V I . Sibi iu, Duminecă, 7/19 Iunie 1898 Nr. 2 4
z j
i i \ Z J
P I p i
\ Z J
m
v iii 'y>âi
Preţul abonamentului:Po nn an . . . , 8 fl,. (g coroana).Pe o jumfitate de an . ' , . 1 fl. 60 cr. (8 coro&no).
Pentru RomAnia 15 lei anuaL
Abonanopteleia fac la „Tipografia",soc. p« acţiuni, Biblio.
INHKUATK•e primesc tn b i r o u l a d m l n l s t r a ţ l u n l l (« tn d s
J'oplăcil nr. 16.) — T<îlefon n r . 14.
Un ţir gtrraond prima d â t i 7 cr., a doua u i r l 6 cr. a trei» o ir ă 5 c r .; ţi tlinliru de 30 cr.
Invitare de abonament.Peste trei sfiptt-mâni, adecă cu jo Iunie
v. iSpS încecează abonamentul la „Poala ' Po
porului". pe jumetatea dintâiu a anului acestuia. Onoraţii, cetitori, cari au plătit abonamentul
numai pe ojumătate de an, sfint rugaţi a 'şi-’l reînol până la jo lume c. v., ca sfi nu fim siliţi a înceta cu trimiterea foii.
«Foaia Poporului va fi şi în viitor, ceea-ce a fost în trecut, luptătoare pentru câştigarea
drepturilor naţionale, apărătoare a drepturilor poporului român şi o povăţuitoare sinceră a ţăranului şi oamenilor dela sate în afaceri -ie politică naţională, economie, literatură etc. -Ea va eşl ca şi până acum; ilustrată şi preţul va fi acelaşi şi adecă: : ' ■ •
Pentru Austro-Ungaria.
Pe un an întreg . 3 fl.' (6 coroane) Pe o jum. de an . I fl. 50 cr. (3 coroane).
. . .. • P en tru R o m ân ia .
Pe un an întreg . . . . 15 IeiPe o jumfitate de an . . 7 lei 50 bani.
1 Pe timp mai scurt nu putem primi abonamente, nici dela alt termin, decât dela mijlocul anului (1 Iulie) pe o jumfitate de an,’ sau pe un -an. Abonaţilor- de până acum Ie trimitem deodată cu foaia şi mandate postate (fosta utal- vezny), cu adresa noastră tipărită şi cu numărul sub care primesc foaia, scris gata pe cupon, aşa că trimiţătorul nu are decât să-şi scrie numele seu şi cifrele la locurile cuvenite şi si pună banii, dimpreună cu mandatul la postă.
Abonenţii noi sânt rugaţi a-’şi scrie numele lor şi al comunei foarte curat şi ceteţ, însemnând posta din; urmă.
Deschizând deci nou abonament Ia
„Foaia Poporului" rugăm pe toţi prietenii şl spriginitorii noştri şi ai causei naţionale, sfi -nu ne Iipsească"de preţiosul' lor sprigin şi sfi lăţească foaia în cercul cunoştinţelor lor. Noi
ne vom strădui â le da, ca şi în trecut, o Foaie bună, folositoare şi cu frumoase ilustraţiuni.
' Administraţiunea
„IToii JPopomliii“.
Congresul Ligei.Sânt 7 ani, de când s’a Întemeiat
în România — cu centrul In Bucureşti
— marea însoţire naţională numită Liga
'pentru unitatea culturală a tuturor Româ
nilor. Scopul ce urmăreşte această mare
însoţire, se vede din numirea ei : a spri-
ginl pretutindenea cultura românească, a
susţină românismul şi prin aceasta uni
tatea întregului neam românesc. <
Liga are secţii (despărţCminte) în
întreagă România şi în oraşele mai mari
ale Europei, cum e Parisul, Bruxella etc.
Trimişii acestor secţii ţin în fiecare an
câte o mare adunare, numită congres, In
care se; iau hotftrlri pentru înaintarea
Ligei şi pentru ajungerea scopurilor ei.
Acum s’a ţinut congresul anual, care
a fost al 7-lea, în ziua de Itosalii, In sala
Ateneului din Bucureşti, luându-se liotă-
rîri ide mare Însemnătate.
Deschiderea şedinţei.Delegaţii sau trimişii secţiilor Ligei,
s’au Întrunit la Ateneu la 9l/i ore. Ei au fost In numâr de 120 toţi unul ca noul, Români verzi, cu minţi luminate şi cu inimi În
văpăiate pentru dragostea neamului.
. Şedinţa o deschrde lnvfiţatul profesor universitar, M. Vlădescu, prin 0 vorbire minunată, primită cu viforoase ap'ause, tn care între altele arata, că toate manifestările simţu- mântului naţion&l ’şi-au: aflat rfisunet In- şi prin L'gă, făcând din aceasta un focar al culturei naţionale şi expresia puternică a voinţei poporului, român. c :
Ear’ mai departe a zis, că nu ambiţii deşerte, ci scopuri măreţe tşi au Balaşul în Ligă. Nu recriminări şi acusaţiuni cari nu folosesc nimic, au să se rostească la Ligă, ci hotărîrea nestrămutată de a lupta energic şi
fără reservă pentru interesele naţionale.
După dl Vlădescu a ţinut o vorbire dl• Clain, inginer în Bacău, amintind cătn aceeaşi zi când e întrunit congresul Ligei — se întruneşte la gurile Dunărei Liga pentru înaintarea Dobrogeifiar' la Hîţeg Societatea pentru fond de teatru român, ceea-ce dovedeşte cât de vie şi puternică e4 pretutindenea intre Români
conştienţa naţională. ;
Raportul secretarului.Secretarul comitetului central dl V. M i
cul eseu ceteşte uri avântat raport despre mersul
şi lucrările Ligei, pe 1897—8.
Raportul aminteşte în prima linie două învingeri ale chestiunei naţionale: lopta dela congresul parlamentar din Brnxella, purtata do tinerii I. Roman, V. Curţius şi G. Mo- roianu, cari au nimicit argumentele ungureşti ale dlor Pdzmdndy şi Asbdth, — şi prigonirea profesorului Dr. Wcigand în Ardeal, din partea Ungurilor. După-ce raportul mai arată spri- ginul ce s’a dat chcstiunei naţionale In foile din străinătate — aminteşte, că numSrul membrilor Ligei s’a înmulţit îu ţeară prin întemeierea de secţii noue, unele chiar la sate.
După-ce se înşiră alte întâmplări de peste ar, decorarea lui Jeszenszky, confe- renţe, proteste, sfirbârile dela 3/15 Maiu, vorbirea în delegaţiuni a baronului Vaijilco etc., raportul descrie starea Românilor do sub oblă
duirea ungurească, cari nu mai silul stăpâni decât doar' pe gândul lor şi cari ci trebue să-şi plătească pe călii. îp fine se .apelează
la membrii congresului ca so epriginenscă foile româno de peste munţi şi Liga, ca so fio totdeauna scutul puternic, la adăpostul căruia să
se păstreze marea unitate culturală a tuturor Românilor.
Raportul secretarului se in la cunoştinţă şi comitetului so exprimă mulţumită şi so fac unelo propuneri, întro cari uni. pentru lăţirea idealului L‘gei In toate păturile societăţei. In şftrşit sfi ascultă şi se ia la cunoştinţă raportul despre caeeă, d'n cure recse, că anul acesta Liga a cheltuit spre scopuri naţionale peste40.000 do lei.
Şedinţa II;Şedinţa II. s’a ţinut în aceeaşi zi
după ameazi. Intre cele puse la cale mai
însemnate sânt: alegerea comitetului şi
hotăVlrile luate pentru sSrbarea întru po
menirea lui Miliaiu-Viteazul şi Întemeierea
unui fond de uri milion.
Noul comitet.Delegaţii şi peste tot membri Ligei
având deplină încredere în foştii membrii ai comitetului, sa aleg cu puţină Bchimbare aceiaşi, şi anume d-nii:
Mihail Vlădescu, prof. ;■ B. St. Dela- vrancea; A. D. Flore seu; 1. C. Grădişteanu; Dr. G. Istrati; Al. Lupascu; Barbu Păltirteanu;S. Perieţeanu-BuzUa \ Demelrescu-Brăila, ca
representant al studenţimei universitare. Cen- sori: Rădulescu-Motru, Anton Vanicu şi D.
Nenifescu.
în amintirea Ini Miliaiu-Viteazul.Dl Tache Policrat, delegat al L;gei din
Craiova, rostejta o lungă şi însufleţită vorbire, în cara arată. însemnătatea marelui Domn Mihaiu Viteazul şi propune, ca L;ga — parlamentul neamului românesc —: sfi iee măsuri, ca în 1901 să se sărbeze tri-centcnarul (de trei
.BUte. de ani) morţei eroului, _ ridicându-i-se acestuia un măreţ monument la mănăstirea Dealului (in Bucureşti), unde '1-se află depus capul, pe care ’i-a găsit şi ’l-a dus acolo Vodă-Bibescu.
Totodată să se facă o procesiune la acea mănăstire, dacă nu putem face o procesiune la.!. Turda, locul motţei etoului...
Vorbirea e primită cu aplanBe cari par a nu mai sfîrşl. Dl Vlădescu declară Intre aclamaţii însufleţite, că comitetul central ia asupră-'şi propunerea şi o va studia.
Milionul Ligei.Una dintre cele mai Înţelepte şi mai
ealutare măsuri ce s’an luat cândva în sinul congreselor Ligei o fân» îndoiala: punerea petrei fundamentale la milionul Ligei, care
so facă un fond inalienabil, foloeindu-se In acopurilo Ligei nnmai dobânzile Iui.
Minunata ideo a dat-o cu vorba şi cu fapta d! xo -iif Oroveanu. D-sa a propus ca comitetul central se facă un apel cătră întreg poporul român, pentru a so aduna suma do un milion. în acost a:op, dl Oroveanu a decla
rat că dă 1000 lei.
Pag. 278
Tunete de splaose şi o însufleţire de nedescris au provocat cuvintele dlui Oroveanu.
Dl Vlădescu declară, că propunerea o ia în studiu comitetul central.
Sflntem informaţi, că în curând mulţi
alţi membri fii L'gei se vor înscrie şi ei cu câte 1000 lei pentru milionul Ligei, ear’ alţii cu mai mult sau mai puţin — precum Ie
dă mâna. . . . . . . . . .
Alte hotărîri şi încheiere.Congresul L:gei a hotărît mai departe
se trimită adrese de felicitare baronului Va-
silco, pentru apSrarea causei naţionale în dele-,
gaţiuni şi presidentului partidului naţional, Dr. Raţiu. Adunarea a exprimat mulţumită foilor române, pentru serviciile, ce le aduce causei naţionale, apoi, la propunerea domnului Brănzeiu s’a hotărît si se publice in mai multe
limbi un energic protest împotriva oprirei adu-
oarei dela B’aj. S’au ales de membri de onoare mai mulţi Francezi/prieteni ai causei noastre naţionale, îotre cari Jules prun, Na-
leche, directorul ziarului Journal des DJbats
etc. Congresul a fost închis prin o frumoasă
vorbire a dlui Vlădescu.* , .
. Astfel a decurs, însufleţit şi totodată
serios şi impunător al Vll-lea congres
al celui mai naţional aşezăment. Buna
înţelegere, însufleţirea şi seriositatea dele
gaţilor, precum şi înţeleptele hotărîri luate
de ei, ne îndreptăţesc a nădăjdui, că Liga
tot mai mult bine va revărsa peste întreg
neamul românesc de pretutindenea.
M uscanii f i M agh iarii. Cetim într’o
foaie din la ţi:„D in Cllişinen (Basarabia) se
scrie, că în urma unui ucaz imperial,
censura din O de sa a flUtoriSilt in tro
ducerea de cărţi didactice române.
în urma acestei ştiri, mai multe
comande de cărţi de şcoală s au făcut
la librăriile din Iaşia.Ştirea e importantă, pentru-că se ştie
rnm censura ungurească opreşte ori-ce cărţi
didactice din România, în şcoalele noaBtre.Şi totuşi Maghiarii se zic „liberali".
Muscanii însă trebue se rîdă do această inso
lentă grandomanie.
In memoria metropolitului Şaguna. | ^Săptămâna viitoare se împlinesc 25
de ani dela moartea marelui archiereu român Andreiu Şaguna. Biserica română gr.-orientală, şi cu ea toţi Românii, vor face din acest prilej serbări bisericeşti frumoase întru memoria lui Şaguna. In
întreaga metropolie, până şi în cel din urmă sat, se vor ţină parastase şi predici
potrivite.în Sibiiu şi R&şinari, unde se află
momentul lui Şaguna, sărbările vor ţină
S zile, dela 26— 28 Iunie n. ~
Anume :• Duminecă, în 26 Iunie, se va sluji parastas în biserica metropolitană din Sibiiu; seara va fi şedinţă.festivă în
seminar, aranjată, de societatea „Andreiu Şagunau a teologilor şi pedagogilor.
Luni, 27 Iunie, va fi o şedinţă în „Casa socială•* unde va vorbi despre însemnătatea lui Şiguna prof. Dr. D. P. Barcianu şi va concerta corul „Reuniunei
române dă. musicătt;'
Marţi, 28 Iunie, va fi pelegrinaj la mormântul lui Şaguna în Răşinari, ’ unde va ţină o cuvântare dl asesor consistorial
Zaharia Boiu: ■ 7
îa afară de ârchidiecesă, în diecese asemenea se fac prăgătiri pentru' sărbări.
Astfel P. S, Archierei, al Aradului şi al Caransebeşului, au şi dat circulare cătră c l e r , arătând cum' au să sărbeze ani
versarea morţei marelui Metropolit al bi
sericei ortodoxe. • • >
în înţelesul acestor circulare, Duminecă în 19 Iunie n., adecă o săptămână înaintea sărbărei, toţi preoţii au să publice credincioşilor, că Dumineca următoare se va ţină aniversarea morţei marelui Archiereu, punându-se totodată la inima credincioşilor, a veni cu toţii la sărbă
toarea aceasta. Duminecă, în 26 Iunie v., după s-ta Iiturgie să Be celebreze parastas pentru odichna sufletului răposatului.La parastas fiecare preot s l ţină o cuvântare acomodată, arătând poporului, cine a fost Archiepiscopul şi Metropolitul
Şaguna.La acest parastas, afară de popor,
au să iee parte toţi copiii de şcoală sub conducerea învăţătorilor.
F O A I A P O P O R U L U I Nr. 24
1 8 4 8 .-2*-
—-— ----T'axg’T
— Cronica anului,• w
- Cluj, 10 Iunie.
La dieta din 10- Iunie s'a şters urbariul si zecimile corporaţiunilor. S’a adus lege
despre greutăţile comune, lege de tipar, ega
litate între confesiunile religioase. Din 6—10
continuu s’a vorbit şi despre comitetul naţio
nal românesc, şi despre cele-ce fac Românii
dela Sibiiu. (Gaz. de Trans.)
i _ I , a dieta din 10 Iunie a vorbit în con
t r a Românilor deputatul' Secuilor BerzenczeL
A fost vorbă şi despre causa Mihălţenilor şi guvernorul a declarat, că pentru a încuira în
causă a trimis la Mihalţ un comisar. ■ '
■'■Azi Sa'edat d doua ordinaţiune pentru
desfiinţarea comitetului naţional românesc.
