Calea București, blocul 7. Craiova). Trecînd in revistă factorii care ar fi putut interveni la timp in situația Georgetei, Aneta Andrei de la Liceul de matematică-fizică din Călărași se întreabă : „Oare Georgeta a trăit in pustiu pină acum ? Nu a avut colegi care să o înconjoare, care să observe

Ne punem sau nu problema do­zării eforturilor ? Ne-o punem ! Și atunci ? Mai poți vorbi — în momentul cînd vrei să faci ma­tematică sau biologie la cel mai Înalt nivel — de posibilitatea de a te interesa și de a studia la fel de mult și pentru cele­lalte materii ?

Radu Simion : Pentru că sin­tem pe calea sincerităților, de

ce n-am spune și despre nece­sitatea timpului liber ? Timp liber în care nu să cauți cu orice preț să te distrezi — al-n-al chef — ci în care să se poată sedimenta ce ai învățat în care să meditezi...

Călin Teodorescu : In plus, există și obiecte greoaie către care nu simt nici un fel de în­clinație și la care nu am nici o bucurie invățînd. Numai cind mă gindcsc la „rezistența ma­terialelor1' — care nu face decît să-mi răstoarne alfabetul știin­țific deprins la matematică și fizică — sau la alte obiecte teh­nice, mă inspăimînL Nu pentru că n-aș putea să le învăț (am memorie bună), dar le simt al­cătuite și predate (din vina ma­nualelor, mai ales) fără rigoare

că eu la meditația de chimie nu fac absolut nimic? Beau o cafea cu profesoara, m< mă uit pe o revistă de modă și-l păcălesc pe tata de o centă pe oră!“. Atit le-a tre­buit competitorilor! Nici nu-țl mai vine sâ crezi! Unul a mărturisit că cel cu care face pregătire nici n-a termi­nat facultatea, altul că me­ditatorul lui a fost pe vre­muri exmatriculat din liceu și că joacă toată ziua table cu el la un leu partida, incit, după 5 jocuri intr-o oră, plă­tește 105 lei. Colegul meu de clasă s-a gindit la ceva și mai și... Vrea să-i propună unuia dintr-a Il-a să-l medi­teze la analiză matematică pentru 150 pe oră! Dar ăla micu’ nu se lasă, cică nu pri­cepe ce-i aia „analiză".

Eu sînt printre ultimii în clasament. M-am plins tatei și el mi-a dat o soluție ne­maipomenită: am să spun că iau meditații... cu mine și-mi dau tot salariul tatei. Ce zi­ceți ?

că lipsește, că ia note proaste ? Consider că dacă cel din clasă, colegii ei, ar fi intervenit la primele note proaste, la prime­le absente, alta ar fl fost situa­ția. O „brigadă fulger" care ac­ționează la fel de „fulger" nu poate avea eficienta dorită".

Qeorgeta nu mai vine la școală„Nici colegii n-au procedat bine. Ce fel de colegi sint ei dacă menajează o elevă cu a- semenea rezultate ? Consider că și pionierii au cedat cu prea mare ușurință in fața Geor­getei". (Popa Nicoleta, strada C. Brîncoveanu, bloc D 1, Pitești). O parte din vină este atribuită și cadrelor didactice. Lipsa de fermitate este unul din repro­șurile care li se aduc adesea.

științifică. nematematic, de pildă.

Doris Dumitrescu: Pe de altă parte, resimțim nevoia de a studia obiecte care nu apar în planurile de învățămint. La lo­gică și psihologie mă gindesc în primul rînd. Apoi chiar la muzică, la istoria artelor, la ma­terii care să ne formeze gustul pentru frumos, să ne sensibili­zeze.

Sorin Rugan: Am cam abătut discuția de la tema inițială. Sînt și eu de acord că nu putem în­văța la toate obiectele „de 1()“, ci numai la cele care ne inte­resează în special. Dar, vin și vă întreb : manualele sint de acord cu acest punct de vedere al nostru ? Dar profesorii ?

Vicențiu Niculescu : Bune în­trebările ! Eu cred că pentru fiecare profil ar trebui să existe manuale aparte. De exemplu, elevii de la matematică-fizică să nu învețe biologie după un manual destinat celor de la li­ceele sanitare! Știu că pentru asta s-ar cere muncă în plus, dar și rezultatele ar fi mai bune. N-ar mal trebui să ne facem noi singuri „dreptate**, înVățînd fiecare cît crede că-i e necesar.

Sorin Dăscălescu : Exemplul manualelor este valabil șl în ceea ce privește dorința profe­sorilor de a învăța foarte bine la toate obiectele. Pe de o par­te, au dreptate. De asta vin la clasă, de asta explică șl îșl bat capul cu noi — ca să aibă satis­facții profesionale. Dar, ar tre­bui să se gîndească in primul rind la elevi, la puterile și la dorințele noastre, selectind nu­mai ceva ce este cu adevărat esențial din domeniul lor de specialitate. Altfel, riscă să ne obosească fără rost.

Sorin Rugan : Ar fi necesară o oarecare epurare și chiar o regîndire a cerințelor școlii. în plus, fiecare elev se cere tratat ca un om pe cale de realizare, cu anumite predispoziții, pa­siuni etc., astfel incit și trata­mentul școlar să fie diferențiat, în funcție de Capacitățile și aș­teptările lui.

CURIER

Așteptăm răspunsurile voastre la toate întrebările pe care le ridică „Pagina elevului", propunerile pentru cuprinsul rubricilor viitoare, relatări asupra activi­tăților și pasiunilor voastre, epigrame, caricaturi, fotografii din viața școlii pe adresa : Redacția „Scînteia tineretului", Piața Scînteii nr. 1, sector 1, București. Pentru „Pagina elevului". %

9

Oră de aplicație practică la Liceul sanitar din Bccău

SE APROPIE

ADMITEREA

— Am ales pentru începui cea mal frecventă dintre întrebă­

rile pc care Ie conțin scrisorile elevilor : de ce se reușește greu la medicină ?

— Sînt trei factori care se în­trepătrund : rigoarea deosebită a concursului, ntțmărul foarte mare de candi­dați și, mai a- les, pregătirea bună șl foarțe bună a acestora. Și la noi — ca la orice institut — vin și un nu­măr de candi­dați la noroc, dar cel pu­țin 30 la sută sînt foarte bine (nu numai bine) pregătiți. Datorită acestui fapt în ultimii șapte ani s-a intrat numai cu medii peste 8 (între 8,25—8,80).

— Ce înseamnă un concurs „deosebit de riguros 1“.

— Disciplinele sînt cele din Invățămîntul mediu și subiecte­le sint extrase numai din pro­grama liceală. Pentru a reuși însă, această programă trebuie stăpînită perfect. Cine cunoaște numai parțial materia (chiar dacă această parte este mare) are 90 la sută șanse să nu intre. Să ne referim la disciplina care le creează cele mai mari pro-

unei piese de teatru, de audie­rea unui concert, trebuie să pu­nem, fără Îndoială, dansul, dar, adaugă Valeriu Petcu de la Li­ceul de marină din Giurgiu, cu voia părinților și după ce am rezolvat temele pentru a doua zi“. I se raliază Iuliana Mano- lache de la Liceul economic ^Că­lărași, Ujvârosi Ferenc dc la Li­ceul „Avram Iancu**, Aiud și So­rin Tamaș din Bacău, care, a- daugă o propunere : „participa­rea elevilor la dans să fie limi­tată în funcție de situația din catalog. Cred că ar fl un stimu­lent pentru elevii1 mai slabi

• DANSUL ȘI GRAMATICA. Inspirat de dezbaterea despre timpul liber, elevul N.D. din Rîmnicu Vîicea ne trimite o e- pigramă (? !) intitulată „La dans nu se dă note" : M-aș duce la discotecă / Dar nu știu ca să

SE POATE TRAI FĂRĂ MUNCA ?

întrebarea adresată Georgetei a suscitat un interes deosebit, tinerii care ne-au scris insistînd asupra atitudinii acesteia față de muncă, asupra felului în care

» ea înțelege să reușească in viață. „Prin convingerea că poate fi intreținută de părinți, Georgeta începe încă de pe acum o viață parazitară. Afir­mația că poate deveni construc­tor fără muncă este în exclusi­vitate greșită. Mediile și absen­tele se datoresc tocmai convin­gerii că se poate realiza ceva și fără muncă, fără învățătură.

bleme candidaților : Biologia. Aici, in ultimii ani, s-a dat cite un subiect mai amplu, de sin­teză, iar în rest subiecte de amănunt. La asemenea subiecte nu se poate răspunde numai prin memorizare, fără înțele­gerea aprofundată a fiecărei no­țiuni in parte.

— La cc obiecte se înregis­trează. de regulă, punctaje mai mari ?

— La chimie, unde, se pare, pregătirea din liceu se face mai temeinic. La fizică, după șocul

Vreți să deveniți student

la medicină?Invitatul nostru : prof. dr. L. GHERASIM,

rectorul Institutului de medicină și farmacie București

constituit de introducerea pro­blemelor în ultimii doi ani s-au obținut rezultate destul de bune.

— Absolvenții căror tipuri de licee au — după statistici - cele mai mari șanse de reușită Ia medicină ?

— Deși poate părea surprin­zător, cei de la matematică-fizi­că sînt avantajați față de cei care urmează profilul chimie- biologie, probabil pentru că, spre deosebire de primul tip de liceu, în acesta din urmă nu se face suficientă fizică. Numai o uniformizare a programelor școlare i-ar putea pune pe toți

dansez / Dară carte știu prea bine / De acea 4 i-au“. Dacă dansezi tot cum scrii...

• ANONIME CU ȘI FĂRĂ SEMNĂTURĂ Anonima clasică e nesemnată, sună ca cea expe­diată de (bineînțeles) „un grup de elevi** de la Școala generală nr. 2, comuna Baia, județul Tul- cea: „Oare este frumos ca elevii (urmează o listă de nume pe care din motive lesne de înțeles, n-o reproducem) să deranjeze orele, incit tovarășii profesori si nu poată să-și desfășoare activi­tatea, să fumeze, să absenteze de la cursuri, ducindu-se la co­fetărie și bind cafea? Așteptăm ca, văzindu-se încondeiați in Pa­gina elevului, să se liniștească". Nu știm cum or fi elevii respec­tivi, dar dintr-o anonimă nu pot ieși „încondeiați" decît cei care

Totuși, nimic nu se poate rea­liza fără un efort serios1*. (Ma­riana Andrei, Liceul pedagogic Buzău). „Ca să devii construc­tor. trebuie să înveți matema­tică, fizică, geografie. Ca să devii ceea ce ți-ai propus, Geor­geta, este nevoie de muncă, de

foarte multă muncă". (Cornelia Algiu, elevă, Galați). „Ca elevă la un liceu de construcții din Craiova sint.de părere că Geor­geta trebuie să știe că pentru a fi un bun constructor are nevoie de desen tehnic, pentru a citi schițe și proiecte, la baza că­ruia stă matematica și mal ales tehnologia materialelor de con­strucții". (Crina Vlăduț).

candidații în condiții egale de pregătire și — evident — de șanse.

— Cum înțelege Institutul de medicină să vină în sprijinul candidaților ?

— Ca în flecare an lnceplnd din decembrie. am deschis cursurile de pregătire. Dumini­că dimineața între orele 8—12 în localul Facultății de farma­cie, cadrele noastre didactice fac expuneri (urmărind înțelegerea aprofundată a noțiunilor și sis­tematizarea acestora) șl răs­

pund întrebări­lor ridicate de cursanți. Insti­tutul are posi­bilități de pre­gătire mult mai largi decit cele care le oferă în prezent La ce­rerea tinerilor putem organiza și seminarli șl testări de cu­noștințe. în ge­neral vorbind însă, noi am fi

interesați de stabilirea unor legături mai strinse și cu cadrele didactice, nu numai cu elevii care intenționează să dea concurs la medi­cină. Cred că ar fl deosebit de eficient ca M.E.I. să găsească forme adecvate intîlnirilor sis­tematice și colaborării între ca­drele didactice din invățămîntul superior și cele din licee. Evi­dent, nu mă refer numai la me­dicină. Dacă profesorii de liceu ar cunoaște direct exigențele în- vățămîntului universitar actual, s-ar realiza nu numai o ridicare a ștachetei admiterii, dar și o mai bună pregătire a elevilor din timpul liceului.

nu au nici curajul elementar de a-șl preciza identitatea. Iată însă că (progresăm, nu?), ano­nimele sosesc și semnate! Mal „ingenios" un elev care nu are îndrăzneala să ridice deschis o problemă sau vrea pur și sim­plu să-și discrediteze colectivul semnează cu un nume fals. De pildă „Claudia Popescu" de la Liceul „Electroprecizia" Săcele, care a afirmat într-o scrisoare că în școala respectivă nu se or­ganizează dans șl alte activități recreative. Nu rămine decit să reproducem părerea tolegilor săi Gica Adobriței. Carmen Moldo- veanu, Sanda Toșileanu ș.a. des» pre un atare procedeu: „Dacă totuși există în școala noastră un asemenea tinăr, am dori să-i spunem că este lipsit de simțul răspunderii și că lașitatea aceas­ta odată o să-l coste".

Pagină realizată de MONICA ZVIRJINSCHI

GABRIELA HUREZEAN EMILIA VASILIU

DAN MUCENIC

«EXISTA O MIE , DE SOLUȚII PENTRU „CAZUL

GEORGETA" !»

O afirmație care constituie un capitol special in toate scrisori­le primite. „Cred că cei mai in măsură s-o ajute pe Georgeta ar fi colegii de clasă. Cum ? Mergînd Ia ea acasă in mod re­gulat, ajutind-o la lecții, ieșind împreună la un film. Încet-încet se va lămuri șl o să simtă că are prieteni. Numai prin mus­trări și critici nu va putea fi copvinsă, ci numai prin priete­nie". (Doina Dragoș, Șc. gene­rală. Valea Sării, jud. Vrancea). Sfaturile cititorilor noștri sint îndreptate cu consecvență șl că­tre părinți. „Făcețl-o pe Geor­geta să se simtă utilă, folosi­toare. să simtă că ceea ce face ea ajută cuiva, fie și numai dumneavoastră". (Mirela Raba- dea, muncitoare, Rîmnicu Vil­cea). Sint chemate să intervină mai eficient in schimbarea si-

EXTEMPORAL

Ce știți despre

oracole?Răspund elevii cla­

sei a V-a A de la Școa­la generală nr. 23, București.

Un oracol este un caiet in care se pun fel de fel de între­bări, la care copiii răspund. El este o distracție pentru copii atit in pauză, cît și în timpul orelor. Cind vom fi mari sau bătrini, ne va reaminti de co­legele și colegii de școală. Oare e bine să ai un oracol ? La a- ceastă întrebare eu pot răspun­de și da și nu. „Da" in cazul in care e folosit in pauze, are în­trebări deștepte șl răspunsurile nu sint date in bătaie de joc, iar „nu" pentru contrariul ce­lor spuse mai sus. (Ioana. Mihăi- lescu).

Oracolul este o prostie. El fo­losește la cunoașterea prietenu­lui, prietenei, colegului șl co­legei. De exemplu : Ce culoare au ochii -tăi ? Iar elevul care are oracolul in față răspunde : negri, verzi, albaștri sau căprui. Eu niciodată nu am avut și nici nu îmi voi face. Dar am com­pletat unul. In el erau tot felul de prostii. (Adrian Claudiu Griga).

Este ca un joc care îți mal eliberează mintea după atitea cursuri. Eu cred că nu este o prostie cum cred alțl colegi, dar acest oracol iți ia foarte mult timp pină decupezi foto­grafii, pină pui întrebări și așa mai departe. (Diana Lupu).

Un oracol este un caiet de amintiri, o preocupare in tim­pul liber, dar nu in timpul ore­lor. în el, fiecare copil, de vlrstă înaintată iși redă părerea șl gusturile. El este și o dis­tracție. Prin imaginile lui, iți poți introduce in memorie as­pectul unui loc, al unei flori și cunoașterea de mai mult. Folo­sește la cunoașterea gusturilor șt prietenia intre flecare. Prln- tr-un oracol îți poți forma muiți prieteni. Oracolul redă sensibi­litatea, dragostea pentru natură și pentru frumos. (Atena Tă- nase).

Părerea mea este că oracolul este purtătorul amintirilor și sentimentelor pe care, cind le citești. Iți aduci aminte poate de o colegă, un coleg, de un tovarăș profesor sau învățător. Prețuiesc oracolul și cred că este un lucru frumos și bun. (Corbu Codruța).

Cei ce se cred mal deștept! spun că este o timpenie. Alții, ce cred In amor, spun că e o amintire pentru mai tirziu. Pen­tru cei care doresc să-și piardă timpul — o pierdere de timp. Pentru mine este pur și simplu o amintire despre colegii mei supărăcioși, răi și buni. Unii folosesc aceste oracole in timpul orei. Eu sint de părere că e cam riscant. (Șerban Pădurolu).

Cred că este o distracție a copiilor. El ne folosește la 60 de ani, 70 de ani, cind il des­chidem și ne amintim de copi­lărie șl ce boroboațe am mai făcut. Mie Îmi place să am un oracol, dar nu în fiecare an, că nu s-or schimba colegi așa re­pede, ci in clasa a VIII-a cind o să-l fac definitiv. (Victoria Isveroeanu).

Este un caiet care te poate ajuta să afli secretele unui co­leg pe care il cunoști puțin și vrei să te apropii de el. Dar nu numai atit El iți poate aduce bucurie și cind iți este inmfnat, deoarece e semn că trebuie să-ți deschizi sufletul. Dar dacă iți este înminat la școală și, cu­rios, il deschizi în timpul ore­lor, poți fl prins de profesorL Iar dacă oracolul cuprinde lu­cruri urîte vor fi pedepsiți și stăpinul oracolului și cel căruia i-a fost dat. Oare, atunci ora­colul mai este o plăcere ? A- ceastă întrebare trebuie pusă oricum la deschiderea oracolu­lui. (Mihaela Rusu).

tuației Georgetei șl cadrele di­dactice. „Dacă convorbirile cu părinții nu au avut nici un e- fect, treceți la acțiuni concrete. Să nu se renunțe la munca edu­cativă. Profesorii să aplice toa­te măsurile impuse de pedago­gie : sfatul, mustrarea, discu­tarea de către colectiv etc", (prof. Anghel Dumitru).

