YANIS VAROUEAKIS

ECONOMIAPEiNrnrESUL FrrcEr MELE

,O scurtl istorie a capitalismului

Thaducere din limba englezlde Florin Tirdose

-WEEANTcieri ?psslrirArf.

UUlise

168 Ye,Nrs Venournrrs

34,35

Vvaloare de schimb 30,33,36,

37, 38, 39, 46, 57, 63, 88,r02,105, 106, rr7, rzL, L37,139, r43,145

valoare experienliali 29, 8I,II7, I43

varioll 20,72vinarea cerbului 79, 80, 85,

T2T

Vfor Vendetta I55viruqi 149

virusuri 20,136Visa 130

w'Watt,

James 40, 42, 50, 93

W'ilde, Oscar 30, 143

Worldly Philosophers, The

(Heilbroner) 8

Xxenos 161

YYokohama, |aponia 37

Yorkshire, Anglia 43

zZeus 99

Zimbabwe 22

Cuprins

Prolog...--.-. 5

1. De ce atit de multi inegalitate?............ 11

De ce nu au invadat aborigenii australieni Anglia?...'............. 11

Piefele sunt una, economiile - a1ta............. 13

Dou6. mari salturi: limbajul gi surplusul. 14

Scrisul..........Datoria, banii gi statu1............ 16

Birocrafie, armati, cler.....'......... 18

Tehnologia gi rizboiul biochimic.... 19

inapoi la intrebare: cum se face c[ britaniciiau invadat Australia, qi nu invers?

Un alt tip de inegalitateInegalitatea, ca ideologie ce se autoperpetueaz[,......,.,......-.....

2. Naqterea societifii de piafi........Doui tipuri de valoareTransformarea tuturor bunurilor in mirfuri....

' O lume scoasi din logica pie!e1or.........

Geneza societllilor de pia[[.........

Comerful g1oba1............ .......'...;...'....

Fabricile - laboratoarele gri ale istorieiMarea contradicfie.,Banii fac lumea si se invdrtil" ....................

3. Mariajul dintre datorie qi profit'..... .;...'...............'

Marea Risturnare..Surplus gi competilieDoctorul Faustus vs Ebenezer Scrooge

2T

2324

272831

333537404243

45474951

Magia neagri a bankingului......................Antreprenorii, ca nigte ciLlitori in timp.........Bancherul, ca agent al cilitoriei in timp.........Dezastrul.....Rolul (nu atAt de) nou al statuluii........Bancherii gi statul: o relafie toxici............Datorii care nu pot fi plitite.Parazitul necesar.........Datoria publici: fantoma din mecanismDar asta nu e tot...

555657596265666971

755. Pielele oedipiene..... ......................... 77

Negalioniqtii eo-";,rt,ri......................:..:...:.:............. ... 7BCerbul, iepurii silbatici gi puterea optimismului .................... 7 gDe ce munca nu e la fel ca maginile, casele gi tomatele.......... g0Munca gi banii: doui bunuri al naibii de diferite.... g4Complexul Oedip al muncii gi pielele de bani......................... g6Elementul uman............ ggMagini bAntuite........ ......................... 9ISindromul Frankenstein ................. 92Matrix qi Karl Marx............. 95Sindromul lcar................ gzRezistenfa nu e niciodati inutili!....... .................. 100Magini-sclavi sau magini-stip4ni........... .........,,...I02Secretul valorii de schimb: oamenii........ .........,.. IO4Surse ale speranlei .... 10GO Mare Transformare noui qi diferit[...... .......... 10gFantezia periculoasi a banilor apolitici........ ...... 113Arbitraj........ ................ 114Aparifia monedei cancerigene: !igiri1e.......... ..... 116Valoarea de schimb a banilor: inflafie gi deflafie

in lagirul de prizonieri ............. 119Nivelul dobAnzilor: prequl banilor in lagdr ........I20Marile speranfe....... ....................... ......,................... I2lDe la figiri la bani politici................................ ..... I2gDiferenla dintre economia lagirului de prizonieri

qi economiile de piafl monetare..... .......,....... 126O incercare de depolitizare a banilor: Bitcoin ......................... I2gFantezia periculoasi a banilor apolitici........ ...... IZ2O concluzie .....,. LZA

7.