Pentru sibiieni este oprită ori-ce adunare.: y i i (Erd. Hir.)
Sas Sebeş. 10 Iunie.
- Deputaţii, săteni, 15 Români şi 5 Saşi,
au fost chemaţi la adunare de scaun fără a-’i înştiinţa mai de aproape despre materialul des-
baterei. S’au propus pentru desbatere: I.
Rechemarea deputaţilor dela dietă, pentru-că
au prim it uniunea. 2. Răscumpărarea cu ban
a zecimelor 3. Să se , declare că vreau a ră
mâne şi mai departe cu municipalitatea sos e a s c ă . ' Deputaţii români au cerut timp de
cugetare pentru a se pută sfătui cu comuni
tăţile lor. - (Gaz. de Trans.)
Cluj, 10 Iunie.
Ellenâr scrie, că preotul român din Vel-
cheriu a fost prins şi adus Ia Cluj băgen- du-’i-se vina, că a aţîţat pe Români în con
tra Maghiarilor.
' 5 Bistra, 10 Iunie.
Românii de-alungul Arieşului sânt rls-
culaţi. La Bistra 500 Români înarmaţi au împedecat pe solgăbirău de a se înfăţişa îna
intea comisiunei dela Abrud. Conducătorul
bistrenilor este Avram lancu. (Org. Nat.)
Alba-Iulia, 10 Iunie.
Cetatea e pusă în stare de răsboiu. Toţi
locuitorii au să-’şi câştige nutremânt pentru
15 zile. (Org. Naţ)
f o i ţ a .Soarele grădinar.
Poveste în versuri, de Vasile E . Moldovan.
I.
De demult de mult prea tare A trăit un rege, care Avea multă bogăţie Avea mare ’mperăţie,Şi palaturi strălucite Şi armate mari vestite,Mai avea el trei ficiori Frumuşei, ca trei bujori,Tare ’nalţi şi sprintenei Şi voinici, ca nişte smei.
Şi &Tea o mândră fată Cum n’a fost în lumea toată,Nici prea mare, nici prea midi, Nici de tot prea subţirică,Nici de tot doară prea groasă Fără cum e mai frumoasă,
S’o tot ai, să n’o mai dai SS ’ţi-o ceară şepte crai,Şi se n’o mai laşi din ochi Şi s’o tot temi de deochi.
Ca şi spuma-’i era faţa, Zimbetul ca dimineaţa,O hii negri ca şi mura,Ca şi trandafirul gura, pgr de aur mândru lung Ce câlcâiele-'i ajung,Oamenii de pe pământ O credeau că-’i ânger sfânt,
Ea era a lui avere Şi-alui dragă mângâiere,
O iubia el peste fire Şi în marea lai iubireO temea atât de tare De o păzea cu ne ’ncetare într’un turn făcut anume Fără sgomot, fără lume,Ca s8 n'o vădi de loc Prinţi vicleni cu ochi de foc. ’Şi-o temea poate de ei,
O temea poate de smei,Căci doar’ ea, de când născuse
Pe-altul nime nu văzuse,Fără pe bătrânu-’i tată Şi pe fraţii ei odată,Şi la ziuă mai aleasă Pe bătrâna ’mpărăteasă.Ziua vedea soarele,Noaptea vrăjitoarele,
Ziua rândunelele,E ură noaptea Btelele.
Vrăj'toarele-’i dau carte,
Păsările luau parte La singurătatea ei Şi-’i spuneau povesti cu smei,
Stelele nenumărate îi zimbiau cu bunătate,Ear’ ea Ie privia zimbindCând sburdalnice fugindSa ’ntreceau în ceruri sus Dela răsărit la-apus.Ea în zori de dimineaţă De-’şi spăla frumoasa faţă,
Nr. 24 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 279
Tarda, 10 Iunie.
Românii adunaţi ari din tot jurul pentru a-’şi cumpăra câte ceva Ia tîrg au fost batjocoriţi de ostaşii săcui. Două fete de român au fost ciungărite, mai mulţi bărbaţi, între cari şi un preot român au fost bătuţi.
Apoi sudălmi ungureşti!!... (Org. Naţ.)
Poiana-Arioşului, 11 Iunie.
La hora ficiorilor români au venit şi nişte soldaţi săcui, păzitori dela apa sărată,
şi au început a-'i batjocori pe Români în tot chipul, Ia ce îndată s’au încăierat şi resultatul a fost că mulţi atât dintre Români, dar’ mai
vîrtos dintre Unguri au trebuit sfi se ducă acasă bătuţi, cu capetele sparte.
■ ' (Ori;. Naţ).
Turda, 11 Iunie.
Azi a fost âdus adus ari un ţăran legat în lanţuri. Vina ’i-a foşti — beat fiind a vrut să se urce în căruţa medicului Posony. Se zice că vor face judecată asupra lui după drep
tul statar. ; 1 ' (Org. Naţ.)
Carloviţ, 12 Iunie.
Ari din nou s’a întfimplat o.bătaie sângeroasă. Dintre sGrbo-croaţî au remas pe câm-, pul luptei vre-o 600; dintre soldaţi vre-o 50. Maghiarii şi Nemţii din părţile aceste fug,
care unde pot. . (Gaz. de Trans.) :
Agârbloi, 13 Iunie:
Românii reîntorşi dela tîrgul din Budiu. au fost atacaţi de Unguri. Românii de spaimă’ au fugit în codri, lăsând jaf liber Ungurilor.
. . .. (Org. Naţ.)
. Sibiiu, 13 Iunie.
Azi a sosit aici o comisiune cercetătoare
în persoană lui Bethlen şi Kemăny.
’Se vorbeşte despre ceva risbuttare, >mă- carcă Românii încă n’au vărsat sânge ca Sârbii, Croaţii şi Maghiarii în Ungaria», zice •Gazeta de Transilvania». '
Sibiiu, 14 Iunie. -
Comunitatea încă în zilele trecute 'şi-a
rechemat deputaţii dela dietă numindu-’i trădători, fiindcă au conces să se facă uniunea. . Deputaţii sosesc în 11 1. c., şt în şedinţa din 13 1. c. între lăcrămi îşi dau seamă despre cele-ce au făcut; »publicul să înduplecă şi-’i
Se uita dela fereastrăSpre acea câmpie vastă ■Unde Hori luceau in ronă Aşteptând o ziuă nonă,Ori cpro mândrul rfiflărit Unde mândru-’ntraurit Sfântul soare resăria —Şi gândia, se ifisgândia, ..Pentru-ce de-o vreme oare De cum ese mândrul soare ;Şi până-ce asfinţeşte Tot la ea, la ea priveşte.Vine 'u ceruri pe grăbite,Ear’ când e la asfinţite Zăbăvind el stă pe loc Şi-o priveşte mai cu foc? !
Deci a spus la vrăjitoare i. ; •' Tot ce faco mfindrul soare, •; >■ ■Ear’ aceasta-’i dase sfatul Când venl-va îrapfiratul, .1
S5 ii spună şi Iui toatfl i - Şi sfi-’l roago, de se poate,
. Sfi o mute ’n :casa unde ;; ; , '
retrimite». Prin jur circulează liste cu scop de a le umplea cu cel puţin 30 mii subscrieri în contra uniunei.
în cetatea Sibiiu şi Făgăraş, Românii au început a se înarma, şi încep a se avă In bine cu Saşii.
Grăniţerii regimentului I. au cerut dela generalul comandant satisfacţie pentru cele
întâmplate la Mihalţ. (Gaz. de Trans.)
Pe «ta, 15 Iunie.
Hrabovszky în raportul seu cătră minister între altele zice: »Nu numai graniţa militară ci întreg poporul dela Srem e răsculat. Ura acestora în contra Maghiarilor creşte pe zi ce merge; despre ministerul maghiar şi despre legile maghiare nu voesc se audă«. Două proclamaţiuni ale Iui Ilrabovszky au fost călcate în picioare. Vre-o 16—17 mii soldaţi croato-sărbi se apropie cătră Carloviţ unde-'i mai aşteaptă 5000 ostaşi cu 8 tunuri, cu cari împreună vor lupta in contra a tot ce e maghiar ţi pentru Împfrâtul.
(Gaz. de Trans.)
' Buoureştl, 15 Iunie.
Mişcarea revoluţionară ia întinderi tot mai mari. Comitetul . revoluţionar, compus din Const. Iiosetti, Ioan Ghica, fraţii Golescu şi majorul Voinescu, propuse Domnului de a se pune în fruntea mişcărei. ,Bibescu însă le răspunde, că încă n’ar fi sosit timpul şi vă- zănd că adunările din casa lui Rosetti tot urT mau înainte, ordonă încetarea lor.
' !•• • (Xcnopol).
Serbarea naţionala de 3/15 Maiu.în ţeara libertilţei.
In T loeştl.
în Ploeşti, ca to toate celelalte oraşe din ţeară, s’a sfirbat, cu mare pompă, iubileui de 50 de ani dela marea adunare a celor40.000 de Români de pe „Câmpul libertăţei®
dela B'aj. . , :
Membtii Ligei şi elevii liceului au mers, tn frunte cu drapelele lor, la biserica Sf. Ioan, unde s’a slujit un parastas. Biserica era ticsită de pnblic. După parastas s’au ţinut două vorbiri, una de dl I .I . Romanescu despre suferinţele din trecut ale Românilor subjugaţi, alta de Sfinţia Sa părintele M. Parvulescu, despre suferinţele bisericei remâne de peste
Sfântul soare nu pătrunde,Unde na poate s’o vază
i Nici sfi-’şi furişeze-o rază. ,
, Cum a zis, se şi făcuse,O loâ craiul ’şi-o dose,Intr’o casă ’ntunecată
. Ce din fer era virsată, ,Unde-’n lipsă de fereastră Lumina o lampă-albastră.
însfi rfia eşiră toate Căci cum nimeni nn socoate,O cuprinse-un dor po fată
■ De câmpia minunată,
Şi de turn, de rândnnele Şi de mândrul; cer cu stele
: Şi de ce mai credoţi oare?Veţi gâcl — de mândrul soare.
, îi trecii dorul de stele,; De câmţfl, do rândunclp,
! . îoefi nu putu se uite.Soarele cu raze multe,
Carpaţi. Ear* dl Z. Antintscv a cetit o poesie proprie. Iolrfg oraşul era splendid împodobit cu drapele tricolore. Io vîrfal atatoei liber- tuţei ţi a monumentului vânătorilor f&Hiia câte un lainic steag tricolor cu inscripţii patriotice.
Ca toită ploaia, ee neîncetat curgea. U ciaBorile donfi p. m. se adunase, în piaţa Unirei un public de mai multe mii. De aici pleacă cortejul In proceeiune pe oliţele de frunte în ilndul următor: musica In frunte cântând ,Deşteaptă-te Ron.âne1', după ea purtătorii celor 3 tablouri comemorative: Omorul lui Mihaiu Viteazul, portretul lui A. I»ncu şi dărtmarea caselor dlui Dr. I. Rsţiu.
Apoi urmau mai multo bandiere cu di
ferite inscripţii şi numfiroasele eocietăţi cu steagurile lor. La urmă venia un public tn
numfir uriaş.
Astfel au sosit la liceu! vechiu, unde se
ţine adunarea.
Aici cel dintâiu vorbitor este profesorul T. Raica, care faco istoricul revoluţiei dela
1848 şi arată bravura Românilor; vorbeşte despre luptele Românilor, despreBărnuţiu.Iincu etc. şi eflrşeşte Intre aplause rgomotoase. Mai vorbesc foarte frumos: deputatul Teodorini, G. C. Dobrescu, Liveseanu şi Chirifescu,ţyo- ştejind purtarea Ungurilor faţă de noi.
După adunare se face o procGBiune (preumblare) po uliţele oraşului, frumos Împodobite. Numfirul celor-ce au luat parte era peste 5000 Musica cânta „Deşte»ptă-fo Române* şi Însufleţirea era mare. Mulţimea s’a oprit la statua libertăţei şi Ia monumentul vânătorilor, căzuţi la luarea Griviţei; tn am3n- doufi locurile s’au ţinut vorbiri înflăcărate. Miile de cetâţeni adunaţi trimit telegrame de.
felicitare dlor Rafiu şi Axcnte Sever şi primesc o reBoluţie, tn care protestează energic împotriva politicei de asuprire a Maghiarilor.
în Craiova.
Aniversarea acestei zile de pe Ia 1884 încoace se sfirbeaza in Craiova tn flecare an; însfi nici-odată nu s’a terbat cu atâta însufleţire ca în anul acesta.
- După slujirea parastasului în bisericaS. Măria, corul bisericei a cântat mai ântâia imnul naţional Deţteaptă-te Române. Apoi dl deputat M. C. Ciocazanu, organisatorul sfir- bărei, începând prin a observa, cum însuşi Dumnezeu a voit, ca cel mai frumos cântec românesc se se ţină în biserică, ţitu, conform
C&ri în zori de dimineaţă Sărutau drăguţa-’i feţă,Şi-a ei frunte şi-a ei gură înfocat şi cu căldură.Cât e sfânta zi de mare Pace nu-’şi afla, nici stere,Ci plângea, ofta într’una, împfiratu ’ntfiiu cu bunaO ’ntrebâ, că ce bai are Ce durere, ce mustrare?Dar’ vfizOnd că dtnsa tace Neştiind ce are-a face, îi fă (i grădină mare Pentru loc de preumblare.Eiră ea afirma na fată Cât e ziulica toată
ţ Rătficia privind la soare Cu privirea arzfitoare,Şi el eară înfocatO privia neîncetat,O privia şi-o desmierda Şi în razo o scălda. ,,
(V* urma).
programei, entusiastul seu discurs despre în
semnătatea şi motivul se rbăr e i . i . ;
' Vorbi ap ai un student din • Bucureşti;
se mai cântară imnul regal şi alte cântece
naţionale de cătră corul elevilor gimnasiulni
real, îmbrăcaţi în costume naţionale, sub con
ducerea : tineîului lor măiestru : de musică.