Dar. așa cum specifică marea majoritate a celor care ne-au scris — și l-am cita pe elevii Liviu Coman din București, Andrei Mariana din Buzău. Flo- rica Diaconescu din Malu Mare, Gheorghe Cătănoiu din Topolo- veni, Mirela Partal din Tirgu Mureș — pentru o reușită de­plină se impun© acțiunea con­jugată a tuturor factorilor edu­caționali — familie, școală, co­lectiv, — factori răspunzători in egală măsură pentru succesele sau eșecurile viitoare ale Geor­getei.

„SCiNTEIA TINERETULUI" pag. 3 JOI 19 FEBRUARIE 1981

TINERETUL - PREZENT A RESPOfL ABIL AJN ÎNFĂPTUIREA UNEI PROFUNDE REVOLUȚII ÎN AGRICULTURĂ

„Uniunea Tineretului Comunist, împreuna cu organele și organizațiile de partid trebuie să acorde \ î o deosebită atenție muncii in rindul tineretului, determinind ca o parte mai mare a acestuia să lucreze ț ț in zootehnie, asigurînd creșterea și educarea lui corespunzătoare... Ue fapt, copilul trebuie educat din școală \ J in spiritul cultului pentru agricultură, pentru pămint, pentru animale, pentru zootehnie1'j NICOLAE CEAUȘESCU J

„Ne-am angajat, vom înfăptui!“

DINAMICA ÎMPLINIRILOR VIITORUL LA TIMPUL PREZENT?• Numărul de TRACTOARE fizice care au

acționat pe ogoarele patriei a crescut de la 10(290 in 1970. la 119 533 in 1975 și la 146 500în 1980. Ca urmare suprafața arabilă pe tractor a scăzut de la 91 ha in 1970, la 81 ha in 1975 și Ia 70 ha în 1980.

• Pentru desfășurarea unor ample progra­me de mecanizare și industrializare a agrotch- nologiilor au fost introduse în producție COM­BINELE AUTOPROPULSATE de marc pro­ductivitate care au sporit de la 1 325 bucăți in 1970, la 17.9 mii in 1975 și la 39,1 mii in 1980.• Semnificative sint și valorile pozitive în­

registrate în dezvoltarea factorilor de inten­sificare a proceselor tehnologice exprimate prin creșterea cantităților de îngrășăminte chi­mice revenite la un ha (in substanță activă) do la 61 kg. in 1970 la 95 kg in 1975 și la peste 124 kg in 1980. precum și o suprafață irigată ce a crescut dc la 1,4 mii. ha in 1975, la 2.3 mii. ha in 1980.• Importante programe de dezvoltare au

fost transpuse in practică și in zootehnie unde efectivele au crescut numai în ultimul cinci­nal cu 353 mii bovine. 2.72 milioane porcine, 1.9 milioane ovine și caprine și 19 milioane păsări.

Ca urmare a acestor substanțiale creșteri in dotarea tehnico-materială a agriculturii, pre­cum și a măsurilor de conducere, planificare și organizare, adaptate și îmbunătățite perma­nent în raport de condițiile concrete — amin­tind aici înființarea consiliilor unice agroindus­

triale de stat și cooperatiste, ca formă de unire a tuturor eforturilor pentru folosirea mai bună a tuturor disponibilităților umane și materiale, precum și legislația adoptată pentru stimu­larea producției în fiecare județ și in zona ne­cooperat i vizată — recoltele vegetale și ani­male au sporit cantitativ și calitativ, în con­diții dc eficientă ridicată : producția globală agricolă fiind cu 26,4 la sută mai mare in pe­rioada 1976—1980. față de 1971—1976. Pe struc­turi aceste creșteri se exprimă prin :

• Producția de cereale a atins, in 1980, 20.19 milioane tone, față de 15,26 mii. tone, in 1975 și 10.631 mil. tone in 1970. Sporurile de recoltă s-au realizat pe seama creșterii producțiilor medii la ha cu 468 kg. griu. 661 kg. porumb, 2 699 kg. sfeclă de zahăr mai mult decit în pe­rioada 1971—1975.

• Creșteri susținute s-au înregistrat și la legume, fructe, struguri, cartofi, care au con­dus la o nună și constantă aprovizionare a populației pe tot parcursul anului, precum și la carne, lapte, ouă. produse care cumulate asigură un consum mediu caloric pe fiecare locuitor la nivelul primelor zece țări din lume.

Trebuie spus însă că aceste înalte ritmuri de dezvoltare ale producției agricole puteau fi mult superioare dacă nu interveneau o serie de factori climatici, nefavorabili, dar mai ales dacă in agricultură s-ar fi întronat cu și mai multă responsabilitate ordinea și disciplina în efectuarea la timp și de calitate a tuturor lu­crărilor.

Obiectivul esențial al cincinalului 1981—1985, așa cum s-a stabilit Ia Congresul al XII-lea al partidului, este infăptuirea unei profunde re­voluții agrare cuprinzînd atit baza tehnico-ma- terialâ cit și organizarea producției. Principa­lele elemente care vor contribui la realizarea acestui deziderat sint :

• folosirea rațională a întregului fond fun­ciar :• încheierea procesului de raionare a cultu­

rilor și stabilirea asolamentelor ;• mecanizarea complexă a lucrărilor și chi-

mizaiea producției ;• modernizarea integrală a patrimoniului

pomiviticol ;• creșterea efectivelor și ameliorarea rase­

lor de animale ;• rezolvarea completă a problemei fura­

jelor.Aceste ample și riguroase programe de spo­

rire a producției agricole, la care contribuția prin muncă a tinerei generații de la sate va cunoaște noi cote calitative, sint susținute prin alocarea unui volum de investiții dc circa 155 miliarde ici, urmărindu-se :

• dotarea cu tractoare, combine și alte ma­șini agricole, multifuncționale și de mare ca­pacitate care va permite efectuarea însămin- târilor în 15 zile, recoltarea griului în 8 zile și a porumbului in 25—30 zile;

• sporirea la 320 kg substanță activă îngră­

șăminte chimice aplicate la hectarul dc teren arabil, vii și livezi ;• creșterea suprafeței amenajate la irigat,

care in 1985 va ajunge la aproape 4 milioane hectare ;

• extinderea culturilor duble pe 2 milioane hectare ;• realizarea, la efectivele din zootehnie, a

8 milioane bovine. 20—22 milioane ovine și ca­prine, 14—15 milioane porcine, 60 milioane lîăsări ouătoare ;

Prin această importantă dezvoltare cantita­tivă și calitativă a bazei tehnico-materiale, precum și prin transpunerea in practică a mă­surilor de perfecționare a muncii pe ogoare, initiate de partid, personal de tovarășul Nicolae Ccaușescu, pentru organizarea superioară și eficientă a producției agricole se asigură :• SPORIREA RECOLTEI DE CEREALE

care va trebui să ajungă la sfirșitul cincina­lului actual la 27—28 MILIOANE TONE.

• CREȘTEREA PRODUCȚIEI GLOBALE AGRICOLE CU 24,5—27,5 LA SUTA, fată de cincinalul 1976—1980.

Un rol deosebit de important in înfăptuirea acestor obiective revine CONSILIILOR AGRO­INDUSTRIALE DE STAT ȘI COOPERATISTE care au datoria să asigure concentrarea și spe­cializarea producției, folosirea eficientă a fon­dului funciar, a mijloacelor materiale, finan­ciare și a forței de muncă. întărirea economi­că a fiecărei unități componente.

TRIBUNA INIȚIATIVELOR UTECISTE

„FIECARE TINĂR AL SATULUI - PARTICIPANT ACTIV LA DEZVOLTAREA Șl CONSOLIDAREA ECO­

NOMICA A UNITĂȚILOR AGRICOLE"

Inițiativa desfășurată sub acest generic a cuprins în cincinalul recent Încheiat peste 2 ooo de organizații co­munale U.T.C. șl 4 000 de unltăti agricole. „Tineretul satelor, ne spune Ionel Aldescu, din Cobadin. județul Constanța, ca beneficiar direct al profundelor translor- mărl Înregistrate in agricultură și ln viața satului ro mftnesc șl-a adus din plin contribu la Iul șIdei la acest generos program de înflorire, civilizație șl bunăstare. Trebuie să suDllnlez in acest sens că iniția­tivele de muncă au fost puse permanent In planul ac­tualității economice de pe ogoare, ca sprijin activ ln înfăptuirea marilor sarcini desprinse din document- de partid. Preocupările noastre -meaner au fost Îndreptate spre calificarea necesare agriculturii intensive, ...noilor obiective zootehnice, pentru efectuarea la timp sl de calitate a lucrărilor, fapt regăsit în re­ținute care ne situează printre fruntașii ogoarelor .

Pe un plan general, acțiunile desfășurate sub gene­ricul ințlativel „Flecare tînăr al satului — participant activ la dezvoltarea șl consolidarea economică a ualtă- ților agricole" s-au Împlinit la nivel de țară prin lu­crări dc redare și folosire superioară a pămintului pe aproape 8 mil ha., preluarea în acord global a peste 35 mii ha cu culturi, efectuarea de lucrări pe 151 ha sere șl solarii. Introducerea mecanizării in zootehnie a peste 600 unități — cu lucrări in valoare de peste 14 milioane lei, organizarea de echipe mixte de coopera­tori și mecanizatori, ce au cuprins peste 01 mii tineri, încheierea de contracte cu statul de către 30 mii tineri din zona necooperativlzată.

■cpedtlcc auIn meseriile

la construcția

„SECȚIA DE MECANIZARE CU CELE MAI BUNE REZULTATE"

Mecanizatorul este, azi, practic, cel mal Im­portant șl mal complet lucrător al agriculturii, multi- profcslonal, pregătit și pollcallficat pentru a efectua o gamă largă de activități, care îi solicită cunoștințe complexe atît pentru stăpînlrea utilajelor, din ce in ce mat perfecționate, cit șl pentru punerea in valoare maxima a potențialului de recoltă al culturilor, „fap­tul că un mecanizator realizează In medie 50 de lu­crări agricole diverse, ne spune tînărul Gică Văltuș, de la S.M.A. Contești, județul Teleorman, ne solicită o bună pregătire profesională, capacitatea de a reînnoi permanent munca. Iată de ce, sub inițiativa de a ob­ține cele mal bune rezultate în producție, tinerii din unitatea noastră au participat intens la recondlțlona- rea pieselor de schimb uzate, la adaptarea șl moderni­zarea unor utilaje pentru cerințele concrete ale tere­nului, la creșterea productivității muncii și reducerea consumurilor energetice, la optimizarea lucrărilor teu- nologice pentru sporirea eficienței economice. Astr numai la recondlțlonărl de piese șl economii de carbu­ranți eficiența inițiativelor noastre locale depășește ca valoare 500 mii lei, iar în ceea ce privește extinderea lucrărilor mecanizate ncestea au atins procentual, din totalul lucrărilor agricole, peste 90 la sută".

Subliniind elementul introducerii puternice de noi utilaje ln dotarea stațiunilor pentru mecanizarea agri­culturii, tînărul inginer Gheorglie Lascu, de la Segar- cea, județul Dolj, opinează că în paralel trebuie desfă­șurate noi acțiuni în cadrul acestei valoroase inițiative uteciste: „In primul rînd este nevoie de o susținută perfecționare profesionala, dublată de cunoașterea buna In exploatare a mașinilor. Concret este vorba de trac­toarele de 180 CP, de combinele pentru recoltat po­rumb. cartofi, sfeclă de zahăr și furate. Aceste utilaje, pentru a lucra economic. în condițiile noii calități a muncii, trebuie folosite în două schimburi, cind. față de un schimb, randamentul de exploatare crește de la 58 Ia sută la 95 la sută. Avem nevoie de aceste utila­je, dar avem totodată nevoie șl de oameni pregătiți pentru a le folosi".

„PLANTAȚIILE TINERETULUI"

Intre acțiunile specifice verstei tinere, care au fost organizate și desfășurate în sprijinul producției de că­tre organizațiile de tineret de la sate, o amploare deo­sebită a cunoscut Inițiativa Plantațiile tineretului*'. Avi nd drept scop antrenarea tinerilor la lucrările de plantare a pomilor fructiferi și a viței de vie. execu­tarea unor lucrări de modernizare a plantațiilor pomi-vlticole din cadrul unităților agricole, activitățile circumscrise acestei inițiative au atras un număr tot mal mare de participant! șl s-au soldat de fiecare dată cu rezultate rodnice. Tinerii, organizațiile U.T.C. din județul Argeș, spre exemplu, au preluat în răspunde­re proprie plantații pomicole la unitățile dc profil din Cîmpulung, Curtea de Argeș, Costești, Boteni, Stîlpcni, Mihăești, Vedea și altele. ..Avind în vedere sarcinile sporite ale acestui important sector de producție pen­tru mai buna aprovizionare a populației, argumenta Nlcolae Nica, secretar al Comitetului județean Argeș al U.T.C., ne-am propus să urmărim în primul rînd con­solidarea plantațiilor existente, precum și înființarea altora noi, contribuind astfel ia dezvoltarea și modei* nlzarea sectorului pomi-viticol din județul nostru. De fiecare dată în ,,sâptămîna pomiculturli" au fost orga­nizate ample acțiuni pentru efectuarea lucrărilor de fertilizat, săpat, văruit, iar toamna, la culesul fructe­lor, tinerii au deținut ponderea, obțânînd rezultate re­marcabile. Și în acest an vom participa cu forțe spo­rite, obiectivul nostru constitulndu-1 plantarea pomilor și arbuștilor fructiferi pe o suprafață de 500 hectare, acțiune la care vor fi mobilizați peste 5 mii de tineri* 4.

De asemenea, printre organizațiile de tine­ret care dețin un loc de frunte prin transpune­rea în practică a inițiativei uteciste, se află cele din ju­dețele Dîmbovița, Caraș-Severin, Maramureș, Bistrița- Năsăud, Vllcea, Vrancea și altele.

ACASĂ,Dc la frumusețea suve­

rană a versului blagian, atit de des invocat de altfel, „Eu cred că veșni­cia s-a născut la sat'. fără doar și poate, dincolo de nostalgie ne-a rămas și ne va rămîne întipărită in suflet imaginea (ideea) satului drept matrice e- senfială ; acel punct lu­minos — și tulburător — al începuturilor, „leagăn al virstelor", al legende­lor, al zăcămintelor ine­puizabile probe de fru­musețe și adevăr.

Ciți oare dintre noi nu venim de la sate? Citi oare dintre noi mai avem răgazul și încercăm să-i descifrăm „fizionomia" lui de astăzi, configurația lui proprie, inconfundabilă ? Pentru că, satul care ne-a hrănit multora dintre noi, cei de azi, copilăria, satul rămas undeva in memo­ria noastră „nemișcat", nu mai este, nu mai poate fi nici pe departe cel de odinioară ; el n-a rămas — nici nu putea rămîne

LINGĂ SUFLET...— in vechile lui tipare, evoluția lui adincă și du­rabilă fiind determinată de însuși pulsul creator al tuturor prefacerilor tării.

La o sumară privire, te-ar putea fascina cită armonie sălășluiește in „articulațiile" caselor, in ordinea lor atît de nece­sară. Și aceasta re­prezintă chiar efortul oamenilor care sfințesc locurile, altfel spus, în­nobilează o tradiție.

Nu am in vedere in a- ceste sumare rinduri un sat anume, ci mă gindesc la satele pe care am avut prilejul să le văd, pe une­le chiar in preajma „ieși­rii lor in lume". In fond, ți-ar trebui un spațiu a- preclabil pentru a „schița" datele esențiale ale satu­lui românesc de azi și monografiile o vor face cu temeinicie. Nici nu s-ar putea altfel. Satut- matrlce nu și-a pierdut Identitatea ci și-a „modi­ficat-o". ciștigind un plus de vitalitate și robustețe.

Astăzi, oricare dintre ele se mtndrește cu o „zestre" economică însemnată, as­tăzi, poate mai mult decit aricind, satul începe să-și aducă acasă oamenii, pină mai ieri furați de descă­tușările fără precedent ale orașelor.

Un calm echilibru s-a instalat între sat și oraș, distanta altădată uriașă dintre ele începe, pe zi ce trece, să devină imper­ceptibilă. Comunele „de aur", vorba poetului, se pregătesc să devină orașe intr-un timp pe care foarte puțini îl credeau atit de scurt. In acest cin­cinal, încă 140 de așezări rurale vor beneficia de statutul de oraș.

Iată, satul din suflet nu este doar o metaforă. Satul românesc este o realitate care tine de fas­cinanta realitate a țării. Ca un triumf. Ca o îm­plinire rotundă și clară.

\ \ \ \ \

ț

I

*!

I

© AM E, INI ID>E ȚARĂ

Nc ține țara, cu pămintul ei Invălurit pc nalta, clara zare A Omului, de-a pururea stăpîn, Răspunzător de piine și izvoare ;

Ne ține țara-n liniște și pace, (Belșugul nu-i cit ar putea să fie. Să asudăm, cu toți, pe cit se face Spre-a-i da preameritata măreție)

Nimic nu poate să închine fruntea Acestui neam și bun și înțelept !... Peste Carpați mai trece-o veche iarnă Și-o primăvară ce-o avem în piept.

Statornici în iubire și-n bătrini Cu fapta miinii, cu lumina frunții, Sintem țărani și muncitori români De veghe țării cum ii stau și munții !

ALEXANDRU BRAD

(I***

Din unitățile consiliului unic agroindustrial de stat și cooperatist Girbovi, județul Ialomița, a pornit chemarea- angajament pe tară, de la cooperatorii, mecanizatorii si specialiștii din Alexeni. Gir­bovi, Valea Măcrișului și Ion Roată, a căror opțiune este probată de fapte revelatorii ; oamenii locului și-au recon­firmat, în ultimii ani. nume­le de buni și destoinici culti­vatori de griu. porumb, floa­rea soarelui, de iscusiți zoo- tehniști. Pe baza depășirii substanțiale a rezultatelor de producție. Jucrâtorii ogoare­lor din consiliul Girbovi și-au asumat in acest an an- gaj'amentul de a livra supli­mentar la fondul centralizat al statului 3 OtIO tone griu, 3 800 tone porumb boabe, 11 300 tone sfeclă de zabăr, 2 640 tone legume de cimp. 467 tone carne, 1 280 hl lapte de vacă, 2 000 kg lină și alte produse agroalimentare. Toți locuitorii satelor au trecut cu hotărîre Ia desfășurarea unor ample acțiuni. In acest context, se afirmă viguros contribuția tinerilor, care, prin activități specifice orga­nizațiilor de tineret iși spo­resc preocupările in direcția înfăptuirii angajamentelor a- sumate. Ne-am oprit mai in- tii la Girbovi, unde coopera­tiva agricolă si-a clădit un nume de faimă nu numai prin părțile locului, ci în în­treaga tară.