1. De ce atdt de multi inegalitate?

La nagtere, tofi copiii sunt goi, dar imediat dupi aceea uniisunt invegmAntali in cele mai costisitoare haine achizi;ionatedin cele mai bune magazine, in timp ce majoritatea umbllin zdren{e. CAnd ajung un pic mai mari, unii dintre primii se

supiri cAnd rudele gi naqii le diruiesc Ei mai multe haine, din

moment ce ei qi-ar dori alte cadouri, cum ar fi ultimul model

de iPhone, in timp ce alli copii viseazi inci la ziua in care vormerge la qcoali incillafi cu pantofi firi giuri in talpi.

Lumea noastri este definitl de acest tip de inegalitate. Tu

pireai congtienti de ea de la o vArsti destul de fragedi, cu

toate ci nu a ficut parte din viafa ta cotidiani, pentru ci,si recunoagtem, gcoala la care te-am inscris nu era frecven-

tati de copii condamnafi si triiasci o viafi de lipsuri sau

violenfi - aga cum se intimpll cu majoritatea copleqitoare

a copiilor lumii. M-ai intrebat de curAnd: ,,Tati, de ce atAta

inegalitate? Atit de progti sunt oamenii?" Rispunsul meu

nu te-a satisficut qi, de fapt, nici pe mine. Aga ci lasi-ml simai incerc o dati, modificAnd pufin intrebarea de data asta.

De ce nu au invadat aborigenii australieniAnglia?

Tu ai triit gi crescut in Sydney, unde profesorii de la gcoali

au dedicat multe ore qi leclii ca si vi invele pe tine qi pe cole-

gii tni despre nedreptilile oribile perpetuate de Australia

L2 YeNrs Venournrrs

,,albe" asupra biqtinagilor tirii, aborigenii; despre minunatalor culturi cilcati in picioare mai bine de doui secole decoloniqtii europeni; dar gi despre condiqiile de slricie cruntiin care triiesc gi astizi aborigenii gi care nu sunt altceva decatconsecinfa secolelor de violenfi, furt qi umilinfi. Dar te_aiintrebat vreodati de c€ s-a intimplat ca britanicii si invadezeAustralia, sl le ia aborigenilor pimAntul,

"pro"p" decimAn_

du-i in acest timp, si nu invers? Cum de n-au descilecat riz_boinicii aborigeni in Dover, dupi care si. avanseze rapid citreLondra, omorAndu-l pe orice engJezar fi indriznit si reziste,inclusiv regina? Pun pariu ci niciun profesor de la qcoali nua indriznit si puni intrebarea asta.

Degi e o intrebare importanti, trebuie si-i rispundematent, altfel riscim si acceptim flri discernimAnt ideea cieuropenii au fost in cele din urml mai istefi gi mai capabili _viziunea colonigtilor, cu siguranll - ori ci aborigenii erauoameni mai simpatici gi mai de treabi, caracteristici ce i_auimpiedicat si devini colonizatori brutali. Indiferent daci eadevirat sau nu, cel din urmi argument se sprijini practicpe acelagi lucru ca primul: intre europenii albi gi aborigeniiaustralieni existi o diferenfi intrinseci, firi motiv sau expli-cafie. Argumentele de tipul acesta au furnizat in cea mai maremisuri legitimitate crimelor impotriva aborigenilor.

Tipul acesta de argument trebuie redus la tlcere, daci nudin alte rafiuni, atunci fie gi pentru c6 e un produs al pro_priei minfi, o ispiti a acceptirii ideii conform cireia victimeleistoriei gi-au meritat soarta, pentru ci nu au fost suficientde inteligente.

intrebarea originali,,De ce atdt de multi inegalitate intreoameni?" se transformd intr-una mult mai sinistri.: ,,Nuputem afirma, oare, c[ anumite grupuri de oameni sunt maiinteligente decit altele qi, prin urmare, mai capabile?.. Astaexplici destul de bine de ce in Sydney nu vedem aceeaqi siri,cie ca in Thailanda, nu?

