Testul 1.

Clasa lexico-gramaticala a pronumelui. Ex. 1.1 Caracterizati pronumele si adjectivele pronominale nehotarate.Pronumele-partea de vorbire flexibila, care tine locul unui substantiv atunci cand participantii la dialog cunosc sau inteleg din context obiectul sau persoana numita de aceasta.Pronumele nehotarat tine locul unui substantiv fara sa dea vre-o indicatie precisa asupra obiectului.. Cand pronumele nehotarat determina un substantiv si este identic informational cu acesta devine adjectiv. . Observatii: Pronumele nehotarat in componenta carora intra cuvintele « cine» nu devin nicioadata adejective. (unul-o, altul-alt, vreuna-vreo).Functiile sintactice: subiect, nume predicativ, atribut, complement, adjectiv nehotarat, atribut adjectival.1.2 Specificati categoriile gramaticale de gen, numar si caz.Avem pronume si adjective pronominale.a)simple- unul, una, unii, unele, atat, atata, atatea, mult, putin, altul, altii, alte, tot, toate, toti, toata.Masculin. femininNominativ: sg. Unul pl. unii sg. Una pl. unele Genitiv: sg. A, al, ai , ale unuia. Pl. Unora sg. Uneia pl. unoraDativ: sg. asemenea unuia pl. unora sg. Uneia pl. unoraAcuzativ: de la unul pl. unii sg. Una pl. Unele b)compuse-elemente de compunere : va, ori, fie, oare, cineva, careva, ceva, cativa, fiecine, oarecine, orisicine, altcineva, vreunul, oricine.1.3. Analiza morfologica a pronumelui si adjectivului pronominal din fragmentul dat:

Subicetul II. Clasa lexico gramaticala a verbului.2.1 Definiti clasa lexico-gramaticala a verbului.Clasa lexico-gramaticala a verbului cuprinde cuvintele notional, care exprima actiunea, starea, vointa, dorinta, posesia, transformarea consderate ca procese care inafara de categoria gramaticalacomune de persoana si numarau categorie gramaticala specifice de diateza, mod timp, care indeplinesc functiile sintactice de predicat.2. 2 Caracterizati clasele semantice si structurale a verbului:

*verbe in relatie cu predicatul, verbbe predicative-nepredicative, copulative, semiauxiliare, tranziitive, intranzitive.Clasele morfologice de vorbire: *verbe neregulate, auxiliare, nereflexive, .Clasa structurala:Simple( a iubi, a visa, a canta, a gandi-au un singur radical)Compuse(a binecuvanta, a binevoi, a batjocori-cu doi radicali)Locutiuni verbale(a-si aduce aminte, a-si da seama, a da ajutor…..)Expresii verbale( a-i fi dor, a-i fi frig….).Din perspectiva flexionara: Conjugarea I-a. Conjugarea II-ea. Conjugarea III-e. Conjugarea IV-i, i.

A accesa a avea a deduce a deveniA angaja a putea a purcede a uriRegularitate: regulate, (care nu-si modifica radacina), a lucra, a merge, a iubi.Neregulate: (care isimodifica radacina), a fi, a da, a lua.Predicative: au autonomie sintactica si semantica, pot fi predicative verbele cand sunt la un mod personal.Nepredicative-copulative.. (pot fi predicative cu un nume predicativ.( a fi, a deveni, a parea, a ramane, a sta, a se face, a se crede….).Auxiliare: morfeme ale formelor compuse ale verbelor.( a fi ,a avea, a voi).Verbul «a deveni» nu poate fi predicativ, doar copulativ..Verbele copulative:*nu au inteles deplin singure, ele fac legatura dintr-o insusire sau determinare a subiectului.*formeaza un predicat nominal cand sunt la un mod personal impreuna cu numele predicativ.*cand sunt la modurile nepersonale au functiile sintactice respective(subiect, nume predicativ, atrbut, complement).De exemplu: Studentul este constiincios. Omul s-a dovedt corect.Verbe auxiliare: nu au sens, nu au functie sintactica, ci sunt instrumente gramaticale sau cuvinte morfeme, care ajuta la alcatuirea formelor compuse ale verbelor(diateza, mod timp).

Clasificarile verbuluia)dupa rolul sintactic si morfologic: -predicative: indeplinesc singure, la un mod personal, functia de predicat verbal (a citi, a merge, a vedea etc) -copulative: leaga numele predicativ de subiect si indeplinesc la un mod personal, impreuna cu numele predicativ, rolul de predicat nominal (a fi, a deveni, a se face) -auxiliare: ajuta la formarea modurilor si timpurilor compuse, precum si a diatezei pasive (a fi, a vrea, a avea)b)dupa posibilitatea de a avea complement direct: -tranzitive: care pot avea complement direct (a face, a iubi etc) -intranzitive: care nu pot avea complement direct (a alerga, a fi, a merge etc.)c)dupa referirea la persoana: -personale: au forma pentru toate persoanele (a cauta, a citi etc. -impersonale: nu au subiect si, deobicei, au numai forma de persoana a III-a(a ploua, a ninge, a se zice etc.) -unipersonale: de folosesc numai la persoana a III-a (a latra, a macai, a oua etc.) a trebu 2.3 sufixe verbale: a – a suna; iza- a magnetiza; î – a izvorî; ui – a jefui; i – a ciocăni

Testul Nr.2 Subiectul 1. Clasa lexico-gramaticala a pronumelui.Ex. 1 Definiti pronumele relative si interogative.Pronumele relative au rolul de a face legatura intre o propozitie subordonata si regenta ei, stabilind astfel o relatie de subordonare intre doua propozitii. Pronumele relative se clasifica astfel: simpre si compuse

Simple: care, cine, ce, cat.Compuse:cel, ea, ceea.Functiile sintactice sunt aceleasi ca si la pronumele interogativ, , doar ca trebuie introduse in fraze astfel incat sa devina relative. Funcctia sintactica poate fi aflata prin inlocuirea substantivului pe care le substituie:Ex: SubiecT: Stiu cine vine.Nume predicat: Am aflat care este sora lui.Atribut Pronominal: Ma intereseaza ai cui bani lipseau.Pronumele interogative tin locul unui cuvant asteptand ca rs la o intrebare.Forme:Nominativ:cine, cate?Acuzativ: pe cine, ce?Dativ:cui?Genitiv: a, al, ai, ale cui?Functiile sintactice: Subiect: Nominativ> Cine vine?(Andrei vine) Nume predivativ: Nom> Care este sora ta? (Sora mea este aceasta) Acuzativ: Pentru cine sunt cartile?(cartile sunt p-u Dan) Genitiv; Ai cui sunt acesti copii? (Acesti copii sunt ai vecinei) Atribut pronominal: Gentiv: Ai cui bani lipseau? Lipseau banii Mariei. Complement direct: Acuzativ: Pe cine ai chemat? Am chemmat-o pe sora ta. Complement indirect: Acuztaiv; Despre cine vorbeai? Vorbeau despre bunica. Complement de agent: De cine ai fost ajutat? Am fost ajutat de colegi.

1.2 Delimitati strucutri morfologice simple si compuse:Flexiunea pronumelor nedefinite, in functie degen, numar si caz este asemanatoare cu a pronumelor relative. Unul, altulSingular, masculin – N., Ac. : unul, altul ; G.-D.- unuia, altuia.Singular, feminin – N., Ac : una, alta ; G-D.-uneia, alteia.Plural masculin- N. Ac: unii, altii; G-D- unora,altoraPlural feminin – N. Ac: unele,altele; G-D- unora,altora Cutare, oricareSingular, masculin – N., Ac. : cutare, oricare ; G.-D.- cutăruia, oricăruiaSingular, feminin – N., Ac :cutare, oricare; G-D.-cutăreia, oricăreiaPlural masculin, feminin- N. Ac:cutare, oricare;G-D- cutarora, oricaroraPronumele nehotarite formare cu care(oricare, fiecare) si cutare disting in flexiune cazul si genul numai lagenitiv si dativ singular. Cele formate cu cine(oricine, fiecine,cineva) variaza nu numai dupa caz. Nedefinitele formate cu ce (ceva, orice) si careva sunt invariabile. Cîtva si atîtse declina la fel avînd flexiune de gen si de caz(numai la plural), oricît se decina dupa modelul lui cît, iar vreunul, compus din vreo+unul,se declina ca si acesta din urma.

1.3. pronumele personal de persoana I, singular, în nominativ poate deveni substantiv

Subiectul 2. Clasa lexico-gramaticala a verbului.1.1 Expuneti criteriul de clasificare a verbelor din punct de vedere al flexiunii(conjugarii), descriind verbele neregulate.

