XIX. ARAD, 23 Aprilie (5 Maia) 1895. Nr. V7.

BISERICA si SCÓLA. 7 V

Foia bisericeseă, scolastică, literară şi economică. Iese. o d a t ă în s é p t é m a n à : D U M I N E C A .

PREŢUL ABOHAMEHTUL.UI. P e n t r u A u a t r o - U n g a r i a :

Pe UD an 5 fl.—cr., pe Vs an 9. fi. 50 cr. P e n t r u România şi s t ră inăta te :

Pe nn an 14 fr., pe jninetate an 7 franci.

PREŢUL INSERŢIUNILOR: Pentru publicaţinnile de trei ori ce conţin

cam 150 cuvinte 3 fl.; până la 200 cavinte 4 fl.; şi mai sus 5 fl v. a.

Corespondenţele sg se adreseze Redacţinnei „BISERICA şi ŞCOLA."

Er b a n i i de p r e n u m e r a ţ i u n e la T I P O G R A F I A DIECESANĂ în A R A D .

Sinodul eparchial aradan. Şedinţa 111.

ţinută în Arad, la 1 1 / 2 3 Aprile a. c. la 10 6re a. m. Preşedinte : Prea Sânţia Sa Domnul Episcop diece­san I o a n M e ţ i a n . Notar : Dr. T r a i a n P u t i c i .

Presidiul presentă următorele esibite:

a) Proiectul de statut pentru pensionarea func­ţionarilor consistoriali dela ambele consistorii din Arad şi Oradea-mare şi a profesorilor seminariali din Arad;

b) Raportul delegaţiiinii congresu&le despre sta­rea afacerilor sale din a. 1 8 9 4 . ;

c) Propunerea d- Iui Dr. George Popa pentru regularea dotaţiunilor funcţionarilor diecesani.

Se tianspun la comisiunea organisâtore. d) Rugarea parochiei Păuşa pentru ajutor la

renovarea bisericei de acolo; e) Rugarea preotului Atanasiu Suciu din Laba-

şinţ pentru ajutor anual de 200 f l . ; f) Rugarea preotului George JDudulescu din

Mierşîg pentru d'a i-se ierta datoria\de 100 fl la fondul preoţesc. v

Se transpun la comisiunea petiţionară. Deputaţii Ioan Papp şi Ioan Beleş cer conce­

diu ; cel dintâi pe întrega sesiune sinodală, cest din urmă pe 6 dile.

Concediul cerut li-sS acdrdă. La propunerea presidiului, sinodul substituie în

locul notariului Dr. Liviu Marcu Concediat pe întregă sessiune pe Vasile Goldiş.

Deputatul Dr. Traian Putici propune : ca din incidentul trecerii din viaţă a neuitatului Archiepiscop al Bucovinei Dr. Silvestru Morariu Andrievici, sino­dul se-şi exprime condolenţa la consistoriul archie-piscopesc din Cernăuţi.

După ce presidiul împărtăşesce, că din a sa parte imediat după ce a primit trista şcire despre aeâstă perdere ireparabilă a bisericei surori din Bu­

covina, a adresat Consistoriului archiepiscopesc din Cernăuţi o telegramă de condolenţa.

Sinodul luând acesta împărtăşire la cunoşcinţă, şi privind propunerea de urgentă, numai decât decide în unanimitate : a da espresiune condolenţei sale la Consistoriul archiepiscopesc din Cernăuţi prin o adresă, în scris a cărei redactare se concrede biroului.

La ordinea dilei urmeză referada comisiunei e-pitropeşci asupra raportului general al secatului epitropesc dela consistoriul din Arad. Raportor: Dr . Ioan Suciu. ţ

Cetindu-se raportul — în general se ia la cu­noşcinţă.

La desbaterea specială: Punctul 1. din raportul consistorial, din care

s§ vede, că în a. 1894 s'a împărţit 2 7 6 3 de piese, aparţinetdre la competenţa acestui sena t ; er din a . 1 8 9 3 au remas în restanţă 86 , deci de tot 2 8 4 9 de piese ; dintre cari s'au resolvit în 35 de şedinţe, şi pe cale presidială de tot 2 6 6 3 ; şi că 100 piese au remas neresolvite — la propunerea comisiunei, să ia spre scire cu adausul, că sinodul îş esprimă do­rinţa, ca şi asesorii esterni ai acestui senat se par ­ticipe cât de des la şedinţe; 6r Consistoriul se avi-sâză de a purta pe viitor evidenţă separată, din care să se pota şei, că cine şi câte piese a referat în a-cest senat.

Punctul al 2, că în decursul a. 1894 s'a cum-perat domeniul din Fekete-Gyoros (Giriş) şi Fekete Toth, în estensiune de 652 jugere ung. cu preţul de 75 .000 fl. pe sama fondului preoţesc diecesan — la propunerea comisiunei se ia cu aprobare la cu­noşcinţă.

Punctele 3 şi 4 despre vinderea unui y8 de se­siune pământ din Sâmbăteni lui George Străjiciu de acolo cu preţul de 5 0 0 f l ; şi vinderea unui Yg de sesiune pământ din Chişineu cu preţul de 7 0 1 fl 87 cr. Se iau la cunoşcinţă.

Punctul 5 , în care s§ arată, că în decursul a . 1894 , comuna bis. Siria a cumperat 3 / 8 sesiune p ă -

130 B I S E R I C A şi Ş C O L A' Anul XIX.

mânt cu 2605 fl 55 c r . ; parochia Nereu a cumpă­rat 4 jughere pământ cu 12¡30 fi ; comuna bis. Bo-deşci a cumpărat pământ în preţ de 300 f l ; paro­chia Firigihaz a cumperat 42 jughere de pământ cu preţul de 5250 fl ; parochia Mehala a cumperat pe sama bisericei 51/2 jughere pământ cu 1650 f l ; pa-Tochia Ghiroda a cumperat 2V4 jughere cu 380 f l; şi că parochia Parţa a cumperat cu 1400 fl un in­travilan pentru zidirea s. biserici de acolo, — Se ia cu plăcere la cunoşcinţă.

La punctul al 6-lea, privitor la raţiociniile bis. cult. şi fundaţionale ale parochielor, din care se Tede, că aceste socoti au întrat de tot neregulat; şi la punctul al 7-lea din raportul consistorial, din care apare, că nici preliminariele bis.-cult. şi fundaţionale a-le parochielor încă n 'au încurs regulat în a. 1894 -— spre censurare şi aprobare de cătră Consistor — sinodul decide : ca Consistoriului să-i se împună da-torinţa, de a purcede cu cea mai mare rigdre faţă de tote organele negligente şi renitente în acest obiect, având a esecuta cu stricteţă conclusul sino­dal de sub Nr. 1 2 1 / 1 8 9 4 .

Punctul al 8-lea despre fondurile şi fundaţiu-nile comunelor bis. din eparchie — Se ia spre şcire.