Economia pe tn{elesulfiicei mele 13

Pielele sunt una, economiile - alta

in bula de prosperitate vestici in care creqti tu, cei maimulli adulgi ili vor spune ci lirile sirace sunt si.race deoarece

,,economia" lor este slabi - orice ar insemna asta. Aceeagibull ili va spune ci oamenii siraci din comunitatea ta suntsiraci deoarece nu au ce si le vindi celorlalgi - pe scurt, c[nu au nimic de oferit

"pe pia!i".

Tocmai de aceea m-am gindit si-!i vorbesc despre cevanumit economie: in lumea ta, dar qi a mea, orice discufielegati de motivele discrepanfelor colosale dintre bunistareaoamenilor ori despre motivele pentru care umanitatea dis-truge planeta P[mAnt, se invArte in jurul unui lucru numiteconomie. Iar economia e legati de celilalt lucru, numit pia![.Cine doreqte si aibi un cuvint de spus in viitorul umanitiliinu-qi permite si dea ochii peste cap qi si intoarci capul atuncicAnd sunt menfionafi termeni precum,,economie" sau,,piafi".

Din cauza asta, a$ vrea s[ incep cu o eroare flcuti demul;i: confundarea piefei cu economia. Ele nu sunt unul gi

acelaqi lucru. Ce sunt mai precis piefele? Piefele sunt locuriale schimbului. Cind mergem la supermarket, ne facem plinulcontra unei sume de bani, pe care cel care vinde - proprie-tarul supermarketului sau angajatul plitit din banii intrafi incasa de marcat - o va schimba ulterior in lucruri pe care qi le

doreqte la rindul siu. inainte de inventarea banilor, schim-burile erau directe: o banani insemna un mir sau poate douimere. Astizi, pe de alti parte, grafie dezvoltirii internetului,nu mai este necesar ca piafa s[ fie ceva fizic. GAndegte-te laaplicafiile pe care !i le cumplr de pe iTunes sau la discurilecomandate pe Amazon.

Piefe existi inci de pe vremea in care oamenii triiau incopaci, desigur, inci dinainte de a dezvolta abilitatea de aproduce hrani. Primul dintre noi care a schimbat bananape un alt fruct a pus bazele schimburilor de piafi. Dar pAni la

L4 YeNrs Venour.e,rrs

economie mai e cale lungi. Pentru a vorbi despre economie,a mai fost nevoie de ceva: de capacitatea de a vedea dincolode simpla adunare a bananelor din copaci sau de v6.narea ani-malelor - citre abilitatea de a produce hrani sau instrumenteinexistente pAni la acumularea unui efort uman sus(inut.

Doui mari salturi: limbajul gi surplusut

Primul Mare Salt al omenirii s-a produs acum aproximativoptzeci qi doui de mii de ani: corzile vocale ne-au permis siarticulim qi s[ depiqim fazafipetelor nearticulate. $aptezecide mii de ani mai tArziu (adicl acum douisprezece mii deani) am inregistrat cel de-al Doilea Mare Salt: am reuqit sicultivim plmintul. Combina(ia dintre abilitatea noastri de avorbi gi aceea de a produce hrani - care au inlocuit fipeteleqi consumarea aleatorie a produselor din mediu (vAnat, nuci,fructe, pegte) - a condus la ceea ce numim astizi economie.

Astirzi,la douisprezece mii de ani dupi ce omenirea a

,,inventat" agricultura, avem toate motivele s[ recunoagtem ciaceasta a reprezentat cu adevirat o ri.scruce istorici. Pentruprima oar[ in istorie, oamenii au reuqit si forfeze limitelenaturale, invifdnd, cu mare efort, si produci bunuri in folosulpropriu. Si fi fost acesta un moment de bucurie gi sirbitoare?Deloc! Oamenii au invifat si cultive pimAntul doar pentruc5. mureau de foame. Dupi ce au vAnat animalele cu tot maimulti pricepere gi s-au inmullit atit de mult incit roadelecopacilor au devenit insuficiente, oamenii au fost.forfafi denecesitate si giseasci metode de a cultiva pimintul.