Cemiţeanu.. , •- ' -. • -:
După aceasta lumea plecă, la grădina
Bibescu, unde se ţinu adunarea. Se intonară1
mai multe cântece naţionale, vorbiră mai mu-ţi,'
între cari d-nii Iulian Nestor, generalul An-’ g8lesca, Dr.- Atanasescu ş. s. producând mare
însufleţire în public. Din gradină se fătii de rou o procesie la biserică,, cu care apoi se
sflrşl frumoasa manifestaţie, j. î ■
în Turnu-Severin. , ;
îa Turnu-Severin asemenea a fost fru
moasa sârbarea zilei. Tot oraşul a foBt. deco
lat cu mândrul noBtru tricolor. Parastasul
B’a sinjit la biserica Grecescu. ' Biserica a fost
plină. îatr’o tăcere mormântală, toată lumea îngenunciie, când vocea s o n o r ă a protopopului
Golici începe s5 rostească rugăciunea, cea
arzătoare, a părintelui Lucaciu. Toată lumea,
fără excepţie, isbucneştti în plâns în timpul
cetirei mişcătoarei rugăciuni.. E atâta căldură
în acea rugăciune, încât1 la sfîrşitul ei un
oftat lung ss aude eşind din piepturile' mul-
ţhnei, pe când musică (fanfara) liceului Traian, ;
compusă din elevi, Intonează de afară într un
mod admirabil: xDeşteaptă-ie Române11.
După prânz la 2 ore, peste !4000 de
oameni s’au adunat In grădina publică. în
mijlocul unei însufleţiri uriaşe ’şi-a ţinut vor
birea c Artnaţu, profesor şi membru âl Ligei, făcând istoricul luptei naţionale dela 1848.
După aceea ă mai vorbit foarte frumos stu
dentul Toma Dragu, care între altele făcii
următoarea frumoasă asemănare:
„In Ardeal — zise el — ticălosul de
svieu stă In luptă la cuţite cu Fet-Frumos; şi
fiindcă îmi vgd! în minte acest baam, îmi daţi
voo să-'l istorisesc: La un pod sa,întâlneşte .
Fet-Frumos cu smeul, şi nici una, nici alta,
smeul răcni: în săbii s5 ne tăiem, ori In luptă sfi ne luptăm? — în luptă că e mai dreaptă,
răspunde Făt-Frumos! Vedeţi, Românului tot* •
deauna îi place lupta dreap tă şi cinstită!..; Se
luară la luptă; şi luptâudu-Be şi unul şi altul
Intrară In pământ până în piept. Două vieţi
erau In primejdie, cei doi luptători osteniseră
tare,, când un corb se ivi îa aer. _ ; ,
Amândoi cerură ajutor şi îl minară Ia
isvoare dulci, ca sS iee o picătură de apă şi
se BtropeaBcă fruntea: sau a smeului, sau a
lui Făt-Framos. Corbul stropi însă fruntea
lui Fet-Frcmos, neluând în seamă făgăduie
lile, căci făgăduise multe smeul, fiarei! ....
Făt-FrumoB prinse putere şi virî pe smeu
până în gât în pământ, tăindu-’i capul. Lupta
dreaptă e răsplătită până şi în basme!....
Dacă trecem din lumea basmelor în lu
mea noastră, vedem că smeul astăzi n’are de
unde cere ajutor, de aceea caută prin vicle
şug, prin luptă nedreaptă să învingă pe Fet-
Frumos. Făt-Frumos are însfi un '»corb* dela
care cere ajutor, nu ca se taie capul smeului
hidos, ci numai ca sS poată duce o luptă
dreaptă contra fiarei, lăsând ca viitorul, cu
nesigure pagini, se decidă ce va voi!... Fit-
Frutnos e poporul român din Ardeal şi Binat,
Corbul Bfinteţi d-voastră! Ce ajutor veţi da
Ins6 fraţilor noBtri de peste Carpaţi? Apă?
O! apă au destulă! Eu zic să le daţi: o pică
tură dt argint şi o vorbă bună. Asta cer e i!
Cu acestea le sdnteţi datori!
Da, ei cer şi 0 vorbă bună. O! şi nu
ve puteţi închipui ce putere are o vorbă bună în momente de grea cumpenă,!... ; Ce credeţi-
oare, că astăzi când, fraţii noştri,nu pot se se
înţrunească. ia. Blaj, au în inimă numai amar?.
Credeţi oare că nu aa în inimă şi puţină bucurie? O, da, au, căci ştiu, că astăzi
întreagă Ţeara-Românească este îa sărbătoare.
Şi e mare lucrul acesta!..v., j
' E î t ă ce"etfateţi d a t o r i cătră fraţii noştri,
nu numai în zile de sărbătoare, ci întotdeauna >
şi de nu veţi plăti aceste datorii, umbrele
lui Horia, Coşea şi Crişan, umbra, lui Avram
Iancu, vor reiărl dia morminte, şi când vor.
zarl statua lui Ârpad ridicată pe mormintele -
lor, şi câsd nu vor mai auzi o vorbă româ-
; nească sunând în jQrul Ior, vă vor blăstăma,
i praful şi pulberea se vor alege de^mormin-.
; tele voastre!*..... , ...... v •
; ; Publicul a fşcuţ mări ovaţii vorbitorului,,
1 apoi a mai vorbit frumos studentul; Părăianu.,
în urmă s’a primit o moţiune în csare îşi arată
F O A I A P O P O R U L U I
e adeveratj fiindcă ea ca atare ce nu numai
că-’mi plac cântările, dar’ le şi cunosc, le-am
stat încă în" ajutor când* am avut vreme, ca
numai şi sumai se se poată executa , cântul
dar’ lucrul merge foarte cu greu, poate cu
iarna viitoare se se poată ajucge 1® un re-
: suîtat mai îmbucurător ca .cest. din iaraa
! această ce a trecut, ămi speranţă în viitor : mai bun. Astfel stă lucrul la noi î.u Vorumloc.
• ! • EH a T erch ilă , paroch gr-or.
Nr. 24
: legătura de frăţietate şi de. ajutor .îa lupta,
i noastră.; '
Reetifieare.n y ' Vorumloc, 28 Maiu c: J
' Onorate Dle Redactor )
în nrul 20 al Foii Poporului din 10/22
Maiu a. c. fiind subscrisul atacat cu nişte
neadevăruri din partea unor bărbaţi din Vo
rumloc, prin aceasta viu a ve ruga on. d!e
Redactor, ca să binevoiţi a da loc următoarei
mele rectificări,* şi anume: ■■■.;•: • ^
' ' " I. ‘ Că biserica gr.-or. din Vorumloc,
unde subscrisul funcţionez ca‘preot In al 20-lea
an, dispune astăzi de un fond de 600 fl. este
adevărat, şi că începutul înfiinţărei acelui fond
s’a făcut la anul 1877 prin contribuiri bene
vole dela creştinii gr.-or.' din’ loc, ear’ la anal 1879 venind subscrisul ca paroch, am contri
buit nu numai cu sfatul, dar1 şi în faptă cu denarul meu ca prect, bucurându-mă de o
intreprindere aşa frumoasa, deşi micuţa la
sumă, ear’ apoi treptat şi în conţelegere cu
comitetul paroehial, conştiu de chemarea sa,
la finea fiecărui an am raportat sinodului pa
roehial despre sporul ce s’a făcut, tncât cre
dincioşii văzând înaintarea Iui, au început unul
dintr’altul a ajutora fondul cu câte 1 fl.,
mai târzior cu câte 2 fl. şi în urmă văzând ■
comitetul paroehial că acuma sdat capi de
familie şi dinfii fundatorilor, au decis In şe
dinţa din 25 Ianuarie a. c. ca şi aceştia se
ajute cu o coroană deodată pentru totdeauna
în menţionatul fond, fiindcă se recer mai multe
reparaţii cu biserica, şcoala, casa parochială
care silit a tuturora, şi astfel In numita zi
propunerea comitet, bis. - a foat de cătra si
nodul paroehial primită ou o majoritate de
voturi, afară din vre-o 3—4 voturi cari au
fost contra numai din re atate, nedreptate
nu se face cu nime, fiindcă e de bună voe.IL Că aş fi primit dela o femeie săracă
servitoare în România 2 fl., este adevărat,
pentru care s’a şi cumpărat predicele Dumine
cilor şi a sirbătorilor de ţeste an cu litere latine şi foarte potrivite cu starea de astăzi,
de Dr. E^efterescu, se află în biserică şi se şi ceteşte din ea aproape în toate-1 Duminecile şi
sărbătorile. / ’ ' * 'III. îa fine că aş fi trimis crâsnicul bis.
de a dat jos dela locul din biserică menit
pentru chor, pe învăţător şi- bărbaţi- tineri,
juni şi june ce s'au fost deprins încâtva în
cântările liturghice cântate în două voci, nu
:o; Serisoare deschisă.Cătră toţi fraţii mei Români, cari aparţin; familiei Boca,
ce este descendentă din colonia Boca, adusă de
1 mp Eratiil Traian ‘ din italia la coloriisarea Daciei! I
Fraţi şi surori din patru unghiuri l
Subsemnatul aparţinător familiei Boca,
între miile de dorinţe ce am avut şi am, ca
toţi muritorii,,, din lume, la a căror realisare
deplină, nimenea nu a ajuns, de unde e con-
: statat); căci nici eu nu ,voia sjtmge, am avut
! şi mărea dorinţă, de a face o dare da seamă
comprobătoare, despre aceea că: Familia Boca,
e descendentă din colonia Boc?a, adusă din
• ItaUa de divul Traianj'.şi aceasta am vrut a
: o face cu privire Ia familia Boca, numai din
tradiţ'.unea şi dovezile, din comuna mea natală,
Velcherinl dia câmpia Transilvaniei. În3e
: cetind nu arare-ori, şi văzând că familia Boca
e răspândită în Austro-Ungaria, ţările din jur.
şi în depărtări mai mari, cura Be spune din
poveşti, peste* ţări şi peste mări, — ’mi-a
venit dorul de a cunoaşte încât va fi posibil,
pa cât teriţor sfint răspândiţi fraţii mei şi
surorile din familia Baca? Şi după aceea
să-’mi fac numita dare de seama comprobă
toare publică, ca se rămână pentru postentate.
— Aceasta doresc a o face tn interesul ro
mânismului' şi a vechitatei familiei noastre
Boca. — .Deci din inimă, cu‘ dor românesc şi
familiar, vă:rog, bunii mei fraţi şi surori, a
nu-’mi denega împlinirea marer mele dorinţe,
ca să merg din lume devastat de marele dor
pentru voi, că nu am putut şti, pe unde şi până în ce depărtări vă aflaţi astăzi locuind^
când eu am etatea de 60 ani, prin urmare
lângă gura pământului, de a mă înghiţi pentru
eternitate cu privire Ia lumea pământeană.
Şi ’mi-aş ţină de un păiat strigător Ia cer, pentru românism şi vechitatea familiei noastre
Boca neputând satisface la această mare do
rinţă a m e a . M a i încolo doresc a o face aceasta şi din , punct de vedere naţional, spre a convinge-pe-marii - antagonişti ai româuisj* "
mului, că rădăcinile viţei de românism, să
dite din Italia prin Dacia, încă şi astăzi mai
perenează, prin urmare au destinul deîa pro
vedinţă, a perena alăturea în tovărăşie cu globul pământului, peste toţi secoiii lumei
pământeşti.
Dorul meu mai este încă - şi acela, ca
toţi fraţii mei români, ca deosebire de familie*
se întreprindă din toate ţinuturile posibil fii® *
scrutarea de vechitate şi descenderea familii or lor din coloniile romane, ca sase documsnteze
sus şi tare, câ viţa întinsă din Italia îa Daaa» mai perenează şi azi, prin urmare va psrena neîntrerupt. — Toţi onoraţii membri,, aparţinători familiei Boca, de pe pământul colonisat de marele străbun Traian, c a r i nuvor prege
a-'şi face datorinţa faţă de românism şi v®.c tatea famiUei lor, stlnt rugaţi cu toată stim
şi dorul meu familiar, a-'mi răspunde prin eP
stolă la următoarele întrebări : *L N u m e l e c o m u n e i ? — Comitatul
judeţul? — Ţeara? — Posta ultimă? — familii sdot Boca? — Câţi membni tm liari stlnt Boca de toţi în acea comuna
Nr. 24 F O A I A P O P O R U L U I Pa*. 281
— Ce spâne tradiţiunea (povestea) deepre famiiia Boca? — Ce dovezi sflnt despre familia Boca?— A fopt stabilită din vechime în comună V — Ori a descălecat din alte ţinuturi?— Şi anamit de unde? Când? — Şi cum? — Şi pentru-ce? — Câţi oameni au ştiut carte din familia Boca In acea comună?— Ce oficii au purtat cei din trecut şi numele lor? — Şi ce oficii poartă cei din preBent şi numele lor?,— Mai Încolo,,rog pe fraţii mei
Români cari Be află prin buna şi doritoare» noastră mamă Borna, sau prin Italia scumpul leagăn al românismului, sâ nu pregete a-’şi lua osteneala şi a cerceta daca so mai. bilă străbuna noastră familie Boca şi astăzi.In Borna sau Italia, şi a-’mi scrie unde? In ce ţinuturi ? şi cam în ce mărime?
Pentru caro serviciu şi osteneală, ca
privire la familia Boca, mulţumesc tuturor Înainte. t,
Velcheriu , a doua zi de Rosalii 1898.
■ L 'Aron Jtoca Velchereanul,proprietar. ,
Adresa este: Velcheriul-de-cămpie, Mezâ- Velkir, u. p. Mcso-Mt'/ies. (Transilvania).
Preotul — înainte! ■- Circşa, în 7 Iunie 1898. '
Onorabilă Redacţiune! ■ ,
Din toate părţile so aduc în '„Foaia Poporului* .ştiri, când bune, •când mai rele, aducendu-se laudă celor-ce pro- ;
pagă binele .şi îndrumând; la; îndreptare ; pe toţi, cari slabi de inger , fiind, fie în chestii naţionale, bisericeşti ori şcolare, înadins ori lăsându-se conduşi de alţii, merg pe căi nedrepte. ; . '/
Numai din ,Valea-Bistrei nu prea cetim nimic în preţuita noastră foaier . . deşi pe acolo încă sânt multe lucruri vrednice . de lăudat; dar! sflnt apoi şi atari indivizi, cari fie din interese materiale, fie din slăbiciune, mină apa pe moara duşmanilor noştri, făcendu-le bucurie.
Aşa cred, on. Redacţiune, că mai
ales în vremile aceste de grea încercare, îndeosebi , preoţimea esto chemata a veghia ziua şi noaptea pentru-ca po- porul nostru se nu fie, batjocorit de străini şi se nu cadă în mrejele, ace- ; Btora. Voiu 'descrie, deşi — în speranţa . îndreptărei — numai în'trăsuri generale, cum preotul douor comune din yalea-Bistrei, uitând poate care îi este datorinţa în timpul de faţa, nu se interesează de loc de ceea-ce altcum este dator se se intereseze; ce priveşte apoi simţul naţional, — aşa se vede, că în vinele acestui preot nu bai curge sânge românesc.