„Noi, tinerii de azi. ne spune Pavel Stoica, aflin- du-ne la vîrsta. faptelor, a puterii de a crea și munci, avem privilegiul de a ni se încredința sarcini fie potriva aspirațiilor noastre. Pot afir­ma. astfel, eă in toate sec­toarele de activitate de pe raza localității avem partea noastră de contribuție la sporirea rezultatelor și sîn- tem hotăriti să răspundem prin fapte vibrantei chemări a secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, dc a realiza in cincinalul 1981—1985 in agri­cultură trecerea Ia o nouă calitate, înfăptuind astfel o profundă revoluție în dome­niul producției agricole. Re­cent, în adunarea generală a cooperatorilor. organizația noastră a preluat în acord global suprafața de 25 ha cu porumb, lucrările desfășu- rindu-le în cadrul acțiunilor de muncă patriotică. Fiecare tînăr, începînd cu membrii biroului, a încheiat contracte de livrare la carne de porc, lapte și tăurasi. De aseme­nea. am încheiat contracte prin cooperația de consum, pentru a livra floarea soare­lui, sfeclă de zahăr, legume prin cultivarea loturilor per­sonale. a tuturor terenurilor disponibile. Aș aminti’ in a- cest sens aportul celor 36 de tineri ai organizației de la secția meșteșugărească de covoare, care au angajat în acord global suprafețe cu porumb, sfeclă de zahăr si tutun. în zootehnie, respectiv la ferma specializată în creș­terea porcilor, planul a fost

, depășit cu 100 tone carne, iar pentru intrarea in exploata­re a complexului de crește­re a bovinelor brigăzile de muncă patriotică au deschis un șantier propriu al tineri­lor. In aceste zile echipe de tineri au participat la admi­nistrarea îngrășămintelor or­ganice, transportînd. pe su­prafața de 180 ha. gunoi de grajd din gospodăriile popu­lației. Ne-am propus să în­treprindem si mai mult pen­tru orientarea profesională a

tinerilor către liceele agro­industriale Urziceni și Armă- șești. care au asigurat pre­gătirea unui mare număr de tineri in meseriile solicitate de necesitățile economice ale comunei".

Si la cooperativa agricolă din Valea Măcrișului. cum exemplifică Marieta Anton, secretar adjunct >al comitetu­lui comunal U.T.C.. produc­țiile mari obținute la griu și porumb au încorporat efor­turile și dăruirea tinerilor. Pentru a depăși aceste re­zultate echipele de tineret au fertilizat cu gunoi de grajd, in lunile ianuarie șl februa­rie. suprafața de 100 ha. O atenție deosebită se acordă de către organizația U.T.C. realizării programului de in­vestiții și depășirii indicilor de producție la fermele spe­cializate in îngrășarea tău- rașilor și a puilor de carne, unde acționează tineri mun­citori zootehniști fruntași ca Dumitru Stan. Tudorița Streinu. Gheorghe Anton si alții. „Ne-am propus, preci­za Marieta Anton, să unim eforturile tuturor tinerilor din comună pentru creșterea productivității muncii și a e- ficicntei economice a întregii activități, astfel ineît organi­zația noastră comunală să fie fruntașă in întrecere".

Dealtfel. întrecerea între organizațiile de tineret din Consiliul agroindustrial Gir­bovi constituie o realitate vie, pentru că experiența si realizările fruntașilor s-au generalizat repede si flecare unitate tintește doborîrea re­cordurilor. posibile altădată numai la vecini. De pildă, cooperativa agricolă „Ion Roată" s-a afirmat în ultimul timp, deși rezultatele ei sint mai puțin cunoscute. „Nu dc mult, argumenta Dumitru Florea, secretarul comitetului comunal‘al U.T.C.. noi îi nu­meam pe colegii dc la Gir­bovi „profesorii noștri". Acum se poate spune că sl ei au ce’ învăța de la noi, pentru că la unele culturi am obtinut rezultate supe­rioare. Ferma de creștere a porcilor a livrat suplimentar in 1980 peste 50 tone carne, iar în acest an tinărul me­dic veterinar Cornel Mardur. șeful fermei, s-a angajat să obțină, peste plan. 100 tone carne de porc. Rezultate bune se obțin, și la ferma de vaci, condusă de tînărul in­giner Ion Vancea. care in­tr-un singur an a reușit să dobîndească realizări supe­rioare calitativ. Aș dori să menționez că între unitățile din raza consiliului lupta pentru întîietatc nu exclude întrajutorarea, ba. dimpotri­vă, o stimulează. De pildă, in vară, inundațiile au cala- mitat culturile furajere, dar lipsa furajelor nu s-a resim­țit asupra producțiilor zoefi- tehnice, deoarece cooperato­rii din Girbovi si Valea Mă­crișului ne-au ajutat scotîn- du-ne din Impas. Noi dispu­nem de tineri meseriași, zi­dari. tîmplari. mecanici care participă la construirea noi­lor obiective zootehnice. Ia modernizarea lor., la întreți­nerea utilajelor, chiar si la celelalte cooperative, cind ne solicită ajutorul".

Atmosfera intensă de lu­cru. dorința de a se situa in prima linie pentru sporirea rodniciei muncii, transpusă in initiative și acțiuni con­crete. constituie aici fermen­tul fundamental al trecerii la înfăptuirea angajamentelor asumate.

Pagină realizată de : ȘT. DORGOȘAN, N. GHELASE, I. DANCEA, I. CHIRIC. M. BORDA și V. SĂMPETREAN

IN PRIMA LINIE A BĂTĂLIEI PENTRU RECOLTE SPORITESentimentul datoriei

In ferma zootehnică a cooperativei Frumușita. județul Galați, tinerif îngrijitori sint la datorie : au și făcut curățenie peste tot, au adus hrana sub boturile animalelor etc. Intre tineri, o fată de 21 de ani, care nu stă locului o clipă: trece dintr-un grajd intr-altul, urmărește îndeplinirea programului punct cu punct, adeseori pune și ea mina alături de îngrijitori, dimineața sosește prima in fermă și de multe ori seara pleacă ultima spre casă. Aceasta este Elena Codreanu. economista fermei, una dintre cele mai tinere delegate la Congresul țărănimii.

— Ferma noastră, ne spune, are o activitate din ce in ce mai bună. In 1980. față de ceea ce s-a prevăzut prin plan, am livrat cu 15 la sută mai multă carne. La obținerea acestui rezultat bun au contribuit cu țoale forțele lor tineri ca Vasile Răducan și Costel Motoi, îngrijitori pricepuți și harnici, plini de inițiativă. Dealtfel, tinerii la noi formează majoritatea și cred că acest fapt spune destul despre activitatea fermei și despre posibilitățile de îmbu­nătățire ale acesteia.

— înțeleg că nu sinteți totuși mulțumită de realizările de piniacum. De ce ?

— Fiindcă putem mult mai mult, ne-a răspuns tinăra zîmbind.Putem nu numai să ne îndeplinim, ci să ne și depășim sarcinile de plan la lapte. In acest sens, am asigurat o bună furajare, am luat măsuri pentru o mai intensă pregătire a îngrijitorilor prin cursurile invățămintului agrozootehnic, dar trebuie să obținem șl

relor succese, și sintem hotăriți să o folosim cu mai multă pricepere.o întărire a disciplinei la fiecare loc de muncă. Aici e cheia viitoa­

Disciplina munciiPreședintele cooperativei din Ghilad, județul Timiș, Viorel

Sipețan, nu poate nici acum .uita condiția unității in fruntea căreia se află de 13 ani încheiați. Orgoliul său de țăran l-a determinat să se intrebe de ce alții pot să-și asigure privilegiul de a sta in frunte, iar cei mai mulți acceptă să formeze acea categorie pc care nimeni nu o deranjează nici prin laude și nici prin critici. Cind a fost ales in fruntea obștii. nu împlinise 25 de ani. „Intr-adevăr. iși amintește el acum, producțiile obținute pe cele 2 680 ha de arabil păreau a fi atins limita. Nu erau mari, nu sint nici acum spectaculoase, dar prima izbindă a fost că am impins cu circa 2 000 kg cereale, limita pe care o consideram imposibil de atins. Valoarea producției obținute de pe fiecare hectar a crescut constant prin orientarea tu precădere spre dezvoltarea sectorului zootehnic".

Cooperatorii din Ghilad au in momentul de față 9 800 de oi, rase autohtone, dar care supuse unui riguros proces de selecție șt ame­liorare, prin colaborarea permanentă dintre specialistul unității, medicul veterinar Ștefan Bolverejan și Facultatea de zootehnie și medicină veterinară din Timișoara, dau rezultate foarte bume. „Se vorbește mult despre colaborarea dintre știință și producție. Nu doresc să mă exprim cum este în alte părți, dar sint convins cu noi- ne-am transformat cele două ferme de oi in adevărate labora­toare de cercetare". Pentru cele 7.4 kg de lină obținută de la fie­care oaie, in 1979 unitatea a fost distinsă cu „Meritul Agricol" clasa I. ln 1980 producția medie de la cele 9 800 de oi s-a ridicat, la 9,3 kg.

Președintele din Ghilad este delegat la cel de-al It-lea Congres al țărănimii, in fața miilor de delegați, ar avea multe de spus. Cum au muncit și ce au făcut ei, cooperatorii unei unități, pentru a ocupa un loc in primele rinduri.

Pasiunea pentru zootehnieNume de profisie ce se statornicește și se consolidează in lumea

satului nostru contemporan. De acest lucru ne-am convins purtind o discuție cu tinărul Karoly Gomboș. îngrijitor la ferma zootehnică a unității agricole Păsăreni, județul Mureș.

— Nu e momentul aici să deschid o discuție despre frumusețea profesiei. Esențial este modul in care stăpinești tainele profesiei, ce satisfacții îți dă profesia, cintărite in balanța rezultatelor. Măsura împlinirilor noastre o găsim în creșterea natalității, reducerea și, ar fi ideal, excluderea mortalități lor, creșterea producției de lapte. Știind aceste lucruri, și altele, aplicînd ceea ce știi din activitatea cotidiană se creează sentimentul de încredere, de dragoste pentru profesie, de frumusețe a profesiei. Rezultatele obținute de către , noi in anul trecut, 3 360 l lapte pe cap de vacă furajată nu sint foarte mari, dar sint semnificative cind știm că am pornit de la aproape 2 000 l pe cap de vacă furajată, iar saltul l-am realizat doar in cițiva ani. Suflul tinăr, adus de către inginerul Karoly Domo, șeful fermei, ne-a electrizat, ne-a sporit exigențele față de noi inșine. față de profesie. Am convingerea că in anii viitori vom putea vorbi de producții mal mari, invățind din experiența practică de pină acum. Această convingere, a mea și a colectivului, dă credința in frumusețea profesiei noastre și imbold la efort pentru a ne situa la inălțimea cerințelor.

Pasiunea profesională ce îl caracterizează pe interlocutorul nostru transformă dialogul intr-o lecție de creștere a animalelor, dar dezvăluie o nouă dimensiune a calității lui profesionale, aceea a responsabilității, constantă a tuturor zootehniștilor din Păsăreni. Apreciindu-l ca bun zootehnist, colegii lui, tinerii Arpad Vituș șt Iosif Tamaș. cu care se află intr-o permanentă întrecere, rezumă calitățile tînărului Gomboș in sintagma : „Este bun teoretician și bun practician".

I

r

,'SCINTEIA TINERETULUI" pag. 4 JOI 19 FEBRUARIE 1981

Primul punct pe ordinea de zi a disciplinei-

prezentarea cu promptitudine la lucru

Constant în topul întîrziaților

CITĂ DELICATEȚE, ATÎTA POEZIE

O Intfmplare a făcut s& ne aflăm tocmai intr-o zi de marți, la prima oră a schimbului I, la una dintre porțile întreprinderii' de vagoane din Drobeta Tr. Se­verin. Spunem intîmplare. pen­tru că. știut fiind că marți poate trece drept o zi cu ghinion, unii dintre cei vizați In rindu- rile care urmează vor socoti că a fost chiar o neșansă să Snso- tim in activitățile sale obișnui­te o echipă de control și să consemnăm In ziar ceie consta­tate.

Normal, ca la orice Început de zl de muncă, dominantă este atmosfera de bună dispoziție, de optimism, care precede și pregătește noi și importante realizări și in acest harnic co­lectiv muncitoresc. Nu lipsesc insă excepțiile... Unii recunosc cinstit că au întirziat, se mai încearcă ici-colo cite o scuză, unul mai vorbăreț promite că nu se va mai repeta, și totul pare să intre pe făgașul nor­mal. Deodată, iată și o diso­nanță. Lăcătușul Gheorghe Mur­gu vociferează, aproape că so­mează pe membrii echipei de control gă-1 lase să intre, la mai bine de un sfert de oră de cind a Început programul. Mo­ment de iritare, se string și cîțiva curioși, dar in general atmosfera trădează o anume pa­sivitate. lesne de consemnat sub preceptul călduț „nu e treaba mea. nu mă bag".

Părăsim pentru citva timp poarta șl mergem să-1 căutăm pe Gheorghe Murgu la locul său de muncă. Aici, Gheorghe Bucur, secretarul organizației U.T.C. nr. 14. nu este deloc surprins : „A, păi Murgu este un client vechi. Din octombrie anul trecut de cind a venit la noi. numai de așa ceva se ține. Ba învoiri, ba intirzieri, ba ab­sențe". Opinia Cind sinceră, exprimată direct, nu ne rămine decit să întrebăm ce s-a între­prins pe linia organizației U.T.C. pentru ca respectivul tinăr' să Înțeleagă că respecta­rea disciplinei de producție nu este nicidecum facultativă ? Se așterne o tăcere ușor stînjeni- toare și pină la urmă aflăm că practic nu s-a întreprins nimic Întrucât abia In luna ianuarie anul curent Murgu a fost luat in evidența organizației U.T.C. Bine, întrebăm noi, dar Murgu nu lucrează intr-o echipă ? To­varășii săi ce spun ? Emanoil

DESPRTĂBSENȚE Șl ETC.De la bun început trebuie să

mărturisesc că, incercind să sur­prindă eventualii intirziați la program, reporterul însuși a a- juns cu... intirziere 1 Aceasta deoarece pe distanța București — Buzău, trenul a întirziat circa 30 de minute I Ceea ce este un accident, un eveniment rar, neluat in calcul de nimeni. Dar iată că... Prin urmare se poate totuși intirzia. Spunem asta

«pentru a. nu fi considerați ab­surzi și să ne apropiem de ade­văr cu mijloacele adevărului. Deci se poate Intirzia o dată, hai să zicem, de două ori intr-un an cu motive independente de voința omului. Dar cind aceste intir­zieri devin un obicei ? Dar cind, mai mult, ele se prelun­gesc prin a se transforma in... absențe ? Este vorba deja de o problemă de indisciplină...

Prima persoană cu care stau de vorbă la, intrarea in între­prindere este ofițerul de servi­ciu. Ușor îngrijorat cind află despre ce este vorba, mă roagă să nu-i amintesc numele la ziar. Poate, firește, să-mi ofere cîte- va nume de persoane care, cel puțin cind este ofițer de ser­viciu, le-a remarcat sosind cu Intirziere, dar n-ar vrea să fie pus intr-o situație delicată, știți, sinteza totuși colegi... etc. etc. Ce fel de colegi sau de colegia­litate, ce să mai discutăm ! Ne aflăm „a doua zi după primi­rea retribuției" după spusele

Birău, șeful respectivei secții, e mai mult deci* nemulțumit. Dincolo de nemulțumirea perso­nală. era nevoie de o acțiune hotărită. de o intervenție ener­gică care, iată, s-au cam lăsat așteptate. Nu-1 atunci de mi­rare că tlnărul Murgu, aflat acum la cea de-a patra între­prindere pe care o schimbă după bunul plac, are timp și dispoziție să ne înfățișeze o o- rlglnală „teorie" in legătură cu lipsa de înțelegere a colectivu­lui, cu nevoia de acomodare, cu nu mai știm ce sensibilități (reale ori imaginare) care-1 îm­piedică să-și Înceapă ziua de muncă la fel ca ceilalți colegi ai săi. Emanoil Birău e de pă­rere că e vorba și de o proble­mă de voință. Și chiar ne dă exemplul Iul Ion Piesa care, și el recent venit in secție, a rea­lizat după numai 3 luni, de unul singur, montarea axului princi­pal la o mașină. Fie chiar și acest exemplu, și-ar putea pune și tinerii din organizația U.T.C. despre care vorbim Întrebarea firească in ce mod exemplul pozitiv înaintat este populari­zat în rindul colectivului da muncă, devine un criteriu sti­mulator pentru autodepășire.

Sînt insă și situații in care opinia colectivului este deosebit de amabilă, conciliantă cu în- tirzierlle. Lăcătușul Dorel Firan de la secția confecții a Întirziat și el In dimineața cu pricina, îl întrebăm pe maistrul Ion Boștină ce părere are și, in lo­cul unul răspuns exact, tova­rășul maistru ne vorbește des­pre abnegația și pasiunea pen­tru muncă a tinerilor din gene­rația cărora face parte și Firan. Frumoase vorbe, nimic de zis. numai că tovarășul maistru nici măcar nu cunoștea in jurul orei 7,40 că tinărul lăcătuș intirziase de la program.

Ca un făcut, privirea ne cade pe un panou pe care citim că un minut irosit In fiecare zi de toți muncitorii Înseamnă In pro­ducție. pe uh an. 127 vagoane cisternă 00 mc, 38 vagoane pul- verulante IOT mc și incă alte citeva echivalente care ar tre­bui să-i pună pe gtnduri serios pe intirziați. Șl nu numai pe ei...

S-ar putea crede la o privire superficială că problema înțlr- zierilor nu s-a aflat pe agenda de lucru a organizațiilor U.T.C., a comitetului U.T.C. pe între­prindere. Părerea e eronată, căci Petre Docil «cu. secretarul

sale, „și știți cum e, oamenii mal întirzie"... Cit ? E vorba, desigur, de citeva minute. To­tuși sînt unii care și-au făcut din asta un obicei. Se refecă la muncitoarea Floarea Nlță sau la familia Ion șl Mihaela Balacă, tehnician și desenatoare în ate­lierul de proiectări. Șl alții, fi­rește, dar n-ar fi mai bine să discut cu conducerea ? Doresc să merg la comitetul U.T.C. ? Mă conduce cu plăcere, cred că-i găsim, trebuie să fie cine­va, sînt și ei atlt de ocupați etc, etc...