La fel ca majoritatea revoluliilor tehnologice, nici aceastanu a debutat conqtient. Acolo unde a fost cu putinfd si fie evi-tati, cum ar fi in Australia, unde natura a asigurat suficientihrani populafiei umane, saltul nu s-a produs. Agriculturaa apirut acolo unde oamenii nu ar fi supraviefuit firi ea.Treptat, prin experiment qi observafie, tehnologia care ne-a

Economia pe inlelesulfiicei mele 15

permis sd cultivim mai bine pimAntul a evoluat. Dar in cadrulacestui proces de construire a abilitililor de ob;inere a hra-nei, societatea oamenilor s-a modificat dramatic. Producfiaagricoli a creat, pentru prima dati in istorie, elementul de

bazi al oricirei economii veritabile: surplusul.Ce este surplusul? Inifial, surplus insemna orice produs

al pimAntului r[mas si inlocuiasci cu seminfele sale semin-

{ele inifiale dupi ce oamenii au fost indestulafi. Altfel spus,

surplusul este acel ceva in plus ce permite acumulare pen-tru viitor - grAul pus deoparte pentru ,,zilele negre" (recolta

viitoare poate fi oricind distrusi de grindini) sau seminfelefolosite pentru viitoarele recolte, care vor spori producfia,deopotrivi cu surplusul, in anii ce vor urma.

Doui lucruri sunt de refinut aici. in primul r6.nd, vinatul,pescuitul qi culesul fructelor qi legumelor necultivate nu arfi putut asigura niciodati un surplus, indiferent de cAt de

superproductivi ar fi fost vinitorii, pescarii gi culegitorii.Spre deosebire de grAne - porumb, orez, orz, care pot fi pis-trate - peqtele, carnea de iepure qi bananele putrezesc sau se

strici destul de rapid. in al doilea rind, producfia de surplusagricol a condus la urmitoarele minuni care au modificatpentru totdeauna umanitatea: scrisul, datoria, banii, statele,

birocrafia, armatele, clerul, tehnologia, ba chiar qi primaformi de rizboi biochimic. Si le luim pe rind...

Scrisul

Cunoaptem, grafie muncii arheologilor, ci primele formede scriere au apirut in Mesopotamia, in zona in care se

gisesc statele moderne Irak qi Siria. Ce anume au scris oame-

nii aceia? Oamenii au notat cantitifile de grine depozitatede citre fiecare fermier in grdnarul comun. Logic: ar fi fostmult mai complicat ca fiecare fermier s[-qi construiasci ungrinar de depozitare, fiind mult mai simplu si foloseasci

t6 YeNrsVenourerrs

tofi un grenar comun, pizit de niqte gardieni. insi sistemulacesta avea nevoie de un minimum de documente, ceva pecare si scrie, de pildi, ci domnul Nabuk a depus cincizecide kilograme de grAne in depozitul comun. intr-adevir, pri-mele forme de scriere au apirut atunci cAnd a fost nevoiede linerea unor registre contabile - astfel incit fiecare par-ticipant si poati dovedi concret cAt a depus in grAnar. Nu eo coincidenfi faptul ci societifile in care nu a fost necesaridezvoltarea de culturi agricole - acolo unde existau din belgugvAnat, nuci, fructe de pidure, cum s-a intAmplat in societifileaborigenilor australieni sau in comuniti{ile de indigeni dinAmerica de Sud - au dezvoltat forme de muzici gi picturd,dar nu gi de scriere.