în săptămâna treeuţa având o. călătorie am trecut prin comuna ’ curat românească Voislova, la care aparţine şi Valea-niare, formând, • după-cum ’mi-s’a spuso parochie.1
AmCndouă comunele sflnt aşezate la Ioc bun şi precum arată pământul plin de moşii,
locuitorii nu prea stau rău, mai aids Voislova are o înfăţişare foarte frumoasă. E cunoscut că întrând într’o comună românească, ca Român mai fintâiu îţi îndrepţi privirea asupra bi- eericei şi şcoalei ca unicele mai rămase noufi Românilor. — VăzGnd şcoala din Voislova m’am bucurat, pentru-că deşi sub un acopc- remGnt cu casa comunală, ea esto corăspun- zetoare, ajungând înso la biserică, nu voiam să cred ochilor şi fură voe am lăcrămat văzând starea deplorabilă în care se află acel
sfânt lăcaş. Te doare inima văzând Bfânta
biserică aşezată la Ioc destul de frumos, dar’
fără ocol, cu o Împrejurime plină de necurăţenie, zidul tot dărlmat, acoperişul peste tot spart, prin care de bună-mma plouă ca afară, dau înfăţişarea unui loc părăsit.
întrebând pe unul din locuitori despre causa acestei stări, ’mi-a răspuns că nu poartă nime grijo de biserică, că preotul abia caută de ale sale şi că «numai de când am ales purtători de socoţi po domnii învăţători, ştim că biserica aro venituri". Voind a mă convinge şi despre simţul naţional al acelui preot, ’mi-s’a spus foarte mult*, — amintesc Insă numai una, ca cetitorii tă-‘şi poată faeo oarecare ideo, anume: In primăvara anului trecut a primit şi d-lui din „Arginţii lui luda* descrişi Intr’un număr al Foii Poporului, bani, din cari până azi părintescul nostru guvern numai preoţilor distinşi' prin sentimentele lor patriotico a avut bunăvoinţa a Ie împărţi, — cu cari însă mai »IeB astăzi so tinde Ia răpirea libertăţeî şi la dejosirea preoţimei noastre. Sau că dl preot din Voislova pune, interesul material mai presus do libertatea 6turei sale do preot?
încheiu de astă-dată ţn speranţa că scriind aceste, ca unele din cele mai secundare, vor veni la cunoştinţa dlui. preot din Voislova şi deşteptându se cel puţin acum la bătrâneţe va nisul într’acolo, ca ceea-ce n’a făcut In decurs de 30 de ani de când este aci, te facă cel puţin acuma,’ pentru-că cea dintâiu datorinţă de a griji ca biserica eă fio în rînduială bună, eBte a preotului, tot a lui esto şi grija, ca averea bisericei să se chivernisească aşa cum trebuo şi nu precum a făcut dumnealui lăsând totul baltă, cât credincioşii nici nu ştiu că biserica lor poate avă şi venite ori nu. Mai lase d-lui din patriotism şi pună mai mult pond pe chemarea . Ba, nu aştepte ca alţii so înceapă, pentru-că păstotul este dator sl pornească turtrta, sâ meargă înaintea ti cu cu- vent fi Japtă, şi pentru-că numai făcând aşa va delătura relele cari sânt azi acolo şi cari d-sale i numai cinste nu-’i fac. La lucru
deci, părinte, ca în scurt timp să putem BCrie numai bino şi din Valea-Bistrei.
•: ii i ■ Citleloritl.
W i l l i a m E . G la d s t o i ie ,— Vezi ilustrapu. —
Numfcrul de azi al ţo ii Ioporttlui
îl dăm împodobit cu portretul marelui
bărbat de stat al Angliei, William K.
Gladstone, reposat acum de curfind.
Am arctat in un alt numer, cum
acest mare bărbat a fost stăpânit toată
vieaţa sa de sentimente adevărat libe
rale şi cum a luat partea popoarelor
apksate şi prigonite, ridicându-’şi vocea
contra apăsătorilor, pe cari ’i-a osândit
fără cruţare.
România liberă a aflat în el întot
deauna un spriginitor, din care causă el
a şi fost ales de cetăţean de onoare al
Bucureştilor.
Afară de aceea el s’a interesat şi
de soartea noastră, a Românilor dc
sub oblăduirea ungurească şi a înfierat
politica pecătoasă a guvernelor maghiare.
Aceasta a eşit la iveală cu deo
sebire în toamna anului 1896, când
un politician maghiar a avut o con-
, vorbire cu el. Gladstonc’şi-a spus
pe faţă părerile sale privitoare Ja
,, Maghiari, aretând, cîl cunoaşte plân
gerile noastre şi nedreptâţinle ce. le
suferim. .. ,
Convorbirea aceasta a fost pu-
. ,, blicată în foaia ungurească Alkot-
mâny din acel an (nr. dela 11 Oct.) şi
a fost reprodusă şi în Iribuna. Glad-
: stone între altele a aretat că politica
Maghiarilor e greşită şi a înşirat gra-
, vaminde Românilor întocmai aşa,cum
se pot ceti în Joile române. Vorbind
apoi despre legile bisericeşti, intro
duse cu de-a sîla de cătră Maghiari
a zis:
»Nu era nici o lipsă, ca prin
introducerea căsătoriei civile obligă-
toare • s6 se' facă şi mai nesuferită
apăsarea naţionalităţilor confiscând
guvernul prin nouele legi bisericeşti
libertatea conştienţei. .
-»Cum aud guvernul maghiar a făcut
aceasta în interesul ideei de stat ma
ghiar. E greşită această purcedere.
»Ideea de stat maghiar mise poate
face cu de-a sîla, dar’ nici. prin legi de
acelea, cari sftni contrare obiceiurilor,
tradiţiunilor şi sentimentelor religioase
ale popondui.
■ »Legile bisericeşti au făcut numai
mai urgisită înaintea naţionalităţilor
ideea dc stat maghiar». >"
Eată astfel de cuvinte grele, dar’
adevărate le spunea asupritorilor marele
bărbat Gladstone. Dc aceea el n’a fost
iubit dc cătră Unguri. Adevfirul însS
nu sc poate ascunde şi de- sigur stă
pânirile maghiare bine ar facc, dacă
ascultare ar da sfaturilor marelui Glad
stonc, căci altcum ele mînă causa un
gurească spre prăpastie.
Pag. 282 $?G A IA P O P,.0 R U'L' U I Nr. 24
PARTEA ECONOMICĂ: IMaşina de cusut.
Maşina de cas ut, ceasta* scală' prea
folositoare, a pătruns şi pătrunde din zi îa zi iot mâi mult' şi în ‘ casele , româneşti. Na va fi deci de prisos a spune cum e de a se' ţinS mulţime de ani în bună stare. Spre’ ace stsfîrşit ea trebue curăţită şi unsă cel puţin odaia în fiecare lună. Ca şfe putem face acest lucru, se ridică partea de metal ă maşînei şi ’i-se iau curelele. Acum din un vas mic anume sfi picură petroleu (gaz) curat, de cel mai bun, în toate găurile menite pentru uns şi lâ toate părţile ce sunt supuse frecărei, atât deasupra cât şi dedesupt, apoi maşină se porneşte pe un moment, gri jind sfi se mişte atât înainte cât şi îndfirfit. Dar’ numai petroleul' âevea bun şi cţirat are însuşirea de ă muia şi curăţl uleiil cel vechiu, gros şi rfişinos:" După-ce am făcut aceasta, sef freâcă bine; cii o treanţă ' toate părţ le,- până-ce :s’au curăţit şi sbicit -de tot. Actnn aceste se ung din nou, însfi nil cu petroleu,: cum adesea mulţi lac, spre Btricarea maşinei, ci cu aşa numitul uleu de maşină, care conţine grăsime destulă şi e liber de pulvere şi alte materii stricăcioase. Acum se mai cu- răţesc curelele, frecându-se smoala, ce s’a pus pe ele, apoi se freacă bine cu petroleu, punându-se earăşi la maşină; de- asemenea se aşează toate la loc. Cu o maşină astfel îngrijită se poate lucra uşor, iute, fără pedeci şi întreruperi neplăcute şi păgubitoare mulţi ani de-arîndul, căci părţile maşiriei, cari sânt supuse frecărei
nn se tocesc.
Iunie..-.. Poveţe economice.
Coseşte trifoiul pentrufân şi coseşte iarba, când e mai în floare. Sapă viiă a doua-oară, dar’ înainte de ce începe a înflori. Rfitează pomii cei. pitici şi tunde
gardul cel viu. Sădeşte ridichi de toamnă. Udă straturile de legumi,. răreştele şi pune pâri la fasole, mazăre şi linte. Stîrpeşte insectele de pe legumi, asemenea gândacii de pe arbori. Rfişina de brad acum se poate aduna mai cu succes. Acum e lumea stupilor. Vinul începe sfi fearbă a doua- oară; grijeşte sfi nu fie vasele astupate prea tare., începem secerişul celor tomnatice. De umblă furnicile la coşniţe, în- chide-le calea, ungând cu petroleu scândura, pe unde se urcă. Uscă cireşe, vişini şi strugurei pentru iarnă. Seamănă
rapiţa.
Lucrările de grădină în Iunie,
în grădina de pomi trebue sfi ne Îngrijim, ca ei sfi aibă umezeala de lipsă, şi mai cu seamă cei încărcaţi de poame. Udarea sfi se facă nu mai mult de odată la sfiptfimână, dar’ apoi sfi fie cum se
cade, apa se ajungă la rădăcini. Dân- duli-se şi zamă de" gunoiu, aceasta va âvfc urmări foarte bune pentrii desvoltarea
(cr^ştereâyV p^^or.' .
secetos, zima de g u n o i a face .bune ser
vicii, numai pe urma ei! sfi se: iide, cât mai, bine ;pământul din jurul pomilor. Rfitezatul surcfeilor - crescuţi1 în: acest an
se face în: acestT timp.; La viie şi persed toţi sur&eii crescuţi prea deşi Se irnj». Locurile \uhde au prins bureţi şi âşţfel sânt bolnave, se ung, cum am. arfiţat, în un numfir mai dinainte al foii noastre.
în grădina de legume, lucrul de căpetenie este săpatul, nu numai pentru â stîrpl buruienile, ci şi pentru a ţinfi pământiii neîncetat deschis. ■ Urmează udatul. De regulă nu se- udă îndestul; prin aceasta pătura deasupra a pământului se prea întăreşte şi rădăcinile, cum şi întreagă' planta, sufer de secetă.' A uda bine odată pe sfiptfimână face mai mult decât a stropi numai pe deasupra în fiecare zi. Pe lângă 'udat “ajută mult şi
. gunoirea, mai cu seamă soiurilor de curechiu şi ţelerului. Cel-ce poate uda în-
i destul, gunoiască, fără nici o teamă, şi pe timp secetos. în această lună se seamfină : ridichi de iarnă şi de lună, salată,
mazăre, fasole ş. a.
De-ale vremei.
Iunie mai uscat decât umed, umple buţile cu vin bun. Oamenii şi vântul de Iunie curând se schimbă. Iunie umed şi rece, strică întreg anul. Călfitoria furnicilor vesteşte timp bun. O fidele multe ştiut semn de vin şi grâu mult. Săritul peştilor vesteşte furtună. De sânt mulţi bureţi iuţi, iarna viitoare are sfi fie uşoară, la din contră grea. Bureţii porceşti ne spun capfitul, eeialalţi începutul iernei viitoare cum are Bfi fie.
AlcoMul şi mijloacele împotriva lui—Cuvent ţinut la adunarea întrunire! învăţătorilor districtului Sncevei (Bucovina), la 4 Maiu 1898, de
A. Ţurcan, înv. sup. în Costâna.
(Urmare şi fine)/
Rachiul, aceBt duşm an netndurat, a cu
tropit ţeara cu totul. ;
Pentru. rachiu se pîătia dare la împărăţie, dară nime nu-’l ţinea de aceea, de ce trebue Ee*’l ţie medicul, adecă de venin.
Nu este alcoholul ca şi morfiul venin?
Da, el e venin şi produce în om una din
boalele cele nm grele, adecă alcoholismul
chronic. ;
L î stîrpitul acestei boale blăstămate se
cere o procedură ca şi Ia celelalte boale. O
lege în contra boalelor împlutoare, zice .toată
lumea, că trebue numai decât. Tot aşa trebue
să capete şi măsurile; în ■. contra alcoholului
putere de lege. ;
Pericolul colapsului, adecă a căderei
totale a paterilor şi a paralisei inimei este iminent, şi trebue să-’l avem înaintea ochilor
totdeauna, ca s8 nu ne cuprindă moartea neaşteptată. Da mplt e cunoscut, că prin alcohol se nasc o mulţime 4e 4>oale, că nici un membru al trupului nu rfimâue cruţat de atacul
Iuii destrugător. Medicii englezi afirmă chiar-
că jumătate din îmbolnăvirile, ce ss întâmplă*
sânt urmările'alfcoholului. ; Este-îndeosebi bă
tător la ochi, mulţimea felurilor de boâle da nervi, dela tremor âlcoholicus, până la nebuneală evidentă..1 : ; — v ÎI;;
Chestia alcoholismului are şi mare im:
pbrtanţăhigîenică;i; E i face o parte însemnată
a chestiei sociale; De eV ar trebui se le pese nu numai medici’or; ci şi oamenilo.r ce se ocupă
ca “ politica'şi cu ^ociaîismui, judecătorii şi
legislatorii. " îni Euglitera au ajuns1 din fami
liile sărăcite în urmă beţiei capului familiei 75°/o la această miserie. ; " -
‘ Şi armele în contra acestui duşman? Noi
ştim două: cumpătul şi reţinerea totală (ab
stinenţa); cumpătul e înse o pavăză de lemn, care sefsfarmă curând. Toţi beţivii au înce-
put cu cumpâtulj : adecă ă gusta câte puţin,
dar’ din rar se face uşor des, din cumpăt necumpfit şi - îngâmfarea, fudulia îl preface
peom în om- beţiv pe neaimţite. Biietanul
voeşte se aducă lâ beut ca Mrbatul şi lauda c e a proastă ese- şi din gura lui, că poata
purta mult:1 Unii voese cu beţia să-’şi aline
BupSrarea, alţii sS-'şi mărească bucuria. Ra
chiul însă ca şi toţi fraţii lui, adecă rumul,
e mincinos mare. ; ..— c- 1
t De ’irar fi rachiul, meseriaşului beutură
de neapărată trebuinţă, apoi şi pălmaşului şi
ţăranului la lucru! lui cel greu, apoi aş tăcea.■ Stricăciunile.'consumului prea mare da
alcohol se află în toate statele civilisate.
Deci o datorinţă însemnată o higieniei est®,
a! lua parte la combaterea acestui rău, care
distruge vieaţa trupească, intelectuală şi morală;
periclitează binele familiei şi icel comun.
Acţiunea privată poate spori întreprinderi
în contra beţiei, prin povfiţuiri şi desluşirea
stricăciunilor alcoholului, prin procurarea mi
jloacelor ieftine şi binefăcătoare, cari să sub- stitue beuturile spirituoare, (localuri unde se
se vândă vin de poame, inast etc.), prin favo-
risarea tuturor instituţiunilor • pentru amelio
rarea stărei păturei poporaţiunei sărmane
casse de păstrare).