Din punctul al 9-lea se vede, că mănăstirea H.-Bodrog în a. 1894 a avut venit de 14 .819 fl 85 cr., spese de 13 .188 fl 09 cr., prin urmare Tenit curat de 1631 fl 76 cr., care adaugându-se cătră remanenta din anul trecut ^le 13 .276 fl 05 cr. face suma de 14.907 fl 81 c r . ; din carea apoi dându-se fondului gimn. 5125 fl a remas la finea a. 1894 starea cassei cu 9782 fl 81 cr.

Acest raţiociniu reve^ut şi aflat în ordine, la propunerea comisiunei — Sinodul îl ia spre şcire, cu adausul, că Consistoriul se tindă a satisface conclu­sului sinodal de sub Nr. 1 2 2 / 1 8 9 4 .

La punctul al 10-lea din raportul consistorial, referitor la socoţile tipografiei diecesane, din cari resultâ, că tipografia a avut în a. 1894 un venit curat de 2609 fl 78 cr., care adaugându-se la ac­tivul dela finea anului 1893 în sumă de 33096 fl 8 0 cr., starea averei la finea anului 1894 face 3 5 . 7 0 6 fl 58 cr. Comisiunea propune, er Sinodul ia acest raţiociniu la cunoşcinţă cu adausul, că Consisto­riul se aviseză a îndruma administraţia tipografiei, ca pe viitor se evite după putinţă creditările, şi să efec­tuarea comandele de publicări numai după primirea taxelor prescrise ; er în ce priveşce pretensiunile vechi neîncasate, i-se împune Consistoriului datorinţa, de a continua cu rigdre încasarealor, având a face în proxima sesiune sinodală propunere motivată pentru şterge­rea acelor pretensiuni, cari s'ar dovedi de neîncasabile.

Cele cuprinse în p. 11 al raportului consisto­rial în care se arată, că alumneul din Timişdra a avut dela 1 August 1 8 9 3 şi până la 31 Iuliu 1894 Tenite de 2 4 6 8 fl 29 cr. spese de 2467 fl 17 cr. aşadară un prisos de 1 fl 12 cr. — Comisiunea pro­pune şi sinodul decide a se lua la cunoşcinţă.

Punctul 12, din raportul consistorial arată, că raţiociniile fondurilor şi a fundaţiunilor s 'au censn-rat de Consistor.

Comisiunea epitropescă le-a revédut şi a con­statat, că starea fondurilor şi a fundaţiunilor este următdrea:

A. Starea fondurilor şi a fundaţiunilor administrate şi mai înainte la Consistoriul din Arad.

I. F o n d u l g e n e r a l . Starea fondului la fi­nea a. 1893 , 14052 fl 5 4 7 2 cr. intrate în anul 1 8 9 4 4 2 5 4 3 fl. 71 cr., în total : 56596 fl 2572 cr., erogaţiuni în anul 1894 , 4 4 5 3 1 fl. 80 cr., remane active Ia finea a. 1894 , 12064 fl 4 5 V 2 cr.

Constatând comisiunea, că Consistoriul a satis­făcut numai în parte, însărcinărilor din conclusul si­nodal Nr. 1 2 6 / 1 8 9 4 p. a) şi b) cu privire la înca­sarea restanţelor la acest fond şi la restituirea anti-cipaţiunilor date în esmisiuni şi alte afaceri admi­nistrative, Sinodul decide :

1. Consistoriul şi în special senatul epitropesc al . acestui Consistor se face responsabil pentru neîmpli-

nirea conclusului sinodal susatins, având a purta a-ceea răspundere în prima linie referenţii acestui senat, ér comisiunea scontrătore sé fie autorisată, a eser-cia pe viitor o cont.olă specială asupra acestui fond;

2. Că Consistoriul şi în special senatul epitro­pesc se aviseză a îngriji ca sumele, ce sé anticipeză din bugetul consistorial în cause de esmisiuni să sé încaseze, respective restituie, după ce caúsele, pen­tru cari s'a dat anticipaţiunile, s'au resolvit prin de­cis sau sentinţă ridicată la valdré de drept.

Şedinţa a IV.

S'a ţinut în 11 /23 Aprilie 1895 la 4 ore p . m. Preşedinte : Prea Sânţia Sa Domnnl Episcop diece-san l o a n M e ţ i a n u. Notar : Dr. T r a i a n

P u t i c i.

După cetirea şi autenticarea protocolului şedinţei a I I , urmează la ordinea dilei continuarea referadei comisiunei epitropeşci asupra raportului general al senatului epitropesc din Arad.

La continuarea desbaterii speciale asupra fon­dului general — Sinodul luând la cunoşcinţă, că îna 1894 pe sama şcdlei de fete din Arad, s'a dat suma de 8 0 0 fl. aduce următorul decis:

a) se aviseză Consistoriul, ca sé încaseze cu cea mai mare rigdre restanţele de până aici în tac-sele de întreţinere atât la şcdla de fete cât şi la seminar şi alumneu ; ér pe viitor sé reguleze acesta afacere aşa, că să nu mai obvină restanţe.

b) Consistoriului i-sé împune datorinţa, ca pe viitor sé evite a acoperi spesele de întreţinere a unor edificii — cari nu formează proprietatea fon-

I dului general şi a căror venite nu se folosesc spre I alimentarea acestui fond, din venitele ce încurg la

acest fond ; având fieşce-care fond şi fundaţiune a acoperi spesele sale din venitele proprii.

Anul XIX. B I S E R I

c) Consistoriul primeşce însărcinarea, ca stu­diind şi constatând până la proxima sesiune sino­dală, cari fonduri si fundaţiuni şi cu cât datoresc la fondul general sub titlu de spese făcute în favo-rnl lor se presente la sesiunea viit6re a acestui si­nod un proiect motivat în care se-se ar§te modali­tatea de a restabili echilibrul acestui fond.

I I . F o n d u l i n s t r u c t e p i s c o p e s c . 1) Starea fondului la finea a 1 8 9 3 : 7047 fl. 15 cr. 2 ) Intrate în a. 1 8 9 4 : 337 fl. 49 cr. In total 7 3 8 4 fl. 64 cr. 3) Erogate în a. 1894 : 168 fl. 67 cr. Averea la finea a. 1894 7215 fl. 97 cr.

La propunerea comisiunei — Sinodul ia spre şcire cu adausul, că se avisează Consistoriul a în-cassa în termin de un an suma de 1420 fl. 01 cr., ce se arată între activele acestui fond sub titlu de „sidoxia episcopăscă intercalară" er încât n'ar putea-o încassa totă, se facă sinodului proxim propunere de ştergerea ei dintre active.

I I I . F o n d u l s e m i n a r i a l d i e c e s a n . 1) Starea la finea a 1 8 9 3 : 7064 fl. 94 V a c r - 2 ) întrate în a 1894 , 1 1 0 0 3 fl. 10 cr. înto' .al 1 8 6 0 8 fl. 0 4 V 2 cr. 3) Erogate în a. 1894 : 9 0 0 5 fl. 0 4 cr., remâne la finea anului 1894 activul de 9 6 0 8 fl. 0V 2 cr. — Se ia spre şcire, însărcinându-se Consistoriul se îngrijâscă, ca pe viitor spesele case­lor ce formează proprietatea acestui fond să nu mai erească la o sumă ce nici decât nu stă în proporţie cu venitele acestor realităţi; tot ast-feliu se-fie cu grije şi la spesele seminariale de întreţinere; şi în fine ca pe viitor, să se suscepă între activele aces­tui fond şi casa din strada Forray, adecă fostul in­stitut ped.-teol. în valdre de 30 .000 fl.

