Testul 1.Clasa lexico-gramaticala a pronumelui. Ex. 1.1 Caracterizati pronumele si adjectivele pronominale nehotarate.Pronumele-partea de vorbire flexibila, care tine locul unui substantiv atunci cand participantii la dialog cunosc sau inteleg din context obiectul sau persoana numita de aceasta.Pronumele nehotarat tine locul unui substantiv fara sa dea vre-o indicatie precisa asupra obiectului.. Cand pronumele nehotarat determina un substantiv si este identic informational cu acesta devine adjectiv. . Observatii: Pronumele nehotarat in componenta carora intra cuvintele cine nu devin nicioadata adejective. (unul-o, altul-alt, vreuna-vreo).Functiile sintactice: subiect, nume predicativ, atribut, complement, adjectiv nehotarat, atribut adjectival.1.2 Specificati categoriile gramaticale de gen, numar si caz.Avem pronume si adjective pronominale.a)simple- unul, una, unii, unele, atat, atata, atatea, mult, putin, altul, altii, alte, tot, toate, toti, toata.Masculin. femininNominativ: sg. Unul pl. unii sg. Una pl. unele Genitiv: sg. A, al, ai , ale unuia. Pl. Unora sg. Uneia pl. unoraDativ: sg. asemenea unuia pl. unora sg. Uneia pl. unoraAcuzativ: de la unul pl. unii sg. Una pl. Unele b)compuse-elemente de compunere : va, ori, fie, oare, cineva, careva, ceva, cativa, fiecine, oarecine, orisicine, altcineva, vreunul, oricine.1.3. Analiza morfologica a pronumelui si adjectivului pronominal din fragmentul dat:

Subicetul II. Clasa lexico gramaticala a verbului.2.1 Definiti clasa lexico-gramaticala a verbului.Clasa lexico-gramaticala a verbului cuprinde cuvintele notional, care exprima actiunea, starea, vointa, dorinta, posesia, transformarea consderate ca procese care inafara de categoria gramaticalacomune de persoana si numarau categorie gramaticala specifice de diateza, mod timp, care indeplinesc functiile sintactice de predicat.2. 2 Caracterizati clasele semantice si structurale a verbului:*verbe in relatie cu predicatul, verbbe predicative-nepredicative, copulative, semiauxiliare, tranziitive, intranzitive.Clasele morfologice de vorbire: *verbe neregulate, auxiliare, nereflexive, .Clasa structurala:Simple( a iubi, a visa, a canta, a gandi-au un singur radical)Compuse(a binecuvanta, a binevoi, a batjocori-cu doi radicali)Locutiuni verbale(a-si aduce aminte, a-si da seama, a da ajutor..)Expresii verbale( a-i fi dor, a-i fi frig.).Din perspectiva flexionara: Conjugarea I-a. Conjugarea II-ea. Conjugarea III-e. Conjugarea IV-i, i.

A accesa a avea a deduce a deveniA angaja a putea a purcede a uriRegularitate: regulate, (care nu-si modifica radacina), a lucra, a merge, a iubi.Neregulate: (care isimodifica radacina), a fi, a da, a lua.Predicative: au autonomie sintactica si semantica, pot fi predicative verbele cand sunt la un mod personal.Nepredicative-copulative.. (pot fi predicative cu un nume predicativ.( a fi, a deveni, a parea, a ramane, a sta, a se face, a se crede.).Auxiliare: morfeme ale formelor compuse ale verbelor.( a fi ,a avea, a voi).Verbul a deveni nu poate fi predicativ, doar copulativ..Verbele copulative:*nu au inteles deplin singure, ele fac legatura dintr-o insusire sau determinare a subiectului.*formeaza un predicat nominal cand sunt la un mod personal impreuna cu numele predicativ.*cand sunt la modurile nepersonale au functiile sintactice respective(subiect, nume predicativ, atrbut, complement).De exemplu: Studentul este constiincios. Omul s-a dovedt corect.Verbe auxiliare: nu au sens, nu au functie sintactica, ci sunt instrumente gramaticale sau cuvinte morfeme, care ajuta la alcatuirea formelor compuse ale verbelor(diateza, mod timp).

Clasificarile verbuluia)dupa rolul sintactic si morfologic:-predicative: indeplinesc singure, la un mod personal, functia de predicat verbal (a citi, a merge, a vedea etc)-copulative: leaga numele predicativ de subiect si indeplinesc la un mod personal, impreuna cu numele predicativ, rolul de predicat nominal (a fi, a deveni, a se face)-auxiliare: ajuta la formarea modurilor si timpurilor compuse, precum si a diatezei pasive (a fi, a vrea, a avea)b)dupa posibilitatea de a avea complement direct:-tranzitive: care pot avea complement direct (a face, a iubi etc)-intranzitive: care nu pot avea complement direct (a alerga, a fi, a merge etc.)c)dupa referirea la persoana:-personale:au forma pentru toate persoanele (a cauta, a citi etc. -impersonale:nu au subiect si, deobicei, au numai forma de persoana a III-a(a ploua, a ninge, a se zice etc.)-unipersonale:de folosesc numai la persoana a III-a (a latra, a macai, a oua etc.)a trebu 2.3 sufixe verbale: a a suna; iza- a magnetiza; a izvor; ui a jefui; i a ciocni

Testul Nr.2 Subiectul 1. Clasa lexico-gramaticala a pronumelui.Ex. 1 Definiti pronumele relative si interogative.Pronumele relative au rolul de a face legatura intre o propozitie subordonata si regenta ei, stabilind astfel o relatie de subordonare intre doua propozitii. Pronumele relative se clasifica astfel: simpre si compuseSimple: care, cine, ce, cat.Compuse:cel, ea, ceea.Functiile sintactice sunt aceleasi ca si la pronumele interogativ, , doar ca trebuie introduse in fraze astfel incat sa devina relative. Funcctia sintactica poate fi aflata prin inlocuirea substantivului pe care le substituie:Ex: SubiecT: Stiu cine vine.Nume predicat: Am aflat care este sora lui.Atribut Pronominal: Ma intereseaza ai cui bani lipseau.Pronumele interogative tin locul unui cuvant asteptand ca rs la o intrebare.Forme:Nominativ:cine, cate?Acuzativ: pe cine, ce?Dativ:cui?Genitiv: a, al, ai, ale cui?Functiile sintactice: Subiect: Nominativ> Cine vine?(Andrei vine) Nume predivativ: Nom> Care este sora ta? (Sora mea este aceasta) Acuzativ: Pentru cine sunt cartile?(cartile sunt p-u Dan) Genitiv; Ai cui sunt acesti copii? (Acesti copii sunt ai vecinei) Atribut pronominal: Gentiv: Ai cui bani lipseau? Lipseau banii Mariei. Complement direct: Acuzativ: Pe cine ai chemat? Am chemmat-o pe sora ta. Complement indirect: Acuztaiv; Despre cine vorbeai? Vorbeau despre bunica. Complement de agent: De cine ai fost ajutat? Am fost ajutat de colegi.

1.2 Delimitati strucutri morfologice simple si compuse:Flexiunea pronumelor nedefinite, in functie degen, numar si caz este asemanatoare cu a pronumelor relative. Unul, altulSingular, masculin N., Ac. : unul, altul ; G.-D.- unuia, altuia.Singular, feminin N., Ac : una, alta ; G-D.-uneia, alteia.Plural masculin- N. Ac: unii, altii; G-D- unora,altoraPlural feminin N. Ac: unele,altele; G-D- unora,altora Cutare, oricareSingular, masculin N., Ac. : cutare, oricare ; G.-D.- cutruia, oricruiaSingular, feminin N., Ac :cutare, oricare; G-D.-cutreia, oricreiaPlural masculin, feminin- N. Ac:cutare, oricare;G-D- cutarora, oricaroraPronumele nehotarite formare cu care(oricare, fiecare) si cutare disting in flexiune cazul si genul numai lagenitiv si dativ singular. Cele formate cu cine(oricine, fiecine,cineva) variaza nu numai dupa caz. Nedefinitele formate cu ce (ceva, orice) si careva sunt invariabile. Ctva si attse declina la fel avnd flexiune de gen si de caz(numai la plural), orict se decina dupa modelul lui ct, iar vreunul, compus din vreo+unul,se declina ca si acesta din urma.

1.3. pronumele personal de persoana I, singular, n nominativ poate deveni substantiv

Subiectul 2. Clasa lexico-gramaticala a verbului.1.1 Expuneti criteriul de clasificare a verbelor din punct de vedere al flexiunii(conjugarii), descriind verbele neregulate.Conjugarea este flexiunea verbului dupa diateza, mod, timp,, nr, persoana..Diatezele sunt formele pe care le iau verbele p-u a exprima relatia dinttre actiune si ajutorul ei.a) Diateza activa_ Subiectul face actiunea pe care o sufera vb. Ex: George Cosbuc a scris balade, soine si Idile.b) Diateza pasiva-Subiectul sufera actiunea facuta de altcineva si subiectul logic. Ex: Elevul a fost chemat de...c) Verbele de conjugarea I i a VI-a se mpart n cte dou subclase dup cum se conjug la indicativ prezent cu sau fr sufixele-ez(I),-esc, -sc(IV).d) ConjugareaSufixulde infinitiv

I-aa nvaa desena

II-eaa vedea

III-ea merge

IV-i-a venia citi

a cobora hotr

1.Clasificarile verbuluia)dupa rolul sintactic si morfologic:-predicative: indeplinesc singure, la un mod personal, functia de predicat verbal (a citi, a merge, a vedea etc)-copulative: leaga numele predicativ de subiect si indeplinesc la un mod personal, impreuna cu numele predicativ, rolul de predicat nominal (a fi, a deveni, a se face)-auxiliare: ajuta la formarea modurilor si timpurilor compuse, precum si a diatezei pasive (a fi, a vrea, a avea)b)dupa posibilitatea de a avea complement direct:-tranzitive: care pot avea complement direct (a face, a iubi etc)-intranzitive: care nu pot avea complement direct (a alerga, a fi, a merge etc.)c)dupa referirea la persoana:-personale:au forma pentru toate persoanele (a cauta, a citi etc.)-impersonale:nu au subiect si, deobicei, au numai forma de persoana a III-a(a ploua, a ninge, a se zice etc.)-unipersonale:de folosesc numai la persoana a III-a (a latra, a macai, a oua etc.)a trebu

Verbe neregulate. Sunt verbele care i modific total sau parial rdcina n timpul flexiunii. Exist urmtoarele verbe neregulate:a fi, a avea, a vrea, a da, a lua, a bea, a mnca, a sta.

2.2 Caracterizati clasele flexionare din perspectiva productivitatii si a migratiei verbelor de la o clasa flexionare la alta.

In limba romana s-a manifestat si se manisfeta tendinta de confundare a conjugarilor a II-a si a III-a prin treceri de la una la alta in ambele drectii. Clasa verbelor in ea saraca si neproductiva cuprinde doar 20 de verbe. Manifesta tendinta de fixare in clasa in e.: a aparea, a complacea, a displacea, a prevedea. Uzul limbii inregistreaza frecvent forme nerecomandate ca: va apare, v-om dispare, mi-ar place

2.3 Analiza morfo-sintactica a verbelor. e amenintarea-cunoaste-cunostea-

Prin derivare - mpduri,nnoda,dezaproba,reaeza Prin compunere - a binecuvnta, a binevoiTest Nr. 31.1 Indicati trasaturile specifice ale pronumelor si adjectivelor pronominale, demonstrative de apropiere si departare, forme cu valoare adaugata de identitate si diferentiere.Pronumele demonstrative inlocuieste numele unui obiect indicand apropierea, departarea, identitatea sau diferentierea acestuia cu sine insusi sau cu un alt obiect. EX; Omul acesta- cartea aceasta, aceea. Tipuri de pronume demonstrative;*de apropiere: simple- acesta, aceasta. Compuse-cestalalt, ceastalalta.*de departare; simple- acela, aceea, celalalt, cealalta.*de identitate: acelasi, aceeasi, aceiasi, aceleasi,Cand pronumele demonstrativ determina un substativ si este identic informational cu acesta, devine adjectiv pronominal demonstrativ.