Statul poate contribui: prin suirea pre
ţului rachiului destinat pentru consum (impo-
site mari) şi prin imposite moierate pe bău
turi ce conţin mai puţin alcohol, prin redu
cerea localurilor pentru vânzarea rachiului,
-fixarea timpului până când să fie iertat a
ţină localul desch’s (iarna la 8, vara la 9 ore), prin privegherea exactă a cârcxmelor ca
se se închidă la timpul fişat, prin alegerea
de primari ăi comunelor, cari nu protejaaza
ca cei mai mulţi beţia, prin pedepsirea aspra
a cârtîmarilor, cari protejează beţia.
. înfiinţarea de societăţi relativ la stîr‘
pirea beţiei este foarte folositoare.
La 21 Septemvrie 1887 a înfiinţat pa-
rochul Rohat tn Geneva o societate de cum
pătare elveţiană pe basa reţinerei totale ®
beuturile spirituoase, care a căpătat mai târzii numele «Societatea elveţiană a c r u c e i albastre .
Cu timpul s’a întins societatea aceasta, şi P^®
hotarele Elveţiei, de aceea are ea acum» numele , Societatea de cumpătare a cruc
albastre" şi se împarte în mai multe ramuri-
Lv 29 Martie 1883 s'a înfiiaţat în oraşo
Bremen ty societate germană pentru com terea abusului beuturilor spirituoasa, care
peste: 10.000 de membri. "r'm
în Svedia şi Norvegia activitatea socia-
ţaţei • a avut succesul următor. ÎQ Sv0consuma. înainte de 50 de ani fiecare °ap
poporaţiei cu femei şi: oopîi 54 de llt^a n an> rachiu, acuma însă consumă numai litruri pe
Nr. 24F O A I A P O P O R U L U I Pag. 283
In Norvegia pica luauto do 50 do ani pe fiecare cap IC litrări "de raclfu consumat;
cantitatea ascăzut astăzi ia 3.5 litruri. Dintre toate ţările din Europa şi afară do Europa
sta In privinţa ăteasta mai 'sus Norvegia. Aceasta este cea mai bună dovadă, că o climă rece nordică du condiţionează' o Bnmă mai mare de beutari alcoholice.
Şi ce poate face şcoala In privinţa aceasta? Ş .osia, 'sub care înţeleg eu învăţătorul, s’ar pără, că nu poate fice mai ni- mică; însă nu e aşa! Şcoala poate foarte mult face! Ea îmi permit a zice, că poporul mii
că n’are In ziua de ar>tăzi «mic mai bun, ca învăţătorul poporal. Sflnt mulţi oameni interesaţi, că poporal chiar b5 nu lasa beutura rachiului, că fiind poporal treaz, nu-’I poate
întrebuinţa la toate şi nu pot uşor întinde reţeîele asupra Iui. Şi ca b5 fim cil dedă- vlrşiro noi dascălii păstori buni, şi urmaşi
vrednici ai Mântuitorului, trebue să ferim poporul cel tinăr, copfi’, de beuturile cele Btricăcioase. Eu zic poporul tiriăr, pentru-că pe cel vtrstnic; cu greu I! putem feil. Ear’ ferindu-’I pe c6l tinăr şi crescSndu-'l treaz, atunci şi poporul vlrstnic va fi'tresz. L i aceasta p5 ne fie de pildă profetul Evreilor Moise, care ă voit să rătăcească ta pustie timp de 40 de ani cu scopul, ca creascăo generaţie nouă, mai bună.’ Şi urmaşal acestui profet tot de o naţie cu ej, marele învăţător Isus ChriEtoB a cunoscut, că ca poporul vlrstnic na poţi făvtrşl uşor o treabă bană şi a strigat: „Lăsaţi copfii să vină la mine, că a lor este împărăţia cerniui!* Noi învăţătorii poporului tinăr, efintem datori a lacra din răsputeri, ca şcolarii noştri fiind odată oameni, să se ferească ca total de beuturi alcoholice. SS Ie arelăm adese-ori şi mai ales la prilejuri, răul ce-’l fac beuturile. Că sămânţa noastră, ce-o semănăm, nu pică toată Intre spini, sS fie înăbuşită, ci multă şi pe pământ roditor, sânt încredinţat. Crescând noi învăţătorii Insă o generaţie treiază, atonei facem mare lucru. Foporuloi nostrd numai trezirea Ii lipseşte Ia fericire. Eir’ noi atunci ne întrebuinţăm, bine talantul primit dela Stăp&nul nostru şi ne facem. vrednici da cuvintele Lui cele măreţe: ,Serv bun şi credincios, peste puţine te-am pus, peste multe te voia pune! Intră tn împărăţia mea!"
Ca să ajangemi Insă aceasta, trebue să fim oglinda lamei şi sarea pământului, cugetând pururea Ia cuvintele: ,Ceî-ce voeşte să îndrepte lumea, să se îndrepte mai ântâiu el!8
D in „ 'Deşteptarea
Sfaturi economice.îngrăşare rentabilă (bană) a
porcilor.
Un econom a reuşit să îngraşe bine
porcii în modul următor : ' în luna cea
dintâiu s’a dat zi de zi fiecărui porc
S/A chilogr. urluială , de orz, lapte şi 1 %
chilograme cartofi; In luna a doua câte
1 chlgr. urluială de orz, lapte şi 1 ’/s— 2 chlgr. cartofi; îu a treia lună l 1/* chlgr.
urluială şi lapte, cartofi însă nu; tn a
patra lună 2 chlgr. urluială. de orz şi
lapte, dar’ urluială nu; in luna a cincia
3 chlgr. urluială de orz şi lapte, cartofi
nu. Porcii cari la începutul îng’răşărei
cumpăniau cam 50, chlgr., . la o virată de
cel mult 10 luni, ari cumpănit unul cu
-altul cam 163 chlgr. ‘ ;
: Pătlăgelele ro.şii.
în unele locuri ee numesc: patma-
gele, în alte locuri porodici şi esr’ în
altele paradaisuri, fireşte tot atâtea numiri
greşite,, , .Folosul lor este inare în econo
mia casei. Din ele se găteşte cea mai
gustuoasă zamă acrişoara de carne, - în
deosebi de galiţe; fasolea verde, înăcrită
cu pătlăgele şi aşa numitele sosuri de
pătlăgele ar trebui st* nu lipsească de pe
masa săracului ca şi de pe a bogatului.
Dar durere! Cea mai mare parte a eco
noamelor noastre nu le ştiu cultiva şi nici în
trebuinţa; cu toate-că nu e lucru mare nici
una nici alta. Fiind tare gingaşe de frig,
Be seamănă primăvara ta straturi calde.
Cine n’a făcut aceasta, poate cumpâra
de 3—4 cruceri răs&d, pentru a cărui
punere tocmai acum pe la mijlocul lui
Iunie e timpul cel mai potrivit. Pământul
sâ fie bun şi la început să se ude mai
adese-ori, dimineaţa şi' seara. Mai târzia
se feapă şi li se pune câte un par, de care
se leagă. întocmai ca şi la viţa de viie,
subsuorile se rup, fiindcă altfel tufa e
prea deasă şi nu produce destul de bine.
Când s’au copt, se întrebuinţează îndată
la gătirea bucatelor sau se ferb ori se
uscă pentru iarnă. Unele econoame har
nice câştigă bani frumoşi (lin cultivarea lor.
Gătirea fenului brunet.Fânul aşa numit brunet se găteşte
mai cu seamă în timp ploios. El are
coloare brunetă şi gust acriu; e hrănitor şi
vitele îl mâncă cu plăcere.
Facerea fânului brunet se întâmplă
în modul următor: iarba se uscă in brezde,
dar’ nu deplin, cf numai pe jumătate, ca
adecă sâ devină veştedă biue, apă însă să
nu conţină.
Iarba astfel de jumătate uscată se
adună iu căpiţe mari, cari se calcă, băr-
băteşte pas de pas din partea mai multor
oameni. în căpiţele aceste iarba are Be
rămână până-când se înferbântă şi. cotoa
rele au devenit brunete.
Acum e timpul să Be împrăştie că
piţele într’o zi frumoasă, uscându-se fânul
bine; după care se adună şi se duce
acasă, aşezându-se întocmai ca şi alt fân.
1 Fiind economii adesea siliţi se gă
tească şi astfel de fân, ei ar trebui se
cerce să se deprindă cu facerea lui. Greu
tate se. tntimpină numai la uscarea în
brezde, şi aceasta numai încât nu e chiar
uşor a nimeri gradul cel mai potrivit de
uscare pe jumătate.
Nutreţul verde sărat.
Acest soiu de nutreţ sa găteşte înspre
toamnă, Băpându-se mai ântâiu o groapă
tn pământ, în care se adună tot felul de
plante s. p. iarbă, măzăriche, trifoiu, lu-
ţernă, frunze de napi, cucuruz verde ş. a.
Aşezarea se face în chipul următor:
se pune mai ântâiu o pătură din plantele
numite, care se îndeasă bărbăteşte cu
picioarele şt se presâreazi cu sare. Acum
se pune o altă pituri de plante, care
deasemenea se calci cu putere din parte*
mai multor oameni, presarându-se earăşi
cu sare şi tot aţa se! urmează piuă s’a
umplut groapa! lu urmă se pan scânduri
şi petri peste ele, ca prin aceste sâ se
îndese şi mai bine. Acest nutreţ să aşează
după câtva timp, Încât se mai pot adauge
câteva pături de verdeţuri, cari se trac
tează tot în modul aretat, adecă înde?
sându-se bine şi puuându-se deasupra
scândurile şi petrile, ear’ la urmă mai
turnâudu-se şi apă, ca cu atât sâ Be pă
streze mai bine. Recomandăm şi facerea
acestui soiu de nutreţ, fireşte, ântâiu în
măsură mai mică şi numai după aceea
lu mare.
*Trebue lăsaţi; viţeii se,sugă sau «ft
li-se dee de beut laptele iuuls?
Această întrebare s’a discutat adese*
ori, fără a se ajuuge Ia o Înţelegere de
plină- asupra ‘ei, pentru-că ■ dovezi
temeinice, cari vorbesc pentru a li-se da
viţeilor laptele muls şi altele cari vorbesc
in contră Cu privire la sănătate suptului
este de a ’i-se da ântâietate, pentru-că
cu chipul acesta viţelul ajange de-apu-
rurea la lapte de o temperatură (căldură)
asemenea şi de însuşire neschimbată. Din
punct de vedere economic însă este de
a ’i-se da ântâietate — cum ’i-amzice—-
adăpatului cu lapte, pentru-că este un
mod mai regulat de nutrire şi de înţăr
care mai lesnicioasă. La o vacă buni
de lapte viţelul n’are trebuinţă de tot
laptele; o rămăşiţă de lapte tn uger face
de vaca împuţinează mai târziu laptele.
Mulgându-se Înainte de sugere una sau
două ţîţe, precum mai adesea se întâmplă,
laptele ce-’i rămâne viţelului nu se poate
calcula cu şiguritate; mulgându-se însă
după sugere, cele mai multe vaci reţin
laptele. De aici urmează, că numai la
vacile, ce dau lapte puţin, poate fi vorba
ca să lăsăm viţeii se sugă.
Dela „Reuniunea română de agricultură din comitatul Sibiiului1*.
Pentru lucrătorii de câmp şi de vii.Potrivit tndrum&rei (naltului minister r.
u. de agricultură dto 25 Maiu a. c. nr. 6309, vestim celor po cari ti priveşte, ci amă- eurat dispunerei Înaltului minister de comercin dto 17 Maia a. c. nr. 31.666, hotărîrea privitoare Ia favorul ce ’l-au avui lucrătorii da câmp ţi de vii de a Călători, pa lângă artla- rta atestatului oficiului comunal po toate liniile căilor ferate de atat, cum şi pe toate liniile căilor ferate dia patrie cu preţul de ;u- mttate, so schimbă Intr’acolo, că lucrătorii de
câmp şi do vii pe viitor numai atunci se pot folosi do favorul de a p'ătl pentra călătoria pe claaa a IU-a preţul de jumătate, daoă vor căUtorl cel mai puţin 10 împreună, respectiva dacă se eolveşte preţul rodua cel puţin pântrn 10 lucrători, şi dacă vor dOTcdl prin „certificatul de lucrător• (munkiiugazolvâny). preicrii
de articolul de lege II. din 1898, că sfint In
faptă lucrători de câmp şi de vii. r f
' Conform îndrumărilor date, direcţiunile
căilor ferate se vor ~ţinâ de această hotărîrfi
cu începere din 15 Iunie c. n. . ; ;
: Totodată direcţiunile cailor ferate de stat
şi a celorlalte căi ferate din patrie au, fost
îndrumate a aduce această ; schimbare la cu
noştinţa “tuturor prin afişarea la loc potrivit a
acestei d isposiţiuui şi au primit şi te deosebi
îndrumarea se-’i facă pe lucrători băgători de
seamă, că fără de ^certificatul de- lucrător nu
se pot folosi de favor nici în caşul, când.s'ar
presenta (înştiinţa) spre călătorie deodată 30
sau mai mulţi lucrători de câmp şi de vii.
Prin .certificatul de lucrător8, lucrători
lor de câmp li-s’a făcut uşurinţă, încât sfint
mântuiţi de cheltuelile şi de osteneala ce o
aveau cu câştigarea atestatului comunal.
S ib iiu , 8 Iunie n. 1898.
Comitetul central al „Reuniunei române
de agriculturăr din' comitatul Sibiiu". -
D." Coinşâ, Victor Tordăşianu,preş. ... , . secretar. •
Stropitoare p e n t r u ,„Peronospora
. : ■ V'ltiC0la“. ,•■'
— înonnoştilnţare. —
: ; SubscriBDl comitet esste In plăcuta posi-
ţiime de a pune Ia disposiţiunea membrilor
„Reuniunei române de agricultură din comita
tul, S\biiului“ în, mod gratuit stropitoarea (tu
lumba, proaşca) de peronospora, dăruită nouă
de onorabila comisiune economică a comitatu-
lui Sibiiu. .
Doritorii se-’şi înainteze subscrisului co
mitet cererile în scris, cu care ocasiune săBe
arete si timpul cât doresc a se folosi de Stro
pitoare. : ;
' ■ S p r e orientare însemnăm şî 'aci, că stro
pirea dintâiu a viţei se face In Maiu a 2-a In
Iunie, a 3-a In Auguit şi a 4 a în Septemvrie.
Sibiiu, 7 Iunie n. 1898. * ' -
Comitetul central a l: „Reuniunei românede agricultură'din comitatul Sibiiului*. -;
Deni Comşa, Victor Tordăşianu,■ president- secretar;.;
Pag . 2 8 4
Din traista eu poveţele.— Răspunsuri. —
Abonentului I. f/tifa in L , Pentru stîr
pirea furnicilor' se recomandă’ următoarele: se
caută furnicarii, scormonindu{se şi vărsându-se
peste ei zamă de tabac sau de pelin,, leşie
tare In stare ferbinte, petroleu sau apă săpu
nită. Bun este şi varuî nestins, peste care
se stropeşte apă; acesta înferbântându-se,
parte nimiceşte’furnicile cu ouă cu tot, parte
le alungă. Se mai stropesc cu apă ferbinte,
în care ie "topeşte multă soda, cum şi prin
nn amestec de potase şi zăhar pisat. Se re
comandă şi aluatul acru sau drojdiile ameste
cate cu zâhar topit sau sirup, cari, dâudu-se
în vase, nimicesc furnicile în scurt timp. Fo
loseşte şi stropirea cu benzină Bau presărarea
eu naftalin, amestecate cu prav de insecte.