IV. F o n d u l p e n s i u n i l o r î n v e ţ ă t o -r e ş c i . 1) Starea la finea anului 1 8 9 3 , 8979 fl. 8 7 cr. 2) Intrate în a. 1894 : 1140 fl. La olaltă 10 .119 fl. 87 cr. 3) Erogaţiuni 390 fl. Activa la finea a. 1894 , 9729 fl. 87 cr.

La propunerea comisiunei — Sinodul ia la cu­noştinţă aprobând şi ştergerea sumei de 340 fl. din pretensiunile acestui fond ca neîncasabile ; er la încassarea celorlalte restanţe Consistoriul se îndrumă a purcede cu cea mai mare stricteţă, avend a ra­porta despre resultat proximului sinod ordinar.

V. F o n d u l c a p e l e i A r a d - G a i . 1) Sta­rea la finea a. 1 8 9 3 , 545 fl. 91 cr. 2) întrate în a. 1894 , 180 fl. 99 cr. în total 726 fl. 99 cr. 3) Erogaţiuni în a. 1894 , 180 fl. 99 cr. Starea la finea a. 1894 , 545 fl. 91 cr.

La propunerea comisiunei — Sinodul ia spre şcire.

VI. F o n d u l b i b l i o t e c i i p r e p a r a n ­d i a l e . 1) Starea la finea a. 1 8 9 3 , 5 9 1 fl. 4 3 cr. 2) Intrate în a. 1 8 9 4 : 28 fl. 39 cr. In total 619 fl. 82 cr. Averea la finea anului 1894 , 619 fl. 82 eruceri.

La propunerea comisiunei — Sinodul ia spre şcire.

C A şi Ş C O t A 131

VII. F o n d u l s i n o d a l c o n g r e s u a l . 1) Starea cu finea a. 1 8 9 3 : 7500 fl. 14 cr. 2 . ) Intrate în â. 1894 , 534 fl. 60 cr. In total 8 0 3 4 fl. 74 cr. Averea la finea a. 1894 : 8034 fl. 74 cr.

La propunerea comisiunei — Sinodul ia la cu­noştinţă. /

VIII. F u n d a ţ i u n e a P a t r i c i u P o - / V p e s e u 1) Starea la'finea a. 1 8 9 3 , 437 fl. 5 2 / / / cr. 2) Venitul pe a. 1894 , 20 fl. 98 cr. In total 4 5 8 fl. 50 cr.

La propunerea comisiunei — Sinodul ia spre şt ire.

IX. F u n d a ţ i u n e a P o p o v i c i P a f f y 1.) Starea la finea a. 1 8 9 3 , 15 ,028 fl. 40 cr. 2} , / Intrate în a 1894 , 864 fl. 4 1 cr. In total 1 5 8 9 2 / \ fl. 81 cr. 3) Erogaţiuni în a. 1894 , 1450 fl. 6 5 KJ cr. Starea la finea a. 1894 , 14 ,442 fl. 18 cr.

Comisiunea propune şi Sinodul primeşce a s& lua spre şcire, cu adausul ca pe viitor să se t rans­pună fondului general din acest fond numai 300 fl., ca ast-feliu creşcerea acestui fond să nu fie împie­decată.

X. F u n d a ţ i u n e a G e o r g e P o p a d e T e i u ş . 1) Starea cu finea a. 1 8 9 3 , I t )50 fl. 4 7 cr. şi tot atâta şi la finea a. 1 8 9 4 .

La propunerea comissiunei — Sinodul ia la cu­noştinţă, că Consistoriul a regulat afacerea conform decisului Sinodal din a. tr. de sub Nr. 1 2 6 / 8 9 4 p . X. şi decide: ca şi pe viitor se ţină Consistoriul acăstă fundaţiune în evidenţă, suscependu-o şi pe mai departe în conspectul fundaţiunilor, înse fără de a face raţioeiniu special.

XI . F u n d a ţ i u n e a F o r r a y d i n S o -b o r ş i n . 1) Starea la finea a. 1 8 9 3 , 8 5 0 fl. 3 1 cr. 2) Intrate în a. 1894 , 40 fl. 29 cr. In total 8 9 0 fl. 61 cr. 3) Erogaţiuni în a. 1894 12 fl. 6 0 cr. Averea la finea a. 1894 , 8 7 8 fl. 01 cr.

La propunerea comisiunii — Sinodul ia spre şcire.

XI I . F u n d a ţ i u n e a c o n t e l u i A 1-m â s s y d i n C h i t i g h a z . 1) Starea la finea a. 1 8 9 3 , 1732 fl. 88 cr. 2) Venitul pe a. 1894 . , 8 4 fl. 40 cr. In total 1817 fl. 28 cr. 3) Erogate în a. 1194 , 82 fl. 21 cr. Averea la finea 1894 , 1 7 3 5 fl. 07 cr.

La propunerea comisiunii — Sinodul ia la cu­noştinţă.

XII I . F u n d a ţ i u n e a G a v r i l F a u r d i n L i p o v a . 1) Starea la finea a. 1 8 9 3 , 1539 fl. 1 5 cr. 2) Venitul pe a. 1894 , 77 fl. 96 cr. în total 1617 fl. 11 cr. 3) Eşite în a. 1894 , 77 fl. 96 cr. Averea totală la finea a. 1894 , 1539 fl. 15 cr.

La propunerea comisiunii — Sinodul ia spre scire, avisându-se Consistoriul, ca în privinţa acestei fundaţiuni se procedă conform conclusului sinodal luat la fundaţiunea George Popa de Teiuş, adecă a o suscepe şi pe viitor în conspectul fundaţiunilorj înse fără de a face raţioeiniu special.

O u v o n t f u n < 3 t > r * a l rostit de predicatorul bisericei catedrale Dr. Ştefan Sa-ţjhin cu ocasiunea înmormântării Eminenţiei Sale I. P. S. Domn ArcMepiscopului şi Metropolit Dr. Silvestru

Morariu-Andrievici. „S'a sfinşit"

loan 19,30.

Jlustritatea Vâstră D-le Conte şi President al terii ! Prea venerabil cler archidiecesan ! Mult întristată adunare!

Aşadară totuş a sosit 6ra cea fatală, 6ra de nenorocire grozavă, cu care voia preasântă a atotpu-

XIV. F u d a ţ i u n e a G f a v r i l F a u r d i n O r a d e a-m a r e. 1) Starea la finea anului 1 8 9 3 , 7 1 5 0 fl. 51 cr. 2) Venitul pe a. 1894 , 319 fi. 8 7 cr. în total 7 1 7 0 fl. 38 cr. 3) Erogate în anul 1894 , 240 fl. 30 cr. Averea la finea a. 1894 , 7 2 3 0 fl. 0 8 cr.