Conjugarea este flexiunea verbului dupa diateza, mod, timp,, nr, persoana..Diatezele sunt formele pe care le iau verbele p-u a exprima relatia dinttre actiune si ajutorul ei.a) Diateza activa_ Subiectul face actiunea pe care o sufera vb. Ex:» George Cosbuc a scris balade, soine si Idile».b) Diateza pasiva-Subiectul sufera actiunea facuta de altcineva si subiectul logic. Ex:» Elevul a fost chemat de..».

c) Verbele de conjugarea I şi a VI-a se împart în câte două subclase după cum se conjugă la indicativ prezent cu sau fără sufixele -ez (I), -esc, -ăsc (IV).

d)  Conjugarea

Sufixulde infinitiv

I -a a învăţaa desena

II -ea a vedea III -e a merge

IV-i -î

a venia citia coborîa hotărî

1.Clasificarile verbuluia)dupa rolul sintactic si morfologic: -predicative: indeplinesc singure, la un mod personal, functia de predicat verbal (a citi, a merge, a vedea etc) -copulative: leaga numele predicativ de subiect si indeplinesc la un mod personal, impreuna cu numele predicativ, rolul de predicat nominal (a fi, a deveni, a se face) -auxiliare: ajuta la formarea modurilor si timpurilor compuse, precum si a diatezei pasive (a fi, a vrea, a avea)b)dupa posibilitatea de a avea complement direct: -tranzitive: care pot avea complement direct (a face, a iubi etc) -intranzitive: care nu pot avea complement direct (a alerga, a fi, a merge etc.)c)dupa referirea la persoana: -personale: au forma pentru toate persoanele (a cauta, a citi etc.) -impersonale: nu au subiect si, deobicei, au numai forma de persoana a III-a(a ploua, a ninge, a se zice etc.) -unipersonale: de folosesc numai la persoana a III-a (a latra, a macai, a oua etc.) a trebu

Verbe neregulate. Sunt verbele care îşi modifică total sau parţial rădăcina în timpul flexiunii. Există următoarele verbe neregulate: a fi, a avea, a vrea, a da, a lua, a bea, a mânca, a sta.

2.2 Caracterizati clasele flexionare din perspectiva productivitatii si a migratiei verbelor de la o clasa flexionare la alta.

In limba romana s-a manifestat si se manisfeta tendinta de confundare a conjugarilor a II-a si a III-a prin treceri de la una la alta in ambele drectii. Clasa verbelor in ea saraca si neproductiva cuprinde doar 20 de verbe. Manifesta tendinta de fixare in clasa in e.: a aparea, a complacea, a displacea, a prevedea. Uzul limbii inregistreaza frecvent forme nerecomandate ca: va apare, v-om dispare, mi-ar place…

2.3 Analiza morfo-sintactica a verbelor. e amenintarea-cunoaste-cunostea-

Prin derivare - împăduri, înnoda,dezaproba, reaşeza Prin compunere - a binecuvânta, a binevoiTest Nr. 31.1 Indicati trasaturile specifice ale pronumelor si adjectivelor pronominale, demonstrative de apropiere si departare,

forme cu valoare adaugata de identitate si diferentiere.

Pronumele demonstrative inlocuieste numele unui obiect indicand apropierea, departarea, identitatea sau diferentierea acestuia cu sine insusi sau cu un alt obiect. EX; Omul acesta- cartea aceasta, aceea. Tipuri de pronume demonstrative;*de apropiere: simple- acesta, aceasta. Compuse-cestalalt, ceastalalta.*de departare; simple- acela, aceea, celalalt, cealalta.*de identitate: acelasi, aceeasi, aceiasi, aceleasi,Cand pronumele demonstrativ determina un substativ si este identic informational cu acesta, devine adjectiv pronominal demonstrativ.

1.2 Caraterizati categoriile de gen, numar si caz. Pronumele demontrativ se caracterizeaza prin gen, nr si caz si se declina:

Masculin/singular:Nominativ-Acuzativ-acesta, acela, acelasi, acestalalt, celalalt.Genitiv-Dativ: (a, ai, al, ale cui) acestuia, aceluiasi, acestuilalt, celuilalt.Masculin/plural.Nominativ-acuzativ: acestea, aceia, aceiasi, acestilalti, ceilalti.Gentiv/Dativ: acestore, acelora, acelorasi, acestorlalti, celorlalti.Feminin/singular.Nominativ-acuzativ: aceatsa, aceea, aceeasi, cealalta.Genitiv-Dativ: aceleia, aceleiasi, acesteilalte, celelilatle.Feminin/Plural.Nominativ-Acuzativ: acestea, acelea, aceleiasi, acestealalte, celelalte.Genitiv_dativ: acelora, acelorasi, acestorlalte, celorlalte. Adjectiveele pronominale demonstrative se declina impreuna cu subt in procliza sau encliza lui, il insoteste si il caracterizeaza in postpozitie si prepozitie.Masc/sg. Masculin/plural.Nom-Ac: omul acesta… N-A: oamenii acestia…Genitiv-Dativ: omului acestuia… G-D: oamenilor acestora

Feminin/singular. Feminin /Plural.N-Ac: cartea aceea N-Ac: cartile acestea Genitiv-Dativ: cartii acesteia Genitiv-Dativ: cartilor acestora.Pronumele demonstrative au functia sintactica de: nume predicative, atribut, complement direct sau indirect, circumstantial de loc.

1.3 Faceti analiza morfosintactica a pronumelor si adjectivelor pronominale.

Analizaţi lexemul despletită conform criteriilor de sistematizare tipologică a conversiunii. 7 p.Adjectivul despletita sa format de la verbul a despleti

Subiectul II. Clasa lexico-gramaticala a verbului.2.1 Indicati trasaturilespecifice ale verbelor predicative si nepredicative.

Verbele predicativesunt verbe care au înţeles de sine stătător;îşi modifică forma după persoană;în propoziţia au funcţia sintactică de predicat;Verbele nepredicativesunt verbe care nu înţeles de sine stătătornu îşi modifică forma după persoanănu pot forma singure predicatulse împart în două categorii:Verbele auxiliare ajută la formarea unor moduri şi timpuri verbale, verbele auxiliare sunt: a avea, a vrea, a fi.auxiliare – când ajută la formarea unor moduri şi timpuri.Verbul auxiliar a avea ajută la formarea:

– modului indicativ, timpul perfect compus – am povestit; timpul viitor – am să povestesc;– modului condiţional-optativ, timpul prezent – aş povesti; timpul perfect – aş fi povestit.

Verbul auxiliar a fi ajută la formarea:– modului conjunctiv, timpul perfect – să fi povestit;– modului condiţional-optativ, timpul perfect – aş fi povestit;– modului indicativ, timpul viitor anterior – voi fi povestit.

Verbul auxiliar a vrea ajută la formarea:– modului indicativ, timpul viitor – voi povesti; timpul viitor anterior – voi fi povestit.

Verbele copulativeformează împreună cu un nume predicativ funcţia sintactică de predicat nominalverbele copulative sunt: a fi, a deveninu are înţeles de sine stătător, fiind verb nepredicativ

2.2 Demonstrati valorile predicative si nepredicative ale verbului a fi.A fi-predicativ se utilizeaza cu sensurile de a se gasi, a se afla, a sta, a sedea, a se intampla, a se petrece, a se tolera, a trai. Cand au inteles de sine statator verbele: a fi, a ajunge, aiesi, a se face, a parea, a ramane, a insemna, a constitui sunt predicative.

*Elevii sint in clasa(se afla).*Noi am ajuns la scoala(am sosit)*ei au iesit din magazine(am plecat).*Ele au ramas la spectacol(au stat).Verbul A FI se foloseste ca verb auxialiar la: – modului conjunctiv, timpul perfect – să fi povestit;

– modului condiţional-optativ, timpul perfect – aş fi povestit;– modului indicativ, timpul viitor anterior – voi fi povestit.

Verbele predicative-sunt verbe care au înţeles de sine stătător;Verbele nepredicative-sunt verbe care nu înţeles de sine stătător, nu îşi modifică forma după persoană

2.3 Analiza morfosintactica a verbelor. Analizaţi afixoidul morf(o) conform următoarelor criterii de clasificare: poziţional, semantic, etimologic. 7 p.

1 conform criteriului pozitional, afixoidul morfo este un prefixoid (pozitie initiala) Ex: morfologie, morfo-sintactic 2 conform criteriului semantic, afixoidul morfo isi mentine forma si sensul de baza, gr. Morphe – formaMorfologie plantei-forma, structura planteiSau in alte cazuri suporta modificari formale, Ex: morfologie-totalitatea regulilor privitoare la formarea cuvintelor3 conform criteriului etimologic afixoidul morfo este de origine greaca, Morphe – forma

Test Nr 4.Sub 1. Clasa lexico-gramaticala a pronumelui.1.1. Descrieti pronumele si adjectivele pronominale posesive, particularitatile semantic si formele.

Pronumele posesiv inlocuieste numele posesorului unui obiect, este precedat de articolul posesiv si are forme care arata persoana si numarul pronumelui(al posesorului) si dau indicatii despre genul si nr subst. care denumeste obiectul posedat.. Pronumele posesiv este insotit de articolul posesiv genitival care-si schimba forma dupa gen si nr obiect posedat. *nu are forma p-u genitive si dativ sg. La genitiv-dativ plural apar formele: alor mei, alor tai, alor nostril, alor vostri.*Substituie numele posesorului si se acorda in gen, nr si caz cu obiectul posedat.*La pers III plural nu are forma proprie, se foloseste pronumele personal lor.Adjectivul pronominal posesiv- determina un substantive, se acorda in gen, nr si caz si substituie nr posesorul si se acorda cu acesta in persoana si nr. Tatăl meu este medic. (meu – adjectiv pronominal posesiv, determină substantivul tatăl)Al meu tată este medic. (al meu – adjectiv pronominal posesiv, determină substantivul tată). Adjectivul posesiv are întotdeauna funcția sintactică de atribut adjectival.