Furnicile de pădure, aduse şi slobozite între cele de grădină, le sfîrtică pe aceste şi în
grabă se fac şi ele nevăzute. Mai este şi un
fel de; cleiu de furnici^ cu care se - unge de jur împrejur partea din jos a pomilor; acest
deiu prinde furnicile, nelăsându-le a se sul
pe pomi. : • - : '•
Pentru stîrpirea păduchilor de frunze şi
a altor insecte şi yermi se recomandă extractul
de leşie de tăbac (tutun), numit *Ţhanaton<,
care se capătă Ia „Msgyai dohâoy kereske-
delmi reszvdr-y târsa£âg“ în Budapesta V. (Nagy korona-uteza, 16 sz.)1 Extractul acesta
se subţiază cu apă, la 1 chgr. 50 litre, în care
se amestecă bine • pentru-ca să se topească.
Stropirea se poate face cu proaşca pentru
stropirea viţei de viie atacată de peronospora
sau cu o cană de. udat, sau şi numai muind
crenguţele în materia din vorbă; dar’ totdeauna
pe timp secetos. Extractul trebue ţinut într’un
loc răcoros; altcum să strică împreună cu vasul
de bleh,în care să vinde. Materia aceasta,
fiind veninoasă!. trebue să grijim .ca să nu ne
primejduim, sănătatea. , j ;
: Mijloc mai simplu este a lua şi într’o
mână şi în ceealaltă câte o perie aspră, apu
când între ele frunzele cu păduchi ale pomi-
şorilor; în chipul acesta se nimicesc îngrabă
şi fără multe cheîtueli aceste insecte stri-
căcioase.; ; :
T-: T. în Pintic. 1. Cafeaua „Kath-
reiner“: se îflă în toate prăvăliile din oraşe.
2. Pentru asigurări de tot soiul adresează-te
la agentura băncei de asigurare Transilvania
în Cluj şi cere prospecte. Acolo vei afla ce doreşti., 2. Oglinda nu ştim să se mai poată
renol. 4. Epistole neplâtitei nu primim.
Ştiri eeonomiee.Starea sem ănătu rilo r: Foile din
România scriu următoarele: Starea semănătu-
rilor în-întreagă ţeara -e.;bună.; , (jrâul este
reuşit cam rar în cele mai multe judeţe din
Muntenia, probabil din causa lipsei de ploaie
la epocă îrfrăţitulni; în nnele judeţe , din
Moldova înEă este bine înfrăţit,, şi peste tot
este viguros ca vegetaţie. Semănăturile de
primăvară sftut excelente. ; ■ ’
Cucuruzul, deşi cam înapoiat puţin în
vegetaţie, este cu toate , acestea destul de vi
guros: prima sapă se dă deja. ;
Viile sfint frumoase, ele promit, pe cât
se poate şti până acuma, o : recoltă mijlocie.
■< Păşunile şi livezile sânt foarte bune/-:
' 1 T îrg de ' sept& m ână. Ministrul â
dat concesiune, ca se se ţină tîrg de săptă
mână în Avrig (comit/ Sibiiului), în'fiecare
Sâmbătă.
F ag u ri de venă u t. Din ’ Zam (co
mitatul Hunedoarei) ni- se scrie, că acolo, la
loanichie Berar, june, se află. de v8ndut fa
guri, un fagur cestă 15 cr., dar’ să pregătesc
şi în parte. Fraţii Nicolae şi'Ioanichu Bera?
aflat' stupari harnici şi: de. aceea recomandăm
fagurii pregătiţi de ei cu maşina. y
F O A I A P O P O R U L U 1
Sem ănătu rile în F in tic . . Din Pin-
ticul-săs. (jurul Ţecei), ni-se scrie, că pe acolo
grâul de toamnă este atât de slab, încât unii
oameni t’I-au‘şi păseut cu vitele. Cucuruzul
promito a fi bun, dacă va fi căldură.. OvlstA
asemenea e bun, dar’ îi rod rădăcină vermii.
In multe părţi, grânele sfint năpădite ,de bu-
iaieiu.X , . 8
Ţeafa-Noastrâ.Descrierea Ardealului spre mează-noapte dela Murei. '.r ^ " ;v de . 1
, / Silvestru Moldovan.. . . (Urmare).
Lupşa (cu părţile, ei) _este o comuni
fruntaşe, cu 3948 locuitori Români şi cu tîrguri,
de ţeară vestite. Odinioară sâ afla aici pre
tură şi scaunul, unui protopopiat român. Ea:
este o comună foarte veche, despre existenta
căreia avem documente istorice. Astfel se.
ştie, că pe la i anul 1325 .se afla aici un cneziat
românesc din cele mai vechi, care la anul
1366 s’a prefăcut în domeniu feudal de cătră
regele Ludovic I. dăruindu-să familiei române;
Cândea (Kendeth), care avusese în stăpânire
cneziatul.*) M a i, târziu, anume la anul 1487
aceste drepturi, ale Lupşenilor au fost cassate.
Din acest timp, am pute zice de . mărire al
Lupşei, există şi azi două monumente, cari
au* fosţ ridicate pe atunci. Este biserica-
gr.-cat. din Lupşa-Mare, zidită din peatră şi
biserica mănăstirei, clădită din lemn. Anuî
zidirei celei dintâiu este'1421, ear’ mănăstirea,,
unde sS aflau odinioară şi călugări, a fost
clădită la 1429.**) Ele sânt unele din cele mai
vechi biserici româneşti din Ardeal,
Regiunea pe la Lupşa e foarte frumoasă,
în . areţul ..Lupşei-Mari/pe partea dreaptă â
Arieşului, ' s ă ' înalţă muntele Măr gaia, cu,,
coama .lungă, care să termină în un uriaş
părete de . stâncă, , împins pe malul . apei..
De pe culmea acestei stânci' pleşuve avem o
privire tfrumoasă asupra ţinutului Lupşei. Pe
rîu în suş .în apropiere,, vedem înălţându-se
muntele Stîrcu şi mai la o parte, Munceluşul,
apoi.de. cealaltă parte pe mal'în jos se ridică,
soaţa Mărgaei, Mărgăiţa. Despre, aceasta,
să află la popor o tradiţie. . Să spune adecă,
că în şînul stâncilor, cari alcătuesc Mărgăiţa,
s’ar afla comori mari şi o . cruce de aur,,
ascunse aici de un craiu în zilele din bătrâni,
pe cari înse nimenea nu le poate scoate, de;
oare-ce sftnt fermecate.,, Pe la poalele Mărgaiei şi Mărgăiţei curge
de . vale Arieşul cu, unde cristaline, ear’ valea
lui dincolo pe malul drept o mărginesc în
şir, munţii Măgurai-Bobre, Măgura-Păraielor,
Dealul-hii-Miham, 'Cerfeje, Runairi, Runcurele,
Pripora şi mâi departe'de rîu Pleşul etc. .
în. dosul acestora vedem. în zarea de-
jpărtărei extinzendu-se coama lungă a Mun-
ţelui-Mare. Munţii amintiţi mai înainte sCtnt
ramuri de ,aîe acesţui, munte, resfirate^ spre
valea Arieşului. .
Muntele-Mare îşi are începutul de la
Bistra şi Lupşa şi să estinde pe la-isvoarele
rîului .lerei,-reşfiirându-’şi şbraţele- pe. valea
Ierei în jos şi spre .Arieş. El este un. pu
ternic ' c'blok4- de munte,-' idîi coaste a c o p e r i t e
cu codri străvechi şi cu - poieni de păşunaţ.
în . întinderea lui nu găsim locuinţe o m e n e ş t i ,
decât stânele şi .colibele păst.orilor. .Coastele
şi văile lui în sălbătăcia' şi singurătatea lor
sîlnt impunătoare. Piscul cel mâi î n s e m n a t
este Verful-Muntelui, cu ' o ' l n ă l ţ im e d e 1829 m.
Altă înălţime mai însemnată este la Du
spre meazăzi ' dela Vîrful-Muntelui şi la care
mai uşor putem, ajunge dela Lupşa. : "
De pe culmea, acestor, piscuri ayein ®
încântătoare privelişte, până în cele mai. nia
depărtări. ^ Jur împrejur' ni-se înfăţoşează ş-
ruri nesfireite de munţi, ear’ - peste coamelor privirea ne ^străbate-departe - înspre 1111
locul Ardealului,? la; ţeară'. i~ v « -
• ' *)■ Documentul de clonaţiune se află laV ezi Memorialul compus d e com itetu l rep resen tan . a leg . rom. E d iţ ia I I . Sibiiu 1883.. p ag .
**) V e z i : Şematismul clerului a rch ied iece tropolit gr.-cat pe anul -1896 pag.
________________________ Nr. 24
Nr. 24 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 285
Asemenea privelişti largi şi depărtate
avem şi de pe alte înălţimi ale Muntelui-Mare.
Astfel este culmea N(teda% du unde să zăreşte
câmpia Turzii si dincolo de ea munţii hotărnici
perduţi în ceaţa depărtâreL Po Neteda, precum
şi pe alte piscuri şi coaste al Muntelui-Mare
adese-ori şi prin luna Iunie trage cătă o boare
rece, care te taie Ia faţă şi te face să-’ţi
stringi mantaua. Dar' de aceasta să nu ne
mirăm, căci dacă vom cerceta coastele de
munţi, ce sfi extind spre răsărit dela Neteda,
vom da şi pe la mijlocul verei de zăpadă nemeţită,
adunată de vânturile ernei în nepretinoasa cur
mătură Rîpa N.meţuhti.
De Muntele-Mare este legată amintirea
lui Pintea-viteazul, care a haiducit odinioară
prin aceste părţi. Dela Neteda ceva mai spre
meazănoapte culmea muntelui e împodobită
cu o mare lespede- de peatră, în formă de
patrunghiu. Lespedea e,aşezată pe stllpi de
peatră, ca o masă, ear’ în juru-i sCtnt câţiva
bolovani, cari ţin locul scaunelor., Aceste
petri să numesc Masa lu i Pintea, sau şi numai
Masă. Din betrâni a remas vorba, că masa
aceasta, aşa cum să află azi, a fost aşezată
pe culmea muntelui de 7 voinici de-ai lui
Pintea-viteazul, ca el sfi aibă unde ospăta cu
soţii sei în mijlocul codrilor.
Timpul, când a trăit Pintea-viteazul nu
se ştie, dar’ se spune, că el ’şi-a tras obârşia
din comuna Ocolişul-Mare şi a fost un viteaz
fără păreche pe vremea lui. Glonţul de puşcă
nu-’l prindea, de oare-ce o babă vrăjitoare
care ’i-a fost moaşe, ’l-a fermecat la naştere.
Numai în un singur loc puteai să-’l răneşti şi
acesta era la gât dinainte (mărul lui Adam).
. Când a ajuns Pintea holteiu ’şi-a luat,
calea spre codru, unde s’a însoţit cu . alţi
voinici, cari în curând ,’l-au ales de căpitan,
recunoscGndu-’i vitejia. De aci înainte domnii'
străini, apăsătorii poporului, tremurau şi numai
la auzul numelui lui Pintea. Vestea despre
vitejia lui a ajuns — aşa spun bătrânii —
până la . împăratul, care de câte-ori era strîm-
torat de duşmani, îl chema în ajutor. Dar’
pe cât era el de iubit de popor, între care
împărţia averile domnilor, şi pe cât de mult
era preţuit de cătră împăratul, tot atât, ba mai
mult era urgisit din partea domnilor, cari
căutau fel de fel de prilejuri şi curse spre a-’l
răpune. în sfirşit ’şi-au ajuns scopul prin
mijlocirea unui vânzător.
între voinicii lui Pintea numai unul sin
gur ştia despre secretul lui Pintea, că unde îl
prinde glonţul. Acest secret îl; aflase vânză
torul, pe care Pintea îl iubea mult, chiar din
gura căpitanului. EI vfindu taina domnilor
în schimbul făgăduelii, că dacă va împuşca
pe Pintea îl vor înzestra cu câteva sate cu
îobagi, îi vor da bani cu ferdela şi pe cea mai
frumoasă din fiicele lor de nevastă. Şi vânzătorul
’şi-a împlinit făgăduiala, a puşcat pe Pintea,
după-cum spune tiadiţia, în oraş. la Oradea-
Mare. Domnii însă în loc să-’i deie cele fă
găduite, ’i-au tras un glonţ în cap, ca unui.
vânzător nemernic. . ■
Poporul a deplâns multă vreme moartea
Iui Pintea, ear’ domnii au trebuit să dee des
păgubire împăratului câteva ferdele de galbini
pentru-că au, stîns vieaţa lui Pintea-viteazul.*)' (Va urma).
*) Din spusele poporului, care locueştc împrejurul Muntelui-Mare n’am putut afla, că oare Pintea- viteazul, despre cârc este vorba aci, c identic cu Pintca-Viteazul, do naştere. , din (comit.SoInoc-DăMca) sau , a fost un alt voinic, cu acciaşi nume. Poate sS fie aceeaşi persoană, de oarc-ce Pintea dela Mă^oapia a fost cunoicut de popor pină prin mijlocul Ardealului, tn acest cas tradiţia confundă Baia-Mare, cu Oradca-Marc, de oarc-ce Pintea din MăgoRca a fost omorit în luptă la Baia-Mare, la 1703. Tradiţia despre Ţintea din MuntcIc-Mare 'mi-a comunicat-o dl Elisciu Mczei, din Ocolişul-Mare.]
C R O N IC Ă .Anoclaţlunea naţională aradană.
Duminecă s’a ţinut tn Arad adunarea generală a Atomaţiutiti naţionale aradine. Adu-' narea a fost destul de bino cercetată, luând parte şl câţîv* membri din provinţă. Preşedintele Asociaţiunel, P. S. Sa d! episcop Meţianu, fiind c»m bolnav, adunarea a fost pre- Bidfttâ do dl viceprcBident, protomncelal Ham- *ea. în cavfintul seu du deschidere, presiden- lul arată importanţa societăţilor culturalo şi spune, că ABoiiaţiunea naţională aradană, dopă toate greutăţile co a trebuit efl le îndure, s'a
tntărit şi faco progreso tmbncurătoaro. în raportul direcţiunei so conBtată, că peste an a’aa ţinut 7 şedinţe şi b’&u înscris 27 membri noi ; biblioteca B’a mărit cu G83 opări.