Comisiunea propune şi — Sinodul ia spre şcire. XV. F u n d a ţ i u n e a A n a I o r g o v i c i

E b e s f a l v a y . Starea la finea a. 1 8 9 3 , 5281 fl. 2) Venitul în anul 1894 , 648 fl. 85 cr. în total 5 9 2 9 fl. 85 cr. 3) Erogate în a. 1894 , 517 fl. 19 cr. Averea la finea a. 1894 , 5412 fl. 66 cr.

La propunerea comisiunii — Sinodul ia spre şcire. XVI. F o n d u l d i e c e s a n d e a s i g u ­

r a r e c o n t r a f o c u l u i . 1) Starea la finea a. 1 8 9 3 , 2 0 , 0 3 1 fl. 21 cr. 2) Intrate în a. 1894 , 5 3 9 0 fl. 44 cr. In total 25 ,421 fl. 65 cr. 3) Ero-gaţiuni în a. 1894, 300 fl. Averea la finea a. 1894 , 2 5 , 1 2 1 fl. 65 cr.

La propunerea comisiunei — Sinodul ia cu plă­cere la cunoşcinţă resultatul obţinut cu încassarea restanţelor la acest fond.

XVII. F o n d u l g i r a n a s i a l d i e c e s a n . 1) Starea la finea a. 1893 , 2011 fl. 81 cr. 2) Ve­nitul pe a. 1894 , 5101 fl. 82 cr. Averea la finea a. 1894 , 7113 fl. 63 cr.

Sinodul la propunerea comisiunei — ia spre şcire. XVIII . F u n d a ţ i u n e a T e o d o r P a p p .

1) Starea la finea a. 1 8 9 3 , 66 ,855 fl. 75 cr. 2 ) Venitul în a. 1894 , 9666 fl. 57 cr. în total 7 6 , 5 2 2 fl. 32 cr. 3) Erogate în a. 1894 , 11 .745 fl. 16 cr. Averea la finea a. 1894 : 64 ,777 fl. 16 cr.

Comisiunea propune ăr — Sinodul ia spre şcire cu adausul, că se avisăză Consistoriul a evita pe viitor creditările ; a purcede ca stricteţa recerutâ la încassarea restanţelor, şi a îngriji după putinţă şi de micşorarea speselor acestei fundaţiuni.

B. F o n d u r i l e f o s t e c o m u n e . I. F o n-< l u l b i s e r i c e s c - c l e r i c a l . 1) Starea cu finea a. 1 8 9 3 , 395 ,174 fl. 88 cr. 2) Venitul pe a. 1 8 9 4 , 3 1 3 4 3 fl. 50 cr. în total 4 2 6 5 1 8 fl. 38 cr. 3) Erogate în a. 1894 , 24525 fl. 06 cr. Averea la finea a. 1894 , 4 0 1 , 9 9 3 fl. 32 cr.

(Va urma.)

ternicului D-deu ne-a cercat tocmai în dilele lumi­nate ale învierii D-lui şi Mântuitoriului nostru Is . Cbr.

Pecând petreceam săptămâna mare cu cetiri ş i cântări triste, aducându-ne aminte de sântele patimi ale Mântuitoriului nostru, ni sosiau mereu veşti din ce în ce mai neliniştitore despre suferinţele capului bisericei nóstre.

N ' a căutat cruda morte nici la rugile nóstre fierbinţi, pe cari neincelat le înălţăm la tronul î h -durării dd. pentru însănătoşarea şi îndelungata Sa viaţă, n 'a căutat nici la virtuţile sale strălucitore, nici la demnitatea Sa înaltă, ci spre durerea nostră generală, spre pierderea nostră grozavă, ni s'a vestit Luni a doaua $ de învierea D-lui scirea sdrobitore: „s 'a sfirşit, s'a sfirşit.* A trecut la cele eterne acela, care de provedinţa damnedeescă a fost hotăîrît, se ni fie „bărbatul doririlor" şi se conducă cu „mână tare şi cu braţ înalt" destinele acestei de Dumnezeu scutite archidiecese în restimp de 15 ani.

înalt Prea Sânţia Sa păr. nostru Archiepiscop şi Mitropolit al Bucovinei şi Dalmaţiei dl. Dr. Sil­vestru Morariu-Andrievici a adormit în Domnul în verstă de 77 de ani, în anul al 52 al preoţiei Sale.

Sa stins, s'a stins pentru totdeuna lumina age­rului ochiu, care tote le privighia şi le pătrundea, a amuţit pentru totdéuna aceea gură, de care neîncetat resunau bisericele nóstre, aducénd laudă şi premărire lui Dumnedeu prin cântări şi învăţături, pentru tot­déuna a încetat se mai bată inima, care de o potrivă cuprindea cu iubire pre toţi fiii sei spirituali, pe în-tréga sa turmă cuventătore.

Nu este, nu este vr'un cuvént, fie încă atât de puternic şi de elocuent, care se fie în stare se verse în inimele nóstre sdrobite balsamul de mângâere şi de alinare pentru cumplita nostră durere. Amărăciu­nea şi durerea nostră este cu atâta mai grea, pier­derea nostră cu atâta mai simţitore, cu cât privirea nostră, ori încotro ne întorcem, întimpină ochi scăl­daţi în lacrimi şi feţe întristate de adâncă durere.

Ah ! spuneţi-mi, Instristaţilor auditori!, spuneţi-mi, ce a causat acesta serbare strălucită, dar plină de jale ? Ce a umplut de simţeminte dureróse inimele nobile ? Orfani şi văduve, pentru ce curg lacrímele vóstre? Bătrâni şi săraci, pentru ce priviţi cu jale şi suspinaţi ? — Eespunde, respunde la acesta tu sicriu mut, şi învelit în j a l e ! Respunde, nu ai ascuns tu în tine un luceafăr minunat, care pe ori­zonul bisericei nóstre o viaţă întregă a luminat şi lu­minând s'a consumat ? Pentru ce jelesce acest st . altariu ? pentru ce stă învălită în flor de doliu strana archierescă? Pentru ce resună astădi pare că mult mai trist decât ori când, sunetul lugubru al clope-telor bisericilor lui Dnmnedeu ? — Pentru că con-ducătoriul st. altariu, mirele iubit al bisericei, ânge-rul înţelepciunii şi al păcii a sburat înderăt la P ă ­rintele etern, de unde a fost trimis.

Ce însemneză luminele, ce ard împrejurul aces-

Anul XIX. B I S E B

-£ui catafalc, abia mai versând flacăre palide ? Aceste -sunt scînteiele retâcite, ce spun murind, că a apus «o radă binefăcetdre din sdrele adeverului vecinie. — f*entru ce sunt pline de jale inimele clirului şi po­norului acestei archidecese ? Pentrucă a pierdut fala sa, pe părintele seu cel mai bun, pentrucă după cum

-dice Ieremie prorocul, „a picat, a picat coroana ca-gmlui nostru."