1.2 Caraterizati categoriile de gen, numar si caz. Pronumele demontrativ se caracterizeaza prin gen, nr si caz si se declina:Masculin/singular:Nominativ-Acuzativ-acesta, acela, acelasi, acestalalt, celalalt.Genitiv-Dativ: (a, ai, al, ale cui) acestuia, aceluiasi, acestuilalt, celuilalt.Masculin/plural.Nominativ-acuzativ: acestea, aceia, aceiasi, acestilalti, ceilalti.Gentiv/Dativ: acestore, acelora, acelorasi, acestorlalti, celorlalti.Feminin/singular.Nominativ-acuzativ: aceatsa, aceea, aceeasi, cealalta.Genitiv-Dativ: aceleia, aceleiasi, acesteilalte, celelilatle.Feminin/Plural.Nominativ-Acuzativ: acestea, acelea, aceleiasi, acestealalte, celelalte.Genitiv_dativ: acelora, acelorasi, acestorlalte, celorlalte. Adjectiveele pronominale demonstrative se declina impreuna cu subt in procliza sau encliza lui, il insoteste si il caracterizeaza in postpozitie si prepozitie.Masc/sg. Masculin/plural.Nom-Ac: omul acesta N-A: oamenii acestiaGenitiv-Dativ: omului acestuia G-D: oamenilor acestoraFeminin/singular. Feminin /Plural.N-Ac: cartea aceea N-Ac: cartile acestea Genitiv-Dativ: cartii acesteia Genitiv-Dativ: cartilor acestora.Pronumele demonstrative au functia sintactica de: nume predicative, atribut, complement direct sau indirect, circumstantial de loc.

1.3 Faceti analiza morfosintactica a pronumelor si adjectivelor pronominale.

Analizai lexemul despletit conform criteriilor de sistematizare tipologic a conversiunii. 7 p.Adjectivul despletita sa format de la verbul a despleti

Subiectul II. Clasa lexico-gramaticala a verbului.2.1 Indicati trasaturilespecifice ale verbelor predicative si nepredicative.Verbele predicativesunt verbe care au neles de sine stttor;i modific forma dup persoan;n propoziia au funcia sintactic de predicat;Verbele nepredicativesunt verbe care nu neles de sine stttornu i modific forma dup persoannu pot forma singure predicatulse mpart n dou categorii:Verbele auxiliare ajut la formarea unor moduri i timpuri verbale, verbele auxiliare sunt: a avea, a vrea, a fi.auxiliare cnd ajut la formarea unor moduri i timpuri.Verbul auxiliara aveaajut la formarea: modului indicativ, timpul perfect compus ampovestit;timpul viitorams povestesc; modului condiional-optativ, timpul prezent apovesti;timpul perfect afi povestit.Verbul auxiliara fiajut la formarea: modului conjunctiv, timpul perfect sfipovestit; modului condiional-optativ, timpul perfect afipovestit; modului indicativ, timpul viitor anterior voifipovestit.Verbul auxiliara vreaajut la formarea: modului indicativ, timpul viitor voipovesti; timpulviitor anterior voifi povestit.Verbele copulativeformeaz mpreun cu un nume predicativ funcia sintactic de predicat nominalverbele copulative sunt: a fi, a deveninu are neles de sine stttor, fiind verb nepredicativ

2.2 Demonstrati valorile predicative si nepredicative ale verbului a fi.A fi-predicativ se utilizeaza cu sensurile de a se gasi, a se afla, a sta, a sedea, a se intampla, a se petrece, a se tolera, a trai. Cand au inteles de sine statator verbele: a fi, a ajunge, aiesi, a se face, a parea, a ramane, a insemna, a constitui sunt predicative.

*Elevii sint in clasa(se afla).*Noi am ajuns la scoala(am sosit)*ei au iesit din magazine(am plecat).*Ele au ramas la spectacol(au stat).

Verbul A FI se foloseste ca verb auxialiar la: modului conjunctiv, timpul perfect sfipovestit; modului condiional-optativ, timpul perfect afipovestit; modului indicativ, timpul viitor anterior voifipovestit.

Verbele predicative-sunt verbe care au neles de sine stttor;Verbele nepredicative-sunt verbe care nu neles de sine stttor, nu i modific forma dup persoan

2.3 Analiza morfosintactica a verbelor. Analizai afixoidul morf(o) conform urmtoarelor criterii de clasificare: poziional, semantic, etimologic. 7 p.1 conform criteriului pozitional, afixoidul morfo este un prefixoid (pozitie initiala) Ex: morfologie, morfo-sintactic 2 conform criteriului semantic, afixoidul morfo isi mentine forma si sensul de baza, gr. Morphe formaMorfologie plantei-forma, structura planteiSau in alte cazuri suporta modificari formale, Ex: morfologie-totalitatea regulilor privitoare la formarea cuvintelor3 conform criteriului etimologic afixoidul morfo este de origine greaca, Morphe formaTest Nr 4.Sub 1. Clasa lexico-gramaticala a pronumelui.1.1. Descrieti pronumele si adjectivele pronominale posesive, particularitatile semantic si formele.Pronumele posesiv inlocuieste numele posesorului unui obiect, este precedat de articolul posesiv si are forme care arata persoana si numarul pronumelui(al posesorului) si dau indicatii despre genul si nr subst. care denumeste obiectul posedat.. Pronumele posesiv este insotit de articolul posesiv genitival care-si schimba forma dupa gen si nr obiect posedat. *nu are forma p-u genitive si dativ sg. La genitiv-dativ plural apar formele: alor mei, alor tai, alor nostril, alor vostri.*Substituie numele posesorului si se acorda in gen, nr si caz cu obiectul posedat.*La pers III plural nu are forma proprie, se foloseste pronumele personal lor.Adjectivul pronominal posesiv- determina un substantive, se acorda in gen, nr si caz si substituie nr posesorul si se acorda cu acesta in persoana si nr. Tatlmeueste medic. (meu adjectiv pronominal posesiv, determin substantivul tatl)Al meutat este medic. (al meu adjectiv pronominal posesiv, determin substantivul tat). Adjectivul posesiv are ntotdeauna funcia sintactic de atribut adjectival.

1.2 Specificati categoriile de gen, nr si caz, persoana.Din categoria adjectivului pronominal posesiv face parte articolul posesiv(al,, a , ai, ale), si are forme diferite dupa persoana, gen, nr, caz.Pronumele posesiv se modifica in functie de persoana s numarul posesorilor.*Cartea este a mea(pers. I, nr sg)*Cartea este a ta(pers. II nr, sg)*Cartea este a noastra(pers I nr plural).Pronumele posesiv aregen, nr, caz, substantive substituit.*Pe banca sunt(cartile) ale noastre. Genul feminine, , nr plural, cazul Nominativ.*Pe al meu(caietul) l-a corectat.Genul neutru, singular, Acuzativ.Pronumele posesiv cand detine un substantive care denumeste obiectull posedat, isi schimba valoarea gramaticala, se acorda cu substantivul in gen, nr si caz si devine adjectiv pronominal posesiv cu functia sintactica de atribut adjectival. EX: Sora mea a plecat cu prietenul sau.

1.3 Analiza morfo-sintactica a pronumelor si adjectivelor pronominale:Al tau-pronume posesiv, persoana a II-a, singular, Al meu-pronume posesiv, persoana I, singular,Mele-pronume posesiv, persoana I, nr singular, genul feminin, Tale-pronume posesiv, persoana II, nr singular, genul, 1.prefixe privative(cu sensul de fr", lipsit de":des-(desfiina);de- (deuruba); 2.prefixe negative,avnd rolul de a nega sensul cuvntului de baz:ne- (neconvingtor); 3.prefixe delocutive,formnd cuvinte noi de la locuiuni:n- (m-)(infptui, de la locuiunea a pune n fapt"; mbria, de la locuiunea acuprinde n brae);

4.prefixe iterative,utilizate pentru cuvinte exprimnd repetarea:rs- (rz-) (a se rzgndi); re- (a recpta). Dup vechimea lor, prefixele se pot clasifica:-prefixe vechi (motenite sau mprumutate):n-; des-; str-; ne-; rz-; etc.-prefixe neologice (noi):a-; ante-; con-; im-; in; inter-; ultra-; etc. Din punct de vedere al sensului, prefixele sunt: -prefixe negative - care neag sensul cuvntului: ne-; in-; i-;neimportant,incomplet,ireal -prefixe care exprim ideea de repetiie:ras-; rz-;re-;rstlmci,rzgndi,rescrie -prefixe cu sensul "fr", "lipsit de" - cu ajutorul crora se formeaz antonimele cuvintelor de baz:des-;dez-; de-; a-;descompune,dezorientat,debloca,anormal -prefixe cu sens de superlativ:ultra-; supra; -extra-; hiper-; arhi-; prea -prefixe cu sensul '"nainte":ante-; pre-;antebelic,prenume-prefixe cu sensul "dup":post-;postbelic-prefixe cu sensul "mpreun cu":con-; com-; co-;conlucrare,compatriot,cooperare-prefixe cu sensul "mpotriv":anti-; contra-;antirzboinic,contraindicat-prefixe cu sensul "sub limit":hipo-; sub-/hipoglicemie,subcutanat-prefixe care sugereaz corelaia:inter-;interdisciplinar,inrerreligios,internaional-prefixe cu sensul "nuntru":intra-intramuscular,intravil

Subiectul II. Clasa lexico-gramaticala a verbului.2.1 Descrieti verbele auxiliare.Sunt auxiliare verbele folosite pentru formarea modurilor i timpurilor compuse (perfectul compus, viitorul, viitorul anterior, conjunctivul perfect, condiionalul prezent i perfect, infinitivul perfect) i a diatezei pasive la toate modurile i timpurile.1.Verbele auxiliare sunta fi,a aveaia vrea.. Ca auxiliare, sensul lor devine abstract, gramatical, foarte diferit de cazul cnd sunt verbe noionale2. Auxiliarul a fi.Intr n componena formelor de: viitor anterior (voifiplecat), conjunctiv perfect (sfiplecat), condiional perfect (afiplecat), infinitivul perfect (afiplecat). Conjugarea pasiv se face, de asemenea cua fi(suntludat,am fostludat, sfiuludatetc.).3. Auxiliarul a avea.Formeaz ntotdeauna perfectul compus al tuturor verbelor (amcitit,amuitat,amajutat), condiionalul prezent i perfect, unde formele sale sunt mai greu de recunoscut (aciti,aiciti,arciti).4. Auxiliarul a vrea.Cu formele sale scurtate (voi, vei, va, vom, vei, vor) servete la formarea viitorului i a viitorului anterior. 2.2 Indicati toate structurile verbale in care le intalnim. 1.Verbele auxiliare sunta fi,a aveaia vrea.. Ca auxiliare, sensul lor devine abstract, gramatical, foarte diferit de cazul cnd sunt verbe noionale2. Auxiliarul a fi.Intr n componena formelor de: viitor anterior (voifiplecat), conjunctiv perfect (sfiplecat), condiional perfect (afiplecat), infinitivul perfect (afiplecat). Conjugarea pasiv se face, de asemenea cua fi(suntludat,am fostludat, sfiuludatetc.).3. Auxiliarul a avea.Formeaz ntotdeauna perfectul compus al tuturor verbelor (amcitit,amuitat,amajutat), condiionalul prezent i perfect, unde formele sale sunt mai greu de recunoscut (aciti,aiciti,arciti).4. Auxiliarul a vrea.Cu formele sale

2.3 Analiza morfo-sintactica a verbelor.A afla- A fi-verb auxulliarEsti-Vei gasi-Sa usuce-Eu iubesc-Lese-l

Testul Nr 5Subiectul I. Clasa lexico-gramaticala a pronumelui.1.1 Descrieti pronumele reflexive autentice si analogice si defectivitatea de gen,nr si caz a acestora.Pronumele reflexive inlocuieste vb asupra caruia se exercita in mod direct sau indirect actiunea unui verb. Gramaticile clasice delimiteaza pronume reflexive autentice si analogice.Pronumele reflexive autentice sunt substitute care atunci cand contracteaza raportul de subordonare ccompletiva cu cun verb predicat pot arata ca actiunea verbului predicat respective ce porneste de la o persoana reala subiectul se intoarce asupra aceleiasi personae reale care pot avea categorie gramaticala de persoana si caz si pot indeplini pe langa functia de marca a categoriei gramaticale de diateza si persoana d ela verb, avand functia sintactica de de complement (circumstantial) sau de atribut. Cele autentice sunt:sie, isi, pe sine, se. Ex; Cand te-ai intors, nu te-am recunoscut. * Te-pers II, sg. *I intors-pers II, sg. *am recunoscut-persi I, sg.

1.2 Indicati valoarea de element formative in structuri morfologice verbale ale acesteia.Al, a, ai, ale sunt doar elemente formative ale pronumelui posesiv i nu marca gramatical a cazului Genitiv.