1.2 Specificati categoriile de gen, nr si caz, persoana.Din categoria adjectivului pronominal posesiv face parte articolul posesiv(al,, a , ai, ale), si are forme diferite dupa persoana, gen, nr, caz.Pronumele posesiv se modifica in functie de persoana s numarul posesorilor.*Cartea este a mea(pers. I, nr sg)*Cartea este a ta(pers. II nr, sg)*Cartea este a noastra(pers I nr plural).Pronumele posesiv aregen, nr, caz, substantive substituit.*Pe banca sunt(cartile) ale noastre. Genul feminine, , nr plural, cazul Nominativ.*Pe al meu(caietul) l-a corectat.Genul neutru, singular, Acuzativ.Pronumele posesiv cand detine un substantive care denumeste obiectull posedat, isi schimba valoarea gramaticala, se acorda cu substantivul in gen, nr si caz si devine adjectiv pronominal posesiv cu functia sintactica de atribut adjectival. EX: Sora mea a plecat cu prietenul sau.

1.3 Analiza morfo-sintactica a pronumelor si adjectivelor pronominale:Al tau-pronume posesiv, persoana a II-a, singular, Al meu-pronume posesiv, persoana I, singular,Mele-pronume posesiv, persoana I, nr singular, genul feminin, Tale-pronume posesiv, persoana II, nr singular, genul, 1. prefixe privative (cu sensul de „fără", „lipsit de": des- (desfiinţa); de- (deşuruba); 2. prefixe negative, având rolul de a nega sensul cuvântului de bază: ne- (neconvingător); 3. prefixe delocutive, formând cuvinte noi de la locuţiuni: în- (îm-) (infăptui, de la locuţiunea „a pune în fapt"; îmbrăţişa, de la locuţiunea „a cuprinde în braţe);

4. prefixe iterative, utilizate pentru cuvinte exprimând repetarea: răs- (răz-) (a se răzgândi); re- (a recăpăta).• După vechimea lor, prefixele se pot clasifica:-prefixe vechi (moştenite sau împrumutate): în-; des-; stră-; ne-; răz-; etc.-prefixe neologice (noi): a-; ante-; con-; im-; in; inter-; ultra-; etc.• Din punct de vedere al sensului, prefixele sunt: - prefixe negative - care neagă sensul cuvântului: ne-; in-; i-; neimportant, incomplet, ireal - prefixe care exprimă ideea de repetiţie: ras-; răz-; re-; răstălmăci, răz g ândi, rescrie - prefixe cu sensul "fără", "lipsit de" - cu ajutorul cărora se formează antonimele cuvintelor de bază: des-; dez-; de-; a-; descompune, dezorientat, debloca, anormal - prefixe cu sens de superlativ: ultra-; supra; -extra-; hiper-; arhi-; prea -prefixe cu sensul '"înainte": ante-; pre-; antebelic, prenume-prefixe cu sensul "după": post-; postbelic-prefixe cu sensul "împreună cu": con-; com-; co-; conlucrare, compatriot, cooperare-prefixe cu sensul "împotrivă": anti-; contra-; antirăzboinic, contraindicat-prefixe cu sensul "sub limită": hipo-; sub-/ hipoglicemie, subcutanat-prefixe care sugerează corelaţia: inter-; interdisciplinar, inrerreligios, internaţional-prefixe cu sensul "înăuntru": intra- intramuscular, intravil

Subiectul II. Clasa lexico-gramaticala a verbului.2.1 Descrieti verbele auxiliare. Sunt auxiliare verbele folosite pentru formarea modurilor şi timpurilor compuse (perfectul compus, viitorul, viitorul anterior, conjunctivul perfect, condiţionalul prezent şi perfect, infinitivul perfect) şi a diatezei pasive la toate modurile şi timpurile. 1. Verbele auxiliare sunt a fi, a avea şi a vrea.. Ca auxiliare, sensul lor devine abstract, gramatical, foarte diferit de cazul când sunt verbe noţionale2. Auxiliarul a fi.Intră în componenţa formelor de: viitor anterior (voi fi plecat), conjunctiv perfect (să fi plecat), condiţional perfect (aş fi plecat), infinitivul perfect (a fi plecat). Conjugarea pasivă se face, de asemenea cu a fi (sunt lăudat, am fost lăudat, să fiu lăudat etc.). 3. Auxiliarul a avea.Formează întotdeauna perfectul compus al tuturor verbelor (am citit, am uitat, am ajutat), condiţionalul prezent şi perfect, unde formele sale sunt mai greu de recunoscut (aş citi, ai citi, ar citi). 4. Auxiliarul a vrea.Cu formele sale scurtate (voi, vei, va, vom, veţi, vor) serveşte la formarea viitorului şi a viitorului anterior. 2.2 Indicati toate structurile verbale in care le intalnim. 1. Verbele auxiliare sunt a fi, a avea şi a vrea.. Ca auxiliare, sensul lor devine abstract, gramatical, foarte diferit de cazul când sunt verbe noţionale2. Auxiliarul a fi.Intră în componenţa formelor de: viitor anterior (voi fi plecat), conjunctiv perfect (să fi plecat), condiţional perfect (aş fi plecat), infinitivul perfect (a fi plecat). Conjugarea pasivă se face, de asemenea cu a fi (sunt lăudat, am fost lăudat, să fiu lăudat etc.). 3. Auxiliarul a avea.Formează întotdeauna perfectul compus al tuturor verbelor (am citit, am uitat, am ajutat), condiţionalul prezent şi perfect, unde formele sale sunt mai greu de recunoscut (aş citi, ai citi, ar citi). 4. Auxiliarul a vrea.Cu formele sale

2.3 Analiza morfo-sintactica a verbelor.A afla- A fi-verb auxulliarEsti-Vei gasi-Sa usuce-Eu iubesc-Lese-l

Testul Nr 5

Subiectul I. Clasa lexico-gramaticala a pronumelui.

1.1 Descrieti pronumele reflexive autentice si analogice si defectivitatea de gen,nr si caz a acestora.Pronumele reflexive inlocuieste vb asupra caruia se exercita in mod direct sau indirect actiunea unui verb. Gramaticile clasice delimiteaza pronume reflexive autentice si analogice.Pronumele reflexive autentice sunt substitute care atunci cand contracteaza raportul de subordonare ccompletiva cu cun verb predicat pot arata ca actiunea verbului predicat respective ce porneste de la o persoana reala subiectul se intoarce asupra aceleiasi personae reale care pot avea categorie gramaticala de persoana si caz si pot indeplini pe langa functia de marca a categoriei gramaticale de diateza si persoana d ela verb, avand functia sintactica de de complement (circumstantial) sau de atribut. Cele autentice sunt:sie, isi, pe sine, se. Ex; Cand te-ai intors, nu te-am recunoscut. * Te-pers II, sg. *I intors-pers II, sg. *am recunoscut-persi I, sg.

1.2 Indicati valoarea de element formative in structuri morfologice verbale ale acesteia.Al, a, ai, ale sunt doar elemente formative ale pronumelui posesiv şi nu marca gramaticală a cazului Genitiv.

1.3 Analiza morfo-sintactica a pronumelor si adjectivel pronominale.s-ar putea-se priveste-subtiindu-si-chemandu-se-fiindu-si-sie-nu-I este-

Identificaţi un pronume compus, comentând clasificarea cuvintelor compuse. 7 p.

Cineva-pronume copus

Insumi-pronume compus

 In limba romana, in functie de felul termenilor componenti, cuvintele compuse se grupeaza in trei categorii mari:

a)      compuse formate din cuvinte intregi existente si independent in limba noastra (bunavointa, sus-numit, doisprezece, binecuvanta, deseara, floarea-soarelui etc.);

b)      compuse formate din elemente de compunere inexistente si independent in limba romana (auto-, cvasi-, deca-, foto-, -vor, -fob etc.), combinate fie intre ele (balneolog, bicefal, decapod etc.), fie cu cuvinte existente si independent (colontitlu, termocentrala, centigrad, electrocauteriza etc.);

c)      compuse formate numai initiale sau din abrevieri ale unor cuvinte (C.F.R, O.N.U, P.N.L, Asirom, Tarom, Petrom

Subiectul II, clasa lexico-gramaticala a verbelor.1.1. Descrieti verbele copulative si semicopulative.