La sediul comitetului U.T.C. din întreprindere — animație. Se discută despre predarea ur­gentă a cotizației, despre ur­gentarea Încheierii discuțiilor individuale. Este momentul în care intervenim spre a ne pre­ciza intențiile. Pentru că. ni se pare, aceste discuții sint deo­sebit de prețioase pentru întă­rirea disciplinei în întreprin­dere. Este dealtfel și părerea lui Teofil Chim, secretarul co­mitetului U.T.C. de aici, care ne asigură că măsurile ș-au luat in așa fel încit nici un ute- cist să nu intirzie de la pro­gram, iar dacă se mai lntimplă uneori, pentru că. e drept, se mai lntimplă. atunci intervenim cu maximum de operativitate, îl punem pe cel In cauză In dis­cuția adunării generale, II re­partizăm pe lingă, un alt tinăr, îi explicăm personal ce înseam­

comitetului U.T.C. pe Întreprin­dere. ne prezintă materiale ale ședințelor de birou și ale ple­narelor in care tema .absențe­lor șl întîrzierilor revine frec­vent. In ședința de birou din luna decembrie 1B80 se mențio­nează expres că „nu trebuie să Uităm că numărul absențelor nemotivate se menține destul de ridicat in rindul tinerilor". Și formulări similare am mal intilnit. Nu există insă o evi­dență clară și nici nu sînt in­dicate măsuri concrete, cu sar­cini șl responsabilități precise pentru rezolvarea acestor si­tuații.

O excepție ar putea-o consti­tui informarea prezentată de biroul organizației U.T.C. nr. 6 în care, alături de paragraful știut, „avem tineri care absen­tează de la program sau întir- zie" se fac și citeva nominali­zări. Dar, pentru ca totul să revină în nota amabilei gene­ralități, ca măsură concretă se prevede că „in adunările gene­rale se vor pune în discuție ti­nerii" și se fixează un termen implacabil, lunar, și o respon­sabilitate de necontestat — „răs­pund secretarul și secretarul adjunct cu organizatoricul". în asemenea condiții nici nu este de mirare că această organizație U.T.C. se menține constant in topul întîrziaților.

Sînt, desigur, și poziții mai realiste, mai directe. Lăcătușul Nicolae Drăghici, secretarul or­ganizației nr. 13. propune ca la fiecare loc de muncă să se afi­șeze un panou, să zicem sub genericul „Azi, noi am lucrat pentru voi", care faco cunoscută opinia colectivelor de muncă. La rindul lui, strungarul Con­stantin Fusu, secretarul organi­zației U.T.C. nr. 2. e și el de părere că trebuie să nu se aș­tepte neapărat adunarea gene­rală. să se organizeze discuții operative cu flecare întirziat in parte, sincer, fără ocolișuri și menajamente. Secretarul comi­tetului U.T.C. pe întreprindere aprobă aceste sugestii și este și el vizibil nemulțumit de pro­blema absențelor. Dar... ?!

Problema este ca o asemenea opinie să nu rămină numai la nivelul comitetului pe între­prindere sau al biroului U.T.C. E nevoie de o opinie do masă, colectivă, care să nu funcțio­neze numai „la zile mari". Altfel...

ȘERBAN CIONOF

nă această intirziere, și In cel mai scurt timp tlnărul... etc. etc. Există o mulțime de acțiuni la nivel de întreprindere in aceas­tă privință, pot fi amintite „Sfa­tul omului de omenie", întilniri lunare cu juriști, brigăzi com­plexe privind munca de la om la om, se discută cu oamenii, se urmăresc, .se repartizează, el, da, discuțiile individuale nu au înregistrat aspecte semnificati­ve. mai ales că le-am ținut o- dată cu alte acțiuni, dar știți, e foarte dificil să aduni oamenii după program etc. etc... Dacă ni se pot oferi exemple concre­te, rezultatele acestei munci ? Desigur, dar cel mai bine ar fi să discutăm in secție, vocn afla și părerea șefilor de echipă, a maiștrilor care, nu-i așa. au un „control" permanent asupra oa­menilor...

Ion Leu, secretarul comitetu­lui U.T.C. de la pregătirea fa­bricației îmi prezintă trei tineri cu „probleme" : Viorel Mircea, Viorel Popa și Victor Nica, pri­mul muncitor necalificat, cei­lalți doi sudori. Întârzie, absen­tează, nu se țin de treabă. Vio­rel Popa, a găsit chiar o mo­dalitate originală de a lipsi de la program : este donator de singe și, cum necum, la citeva zile aduce o motivare de la la­borator pentru ziua nelucrată. Sint de față și maistrul Ion Bă- duleșcu și șeful de echipă Va- sile Olteanu, drept care cei trei

Ipostazele falsei colegialități

în căutareaporților uzinei

...ha I.C.T.B. programul de muncă începe la ora 6 punct. Și tot In această oră poarta întreprinderii ar trebui tă fie pustie, dar... nu este. La ora 6 și 5 minute, la ora 6 fi 10 minute, chiar la 6 și un sfert sau și douăzeci încă se mai intra masiv pe porțile acestei mari unități. Se intra șuvoi și de aceea ne-a fost imposibil să luăm vreun nume. Sute de minute intirziere. De ce ?! Și mai ales de ce nimeni din conducerea întreprinderii nu a fost prezent sd vadă ce se intlmplă la poartă ?! Oare doar pentru faptul că programul

celor care răspund de așa ceva începe mai târziu ?!

Ea a venit la B și 25 d: minute. A refuzat si ne spună numele, dar ne-a spus că are program de la șase șl jumătate. Așa o fi, nu zicem ba, dar oare cite programe ie venit la munci sint la

I.C.T.B. ?!

Iși iau angajamentul că se vor schimba radical, că vor deveni alți oameni etc, etc...

Ce se poate reține, așadar, dincolo de vorbele frumoase ale interlocutorilor privind preocu­pările comitetului U.T.C. de la I.U.T. Buzău privind întărirea disciplinei ? Din păcate, aproa­pe nimic ! încercările noastre de a realiza un calcul privind numărul absențelor în anul tre­cut, precum și consecințele a- cestora pentru pierderile de pro­ducție, s-au soldat cu un eșec. Faptul că In întreprindere nu există un asemenea calcul (sau, dacă există, este foarte greu de găsit I) nu face decit să confir­me dezinteresul în această pri­vință 1 Ne întrebăm care ar putea fi răspunsul comitetului U.T.Q. la o asemenea acuză, cînd, iată, incercind o discuție cu referiri concrete, sîntem in­vitați in secții pentru a afla pă­rerea maiștrilor și a șefilor de echipă. Cit de bine sînt cunos­cute aceste probleme la nivelul comitetului o demonstrează lim­pede faptul că pină și discuții­le individuale cu fiecare utecist din organizație au fost expe­diate în contextul unor alte ac­țiuni ,/le rutină" ! Este cazul să mai amintim că acoperirea in fapte este argumentul cel mat semnificativ pentru o activitate cu adevărat eficientă ?

GABRIEL NASTASE

Un grup de maiștri de la I.M.E.B.. aflând de prezența noastră la intrarea in între­prindere, au preferat si ajungă la locurile de muncă sărind gardul. „Frumos" exemplu 1 Cine-i dezvați de așa ceva ?! Atit ci cit și alții au fost „dispecerizați", cu multă „colegialitate", de dis­pecerul Aurel Popa, care e profund convins că decit o întâlnire cu presa, mai bine un cros pe calea ferată uzi­nală și un concurs gen „cine

sare gardul mai iute"

Și la I.M.E.B. unele categorii ie personal au programe de muncă „preferențiale". Așa o fi, dăm din umeri și_.

fotografiem !★

Ar mai fi trebuit tă fie „vedete in seria neagră" a acestui fotoreportaj următo­rii : bobinatoarele ElenaMatei, Elena Pirvu, Geta Pirvu, Niculina Paraschlv. macaragița Adela Sabău. Le dăm doar numele, convins! fiind cd nu va mai fi cazul să revenim cu... poze. In

cazul lor șl-al altora !

Foto-reportaj O. PLECAM

M. EUGEN

Un foarte valoros poet este Emil Brumaru. stimat de criti­că dar incă neapreciat la cota valorii șale reale. Motivul ar fi, probabil, aparența de registru minor a textului liric, de poe­zie oarecum discursivă, prea „accesibilă" și in consecință, oarecum facilă, tn realitate, tocmai profunzimea este calita­tea de căpâtii a liricii lui Emil Brumaru, poet extrem de uni­tar și. in același timp, mereu original. El știe să mi se repete, spunind in permanență același lucru, calitate care trădează o structură artistică de excepție.

Poezia lui Emil Brumaru este o sinteză cu efecte artistice in­dicibile intre liric și epic. Pă- rind mereu că povestește oeva. poetul de fapt sugerează în fle­care clină ceva. Sub haina na­ratorului se ascunde in perma­nentă un vizionar. Universul lui liric este de aceea consis­tent și vaooros in egală măsură șl e de presucus că numai ne­cunoașterea liricii poetului face posibilă respingerea apriorică a unei atari alăturări de ter­meni in caracterizarea scrisului său. Emil Brumaru construiește un „scenariu" care li este atit de propriu Incit o poezie ce nu-i poartă semnătura, aidoma unui tablou al maeștri­lor autentici, se poate recunoaș­te imediat că-i aparține. Uni­versul lui ■este al unui prozaism ce emană poezie prin fiecare particolă aparent atit de puțin prielnică poeziei și atit de în­cărcată de poezie de către scrii­torul nostru. Căci despre ce este vorba în acest univers feeric și trist In egală măsură ? Este vorba de o lume a unei bucătării mirifice, cu icre cu bob bălos, cu ciuperci cit cana­peaua, cu mujdeiuri ireale, șunci gingașe. 6 lume a unui spațiu ferit de intemperii, încărcat de o sexualitate ino­centă. O lume in care orice element este atit de fragil in­cit amenință cu dieoluția. in care totul poate deveni sttblim gratie extazului continuu, inno- bilator al noetului. O lume «li­nă de tsnrăvi conilărcr-viteje-di, a unei imaginații care dă friu liber unei porniri dezlănțuite, in stratul annrent, de o comnle- tă blînde'e si p» deplin inofen­sivă in fond. Ceea ce se evi­dențiază între altele la Emil Brumam este extrrordlnnrn percepție a amănuntului cr>n- rrct. a sen-mtHlor mici, ascuțite, de o inenallzabllă savoare. Se poate suine că «ortul comu­nică cu fiecare element al uni­versului De fmt. e vorbamai d^rabă d" o tentativă de coei,țnfeer«. dprit /> comunicare reală. Grar|ni>--> element» ani­mate 'au inanimate. reale sau Umeri-e freea c« In cazul nos­tru nu e-t« o deosebire esen­țială. noetul știind *ă tte e!e- rrnnteln- -e’1» cu totul alt» ra- HtVI d»cit cete consacratei sint ropSiira**' neutrii a comunica. Porin' vhetra* te mici n’riuri a«ci>n'i In cnlbiri de o^aie ce se ro""*. ra In veri să nu-'i schimbe locul, închipuie o apă dlvizabilă In particole fragila și

Dezvoltarea micii industrii(Urmare din pag. I)

rea Ștefan. Virginia Alexandru,* Mihaela Smerea, Valerica Co- man. Mariana Dobre și altele, meseria de operator chimist pu mai cunoaște taine. Datorează priceperea și experiența lor maiștrilor, șefilor de echipă între care se numără Manda Girda, Georgeta Enache care s-au preocupat ca ele să-și însușească temeinic meseria, fapt ce se reflectă In ca­litatea produselor care iau drumul pieței interne și externe. Tineri am intilnit In toate cele­lalte secții șl ateliere de produc­ție. Produsele pe care le ve­deți, ne spunea Ion Lupu, șeful secției textile (aparține de în­treprinderea județeană de pres­tări servicii și producție — Tlr- goviște), le realizăm in primul rlnd cu tineri. Ei sint nrezențl atit In atelierul de țesătorte, cit ți în cel de imprimat ți de croi­torie. Rețineți citeva nume : Or- tansa Constantinescu, Safta Roșu. Elena Udrea, Elena Voicu și Elena Văleanb șl mal rețineți totodată că întreaga noastră producție se bazează pe materie primă refolostbilă (fire P.N.A. depreciate, resturi de partizl), din care obținem baticuri și bas­male imprimate, fulare bărbă­tești necesare fondului pieței in valoare de peste 659 000 lei lu­nar. In secția textilă, demnă do semnalat, ni se pare inițiativa a-

reci, ce scoase din fintină au o tresărire dureroasă ; cișmele ce păcătuiesc grațios cu mid șoplrle ; fluturi triști și bătrini oe beau absint într-o tavernă ; un veșmint uitat de o femeie deasupra căruia se zbate stră­vezie o casă etc, etc. Toate acestea sint !n-fi!nțate ca atare de către poet pentru a-și crea o lume cu care poate dialoga, pentru a elimina un sfișietor. mereu prezent, sentiment de

frwuuti

I MIIBHL'MUU

CXIARH. Mit-wCTrr

E»il Brumaru i

DULAPUL ÎNDRĂGOSTIT Ed. Cartea Românească, 1980

singurătate. Mai bine zis, ele­mentele lumii concrete sint su­puse unui proces de domesti­cire prin „reașezarea" loi-, prin transformarea la care ajung In spațiul unui univers fictiv, pentru a căpăta o atit de riv- nită docilitate, pentru a fi dis­puse In înțelegere. Emil Bru­maru creează un univers al si» In care are șansa de a fi ascul­tat. Un univers in care plante ori animale capătă atribute și habitudini ale omului trist și patetic, senzual șl dornic de a fi jubit caro este poetul Însuși. Decisiv aș zice pentru ca obiec­tele să capete o atare „însăr­cinare" este funcția revelatoare a adjectivului. Universul este văzut in particole mici, singu­rele care pot fi mal ușor puse, aș zice, „montate" in dialog cu sensibilitatea poetului. Dacă iubita luată in ansamblu este mai greu de convertit la atare operație, poetul poate „comu­nica" mai lesne cu „gleznele ei mici" ori „șoldul țicnit". In lumea lui Emil Brumaru boii sint diafani iar o femeie iși spală părul in ceai făcind ziua

menajării unui atelier pentru țesut mecanic in care toate uti­lajele au fost recondiționate in vederea utilizării Jor in produc­ție (mașini de țesut aduse de la întreprinderi de profil din Capi­tală cu grad ridicat de uzură, re­cuperate sub supravegherea competentă a șefului atelieru­lui Andrei Bacalu).

Alături de oameni cu experi­ență, și în celelalte secții de mică industrie ale comunei lu­crează tineri, ne preciza Aure­lia Neaga, secretara comitetu­lui comunal U.T.C., Sînt localnici, calificați prin cursuri de scurtă durată, atit pentru secțiile de confecții metalice care dau pro­duse pentru export (containere pentru transport), precum și la realizarea unor repere in coope­rare cu Întreprinderi bueurește- ne t vestiare și rafturi metalice, boxe pentru animale etc. Vaktri-

'ficind materia primă locală ti­nerii din secția de Împletituri răchită realizează prin produse­le destinate exportului o pro­ducție anuală de peste 9,5 mili­oane lei, tn paralel cu preocu­parea pentru înființarea și or­ganizarea profilelor și producției acestor secții, ateliere și unități. Consiliul popular comunal a avut permanent In atenție creș­terea gradului de mecanizare a proceselor de producție, moder­nizarea și dotarea tehnică și a tehnologiilor de fabricație, utili­zarea eficientă a spațiilor de

să treacă. O lume așadar făcută să cinte. prin toate elementele din care e alcătuită, o muzică a unei armonii desăvirșlte. Pro­funzimea sugestiei lirice constă intre altele in aceea că toată starea de prea plin e doar visată ; poetul, ni se sugerează In subtext, transcrie datele unui vis himeric. O nostalgie din adîncuri minează proiecțiile sale mirifice. O să citez o poe­zie concludentă pentru multe din aspectele liricii lui Emil Brumam „Balada crinilor care și-au scris frumos" : „Trăia in­tr-un oraș din miazăzi / Un crin înzăpezit ia datorii J I Care pri­mea, acrise pe plus cu lapte- / Scrisori de la alt crin, din miazănoapte ; / ! Oh, pen rucruda lor corespondență I A- veau cca mai naivă diligen'ă!// Ei iși tăiau cu zimții de la timbre / Miresmelc-ntre dinșii să le seiaimbe, // Poștași in 14- rărați puneau ștampile, J Cin- tin-1 din corn, pe sacii cu pis- tile. / / Plicuri adinei pudra, sculat din zori 1 însuși directo­rul calc filler 17/ Da- crinul ce trăia tn miazăzi, / Fiind în­zăpezit in datorii, // Ii răspun­dea din re in oe mai rar / Ce­luilalt crin ce bea pe-ascuns mărar. !I Apoi tăcu de tot. O rouă grea / Strivi parfumul umindurora. 11 81 astfel cri doi crini nu și-au mai scris, / Poș­tașii au murit, poșta s-a-nchls / / Doar uneori mal trece mono­ton / Prin bulion tin vechi poș­talion...".

O întreagă literatură de „gesta", de narase a udot is­prăvi vitejești a sublim-naivilor cavaleri de odinioară, in cinstea unor neprihănite iubite care așteaptă fidele, neclintite in­tr-un castel, intoaroerea glorio­sului adorator, literatură pe care o pune „in aplicare” in viată Don Quijote. neobosit in a o slăvi, oriunde se nimerea, pe Dulcineea, iși găsește aid o con­tinuare originală. Iubita poetu­lui e, aidoma Feliciei lui G. BA- lăiță, o regină meșteră în arta culinară, domnind peste un im­periu care capătă prin poezie o noblețe pină atunci necunos­cută.

Și încă n-am vorbit -nimic despre felul acut, personal în care sînt utilizate, „traduse" in partitura proprie a poetului, sugestii din Arghezi, Ion Barbu. Toplrceamt. din rrtlțta «Iții ; n-am vorbit nimic de tandrul — întristatul detectiv Arhvr. cel „visător și integru" ; de Julien Ospitalierul, cei de o bllndă excentricitate, de cele­lalte personaje ale poetului, deja notorii, de atitea alte lu­cruri in legătură cu poezia lui Emil Brumaru...