Datoria, banii ;i statul

Registrele contabile in care au fost trecute cantitifile depo-zitate in grinarul comun de amicul nostru, domnul Nabuk,reprezinti inceputul ideii de datorie gi de bani. Studiind des-coperirile arheologice, qtim ci mulgi lucritori erau plitili inscoici pe care era trecut numirul de kilograme de grAne dato-rate de conducitorii comunitifilor pentru munca la cimp.Dar cum, de multe ori, cantitifile de grine trecute pe scoicinu erau inci recoltate la momentul insemnirii, scoicile repre-zentau o formi de datorie a conducitorilor citre muncitori,fiind totodati qi o formi de valuti, din moment ce muncitoriile puteau schimba pe produsele oferite de algii.

insi descoperirea cea mai interesanti e legati de aparifiabanilor confeclionafi din materiale metalice. Cei mai mulgioameni cred ci au fost inventafi pentru a fi folosi{i in tranzac-

fii, dar nu e aqa. in Mesopotamia cel pufin, moneda metalici,deqi inexistenti, era trecuti in registre pentru a cuantificadatoriile fafi de muncitori. Un astfel de registru putea si con-lini intriri de tipul,,Domnul Nabuk a primit grdu in valoare

Economia pe tnfelesulfiicei mele 77

de trei monede metalice", chiar daci aceste monede metaiicenu fuseseri bitute incl gi nu aveau si fie decAt dupd mulqiani. intr-un sens, aceasti formi imaginari de bani, folosit[pentru facilitarea schimburilor reale, era o monedi virtuali.Aqa ci, atunci cind auzi oameni care spun ci economia de

azi e foarte diferiti de cea din trecut, aducind argumentulplililor virtuale introduse odati cu tehnologia virtuali, lepofi spune ci nu e nimic nou sub soare; ci bani virtuali existd

inci de la inceputurile economiei, acum doudsprezece mii de

ani, dupi revolu{ia agricoli gi inregistrarea primului surplus.De fapt, chiar gi dupi. ce a fost creati moneda metalicl,

aceasta era cel mai adesea prea grea pentru a circula, ast-fel incAt valoarea grAnelor datorate domnului Nabuk a fostexprimati in elemente ale greuti{ii unei bucifi mai mari dinmetal. in orice caz, domnul Nabuk nu a umblat niciodaticu vreo monedi in buzunar, ci doar cu un IOU., adesea sub

forma unei scoici pe care erau notate kilogramele de grAu sau

unitifile de fier de incasat.Bun. Problema cu moneda virtuali gi aceste IOU e ci nu

pot funcfiona in absenla unei... foarte serioase increderi.Domnul Nabuk trebuia si creadi - si aibi tncredere - inbunivoinla qi capacitatea celor care controlau grinarul ciace;tia ii vor da partea in momentul recoltei. Aga cum Ei altiitrebuiau si aibi aceeagi incredere inainte de a accepta scoicileIOU din partea domnului Nabuk, in schimbul uleiului, siriisau al ajutorului in ridicarea colibei sale. Aceasta este origineatermenului,,credit": din latinul credere,,,a crede".

Pentru ca acest tip de incredere s[ predomine in comuni-tate gi si confere valoare scoicilor (adici monedei), oameniitrebuiau si gtie cbtranzac\iile erau garantate de cineva sau

ceva foarte puternic. Un conducitor ori un urmaq al zeilor,

* IOU - acronimul de la,,I Owe You": ,,iqi sunt dator".

18 YeNrsVenoure<rs

al unui rege miret, in orice caz, cineva de singe albastru, iarmai tArziu, ceva ce aduce a stat sau guvern: o autoritate incare domnul Nabuk putea avea incredere ci.-i va rambursarafia sa din surplusul de grAne, chiar gi in cazul in care liderulcomunitifii ar fi dispirut.

Birocralie, armate, cler

Datoria, banii, credinfa qi statul merg mAni in mini. Firinofiunea de datorie, surplusul agricol e greu de administrat.Sistemul datoriilor a condus la aparifia banilor. Dar, pentruca banii si aibi valoare, a fost nevoie ca o institufie - statul -si-i susfini prin girul siu. CAnd vorbim despre economie,vorbim, de fapt, despre relafiile complexe care apar intr-osocietate care define surplus.