Verbele copulative- nu pot forma singure predicatul decat cu ajutorul unui nume predicative, alcatuind un predicat nominal, nu au inteles de sinestatator.Verbele copulative sunt: a fi, a devein, a ajunge, a iesi, a se face, a parea, a ramane, a insemna, a repeta.Verbele semicopulative-au aceeasi functie ca si copulativul (a fi), leaga numele predicative de subiectul propozititiei. Dar spre deosebire de verbul (a fi) , ele pastreaza partial sensul lor lexical( a deveni, a parea, a se face, ase numi, a declara…)

1.2 Indicati structurile gramaticale in care le intalnim.*Elevii sunt in clasa(se afla)*Noi am ajuns la scoala(am sosit)*Ei au iesit din magazine(au plecat).*Ele au ramas la spectacol(au stat).Verbul a face la diateza active este verb predicative, dar ladiateza reflexive nu au intelesuri de sine statatoare, adica este copulative.iarba pare de omat.” (verb copulativ)(M. Eminescu)Se   pare  1/ ca vor pleca mai repede.2/ (verb predicativ)

1.3 Analiza morfosintactica a verbelor:

s-ar putea-sa o prinda-se priveste-nu-I este-i-ar descoasa-a ghicit-

Exemplificaţi afixoide cu semnificaţia nume şi lexeme formate cu acestea. 7 p.Pronume, toponim, hidronim, oronim, oiconim,

Testul Nr 6Clasa lexico-gramaticala a pronumelui.Subiectul I.1.1 Definiti clasa lexico-gramatica a adjectivului pronominal de intarire.1. Adjectivul pronominal de întărire accentuează numele obiectului desemnat de substantivul sau de pronumele pe care acesta îl determină:Poate că jertfa vieţii lui m-a scutit pe mine însumi de marea călătorie… (V. Eftimiu. 1. În limba contemporană, aceste forme au numai valoare adjectivală, fiind folosite:a) pe lângă un pronume personal sau reflexiv:Eu însumi trebuie să fac aceasta. Este nemulţumit de sine însuşi;b) pe lângă un substantiv:Cel mai puţin nerăbdător era eroul însuşi. (V. Eftimiu)2. În îmbinare cu un pronume, adjectivul pronominal de întărire stă numai după acesta:Sfătuieşte-te cu cel mic şi cu cel mare şi pe urmă hotărăşte tu însuţi. (A. Pann)3. Folosit pe lângă un substantiv, adjectivul pronominal de întărire poate sta atât înaintea, cât şi după cuvântul determinat:Craiul însuşi a ridicat sabia cea mare. (M. Sadoveanu)Mare fu uimirea şi bucuria lui Făt-Frumos când găsi de partea cealaltă a podului pe însuşi tatăl său, împăratul.(V. Eftimiu)

1.2 Formulati regulile de accord in gen, numar, caz si persoana.

2. Adjectivul pronominal de întărire are următoarele forme: Persoana Masculin Feminin

singular plural           singular pluralN.A. G.D.

IIIIII

însumiînsuţiînsuşi

înşineînşivăînşişi

însămiînsăţiînsăşi

însemiînseţiînseşi

înseneînsevăînseşi (însele)

Adjecti

Adjecivul pronominal de întărire se acordă cu termenul regent în persoană, gen, număr şi caz:Dar când se uita în oglindă, rămânea el însuşi surprins de omul dinaintea sa. (G. Călinescu)Şi mi-s dragă mie însemi, pentru că-i sunt dragă lui. (M. Eminescu)

1.3Analiza morfosintactica a pronumeluisi adjectivelor pronominale.El insusi-

******Analizaţi afixul din lexemul derivat puternic conform criteriilor de clasificare a sufixelor, comentând criteriul semantic. 7 p.

Clasificarea sufixelor după criteriul semantic : după sensul cuvântului nou creatCu ajutorul sufixelor se pot crea cuvinte care indică: nume de agent : profesor, muncitor, strungar, zidar, etc. nume de instrument: răzătoare, semănătoare, tocător, etc. un sens colectiv : muncitorime, frunziş, brădet, pietriş, etc. originea : ardelean, francez, madrilen, moscovit, polonez,etc. augumentative : băietan, frunzoaie, fătălău, ciobănoi, etc. diminutive: băieţaş, stejărel, fetiţă, căluţ, frunzuţă, etc. nume de plante : lăcrămioară, albăstrea, etc. noţiuni abstracte : bunătate, omenie, cutezător, fricos, etc.

Sub. II Clasa lexico-gramaticala a verbului.

2.1 Clasificati verbele din punctual de vedere al categoriei gramaticale a persoanei.Dupa relatia verbului cu subiectul exprimat prin substantive in cazul Nominativ, verbele sunt personale si impersonale.

Verbul personal reprezinta cuvantul care admit un subiect, nume de persoana: scriu, scrii, scrie etc. Verbul impersonal este verbul care nu pot admite un subiect sau se refera la fenomene meteorologice.Se mai numesc si unipersonale, deoarece au numai persoana a III-a (ploua, tuna, ninge, fulgera, trazneste). Verbele a trebui, a placea sunt impersonale.Verbul impersonal admite un subiect sau o subiectiva.Imi place muzica. (subiect)Imi place1/sa cant.2/ (subiectiva)

2.2 Caracterizati fiecare clasa.

Verbele personale au forme pentru toate persoanele și admit un subiect cu care se acordă în persoană și număr (se conjugă la toate persoanele – singular și plural).eu mănânc, tu mânânci, noi mâncăm etc; Mihai dansează; Ionel și Costel dansează etc

Verbele impersonale au o singură formă, doar pentru persoana a III-a singular, iar acțiunea nu poate fi atribuită unei persoane. În categoria verbelor impersonale există verbe impersonale absolute, care nu au subiect gramatical, precum: ninge, plouă, tună, fulgeră, se înnoptează, se înseninează, se înnorează. Există și verbe impersonale care au un subiect gramatical; situația este des întâlnite în construcții de tipul verbul predicativ a fi + subiect: e frig, e toamnă, e seară, e duminică etcAfară ninge.Astăzi se înnoptează mai devreme.Există și cazuri în care verbele unipersonale au ca subiect o propoziție subordonată subiectivă. Cele mai întâlnite verbe de acest fel sunt: trebuie, se întâmplă, se zice, se spune, se cuvine etcTrebuie 1/ să mănânci. 2/ (propoziția 2 este propoziție subiectivă)

2.3 Analiza morfosintactica a verbelor.Consider-Se invinge-Isi invinge-Este- Te invingi-

Test Nr 7. Subiectul 1. Clasa lexico-gramaticala a pronumelui.

1.1 Caracterizati pronumele personale propriu-zise (inclusive forme atone) si pronume de politete.

Pronumele personal propriu-zis1. P r o n u m e l e p e r s o n a l p r o p r i u - z i s indică persoanele sau lucrurile după raportul lor faţă de dialog:● persoana I indică vorbitorul (eu) sau vorbitorul împreună cu alte persoane (noi);● persoana a II-a indică ascultătorul (tu) sau un grup de persoane dintre care cel puţin uneia i se vorbeşte (voi);● persoana a III-a trimite la o persoană / un lucru (el, ea) sau la nişte persoane / lucruri (ei, ele) despre care se vorbeşte.

P r o n u m e l e p e r s o n a l p r o p r i u - z i s are următoarele forme:

Cazul Singular PluralI II III I II III

N. eu–mieîmi, miminemă–

tu–ţieîţi, ţitinetetu!

elluiluiîi, ielîl, l–

eaeieiîi, ieao–

noi–nouăne, ninoine–

voi–vouăvă, vivoivăvoi!

eilorlorle, lieiîi, i–

elelorlorle, lielele–

G.D. acc.

neacc.A. acc.

neacc.V.

Pronumele de politeţe 1. P ronumele de po l i te ţe  exprimă o atitudine de respect sau distanţă faţă de persoanele către care ne adresăm (pers. 2) sau despre care vorbim (pers. 3).Ele au forme numai pentru persoana a II-a şi a III-a singular şi plural:

 Persoana                   Singular Plural

N. A. G. D. N. A. G. D.23

dumneatadumnealui (m.)dumneaei (f.)dumneasa

dumitale  dumisale

dumneavoastrădumne

2.2 Indicati categoriile gramaticale de gen, nr si caz si persoana ale acestora.Raspunsul la 1.1.

2.3 Analiza morfosintactica a pronumelor si adjectivelor pronominale.mi-a parut-ma caiesc-dumneavoastra-pronume de politete, persoana II, singular, m-a silit-parerea mea-

Formați câte un derivat substantival, adjectival și verbal de la lexemul rău. 7 p.Subsatantival-raulAdjectival-rauVerbal- a inrai

Analizaţi afixul din lexemul dorinţa conform criteriilor de clasificare a sufixelor, comentând criteriul morfologic. 7 p.

1. morfologic : are în vedere partea de vorbire care a rezultat prin derivare substantivale :-ărie, -et, -ime, -iță, -oi, -uț, etc. adjectivale : -esc, -ic, - ior, -iu, -ui, etc. verbale : -a, -ea, -e, -i, -î. adverbiale : -ește, -ișor, -âș, etc. numerale : -ime, etc.

Subiectul II. Clasa lexico-gramaticala a verbului.

2.1 Expuneti esenta categoriei gramaticale a tranzivitatii.

Sunt tranzitive acele verbe a căror acțiune poate trece în mod direct asupra unui obiect, adică pot avea un complement direct sau o propoziție completivă directă: a face, a citi, a visa, a avea, a lucra, a asculta: Am scris un roman. Sunt intranzitive acele verbe a căror acțiune nu se poate exercita în mod direct asupra unui obiect, adică nu pot avea un complement direct sau o completivă directă: a deveni, a sosi, a pleca, a străluci, a exista, a fugi, a ieși, a sta, care sunt verbe de mișcare sau exprimă în general starea. Verbele copulative sunt și ele intranzitive.Timpul trece pe nesimţite. (intranzitiv)Am trecut şi hopul ăsta. (tranzitiv)verbe cu caracter tranzitiv folosite ca intranzitive:Nunta a ţinut trei zile. (intranzitiv)L-am ţinut de mână pe tot parcursul ceremoniei. (tranzitiv)Numai verbele tranzitive pot realiza construcţii de tip activ şi de tip pasiv:

„L-am văzut pe Ion.”„Ion este văzut de mine.”