1.3 Analiza morfo-sintactica a pronumelor si adjectivel pronominale.s-ar putea-se priveste-subtiindu-si-chemandu-se-fiindu-si-sie-nu-I este-

Identificai un pronume compus, comentnd clasificarea cuvintelor compuse. 7 p. Cineva-pronume copusInsumi-pronume compusIn limba romana, in functie de felul termenilor componenti, cuvintele compuse se grupeaza in trei categorii mari:a)compuse formate din cuvinte intregi existente si independent in limba noastra (bunavointa, sus-numit, doisprezece, binecuvanta, deseara, floarea-soareluietc.);b)compuse formate din elemente de compunere inexistente si independent in limba romana (auto-, cvasi-, deca-, foto-, -vor, -fobetc.), combinate fie intre ele (balneolog, bicefal, decapodetc.), fie cu cuvinte existente si independent (colontitlu, termocentrala, centigrad, electrocauterizaetc.);c)compuse formate numai initiale sau din abrevieri ale unor cuvinte (C.F.R, O.N.U, P.N.L, Asirom, Tarom, PetromSubiectul II, clasa lexico-gramaticala a verbelor.1.1. Descrieti verbele copulative si semicopulative.Verbele copulative- nu pot forma singure predicatul decat cu ajutorul unui nume predicative, alcatuind un predicat nominal, nu au inteles de sinestatator.Verbele copulative sunt: a fi, a devein, a ajunge, a iesi, a se face, a parea, a ramane, a insemna, a repeta.Verbele semicopulative-au aceeasi functie ca si copulativul (a fi), leaga numele predicative de subiectul propozititiei. Dar spre deosebire de verbul (a fi) , ele pastreaza partial sensul lor lexical( a deveni, a parea, a se face, ase numi, a declara)

1.2 Indicati structurile gramaticale in care le intalnim.*Elevii sunt in clasa(se afla)*Noi am ajuns la scoala(am sosit)*Ei au iesit din magazine(au plecat).*Ele au ramas la spectacol(au stat).Verbul a face la diateza active este verb predicative, dar ladiateza reflexive nu au intelesuri de sine statatoare, adica este copulative.iarbapare de omat.(verb copulativ)(M. Eminescu)Separe1/cavor plecamai repede.2/(verb predicativ)

1.3 Analiza morfosintactica a verbelor:s-ar putea-sa o prinda-se priveste-nu-I este-i-ar descoasa-a ghicit-

Exemplificai afixoide cu semnificaia nume i lexeme formate cu acestea. 7 p.Pronume, toponim, hidronim, oronim, oiconim,

Testul Nr 6Clasa lexico-gramaticala a pronumelui.Subiectul I.1.1 Definiti clasa lexico-gramatica a adjectivului pronominal de intarire.1.Adjectivul pronominal de ntrire accentueaz numele obiectului desemnat de substantivul sau de pronumele pe care acesta l determin:Poate c jertfa vieii lui m-a scutit pe minensumide marea cltorie(V. Eftimiu.1.n limba contemporan, aceste forme au numai valoare adjectival, fiind folosite:a)pe lng un pronume personal sau reflexiv:Eunsumitrebuie s fac aceasta. Este nemulumit de sinensui;b)pe lng un substantiv:Cel mai puin nerbdtor era eroulnsui.(V. Eftimiu)2.n mbinare cu un pronume, adjectivul pronominal de ntrire st numai dup acesta:Sftuiete-te cu cel mic i cu cel mare i pe urm hotrte tunsui.(A. Pann)3.Folosit pe lng un substantiv, adjectivul pronominal de ntrire poate sta att naintea, ct i dup cuvntul determinat:Craiulnsuia ridicat sabia cea mare.(M. Sadoveanu)Mare fu uimirea i bucuria lui Ft-Frumos cnd gsi de partea cealalt a podului pensuitatl su, mpratul.(V. Eftimiu)

1.2 Formulati regulile de accord in gen, numar, caz si persoana.2.Adjectivul pronominal de ntrire are urmtoarele forme:PersoanaMasculinFeminin

singularplural singularplural

N.A.G.D.

IIIIIInsuminsuinsuininenivniinsminsinsinseminseinseinsenensevnsei(nsele)

4.Adjecti

Adjecivul pronominal de ntrire se acord cu termenul regent n persoan, gen, numr i caz:Dar cnd se uita n oglind, rmnea elnsuisurprins de omul dinaintea sa.(G. Clinescu)i mi-s drag miensemi, pentru c-i sunt drag lui.(M. Eminescu)

1.3Analiza morfosintactica a pronumeluisi adjectivelor pronominale.El insusi-

******Analizai afixul din lexemul derivat puternic conform criteriilor de clasificare a sufixelor, comentnd criteriul semantic. 7 p.Clasificarea sufixelor dup criteriul semantic : dup sensul cuvntului nou creatCu ajutorul sufixelor se pot crea cuvinte care indic: nume de agent : profesor, muncitor, strungar, zidar, etc. nume de instrument: rztoare, semntoare, toctor, etc. un sens colectiv : muncitorime, frunzi, brdet, pietri, etc. originea : ardelean, francez, madrilen, moscovit, polonez,etc. augumentative : bietan, frunzoaie, ftlu, ciobnoi, etc. diminutive: biea, stejrel, feti, clu, frunzu, etc. nume de plante : lcrmioar, albstrea, etc. noiuni abstracte : buntate, omenie, cuteztor, fricos, etc.

Sub. II Clasa lexico-gramaticala a verbului.2.1 Clasificati verbele din punctual de vedere al categoriei gramaticale a persoanei.Dupa relatia verbului cu subiectul exprimat prin substantive in cazul Nominativ, verbele sunt personale si impersonale. Verbul personalreprezinta cuvantul care admit un subiect, nume de persoana:scriu, scrii, scrieetc.Verbul impersonaleste verbul care nu pot admite un subiect sau se refera la fenomene meteorologice.Se mai numesc siunipersonale, deoarece au numai persoana a III-a (ploua, tuna, ninge, fulgera, trazneste). Verbelea trebui,a placeasunt impersonale.Verbul impersonal admite un subiect sau o subiectiva.Imi placemuzica.(subiect)Imi place1/sa cant.2/(subiectiva)

2.2 Caracterizati fiecare clasa.Verbele personaleau forme pentru toate persoanele i admit un subiect cu care se acord n persoan i numr (se conjug la toate persoanele singular i plural).eu mnnc, tu mnnci, noi mncmetc;Mihai danseaz; Ionel i Costel danseazetcVerbele impersonaleau o singur form, doar pentru persoana a III-a singular, iar aciunea nu poate fi atribuit unei persoane. n categoria verbelor impersonale exist verbe impersonale absolute, care nu au subiect gramatical, precum:ninge, plou, tun, fulger, se nnopteaz, se nsenineaz, se nnoreaz. Exist i verbe impersonale care au un subiect gramatical; situaia este des ntlnite n construcii de tipul verbul predicativa fi+ subiect:e frig, e toamn, e sear, e duminicetcAfarninge.Astzise nnopteazmai devreme.Exist i cazuri n care verbele unipersonale au ca subiect o propoziie subordonat subiectiv. Cele mai ntlnite verbe de acest fel sunt:trebuie, se ntmpl, se zice, se spune, se cuvineetcTrebuie1/s mnnci.2/(propoziia 2 este propoziie subiectiv)2.3 Analiza morfosintactica a verbelor.Consider-Se invinge-Isi invinge-Este- Te invingi-

Test Nr 7. Subiectul 1. Clasa lexico-gramaticala a pronumelui.1.1 Caracterizati pronumele personale propriu-zise (inclusive forme atone) si pronume de politete.Pronumele personal propriu-zis1.Pronumele personal propriu-zisindic persoanele sau lucrurile dup raportul lor fa de dialog: persoana I indic vorbitorul (eu) sau vorbitorul mpreun cu alte persoane (noi); persoana a II-a indic asculttorul (tu) sau un grup de persoane dintre care cel puin uneia i se vorbete (voi); persoana a III-a trimite la o persoan / un lucru (el, ea) sau la nite persoane / lucruri (ei, ele) despre care se vorbete.Pronumele personal propriu-zisare urmtoarele forme:CazulSingularPlural

IIIIIIIIIIII

N.eumiemi, miminemtuiei, itinetetu!elluiluii, iell, leaeieii, ieaonoinoune, ninoinevoivouv, vivoivvoi!eilorlorle, lieii,ielelorlorle, lielele

G.

D.acc.

neacc.

A.acc.

neacc.

V.

Pronumele de politee1.Pronumele de politeeexprim o atitudine de respect sau distan fa de persoanele ctre care ne adresm (pers. 2) sau despre care vorbim (pers. 3).Ele au forme numai pentru persoana a II-a i a III-a singular i plural:PersoanaSingularPlural

N. A.G. D.N. A. G. D.

23dumneatadumnealui(m.)dumneaei(f.)dumneasadumitaledumisaledumneavoastrdumne

2.2 Indicati categoriile gramaticale de gen, nr si caz si persoana ale acestora.Raspunsul la 1.1.

2.3 Analiza morfosintactica a pronumelor si adjectivelor pronominale.mi-a parut-ma caiesc-dumneavoastra-pronume de politete, persoana II, singular, m-a silit-parerea mea-Formai cte un derivat substantival, adjectival i verbal de la lexemul ru. 7 p.Subsatantival-raulAdjectival-rauVerbal- a inraiAnalizai afixul din lexemul dorina conform criteriilor de clasificare a sufixelor, comentnd criteriul morfologic. 7 p.1. morfologic : are n vedere partea de vorbire care a rezultat prin derivare substantivale :-rie, -et, -ime, -i, -oi, -u, etc. adjectivale : -esc, -ic, - ior, -iu, -ui, etc. verbale : -a, -ea, -e, -i, -. adverbiale : -ete, -ior, -, etc. numerale : -ime, etc.

Subiectul II. Clasa lexico-gramaticala a verbului.2.1 Expuneti esenta categoriei gramaticale a tranzivitatii.Sunt tranzitive acele verbe a cror aciune poate trece n mod direct asupra unui obiect, adic pot avea un complement direct sau o propoziie completiv direct: a face, a citi, a visa, a avea, a lucra, a asculta: Am scris un roman. Sunt intranzitive acele verbe a cror aciune nu se poate exercita n mod direct asupra unui obiect, adic nu pot avea un complement direct sau o completiv direct: a deveni, a sosi, a pleca, a strluci, a exista, a fugi, a iei, a sta, care sunt verbe de micare sau exprim n general starea. Verbele copulative sunt i ele intranzitive.Timpul trece pe nesimite. (intranzitiv)Am trecut i hopul sta. (tranzitiv)verbe cu caracter tranzitiv folosite ca intranzitive:Nunta a inut trei zile. (intranzitiv)L-am inut de mn pe tot parcursul ceremoniei. (tranzitiv)Numai verbele tranzitive pot realiza construcii de tip activ i de tip pasiv:L-am vzut pe Ion.Ion este vzut de mine.Sunt socotite intranzitive verbele de micare: a veni, a pleca, a alerga, a fugi, a cltori, a iei, a intra, a zbura; verbele impersonale: a ploua, a ninge, a fulgera; a trebui, a urma, a-i plcea, a-i conveni, a-l interesa..

2.2 Caracterizati verbele tranzitive. (raspunsul la itemul 2.1).2.3 Analiza morfosintactica a verbelor.

Test Nr 8.Subiectul I Clasa lexico-gramaticala a numeralelor.1.1 Descrieti si clasificati numeralele.

.Numeraluleste partea de vorbire care exprim, sub diferite aspecte, noiunea denumr definit: un numr abstract (cinci), caracteristica numeric a obiectelor (cinci elevi) sau ordinea numeric a obiectelor (al cincilea).2.Din punct de vedere sintactic, numeralul este o clas eterogen. n propoziie, un numeral se poate ntrebuina:cu valoare adjectival cnd nsoete un substantiv (zecezile,a treiacas);cu valoare substantival cnd se folosete singur (Doioridoifacpatru);cu valoare adverbial cnd determin un verb (L-am ntlnitde dou ori).3.Numeralele se mpart n dou clase mari: a) numeralecardinalei b) numeraleordinale.Ordinale(primul, al treilea..Numeralele cardinalenumeralul cardinal propriu-zis:unu, doinumeralul fracionar:o doimenumeralul colectiv:amndoi, tustrei

Funcii sintacticeSubiect -Cinciau sosit mai devreme.Complement direct -L-am alespe primul.Complement indirect-Am vorbitdespre primul.Complement circumstanial de mod -A fost rsplatitnsutit.Complement circumstanial de loc -Stau in faaamndurora.Complement circumstanial de scop -Am trei teze ipentru cele treiam studiat serios.Nume predicativ -Ionel este aldoilea.Atribut -Avea i dnsultreifeciori.

numeralul distributiv:cte doi, cte treinumeralul multiplicativ:ndoit, nsutitnumeralul adverbial:de dou ori

1.2 Indicati structura morfematica a acestora.Numeral cardinal[modificare|modificare surs]Numeralul cardinal exprim numeric cantitatea obiectelor.Propriu-zis- exprim un numr abstract sau un numr de obiecte. Pot fi:simple (zero,unu,patru,trei,sut,mie,milion,miliard)compuse (unsprezece,treisprezece,patruzeci).Colectiv- exprim nsoirea, ideea de grup. Exemple:amndoi,tustrei.Multiplicativ- arat de cte ori crete o cantitate sau se mrete o aciune. Exemple:ndoit, ntreit, nzecit, dublu, tripluetc.Distributiv- exprim repartizarea i gruparea numeric a obiectelor. Exemple:cte unul,cte patru.Adverbial (de repetiie, iterativ)- indic de cte ori se ndeplinete o aciune. Exemple:o dat,de dou ori.Fracionar Exemple:doime,zecime,sutime,miime.