Pe mlsuri ce examini.m aceste relafii, devine tot mai evi-dent qi ci tn lipsa surplusului nici statul nu s-ar fi niscut, de

vreme ce statul sebazeazl,pe birocrali care gestioneazi rela-

liile publice, o polifle care asiguri protecfia drepturilor la pro-prietate gi niqte conducitori, care - de bine, de riu - impunun standard de viafi mai inalt. Nimic din cele de mai sus nupoate fi conceput in absenfa unui surplus consistent care s[-isuslini pe membrii comunitilii cind acegtia nu muncesc lacAmp. Cum nici armati nu ar exista in absenla surplusu-lui - iar firi armati organizati, puterea conducitorului, qiprin extensie a statului, nu ar putea fi impusi -, iar surplusulsocietifii ar fi mai vulnerabil fafi de ameninfirile externe.

Birocrafii gi armatele au ficut posibil surplusul.agricol,care la rAndul siu a creat nevoia de birocrali si armate. AcelaEilucru este adevlrat gi in ce prive$te clerul. Clerul? Da, surplu-sul a dat naqtere religiei organizate! Si vedem de ce.

Istoric, toate statele niscute din societifi agricole au dis-tribuit surplusul intr-o manier[ revoltitor de inegali, inbeneficiul celor care au definut puterea sociali, politici gi

Economia pe inlelesulfiicei mele L9

militari. Dar, oricit de puternici ar fi fost liderii, acegtia nuau fost niciodati suficient de puternici incAt si-i zdrobeascipe vasta majoritate a fermierilor impovirafi care, atunci cAndqi-au unit puterile, au risturnat in doar cAteva ore un regim.Atunci cum se face ci liderii qi-au pistrat puterea qi au dis-tribuit surplusul dupi bunul plac, nederanjafi de majoritate?

Rispunsul este: cultivind o ideologie care i-a flcut pemajoritatea si creadi in adincul inimii ci numai liderii lorau dreptul si fie lideri. Ci triiesc in cea mai buni dintrelumile posibile. Ci totul e a$a cum a vrut destinul. Ci situafiadin teren reflecti ordinea divini. Ci orice opozifie intrl inconflict cu voinfa divini qi ameninfi echilibrul lumii.

Fdri o ideologie care si'i valideze existenfa, puterea sta-tului nu ar fi avut nicio gansi si se impuni. Aqa cum statultrebuia si supraviefuiasci morfii liderului si crusta ideologicipe care se sprijinea puterea statului trebuia institufionalizati.Clerul a fost cel care a creat gi institufionalizat ceremoniilecare au servit acestui scop.

F[r[ un surplus consistent, institufiile religioase, cu com'plicatele lor ierarhii clericale, nu ar exista, din moment ce

bnrbalii ,,sfinfi" gi femeile ,,sfinte" nu produc nimic. in ace-

laqi timp, firi religie organizati, autoritatea liderilor de-alungul generaliilor qi controlul distribuliei surplusului ar fifoarte instabile, ba chiar expuse revoltelor majoritifii, a clreiporfie din surplus a fost, in general, mirunti. Acesta estemotivul pentru care statul gi clerul au fost vreme de mii de

ani acelaqi lucru.

Tehnoiogia ;i rizboiul biochimic

Creierul uman a iniliat revolufii tehnologice cu mult timpinainte de perfecfionarea producfiei agricole - si ne gdndim,de pildi, la descoperirea focului, extragerea metalului dinminereu, ba chiar qi la aerodinamici, luAnd in considerare

20 YaNrsVenourerrs

remarcabilele bumeranguri inventate de aborigenii australi-eni. insi surplusul agricol a fost cel care a imprimat un avinturiag tehnologiei, dind nagtere unor noi nevoi tehnologice -cum ar fi nevoia de pluguri qi sisteme de irigafii - gi concen-trind, totodati, resursele in miinile citorva oameni, cei care

au de{inut puterea. Revolufia agricoli a catapultat tehnologiaumani la nivelul la care au fost posibile realizarea magnifi-celor Piramide, a Partheonului ori a templelor incage - cuajutorul, desigur, a mii de sclavi.