Sunt socotite intranzitive verbele de mişcare: a veni, a pleca, a alerga, a fugi, a călători, a ieşi, a intra, a zbura; verbele impersonale: a ploua, a ninge, a fulgera; a trebui, a urma, a-i plăcea, a-i conveni, a-l interesa..

2.2 Caracterizati verbele tranzitive. (raspunsul la itemul 2.1).2.3 Analiza morfosintactica a verbelor.

Test Nr 8.Subiectul I Clasa lexico-gramaticala a numeralelor.

1.1 Descrieti si clasificati numeralele.

. Numeralul este partea de vorbire care exprimă, sub diferite aspecte, noţiunea de număr definit: un număr abstract (cinci), caracteristica numerică a obiectelor (cinci elevi) sau ordinea numerică a obiectelor (al cincilea).2. Din punct de vedere sintactic, numeralul este o clasă eterogenă. În propoziţie, un numeral se poate întrebuinţa:cu valoare adjectivală când însoţeşte un substantiv (zece zile, a treia casă);cu valoare substantivală când se foloseşte singur (Doi ori doi fac patru);cu valoare adverbială când determină un verb (L-am întâlnit de două ori).3. Numeralele se împart în două clase mari: a) numerale cardinale şi b) numerale ordinale.Ordinale(primul, al treilea.. Numeralele cardinale numeralul cardinal propriu-zis: unu, doi…numeralul fracţionar: o doime…numeralul colectiv: amândoi, tustrei…

Funcții sintacticeSubiect - Cinci au sosit mai devreme.Complement direct - L-am ales pe primul.Complement indirect- Am vorbit despre primul.Complement circumstanțial de mod - A fost răsplatit însutit.Complement circumstanțial de loc - Stau in fața amândurora.Complement circumstanțial de scop - Am trei teze și pentru cele trei am studiat serios.Nume predicativ - Ionel este al doilea.Atribut - Avea și dânsul trei feciori.

numeralul distributiv: câte doi, câte trei…numeralul multiplicativ: îndoit, însutit…numeralul adverbial: de două ori…

1.2 Indicati structura morfematica a acestora.

Numeral cardinal[modificare | modificare sursă]Numeralul cardinal exprimă numeric cantitatea obiectelor.Propriu-zis - exprimă un număr abstract sau un număr de obiecte. Pot fi:simple (zero, unu, patru, trei, sută, mie, milion, miliard)compuse (unsprezece, treisprezece, patruzeci).Colectiv - exprimă însoțirea, ideea de grup. Exemple: amândoi, tustrei.Multiplicativ - arată de câte ori crește o cantitate sau se mărește o acțiune. Exemple: îndoit, întreit, înzecit, dublu, triplu etc.Distributiv - exprimă repartizarea și gruparea numerică a obiectelor. Exemple: câte unul, câte patru.Adverbial (de repetiţie, iterativ) - indică de câte ori se îndeplinește o acțiune. Exemple: o dată, de două ori.Fracţionar – Exemple: doime, zecime, sutime, miime.

1.3 Analiza morfosintacticaa numeralelor din fragment:

Cu totii-Tustrei- numeral cardinal colectiv cu valoare substantivala, numarul plural, genul masculin, cazul NCele cinci- numeral cardinal propri-zis cu valoare substantivală, simplu, genul.., numărul plural, cazul Dativ, precedat de pronumele "cele", funcţia sintactică de Complement indirect.Cei doi-numeral cardinal, simplu, valoare substantivala, gen masc, cazul Nominativ, insotit de artic demonstr adj “cei”, functia sintactica de subiect.

Subiectul II. Clasa lexico-gramaticala a verbului.2.1 Descrieti verbele intransitive.

Verbe tranzitive Sunt tranzitive acele verbe a căror acțiune poate trece în mod direct asupra unui obiect, adică pot avea un complement direct sau o propoziție completivă directă: a face, a citi, a visa, a avea, a lucra, a asculta: Am scris un roman. Sunt intranzitive acele verbe a căror acțiune nu se poate exercita în mod direct asupra unui obiect, adică nu pot avea un complement direct sau o completivă directă: a deveni, a sosi, a pleca, a străluci, a exista, a fugi, a ieși, a sta, care sunt verbe de mișcare sau exprimă în general starea. Verbele copulative sunt și ele intranzitive. Uneori, limita dintre caracterul tranzitiv și intranzitiv al verbelor nu se poate stabili cu precizie, fiind dată de sensul cu care sunt utilizate, în context, verbele respective:verbe cu caracter intranzitiv folosite ca verbe tranzitive: Timpul trece pe nesimțite. (intranzitiv)Am trecut și hopul ăsta. (tranzitiv)verbe cu caracter tranzitiv folosite ca intranzitive:Nunta a ținut trei zile. (intranzitiv)L-am ținut de mână pe tot parcursul ceremoniei. (tranzitiv)Sunt socotite intranzitive verbele de mişcare: a veni, a pleca, a alerga, a fugi, a călători, a ieşi, a intra, a zbura; verbele impersonale: a ploua, a ninge, a fulgera; a trebui, a urma, a-i plăcea, a-i conveni, a-l interesa..

2.2 Identificati clasele semantico-gramaticale a verbelor intransitive. (rs la item 2.1)

2.3. Analiza morfosintactica a verbelor din fragment.

Se asaza-A manca-A bea-A avea-A gasi-A fi-

Identificaţi numeralul compus, comentând clasificarea cuvintelor compuse. 7 p.Tustrei

1. Substantivele compuse care se scriu intr-un singur cuvant:-binefacere, bunastare (cu sensul de “stare materiala buna; prosperitate”), bunavoie (folosit de obicei in expresia “de bunavoie”=nesilit de nimeni, din indemnul propriu), bunavointa, binefacator, binevoitor, raufacator, rauvoitor, primavara, untdelemn; 2 Substantivele compuse care se scriu cu elementele componente legate prin liniuta:– caine(le)-lup (caini-lupi); redactor(ul)-sef (redactori-sef); masina-uneala (masina-unealta; masini-unelte); zi-munca (ziua-munca, zile-munca); zi-lumina (ziua-lumina, zile-lumina) etc.– ciubotica-cucului (ciubotelele-cucului); floarea-soarelui (florii-soarelui); ochiul-boului, pasarea-paradisului (pasarii-paradisului) etc;– cal(ul)-de-mare (cai-de-mare); stea(ua)-de-mare (stele-de-mare) etc.compunerea : 1. prin alăturare (aglutinare) 2. prin unire 3. prin abrevie

Test Nr 9.

Subiectul I. Clasa lexico-gramaticala a adjectivlui.1.1 Definiti categoria gramaticala a comparatiei.Gradele de comparaţie sunt forme pe care le ia adjectivul și unele adverbe pentru a arăta în ce măsură se aplică o caracteristică entităților determinate. Astfel gradele de comparație ale adjectivului indică în ce măsură un obiect posedă o însușire în raport cu alte obiecte sau cu alte momente ale existenței sale; Există trei grade de comparaţie:

Grade de comparatie1. Pozitiv: inalt2. Comparativ:a) de superioritate: mai inaltb) de egalitate: la fel de inaltc) de inferioritate: mai putin inalt3. Superlativ:a) relativ: de superioritate: cel mai inalt de inferioritate: cel mai putin inaltb) absolut: de superioritate: foarte inalt de inferioritate: foarte putin inaltAdjective fara grad de comparatie: superior, inferior, anterior, maxim, minim, optim, complet, viu, mort, vesnic, principal, deplin, unic.

1.2 Indicati structura morfematica a gradelor de comparatie. Rs la itemul 1.1

1.3 Analiza morfosintactica a adjectivelor din fragment.

Cele mai curate-adjectiv calitativ, variabil cu cele mai arzatoare-fericit- adjectiv propriu-zis, simplu, variabil, cu doua terminatii, genul masculin, numarul singular, cazul nominativ, grad de comparatie pozitiv, functie sintactica de nume predicativ.greu-adjeciv calitativ, variabil,

Explicaţi semnificaţia afixoidului lexic(o), exemplificând 10 prefixoide utilizate în terminologia lingvistică. 7 p.

Lexico-forma, structurapseudo- „fals”socio- „societate” morfo- „forma”,ideo- „idee”idio- „”propriu, specific”, glos(o)-, glot(o)- „limba”, frazeo- „fraza”, etimo- „adevarat”, etno- „popor”gnoseo- „cunoastere”

Subiectl II Clasa lexico-gramaticala a verbului.2.1 Definiti categoria gramaticala a diatezei verbului.

DiatezaD i a t e z a este categoria gramaticală a verbului care are rolul de a prezenta situaţia descrisă din diferite

perspective. Verbul are trei diateze.1) D i a t e z a a c t i v ă : descrie situaţia din punctul de vedere al subiectului: Columb a

descoperit America.;2) D i a t e z a p a s i v ă : descrie situaţia din punctul de vedere al subiectului: America a fost

descoperită de Columb.;3) D i a t e z a i m p e r s o n a l ă : descrie situaţia din perspectivă dinamică, procesuală: În 1492 se

descoperăAmerica.