Dacă poporul lui Israil, căruia încă nu-i resă-«ise sdrele adeverului etern în tdtă mărirea sa, 1-a iplâns şi 1-a pus la locaş vecinie de repaos pre Sa-muil prorocul, vestitoriul credincios al cuvântului d-

-deesc, păzitoriul puternic al credinţii şi al legilor co­n t e n e ş t i şi stelp tare al neamului sSu, — noi dre -creştinii,-cărora ni s'a descoperit adeverul etern prin Tis. Chr. în tdtă strălucirea sa, noi dre se nu avem *nai scumpă datorie a da tributul nostru de sacră re­ferinţă cătră osemintele aceluia, care şi-a sacrificat mntrega sa viaţă pentru binele nostru? Şi ore vocea credinţii ndstre, când se trezpsce ea mai tare, când n e îndâmnă ea mai tare a solvi acest sacru tribut, -decât atunci, când se întâlnesc ochii nostrii cu jalea generală despre o nefericire, ce a atins o ţară în-tregă, când vedem înaintea ndstră stema moralităţii «ndstre într'un bărbat mare, a cărui activitate şi me­moria nemuritdre este cunoscută înaintea dmenilor şi înaintea lui Dumnedeu.

D a ! activitatea defunctului e cunoscută înaintea •dmenilor şi înaintea lui D-<Jeu. Nu voiu, şi inima .tfieâ este şi prea sdrobită de durere şi amărăciune ^«ă se pot înşira aici, după obiceiul panegiricilor, t tdte faptele măreţe ale repâosatului; acesta s'a făcut -de alţii la multe alte prilejuri în mod mult mai -eloquent. Ajungă se relevez în acest moment, că nici o instituţiune pentru crescerea poporului în credinţă ~şi întru frica Domnului, nici o instituţiune de cultură •de binefacere, de progres, care a esistat şi esistă în ţ ă ră , n'a remas, fără ca scopurile ei se nu fi fost îmbrăţişate şi promovate de reposaful cu căldura şi zelul unui mecenate.

Dar precum lumina, după legile fisice, trebue .se steie în o depărtare corespundetdre ca se pdtă fi petrunsă şi de folos pentru ochiu, aşa trebue se se lămurâscă şi faptele defunctului prin mediul unui rtirnp mai îndelungat, şi atunci abia ne vom pute da samă de dânsele după adever şi dreptate. Istoria archidiecesei şi a patriei ndstre va trebui se afle un loc frumos pe paginele sale pentru înscrierea nume­lui lui Silvestru, ear noi fiii sei spirituali se depu­şi em la sicriul seu juruinţă solemnă, că vom bine­cuvânta totdâuna memoria lui, că vom stărui se imi­t ă m pilda cea frumdsă de preot după rândueala lui Melchisedec şi de patriotism luminat, ce ni-a dat'o El.

Ai trecut I. P . Sânţite părinte la cele eterne. Sufletul teu nobil se află acuma în ceata archireilor bisericei creştine înaintea scaunului celui atotputernic ^căruia i-ai servit.

Privesce de pe scaunul fericirii tale în jos spre

I G A şi Ş j C O L A 138

acest pământ şi precum în viaţa acâsta te rugai <UD adîncul inimei tale pentru toţi şi pentru tdte, aşa şi turn-ma adă-ţi aminte de Prealuminatul împeratul şi regele nostru Francisc Iosif I. şi de întrega casă domni-tdre şi rdgă pre atotputernicul, ca s§-i dăruiască viaţă, îndelungată spre fericirea popdrelor sale. Adă-ţi aminte de archidiecesa Ta şi de turma ta cuvântatdrej p e care atâta le-ai iubit şi care tejălesc cu jale atât d e adâncă. Adă-ţi aminte de toţi aceia, cari veghiază î a demnităţile şi oficiile lor pentru binele poporului şi t e rdgă ca se aibă viaţă fericită întru servirea dreptăţii. — Adă-ţi aminte de toţi şi de tdte şi-i binecV vinteză.

Amin.

P r e d i c ă pentru serbătârea sfântului marelui mucenic Georgivk*

Aduceţi-vS aminte de mai marii voitrii, cari v'au gr&îfc cuvântai tai Ddea şi privind la severşirea vieţei lor, se le urmaţi credinţa (iSvr. 13,7«*)

Iubiţi Ascultători! Sfânta ndstră biserică, maica cea bună a sufletelor

ndstre s'a îngrijit şi se" îngrijesce totdeuna de binele su­fletesc al fiilor sei. Şi pentru a-i întări în credinţă, nă­dejde, şi dragostea lui Christos, a făcut mai multe orân-dueli bune introducând sfintele sărbători, întru amintirea evenimentelor sânte întru amintirea acelora cari au Fost martori oculari a acelor evenimente şi întru amintirea acelora, cari pentru mărturisirea credinţei în unul născut Fiul lui D-den pentru lucrările lor neobosite întru lăţirea şi întărirea bisericei lai Christos, au meritat cununa ne ­veştejită a eternelor lăcaşuri. Unii ca aceştia se asdmena eu singuraticile stele de pe bolta cereseă, căci alta este mărirea sdrelui, alta mărirea Junei şi alta mărirea stele­lor, căci stea de stea se deosebeşee în mărire (I. Cor. 15,41). Precum se deosebesce stea de stea în mărire şi strălucire, tocma aşa se deosebesc sărbătorile memoriei sânţilor lui Ddeu mucenici, după cum s'au distins dînsii în virtuţi în zelul şi activitatea lor, şi după cum au sciufc ei pune talantul .încredinţat lor dela Domnul în serviciul de obsce, spre a ajunge la scopul final: fericirea omului şi preamărirea lui D-deu.'

în diua de astădi maica ndstră bis. serbdză o di însemnată în istoria primitivă a creştinismului, diua unui mare şi înflăcărat luptător, a sfântului Georgiu, pre ca^ rele Ddeu pentru virtuţile sale 1-a făcut cetăţân înpreună cu ângerii şi onorat eu apostolii despre a căruia prelău-dată sânţenie a vieţei spre a adauge la sânţenia şi reli-giositatea DVdstră, voiu se vorbesc, despre vieţa sfântu­lui Georgiu cu scopul acela de a vă îndemna şi pre DVdstră la o viaţă sfântă, cinstită şi plăcută înaintea lui Ddeu şi a dmenilor.

Trei sute de ani de arândul sîngerase biserica lui Christos sub sabia păgână, şi totuş cupa suferinţelor încă nu să umpluse deplin. în decursul atâtor deci de ani sân­gele martirilor a curs păraie pentru sarcina şi jugul lui

Christos despre care dice însuş Isus Christos „jugul meu •ste bnn şi sarcina mea este uşdră" (Mat 11,30.) Şi to-tuş împăraţii păgâni nu-şi îndestuleau pofta de sânge. în iote părţile nu se audiau, decât ţipetele maicelor despe­rate, decât vaietele a-lor mii de suflete, ce deplângeau sângele celor nevinovaţi: se părea că un nou Irod or­donase măcelul de estîrpire şi asupra noului Sion cel rescumpărat cu scump sângele lui Christos. La răsărit a început şirul martirilor cu diaconul ^Ştefan; la apus cei doi apostoli Petru şi Pavel câdură victima nesăţiosului Nerone; la medădi renumitul Episcop Ciprian în urma «elor mai grozave torturi şi-dădu sufletul în manile Crea­torului seu s. a.