Dar nu se recunoaște tocmii prin aceasta literatura adevă­rată ? Căci numai în legătură cu ca te stăpinește mereu te­merea că nu ai „prins-o" In­tr-o formulă critică satisfăcă­toare, că mai erau de relevat atitea aspecte, nieiunul lipsit de importanță, toate esențiale.

VICTOR ATANASIU

producție, asigurarea unei în­cărcături corespunzătoare a ma­șinilor și utilajelor, folosirea in­tensivă a capacităților de pro­ducție. realizarea ritmică a pro­ducției in condițiile reducerii consumului de materie primă și materiale.

Sint numai citeva dintre argu­mentele care atestă accentul care s-a pus pe dezvoltarea mi­cii industrii în această localita­te dîmbovițeană care se îndreap­tă cu pași siguri spre urbaniza­re. Implicarea activității de mtcă industrie in dezvoltarea șt înflo­rirea comunei Răcari poate fi raportată nu numai la realizări­le prezentului. Viitorul urbanis­tic al acestei localități este k1- gat indisolubil de evoluția ulte­rioară a acestei ramuri de acti­vitate care va trebui să valori­fice in continuare, cu spirit gos­podăresc bazat pe criteriul efici­enței, resursele locale, întregul potențial material șl uman. Ac­tivitatea de mică industrie va constitui drumul cel mai scurt spre statutul de oraș al acestei comune dlmbovițene. Noile uni­tăți și secții care se vor Înfiin­ța: Secția de repere pentru în­treprinderea Automatica din București, Fabrica de pline cu o capacitate de 10 tone in 24 de ore. Secția de preparate de aba­tor. Secția de sucuri șt răcori­toare, întreprinderea de carbu- roase, precum și amenajările piscicole pe o suprafață de peste 12 ha demonstrează pe deplin intercondiționarea intre dezvol­tarea acestui sector de mică in­dustrie și înflorirea comunei RAcari ce aspiră la condiția de centru urban.

PUBLICITATE PENTRU TINERET - PUBLICITATE PENTRU TINERET - PUBLICITATE PENTRU TINERET

In ambianța plăcută a stațiuniiSTÎNA DE VALE

Stațiune de odihnă permanentă. Stlna de Vale este situată in masivul Vlădeasa, la altitudinea de 1 102 m pe fundul unei „căldări" largi, împrejmuită de păduri de conifere, ofe­rind un peisaj variat, de un farmec aparte.

Radiații solare intense (In special ultraviolete), ionizare puternică a aerului, temperaturi moderate, iată cîteva din caracteristicile climatului alpin al stațiunii.

De aceea, pe lingă odihnă, stațiunea este recomandată șiIn tratarea afecțiunilor endocrine și nevrozei astenice.

Vilele ți pavilioanele de toate conforturile, cabanele pre­cum și pensiunea, bufetele, barul de zi și complexul comer­cial, ofegă turiștilor cele mai bune condiții de cazare și masă.

Masivul Vlădeașa. ca dealtfel Munții Apuseni în general, prezintă un larg interes turistic atît datorită înălțimilor ți pitorescului, dar mai ales mult iplelor chei, abrupturi, avene, izbucuri. ravene, peșteri, locuri către care se organizează numeroase excursii.

Iarna pantele largi și domoale din împrejurimile stațiunii creează condiții favorabile pentru schi și săniuș.

Bilete ți informații suplimentare se obțin la toate agențiile și filialele oficiilor județene de turism, precum și la cele ale I.T.H.R. București.

t

„SClNTEIA TINERETULUI" pag. 5 JOI 19 FEBRUARIE 1981

AGENDAz

Miercuri la amiază, la Bucu­rești, a avut loc semnarea unui memorandum privind dezvolta­rea schimburilor comerciale și cooperării economice intre Repu­blica Socialistă România ți Ja- mahiria Arabă Libiană Populară Socialistă.

Documentul prevede, In princi­pal, creșterea schimburilor do mărfuri intre cele două țări șl diversificarea acțiunilor de coo­perare economică șl tehnică, pe perioada 1981—1985.

Documentul a fost semnat de Ion Pățan, viceprim-minlstru, ministrul aprovizionării tehnico- matertale șl controlului gospodă­ririi fondurilor fixe, președintele părții române fn Comisia mixtă guvernamentală româno-libiană de cooperare economică și teh­nică, și de Abdus Salam Zagaar, secretarul Comitetului popular general pentru petrol din Jama- hiria Arabă Libiană Populară Socialistă, președintele părții li­biene in comisie.

Au asistat Alexandru Mărgă- ritescu. ministru secretar de stat in Ministerul Comerțului Exte­rior și Cooperării Economice In­ternaționale, Nicolae ' Mănescu, prim-adjunct al ministrului con­strucțiilor industriale, precum și Aii, Abdel Matlub Yunis, secre­tarul Comitetului Popular al Bi­roului popular al Jamahiriei Arabe Libiene Populare Socia­liste la București.

în flecare an se aniversează, in întreaga lume, la propunerea

Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cul­tură, numeroase personalități ale vieții politice, sociale și cul- tural-artistice, precum și o sea­mă de evenimente importante.

Din riadul aniversărilor U.N.E.S.C.O. pentru anul 1981 remarcăm centenarul apariției la lași a revistei „Contempora- nul“ și zece personalități ro­mânești : diaconul Coresi, com­pozitorul, violonistul, dirijo­rul și pianistul George Enescu, poeții George Bacovia, Ion Mi- nulescu și Octavian Goga, lingvistul și istoricul August Treboniu Laurian, criticul și is­toricul literar Eugen Lpvinescu, pictorul și graficianul Iosif Iscr, istoricul ți criticul de artă Gheorghe Oprescu. avocatul și militantul social Mihai Gheor- ghiu-Bujor.

Printre celelalte personalități se află poetul latin Vergiliu. fondatorul statului modem turc Mustafa Kemal Ataturk, scri­itorul rus F. M. Dostoievsky pic­torul Pablo Picasso, scriitorul și naturalistul german Adelbert von. Chamisso, scriitorul și filozoful iluminist german Gotthold E- phraim Lessing, compozitorul ungur Bela Bartok. violonistul și compozitorul belgian Henri Vieuxtemp, bacteriologul englez sir Alexander Fleming, compo­zitorul preclasic și organistul german Georg Philipp Tele­mann, compozitorul rus M. P. Musorgski, etnograful și arheolo­gul american Lewis Henry Morgan.

Prototip de microturbină eolianăLa Universitatea din Brașov,

în cadrul laboratorului de cer­cetări pentru utilizarea vintului, a fost realizat prototipul indus­trial al unei microturbine de vînt de 6 kW, cu ax vertical. Ea este destinată producerii și acu­mulării de energie electrică pen­tru alimentarea unor locuri izo­late. Lucrul mecanic rezultat la arborele turbinei de vint poate fi utilizat, de asemenea.

la acționarea unei pompe pen­tru scos apă sau a unui com­presor îri vederea stocării ener­giei produse sub formă de aer comprimat. în cursul acestui an, fazele de asimilare in fabricație a microturbinei de vint de 6 kW. vor fi efectuate de în­treprinderea de mecanică fină din Brașov și de Fabrica de me­canică fină și prelucrări mase plastice din Făgăraș.

A

In cinstea

„Zilei ceferiștilor"• Apropiata sărbătoare a Zi­

lei ceferiștilor — 22 februarie — prilejuiește și in acest an o trecere în revistă a realizărilor oamenilor muncii de la căile fe­rate care, prezenți zi și noapte la datorie, asigură condiții opti­me de desfășurare a traficului feroviar, a transporturilor de mărfuri și călători.

Feroviarii din unitățile Re­gionalei C. F. Brașov se pre­zintă la sărbătoarea lor — Ziua ceferiștilor — cu noi succese In întrecerea socialistă. In stații s-au încărcat și expediat cu mai mult de 48 000 tone mărfuri, decît in perioada corespunză­toare a anului trecut, iar in­dicii de calitate au fost mult îmbunătățiți. Cele mai fru­moase rezultate au fost rapor­tate de colectivele stațiilor C. F. Brașov Tria’j. Brașov Călători, Bartolomeu și Steagul Roșu.

• Colectivul stației C. F. Tîr- goviște-Sud, antrenat in între­cerea socialistă, a reușit să în­scrie in grafice — în perioada care a trecut de la începutul a- nului'— peste prevederile ae plan, aproape 2 000 tone mărfuri încărcate și expediate, in con­dițiile in care timpul prevăzut pentru staționarea vagoanelor a fost redus cu 8 la sută. In a- celași timp indicatorul „Stațio­narea vagoanelor in tranzit cu manevră" a fost îmbunătățit cu 9 la sută. Constructorii de căi ferate din Regionala Iași au ra­portat, in aceste zile, că au in­trodus în exploatare noile in­stalații de centralizare elec- trodinamică din nodul feroviar Floreni-Suceava.• Cu toate condițiile grele de

lucru generate de sezonul de iarnă, lucrările de pe multe șan­tiere de electrificare a. liniilor feroviare cunosc un ritm alert. Datorită acestui fapt, pină la data de 31 mai — cind va intra în vigoare noul „Mers al tre­nurilor" — voi’ fi terminate lu­crările de electrificare pe tron­soanele de cale ferată Brașov— Sighișoara — Mediaș, Făurei— Brăila și Roman — Pașcani.

SA DISCUTAM DESPRE TINEREȚE EDUCAȚIE, RĂSPUNDERI

In ziarul nostru din 7 februarie a.c. a apărut in cadrul acestei rubrici articolul Ofer dra­goste de tată contra recunoștință de fiu. Arti­colul avea scopul de a supune atenției cititorilor cazul unui tată, G. M„ care, după ce și-a ne­glijat mulți ani copilul, C. M., — crescut dc mamă după divorțul părinților — face acum dc-

mersuri insistente pentru a reciștiga bunăvoința și afecțiunea fiului și pentru a beneficia la ne­voie de recunoștința lui.

Invitați să-și spună părerea despre Implica­țiile acestui caz, cititorii au și expediat pe adresa redacției numeroase scrisori. Reprodu­cem din ele, în cele ce urmează, extrase mai semnificative.

RECOMANDĂRI DE SEZON

■ .Deși nu mai sint tinăr. ci­tesc cu multă pasiune ziarul Scînteia tineretului.. în paginile sale am întilnit întotdeauna lu­cruri ■ utile ce m-au ajutat în munca mea de la catedră. Inte­resante materiale au fost publi­cate la rubrica Să discutăm des­pre tinerețe, educație, răspun­deri. Conținutul articolului men­ționat mai sus mi-a umplut su­fletul de mihnire. Consider că elevul C.M. are perfectă drepta­te în tot ceea ce afirmă in le­gătură cu tatăl său. De ce toc­mai acum G.M.. tatăl, se intere­sează așa de mult de pronriul său copil ? Șaptesprezece ani la număr G.M. nu-și găsește timp decît foarte rar să-l vadă ne C.M. și fiecare sporadică intîl- nire produce in sufletul băiatu­lui mai multă durere. Spune că C.M. duce o viață modestă, dar stimate G.M. ce ați făcut pen­tru acest copil ? Se putea mai mult ? Desigur. Aveați posibili­tatea să-l ajutați in permanen­ță. să-i urmăriți cu inimă de tată fiecare pas al copilului. Nu ați făcut-o. Și iată de ce sus­țin punctul de vedere al lui C.M. că astăzi este prea tirziu.

Ceea ce m-a indignat si mai mult sînt afirmațiile tatălui în legătură cu pensia alimentară și alte mici ajutoare date distante mari de timp, băiatului spune :

— Dar ca să-mi poarte le și să cheltuiască în lună banii mentară sînt bun î

Din aceste cuvinte reiese cu claritate adevărata față a tată­lui. „buna" și „blinda" sa „ini­mă" de părinte.

Ii înțeleg durerea lui*G.M. , dar trebuie să-și sprijine băia­tul în permanentă și să facă a- eest lucru nu din obligație, ci dintr-o pornire sufletească, iar ajutorul pe care i l-a. dat. și așa destul de rar. nu trebuie cerut înapoi". (Prof. Vasile N. Uță, Rimnlcu Sărat).

laTatăl

nume- fiecare

dați ca pensie ali-

mai fi aduscred că tata și-ar aminte că are copil, mai ales că era de acum la a doua dragos­te. Ca tată a cinci copii pe carș i-am crescut și acum au si ei copil, știu că nu este suficient ca unul copil să-i dai o sumă oarecare de bani și să consideri că ti-ai făcut datoria, ai și obligații materiale ales, obligații morale trebuie să te achiți, trebuie să le dai hrana că, dar cea mal importantă hra­nă este căldura sufletească dată de un adevărat părinte.

Tatăl din articol si-a adus a- mînte de copil în momentul cind și-a dat seama că la bătri- nețe va avea nevoie de băiat.

Ca tată dar, mai de care Copiilor trupeas-

tate. vei fi promovat inginer, vei fi repartizat în producție, apoi te vei căsători și vei avea și tu copii. Acesta este drumul pe care îl vei parcurge.

Crezi oare că nu vel avea ne­cazuri. obstacole, neplăceri și surprize neplăcute ? Te asigur ță nu vei fi scutit. La cine să te duci să-l spui durerea ? La un coleg ! La un prieten I La un oarecare om pe care 11 crezi cu experiență ! Nu cred că nu vei proceda așa. Sigur, deocamdată îi vel destăinui mamei tale. Foarte bine. De acum înainte greutățile tale vor fi mai com­plexe. S-ar putea ca mama să nu te poată ajuta. Puterea ei este limitată. Un bărbat in virs-

dau seama că l-ar fi ajutat pe tatăl său, dacă acesta încerca mai devreme să-i dea o educa­ție „mai aleasă". Cit despre cele douăzeci și cinci de absente nu consider că sînt de gravă cum 1 său. Cit despre pârât in clasa a tatăl său, credmotiv de revoltă împotriva lui C.M. deoarece eu consider că acel lucru era de datoria dum­nealui.

îmi pare rău că tov. G.M. nu a putut obține „recunoștința" fiului său. dar cred că îșl va da seama că a încercat prea tîrziu acest lucru". (Cu multă stimă și respect Mirela C„ elevă. Petro­șani).

o greșeală atit se pare tatălui costumul cum- cincea de către că nu este un

OPINII DE LA CITITORIPE MARGINEA ANCHETEI

Ofer dragoste de tatăcontra recunoștință de fiudar cind și-a părăsit familia s-a gindit că va imbătrini. aș propune ca tatăl să-l lase băiat să-și urmeze drumul căci, din cite Înțeleg, are .... drum drept, la fel și pe femeia simplă asa cum o consideră pe rpama băiatului. Tatăl să-și păs­treze noua dragoste, ș-o albe la batrinețe". (Tudor Militaru, Brăila).

nu Eu pe lui un

tă, tatăl tău. poate vedea soluții care ar rezolva mai ușor pro­blemele vieții. în limita posibi­lului îngăduie apropierea tată­lui tău de tine". (Ion Firm, co­muna Stoenești, județul Argeș).

După Cum se poate lesne constata, în această perioadă, vremea este schimbătoare, de la o zi la alta și, deseori, chiar In cursul aceleiași zile, altemind timpul frumos cu vremea în­chisă. în această situație, conducătorii auto trebuie să țină cont de următoarele recoman­dări :

• Gradul de vizibilitate fiind. în general, redus, îndeosebi dimineața și după-amlaza, pe fundalul timpului rece, trebuie asigurată o perfectă curățire a parbrizului, lunetei ’ și geamurilor laterale. De asemenea, aprinde­rea luminilor de tntilnire constituie o măsu­ră obligatorie, pentru a se spori gradul de securitate a circulației, asigurindu-se astfel observarea autoturismului de către ceilalți participant! la trafic.• Suprafața carosabil continuă să fie alu­

necoasă, alternind insă și ea cu porțiuni de drum uscat. Nu trebuie să ae cadă In greșea­la ca. odată ajunși pe respectivele porțiuni uscate, să se mărească imediat viteza de ru­laj, intrucit puteți fi surprinși de apariția zo­nelor cu polei, zăpadă sau mîzgă, unde există pericolul de derapaj.• Depășirile continuă să reprezinte ma­

nevre riscante, așa incit este recomandabil, ori

să le evităm, ori să procedăm la executarea lor numai după o temeinică asigurare, avînd grijă să existe un spațiu tmai mare ca de obicei.

• în cursul dimineții, cînd copiii intră la cursuri, se impune o atenție deosebită din partea conducătorilor auto, îndeosebi in apro­pierea școlilor și, mai ales, a pasajelor de trecere pentru pietoni.• Acordarea priorității celorlalte autovehi­

cule, conform indicatoarelor existente sau, in lipsa acestora, după principiul priorității de dreapta, este o altă măsură regulamentară și, mai ales, preventivă, in condițiile meteorolo­gice existente, condiții care nu mai permit manevre de evitare in ultimul moment.• Evitați frinărlle bruște, ca și demarajele

în viteză, acestea prezentind pericolul de a vă duce in derapaje și, de acolo, la acciden­te. Folosiți cu precădere frîna de motor și manevrați volanul lini fără bruscări, reducînd' viteza din vreme. în apropierea intersecțiilor sau a pasajelor de trecere pentru pietoni.

• Folosiți centurile de siguranță in perma­nență, nu fumați la volan și vorbiți cit mai puțin cu pasagerii din mașină, concentrîndu-vă atenția asupra traseului și a manevrelor pe care le aveți de executat.

■ „Sint tată a cinci copii și bunic a cinci nepoți, la cincizeci de ani, și vă scriu cu drag aces­te rinduri cu dorința de a ajun­ge la urechea acelui tată care n-a fost în stare să se dove­dească bun părinte.

Tată pentru interes propriu nu se poate. Un copil nu poate fi cumpărat cu toată lumea asta în’ care trăim, cu toate bogății­le Terrei. Tatăl. G.M. și-a pără­sit unicul fiu la o vîrstă frage­dă. cum ai părăsi un obiect de care nu mai ai nevoie. F. prea de tot să umble acum în pragul bătrineții. pentru. interese pro­prii să și-1 apropie, așa umbla să cumperi ceva să te folosești în casă". Crăciun, miner. Bălan. Harghita).