Structura diatezelor verbale1. Diateza activă a verbului nu are o marcă gramaticală proprie. Se vorbeşte în acest caz de o marcă

zero:citeşte, citesc, construieşte, construiesc.2. Diateza pasivă are următoarea structură:

verbul auxiliar a fi + participiul verbului de conjugat este întrebat / întrebatăeste construit / construită

Verbul auxiliar îşi schimbă forma după mod, timp, persoană şi număr: a fost / este / va fi căutat.Participiu se acordă cu subiectul în număr şi gen: El este întrebat, Ea este întrebată, Ei sunt întrebaţi, Ele

sunt întrebate.3. Diateza impersonală se defineşte prin următoarea structură:

pronumele se + forma verbului la diateza activă: se citeşte, se citescse construieşte, se construiesc

2.2 Relatia dintre tranzivitate si diateza. Se numesc verbe tranzitive acele verbe care pot primi un complement obiect direct, construit fără prepoziție (excepție face prepoziția pe când precedă un nume de persoană Numai verbele tranzitive se pot întrebuința și la diateza pasivă: Toată lumea îl apreciază = El este apreciat de toată lumea.Furtuna a rupt pomii = Pomii au fost rupţi de furtună.         Unele verbe se pot folosi atât la diateza activă, cât și la diateza reflexivă, adică însoțite de un pronume reflexiv de aceeași persoană ca și subiectul său și de forma se la persoana a III-a. Schimbarea diatezei presupune, de regulă, o modificare de sens: a afla – a se afla, a exprima – a se exprima, a plânge – a se plânge.

2.3 Analiza morfosintactica a verbelor.

Test nr 10.Subiectul I. Clasa lexico-gramaticala a adejectivelor.

1.1 Caracterizati adjectivele invariabile din punct de vedere al comparatiei.Adjective invariabile- care-si pastreaza forma indiferent de gen, numar si caz. Ele provin din limbi straine si sugereaza culori (gri, maro, bordo, oliv, vernil) sau alte caracteristici (eficace, propice, vivace, atroce, locvace):tigru atroce - tigroaica atroce.Alte adjective invariabile provin din adverbe (asa, asemenea):M-a impresionat asa intamplare.Asa om (oameni) nu-l (i) gasesti oriunde.invariabile (au aceeaşi formă indiferent de gen, număr  şi caz)Acestea sunt, în general, nume de culori terminate într-o vocală accentuată (gri, maro, indigo) sau consoană (bej, vernil, oliv).

1.2. Clasificaţi adjectivele provenite de la alte părţi de vorbire. Definiţi fenomenul, comentând exemplele conform criteriilor de sistematizare tipologică a conversiunii. 5 p. AdjectivizareaSubstantiv>adj: „un neam calau” ; „un ajutor barbat”Pronume>adj: el insusi, copii mei, orice om, acest omNumeral>adj: doi baietiVerb>adj: iluzii pierdute, chipuri surizindeAdverb>adj: asemenea om

Adjective provenite din alte parti de vorbire (prin schimbarea valorii gramaticale): pronominale (posesive, de intarire, nehotarate, demonstrative, negative, relative, interogative) participiale: tema scrisa gerunziale: putere crescanda adverbiale: asemenea oameni

1.3Analiza morfosintactica a adjectivelor.Perfect-Atonome-Diferite-Asemenea-

Subiectul II.2.1 Valorile diatezei reflexive.

Diateza reflexiva are un caracter eterogen. Formal se distinge prin prezenta pronumelui reflexiv in acuzativ sau in dativ. In diateza reflexiva subiectul face actiunea si tot el o sufera. De exemplu, in ma spal, pronumele reflexiv ma se poate inlocui cu pronumele personal te, il etc. (forma verbului ramanand neschimbata – te spal, il spal, ceea ce inseamna ca “a se spala” nu este verb reflexiv, ci verb activ pronominal.In schimb in ma gandesc, imi inchipui, o asemenea substituire de pronume nu este posibila, de unde observatia ca cele doua verbe sunt la diateza reflexiva. Reflexivul este de doua tipuri:Reflexivă – acțiunea este efectuată de subiect asupra subiectuluiSe recunoaște după prezența pronumelui reflexiv.Exemplu: El se îmbracă repede.

2.2 SstrUctura morfologica a verbelor la diateza pasiva si reflexiva.Diateza pasivăAceastă diateză arată că acțiunea, efectuată de un autor neprecizat sau de un complement de agent, este suferită de subiectul gramatical. Pot fi puse la diateza pasivă verbele active tranzitive fără pronume reflexiv, complementul direct de la diateza activă devenind subiect, iar subiectul – complement de agent: Eu am cumpărat cartea. → Cartea a fost cumpărată de mine. Excepții sunt unele verbe ca a binevoi, a comporta, a durea etc.Reflexivul este de doua tipuri:1. Dinamic, ce exprima o actiune facuta cu participarea intensa a subiectului: a se gandi, a se apuca, a-si inchipui, a-si bate joc, a-si uita(de sine) etc.2. Impersonal, cu subiectul neexprimat, intrucat important este ca actiunea are loc, neinteresand cine o face: Aici se citeste bine. Se calatoreste comod. Se pare, se spune etc

2.3 Analiza morfosintactica a verbelor..mi-au permis-am visat-sint pictati-se de

Test nr 11.Subiectul 1. Clasa lexico-gramaticala a adjectivelor

1.1 Clasificati adjectivele dupa forma, stabilind cele flexionare.

Adjectivul este partea de vorbire flexibila care exprima insusirea (caracteristica) unui obiect.Dupa flexiune adjectivele pot fi:A. Adjective variabile - care-si schimba forma dupa gen, numar si caz: bun, buna, buni, bune.a.1. Adjectivul cu doua terminatii, cand, la singular, au o forma pentru genul masculin si alta pentru feminin:frumos-frumoasa;negru - neagra .a.2. Adjectivul cu o singura terminatie, cand, la singular, au aceeasi forma si pentru masculin si pentru feminin:izvor rece - apa rece;creion verde - iarba verde.B. Adjective invariabile- care-si pastreaza forma indiferent de gen, numar si caz. Ele provin din limbi straine si sugereaza culori (gri, maro, bordo, oliv, vernil) sau alte caracteristici (eficace, propice, vivace, atroce, locvace):tigru atroce - tigroaica atroce.

2.2 Argumentati acordul adjectivelor cu substantivul determinat.Adjectivul se acordă în gen, număr şi caz cu substantivul sau pronumele la care se raportează: Un fotoliu comod. O canapea comodă. Aceşti copii sunt inteligenţi. · Când un adjectiv se raportează la mai multe substantive nume de fiinţe de sex diferit, masculinul are prioritate: Colegii şi colegele sale au rămas surprinşi când l-au văzut. · Se evită în general plasarea unui adjectiv la masculin plural imediat după un substantiv feminin. Este preferabil să spunem deci: Fetele şi băieţii inteligenţi şi nu *Băieţii şi fetele inteligenţi. · Analiza morfosintactica a adjctivelor.

Fascinanta-Mai complete/mai lipsita- adjective propriu-zise, simple, variabile, cu doua terminatii, genul neutru, numarul singular, cazul nominativ, grad de comparatie comparativ de superioritate si inferioritate , functie sintactica de nume predicativ .Emotionala-Mandra-Umilita-Curioasa-Revoltata-Induiosata- Indurerata-Insingrata-Solicitata-Dezgustata-Entziasta-

Subiectul II clasa lexico-gramaticala a adverbului.2.1 Identificati si caracterizati subclasele de adverbe pronominale.

Adverbele p r o n o m i n a l e exprimă indirect, prin raportare la context, caracteristica sau circumstanţa în care se desfăşoară o acţiune. În propoziţie ele substituie adverbele nepronominale. După semnificaţia lor, se împart în următoarele subclase:

a) demonstrative acolo, acum, aici, aşa, atunci, încoace, încolob) interogative cum? unde? încotro? cât? când? dincotro?c) relative cum, unde, încotro, când, câtd) nehotărâte oricum, orişicum, cumva, altcumva, oarecum, oriunde, orişiunde, undeva, altundeva, oriîncotro,

oricând, orişicând, cândva, altcândva, altădată, oricât, orişicâte) negative nicidecum, nicăieri, niciodată, nicicând

2.2 Functiile sintactice ale adverbelor.FUNCTIILE SINTACTICE ALE ADVERBELOR:El este altfel.- altfel = nume predicativ, exprimat prin adverb de mod, fara grad de comparatieCasa de acolo este veche.- de acolo = atribut adverbial, exprimat prin adverb de loc, fara grad de comparatieAm pus cartea jos.- jos = complement circumstantial de loc, exprimat prin adverb de loc, gradul de comparatie pozitivPleaca poimaine.- poimaine = c.c.t., exprimat prin adverb de timp, fara grad de comparatieMerg alene.- alene = c.c.m., exprimat prin adverb de mod, gradul de comparatie pozitivE bine cand intelegi!- bine = nume predicativ, exprimat prin adverb de mod, gradul de comparatie pozitivADVERBELE DE MOD DIN EXPRESIILE FORMATE CU VERBUL "A FI" (e bine, e rau, e drept, e sigur, e probabil, asa e ect.) AU FUNCTIA SINTACTICA DE NUME PREDICATIVFireste ca a stiut.- fireste = predicat, exprimat prin adverb predicative

2.3 Analiza morfosintactica a adverbelorAcum- adverb primar, simplu de timp, functia sintactica o indeplineste complementul circumstantial de timp(cct)

Oricum-adverb nehotarat,complement circumstantial de mod.