1.3 Analiza morfosintacticaa numeralelor din fragment:

Cu totii-Tustrei- numeral cardinal colectiv cu valoare substantivala, numarul plural, genul masculin, cazul NCele cinci- numeral cardinal propri-zis cu valoare substantival, simplu, genul.., numrul plural, cazul Dativ, precedat de pronumele "cele", funcia sintactic de Complement indirect.Cei doi-numeral cardinal, simplu, valoare substantivala, gen masc, cazul Nominativ, insotit de artic demonstr adj cei, functia sintactica de subiect.

Subiectul II. Clasa lexico-gramaticala a verbului.2.1 Descrieti verbele intransitive.Verbe tranzitive Sunt tranzitive acele verbe a cror aciune poate trece n mod direct asupra unui obiect, adic pot avea un complement direct sau o propoziie completiv direct: a face, a citi, a visa, a avea, a lucra, a asculta: Am scris un roman. Sunt intranzitive acele verbe a cror aciune nu se poate exercita n mod direct asupra unui obiect, adic nu pot avea un complement direct sau o completiv direct: a deveni, a sosi, a pleca, a strluci, a exista, a fugi, a iei, a sta, care sunt verbe de micare sau exprim n general starea. Verbele copulative sunt i ele intranzitive. Uneori, limita dintre caracterul tranzitiv i intranzitiv al verbelor nu se poate stabili cu precizie, fiind dat de sensul cu care sunt utilizate, n context, verbele respective:verbe cu caracter intranzitiv folosite ca verbe tranzitive: Timpul trece pe nesimite. (intranzitiv)Am trecut i hopul sta. (tranzitiv)verbe cu caracter tranzitiv folosite ca intranzitive:Nunta a inut trei zile. (intranzitiv)L-am inut de mn pe tot parcursul ceremoniei. (tranzitiv)Sunt socotite intranzitive verbele de micare: a veni, a pleca, a alerga, a fugi, a cltori, a iei, a intra, a zbura; verbele impersonale: a ploua, a ninge, a fulgera; a trebui, a urma, a-i plcea, a-i conveni, a-l interesa..2.2 Identificati clasele semantico-gramaticale a verbelor intransitive. (rs la item 2.1)

2.3. Analiza morfosintactica a verbelor din fragment.

Se asaza-A manca-A bea-A avea-A gasi-A fi-

Identificai numeralul compus, comentnd clasificarea cuvintelor compuse. 7 p.Tustrei1. Substantivele compuse care se scriuintr-un singur cuvant:-binefacere, bunastare(cu sensul de stare materiala buna; prosperitate),bunavoie(folosit de obicei in expresia de bunavoie=nesilit de nimeni, din indemnul propriu),bunavointa, binefacator, binevoitor, raufacator, rauvoitor, primavara, untdelemn; 2 Substantivele compuse care se scriucu elementele componente legate prin liniuta:caine(le)-lup(caini-lupi);redactor(ul)-sef(redactori-sef);masina-uneala(masina-unealta; masini-unelte);zi-munca(ziua-munca, zile-munca);zi-lumina(ziua-lumina, zile-lumina)etc.ciubotica-cucului(ciubotelele-cucului);floarea-soarelui(florii-soarelui);ochiul-boului, pasarea-paradisului(pasarii-paradisului)etc;cal(ul)-de-mare(cai-de-mare);stea(ua)-de-mare(stele-de-mare)etc.compunerea : 1. prin alturare (aglutinare) 2. prin unire 3. prin abrevie

Test Nr 9.Subiectul I. Clasa lexico-gramaticala a adjectivlui.1.1 Definiti categoria gramaticala a comparatiei.Gradele de comparaiesunt forme pe care le iaadjectivuli uneleadverbepentru a arta n ce msur se aplic o caracteristic entitilor determinate. Astfel gradele de comparaie aleadjectivuluiindic n ce msur un obiect posed o nsuire n raport cu alte obiecte sau cu alte momente ale existenei sale; Exist trei grade de comparaie:Grade de comparatie1. Pozitiv: inalt2. Comparativ:a) de superioritate: mai inaltb) de egalitate: la fel de inaltc) de inferioritate: mai putin inalt3. Superlativ:a) relativ:de superioritate: cel mai inaltde inferioritate: cel mai putin inaltb) absolut:de superioritate: foarte inaltde inferioritate: foarte putin inaltAdjective fara grad de comparatie: superior, inferior, anterior, maxim, minim, optim, complet, viu, mort, vesnic, principal, deplin, unic.

1.2 Indicati structura morfematica a gradelor de comparatie. Rs la itemul 1.11.3 Analiza morfosintactica a adjectivelor din fragment.

Cele mai curate-adjectiv calitativ, variabil cu cele mai arzatoare-fericit- adjectiv propriu-zis, simplu, variabil, cu doua terminatii, genul masculin, numarul singular, cazul nominativ, grad de comparatie pozitiv, functie sintactica de nume predicativ.greu-adjeciv calitativ, variabil,

Explicai semnificaia afixoidului lexic(o), exemplificnd 10 prefixoide utilizate n terminologia lingvistic. 7 p. Lexico-forma, structurapseudo- falssocio- societate morfo- forma,ideo- ideeidio- propriu, specific, glos(o)-, glot(o)- limba, frazeo- fraza, etimo- adevarat, etno- poporgnoseo- cunoastere

Subiectl II Clasa lexico-gramaticala a verbului.2.1 Definiti categoria gramaticala a diatezei verbului.DiatezaDiatezaeste categoria gramatical a verbului care are rolul de a prezenta situaia descris din diferite perspective. Verbul are trei diateze.1)Diateza activ: descrie situaia din punctul de vedere al subiectului:Columba descoperitAmerica.;2)Diateza pasiv: descrie situaia din punctul de vedere al subiectului:Americaa fost descoperitde Columb.;3)Diateza impersonal: descrie situaia din perspectiv dinamic, procesual:n 1492se descoperAmerica.

Structura diatezelor verbale1.Diateza activ a verbului nu are o marc gramatical proprie. Se vorbete n acest caz de o marc zero:citete, citesc, construiete, construiesc.2.Diateza pasiv are urmtoarea structur:verbul auxiliara fi+participiul verbului de conjugateste ntrebat/ntrebateste construit/construit

Verbul auxiliar i schimb forma dup mod, timp, persoan i numr:a fost/este/va ficutat.Participiu se acord cu subiectul n numr i gen:El estentrebat, Ea estentrebat, Ei suntntrebai, Ele suntntrebate.3.Diateza impersonal se definete prin urmtoarea structur:pronumelese+forma verbului la diateza activ:se citete,se citescse construiete,se construiesc

2.2 Relatia dintre tranzivitate si diateza.Se numesc verbe tranzitive acele verbe care pot primi un complement obiect direct, construit fr prepoziie (excepie face prepoziiapecnd preced un nume de persoan Numai verbele tranzitive se pot ntrebuina i la diateza pasiv:Toat lumea lapreciaz=Eleste apreciatde toat lumea.Furtunaa ruptpomii=Pomiiau fost rupide furtun.Unele verbe se pot folosi att la diateza activ, ct i la diateza reflexiv, adic nsoite de un pronume reflexiv de aceeai persoan ca i subiectul su i de formasela persoana a III-a. Schimbarea diatezei presupune, de regul, o modificare de sens:a aflaa se afla,a exprimaa se exprima,a plngea se plnge.

2.3 Analiza morfosintactica a verbelor.

Test nr 10.Subiectul I. Clasa lexico-gramaticala a adejectivelor.1.1 Caracterizati adjectivele invariabile din punct de vedere al comparatiei.Adjectiveinvariabile-care-si pastreaza forma indiferent de gen, numar si caz. Ele provin din limbi straine si sugereaza culori (gri, maro, bordo, oliv, vernil) sau alte caracteristici (eficace, propice, vivace, atroce, locvace):tigruatroce-tigroaicaatroce.Alte adjective invariabile provin din adverbe (asa, asemenea):M-a impresionatasaintamplare.Asaom (oameni) nu-l (i) gasesti oriunde.invariabile (au aceeai form indiferent de gen, numr i caz)Acestea sunt, n general, nume de culori terminate ntr-o vocal accentuat (gri, maro, indigo) sau consoan (bej, vernil, oliv).

1.2. Clasificai adjectivele provenite de la alte pri de vorbire. Definii fenomenul, comentnd exemplele conform criteriilor de sistematizare tipologic a conversiunii. 5 p. AdjectivizareaSubstantiv>adj: un neam calau ; un ajutor barbatPronume>adj: el insusi, copii mei, orice om, acest omNumeral>adj: doi baietiVerb>adj: iluzii pierdute, chipuri surizindeAdverb>adj: asemenea om

Adjective provenite din alte parti de vorbire (prin schimbarea valorii gramaticale):pronominale (posesive, de intarire, nehotarate, demonstrative, negative, relative, interogative)participiale: tema scrisagerunziale: putere crescandaadverbiale: asemenea oameni1.3Analiza morfosintactica a adjectivelor.Perfect-Atonome-Diferite-Asemenea-

Subiectul II.2.1 Valorile diatezei reflexive.Diateza reflexivaare un caracter eterogen. Formal se distinge prin prezenta pronumelui reflexiv in acuzativ sau in dativ. In diateza reflexiva subiectul face actiunea si tot el o sufera. De exemplu, inma spal, pronumele reflexivmase poate inlocui cu pronumele personalte,iletc. (forma verbului ramanand neschimbata te spal, il spal,ceea ce inseamna ca a se spala nu este verb reflexiv, ci verb activ pronominal.In schimb inma gandesc, imi inchipui, o asemenea substituire de pronume nu este posibila, de unde observatia ca cele doua verbe sunt la diateza reflexiva. Reflexivul este de doua tipuri:Reflexiv aciunea este efectuat de subiect asupra subiectuluiSe recunoate dup prezena pronumelui reflexiv.Exemplu: El se mbrac repede.2.2 SstrUctura morfologica a verbelor la diateza pasiva si reflexiva.Diateza pasivAceast diatez arat c aciunea, efectuat de un autor neprecizat sau de uncomplement de agent, este suferit de subiectul gramatical. Pot fi puse la diateza pasiv verbele active tranzitive fr pronume reflexiv, complementul direct de la diateza activ devenind subiect, iar subiectul complement de agent:Eu am cumprat cartea.Carteaa fost cumpratde mine.Excepii sunt unele verbe caa binevoi,a comporta,a dureaetc.Reflexivul este de doua tipuri:1.Dinamic, ce exprima o actiune facuta cu participarea intensa a subiectului:a se gandi, a se apuca, a-si inchipui, a-si bate joc, a-si uita(desine)etc.2.Impersonal, cu subiectul neexprimat, intrucat important este ca actiunea are loc, neinteresand cine o face:Aicise citestebine.Se calatorestecomod.Se pare,se spuneetc

2.3 Analiza morfosintactica a verbelor..mi-au permis-am visat-sint pictati-se de

Test nr 11.Subiectul 1. Clasa lexico-gramaticala a adjectivelor

1.1 Clasificati adjectivele dupa forma, stabilind cele flexionare.

Adjectivul este partea de vorbire flexibila care exprima insusirea (caracteristica) unui obiect.Dupa flexiuneadjectivele pot fi:A. Adjective variabile- care-si schimba forma dupa gen, numar si caz:bun,buna,buni,bune.a.1.Adjectivul cu doua terminatii,cand, la singular, au o forma pentru genul masculin si alta pentru feminin:frumos-frumoasa;negru-neagra.a.2.Adjectivulcu o singura terminatie,cand, la singular, au aceeasi forma si pentru masculin si pentru feminin:izvorrece-aparece;creionverde-iarbaverde.B.Adjectiveinvariabile-care-si pastreaza forma indiferent de gen, numar si caz. Ele provin din limbi straine si sugereaza culori (gri, maro, bordo, oliv, vernil) sau alte caracteristici (eficace, propice, vivace, atroce, locvace):tigruatroce-tigroaicaatroce.