Raportul Be ia la cunoştinţă. „Victoria* a pus la disposiţia Asociaţ’unei euma do 200
fl. pentru Bcopuri culturalo.Cassarul dl Sava lUicu ceteşte raportul
despre starea cassei. Fondul s’a mărit şi banii (6474 fi.) eflot depuşi la băncile .Victoria* şl
„Albina".Bibliotecarul dl Petroviciu, ceteşte
raportul dcBpre starea bibliotecei. Aminteşte cu mulţumire despre donaţiunea (395
opuri) a erezilor mult regretatului Dr. George
Popa. :S’au deachiB apoi discuţii generale. Mai
mult a’a discutat propunerea dlui Purcariu, care doreşte ca Asociaţiunea să dee anual 150 fl. drept premia de Încurajare elevilor buni şi învăţătorilor cari Be disting pe tere-: nul economic, fie prin scrierile lor, fie prin activitatea tn vieaţa practică. Propunerea s'a
primit.S’au examinat toate socotelile cari 8*aa
aflat tn bună rtnduială.S’a făcut apoi nouă alegere de membri
tn direcţiune. Sflnt aleşi cu aclamaţie:Director I. dl P. Trata, director II.
dl V. Man gra, B e c re ta r Dr. G. Proca, cas- sar Sava R ai cn, controlor Iu li u Herba i , , econom Ioan Stefănuţ, fişe. Dr. Ioan Suciu, ear’ membri: d-nii I.Be’eş (deputat), R. Ciorogar, Dr. N. Oncu, Ignatie Pap, Dr. Ştefan C. Pop, Russu-Şirianu, George Porcăria, Iosif Moldovan,, M. Veliciu, Dr. G. Vuia,
Vaţian şi I. Petran.
ţ
„Magyar nevet!“ Sub acest titlu
publică toate foile ungureşti circularul
primarului Budapestei, dat îu favorul ma
ghiarisărei de nume. Se ştie, că Halmos
(primarul de azi al capitalei maghiare), a
fost nu de mult un modest funcţionar, cu
numele Habethauer. Petiţia cu timbru de
cinci piţule şi poate şi alte merite patriotice
’l-au ridicat la treapta de primar. Acum
din înălţimea Ba ş i ' ctx îngâmfarea unui
veritabil Ungur recearcă prin circular pe ,
toţi funcţionarii şi amploiaţii Budapestei, ca
sâ-’f i maghiariseze numele.
între altele spune In circular, că află
pe prisos bS mai desvoalte Însemnătatea
salutară şi îndreptăţirile maghiarisărei, de
nume dîn punct de vedere naţional, pen-
tru-că numai prejudiţiile şi micile preocu
paţii pot considera ca jertfi, ceea-ce după
opinia (justă) publică este datorinfă p a
triotică (?). ’ 1 ,
în forma aceasta e compus întreg
circularul. Noi Însfi trebue sfi tragem la -
Îndoială şi sinceritatea lui Halmos, şi în
dreptăţirea lui. Ântâiu, el vrea B&-’şi câ
ştige imitatori. A doua, el e nedrept,
pentru-câ In schimbul maghiarifiârei nu
oferă măcar o avansare fiecărui imitatori
Ofîcer român îu rC.sboiul in-
pano-auierican. Atlăm, câ dl sublocote
nent Cornel ISeu, dela reg. 93, fiiul fo
itului notar din Tilişca (lângă Sălişte) a
Intrat In armata spaniolă, şi a plecat deja
de mai mult timp peste ocean, cu destinaţie,
ca b6 iee parte la rCsboiu In Cuba. înainte
de plecare din patrie oficerul român a scria
din Iriest o Bcrisoaro pătrunzătoare unui
amic al seu din jurul Sibiiului.*
J )ln Torontal Ni-so scrie: „Hramul bisericei tn comuna Bobda (<omit. Torontal) s’a ţinut In zilele pe Ito*n!ii. In această zi de maro însemnătate pentru poporal credincios din Bobda, domnul ÎnvSţător Iuliu Pn- tici, ca de obiceiu şi do astă-dttă a predat ca tinerii Bei elevi, tn formă do piese teatrale,, Patimile, Moartea şi Învierea Domnului Isut
Christos*. Piesele au fost predate de tot bine; elevii as mai cânfat tn 2 şi 3 vod mai multo cântări de mare importanţă pentru noi Romănii.
Afară de micii elevi an cântat mai malta cântări şi tenoristul Petru Cărăbaşi, student, cu domnul Iuliu Putici.
De încheiere domnul student Petra Ca- rabaşi ta numele micilor elevi a ţinut o vorbire de mulţumită pentru bunăvoinţa arătată de domnii cari ’i-au cercetat.
Domnul învăţător Iuliu Putici a câştigat mulţumirea şi Îndestularea tuturor domnilor,
cari aa fost de faţă* ’ k -• ' '
O înm orm ântare . Din Tirnova ni-se scrie: Milostivul şi de tot împrejurul cunoscut latioţ Tărţiu Pera, din comuna Apadia, răposând a fost înmormântat Luni a doua zi de Rosalii. La dorinţa la i ceremonia funebrală s’a Bevtrşit prin trei preoţi: Ioan Muntean, preotul Ohabei şi Apadiei, Ioachim Criţan din Zorlenţul-mare, şi Ieronim Pascu,
preotul Târnovei.A fost una dintre îngropăciunile cela'
mai frumoase ce s’a patut vedă tn jurul acesta- Cântările fanebrale au fost executate cu mare succes din partea tinerilor şcolari şi a corului adult din Târnava tn faţa celor din Zorlenţul- mare şi Dălineşti. Vorbirea a fost rostită de cătră preotul Tâmovei Ieronim Pascu, astfel cât din ochii numărosului public aproape al tntregei comune a stors Iacrămi.
Io a n Voina, croitor.
#
B arăc i sânge. Gendarmil din Unga
ria eflnt zeloşi tn a vărsa sânge. Asta ni-o dovedesc faptele lor sângeroase săvîrşite aproape
zi de zi.Lucrătorii din B a lm az-U jv i i r o a
(Ungaria) au înscenat Duminecă demonstraţia contra arendatorilor, cari au angajat la lacra câmpulai lacrăteri străini. Din demonstraţie s’a iscat turburare formală, căci gendarmi! ’şi-»u arătat şi acolo vitejia. Din' lupta ce B’a născut apoi tnlre lucrători şi geidarmi, au rămas earuşl morţi şi răniţi d* arma ■«- miloasă a gendarmilor. Mai mulţi oameni aa fost grav răniţi do gloanţele gendarmeroşti, ear’ doi lucrători aa rămaa morţi Ia faţa Io*
cuiul.
Pag. 286 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 24
D l Io a n C iocan fostul director al
gimnasiului din Năseud, a fost denumit pro
fesor universitar In Budapesta, pentra catedra
limbei şi literaturei române, catedră vacantă
In urma, regretatului AI. Roman.
Conscrierea alegatorilor. Co- misiunile ezmise spre a compune listele electorale pe anul 1899 ’şi-au sfîrşit lucrările pretutindenea. Ele însă au procedat cu totul arbitrar ca întotdeauna sub sistemul liberal. Toate ziarele opo- aţionale vestesc, că contribuabilii cu drept de vot electoral au fost decimaţi. ;
Facem deci atenţi pe toţi alegătorii Români cu drept, sfi caute a se convinge dacă au fost introduşi în listă, ori ba? .
Dacă li-s’a făcut nedreptate sfi re-' clameze în terminur prescris; Dreptul electoral e cel mai frumos drept cetăţenesc. Sfi nu lăsăm a ni-se răpi, chiar
nici atunci,: când nu facem us de ei.:• * -• - . . :
. J id a n i. sub acusâ. Locuitorii din
comitatele Timiş şi Torontal sigur yor primi
ca bucurie ştirea, ,că lipitoarele şi uşurării,'
Jidanpl Lowy din Cubin (com. Timiş) cu alţi -
soţi ai lui vor fi puşi sub acusă, de cătră
tribunalul din Biserica-albă. Lipitoarele aceste
plăteau oamenilor lipsiţi 5 fl. pentru o maje
metrică de grâu, totodată iscăleau cu bieţii
oameni câte un cambia neumplut şi un con
tract prin care oamenii se obligau, ca Ia
secere să reîntoarcă grâul. Oamenii se ţineau
de tocmeală şi grâul cel dintâia secerat mergea
In mânile lighioanelor jidani. De obiceiu
aceştia nu se îndestuleau numai cu atâta şi
pe basa cambiuîni ii mai bagau şi în pîră pe
bieţii oameni. Acest mod barbar de manipu-
laţie, jidovească, a dus pe mulţi ţSrani la ruină.. .................................................. ♦ , . ■■
C u n u n i vecînice. Precum aflăm, co
mitetul „Reuniunei sodalilor români din Sibiiu"
In şedinţa sa din urmă a luat act de darul
cu 3 fl., făcut de presidentul Reuniunei, dl
Victor Tordăţianu, fondului văduvelor şi or
fanilor meseriaşilor români din ,Sibiiu, din
prilejui trecerei la cele veuaice a protopo
pului I)r. Nicolae Maier din Sălişte. Starea
acestui fond arată azi suma de 42 fl. 80 cr.
P lo i. Marţi, Eeptămâna trecută pe la
orele 4 şi jam. după ameazi, a căzut asupra
capitalei Bucureşti o ploaie torenţială, însoţită
de grindină. Ploaia a durat, cu mici între
ruperi, până seara. Apa a pătruns în mai
multe case şi pivniţe.
; în jurul capitalei ploaia a fost şi mai
puternică. Grindica era mare cât ouăle de
porumb. . r - ;Rîul Dâmboviţa a eşit din alvia sa de
jos şi venise aşa de mare, că trecuse aproape
ca totul peste fântânile de peatră de pe malul
de jos al Dâmboviţei.- ' *•. • ' ' -
: S’a perdut pe tren, dela Orăştie până i
Ia Cut, an pieptar, în preţ de 5—6 fl. ■
«Pieptarul ’i-a găsit Gajia\Dănilă din
Costeşti (posta Orăştie), care ne face cunoscut
că pieptarul se află la dînsul, de unde pro
prietarul îl poate lua.. ... . ; ■ .. . .... ; I
Răscoala d in Ita lia . Ştiri venite
din Milano, anunţă, că starea revoluţionară a
zilelor .trecute s’a îmbunătăţit într’atâta,- că
ridicarea statarului se va face în câteva zile. E ; dovedit acum cu scrisori oficioase, că răs
coala din Milano au făcut-o conjuraţii, acţiunea
pregătirilor răscoalei desvoltânda-se înseprea
cn pripa, s’a descoperit totul înainte de vreme.
Locuitorii din Milano su fost de credinţa, că
miliţia va lucra împreună cu răsculaţii şi
pentru acest scop aa adunat foarte multe arme
şi revolvere. . S’a dovedit. şi aceea, că, dere
gătorii trenurilor voiau şe facă grevă gene
rală.. Din această causă şi ca să suprime
acum ori-ce mişcare dăunoasă statului şi liniştei
restabilite, vor aplica la staţiuni şi soldaţi,
cari au oare-care cunoştinţe pe acest teren.
Aceştia yor fi paza şi siguranţa autorităţilor.
Peste 800 de răsculaţi sânt încă tot
prinşi. Mai aspra vor fi pedepsiţi deputaţii
şi ziariştii, cari au luat parte la .organisarea
răscoalei. ;*
F eric ire f i m oarte. O tragică şi
mişcătoare catastrofă s’a întâmplat de curând în
Viena, cu prilejul unei nunţi. Un deregător
şi o femeie, de ani de zile îşi nutriau dra
goste, dar’ căsătoria lor a fost cu neputinţă
până acuni Mercuri. După cununie, mirii şi
oaspeţii erau în cea mai m are veselie, când
deodată un ţipet dureros al miresei a întrerupt
veselia. De fericită ce s’a simţit biata mi
reasă, a fost lovită de apopltxie (gută) drept
în inimă şi a murit Ia moment.
L o c d e s c h i s . * )
Producţiunea „Reuniunei sodalilor români din SMn“.
Mulţumită publică.Ne împlinim o plăcută datorinţă expri
mând ţi pe această cale recunoştinţa şi mul-
ţumitele „Reuniunei Bodalilor români din Si
biiu® tuturor ceîor-ce au contribuit lâ buna
reuşită a concertului, împreunat cu teatra
şi joc, aranjat de noi Ia 21 Maiu c. n., din al
cărui venit curat o parte s’a destinat fondului
exposiţiei industriale, ce intenţionăm a aranja
în toamna anului curent şi îndeosebi:a) harnicilor corişti, în frunte cu neobo
situl dirigent, învăţătorul şcoalei noastre de
aplicaţie dl Candid Popa, ajutat de brava
grupă â clericilor din seminarul „Andreian“,
bj zeloşilor diletanţi, ajutaţi de regisorul
dl Emanuil Şuioga, cleric;' c) marinimoşilor suprasolvenţi: Mihail
Hager, proprietarul restaurantului „Stadtpark®,
care a binevoit a solvi peste'preţul de întrare
4 ‘fl.; protopresbiter Nicolae Ivan, as. con., ca
1 fl. 20 cr.; Dr. Nicolae Şerban de Voilă, âdv.
şi deputatul dietal, Nicolae Stănilă, practicant
la tribunalul reg., Dr. Eiie Cristea, redactor
şi secretar consistorial, cu câte 1 fl.;.Ioan
Simtion* librar, Pavel Hango, presbiter, cu câte
70 cr.; Dem. Cunţan, profesor şeminarial, T.
Orlea, Ioan Şut şi Pavel Cotoţ, funcţionari
consistoriali, cu câte 60 cr.; d-şoara Victoria
Nicula (Slimnic), Kolcze Lajos, măiestru lăcă-
tar, Ioan Broju, capelan c. r. militar, cu câte 50 cr.; doamnele: Pompilia Ghişoiu, Victoria
Henteş (Oena), .Lucreţia Butnariu (Sibiiu), I.
Gârbacea, proprietar, Demetria Câmpean, ar-
chivar consistorial, Dr. Elia Dăianu, director,
Silvestra Moldovan, redactor, cu câte 40 cr.; Constantin Pop, funcţionar de bancă, Ioan
Bonfert, ospătar, George Nicula, maşinist, Dr.
Ioan Stroia, profesor şeminarial, Dr. V. Bb- loga, director, Constantin Dragoş, măiestru pă-
pucar, Dr. Cornel V. Diaconovich, secretar de
bancă, Dr. Liviu de Lemeny, asesor consisto
rial, Simeon, Florea, calfă de boltă, Nicolae
Gogâti, comptabil şi Vasilef Ban, proprietar,
cu câte 20 cr. ; ^ : n ^ - >•! d) -Ilustrităţei Sale domnului Nicolae
Popea, episcopul Caransebeşului, care s’a în
durat a ne trimite 5 fl.; stimabililor domni:
Vasile Pop de Harşan, advocat, Gustav Mătz,
•) Pentra eela cnprlme ta rubrica aceasta redacţia no drtoeţte riSapnnderea. ' i- • *• • . ....
architect şi Dr. Ilie Bea, medic, pentru ofer tal, de câte 1 fl.
Din venitul carat 10 fl. s’su admiaistrat fondului exposiţiei industriale.