Dincolo-

Enumeraţi sufixele adjectivale, formând câte un derivat cu fiecare. 7 p. -uș jucauș-eț vorbăreț-ică tinerica, frumușică-os lăudăros-bil agreabil-esc ceresc-iu argintiu

Test nr 12.Subiectul 1. Clasa lexico-gramaticala a verbului.1.1 Caracterizati modul indicativ al verbului din perspectiva categoriei gramaticale a timplui.Indicativul este un mod verbal personal și predicativ care prezintă o acțiune sau o stare.Un verb la modul indicativ este flexibil în funcție de timpul verbal, persoană și număr. Pentru a nu încărca articolul cu niște lucruri banale, voi prezenta doar timpurile verbale ale modului indicativ, urmând ca exemplele să aibă persoane și numere diferite.1) Prezent – acțiunea se desfășoară în momentul vorbiriiEx: El lucrează.2) Imperfect – acțiunea s-a desfășurat în trecut, dar poate fi neterminatăEx: Eu învățam când tu ai venit.3) Perfectul simplu – acțiunea s-a desfășurat în trecut și s-a terminat de curândEx: Tu lucrași mult la proiect.Perfectul simplu se folosește îndeosebi în Oltenia (poate chiar în exces). Uneori acest timp verbal corespunde situației în care este folosit, dar alteori se pretează utilizarea perfectului compus.4) Perfectul compus – acțiunea s-a desfășurat în trecut și s-a terminatEx: Voi ați învățat ieri5) Mai mult ca perfectul – acțiunea s-a desfășurat în trecut și s-a terminat înaintea altei acțiuni din trecutEx: Ei terminaseră proiectul înainte să ajungi tu6) Viitor – acțiunea se va desfășura în viitor (după momentul vorbirii)Ex: Ea va prezenta referatul.Ex: Ea o să prezinte referatul. (viitor popular I)Ex: Ea are să prezinte referatul (viitor popular II – format cu verbul auxiliar “a avea”)Ex: Ea a prezenta referatul (viitor popular III – format cu verbul auxiliar “a vrea”)7) Viitor anterior – acțiunea se va desfășura în viitor și se va termina înaintea altei acțiuni viitoareEx: Tu vei fi plecat de mult.1.2 Stabiliti structura morfematica a aspectelor temporale de trecut ale indicativului.

Imprefect : I- Eu mergeamII - Tu mergeaiIII- El/Ea mergea

I - Noi mergeamII- Voi mergeatiIII-Ei/Ele mergeau

Perfect simplu :I- Eu cerui II- Tu cerusi III- El /Ea ceru

I- Noi ceruram II-Voi cerurati

III-EEi/Ele cerura

Perfect compus : I- Eu am ramas II- Tu ai ramas III-El/Ea a ramas

I-Noi am ramas II-Voi ati ramas III-Ei/Ele au ramas

Mai Mai mult ca prefectul ( M.m.c.p)I- Eu lucrasem II- Tu lucrasesi III-El/Ea lucrase

I- Noi lucraseram II-Voi lucraserati III-Ei/Ele lucrasera

1.2 Analiza morfosintactica a verbelor.i-am spus-esti-o iubeai-te-am prefacut-trebuie-sa fii-sa-ti cunosc-s-o pot-

Subiectl II. Clasa lexico-gramaticalaa adverbului.Descrieti categoria gramaticala a comparatiei/intensitatii la adverbe.

Gradele de comparatiePentru ca adverbul nu se declina si nu se conjuga, dar in schimb are grade de comparatie, se spune despre el ca se afla la granita dintre partile de vorbire flexibile si cele neflexibileGradele de comparatie ale adverbului sunt aceleasi ca la adjective:-Gradul pozitiv: bine-Gradul comparativ -de superioritate: mai bine-de egalitate: la fel de bine-de inferioritate: mai putin bine-Gradul superlativ -relativ -de superioritate: cel mai bine-de inferioritate: cel mai putin bine-absolut : foarte bineNu uita! 1.Nu toate adverbele au grade de comparatie, iar unele au doar gradul pozitiv si gradul comparativ(incolo,inainte)2.La formarea superlativului relativ al adverbului cel este invariabil, pa cand la adjectiv se acorda curegentul sau3.Adverbele mai, putin, foarte, prea, tare ajuta la formarea gradelor de comparatie

2.2 Modalitati de redare a sperlativli absolute

În limba română, superlativul absolut se poate forma şi astfel:

adverbe, legate de adjectiv prin prepoziţia "de": extraordinar, grozav, teribil, minunat etc. (extraordinar de frumos);

locuţiuni adverbiale: din cale-afară, peste măsură (din cale-afară de rău);

absolut - în limba română se utilizează morfemele: foarte, tare, etc.om foarte bun sau grozav de bun sau neinchipuit sau din cale afara sau extrem sau memorabil sau tare sau prea sau extraordinar sau nemaipomenit de bun.

2.3. Analiza morfosintactica a adverbelor din fragmentul dat:

Formaţi nume de locuitori, forme de sigular şi plural de la toponimele: Chişinău, Călăraşi, Australia, Basarabia, Mozambic, comentând ortografia derivatelor. 7 p.Chisinau-chisinauian-chisinauieniCalaras—calarasean-calareseni(sescrie in cuvintele cu tema terminata inorice alta consoana in afara de c, k, g.Australia-australian-australieni(dupatemele terminate in i)Basarabia-basarabean-basarabeni(exceptie..)Mozambic-mozambican-mozambicani(dupatemele terminate in consoanele c, k si g.

Test nr 13 Subiectul I. Clasa lexico-gramaticală a articolulu

Caracterizaţi articolul posesiv şi articolul demonstrativ, stabilind regulile de acord.

Articolul este partea de vorbire flexibila care insoteste substantivul, aratand in ce masura obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorilor.

ARTICOLUL POSESIV GENITIVAL se asaza inaintea unui substantiv sau pronume in genitiv si intra in alcatuirea pronumelui posesiv si a numeralului ordinal.Leaga numele obiectului posedat de numele posesorului, avand formele : ai, a, ai, ale.Articolul posesiv care preceda un substantiv sau un pronume cu functia de atribut se acorda in gen si numar cu substantivul determinat, nu cu substantivul sau pronumele in genitiv:

ARTICOLUL DEMONSTRATIV (ADJECTIVAL)insoteste un adjectiv sau un numeral, stabilind legatura dintre aceste parti de vorbire si substantivul determinat (cel, cea, cei, cele).Observatii:In concluzie, articolul are urmatoarele caracteristici:

reprezinta o clasa morfologica restransa nu are autonomie semantica; nu indeplineste functii sintactice; serveste numai ca instrument gramatical auxiliar pentru flexiunea altor parti de vorbire.

1.2 Demonstraţi rolul formativ al articolului în diverse structuri morfologice.ARTICOLUL HOTARAT (enclitic) se alipeste la sfarsitul cuvantului, aratand in mod precis (hotarat) obiectul denumit.CAZ SINGULAR PLURALN./Ac. omul, casa, muntele; oamenii, casele, muntiiG./D. omului, casei, muntelui; oamenilor, caselor, muntilorV. omule! oamenilor!ARTICOLUL NEHOTARAT (proclitic) se asaza inaintea substantivelor care denumesc obiecte necunoscute dinainte, fara a le determina precis.CAZ MASCULIN FEMININ

SINGULAR PLURAL SINGULAR PLURALN./Ac. un elev niste   elevi o eleva niste eleveG./D. unul   elev unor elevi unei eleve unor elev

1.3 Faceţi analiza morfologică a articolelor din fragmentul dat. Exemplificaţi afixoide cu semnificaţia

adevărat şi fals, ilustrând şi alte cazuri de antonimie a afixoidelor. 7 p.

Adevarat-etimo = etimologic

Fals-pseudo=pseodonim

Synos-la fel=sinonim

Antos-diferit=antonimie

Subiectul II. Clasa lexico-gramaticală a verbului

2.1.Prezentaţi structura morfematică a aspectelor temporale de prezent şi viitor ale indicativului. Exemplificaţi valoarea formativă a sufixelor –esc, -ez, definind termenii derivare progresivă/ regresivă. 3 p.

Indicativul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă o acțiune, o întâmplare sau o stare [1] prezentată de vorbitor ca un fapt realizat în trecut, care se realizează în momentul vorbirii sau care se va realiza în viitor, dacă apare într-o propoziție enunțiativă.

Modul indicativTimpul prezent:eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, noi scriem, voi scrieţi, ei/ele scriu.Viitor I: eu voi scrie, tu vei scrie, el/ea va scrie, noi vom scrie, voi veţi scrie, ei/ele vor scrie.Viitor II: eu o sa scriu, tu o sa scrii, el/ea o sa scrie, noi o sa scriem, voi o sa scrieţi, ei/ele o sa scrie.Viitor anterior:eu voi fi scris, tu vei fi scris, el/ea va fi scris, noi vom fi scris, voi veţi fi scris, ei/ele vor fi scris.