2.2 Argumentati acordul adjectivelor cu substantivul determinat.Adjectivul se acord n gen, numr i caz cu substantivul sau pronumele la care se raporteaz:Un fotoliucomod. O canapeacomod. Aceti copii suntinteligeni.Cnd un adjectiv se raporteaz la mai multe substantive nume de fiine de sex diferit, masculinul are prioritate:Colegii i colegele sale au rmassurprinicnd l-au vzut.Se evit n general plasarea unui adjectiv la masculin plural imediat dup un substantiv feminin. Este preferabil s spunem deci:Fetele i bieiiinteligenii nu *Bieii i feteleinteligeni.Analiza morfosintactica a adjctivelor.Fascinanta-Mai complete/mai lipsita- adjective propriu-zise, simple, variabile, cu doua terminatii, genul neutru, numarul singular, cazul nominativ, grad de comparatie comparativ de superioritate si inferioritate , functie sintactica de nume predicativ .Emotionala-Mandra-Umilita-Curioasa-Revoltata-Induiosata- Indurerata-Insingrata-Solicitata-Dezgustata-Entziasta-

Subiectul II clasa lexico-gramaticala a adverbului.2.1 Identificati si caracterizati subclasele de adverbe pronominale.Adverbelepronominaleexprim indirect, prin raportare la context, caracteristica sau circumstana n care se desfoar o aciune. n propoziie ele substituie adverbele nepronominale. Dup semnificaia lor, se mpart n urmtoarele subclase:a) demonstrativeacolo, acum, aici, aa, atunci, ncoace, ncolo

b) interogativecum? unde? ncotro? ct? cnd? dincotro?

c) relativecum, unde, ncotro, cnd, ct

d) nehotrteoricum, oriicum, cumva, altcumva, oarecum, oriunde, oriiunde, undeva, altundeva, orincotro, oricnd, oriicnd, cndva, altcndva, altdat, orict, oriict

e) negativenicidecum, nicieri, niciodat, nicicnd

2.2 Functiile sintactice ale adverbelor.FUNCTIILE SINTACTICE ALE ADVERBELOR:El este altfel.- altfel = nume predicativ, exprimat prin adverb de mod, fara grad de comparatieCasa de acolo este veche.- de acolo = atribut adverbial, exprimat prin adverb de loc, fara grad de comparatieAm pus cartea jos.- jos = complement circumstantial de loc, exprimat prin adverb de loc, gradul de comparatie pozitivPleaca poimaine.- poimaine = c.c.t., exprimat prin adverb de timp, fara grad de comparatieMerg alene.- alene = c.c.m., exprimat prin adverb de mod, gradul de comparatie pozitivE bine cand intelegi!- bine = nume predicativ, exprimat prin adverb de mod, gradul de comparatie pozitivADVERBELE DE MOD DIN EXPRESIILE FORMATE CU VERBUL "A FI" (e bine, e rau, e drept, e sigur, e probabil, asa e ect.) AU FUNCTIA SINTACTICA DE NUME PREDICATIVFireste ca a stiut.- fireste = predicat, exprimat prin adverb predicative

2.3 Analiza morfosintactica a adverbelorAcum- adverb primar, simplu de timp, functia sintactica o indeplineste complementul circumstantial de timp(cct)Oricum-adverb nehotarat,complement circumstantial de mod.

Dincolo-

Enumerai sufixele adjectivale, formnd cte un derivat cu fiecare. 7 p. -u jucau-e vorbre-ic tinerica, frumuic-os ludros-bil agreabil-esc ceresc-iu argintiu

Test nr 12.Subiectul 1. Clasa lexico-gramaticala a verbului.1.1 Caracterizati modul indicativ al verbului din perspectiva categoriei gramaticale a timplui.Indicativuleste un mod verbal personal i predicativ care prezint o aciune sau o stare.Un verb la modul indicativ este flexibil n funcie de timpul verbal, persoan i numr. Pentru a nu ncrca articolul cu nite lucruri banale, voi prezenta doar timpurile verbale ale modului indicativ, urmnd ca exemplele s aib persoane i numere diferite.1)Prezent aciunea se desfoar n momentul vorbiriiEx: El lucreaz.2)Imperfect aciunea s-a desfurat n trecut, dar poate fi neterminatEx: Eu nvam cnd tu ai venit.3)Perfectul simplu aciunea s-a desfurat n trecut i s-a terminat de curndEx: Tu lucrai mult la proiect.Perfectul simplu se folosete ndeosebi n Oltenia (poate chiar n exces). Uneori acest timp verbal corespunde situaiei n care este folosit, dar alteori se preteaz utilizarea perfectului compus.4)Perfectul compus aciunea s-a desfurat n trecut i s-a terminatEx: Voi ai nvat ieri5)Mai mult ca perfectul aciunea s-a desfurat n trecut i s-a terminat naintea altei aciuni din trecutEx: Ei terminaser proiectul nainte s ajungi tu6)Viitor aciunea se va desfura n viitor (dup momentul vorbirii)Ex: Ea va prezenta referatul.Ex: Ea o s prezinte referatul. (viitor popular I)Ex: Ea are s prezinte referatul (viitor popular II format cu verbul auxiliar a avea)Ex: Ea a prezenta referatul (viitor popular III format cu verbul auxiliar a vrea)7)Viitor anterior aciunea se va desfura n viitor i se va termina naintea altei aciuni viitoareEx: Tu vei fi plecat de mult.1.2 Stabiliti structura morfematica a aspectelor temporale de trecut ale indicativului.

Imprefect :I- Eu mergeamII - Tu mergeaiIII- El/Ea mergea

I - Noi mergeamII- Voi mergeatiIII-Ei/Ele mergeau

Perfect simplu :I- Eu ceruiII- Tu cerusiIII- El /Ea ceru

I- Noi ceruramII-Voi ceruratiIII-EEi/Ele cerura

Perfect compus :I- Eu am ramasII- Tu ai ramasIII-El/Ea a ramas

I-Noi am ramasII-Voi ati ramasIII-Ei/Ele au ramas

Mai Mai mult ca prefectul ( M.m.c.p)I- Eu lucrasemII- Tu lucrasesiIII-El/Ea lucrase

I- Noi lucraseramII-Voi lucraseratiIII-Ei/Ele lucrasera

1.2 Analiza morfosintactica a verbelor.i-am spus-esti-o iubeai-te-am prefacut-trebuie-sa fii-sa-ti cunosc-s-o pot-

Subiectl II. Clasa lexico-gramaticalaa adverbului.2,1 Descrieti categoria gramaticala a comparatiei/intensitatii la adverbe.

Gradele de comparatiePentru ca adverbul nu se declina si nu se conjuga, dar in schimb are grade de comparatie, se spune despre el ca se afla la granita dintre partile de vorbire flexibile si cele neflexibileGradele de comparatie ale adverbului sunt aceleasi ca la adjective:-Gradul pozitiv: bine-Gradul comparativ -de superioritate: mai bine-de egalitate: la fel de bine-de inferioritate: mai putin bine-Gradul superlativ -relativ -de superioritate: cel mai bine-de inferioritate: cel mai putin bine-absolut : foarte bineNu uita! 1.Nu toate adverbele au grade de comparatie, iar unele au doar gradul pozitiv si gradul comparativ(incolo,inainte)2.La formarea superlativului relativ al adverbului cel este invariabil, pa cand la adjectiv se acorda curegentul sau3.Adverbele mai, putin, foarte, prea, tare ajuta la formarea gradelor de comparatie

2.2 Modalitati de redare a sperlativli absolute n limba romn, superlativul absolut se poate forma i astfel:- cuadverbe,legate de adjectiv prin prepoziia "de": extraordinar, grozav, teribil, minunat etc. (extraordinar de frumos);- culocuiuni adverbiale:din cale-afar, peste msur (din cale-afar de ru);absolut- n limba romn se utilizeaz morfemele:foarte,tare, etc.om foarte bun sau grozav de bun sau neinchipuit sau din cale afara sau extrem sau memorabil sau tare sau prea sau extraordinar sau nemaipomenit de bun.

2.3. Analiza morfosintactica a adverbelor din fragmentul dat:

Formai nume de locuitori, forme de sigular i plural de la toponimele: Chiinu, Clrai, Australia, Basarabia, Mozambic, comentnd ortografia derivatelor. 7 p.Chisinau-chisinauian-chisinauieniCalarascalarasean-calareseni(sescrie in cuvintele cu tema terminata inorice alta consoana in afara de c, k, g.Australia-australian-australieni(dupatemele terminate in i)Basarabia-basarabean-basarabeni(exceptie..)Mozambic-mozambican-mozambicani(dupatemele terminate in consoanele c, k si g.

Test nr 13 Subiectul I. Clasa lexico-gramatical a articolulu1.1. Caracterizai articolul posesiv i articolul demonstrativ, stabilind regulile de acord. Articolul este partea de vorbire flexibila care insoteste substantivul, aratand in ce masura obiectul denumit de acestaestecunoscut vorbitorilor.

ARTICOLUL POSESIV GENITIVALse asaza inaintea unui substantiv sau pronume in genitiv si intra in alcatuirea pronumelui posesiv si a numeralului ordinal.Leaga numele obiectului posedat de numele posesorului, avand formele :ai, a, ai, ale.Articolulposesiv care preceda un substantiv sau un pronume cu functia de atribut se acorda in gen si numar cu substantivul determinat, nu cu substantivul sau pronumele in genitiv:carteaelevuluicartialeelevilor

ARTICOLUL DEMONSTRATIV (ADJECTIVAL)insoteste un adjectiv sau un numeral, stabilind legatura dintre aceste parti de vorbire si substantivul determinat (cel, cea, cei, cele).Observatii:In concluzie, articolul are urmatoarele caracteristici: reprezinta o clasa morfologica restransa nu are autonomie semantica; nu indeplineste functii sintactice; serveste numai ca instrument gramatical auxiliar pentru flexiunea altor parti de vorbire.1.2 Demonstrai rolul formativ al articolului n diverse structuri morfologice.ARTICOLUL HOTARAT (enclitic)se alipeste la sfarsitul cuvantului, aratand in mod precis (hotarat) obiectul denumit.CAZSINGULARPLURAL

N./Ac.omul, casa, muntele;oamenii, casele, muntii

G./D.omului, casei, muntelui;oamenilor, caselor, muntilor

V.omule!oamenilor!

ARTICOLUL NEHOTARAT (proclitic)se asaza inaintea substantivelor care denumesc obiecte necunoscute dinainte, fara a le determina precis.CAZMASCULINFEMININ

SINGULARPLURALSINGULARPLURAL

N./Ac.unelevnisteelevioelevanisteeleve

G./D.unulelevunoreleviuneieleveunorelev

1.3 Facei analiza morfologic a articolelor din fragmentul dat. Exemplificai afixoide cu semnificaia adevrat i fals, ilustrnd i alte cazuri de antonimie a afixoidelor. 7 p.

Adevarat-etimo = etimologicFals-pseudo=pseodonimSynos-la fel=sinonimAntos-diferit=antonimie

Subiectul II. Clasa lexico-gramatical a verbului

2.1.Prezentai structura morfematic a aspectelor temporale de prezent i viitor ale indicativului. Exemplificai valoarea formativ a sufixelor esc, -ez, definind termenii derivare progresiv/ regresiv. 3 p. Indicativuleste unmodverbal personal i predicativ care exprim o aciune, o ntmplare sau o stare[1]prezentat de vorbitor ca un fapt realizat n trecut, care se realizeaz n momentul vorbirii sau care se va realiza n viitor, dac apare ntr-opropoziieenuniativ.Modul indicativTimpul prezent:eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, noi scriem, voi scriei, ei/ele scriu.Viitor I: eu voi scrie, tu vei scrie, el/ea va scrie, noi vom scrie, voi vei scrie, ei/ele vor scrie.Viitor II: eu o sa scriu, tu o sa scrii, el/ea o sa scrie, noi o sa scriem, voi o sa scriei, ei/ele o sa scrie.Viitor anterior:eu voi fi scris, tu vei fi scris, el/ea va fi scris, noi vom fi scris, voi vei fi scris, ei/ele vor fi scris.