Urmările acestor întâmplări amare a ajuns şi pre sfântul mucenic Georgiu, carele eşind din armată, s'a nu­mit comis (Eparch, adecă domn de provinţă, carele se dicea şi stratilat.) Pe acest timp domnea Diocleţian şi Maxente (287—305) pe când să î adică a decea şi cea mai cumplită gonă generală, contra creştinilor a că­ror biserici din imperiul roman fuseră ruinate, cărţile sfiinte arse, âr clerul a fost espus celor mai grele torturi; aruncaţi în temniţe şi condamnaţi la morte. însuş sfân­tul Georgiu, pentru-câ a mărturisit pe Christos nevoind a-se lfipăda de Dînsul prin nici un feliu de amăgiri l'au întemniţat mărturisind deşertăciunea şi neputinţa [idolilor, a suferit maltratări de mdrte; dar prin dumnedeescul aju­tor al unui ânger s'a făcut sănătos şi a mărturisit înain­tea împăratului dimpreună chiar şi cu împăratesa Alexan­dra, şi pentru aceea"a fost bătut fără nici o milă cu vîne de bou uscate.

Ah Dumnedeule ! Crâncene au fost acele brutalităţi, «am s'au bătut păstorii Tăi, înprăştiind turma, răpindu-i bisericei un adevărat şi neînfricoşat luptător. Pe sântul Georgiu îl aresteză. însă temniţa rece nu a răcit dra­gostea lui cătră Christos, nici 1-a slăbit în credinţă ci mai vârtos a strigat cu s. apostol Pavel „însă nici de una, nu bag seina nici de vieţa mea numi-o socotesc scumpă, fără numai să sevîrşesc alergarea mea la bucu­ria şi slujba, care am luat dela Domnul Isus, a mărtu­risi evangelia mărirei lui Dumnedeu (Fapte 20, 24)." Astfeliu învaţă sfinţenia şi lucra acest luminător mare al poporelor; propagatoriul evangeliei, carele urmând pre Christos, nu cerea nici o isbândă, ci resplătesce cu bine şi celor ce-i fac rău, rogându-se: „Domne nu le pune în sarcina lor acest păcat" (fapte 7, 60). După cum ne spune sinacsariul dilei, împăratul ca se-i cerce puterea sântului Georgiu a dis să învieze pre cei de mult timp îngropaţi. Şi făcând sfântul rugăminte a înviat un mort, carele s'a închinat sfântului şi a mărit Dumnedeirea lui Christos. A întrebat înpăratul pe acest mort că cine e, şi când a murit? A răspuns, că este dintre cei ce au trăit mai nainte de venirea lui Christos şi că a ars în foc de atâţia ani. Prin acesta minune mulţi s'au înmul­ţit şi s'au întărit în credinţa lui Christos. Observând îm­păratul acesta ordonă se i-să taie capul sfântului Geor­giu. Un ast-fel de finit avu acest bărbat resolut şi pătruns de puterea evaDgeliei Domnului. Dar sufletul seu locuesce

în fericire (Psl. 25, 15), căci „păstoriul cel bun îşi pune sufletul pentru oile sale." (Ioan 10, 11).

Vedem Iubiţi Ascultători, că vieţa lui e plină de bărbăţie, tărie şi vitejie, că basa şi isvorul celorlalte mult» fapte bune, dătătdre de fericirea vremelnică şi vecinică ce trebue se o avem pururea în vedere, de 6rece bărbă­ţia nu se cuprinde în tăria trupăscă cu care s'a premă-rit Hercules, Samson şi alţii, cari s'au luptat cu sălbă-ticiele s6u cum a fost Ipoliu, carele cu minunata statura trupescă a spăimântat pre toţi tinerii; căci de ar sta înv puterea trupâscă, atunci şi animalele ne-ar întrece. Ci bărbăţia cea sufletesca se cercă, carea multe rabdă; mult ostenesce pentru drept şi adevăr; deşteptă ochii din somnul cel rău, arătând calea cea dreptă eătră]binele ob­ştesc dupa care tot-deuna se va reintorce cu inima plină, de mângâiere şi cu faţa veselă ca florea câmpului la suri-sul dulce al sdrelui, care resare tuturor pentru întărire în Domnul, pentru ca să cundşcem şi să ne închinăm numelui Lui celui sânt. Pe un ast-fel de vitez îl îm­bracă toţi s. apostoli şi sânţii părinţi cu armele dumne-<J.eesci, încunjurat de adevăr, întărit cu dreptate; manile îi-sunt provedute cu paloşul, carele e cuvântul lui Dum­nedeu, er capul cu cununa de mântuire.

Cu asemenea calităţi a fost înzestrat sfântul Geor­giu, carele s'a mutat dela noi, a părăsit lumea, că n'a fost din lume: însă credincioşii cari cu credinţă sevîr­şesc amintirea lui nu l-au uitat nici acuma după morte, a cărui suflet nobil plin de mărire se bucură în ceriu de fructele ostenelelor sale ; 6T următorii lui se-i urmeze în credinţă şi fapte, căci „ca măslinul vor odrăsli şi ca ci-pardsele se vor înălţa" (I. Sir.) dicând cu psalmistul „bucuraţi-vă drepţii întru Domnul drepţilor li se cuvine laudă."

Şi acum Iubiţi Ascultători petrecând cu inima evla-viosă acesta sântă şi însemnată di vă întreb se pdte un suflet mai mare o inimă mai bună şi mai nobilă decât acesta? judecaţi înşive şi vă convingeţi. Urmaţi exemplul lui, şi dacă nu în alt mod cel puţin prin cercetarea con­tinuă a sfintei şi protectdrea ndstrei biserici şi prin serba­rea acestei dile se cântăm şi se înălţăm la ceriuri umi­litele rugăciuni, ca Tatăl nostru cel ceresc, care bine a voit a lua la sine pre servul seu ostenit să se îndure a nu ne lăsa pre noi săraci de asemenea conducători buni şi conscii de chiemarea lor, ci cu darul său se întăresca pre următorii acestuia, ca întru asemenea energie şi vir­tute se lucreze în via Domnului, sporind rodul ostenele­lor ; ca astfeliu continuu mergând din putere în putere Ia lumina faptelor bune, vedând omenii acestea, se măresca pre Tatăl nostru cel ce troneză în ceriuri ca se caute din înălţime, binecuvântând poporul său prin trimiterea preste el pre sfântul său Duh, luminând mintea lui pre cum a luminat pre toţi apostolii şi sfinţii părinţi ca pri­cepând mandatele Tale se te premărescă în vecii veci­lor. Amin.