Din şedinţa comitetului ^Reuniunei so. dalilor români din Sibiiu", ţinută la 26 Mab n. 1898. -
Victor T ordăfianu, r George Poponea ^■ ■ preş. ■ notar. :
Dăruiri pe seama sfintei biserici!Mâi mulţi credincioşi din Elisabetopole
(lbaşfalău) îndemnaţi de simţul de pietate şi
de zel creştinesc aa concurs în decursul anului
trecut şi curent cu darurile lor la înfrumse- ţarea sfintei noastre biserici, anume:
. Dl Anton Ostian, executor cu stimata’
doamnă Ana, aa dăruit un polieandru în preţ
de 40 fl. Confratele nostru Nonic Daian%
măcelar şi soţia sa Ravecă au dăruit un rînd de ornate în preţ de 25 fl.
Vasilie Buda şi soţia sa Rebi au dăruit
o toacă de oţăl în preţ de 10 fl. Răduţiu!-
Bălgărăsan şi soţia sa Paraschiva au dăruit
un polieandru în preţ de 16 fl.
George Dragolea a cumpărat o evangelie
în preţ de 12 fl. şi un postav pe dinaintea prestololui în preţ de 5 fl. K
: Nonic Leorinţiu al lui Ştefan a dăruit:
icoana Înmormeatărei dlui nostru Isus Christos* în preţ de 5 fl. • Nicolae Sancu a dăruit dosă
icoane frumoase în preţ de 5 fl. Ana Silhnon
a dăruit un stich ir în preţ de 5 fl.
L i cumpărarea sfinte! cărţi „Triodul*
a contribuit următorii: 'Ioan Dragolea, preot 2 fl.; Petru Ţintea,
cantor 2 fl.; Nonic Sancu, econom 2 florini;:
Vasilie Leorinţiu, epitrop 2 fl.; Vasilie Bum-
bea 2 fl.; Nonic Dăian 2 fl. ; Ghiţă Dăian;
junior 2 fl.; Chifor Sancu 2 fl.; T. Crişan2 fl.; Dumitru Leorinţiu 2 fl.; Dumitru Sancu
2 fl.; Nicolae Viţelar 2 fl.; Nic. Sancu 2 fl.;
S5 dee Dumnezeu, ca jertfa adusă de
numiţii credincioşi pe altarul sfintei biserici,
se fie bine: primită^ şi Domnul să Ie răsplă
tească însutit şi înmiit, prin sănătate şi vieaţă
îndelungată. :E l isabetopo le , în 20 Maiu 1898.
■Ioan Dragolea . preot gr.-or.
■■■■■■
r î s.. Răspuns potrivit.
' -— Alt si, bade, care drum, merge
la oraş? "—• ...{badea nu aude).— E i, bade, nu auzi, care drum
merge la oraş?— Ce zici? ' : ;T . . ,— - Care drum, merge la oraş?— Mâne va fi tîrg de săptămână.
-— Nu întreb eu de tîrg, ci car6drum merge la oraş ? #
— Tot drept şi câteva cârmtun
împărt. de G. J tăsădeanu Şcitineanul.
P O S T A R E D A C Ţ I E I .F. A. îri M. Ne pare rgu, dar’ nici
trimise" nu le putem publica. Azi vi-le retrimitem ex
cepţional/ ; VV : ::• i.-:> . ;; ,Abonent nr. 9494 (Gurahonţ). în Ara
bănci de asigurare, la care poţi sS-’ţi asigarezi Sr .
întreabă acolo după numele vre-uneia. ' , w . na Abonent n r .1.147., Recurează decisul, păci
poţi perde nimic, numai câştiga. v : : : J1 - ^
Pentru redacţie ;l editură responsabil: Andreiu Balteş-Proprietar’: P e n t r u „Tipografia" societate P
acţiuni: V. H. Dressnandi
Nr. 24 F O A I A P O P O R U L U I Pa*. 287
Câlindarnl s&ptSmâneLZilele Cilindarul vechiu || Călind, nou Soarele
rSs. | ap.Dumineca a 2-a d. ltos., gl. 1, sft. 2.
Dum. 7 Muc. Teodot '119 Iuliana 4 8 7 57Luni 8 Muc. Teodor Strat i:20 Laura 4 3 7 57Marţi 9 Chirii Alexandr. | 21 Aloisiu 4 8 7 57Mere. 10 S. M. Timoteiu (22 l’aulin 4 8 7 57Joi 11 S.A.A.liart. ţi Varn. ,23 Edeltrud 4 3 7 57Vineri 12 C. I’. Onufrie c. m. i|24 Ioan Botez. 4 3 7 57Sâmb. 13 Mţa Achilina i, 25 Prosper 4 3 7 57
Tlrgnrile din săptămâna Yiitoare dopă căi. Ye chin .L u n i, A' până Mercuri, 10 futila; Kerilmz.
J o i, 11 Iunie: Dobra, l ’anticou, Şintereag.
Vineri, Iii Iunie: Carţfalfiu, Gârcciu (GOrcsfin), Mac- ialfu, Itacoşul-inferior, Şcica-mică, Sighişoara, Turda, Vinţul-inferior.
■ Săm bătâ, 13 Iu n ie ; Kodna-vechc, Şimleul-S(- lagiului.
D um inecă, l-l Iun ie : Criapatac.
I r ş t r-r v ~
pcntra
scrierea de model la examen ropise)
so afli do vfnzare la
„Tipografia", soo. po acţiuni, Sibiiu.
100 bucăţi 63 cr.
o # * < » • * .. • • • « •i 1 1 1 1 1 i 1 1 1 1 1 > n » i m i i 1 1 1 m '
La „Tipografia*1, societate pe acţiuni tn Sibiiu 8© află de vânzare opul premiat şi publicat de „Asociaţiunea transilvană pentru literatura ro- tn&nă şi cultura poporului român*
POVESTI DIN POPOR1adunate de
Ioan Pop-Retegeanul.
Acest op, care se extinde pe 216 pagine, cuprinzând cele mai frumoase poveşti şi la urmă o însemnare a provincialismelor, oocti numai
50 or. plus 10 or. porto.
Cele mai nobile
ţ S J Y in u r i de pe colinele Ardealului( c u r a t e )
din vestitele pivniţe ale lui
(1051) 16-20
IOSIF B. TKUTSCIIin Sighişoara,
se pot câpCtu în N ib iiit la . T O I I A IV IV 15 I T^Tu I<
Benzinul este liber de dare in aplicarea industrială şi la economia de câmp!Langen & Wolf,
_i
Tnl>i*I<;i't <1<5 ii i o to i* i e a j f i i z Viena, X., Laxenburgerstrasse 53,
recomand! renumitele In to a ti lumea
motore originale „O tto “^pentru gaz şi benzi». Excelent de
potrivite pentru ori-ce industrie. Cea mai mică consumaţie de gaz şi material combustibil faţă cu alte construcţiuni.
ii,“ -recunoscută ca cea mai bună şi mai ieftină putere motorică, pentru qri-şi-
ce economie.Nici maşinist, nici Hchintei, nici pericol de foc, totdeauna
gata de pornit!Desemnuri, prospecte şi proiecte de spese gratis I
Representanţi pentru Ardeal: , [9ooj8—12
Tlieil Freyler îix Sibiiu.
g
S f i iîntemeiat la 1857. întemeiat la 1857.
oo-
*SP
£C3£p£>
aPa>nd
ao*câ
3
A n d re iu T o ro k ,fabrică de maşini agricole în Sit>iin, Jungenwaldstrasse nr. 1,
(Poarta Ciunfidlei),recomandă p. t. publicului marele seu magazin de tot felul de maşini agricole, anumit:
Maşini de trierat purtate cu mana şi de cai, cel mai nou sistem, maşini de trierat şi curilţit (ales) purtate de cai, vapori sau motori, maşini de ales grâul la 4 mărimi deosebite, triere, în 10 mărimi şi calităţi, teascuri pentru oleiu şi maşini pentru tescuit sCmenţa de oleiu, stropitori contra peronosporei Bistem
Vermorel, ieftine şi de un fabricat excelent, diferite feluri de pluguri, maşini de s6m&nat, de sfarniit cucuruzul etc.Representanţa renumitelor fabrici de motori cu benzin şi petroleu, precum coase „garanţie".
Noutate: Mori patent „Sim plex8 şi „Original", purtate de cai ori motori. Aceste mori macină sau râjnesc (urluesc) grâu, orz şi cucuruz In diferite fineţe, după plac. Cea mai bună şi mai ieftină moară a timpului.
se eearA liste do preţuri, cari so trimit gratis »-»i franco.
Preţuri ieftine, culante condiţiuni de plătire. |707] e-aa
oCDP
ESS
8S=*1CD
tnP3 *1 Pa
ar+•"1P
Bp•00PcT
BaCD*
sM-Beparatnri de maşini se primesc» şi se execută prompt al ieftin sub garanţie.
Pag. 288 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 24
„T ip o g ra fia ", soc. pe acţiuni, Sibiiu.A eşit de sub tipar:
A crîmpreunate cu, •
însoţiri de consum, de Yfinzare, de Yileri, de lăptarii etc. şl Instrucţiunile trebuincioase.
îndreptare practică• pentru -• "
înfiinţarea şi conducerea de astfel de însoţiri------- ---- de .............................
F„ W. RAIFFEISEN.Ediţîunea a V-a;
Traducere autorisată de .
Dr. Aurel Brote,directorul b&ncii gen. de asigurare m. „Transilvania”
E D IT U R A(RibdIobII roa. de agricultură din comitatul Slb!lulul“.
(280 pag in i m ari).
Cartea costă 80 cr. (cu porto postai 90 cr. recomandată 1 fl.) şi se poate cump8ra dela
. „Tipografia”,soc. pe acţiuni în S ib i iu .
 apărut şi se află de vânzare la Librăria „Tipografiei*, societate pe acţiuni în Sibiiu:
Lupta pentru drept :de
. Dr. Rudolf de Jher'mgtraducere
dc • *
T eodor V. Păcă ţ ian .
P re ţu l 1 fl. v . a .
Această carte ar trebui se o cetească şi studieze
fiecare RomâD,luptător pentru ~
dreptul naţional.
!a. apărut la
„Tipografia", soc. pe acţiuni în Sibiiu
C â r t e a; S t u p a r i l o r
săt enide
- 1 Romul Sirnu, învăţător.
■ Cu mai multe ilustraţiuni în text.
Editura proprietatea
„Reuniune! rom. de agricultură din comitatul Sibiiului“
Preţul 85 cr. plus portul postai.
Reuniunea agricolă prin edarea acestei , cărţi folositoare-a umplut an gol adânc simţit în literatura stupăritnlui. Broşura este scriBă de un fruntaş învăţător, Blupar priceput. Ea tractează pe scurt tot de ce are trebuinţă un stupar. Se rocomandă cu'deosebire ca premii pentru şcoalele noastre de tot soiul.1 Se vinde Ia
. , A 111 E i ? A R A " ,IN S T IT U T D E C R E D IT /ŞI ECO N O M II, S O C IE T A T E P E ACŢII,
înfiinţată de 11 ani' , :în Turda (Torda), comitatul Turda-Arieş (Aranyostorda).
, . 1. ,Primeşte depuneri spre fructificare, atât dela particulari, cât şi dela c'orporaţiuni cu 6%, dacă banii depuşi nu se scot în timp de un an, sau în timp şi mai îndelungat, solvit d în caisul acesta institutul şi darea erarială după depuneri. Pentru depunerile făcute pe timp mai scurt sau nedeterminat încă se dau 6%, dar’ darea erarială are seo solvească deponentul. ,
Depuneri până la suma de 100 fl. se pot ridica on-cand. Sume mai mari slint de a se însinua spre abzicere prealabil şi anumit, suire: dela 100 până la 500 fl. cu 15 zile, dela 500 până la 1000 fl. cu 30 zile, şi dela 1000 până la 2000 fl. Cu 45 zile înainte. Permiţând starea cassei, depunerile se răsplătesc îndată şi fără , abzicere. Depuneri şi ridicări se pot face şi prin postă şi se resoalvă cu reîntoarcerea ei. |
2 . Acoardă credit pe lângă cambii şi obligaţiuni cu cavenţi.3. Dă împrumuturi pe lângă siguranţă hipotecară şi pe efecte.4.‘ -Acoardă credite fixe pe lângă întabulare pe realităţi şi case.5. Şi cumperă spre scopul plasărei efecte publice, pe cari în cas de lipsă
le poate lombarda. ’Turda, în 21 Aprilie 1898. ‘ V '" ' [1019] 1 7 -c o
în n um e le d i r e c ţ iu ne i : ;
Iuliu Bardosy, preşedinte. Ioan Mesaroş, vicepreşedinte.
Fabrică de săpunuri fine în O ria t.Nu e încă destul de cunoscut, că în ţeara noastră este o
fabrică, fabrica chemică a domnului [024] 14-42
Dr. H. Schielbach în. Orlat,care se ocupă cu fabricarea săpunului de toaletă şi de păr- fumerii şi produce numai marfă curată, care se poate compara cu ori-ce altă concurenţă. De aceea
PH®* e de mare preţ
dacă p. t. publicul face o încercare şi se convinge de bunătatea acestor fabricate. Săpunurile de toaletă stint, în urma composiţiei lor, foarte fine şi binefăc6toare pentru piele. Se pot cumpfira din cele mai
multe localuri de boltă ale Sibiiului.
Pentru cei-ce se interesează e de însemnat, că la librăria „ Tribunei “ este expusă pentrti comercianţii din afară o colecţiune de mustre de
săpunuri dela Orlat.
® 3 © © © O G O S O C 0 G O 0 0 O 0 0 O © O C O Q O 0 © © 0 © ® #©
i
m
© Semnul
C. F. J.
Semnul
g Coase din oţel versatg s; ■ > sub gărânţa pentru cualitate excelentă.
Q ; < Lungimea 75 80 85~ ‘ 90 cm.
1 bucată — .80 — .80 1.-- 1.— ? ;
© / Fiecare' coasă cumpărată sub garanţă dela mine, care nu’ cbrespunde, se »
e îndărăt, respective se schimbă, chiar , şi dacă a fost folosită. ; î v. - ; X . , ; La cumpărare de 10 bucăţi de coase deodată, una se dă gratis. ' t X .
O ' în un pachet de 5 chlg., după lungimea coaselor, întră 6—8 bueâţi, la care se se alăture portul-postai-' dimpreună cu timbrul de fracht şi provisiunea de rambur o
M câte. 27 cr. în depărtarea;zonei prime şi 42 cr. în:toate celelalte z o n e . i ■ i[ i2 2 5 ] 3 , q .
U , G u t e p e n t r u a s c u ţ i t c o ia s a - ; @î x .^ . ,. dela.fi. — 06 până fl. — .35.
! „Garol iF.i Jickeli în Sibiiu. @
- ©©©oocooooocceooeoo®ssooc©sooo®®ffcntra .Tipepafi»", societate pe icţicni: V. E. Dressnandt.
Pentru tipar responsabil Iosif Marsc