Exemplificai valoarea formativ a sufixelor esc, -ez, definind termenii derivare progresiv/ regresiv. 3 p. derivare regresiv= procedeu de formare a unui cuvnt nou prin suprimarea unui sufix de la un cuvnt deja existent n limb.Derivare progresiva= procedeu de formare a unui cuvnt nou prin adaugarea unui sufix sau prefix la un cuvnt deja existent n limb.-esc- suffix utilizat pt indeplinirea insusirilor : parintesc,omenesc-ez- suffix utilizat pt redarea unor moduri a verbelor, La conjugarea I, n cazul unor verbe, ntre rdcin i desinen apare sufixul ez.

2.2. Formulai regulile de ortografiere a formelor verbale inverse i a celor conjuncte cu pronume personale. 5 p. Sa delimita prim cratima partile de vorbire:1. Pe cine a laudat d-na invatatoare.. Pe mine m-a laudat.. 2. Cui a dat invatatoarea o carte?.. mie mi-a dat3. Cui ai vrea sa povesteasca o poveste?????>Mie sa-mi povesteasca o poveste..

2.3 . Facei analiza morfosintactic a verbelor din fragmentul dat. 7 p. A scris-Sa raspndem-n-aveau decat-sa-i intrebam-vom afla-nu sint acoperite-sa se nasca-

Test nr 14.Subiectul I. Clasa lexico-gramatical a articolului1.1. Caracterizai articolul substantival hotrt i articolul nehotrt. 3 p. Articolul este partea de vorbire flexibila care insoteste substantivul, aratand in ce masura obiectul denumit de acestaestecunoscut vorbitorilor.

ARTICOLUL HOTARAT (enclitic)se alipeste la sfarsitul cuvantului, aratand in mod precis (hotarat) obiectul denumit.CAZSINGULARPLURAL

N./Ac.omul, casa, muntele;oamenii, casele, muntii

G./D.omului, casei, muntelui;oamenilor, caselor, muntilor

V.omule!oamenilor!

ARTICOLUL NEHOTARAT (proclitic)se asaza inaintea substantivelor care denumesc obiecte necunoscute dinainte, fara a le determina precis.CAZMASCULINFEMININ

SINGULARPLURALSINGULARPLURAL

N./Ac.unelevnisteelevioelevanisteeleve

G./D.unulelevunoreleviuneieleveunoreleve

1.2 Demonstrai omonimia gramatical a articolului cu alte pri de vorbire. Identificai afixoidele din cadrul lexemului omonimia, stabilind sinonime i antonime pentru unul dintre acestea.

. Formele UN si O ale articolului hotarat sunt omonime cu cele ale numeralului cardinal si al adjectivului pronominal nehotarat. Se pot deosebi in context: UN si O sunt:a)articole, cand le corespunde NISTE (o carte/niste carti)b)numerale, cand la plural le corespunde un numeral (un elev/ doi elevi)c)adjective pronominale nehotarate, cand la plural intra in corelatie cu unii, unele (o carte/unele carti)2.Cand insoteste alte parti de vorbire,articolul nehotarat le transforma in substantive(du-te-vino/un du-te-vino)3.Articolul nehotarat poate transforma numele proprii in nume comune (Hercule/ un hercule)4.Forma de plural a articolului nehotarat NISTE poate fi folosita si la forma de singular a unor substantive, conferindu-i un sens deosebit (un peste/ niste peste/niste pesti) fata de pluralul articulat5.Cuvantulnistecu intelesul cativa, un pic de nu e articol, ci adjectiv pronominal nehotarat

Identificai afixoidele din cadrul lexemului omonimia, stabilind sinonime i antonime pentru unul dintre acestea. 5 Omonimia: omo = la fel; nima = numePentru afixul omo:Sinos- sinonimie Antos- antonimie

1.2. Facei analiza morfologic a articolelor din fragmentul dat. 7 p. Unui tanar-Tinere-Patria-Dreptul-Datoria-0 povata-

SubiectulIISubiectul II. Clasa lexico-gramatical a verbului

2.1.Caracterizai modul conjunctiv al verbului. 3 pModurile verbului modul conjunctivB.Conjunctivulexprima o actiune posibila si realizabila, in doua forme temporale:a)prezent:sa invat, sa inveti, sa invete;b)perfect:sa fi invatat.Acest mod se construieste cu ajutorul conjunctiei sa (marca a modului conjunctiv).Conjunctivuleste unmodverbal personal i predicativ care exprim n general o aciune, o ntmplare sau o stare[1]virtual, adic realizabil sau posibil. Astfel, poate fi vorba de o aciune dorit, preferat, permis, cerut, recomandat, necesar, obligatorie etc., n propoziie pozitiv, dar verbul poate fi inegat.2.2. Determinai structura morfematic a aspectelor temporale ale conjunctivului. 5 p.

PrezentPrezentul conjunctivare structuras+ verb:s nv,s vd,s spun,s cobor.La pers. 1 sg., 2 sg., 1 pl., 2 pl., forma verbului este omonim cu forma de indicativ prezent. La pers. 3 sg., 3 pl.:a)verbele terminate la indicativ prezent n-au la conjunctiv-e. (nvas nvee);b)verbele terminate la indicativ prezent n-eau la conjunctiv-. (spunes spun).Pentru prezentul conjunctiv este caracteristic omonimia pers. 3 sg. = pers. 3 pl.

Modele de conjugareEu / tu / el / ea / noi / voi / ei / eles fi nvat, s fi vzut, s fi spus, s fi cobort

2.3 Facei analiza morfosintactic a verbelor din fragmentul dat. Identificai substantivele ce pot avea i valoare adjectival, analizndu-le conform criteriilor de sistematizare tipologic a conversiunii. Sa dau-i-as da-o-sa-ti faci-s-o ibesti-sa o respecti-sa faci-salovesti-ii sfarami-s-o iubeasca-s-o respecte-

Test nr 15.

Subiectul I. Clasa lexico-gramatical a substantivului

1.1.Caracterizai categoria gramatical a cazului la substantiv din perspectiva coninutului. 3

SUBSTANTIVUL CAZUL SUBSTANTIVULUICazul nominativa) subiect:Elevaeste la coal.b) nume predicativ: Maria esteelev.c) atribut substantival apoziional: Maria,eleva, este la coal.Cazul acuzativa) complement direct (precedat sau nu de prepoziia pe): Am ntrebatun trector. / Am ntrebat-ope mama/ L-am ntrebatpeacesttrector.Prepoziia pe se folosete atunci cnd substantivul este: nume propriu, grad de rudenie, nume comun nsoit de adjectiv pronominal, nume comun aezat naintea verbului pe care l determin.b) complement indirect (precedat de prepoziiile de, la, spre, din etc.): M gndescla vacan.c) complement circumstanial de loc (precedat de prepoziiile la, spre, n etc.): Mergemla film.d) complement circumstanial de timp (precedat de prepoziiile dup, nainte de etc.): Am ajunsdup colegi.h) atribut substantival (precedat de prepoziiile din, de la, pentru etc.): Cadoulde la copiieste minunat.i) nume predicativ: Caietele suntpentru elevi.Cazul genitiv(precedat de prepoziiile dinuntrul, contra, naintea, n faa, n favoarea, asupra etc.)a) atribut substantival genitival: Caieteleelevilorsunt pe mas.b) nume predicativ: Caietele suntale elevilor.c) complement circumstanial de loc: Am parcatn faa casei.Cazul dativ(precedat de prepoziiile datorit, mulumit, asemenea etc.)a) complement indirect: Le dau caieteleelevilor.b) nume predicativ: Ea esteasemenea mamei.c) complement circumstanial de loc: Stailocului!Cazul vocativ nu are funcie sintactic

1.2Actualizai prin exemple elocvente regimul prepoziional al cazurilor n limba romn. 5 p.a). la cazul genitiv:prepozitii: asupra, contra, impotriva, inaintea, inapoia, inauntrul, dinauntrul, indaratul, de-asupra, asemenea, dedesuptul;b). la cazul dativ:prepozitii: gratie, multumita, datorita, conform, contrar, potrivit.c)acuzativ)cu, catre, spre, sub, la, de.

. Facei analiza morfosintactic a substantivelor din fragmentul dat. Analizai lexemul binelui conform criteriilor de sistematizare tipologic a conversiunii.Mituri-

Subiectul II.

Clasa lexico-gramatical a verbului2.1.Caracterizai modul condiional-optativ al verbului. 3 p. Modul condiional-optativeste unmod personal (predicativ)care exprim o aciune dorit (optativ i are originea n latinescul optare, care nseamn a dori) sau o aciune realizabil dac este ndeplinit o anumit condiie.A mergei eu la munte. (a merge verb la modul condiional-optativ, exprim o aciune dorit, propoziie independent)

Modul condiional-optativ are dou timpuri: prezent i perfect.Condiionalul-optativ prezentse formeaz cuverbul auxiliar a avea (a, ai, ar, am, ai, ar) i infinitivul verbului de conjugat.

Condiionalul-optativ perfectse formeaz dincondiionalul-optativ prezent al verbului a fi i participiul verbului de conjugat.(as fi, ai fi

2.2 Prezentai structura morfematic a aspectelor temporale ale condiional-optativului. 5 p.Optativ-prezent.PERSCONJUGAREA ICONJUGAREA A II-ACONJUGAREA A III-ACONJUGAREA A IV-A

eutuel/eanoivoiei/elea mncaai mncaar mncaam mncaai mncaar mncaa tceaai tceaar tceaam tceaai tceaar tceaa faceai facear faceam faceai facear facea citiai citiar citiam citiai citiar citi

Condiional-optativ perfectPERSCONJUGAREA ICONJUGAREA A II-ACONJUGAREA A III-ACONJUGAREA A IV-A

eutuel/eanoivoiei/elea fi mncatai fi mncatar fi mncatam fi mncatai fi mncatar fi mncata fi tcutai fi tcutar fi tcutam fi tcutai fi tcutar fi tcuta fi fcutai fi fcutar fi fcutam fi fcutai fi fcutar fi fcuta fi cititai fi cititar fi cititam fi cititai fi cititar fi citit

2.3 Facei analiza morfosintactic a verbelor din fragmentul dat. Exemplificai afixoide cu semnificaia nume i lexeme formate cu acestea. 7 pOm lega-Ar incepe-Ar cobori-A o cauta-Se afla-Ne-am putea-i-ar fi fost-sa convinga-ar fi iesit-n-ar mai fi-ar fi esuat-ar fi-

Exemplificai afixoide cu semnificaia nume i lexeme formate cu acestea. 7 p. Toponime, hidronime, oronime, tionime, oiconomie, hieronimie

Test nr 16.Subiectul I. Clasa lexico-gramatical a articolului1.1. Descriei categoria gramatical a numrului la substantiv. 3 p. Numrul substantivelor, prin singular i plural, exprim o diferen semantic ntre unitate un exemplar i pluralitate mai multe exemplare.om - oameni, carte - cri, vnt - vnturiNu toate substantivele prezint variante pentru singular i plural, din acest punct de vedere ele se mpart n substantivenumrabile(discrete) inonnumrabile(nondiscrete).1Substantive numrabile(sg, flutur-fluture-pl, fluturi2Substantive nonnumrabile(Substantivele nonnumrabile nu au forme att pentru singular ct i pentru plural, defective de nr)2.1Substantive defective de plural(Substantivele care au forme doar pentru numrul singular. Din aceast categoria fac parte n general urmtoarele grupuri de substantive:, toponime (Vasile, Olt, Dmbovia)substantivele care denumesc epoci caliti sau nsuiri (curaj, nelepciune, buntate)stri organice (sete, foame)2.2Substantive defective de singular Substantivele care au forme doar pentru numrul plural se numescsubstantive defective de singularsausubstantive pluralia tantum. Din aceast categoria fac parte urmtoarele grupuri de substantive:unele substantive proprii, toponime (Bucureti, Carpai, Iai, Fntnele, Mrculeti)unelesubstantive comune(zori, cli, tieei, icre, moate, ale2.2. Actualizai prin exemple substantivele defective de numr. 5 p. Unele substantive sunt defective de numr:+Au forme numai de singular:-nume de materii: fier, aur, unt, miere, lapte, mazre, snge, vat, zacusc, ptrunjel-nume de sporturi: fotbal, box-nume de nsuiri i stri fiziologice; curaj, cinste, foame, sete-nume de discipline: geografie, fizic-toponime: Braov, Olt, Moldova+Au forme numai de plural:-nume de materii: cli, icre, mruntaie, tiei-nume de obiecte alctuite din dou pri identice: foale, iari, ochelari-toponime: Bucureti, Bucegi, Carpai

2.4 Facei analiza morfosintactic a substantivelor din fragmentul dat. Formai nume de locuitori, forme de sigular i plural, de la toponimele: Belgia, Mozambic, Transilvania, Moldova, Coreea, comentnd ortografia derivatelor. 7 p.Geamuri-Jaratic-Focul-substantiv comun, simplu, genul neutru, numrul singular, cazul nominativ, articulat cu articolul hotrt -l, funcia sintactic de subiect;Fotoliul-substantiv comun, simplu,genul neutru, numarul singular, cazul acuzativ, articulat cuarticolul hotarat l, functie sintacticade complement direct.Vijelia-substantiv comun, simplu, genul feminin, numarul singular, cazul acuzativ, functie sintactica de complement direct.Simfonia-Ceaiul-Formai nume de locuitori, forme de sigular i plural, de la toponimele: Belgia, Mozambic, Transilvania, Moldova, Coreea, comentnd ortografia derivatelor. 7 p. Belgia-belgian-belgieni(dupa temeleterminate in i).Mozambic-mozambican-mozambicani(dupatemele terminate in consoanele c, k si g.Transilvania-transilvanean-transilvaneni(exceptie)Moldova-moldovean-moldoveni(sescrie in cuvintele cu tema terminata in orice alta consoana in afara de c, k, g.)Coreea-coreean-coreeni(sescrie in cuvintele cu tema terminata in Orice alta consoana in afara de c, k, g.).