Ucurişiu 1895. Aureliu Moţiu~

O I "V Ifl I*. S E .

f Necrolog. înregistrăm cu durere, că illustra <l-nă I o s e f i n a M o c s o n y i de F o e n născută ba-r o n e s a B r u d e r n , véduva fericitului întru aducere aminte bărbat al bisericii şi naţiunei nòstre A n t o n i u M o c s o n y i de F o e n şi mama ilustrului d-nu Zeno Mocsonyi de Foen a trecut la cele eterne în 26 Aprile nou în etate de 84 de ani. Decedata a fost una dintre «ele mai valoróse şi mai iubite matròne ale familiei Mo-«sonyi.

Esprimându-ne condolenţa faţă de ilustra familia Mocsonyi rogăm pre Dumnedău, ca sufletul réposatei în Domnul să-l aşeze în lăcaşurile drepţilor. î n veci amin­tirea ei !...

* Incontra curentelor contrarie r digiu­niti s'a pronunţat prin un valoros şi memorabil discurs Eminenţia Sa, primatul rom. catolic C l a u d i u V a-s z a r y ţinut în prima Maiu calend. nou a. c. cu oca-siunea deschiderii adunării generale a societăţii sfântului Ştefan. Din acest valoros discurs înregistrăm aici urmă-tórelé : „poporul, carele nu are altă evangeliă, decât co­dicele de legi, poporul, carele n'are altă consciinţă, de­cât téma de poliţia, poporul, carele nu are alt Dumne­déu, decât statul, nu va sci nici odată, ce este ordinea socială, şi ce este iubirea de patrie."

* Religia şi ştiinţa. Acum câtă-va vreme s'a deschis între savanţii francezi, o discuţie forte importantă, asupra faptului, dacă ştiinţa s'a ţinut de promisiunile pe cari ea le-a dat, dacă ea a corespuns aspiraţiilor, speran­ţelor, ce a deşteptat în lumea întregă.

Unii savanţi francezi, fără să tăgăduiască marile pro­grese realisate de ştiinţă, constată însă prea mică canti­tate de fericire ce ea a împărţit în lume, şi conchide că în răsboiul ce de un secol e deschis între religie şi ştiinţă acesta din urmă a rămas învinsă.

Religia singură potè să dea resolvirea marelor pro­bleme ale universului, ea singură ne potè spune, „ce suntem noi," „unde mergem," şi „ce trebue să facem." Heligia ajutată de morala creştină, a eşit triumfâtore dar?

din lupta la care ştiinţa le-a provocat. Ştiinţa la rândul ei, îşi recunoşte slăbiciunea forţe­

lor sale. Ea mărturiseşte că ori-ce progres ştiinţific înde-părteză şi mai mult cucerirea întregului adevér ; că la ori-ce pas pe care'l face înainte, orizonturile care i-se desfăşoră, se lărgesc. Din tòta lumea, astăzi, savanţii sunt care recunosc mai mult, întinderea nemăsurată a necunoştinţei lor.

Dar dacă s'a probat infinitatea ridiculă a omului în mijlocul universului ; dacă noi ştim că pământul nostru nu este decât un neînsemnat atom în sistemul solar, dacă cunoştem că şi acest sistem solar, e un nimic în lumea stelelor visibile, şi la urmă, că şi acesta lume a stelelor visibile se pierde în infinitatea spaţiului ; de unde avem, cine a stabilit óre, tòte aceste măsuri de nimicni­cia şi ignoranţa nòstra?

De sigur că ştiinţa ; şi ea făcâDdu-ne să cunoştem

necunoştinţa ndstră, infinitatea n6stră ridiculă, a facufc deja prin acesta, f6rte mult.

* Productiune teatrală împreunată ca* jo$ arang^ză tinerimea română gr. or. din Ghiroda ÎH 2S Aprilie. începutul la 6 6re sera.

* O bibliotecă uriaşă. D6uă milione de c&r|i aşedate pe regale de o lungime de 45 chilometri. Aprdpş de necredut — der totuş e adevărat! Atât conţine museal britanic din Londra. După raporturile oficiale, in anul trecut au folosit 200.000 de psrsdne acesta mare biblio­tecă naţională pentru cetirea de cărţi şi peste 16.000 pentru cetirea de diare şi reviste. în a. 1893 cetiră nu­mai 194.102 persdne cărţi şi 14.747 diare şi reviste en-glese şi străine. Colecţiunea de cărţi îu anul din urmă s'a înmulţit cu 45.942 cărţi şi broşuri, la cari mai sunt de a-se adaogă 63.031 reviste, 4944 opuri musicale, 2168 scrieri volante, 2108 rapdrte din parlament, 175.200 diare englese, 20.913 diare străine şi 100 tomuri de jurnale străine. în total biblioteca se înmulţi eu 315.005 opuri, în sala de lectură, care cuprinde 400 de jilţuri, şi al cărui tavan îl întrece numai cel din Panteonul Romei, se află 60 0O0 volume. Intrega bibliotecă împreună ca biblioteca regală cuprinde 2.O00.O00 de volume.

* Nenorocire pe mare. Se scrie din O-dessa, că vaporul Kotzebue, aparţinătoriu unei societăţi de navigaţiune, între Sevastopol şi Odessa a'a ciocnit co vasul de răsboiu rusesc „Penderaklia," ce mergea de la Nikolajeff spre Odessa. în urma loviturei crâncene vapo­rul s'a cufundat inmediat. Vasul de răsboiu încă a sufe­rit mult în urma cioenirei; eu tdte aceste, i-a succes se salveze vieţa a 27 marinari din personalul vaporului, 5 marinari în3ă şi-au aflat mCrtea în valuri. Causa cioeni­rei a fost negligerea regulelor de navigaţiune.

* Goethe şi Lessing. Poetul Goethe nu fuma şi era duşman al fumătorilor. într'un cerc de prietini el a susţinut, că adevăraţii dmeni culţi şi bine crescuţi n'an fumat în viaţa lor. El nu crede, de esemplu, că Lessing a fumat vre-odată. Lessing pe atunci nu mai trăia, deci nu putea se fie întrebat, dăcâ fumăză ori nu. Unul din­tre prietini însă, vestitul bibliotecar Ebert, a scris o scri-s6re cătră gazda lui Lessing, o femeia bătrână, la care criticul stase mai mulţi ani. Ebert a întrebat!o decă' Lessing fuma. „Da, să fumeze şi să scrie tdtă diua, atâta scia domnul Lessing, încolo nu era de nici o trâbă şi nu pricepea nimic."

* O invenţiune „fin de siecle. înainte de a se strecura în vecinicie acest secol al vaporului şi elec­tricităţii, dat ni-a fost ca să mai putem admira încă una dintre cele mai grandidse invenţiuni, care de sigur va descepta cel mai mare şi mai legitim interes.

Pentru noi românii, acesta minune a acestui „fin de siăale" e cu atât mai interesantă, cu cât inventătoriul ei e un român. Numele acestui fericit inventatorul este Constantin Andronie, mechanic în Bucuresci, ca atare prea bine cunoscut în tdtă România.