..Dragă tinere.Ai ajuns la frumoasa vîrstă

de nouăsprezece ani, clnd crezi că te cam poți descurca singur. E șl normal să fie așa. Ciți oa­meni au rămas fără tată, sau fără ambii părinți și tot s-au descurcat. Unii bine, alții foar­te bine, iar unii poate mal greu. Eu sint om în vîrstă. am copil, căsătoriți, am nepoți. Copiii mei cind întimpină unele greutăți vin la noi părinții si ne spun păsul lor. Deși au învățat carte, sint tehnicieni, economiști etc. nu au experiența vieții. Darssă revin Ia tine. Prin voia împre­jurărilor și voința ta Iți vei a- tinge scopul, vei intra la facul-

■ „Am citit cu multă atenție rubrica „Să discutăm despre ti­nerețe. educație, răspunderi" si am rămas profund emoționată, văzînd cum un părinte care și-a părăsit copilul. încă la puțin timp după ce s-a născut. încear­că să-l „readucă" pe fiul său C.M.. in sufletul său. pretinzind că numai el i-ar putea da o e- ducație bună. în schimbul recu­noștinței acestuia.

îmi pare rău pentru tov. G.M. deoarece fiul său nu-1 lasă să-și îndeplinească datoria de tată. După părerea mea acest lucru putea să-l tacă mai înainte, a- tunci cind fiul său era Încă mic și poate nu-și dădea seama de greșeala tatălui său.

Cit 11 privește pe C.M. l-ar putea înțelege pe tatăl său. poa­te a avut motive serioase atunci cind s-a despărțit Cu toate că nu-1

observa părerile

SPORT• Pe pirtia de la Sinaia s-a

încheiat ieri Finala echipajelor de bob 2 persoane, în cadrul că­reia s-au decernat titlul de cam­pion al „Daciadei" și cel de cam­pion național. Disputat în 4 manșe, concursul a fost cîștigat de echipajul Alexandru Pan- drea — Sandu Mitrofan (A. S. Voința Sinaia) — cu timpul to­tal de 4”28’”24/100. Pe locul se­cund s-a clasat cuplul Ion Du- minicel — Dan Francu (C.6. I.E.F.S. București) — 4’29”45/l00 urmat de Ion Batista — Gh. Pieptea (A.S. Armata Brașov — 4’30’’54.'100. . 9

în manșa a treia, echipajul Ion Duminicel — Dan Francu a realizat un nou record al plrtiei, cu 1’06 ”11/100.

Au participat 14 echipaje din 8 asociații sportive.

• în turul doi al competiției de tenis „Cupa Steaua", care ee desfășoară in Capitală, s-au

Înregistrat următoarele rezul­tate : Jean Dobrescu — Mlhai Zacopeeanu 3—6, 6—4, 6—3 ; Traian Marcu — Constantin Mo- roșan 6—1, 6—3 ; Mihai Tăbă­raș — Răzvan Constantinescu 3—6, 7—6. 6—2 ; Dorel Pop — Iosif Cherecheș 7—5, 7—6 ; An­drei Marcu — Aurel Dărăban 6—4, 7—5 ; Laurențiu Țiței — Daniel lovanovici 6—1, 6—1.

• Selecționata feminină de hochei pe iarbă a U.R.S.S., aflată în turneu în India, a susținut două întllnlri cu re­prezentativa țării-gazdă. Pri­mul meci s-a terminat la ega­litate, 2—2, iar în cel de-al doilea au cîștigat cu 1—0 spor­tivele sovietice.

• De Ia sediul U.E.F.A. din Berna au fost comunicate prin­cipalele date privind al 5-lea Campionat al Europei interțări la fotbal, date cu caracter pro­

vizoriu, ce vor fi definitivate în septembrie anul acesta, cind Comitetul Executiv al forului fotbalistic continental va decide dacă se menține formula tur­neului final cu 8 echipe. Iată calendarul respectiv, înscrieri­le de participare — pină in no­iembrie 1981 ; în ianuraie 1982 — tragerea la sorți pentru for­marea grupelor ; in anii 1982—1983 — meciurile din tururile preliminare, iar in luna iunie1984 — turneul final.

în același timp, Comisia de organizare a „Campionatului Europei", reunită la Geneva, a apreciat că noua formulă a tur­neului final cu 8 echipe parti­cipante s-a dovedit viabilă și trebuie menținută pentru vi­itoarea ediție.

/• Organizatorii Turului ci­

clist al Italiei au ajuns la o înțelegere cu Uniunea cicliști­lor profesioniști italieni in sensul că Turul Italiei din acest an să fie totuși declarat „open", dar cu condiția ca echipele de amatori invitate să reprezinte țări în care nu există ciclism

de mama sa. cunosc. îmi

■ „Răspund prin această scri­soare la invitația dv. de a ne spune părerea în cazul G.M. Și eu am fost despărțit, lăsind în grija mamei un copil, tot băiat. Acum, citind articolul dv., sm in fața ochilor filmul vieții lui, care a fost și Încă mai este du­reros.

Dacă este vorba să căutăm vi- novațl, se știe, aceștia sint pă­rinții In toate cazurile, copiii fi­ind doar victimele lor. Cred in­tr-un deznodămînt fericit al a- cestui caz. Copilul — flăcăul va accepta cu plăcere ajutorul tată­lui — imediat.’ adică neîntirzlat. îmi place să cred că T-a și ac­ceptat pină la această oră. Ne­fericitul copil cred că este o victimă a mamei sale, care din egoism — mîndrle nejustificată — a cultivat în copil ura și dis­prețul pentru tatăl său. ceea ce este f. condamnabil.

Ceea ce face domnul elev dln- tr-a douăsprezecea nu este alt­ceva decît un moft. Trebuie să fie un copil foarte alintat, deci f. încăpățînat. Dacă îmi este permis s-o spun ceea ce face el este o MARE PROSTIE. Nu este deloc înțelept ce face el. Ar tre­bui să se Împace cu tatăl său. să se mute la el șl s-o viziteze și pe mama sa. Toți, dar abso­lut toți ar avea de cîstigat.

Eu personal m-aș angaja să vorbesc cu toți și să Încerc să-i knpac.

Copilul meu acum este însu­rat. are în casă două salarii și tot mai cere ajutorul părinților. De la toți, trei perechi de pă­rinți. Unul altul i-a Buc., altul posibilități, bîrfește, nu judecă respectă pe toți, toți, toți slntem bucuroși că pu­tem să-l ajutăm cu cîte ceva. Tot așa ar trebui să fie și în fa­milia tlnărulul nostru nedisci­plinat. îmi imaginez că eroului nostru li lipsesc multe. Și cind te gîndești că ar putea să nu-i lipsească nimic 1“ (Octavian Cri- șan. Focșani).

CINEMAIANCU JIANU HAIDUCUL :

Patria (orele fl : 11 ; 13,13; 13,30; 17,45; 20); Favorit (orele 9; 11,13; 13.30; 15,43; 18; 20,15); Gloria(orele fl; 11,15; 13,30; 13,46; 18;20,15).

POARTA DE AUR A INCAȘI­LOR : Scala (orele fl ; 11,15; 13,30; 13,45; 18, 20,15).

CÂLUTUL COCOȘAT : Doina (orele B,15; 11; 12.45: 14,30); OFREGATA ÎN ADÎNCURI (orei* 16: 18: 20).

IANCU JIANU ZAPCIUL : Me­lodia (orele fl; 11,15; 13,30; 13.43; 18; 20,15); Cultural (orele fl; 11,15; 13,30; 15.45; 18; 20.15).

PAR ȘI IMPAR : Luceafărul (orele 8; 11,13: 13.30; 13,43; 18;20.13) ; București (orele 9; 11,15;13,30: 15,45; 18; 20,15); Modern(orele fi; 11.13; 13,30; 13,45; 18;20,15).

PIRAȚII SECOLULUI XX : Ca­pitol (orele 9; 11,15; 13,30; 13,45; 18: 20); Grlvlța (orele 9; 11,15;13,30: 15,45; 18; 20): Floreasca(orele 9: 11 : 13,15: 13.30 17,43; 20).

PE ARIPILE VÎNTULUI : Vic­toria (orele 9.15; 13,43; 18,15).

ÎNTOARCEREA LUI VODĂ LA- PUȘNEANU ; Central (orele 9; 12; 15,30: 19).

SOARTA AUREI ȘI ARGEN­TINEI : Timpuri Noi (orele 9; 11,15; 15,45; 18; 20); SERATA (ora 13.30).

CAPCANA MERCENARILOR : Feroviar (orele fl; 11,13; 13,30;15,45; 18; 20,15); Aurora (orele 9: 11.13: 13.M: 15.45; 18: 20): Tomis (orele fi; 11,15; 13,30; 13,45 18;20.13) .

LOVE STORY PE RING ; Ex­celsior (orele 9; 11,13; 13,30; 15,45; 18; 20,13): Eforie (orele fl: 11,15: 13,30; 13,45: lfl; 20.13); Flamura (orele 9; 11,15; 13,30; 13,45; 18;20.13).

CÎNTEC PENTRU FIUL MEU î Drumul Sării (orele 16; 18: 20).

DREPTATE PENTRU TOȚI : Buzeștl (orele 10; 12; 15,30:17.45; 20).

MARTORUL ȘTIE MAI MULT : Dacia (orele 0; 11,15; 13,30; 15,43; 18: 20,15).

PRUNCUL. PETROLUL St AR­DELENII : Volga (orele fi; 11,15; 13.30: 15,45: 18: 20,15).

INFERNUL DIN ZGtRXE-NORI: Ferentari (orele 16; 19).

ACȚIUNEA „FULGERUL CIR­CULAR44 : Cotroceni (orele 13; 17,15; 19,30).

cum ai de care

(Mitru județul

■ „Singura legătură a tatălui cu copilul este pensia alimenta­ră pe care o dă. dar și asta da­torită legilor statului nostru care are grija copiilor, altfel nu

profesionist, iar alergătorii să nu poarte pe tricouri însemne publicitare.

Directorul „Turului Italiei", V. Torrlanl, a declarat că pri­mele invitații vor fi trimise fe­derațiilor din U.R.S.S., Polonia, Columbia și Cehoslovacia.

• La 23 februarie se va des­fășura la Roma meciul de fot­bal dintre o selecționată eu­ropeană și reprezentativa Ita­liei.

Antrenorul selecționatei eu­ropene. vest-germanul Jupp Derwall, a alcătuit pentru a- ceastă întilnlre un lot de 16 jucători, printre care figurează spaniolii Arconada și Camacho, vest-germanii Hans Milller și Kaltz, iugoslavul Stojkovici, o- jandezul Krol și danezul Si­monsen.

Arbitrul partidei va fi aus­triacul M. Linemayr.

• Sportivul austriac Alois Litburger a terminat învingă­tor in concursul de sărituri cu schiurile disputat pe trambuli­na de la Ironwood (Michigan),

i-a luat televizor, cumpărat o casă în 11 crește copiii după Este rezonabil, nu

pe nimeni, capătă de la

t JOI Warn'dÎN LOC DE BUNĂ ZIUA

După cum se poate lesne c”_____ „1__cititorilor in legătură cu cazul G. M. sînt dintre cele mai diverse. Totuși cel mal mulți îl acuză Pe tată, unii dintre ei moderat, acordindu-i cir­cumstanțe atenuante, alții vehement, cu o as­prime uneori nemeritată. Și unii și alții se sprijină in demonstrațiile lor pe argumente din propria biografie. Argumente alese cu iscusință pentru a se prezenta ca niște părinți exem­plari, tocmai buni pentru a da lecții. Atenție insă ! Să nu ne grăbim să dăm rețete pe un ton atotștiutor, pentru că nimeni nu e dispus să trăiască in conformitate cu ele. Cu atit mai mult surprinde siguranța cu care Octavian Cri- Șan din Focșani se grăbește să facă ordine in

M. cu cit, singur ne spune că șiviața lui C. M. cu cil, singur ne spune că și în viața Iul, au fost momente de derută. Octa­vian Crlșan are impresia că și-a educat bine copilul fiindcă acesta este acum „rezonabil", „nu judecă pe nimeni", „respectă pe toți" și, în consecință, „capătă de la toți". Dacă și C. M. ar accepta „să nu mai judece" faptele părinți­lor și să „capete de la toți" impasul ar fi de­pășit ? Șl dacă bunurile materiale ar putea deveni puntea de legătură dintre tată șt fiu. ne întrebăm ce ar avea să-și spună unul altuia cei doi Intre oare ar exista o asemenea „alianță sufletească" ?

DOMNIȚA ANDREI

Opera Română : FREISCHUTZ— ora 19 ; Teatrul de Ope­retă : CONTESA MARITZA— ora 19,30; Teatrul National (Sala Mică) : A TREIA ȚEAPA— ora 19,30; (Sala Atelier) : IDO­LUL ȘI ION ANAPODA — ora 16; Teatrul „Lucia Sturdza Bu- landra** (Schitu Măgureanu) : UNDEVA, O LUMTNA - ora 19.30; (Sala Studio): CUM SE NUMEAU CEI PATRU BEATLES?— ora 19,30; Teatrul „C. I. Not-taraM (Sala Magheru) : NOI,SUBSEMNAȚII - ora 19,30; (Sala Studio) : NOAPTEA UMBRELOR— ora 19; Teatrul de Comedie :MASEAUA DE MINTE — ora 19.30; Teatru! Mic : NU StNT TURNUL EIFFEL — ora 19.30: Teatrul Foar­te Mic : NECUNOSCUTA ȘIFUNCȚIONARUL — ora 20; Tea­trul Gluleștl (Sala Majestic) : WOYZECK — ora 10,30; Teatrul Evreiesc de Stat : JURNALUL UNUI NEBUN — ora 18,30; Tea­trul „Ion Vasilescu44 (Secția Proză) : CASA FEMEILOR — ora 19,30; Studioul I.A.T.C. : UNDEVA, O LUMINA - ora 19,30: Teatrul „C. Tănase* (Sala Savoy) ; DE LA CĂRĂBUȘ LA 8AVOY — ora 19.30: (Sala Vic­toria) : IDOLUL FEMEILOR — ora 19,30; Teatrul „Ion Creangă* 4: INSIR’TE MARGARITE — orele 14,30 șl 17; Teatrul Țăndărică (Sala Victoria) : UNDE ZBORI. SPERIE CIORI ? - ora 17; (Sala Doamnei) : FRUMOASELE PA­SIUNI ELECTRICE — ora 20.15; Ansamblul Rapsodia Română : ZI-LE D-ALEA D-ALE NOAS­TRE : — premieră — ora 19; Cir­cul București : CIRC DE LA A LA... IOSEFINI — ora 19,30.

avizierQNoi centrale telefonice elec­

tronice. Ing. Petre Popescu, de la Centrul de cercetări științi­fice și inginerie tehnologică pentru telecomunicații, ne infor­mează că in acest an va intra în fabricație o nouă generație de centrale telefonice electroni­ce destinate să acopere nevoile economiei naționale. Pentru ce capacități ? 50 ; 200 șl 1 000 de linii. Produsul, de concepție ro­mânească. va fi realizat la cel

mai înalt grad tehnic (concen­trație temporară asigurată nu­mai cu circuite integrate și co­mandă prin microprocesoare) in colaborare cu catedra de specia­litate din cadrul Facultății de electronică a Institutului poli­tehnic București. (1. Dobre).

Plăcut, util, elegant. „Anul a- cesta, ne spune ing. Luminița •Terpeziceanu. setul serviciului tehnic de creație al Fabricii de confecții din Craiova — s-au contractat peste 600 de noi mo­dele : costume, paltoane, parde- siuri. compleuri. bluze, jachete, hanoraoe etc. O puternică re­venire in actualitate a hanora­celor și jachetelor matlasate. o> evidentă tendință de întoarcere' la mlnijup". (Petre Ivancu).

Valoarea materiilor prime. După mai multe studii, tînărul subinginer Petre Dinu de la Combinatul de lianți din Cimpu- lung Muscel a conceput și reali­zat o bandă pentru reintrodu­cerea calcarului măcinat rezul­tat de Ia ciuruirea calcarului tehnologic de fabricare a cimen­tului. Noua bandă permite re­introducerea in circuit a calca­rului, asigurînd o productivitate mai mare, un flux continuu a materiei prime pină la procesul final.

cafe-bar-ul din hotelul care localitate, un impu- halterofil, o țigară.

S-a cam dus vestea despre poartă numele municipiului Timișoara din aceeași Ml-am propus deci să scriu. La intrarea in hotel, nător „persana)" — Daniel Victor. Alură de podoabă capilară de... neinvidtat, in colțul purii neapărat „Kent". „Pin'aici, zice, intinzind mina. Nu-i voie inăuntrut". Reușesc totuși să trec de „personaj" și cind să intru in cafă-bar mo trezesc prins de umăr și imbrincit.

— Ți-am spus că nu-i voie, răcnește la mine. Ești nebun? In zadar, facem apel la civilizație, bun simț, bună cuviință. S-a dezlănțuit. După ce-ml adresează „complimentul" de golan, mă prinde zdravăn de haină, îmi rupe din nasturi și nici una, nici două inii face vint in stradă. De, el era... halterofil. Mă tot întreb dacă n-ar f) bine ca organele care îndrumi activitatea unor astfel de instituții să dea posibili­tatea acestor oameni zdraveni să-si consume energia intr-o muncă fizică mai concretă. Cu elanul pe care-l au... (Dumitru Butoi).

fiind urmat de compatriotul său Andreas Fleder.

în clasamentul general al „Cu­pei Mondiale" se menține lider Armin Kogler (Austria) — 138 puncte.

• „Marele Premiu Martini", pentru cea mai bună fotografie sportivă a anului 1980 a fast a- tribuit fotoreporterului francez Gerard Bedeau pentru imagi­nea reprezentind festivitate;! de premiere a campionului olim­pic de atletism, etiopianul Mi- ruts Yifter. Din juriu au făcut parte, intre alții, Maurice Vi­dai, președintele Asociației zia­riștilor sportivi din Franța, și Marcel Hansenne.

• în meci tur pentru semifi­nalele „Cupei Cupelor" la bas­chet masculin, echipa B. C. Bar­celona a învins cu scorul de 92—85 (41—39) formația Mon- ting Zagreb.

★în cealaltă semifinală, echipa

Cantu a întrecut In deplasare, cu scorul de 94—84 (36—43) for­mația Varese.