Subiectul II. Clasa lexico-gramatical a verbului

2.1. Caracterizai modul imperativ al verbului. 3 p

Modurile Verbului sunt formele pe care le ia verbul pentru a se preciza cum considera vorbitorul actiunea.Imperativulexprima o porunca, un indemn, o rugaminte, o urare, avand forme numai pentru persoana a ll-a singular si plural:*forma afirmativa:a) singular:scrie!(tu)b)plural:scrieti!(voi)*forma negativa:a)singular:nu scrie!(tu)b)plural:nu scrieti!(voi)

2.2. Prezentai structura morfematic a formelor afirmative i negative ale verbelor la imperativ. 5 p. .mperativul negativ al verbelora duce, a face, a zicese scrie i se pronunnu duce, nu face, nu zice(nunu du, nu f, nu zi), dar imperativul pozitiv este:du, f, zi.Imperativul negativ al verbuluia fise scrie cu un singuri:nu fi suprat; imperativul pozitiv se scrie cu doii:fii atent.2.3Facei analiza morfosintactic a verbelor din fragmentul dat. Identificai lexemul compus cu valoare de adjectiv, ilustrnd i alte exemple de adjective provenite de la advebe.7 p.Te uita-Priveste-s-aduca-s-aud-sa citesc vb.predicativ ,exprimat prin P.V ,mod.conjuctiv ,timp. prezent, persoana a 1-a ,nr. singular ,conjugarea a 4-a ,precedat de conjuctia (sa)sa ascult- vb.predicativ ,exprimat prin P.V ,mod.conjuctiv ,timp. prezent, persoana a 1-a ,nr. singular ,conjugarea a 4-a ,precedat de conjuctia (sa), funtia sintactica de predicat.as vrea-sa le-nvat-s-aduca-vino-verb, pers a 2-a sg, mod imperativ, timp prezent, f.s. de PV; ne-ngroape-citeste-mi

Test nr 17.Subiectul I. Clasa lexico-gramatical a substantivului

1.1. Caracterizai substantivele cu aceeai form pentru ambele numere. 3 p.

Substantive cu form unic la ambele numere.Exist substantive care au aceeai form pentru singular i plural, dei sensul corespunde celor dou numere. Diferena dintre ele se face cu ajutorul determinanilor, fie numeraleleundoi/odou, fie cu ajutorul articolelor.n aceast situaie se gsesc substantivele feminine formate cu sufixultoare:o vnztoaredou vnztoare,o dansatoaredou dansatoare,o nvtoaredou nvtoare.De asemenea, au form unic pentru singular i plural masculinele terminate ni:un puidoi pui,un ochidoi ochi,un unchidoi unchi,un aricidoi aricietc.Substantivele neutre n aceast situaie sunt foarte puine, de obicei terminate n-e:un numedou nume,un pronumedou pronume.

1.2 Formai contexte diagnostice pentru substantive cu dou forme de plural ce difereniaz sensurile. 5 pSubstantive cu dou forme de plural.Exist un numr redus de substantive cu dou forme de plural, de cele mai multe ori, cea de a dou form este nvechit i popular. Prima form de plural citat este deci literar i recomandat:feminine:ariparipi,aripecoalcoli, coalegroapgropi,groapestradstrzi,stradecoalcoli,coaleneutre:chibritchibrituri,chibritetufitufiuri,tufiecimitircimitire,cimitiruri

1.3 Facei analiza morfosintactic a substantivelor din fragmentul dat. Identificai derivatul sufixal cu valoare adverbial, analizndu-l conform criteriilor de sistematizare tipologic a conversiunii. 7 p. Padurea-substantiv comun, simplu, genul feminin, numarull singular, cazul nominativ, articulat cu articolul hotarat a, functie sintactica de subiect.Rafala-Joc-substantiv comun, simplu, genul neutru, numarul singular, cazul acuzativ, fc de complement direct.Petarda-substantiv comun, simplu, genul feminin, numarul singular, cazul acuzativ, functie sintactica de complement direct.

Subiectul II.Structura cuvntului2.1. Caracterizai structura morfologic a cuvntului. 3 p

Structura morfologic a cuvntuluiPrile componente ale cuvintelor care au o anumit semnificaie lexical sau gramatical se numesc morfeme. Morfemele sunt de mai multe tipuri: rdcina, prefixul, sufixul, tema i desinena.Rdcina este elementul comun mai multor forme ale aceluiai cuvnt (n cazul cuvintelor flexibile) sau mai multor cuvinte care alctuiesc o familie de cuvinte (n cazul cuvintelor formate prin derivare). Prefixul este elementul care se adaug naintea rdcinii unui cuvnt de baz.Sufixul este elementul care se adaug dup o rdcinCuvnt de baz este cuvntul care servete ca element de plecare n formarea altor cuvinte prin derivare. De exemplu, cuvintele-baz pentru derivatelecopila, prietenie, frumuel, iepurete, a mbriasuntcopil,prieten, frumos, iepure, braCuvnt derivat este cuvntul format cu sufixe i prefixe de la un cuvnt de baz. cuvntul-bazpdurecu ajutorul sufixului derivativ-ar.Familia de cuvinte (lexical) constituie totalitatea cuvintelor nrudite ca sens.2,2. Identificai tipurile de flexiune. 5 p.Tipuri de flexiune: flexiune sintetic,flexiune analitic, flexiune supletiv, flexiune mixtAnalitica-raportrile gramaticale prin cuvinte isolate.Sintetica-raporturile gramaticale se exprima prin adagarea de afixe la tema cuvantului.Supletiva-la un nr redus de cuvinte la care categoria gramaticala rezulta din schimbarea radicalului si n din flective2,3 . Facei analiza morfematic a 4 pri de vorbire diferite din fragmentul dat. Formulai regula de ortografiere a prefixului m/n, utiliznd exemple concludente. 7 p. Ceremonie(subst)-A explodat(verb)-Omagiata(adjectiv)-Inzecit(numeral)- Numeralul cardinal multiplicativ, compus,

Formulai regula de ortografiere a prefixului m/n, utiliznd exemple concludente. 7 p. Exemplificai cazuri de substantivizare iadjectivizare a pronumelui.

- "Pe-atunci erai Tu singur, nct ma-ntreb n sine-mi .

-Pierzndu-ti timpul tau cu dulci nimicuri ".

Adject- Cnd determina un substantiv comun, adjectivul de ntarire asezat dupasubstantiv sau naintea substantivului cere substantiv articulat :

Exemple : vecinul nsusi, nsusi vecinul vecina nsasi, nsasi vecina .

Test 18Subiectul I. Clasa lexico-gramatical a substantivului.1.1. Descriei categoria gramatical a genului la substantiv. Ilustrai minim 5 exemple de moiune realizat cu ajutorul unor sufixe diferite, definind fenomenul. 3 p. Substantivul este partea de vorbire flexibila care denumeste obiecte (fiinte, lucruri, fenomene, actiuni etc).Genul substantivelora)substantivmasculin:un elev(singular) doi elevi(plural);b)substantivfeminin:o eleva(singular) doua eleve(plural);c)substantivneutru:un scaun(singular) doua scaune(plural).Substantivul epicareo singura forma pentru masculin si feminin:carabus, elefant, tantar, privighetoare, dihor, greier, vultur, lebada, papagaletc.Substantivele mobilesunt substantivele nume de fiinta care au o forma pentru masculin si alta pentru feminin.masculin|femininprofesor, muncitor|profesoara, muncitoareProcedeul cu ajutorul caruia putem forma substantive feminine din cele masculine si invers se numestemotiune.Motiunea- procesul cu ajutorul caruia se formeaza substantivele feminine din cele masculine si/sau invers (elev/eleva, rata/ratoi etc.). Cele mai frecvente sufixe motionale sunt: feminine (-a, -ita, -easca, -ca, -oaica, -toare), masculine (-oi, -an)1.2Delimitai substantivele epicene de cele cu gen comun. 5 pSubstantivele epicene snt acele substantive care denumesc fiine, dar care au o singur form pentru ambele sexe. Exemple:pete,veveri,elefant.COMUNE denumesc obiecte de acelai fel: cas, caietReprezint numele pe care-l dm oricrui obiect dintr-o mulime sau dintr-o clas de obiecte de acelai fel: ora, ru, universitate.1,3 Facei analiza morfosintactic a substantivelor din fragmentul dat. 7 p. Un delfin-Un om-Delfinii-Basmele-

Subiectul II. Clasa lexico-gramatical a verbului

2.1. Indicai trsturile eseniale ale modurilor impersonale. 3 p.

Moduri nepersonaleInfinitivulare n general funcia de a denumi aciunea, exprimnd-o n chip general, abstract, nedeterminat:S-a prezentat pentrua cntan cor.Gerunziulexprim, de obicei, o aciune n desfurare, dependent de aciunea unui verb la un mod personal:L-am auzitcntnd.Participiuldenumete o aciune suferit sau ndeplinit de un obiect:Bucata estecntatde un cor celebru.Supinuldenumete aciunea, exprimnd-o n chip general, abstract, ca infinitivul, ns ca un deziderat:S-a apucatde cntat.

2.2 structurile verbale compuse care se formeaz cu verbe la moduri impersonale. 5 pModurile nepersonale (nepredicative)sunt: infinitivul, gerunziul, participiul si supinul.A.Infinitivuldenumeste actiunea in doua forme temporale:a) prezent:a face, a scrie, a lucra, a vedea;b)perfect:a fi facut, a fi scris, a fi lucrat, a fi vazut.Infinitivul are doua forme :*forma scurta:a citi, a scrie, a zice, a face;*forma lunga:citire, scriere, zicere, facere.B.Gerunziulindica imprejurarea in care se petrece actiunea verbului.Se formeaza prin atasarea sufixelor modale-andsau-ind, la radacina verbului:a lucr / a lucr /anda ven / i ven /indC.Participiulindica rezultatul actiunii.Arevaloare adjectivala, cand se acorda cu substantivul determinat in gen, numar si caz:Carteacititaa fost interesanta.Arevaloarea substantivala, cand este articulat cu articol enclitic sau este precedat de un articol proclitic:Ranituls-a vindecat. Un ranita fost adus la spital.Arevaloare adverbiala, cand determina un verb: Noi i-am vorbitdeschis.D.Supinulindica scopul actiunii, destinatia si provenienta unui obiect. Se formeaza din participiul invariabil precedat de o prepozitie simpla sau compusa:de,dupa,la,pentru,de la.a)scopul actiunii:Ei au plecatpentru vanat.b)destinatia obiectului:Am adus uneltede pescuit.c)provenienta:Fructele suntde la cules.

2.3 Facei analiza morfosintactic a verbelor din fragmentul dat. Analizai lexemul binele conform criteriilor de sistematizare tipologic a conversiunii.A omori-Erau socotiti-Si-au parasit-A locui-Ar fi-Va invinge-Venind-

Test nr 19Subiectul I. Structura cuvntului1.1. Caracterizai flectivele segmentale. 3 p. Flectivul este mijlocul prin care se exprima valorile gramaticale, plasata de regula dupa radical. flective se segmenteaza in: desinente, sufixe, cuvinte, flexive, alternanta fonetica (baiat-baieti), radical. Flectivul, spre deosebire de radical, este un morfem dependent, care servete la exprimarea valorilor gramaticale. De exemplu, cuvntulbieiipoate fi segmentat n urmtoarele elemente:bie-radicalul,-i desinena i-i articolul hotrt. n categoria flectivelor intr desinenele i sufixele gramaticale.Prin combinarea flectivului cu radicalul se pot constitui forme sintetice (flectivul aezat dup radical formeaz corp comun cu acesta:copi-i-i, cobor-a-m) i forme analitice (flectivul este naintea radicalului:mai bun, am vzut).1,2 . Indicai categoriile gramaticale redate prin flective suprasegmentaleFlectivele difer de la o parte de vorbire la alta i de la o form a paradigmei la alta. Ele pot fi clasificate n flective nominale i flective verbale. Flectivele nominale sunt proprii substantivului, adjectivului sau pronumelui, iar cele verbale caracterizeaz verbul. Flectivele nominale exprim genul, numrul i cazul i reprezint, din punct de vedere morfematic, desinene. Flectivele verbale exprim modul, timpul, persoana i numrul. Dintre acestea, modul i timpul verbelor sunt marcate prin sufixe gramaticale, iar persoana i numrul sunt marcate prin desinene.