Simpaticul nostru confrate, care e şi nepot al ma­relui mecenate Audronic din Sibiiu, in trecerea sa spre

Nr. 178-1895 . ii vi n ţ .

Opul „Date istorice privit6re la familiile nobile române," Tom. I. şi I I . , de Ioan Cav. de Puşcariu, apâmt sub auspiciile „Asociaţiunii transilvane pen­tru literatura română şi cultura poporului român, 8 se p<5te procura direct dela biroul Asociaţiunii (Nagy-Szeben, Muhlgasse 8), dela tote librăriile ntistre din Sibiiu şi dela librăria N. Ciurcu din Braşov, pelângă următtfrele preţuri :

Tom. I . (separat) 2 fi. „ I I . , 4 fl.

ambele tomuri deodată cu . . . . 5 fl., v. a. Sibiiu, 18 Aprile 1 8 9 5 .

Biroul Asociaţiunii.

C o n c u r s e * Pentru deplinirea postului preoţesc-invăţătoresc din

Lăpuşnic, se escrie concurs cu termin de alegere pe 14/26 Mai c.

Emolumintele sunt: a) dela postul preoţesc : una sesiune pământ în venit anual de 256 fl. v. a. Un intra­vilan 10 fl., birul câte una spâne cucuruz de fie-care casă 57 fl, venitele stolari 77 fl., la olaltă: 400 fl. v. a. b) dela postul învătătoresc: în bani 100 fl., patru jugere pământ 20 fl., conferinţă 6 fl., scripturistică 5 fl., şase orgii lemne aduse în curtea şcolei, şi grădină de legumi.

Eecnrenţii pe lângă prescrisele pentru chiemarea preoţescă, vor avea a documenta şi cualificaţhinea rece-

LIC1TAŢIUNE MINUENDĂ. Pe basa conclusului aprobătoriu al Ven. Consisto-

riu dto 28 Februariu a. c. Nr. 1150 sâ escrie de non­concurs de licitaţiune minuendă pentru edificarea de nouţ a bisericei gr or. rom. din Sarcea-rom., protopresbite­ratul B.-Comloş, comitatul Torontal, sub aceste condiţiuni:

Preţul esclămării este 6571 fl 08 cr. Comuna bisericescă, dă numai cărămida arsă tre—

buinciâsă. Licitanţii au a depune înaintea licitaţiunei, care»;

se va ţine în Sarcea-rom, la 4/16 Maiu la 10 ore a. lîl. vadiul de 10% din preţul esclămării.

Planul, specificarea precum şi alte condiţiuni, s6-pot vede la oficiul parochial gr. or. rom în Sarcea.

Sarcea-română, la 17/29 Aprilie 1895. Comitetul parochial.

în conţelegere cu mine: PAUL MIULESCU, m. p. pro— topresbiter.

—•— Comitetul parochial pe basa conclusului aprobatorii»;

al Ven. Consistoriu dto 22 Martie a. c. Nr. 1981 escrie concurs de licitaţiune minuendă pentru edificarea de nou a şcdlei gr. or. române confesionale din Cheches, proto­presbiteratul Belinţiu comitatul Timişiu, sub următ6rele condiţiuni:

Preţul esclamarei este 1500 fl. v. a. Comuna bisericescă dă numai cărătura materialului. Licitanţii au sS depună înaintea licitaţiunei, cares

să va ţinea la 7/19 Mai c. în Cheches la 10 ore a. Bl. vadiul de 10% din preţul esclămării.

Planul specificarea, precum şi alte condiţiuni, să-pot vedea la oficiul parochial gr. or. rom. în Cheches.

Cheches, 18/30 Aprilie 1895. Comitetul parochial.

în conţelegere cu mine: LUCIAN ŞIEPEŢIANU, m. p , adm. protopop.

Tiparinl şi editura tipografiei diecesane din Arad. — Redactor respundetoríü : August in Hamsea.

Homânia a fost atât de gentil, de s'a presentat şi în lo­calităţile redaoţiunei nóstre, unde ni-a demonstrat prin «n aparat în miniatură ingeniosa sa invenţiune. Acesta într'adever sé pare că e menită de a produce pe terenul •sechanicei o totală schimbare.

Dar eată în câteva trăsături generale discrierea in-»*nţiunei. Acesta e o maşină cu o putere care ecuivaleză cu puterea alor 12 cai; maşina acésta pe basa mecha-nismului séu sé ínvérte necontenit — un fel de perpe-tarn mobile — earna şi vara, ziua şi nóptea. De sigur că numai după studiu îndelungat şi munca necontenită a putut sé ajungă inventatori ul la acest resultat admirabil. După cum am cetit prin diferite ziare cu deosebire din Helveţia („Zuricber Post", „Tagblatt der Stadt Zurich" ftc. etc.) s'a oferit domnului Costi Andronic 100.000 de

franci pentru patenta invenţiunei sale. D-sa însă a pre­ferit mai bine, ca însuşi sé dirigeze construcţiunea maşi-aei şi apoi singur sé o pună în vânzare. Mai că e de prisos sé mai spunem, eă invenţiunea acésta a fost apro­bată din partea tuturor inginerilor, precum bunăoră din Anglia, Austria, Francia, Germania şi Helveţia.

Cu deosebire atragem atenţiunea asupra aces­tei invenţiunî a proprietarilor de mine din munţii apuseni, cari de aci încolo nu vor mai fi avisaţi la apă pentru steampurile lor.

După cum am fost informaţi, o asemenea maşină are sé coste 3000 fl., scrie „Drept."

rută pentru cea înveţătorâscă, er recursele lor adjustate-cuviincios le vor subscerne Beverendissimului Domn admi­nistrator protopresbiteral Lucian Şiepeţianu în KiszetoV avend dânşii a să presenta în vr'o Duminecă ori sărbă— tore în biserica locală spre a-şi arăta desteritatea în t i ­pic şi cântare.

Lăpuşnic, 18/30 Aprile 1895. Comitetul parochial.

în conţelegere cu mine: LUCIAN ŞIEPEŢIANU, m. p*-adm. protopresbiteral şi inşpect. cerc. de şc61e.

—•— Pentru vacanta parochiă de clasa III. din Nadăş

în protopresbiteratul Butenilor prin acesta sâ escrie con­curs cu termin de alegere la 23 Maia c. st. v. adecă a treia di de Rusalii.

Venitele parochiei sunt: ună sessiă de pământ ară— toriu şi fânaţ, bir dela 200 căşi, un intravilan şi stolele-usuate.

Recurenţii în restimpul concursului să vor presenta-vre odată în biserică şi-şi vor arăta desteritatea în ora­toria ori cântare.

Nadăş, din şedinţa comitetului parochial ţinută \rt% 6/18 Aprile 1895. Pascu Popoviciu, m. p. Ioan Popoviciu, m. p _

notariu. preşedinte.

în conţelegere cu mine : C. GURBANU, m. p. protopop^