SUB OCHII NOȘTRI

...o „performanți" a lipsei de simț gospodăresc. La capătul str. Performanței din Capitală zac de luni de zile, părăsite,

schele ale fostului Șantier nr. 3 I.C.M. grupul 7Foto : GHEORGHE IONITA

ultrascurte-ultra scurte-ultrascurteștacheta hărniciei la cele mai înalte cote ale exigenței.Constructorii clujeni au urcat

In acest trimestru vor da peste plan 413 apartamente • Ați aflat ce este „Coralul" ? Un nou soi de orez, foarte productiv realizatai I.A.S. Banloc • In acest trimestru va produce la capacitatea proiectată secția de elemente prefabricate pentru blocurile de locuințe din Alba-lufia. O veritabilă fabrică de case : 2000pe an I • Despre Panciu se va vorbi nu numai amintindu-se soiurile de vin „extra", ci și faptul că. din apartamentele care se construiesc, 280 vor fi dotate cu instalații solare oentru încălzitul apei menajere • Elevii din județul Neamț au luat inițiativa extinderii gospodăriilor anexe școlare, cultivind mai multe legume pentru cantinele lor.

de cercetătorii Institutului agronomic din Timișoara și

TVPROGRAMELE 1 și 2

In jurul orei 9,00 — trans­misiune directă: Ședința de deschidere a Congresului al Il-lea al Consiliilor de condu­cere ale unităților agricole so­cialist*, al întregii țărăniml, al consiliilor oamenilor mun­cii din industria alimentară, silvicultură și gospodărirea apelor.

16,00 Telex. 16,03 Teleșcoală. 16.25 Viata școlii. 17,10 Reportaj pe glob. Impresii din Braillla. 17,30 Viața cul­turală. 18,33 Film serial pentru co­pii: Buratino. 19,00 Telejurnal. 19.30 Sâ ne cunoaștem legile. 19.35 Cln- tec mlndru românesc — program muzical folcloric. 20,15 Ora tinere­tului. 21,05 Călătorie In Univers — serial științific. Episodul 7 — Ini­ma nopții. 22.03 Telejurnal.

PROGRAMUL t

19,00 Telejurnal. 19,30 Concert simfonic In studioul Radlotelevi- zlunjl. 31,45 Reportaj *81. Mașini In­teligente. 22,03 Telejurnal.

Lipsesc de multă vreme din magazinele și raioanele de spe­cialitate ștecberele atit de ne­cesare In fiecare gospodărie ?

----------------------- MODA ’81-------------------------Irina Crivăț recomandă un model de fustă pentru cititoarele

care știu să tricoteze. Se realizează cu dini falși si — după preferință — poate avea o linie evazată (A), cloșată (B) sau amplă, cu volan simulat (C).

Lucrul se începe pe lungime (a se vedea semnul conven­țional). Numărul de ochiuri se calculează în funcție de gro­simea firului și de lungimea fustei. Apoi veți calcula cîte rinduri de tricot cuprinde circumferința taliei și veți împărți numărul lor la cel al clinilor (4. 6. 8. 12) ; vor rezulta, de pildă. 30 de rinduri (v. desenul). între benzile de 30 de rinduri se intercalează o suprafață triunghiulară lucrată ne direcțiile indicate cu linie punctată. Lucrul se descrește din 10 In 10 ochiuri. lăslndu-Ie libere pe andrea, după care, la a doua jumătate a triunghiului, se reiau din 10 în 10 pină se încheie rlndul inițial, din nou pină la nivelul taliei. După o altă bandă dreaptă de 30 de rinduri se repetă falsul clin.

Rubrică realizată de LIDIA POPESCU4

rașul Vilnius, capita­la Lituaniei sovietice, ne-a primit intr-o di­mineață însorită de fe­bruarie cu acea ospi­

a

( «știri,note, comentarii «știri,note,comentarii •*)

încheierea convorbirilor româno-sovietice

talitate cu care din totdeauna locuitorii săi și-au intimplnut prietenii. Dealtfel, însăși exis­tența orașului este atestată pen­tru prima dată într-un docu­ment care vorbește de ospitali­tate : o invitație adresată către negustorii străini în anul 1323 de cneazul Gadiminos, de a vi­zita noua așezare înființată de el la confluența Nerisului cu Vil- niale.

Străbatem alături de numeroși turiști străzile înguste ale ve­chiului oraș, admirindu-i monu­mentele istorice : turnul lui Ga­diminos, poarta Răsăritului (sin­gura care se mai păstrează), bă- trina clădire a universității Vîn- tas Kapsukas — cea mai veche universitate din vietică, fondatăAdevărata viată a orașului însă,

nius, tovarășul Andriunas Ghin- tautas, secretarul Comitetului de partid, ne vorbea despre an­gajamentul celor 2 500 de oa­meni ai muncii de a sarcinile de plan pe două luni pină in ziua bruarie. Fiecare secție priul ei angajament.mult de jumatafe din muncitori și-au asumat angajamente per­sonale. Se înțelege că la înde­plinirea acestor angajamente un aport deosebit îl au tinerii com­somoliști. Un exemplu conclu­dent : comsomoliștii din brigada complexă condusă de inginerul Buividas, și-au propus să u<i-

lor materiale dar, mai ales, pen­tru ridicarea pregătirii profeslor nale, bază temeinică in vederea creșterii productivității muncii.

Atenția care se acordă produc­tivității muncii apare absolut fi­rească, dacă se are in vedere că în viitorii 5 ani — așa după cum ne informa tovarășul An- tonas Mercaitis, director adjunct la Institutul economiei și pla­nificării economiei republicane, de pe lingă Comitetul de Stat al Planificării din R.S.S. Lituania­nă — creșterile insemnate economia trebuie să porție de cultură și proporție seama muncii.

tn timpul scurtei noastre vizi­te la Vtinius, am intilnit nume­roși tineri : muncitori, studenți, elevi, oameni de cultură care ne-au înconjurat cu prietenie, manifestind interes deosebit pentru România socialistă, sc»- țind in evidență raporturile de prietenie și colaborare dintre partidele României și La plecare, tovarășul I.aurinciucas. personalitate vieții politice și culturale R.S.S. Lituaniană, în dar un Vilniusului: chihlimbar, a Lituaniei, zeița Jurate marinarul Kastites, pe care l-a dus intr-un castel sub apă. Dar zeii au legile lor și oamenii le­gile lor. Mîniat pe răzvrătirea zeiței, Percunos, zeul tunetului, a trimis fulgere asupra castelu­lui celor doi îndrăgostiți și l-a omorit pe Jurate iși crlmile el cături de lituanian el dăruiește goste și credință ale lui Jurate. Această legendă și-a păstrat semnificația sa și azi. Civilizația aduce cu ea noi simboluri. Anii. socialismului au adus în viata Lituaniei noi simboluri pe care le-am văzut la o expoziție a re­alizărilor economice : produse ale industriei electronice, elec­trotehnice. constructoare de ma­șini, machete ale centralei ato- mo-clectrice de la ignalinos. ale unor obiective ale industriei chimice și

Simbolul ne insă la dragoste, prietenie.

...Am plecat purtind cu noi imaginea noilor simboluri ale Vilniusului. Dar, In același timp duceam cu noi cele trei boabe de chihlimbar dăruite de prie­teni.

indeplini primele

de 23 fe- are pro- iar maifost condus de A. A. Gromiko,

membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afa­cerilor externe al U.R.S.S.

A fost prezent Traian Dudaș, ambasadorul României in Uniu­nea Sovietică.

MOSCOVA 18. — TrimisulAgerpres. I. Dumitrașcu, trans­mite: Tovarășul Ștefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R.. ministrul afacerilor externe al Rbmâniei. a părăsit miercuri di­mineața Moscova. La aeroport a

din republicană (21—24"j>) se realizeze in pro-

83—85",o (iar în agri- construcții chiar in de 100%), numai pe.

creșterii productivității

Uniunea In anulLARG REFLECTATE IN PRESA INTERNAȚIONALA■

național al oamenilor muncii, subliniind rezultatele ramarca- bilt obținute de poporul român in ultimii cinci ani si, in an­samblu. in întregul deceniu tre­cut. Se evidențiază, tfitodatâ. faptul că ritmul dc dezvoltare a economiei României socialis­te rămine, în continuare, unul dintre cele mai înalte din lume.

De asemenea, in diferite țări au loc noi manifestări consa­crate unor momente memora­bile din istoria poporului ro­mân, unor valori ale culturii ro­mânești, realizărilor țării noas­tre in anii construcției socia­lismului.

In ciclul de manifestări con­sacrate in Cehoslovacia, cente­narului nașterii lui Tudor Ar- ghezi, in Editura „Mlada Fron- ta“. din Praga. a apărut volu­mul de versuri „Inscripții", gru- pind o serie de cunoscute poe­me din lirica argheziană.

In cadrul unei manifestări consacrate colaborării româno- ivoriene, Institutului național superior pentru invățămîntul teh­nic, din Abidjan i-a fost donat un set de cărți românești, cu- prinzind Ia loc de seamă opere ale tovarășului Nicolae Ceaușescu.

La Roma și Pisa, precum și în orașul francez Rouen. au avut, loc manifestări culturale dedicate Unirii . Principatelor Române.

Presa internațională acordă, in continuare, spații ample realizărilor remarcabile ale României socialiste, politicii sale externe de pace, prietenie ți cooperare, evidențiind, in acest context, neobosita activitate a tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România.

Ministrul de externe al României

a sosit la

„Ccylon Daily News", cel mai mare cotidian dc limbă engleză din Sri Lanka, intr-un amplu articol, intitulat „România, vo­cație pentru dialog", prezintă relațiile externe ale țării noas­tre, principiile ce Ie guvernea­ză, relevă locul negocierilor di­plomatice in concepția politicii noastre externe, lupta activa a Român-ei Ziarul țiativa Ceaușescu cheltuielile în România au fost reduse, con­tribuind la ridicarea nivelului de trai al poporului".

Un alt cotidian important de limbă engleză din Sri Lanka, „Sun", a publicat un articol de­dicat politicii externe româ­nești. subliniind activitatea desiășurată pe plan interna­tional in 1980 de tovarășul Nicolae Ceaușescu.

„România progresează in ritm rapid" este titlul sub care un alt ziar din Sri Lanka, „Daily Mirror", prezintă dez­voltarea viguroasă a economi­ei romanești.

Revista lunară indiană de po­litică externă „International So- cialook" publică. sub titlul „România Ia O.N.U.", un arti­col ce evidențiază principiile care stau la baza raporturilor promovate de România pe arena internațională in vederea statornicirii unor relații de prietenie, colaborare. bunăve- cinătate și securitate interna­țională. Sînt amintite unele din­tre inițiativele și propunerile avansate de țara noastră în cadrul Adunării Generale și in diferitele organisme specializate. In context se reliefează ecoul internațional al cuvintării to­varășului Nicolae Ceaușescu la sesiunea jubiliară din octombrie 1970 a Adunării Generale a O.N.U., inițiativa președintelui României prezentată in 1975 și difuzată ca document oficial, cu privire la poziția țării noastre

BEIRUT 18 (Agerpres). — La 18 februarie a sosit, la Beirut, tovarășul Ștefan Andrei, minis­trul afacerilor externe al Repu-

Nicolae rolul < e

Bayane"

Viena: Convorbiriale delegației C.C. alU.T.C

blicii Socialiste România, care face o vizită oficială in Repu­blica Liban, la invitația lui Fuad Boutros, vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, ministru al afacerilor externe.

La sosire, ministrul de externe român a fost întimpinat de Fuad Boutros și de alte persoane ofi­ciale libaneze.

A fost prezent ambasadorul României in Liban, Florea Chițu.

pentru dezarmare', ■subliniază că „la ini- președintelui Nicolae

militare

in problemele dezarmării în primul rind ale dezarmării nu­cleare și instaurarea unei păci trainice in lume.

In încheiere sint citate cuvin­tele tovarășului Ceaușescu cu privire la revine O.N.U..

Ziarul marocan „Alse referă la adoptarea prin con­sens, de Comitetul pentru 'pro­blemele sociale, umanitare și culturale al Adunării Generale O.N.U. a proiectului de rezolu­ție propus de România, intitu­lat „Anul internațional al ti­neretului — participare, dezvol­tare. pace", arătind că acest do­cument constituie o continuare a inițiativei românești privind proclamarea, in 1985. a Anu­lui internațional al tineretului.

Progresul economico-social al României in perioada nului cincinal 1976—1980 principalele obiective ale voltării țării noastre in 1981 constituie tema unui piu articol publicat de ziarul cipriot „Haravghi". Ziarul pre­zintă pe larg cuvântarea tova­rășului Nicolae Ceaușescu la recenta plenară a Consiliului

cu conducerea O.B.J.R.

pla-Și

dez- anul am-

li 1ANU L.AB0HRHH

Vizita delegației Băncii

VIENA 18 (Agerpres). Delegația condusă do Ceaușescu, al U.T.C., prezent la intrevedere beri, președintele Consiliului federal al tinerelului din Austria (OB.IK).

Conducerea OBJR a rele­vat. in discuții, contribuția prestigioasă a României in sistemul O.N.U., in special in legătură cu problematica actuală privind tinăra gene­rație, care s-a reflectat. in mod deosebit, in inițiativa privind proclamarea Anului internațional al tineretuluj.

S-a exprimat dorința am­belor părți de a dezvolta și diversifica in continuare re­lațiile de colaborare, ca un aport concret la realizarea și intărirea unității dc acțiune a tinerei generații dc diferi­te orientări politice, la creș­terea rolului său în rezol­varea, in interesul popoare­lor, a problemelor epocii contemporane.

C.C. al U.T.C., tovarășul Nicu

secretar al C.C. care se află in

Viena, a avut o cu Franz Kue-

CONFERINȚA PARLAMENTARA

JAPONIA — C.E.E.

Nafionalc în R.P. ChinezăBEIJING — (Agerpres). — Io­

sif Socaciu transmite : Delega­ția Băncii Naționale a Republicii Socialiste România, condusă de Vasile Răuță. guvernatorul băn­cii. care intreprinde o vizită de lucru și documentare in Republi­ca Populară Chineză a avut con­vorbiri cu Liu Baohua, președin­tele Băncii Poporului și cu Bu Ming, președ.intele Băncii Chinei.

Delegația a fost primită de a- semenea. de Wang Bingqian, ministrul finanțelor.

In cadrul discuțiilor avute, s-a ’ efectuat un schimb de experien­ță in probleme financiare și au lost analizate aspecte /tie cola­borării financiar-bancarc dintre Republica Socialistă România și R.P. Chineză.

La convorbiri a participat Flo­rei» Dumitrescu, ambasadorul României la Beijing.

T reprimind manifestație împotriva politicii

de apartheid

Poliția sud-africană Ol"

AUSTRALIA : Demonstrație □ muncitorilor din Melbourne pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ți viață

• CITÎND CONCLUZIILE UNUI STUDIU elaborat dc grupuri pentru controlul inar mărilor din Statele Unite, Marea Britanic și Canada, revista americană „Research Management" arată că. in prezent, in întreaga lume se cheltuiesc pentru cercetări in probleme militare, inclusiv pentru crearea unor noi ti­puri de arme, de opt ori mai multe fonduri decit in dome­niul energetic. Studiul men­ționat, intitulat „Cheltuieli militare și sociale globale", apreciază că. in acest an, vor fi irosite in scopuri militare peste 500 miliarde dolari, iar în perioada următoare — a- proximativ 600 miliarde do­lari, anual (in termeni reali — fără a se ține seama dc efectele inflației).

PESTE 21 MILIOANE DE COPII ÎN PERICOLPeste 21 milioane de copii

s-au născut in 1979 cu o greu­tate insuficientă, se arată in­tr-un studiu ai Organizației Mondiale a Sănătății (O.M.S.). citat de agenția France Presse. Se precizează că 90 la sută din acești copii, sint originari din țările in curs de dezvoltare. Greutatea copilului la naștere — spun specialiștii — constituie

un factor important care deter­mină șansele de supraviețuire ale noului născut.

REMANIERE GUVERNAMENTALĂ

ÎN ZAIRPreședintele Republicii Zair,

Mobutu Șese Seko, a anunțat miercuri o remaniere a guver­nului zairez. în funcția de vice- premier și ministru al afaceri­lor externe a fost numit Bom- boko Lokumba, în locul lui Inonga Lokongo, care a preluat portofoliu! justiției. De aseme­nea, au fost schimbați titularii comerțului exterior, agriculturii, turismului, culturii și educației.

• CANDIDATUL UNIUNII CENTRULUI DEMOCRATIC (U.C.D.) la președinția guvernu­lui spaniol, după demisia lui Adolfo Suarez, Leopoldo Calvo Sotelo, și-a prezentat miercuri programul său guvernamental in Congresul deputaților, in ve­derea obțțnerii votului de înves­titură. informează agenția E.F.E.

• PREȘEDINTELE REPU­BLICII ZAMBIA, David Ken­neth Kaunda. miercuri, intr-o conferință de presă, o serie in conducerea Partidului Unit al Independenței Naționale (U.N.I.P.) — partidul de guver­nămint — șt a guvernului zambian.

a anunțat.

de modificări

• pe scurt • pe scurt • pe scurt •

DincoZo de partea palpitanta a acestei expe­diții. membrii ei speră să intre in pesesia bi­juteriilor și a aurului care se spune că ar fi existat in cabinele vaporului.

După trei zile de dezbateri, la Țokio s-au incehiat miercuri lu­crările ■ • ■ rințe C.E.E. relevă s-au situat probleme ale schim­burilor comerciale dintre Japonia și țările membre ale Pieței co­mune. schimburi marcate de un puternic deficit pentru vest-eu- ropeni. estimat la 11 miliarde dolari in 1980.

celei de-a IV-a confe- parlamentare Japonia- în centrul dezbaterilor, agenția Franci' Presse.

Situația din SalvadorSAN SALVADOR 18 (Ager­

pres). — Detașamente ale Fron­tului Farabundo Marii pentru Eliberare Națională (F.M.L.N.) din Salvador au atacat, in de­partamentul Usulutan. un con­voi al trupelor rămase fidele Juntei de guvernămint. captu- rind importante cantități de muniție și tehnică de lupta.

Un comunicat al F.M.L.N. precizează, totodată, că în ulti­mele 24 de ore, insurgenții și-au instituit controlul asupra orașului San Martin, situat la 15 km est de San Salvador. Lupte grele se dau în prezent intre forțele insurgente și tru­pele rămase fidele Juntei în zona localităților Soyapango, Ciu­dad Delgado, Volcan San Vi­cente. ca și în departamentele Morazan. Cuscatlan și Chatate- nango. S-au semnalat, de ase­menea, intense schimburi do focuri în regiunea capitalei, in special in cartierele La Vega și Colonia Guatemala.