1.3 Facei analiza morfematic a 4 pri de vorbire diferite din fragmentul dat. Identificai lexemele prefixale, comentnd clasificarea prefixelor conform criteriului semantic. 7 pSa fii-Cel-Umbra-Vreo-

Formulai regula de ortografiere a prefixului m/n, utiliznd exemple concludente. 7 p. Exemplificai cazuri de substantivizare iadjectivizare a pronumelui.

- "Pe-atuncierai Tu singur, nct ma-ntreb n sine-mi .

-Pierzndu-ti timpul tau cudulci nimicuri ".

Adject- Cnd determina un substantiv comun, adjectivul de ntarire asezat dupasubstantiv sau naintea substantivului cere substantiv articulat :

Exemple : vecinul nsusi, nsusi vecinul

vecina nsasi, nsasi vecina .

Subiectul II. Clasa lexico-gramatical a verbulu2.1. Definii categoria gramatical a diatezei verbului. 3 p. Diatezaeste categoria gramatical a verbului care are rolul de a prezenta situaia descris din diferite perspective. Verbul are trei diateze.1)Diateza activ: descrie situaia din punctul de vedere al subiectului:Columba descoperitAmerica.;2)Diateza pasiv: descrie situaia din punctul de vedere al subiectului:Americaa fost descoperitde Columb.;3)Diateza impersonal: descrie situaia din perspectiv dinamic, procesual:n 1492se descoperAmerica.2.2 2.2. Explicai relaia dintre tranzitivitate i diatez. 5 pSe numesc verbe tranzitive acele verbe care pot primi un complement obiect direct, construit fr prepoziie (excepie face prepoziiapecnd preced un nume de persoan Numai verbele tranzitive se pot ntrebuina i la diateza pasivToat lumea lapreciaz=Eleste apreciatde toat lumea.Furtunaa ruptpomii=Pomiiau fost rupide furtun.Unele verbe se pot folosi att la diateza activ, ct i la diateza reflexiv, adic nsoite de un pronume reflexiv de aceeai persoan ca i subiectul su i de formasela persoana a III-a. Schimbarea diatezei presupune, de regul, o modificare de sens:a aflaa se afla,a exprimaa se exprima,a plngea se plnge. 2.4 . Facei analiza morfosintactic a verbelor din fragmentul dat. Exemplificai 5 sufixe verbale, comentnd clasificarea sufixelor conform criteriului morfologic. 7 p.Sa poti-Sa fii-Stai-Sfinteste-l-Se odihneste-A fost-Lasa-te-Sadeste-s-a sadit-fii-n-ai avut-sa fii-

Exemplificai 5 sufixe verbale, comentnd clasificarea sufixelor conform criteriului morfologic. 7 p. Sufixe verbale: des-, dez-, in-, im-, ras-, raz-, supra-.Clasificarea prefixelor conform criteriului morfologic:Sufixe verbale: des-, dez-, in-, im-, ras-, raz-, supra-.Sufixe nominale: a-, con-, com-, in-, im-, i-, ne-.Sufixe adjectivale: a-, anti-, arhi-, cis

Test nr 20Subiectul I. Structura cuvntului1.1.Indicai categoriile gramaticale redate prin desinene la urmtoarele clase lexico- gramaticale: a) substantiv; b) verb; c) adjectiv. Ilustrai 3 valori morfologice diferite ale lexemului vie. 3 p. Iv-nlimba romnse exprim prin desinenenumrulicazulsubstantivului,genul, numrul i cazuladjectivului, numrul ipersoanaverbului. De exemplu-idin formacodrieste desinena de plural a substantivuluicodru.-din formaneagreste desinena de feminin a adjectivuluinegru..-idin formacnieste desinena de persoana a II-a singular aindicativuluiprezent al verbuluia cnta.

Ilustrai 3 valori morfologice diferite ale lexemului vie.* vie(adjectiv),vita_de_vie(substantiv),vrea_sa_vie(verb)

1.2 Comparai morfemele lexicale i cele gramaticale. 5 p Dup sens sau coninut, morfemele sunt lexicale i gramaticale. Morfemelelexicale au un sens mai concret i includ att morfemele independente sau rdcini, ct i dependente sau derivate, adugate la cele independente (este vorba de prefixe i de sufixe lexicale: n-, des-, ne-, re-; -u, -it, -esc etc., care permit ataarea altor morfeme dependente gramatical: cr-u-uri, romn-easc- etc.). Morfemele gramaticale au sens abstract, general i pot fi raportate la o categorie morfologic; acestea pot fi sufixe (care exprim modul i timpul verbelor: lucr-nd, cit-i, cit-esc, vorb-i-se etc.), desinene (exprim, la verb, persoana i numrul: cit-ea-m, cit-esc-, vorb-i-se-r-m; iar, la nume, exprim numrul i cazul: cas-, (unei)cas-e, (nite)cas-e); aceste morfeme sunt totdeauna dependente.1.4 Facei analiza morfematic a 4 pri de vorbire diferite din fragmentul dat. 7 p.

Subiectul II. Verbe copulative i semicopulative 2.1. Descriei verbele semicopulative i semiauxiliare. 3 p. n limba romn, inventarul lexical tehnic al verbelor instrumentale (semiauxiliare i semicopulative) se completeaz continuu pe baza gramaticalizrii verbelor pronominale.Verbele semicopulativeau functie sintactica identica cu cele copulative. Ele leaga numele predicativ de subiectul propozitiei indicind in acelasi timp categoriile de mod, timp, numar si persoana. De exemplu:Batrinulse facu palid. (M G. Cibotaru). Verbele (semi)auxiliare de modalitate exprim necesitatea, posibilitatea, voina, dorina, iminena unei aciuni etc.Verbele (semi)auxiliare de aspect au caracter momentan, durativ sau terminativ, n funcie de verbul la conjunctiv, la infinitiv sau la supin, cu care se combin. Sunt verbe de aspect incoative: a ncepe, a porni, a se repezi, a sri2.2 . Concretizai noiunile de verbe semiauxiliare modale i aspectuale.

Verbele (semi)auxiliare de aspect au caracter momentan, durativ sau terminativ, n funcie de verbul la conjunctiv, la infinitiv sau la supin, cu care se combin. Sunt verbe de aspect incoative: a ncepe, a porni, a se repezi, a sri; durative sau continuative: a continua, a urma; terminative: a termina, a nceta, a isprvi, a gta etc. i ele pot aprea n contexte diferite, nsoite de alte forme verbale:A pornit s plng.A prins a rde.Continu a ninge.Verbele (semi)auxiliare de modalitate exprim necesitatea, posibilitatea, voina, dorina, iminena unei aciuni etc. . De exemplu, a avea poate exprima necesitatea: Doar n-am a tri ct lumea.; posibilitatea: N-am a m plnge de nimic. dorina, voina: Eu am a-i spune ceva.; permisiunea: N-are dect s plng.

2,3 Facei analiza morfosintactic a verbelor din fragmentul dat. Formulai regula de ortografiere a prefixului des-/dez-, ilustrnd-o cu exemple concludente. Exemplificai 3 valori ale sufixului -tor. 7 p. s-au intiparit-crescand-mi le aduce-incep-se deschid-

Formulai regula de ortografiere a prefixului des-/dez-, ilustrnd-o cuexemple concludente. Exemplificai 3 valori ale sufixului -tor.

--Se scrie i se pronun des- nainte de consoane surde: descheia,desface, desfura, destinui, descifra.Se scrie ise pronunt dez- nainte de vocale i de consoane sonore: dezmini,dezlega, dezrdcina, dezacord, dezordine, deziluzie, dezbate.--Tocator, Fulgerator, Otravito

Test nr 21Subiectul I. Clasa lexico-gramatical a adverbului

1.1. Definii clasa lexico-gramatical a adverbului. 3 p. Adverbuleste partea de vorbire care exprim o caracteristic a unei aciuni sau circumstana n care se desfoar o aciune sau exist o nsuire (bine, repede, aici, acum). Este o parte de vorbire autosemantic, neflexibil.2.n propoziie adverbul poate determina un verb artnd cnd, unde i cum se desfoar o aciune:Vine azi. Suntem acas. Lucreaz bine. Adverbul mai poate determina un adjectiv (aproape mort) sau un alt adverb (prea devreme). Adverbul rspunde la ntrebrilecnd? unde? cum?,funcionnd cel mai frecvent n calitate de complement circumstanial.1,2 . Caracterizai clasele semantice i structurale ale adverbelor. 5 p. Dup modul de exprimare a caracteristicii sau circumstanei, adverbele sunt de dou feluri: a) adverbenepronominalei b) adverbepronominale.1. Adverbele nepronominalesaupropriu-zisedenumesc direct caracteristici sau circumstane ale aciunilor. Dup nelesul lor, acestea se pot mpri n urmtoarele categorii: a) adverbe de mod, b) adverbe de loc, c) adverbe de timp.Adverbelepronominaleexprim indirect, prin raportare la context, caracteristica sau circumstana n care se desfoar o aciune.1.Din punctul de vedere al structurii lor, adverbele se mpart n urmtoarele dou subclase: a) adverbesimplei b) adverbecompuse.2.Din categoria adverbelor simple (marea majoritate) fac parte adverbele primare, adverbele motenite i adverbele mprumutate (azi, ieri, mereu, aa, cum, cnd), precum i cele provenite din alte pri de vorbire (absolut, destul, exact, ncet, printete, piezi, totalmente).3.Adverbele compuse sunt de mai multe tipuri. Ele au urmtoarele structuri:

a) adverb + substantiv:azi-diminea, ieri-noapte, mine-sear;b) adverb + adverb:oriunde, oarecum, oriicnd, tr-grpi;c) prepoziie + adverb:de abia, pn cnd, pn unde, dincotro.2. 3. 1.3 Facei analiza morfosintactic a verbelor din fragmentul dat. Definii procedeele de formare a cuvintelor n limba romn. 7 p.

Definii procedeele de formare a cuvintelor n limba romn. 7 p. Derivarea- procedeu de formare a cuvintelor noi prin adaugarea sau suprimarea unor afixe la radacina unui cuvintCompunere-a este un procedeu intern de formare a cuvintelor, care const n combinarea a dou sau mai multe cuvinte-baz.Conversia-mijlocul intern de imbogatie a vocabularului prin care se formeaza cuvinte noi prin trecerea de la o parte de vorbire la alta.

Subiectul II. Clasa lexico-gramatical a verbului

2.1. Indicai trsturile eseniale ale modurilor impersonale. 3 p.

Moduri nepersonaleInfinitivulare n general funcia de a denumi aciunea, exprimnd-o n chip general, abstract, nedeterminat:S-a prezentat pentrua cntan cor.Gerunziulexprim, de obicei, o aciune n desfurare, dependent de aciunea unui verb la un mod personal:L-am auzitcntnd.Participiuldenumete o aciune suferit sau ndeplinit de un obiect:Bucata estecntatde un cor celebru.Supinuldenumete aciunea, exprimnd-o n chip general, abstract, ca infinitivul, ns ca un deziderat:S-a apucatde cntat.

2.2 structurile verbale compuse care se formeaz cu verbe la moduri impersonale. 5 pModurile nepersonale (nepredicative)sunt: infinitivul, gerunziul, participiul si supinul.A.Infinitivuldenumeste actiunea in doua forme temporale:a) prezent:a face, a scrie, a lucra, a vedea;b)perfect:a fi facut, a fi scris, a fi lucrat, a fi vazut.Infinitivul are doua forme :*forma scurta:a citi, a scrie, a zice, a face;*forma lunga:citire, scriere, zicere, facere.B.Gerunziulindica imprejurarea in care se petrece actiunea verbului.Se formeaza prin atasarea sufixelor modale-andsau-ind, la radacina verbului:a lucr / a lucr /anda ven / i ven