Dar surplusul a creat in acelagi timp bacterii gi virusuriucigaqe. Cind mii de tone de griu sunt depozitate in grinarecomune, inconjurate de mullimi de oameni gi animale, inoraqe gi aqeziri lipsite de un sistem minimal de evacuare a

apelor menajere, rezultatul e un imens laborator biochimicin care bacteriile qi virusurile se dezvolti rapid gi trec cuuqurin{i de la o specie la alta. La inceput, mulli au murit,intrucit corpul uman nu evoluase astfel incAt si reziste efec-telor devastatoare ale bolilor. Treptat, de-a lungul genera{iilor,

membrii acestor societifi au invifat si se adapteze holerei,tifosului gi virusurilor, devenind mai rezisten{i.

Ceea ce a insemnat ci, in momentul intilnirii cu triburigi comunitifi ce nu dezvoltaseri un sistem agricol, o sirnplistringere de mini a fost suficienti pentru a le rade de pe

fafa pimAntului, din cauza milioanelor de microorganismeletale pe care le purtau populafiile imunizate. Adevlrul e ci,in Australia gi in Americi, cei mai muili bigtinaqi au muritdin pricina bacteriilor gi virusurilor aduse de europeni, gi

nu atit din cauza tunurilor, gloanfelor gi cufitelor folositede aceqtia. in unele cazrri, europenii au orchestrat cu bunigtiinfi atacuri biochimice: un trib de nativi americani a fostdecimat dupi ce au primit de la europeni plturi infestateinten{ionat cu virusui variolei.

Economia pe tnlelesulfiicei mele Zl

inapoi la?ntrebare: cum se face ci britaniciiau invadat Australia, ;inu invers?

E mornentul si revenim la intrebarea dificili cu care aminceput. De ce nu au invadat aborigenii australieni Anglia?$i, mai general, cum se face ci superputerile imperialiste auapirut atAt de des in spaliul eurasiatic, gi nu in Africa sauAustralia? Si fie ceva legat de ADN? Desigur ci nu. Rispunsulse giseqte in tot ce am explicat pini acum.

Am vizut cL la inceput... afost surplusul. Apoi din sur-plusul agricol au apirut scrisul, datoria, banii qi statele, iar incadrul sistemelor economice au apirut tehnologia qi arma-tele. Simplu spus, condi.tiile geografice din Eurasia - tipulpimintului ;i clima - au ficut ca agricultura, surplusul sitoate celelalte si predomine gi si duci la apari{ia liderilorstatului, comandanfi ai unor armate echipate cu tehnologiicum ar fi armele, poten(ate de armele biochimice purtate decorpuri ;i in respirafie.

Cu toate acestea, in fnri precum Australia, lucrurile au statoarecum diferit. in primul r6.nd, acolo nu a lipsit niciodatihrana, din moment ce trei sau patru milioane de oameni autriit intr-o relativi armonie cu natura, avind acces exclusivla flora pi fauna unui continent de dimensiunile Europei. prinurmare, nu a existat o necesitate care si stimuleze inventareasau adoptarea, cind ar f,i existat aceasti oportunitate, tehno-logiei agricole ce favorizeazd. acumularea surplusului"

Astizi qtim - tu, cel pu{in, sigur gtii - ci aborigenii aveaupoezie, muzicl qi mituri de o imensi valoare culturali, darnu aveau mijloace de a-i ataca pe allii sau de a se apira dearmatele, armele gi microbii cu care i-au ameninfat economi-ile producitoare de surplus. La polul opus, britanicii, veninddin Eurasia, au fost obligafi de climi gi de nevoi si producisurplus in cantitifi foarte mari, iar acesta a atras in mod natu-ral tot restul, de la ambarca.tiuni de traversat mirile la arme