GREVA MINERILOR BRITANICI

Celor 30 000 de mineri din Țara Galilor și Kent, aflați in grevă de marți, li s-au alăturat miercuri aiți 5 000 salariați din minele de eărbune din Scoția. Liderii sindicatelor miniere din alte părți ale Marii Britanii au avertizat că, pină luni, totali­tatea celor 230 000 de mineri din țară se va afla în grevă dacă guvernul nu-șl abandonează pla­nul de a închide 50 de mine de cărbune, ceea ce ar lăsa fără lucru 30 000 de oameni.

Condamnare a politicii de discriminare rasialăa regimului de la Pretoria

APEL AL PREȘEDINTELUI COMITETULUI O.N.U. ÎMPOTRIVA APARTHEIDULUI

NAȚIUNILE UNITE 18 (A-gerpres) — Președintele Comi­tetului O.N.U. împotriva apart­heidului, Akporode Clark. din Nigeria, a lansat marți, un apel adresat guvernelor și organiza­țiilor publice pentru respectarea de solidaritate cu care luptă împotriva lui și a discriminării Această săptămina de fate va incepe la 21 data aniversării masacrului la Sharpeville, din 1960, autoritățile de la Pretoria ucis 69 de persoane nevinovate.

sau particulare „săptăminii

popoarele rasismu- rasiale". solidari-

martie, . de

cind au

In comunicat se propune or­ganizarea unor manifestații in vederea respectării aplicării de­pline a embargoului privind vinzarea do arme către Africa de Sud, precum și a impunerii altor sancțiuni economice, cul­turale, sportive etc. De aseme­nea. se cern manifestarea .unui sprijin, politic, material și mo­ral in favoarea „populației o- primate din Africa de Sud și a mișcării sale de. eliberare", precum și eliberarea tuturor de- ținuților politici sud-africani, închiși pentru lupta lor dreaptă împotriva politicii de apartheid.

Trecut și prezent la Vilnius

activitatea celor o jumătate de milion de locuitori ai săi, pulsează in noile edificii ridica­te in anii construcției socialiste : fabrici și uzine moderne, cele trei raioane de locuințe ridicate după cele mai înaintate concep­ții arhitectonice, impunătoare edificii culturale, noul oraș al studenților unde învață și locu­iesc peste 16 000 de viitori spe­cialiști necesari culturii naționale.

Zn aceste Congresului P.C.U.S., ale începe la 23 orașului sînt timpine acest important ment din viața popoarelor Uniu­nii Sovietice cu rezultate cit mai bune, fie că acestea sint ob­ținute in producție, in viața so­cială, culturală sau în învăță- mint. In marile colective de oa­meni ai muncii au fost asuma­te numeroase angajamente co­lective sau personale, s-au năs­cut mii de inițiative, lată, la Uzina de mase plastice din Vil-

economiei și

premergătoare XXVl-lea al

vor

zilealcărui lucrări

februarie, locuitorii preocupați să in-

eveni-

sească o soluție tehnică pentru mecanizarea prelucrării unor piese foarte greu de executat, la care lucrau 7 oameni ; după noua soluție propusă de ei, care deja se aplică de puțin timp, la executarea unor asemenea piese nu mai trebuie să lucreze decit 2 oameni, iar timpul s-a redus la jumătate. Și asemenea exem. ple stnt numeroase in uzină.

Tovarășul Vilghelmas lladzia- vicius, membru al Biroului C.C. al Uniunii Tineretului Comu­nist Leninist din Lituania, ne-a vorbit despre inițiativele tineri­lor comsomoliști din întreaga republică dedicate Congresului al XXVl-lea al P.C.U.S., intre care, la loc de cinste se află cea intitulată sugestiv „26 de săp- tămini fruntașe în cinstea Con­gresului 26". tn același timp, în organizațiile de tineret au loc ample dezbateri pe marginea „Direcțiilor principale de dez­voltare economico-socială între anii 1981—1985 șl pină in, 1996“, se fac propuneri concrete pen­tru folosirea rațională a resurse-

„Canalul Panama

pentru Pace,

război"nu pentruDemonstrație de protest la Ciudad de Panama fața de intenția S.U.A. de a organiza manevre militare in zona

CanaluluiCIUDAD DE PANAMA 18

(Agerpres) — Reprezentanții mai multor partide politice ș< ai unor organizații de ma­să panameze au organizat, la Ciudad de Panama, o de­monstrație in semn dc pro­test față de intenția S.U.A. de a organiza manevre mi­litare in zona Canalului Pa­nama. Participant!! o pancartă pe care scrise cuvintele : pentru pace, nu război".

purtau erau in- „Canalul

pentru

PERSISTENȚA DECALAJELOR INTRE STATEFATALITATE SAU INERȚIE ?a

frățești și popoarele

Uniunii Sovietice. Kazevici

a din

ne-a oferit simbol al boabe de

bogăție Cu

îndrăgostit de

mictrei

străveche Legenda spune s-a

'oi indrăgo' ,. .Kastites. De atunci, plinge iubitul, iar la­se transformă in pl- chihlimbar. Cînd un dăruiește chihlimbar,

lacrimile de dra-

ale multe altele, chihlimbarului rămi- fel de prețios și azi : încredere, loialitate,

EMIL MARINACIIE

Este necesara unirea tuturor forțelor iubitoare

STOCKHOLM 18 (Agerpres) — Partidul de Stînga — Comu­niștii din Suedia — a dat pu­blicității o declarație in care se arată că amplasarea pe conti­nent a unor noi sisteme de arme așa-numite eurostrategice ar duce la o _nouă agravare a în-

„Cruise" de

pre- a

cu iz-

cordării. Rachetele americane, alte noi tipuri arme nuclearo ofensive, cum și intenția S.U.A. de amplasa in Europa bomba neutroni sporesc pericolul bucnirii unui război nuclear se subliniază în declarație, această situație, este necesară unirea tuturor forțelor iubitoa­re de pace in lupta, pentru o Europă denuclearizată. Un pas important in direcția realizării acestui țel îl constituie crearea unor vaste zone denuclearizate, iar țările nordice trebuie să pășească în avangarda acestei lupte — se spune în document.

în

PARIS 18 (Agerpres) — Gru­pul parlamentar comunist fran­cez a depus în Adunarea Națio­nală un proiect de lege privind industria națională a apărării.

Unicul scop al politicii în do­meniul producției de armament— se arată in proiectul de lege— trebuie să îl constituie asi­gurarea unei apărări naționale independente și eficiente. O a- semenca politică exclude ela­borarea și producerea oricăror tipuri de arme care corespund numai intereselor strategice ale vreunui bloc militar. Proiectul preconizează, totodată, Interzi­cerea vînzării de arme către statele cu regimuri fasciste, ra­siste sau colonilaiste.

Se propune, de asemenea, na­ționalizarea marilor firme parti­culare care se ocupă cu proiec­tarea și producția de armament.

i 4

ț

ț

ț ț

ț

ț

ț jI

I

L

Secretul... longevității — „măr al discordiei"

Care este secretul longevității ? La această întrebare, majoritatea celor care au ajuns la virste respectabile răspund că el constă in traiul cumpătat și in activitatea productivă. Acesta a fost in esență și răspunsul pe care l-a dat — in viață fiind — Petra Zagoriou din Grecia, decedată recent la virsta de 119 ani, intr-un sat din Epir. Longeviva a lăsat in urma sa 15 copii, 69 do nepoți și 109 strănepoți.

Săptămina trecută, un alt longeviv din Grecia a încetat din viață, la virsta de 113 ani. El insa a avut o părere diferită despre secretele vieții îndelungate, spunînd că nu și-a interzis nici... țigara.

Din nou în căutarea epavei „Titanicului"

In luna iunie anul acesta urmează să fie or­ganizată o nouă expediție pentru identificarea exactă a epavei legendarului transatlantic „Ti­tanic", care s-a scufundat la 15 aprilie 1912, făcind 1517 victime, tn cadrul unei expediții anterioare s-a anunțat că a fost localizat cu aproximație locul naufragiului, dar aceste date urmează să fie confirmate de cercetările din vara acestui an.

Vasul „Titanic", una din cele mai luxoase nave de pasageri construite vreodată, s-a scu­fundat la prima sa cursă transoceanică in mo­mentul in care s-a ciocnit cu un aisberg.

Traversare a Pacificului cu balonul ?Ben Abruzzo și Larry Newman, doi dintre

membrii echipajului care a reușit traversarea in balon a Atlanticului, in 1978, vor participa, alături de japonezul Rocky Aoki, la o tentativă de parcurgere a unui traseu și deasupra Pa­cificului cu același mijloc de transport. C°i trei cutezători vor urca in nacela balonului „Double Eagle V“, la 1 martie a.c., in orașul Nagashima, din centrul Japoniei. Ei speră să ajungă la San Francisco, pe țărmul celălalt al Oceanului Pacific, după 3—4 zile de zbor, in care vor fi străbătuți 9 690 km. In caz de reu­șită. au anunțat că iși vor continua zborul spre coasta estică a S.U.A.

Inundații puternice in Bolivia și PeruIn Bolivia și Peru se semnalează în ultimele

zile inundații devastatoare care au provocat victime omenești și mari pagube materiale — informează agenția France Presse.

In Peru, inundațiile afectează jumătate din cele 24 de departamente ale țării, lăsînd fără adăpost mii de locuitori. Aprovizionarea cu energie electrică este întreruptă, iar circulația rutieră suspendată in numeroase locuri. Întinse suprafețe agricole au fost devastate de năvala apelor.

O situație asemănătoare se constată în Boli­via, unde întreaga zonă sudică a țării este practic paralizată datorită inundațiilor, care au lăsat fără adăpost peste 4 000 de țărani.

„I

\

\

I I I I I I I I I*

ț I I I V

I I I *

In anul 1 700, remarca ziarul „Le Monde", națiunea cea mai bogată a lumii cheltuia, pe locuitor, de 1,8 ori mai mult decit cea mai săracă. In 1970, diferența sporise de zece ori ; disproporția depășește in prezent 41 și nu incetează să se amplifice.

Mai multe studii privind perspectivele dezvoltării mon­diale in următoarele decenii trasează, in spatele unor cifre globale și impersonale, o realitate tot mai dramatică : pră­pastia între țările cele mai bogate și cele mai sărace se va adinei și mai mult.

Îmbogățirii unora — puțini — concomitent cu sărăcirea pro­gresivă a altora — cei mulți.

Ce trebuie făcut pentru

anul 2000

Spirala unor flagrante

inegalități

Din cei 4,41 miliarde de locu­itori la cit s-a ridicat populația mondială in 1980, trei sferturi — mai precis 74.5 la sută —trăiesc in țările sărace. Prognoze demo­grafice pe termen lung evaluea­ză că in anul 2 000 din cele 6.4 miliarde de locuitori 79,5 la sută vor continua să trăiască in să­răcie. Iar in anul 2 100, dacă vor continua actualele tendințe, 87 la sută din cele 12,25 miliarde de oameni ciți se pare că vor trăi atunci pe glob, se vor al­cătui mulțimea săracă a plane­tei. Pe bună dreptate, se puno întrebarea cum vor trăi toți acești oameni, cum vor coexista cele două lumi, inegalo ca nu­măr și resurse.

In „sfertul bogat" — dacă no referim la ultimele cifre cunos­cute — fiecare locuitor consumă in cursul existenței sale de la 20 la 40 de ori mai mult decit cel care s-a născut intr-o țară in curs de dezvoltare. Țările in- ' dustrializate „acaparează" 85 la sută din energia și 70 la sută din cerealele ce se produc pa Terra. Toți indicatorii econo­mici studiați in diversele ra­poarte întocmite în ultimii ani remarcă această polarizare. Pro­dusul național brut pe persoană in țările industrializate ale Eu-

ropei și în America de Nord va depăși 11 000 de dolari. în timp ce. în țările mai puțin dezvol­tate. va rămine in medie sub 600 de dolari și nu va depăși 200 do dolari in țările cele mai popu­late ale Asiei (India, Bangla-

..Țările bogate trebuie să în­vețe mai bine să-și împartă bo­gățiile cu țările sărace". Aceas­ta este concluzia generală a două mari rapoarte întocmite de mai multe echipe de specialiști — de toate categoriile. Unul dintre acestea. Ia oare deja arti făcut referire, „Global 2000“ — este o descriere a ceea ce tre­buie să întreprindă umanitatea, în ansamblul ei, pentru ca anul

bului de la Roma, studii ale O.N.U.. dar perspectiva apropia­tă a proiecției sale ii conferă un caracter extrem de neliniștitor. Pentru autorii săi, intr-adevăr, dacă toate țările nu se organi­zează pentru a redresa situația în anul 2000 lumea va fi și mai poluată ecologic, și mai plină de tensiuni, și mai vulnerabilă Ia bulversări decit în prezent.

Este necesar un efort consi­derabil pentni ca obstacolele să fie surmontate. Pentru dr. Tol­ba, director al programului exe­cutiv al Națiunilor Unite, țările bogate nu au decit o cale pen­tru a ajute cu adevărat țările sărace : să-și reducă cheltuie­lile militare. Cheltuielile mili­tare sînt de 20 de ori mai mari decit ajutorul acorda* dezvoltă­rii lumii a treia de către țările industrializate. Sectorul „mili­tar" consumă de două ori mai mult petrol decit întreagă Africă. Aproximativ 40 la sută din cercetătorii lumii participă la cercetări militare, al căror cost reprezintă 40 la sută din

• Din cei 4,41 miliarde de locuitori ai Terrei, trei sferturi — mai precis 74,5 la sută —- trăiesc în țările sărace • Prognoze demografice pe termen lung evaluează că, în anul 2000. din cele 6,4 miliarde de locuitori, 79,5 la sută vor continua să trăiască în pauperitate • în anul 2100, dacă vor continua actualele tendinfe, 87 la sută din cele 12,25 miliarde de oameni de pe glob vor alcătui mulțimea săracă a planetei

desh. Pakistan), arată raportul „Global 2 000“. Conform acelu­iași studiu, „cantitatea de hrană disponibilă grupurilor de oa­meni cei mai săraci va fl In­suficientă pentru a permite co­piilor să atingă o greutate nor­mală și adulților să fie sănătoși și să poată desfășura activități normale".

Mecanismul adîncirii crescîn- de a prăpastie) intre săraci și bogați este exprimat simplu de economiști : pentru fiecare creș­tere de un dolar a produsului național brut pe persoană in ță­rile in curs de dezvoltare, cores­punde o creștere de 20 de do­lari in țările bogate. S-ar părea, deci, că persistența decalajelor în lume este legată de o stare de lucruri care evoluează doar- într-un singur sens — cel al

2000 să fio un fel de „Virsta de Aur". Un al doilea studiu a fost elaborat sub auspiciile Națiu­nilor Unite. Fiecare, în felul său, dincolo do finalitate sau de perspectivă, exprimă, depotrivă, grija oamenilor de știință față de pericolele care amenință pla­neta. în plus, autorii lor con­sideră utile asemenea proiecții ale viitorului, pentru că supuse atenției unor conducători poli­tici pot Influența decizia aces­tora. Un raport tehnic exhaus­tiv, rezultatul a trei ani de muncă, „Global 2000", care și-a propus în principal examinarea problemelor resurselor, popu­lației și mediului înconjurător pentru viitorii 20 de ani, ajun­ge, în mare, la aceleași conclu­zii cu marile studii realizate în ultimii ani — rapoarte ale Clu-

toate titlu timp, rilor puțin

cheltuielile efectuate cu de cercetare. In același cursa frenetică a inarmă- le obligă chiar pe țările dezvoltate să-și sporească

cheltuielile militare : în lumea a treia, afirmă studii ale O.N.U., bugetele militare au crescut de patru ori in 20 de ani.

Enorma disparitate dintre cheltuielile militare și asistența pentru dezvoltare este evocată și de raportul „Nord—Sud", cu­noscut și ca „Raportul Brandt". Acesta propune un transfer mai rapid al resurselor către ță­rile in curs de dezvoltare, un program alimentar la scară mondială, creșterea ajutorului financiar acordat țărilor sărace de țările bogate. Ajutorul public pentru dezvoltare ar trebui să atingă, în 1985, 0,7 la sută din produsul național brut al țări­lor industriale și de 1 la sută pină la sfirșitul secolului.

In același timp însă, pentru un specialist ca Gus Spefh, care a întocmit împreună cu Thomas R. Pickering studiul „Global 2000", un veritabil efort interna­țional pentru a soluționa pro­blema subdezvoltării nu este posibil, cel puțin, atit timp cit oamenii, în S.U.A. și în alte țări industrializate, nu vor fi con­vinși că propria lor existență este în acuză. Dar, spune aceste probleme globale americanilor ca „depărtate viața lor cotidiană". Dar soluția te poate părea tentantă pentru aceștia — de a lăsa lumea a treia să se dezvolte exclusiv singură — riscă să fie. pe cit de egoistă, pe atit de sinucigașă, într-un mod foarte direct, a tăia punțile cu aceste țări în­seamnă privarea de metale, de energic etc. Ceea ce âr duce Ine­vitabil la conflicte.

Semnificativ este faptul că, taliu intre studiile prospective ____ v. ... „____ _lor de metodă și de obiective, singura cale viabilă surmontarea situației actuale se dovedește scară globală. O colaborare care implică recunoașterea drep­tului la o viață cel puțin decentă a trei sferturi din populația lumii. Și o acțiune pentru ca acest drept să fie respectat. Deci, nu atit tendințele lumii sint cele ce trebuie incriminate, ci inerția acelora care nu înțeleg încă faptul că o colaborare echitabilă și justă între toate țările reprezintă condiția de bază a securității viitorului, a prosperității tuturor.

redacția Șl ADMlNlsiRAflA : București, Plata Sclnteii". Tel: U 60 10, 17 60 20. Abonamentele se tac la oficiile poștale șl dttuzocll din întreprinderi șl Instituții — Tiparul] Combinatul Poligrafic „Casa Sclntell". Cititorii din străinătate se pot abona adreslndu-se la 1LEX1M — departamentul export-import presă P.O. Box 136—137, telex 11228 București, sir. 13 Decembrie nr. 3.

el, par

de

In pofida diferențelor de dc- citate și in pofida diferențe-

pentru colaborarea la

DOINA IOVANEL

40 362