Exemplificați valoarea formativă a sufixelor –esc, -ez, definind termenii derivare progresivă/ regresivă. 3 p. derivare regresivă = procedeu de formare a unui cuvânt nou prin suprimarea unui sufix de la un cuvânt deja existent în limbă.

Derivare progresiva= procedeu de formare a unui cuvânt nou prin adaugarea unui sufix sau prefix la un cuvânt deja existent în limbă.

-esc- suffix utilizat pt indeplinirea insusirilor : parintesc,omenesc-ez- suffix utilizat pt redarea unor moduri a verbelor, La conjugarea I, în cazul unor verbe, între rădăcină și desinență apare sufixul –

2.2. Formulaţi regulile de ortografiere a formelor verbale inverse şi a celor conjuncte cu pronume personale.

5 p.

Sa delimita prim cratima partile de vorbire:

1. Pe cine a laudat d-na invatatoare.. Pe mine m-a laudat.. 2. Cui a dat invatatoarea o carte?.. mie mi-a

dat…3. Cui ai vrea sa povesteasca o poveste?????>Mie sa-mi povesteasca o poveste..

2.3 . Faceţi analiza morfosintactică a verbelor din fragmentul dat. 7 p. A scris-Sa raspndem-n-aveau decat-sa-i intrebam-vom afla-nu sint acoperite-sa se nasca-

Test nr 14.

Subiectul I. Clasa lexico-gramaticală a articolului

1.1. Caracterizaţi articolul substantival hotărât şi articolul nehotărât. 3 p.

Articolul este partea de vorbire flexibila care insoteste substantivul, aratand in ce masura obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorilor.

ARTICOLUL HOTARAT (enclitic) se alipeste la sfarsitul cuvantului, aratand in mod precis (hotarat) obiectul denumit.CAZ SINGULAR PLURALN./Ac. omul, casa, muntele; oamenii, casele, muntiiG./D. omului, casei, muntelui; oamenilor, caselor, muntilorV. omule! oamenilor! ARTICOLUL NEHOTARAT (proclitic) se asaza inaintea substantivelor care denumesc obiecte necunoscute dinainte, fara a le determina precis.CAZ MASCULIN FEMININ

SINGULAR PLURAL SINGULAR PLURALN./Ac. un elev niste   elevi o eleva niste eleveG./D. unul   elev unor elevi unei eleve unor eleve 

1.2 Demonstraţi omonimia gramaticală a articolului cu alte părţi de vorbire. Identificaţi afixoidele din cadrul lexemului omonimia, stabilind sinonime şi antonime pentru unul dintre acestea.

. Formele UN si O ale articolului hotarat sunt omonime cu cele ale numeralului cardinal si al adjectivului pronominal nehotarat. Se pot deosebi in context: UN si O sunt:a)articole, cand le corespunde NISTE (o carte/niste carti)b)numerale, cand la plural le corespunde un numeral (un elev/ doi elevi)c)adjective pronominale nehotarate, cand la plural intra in corelatie cu unii, unele (o carte/unele carti)2.Cand insoteste alte parti de vorbire,articolul nehotarat le transforma in substantive(du-te-vino/un du-te-

3.Articolul nehotarat poate transforma numele proprii in nume comune (Hercule/ un hercule)4.Forma de plural a articolului nehotarat NISTE poate fi folosita si la forma de singular a unor substantive, conferindu-i un sens deosebit (un peste/ niste peste/niste pesti) fata de pluralul articulat5.Cuvantul niste cu intelesul “cativa”, “un pic de” nu e articol, ci adjectiv pronominal nehotarat 

Identificaţi afixoidele din cadrul lexemului omonimia, stabilind sinonime şi antonime pentru unul dintre acestea. 5 Omonimia: omo = la fel; nima = numePentru afixul omo:Sinos- sinonimie Antos- antonimie

1.2. Faceţi analiza morfologică a articolelor din fragmentul dat. 7 p.

Unui tanar-Tinere-Patria-Dreptul-Datoria-0 povata-

SubiectulIISubiectul II. Clasa lexico-gramaticală a verbului

2.1.Caracterizaţi modul conjunctiv al verbului. 3 p

Modurile verbului – modul conjunctivConjunctivul exprima o actiune posibila si realizabila, in doua forme temporale:prezent: sa invat, sa inveti, sa invete;perfect: sa fi invatat.

Acest mod se construieste cu ajutorul conjunctiei sa (marca a modului conjunctiv).Conjunctivul este un mod verbal personal și predicativ care exprimă în general o acțiune, o întâmplare sau o

[1] virtuală, adică realizabilă sau posibilă. Astfel, poate fi vorba de o acțiune dorită, preferată, permisă, cerută, recomandată, necesară, obligatorie etc., în propoziție pozitivă, dar verbul poate fi și negat.

. Determinaţi structura morfematică a aspectelor temporale ale conjunctivului. 5 p.

PrezentP r e z e n t u l c o n j u n c t i v are structura să + verb: să învăţ, să văd, să spun, să cobor.La pers. 1 sg., 2 sg., 1 pl., 2 pl., forma verbului este omonimă cu forma de indicativ prezent. La pers. 3 sg., 3 pl.:

verbele terminate la indicativ prezent în -ă au la conjunctiv -e. (învaţă – să înveţe);verbele terminate la indicativ prezent în -e au la conjunctiv -ă. (spune – să spună).

Pentru prezentul conjunctiv este caracteristică omonimia pers. 3 sg. = pers. 3 pl.

Modele de conjugareEu / tu / el / ea / noi / voi / ei / ele să fi învăţat, să fi văzut, să fi spus, să fi coborât

Faceţi analiza morfosintactică a verbelor din fragmentul dat. Identificaţi substantivele ce pot avea şi valoare adjectivală, analizându-le conform criteriilor de sistematizare tipologică a conversiunii. Sa dau-i-as da-o-sa-ti faci-s-o ibesti-sa o respecti-sa faci-salovesti-ii sfarami-s-o iubeasca-s-o respecte-

Test nr 15.

Subiectul I. Clasa lexico-gramaticală a substantivului

1.1.Caracterizaţi categoria gramaticală a cazului la substantiv din perspectiva conţinutului. 3

SUBSTANTIVUL – CAZUL SUBSTANTIVULUICazul nominativa) subiect: Eleva este la şcoală.b) nume predicativ: Maria este elevă.c) atribut substantival apoziţional: Maria, eleva, este la şcoală.Cazul acuzativa) complement direct (precedat sau nu de prepoziţia “pe”): Am întrebat un trecător. / Am întrebat-ope mama / L-am întrebat pe acest trecător.Prepoziţia “pe” se foloseşte atunci când substantivul este: nume propriu, grad de rudenie, nume comun însoţit de adjectiv pronominal, nume comun aşezat înaintea verbului pe care îl determină.b) complement indirect (precedat de prepoziţiile “de”, “la”, “spre”, “din” etc.): Mă gândesc la vacanţă.c) complement circumstanțial de loc (precedat de prepoziţiile “la”, “spre”, “în” etc.):  Mergem la film.d) complement circumstanţial de timp (precedat de prepoziţiile “după”, “înainte de” etc.): Am ajunsdupă colegi.h) atribut substantival (precedat de prepoziţiile “din”, “de la”, “pentru” etc.): Cadoul de la copii este minunat.i) nume predicativ: Caietele sunt pentru elevi.Cazul genitiv (precedat de prepoziţiile “dinăuntrul”, “contra”, “înaintea”, “în faţa”, “în favoarea”, “asupra” etc.)a) atribut substantival genitival: Caietele elevilor sunt pe masă.b) nume predicativ: Caietele sunt ale elevilor.c) complement circumstanţial de loc: Am parcat în faţa casei.Cazul dativ (precedat de prepoziţiile “datorită”, “mulţumită”, “asemenea” etc.)a) complement indirect: Le dau caietele elevilor.b) nume predicativ: Ea este asemenea mamei.c) complement circumstanţial de loc: Stai locului!Cazul vocativ– nu are funcţie sintactică

1.2Actualizaţi prin exemple elocvente regimul prepoziţional al cazurilor în limba română. 5 p.a). la cazul genitiv:prepozitii: asupra, contra, impotriva, inaintea, inapoia, inauntrul, dinauntrul, indaratul, de-asupra, asemenea, dedesuptul;b). la cazul dativ:prepozitii: gratie, multumita, datorita, conform, contrar, potrivit.c)acuzativ)cu, catre, spre, sub, la, de.

. Faceţi analiza morfosintactică a substantivelor din fragmentul dat. Analizaţi lexemul binelui conform criteriilor de sistematizare tipologică a conversiunii.

Subiectul II.

Clasa lexico-gramaticală a verbului2.1.Caracterizaţi modul condiţional-optativ al verbului. 3 p. Modul condițional-optativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o acțiune dorită (optativ își are originea în latinescul „optare“, care înseamnă a dori) sau o acțiune realizabilă dacă este îndeplinită o anumită condiție.Aș merge și eu la munte. (aș merge – verb la modul condițional-optativ, exprimă o acțiune dorită, propoziție independentă)

Modul condițional-optativ are două timpuri: prezent și perfect.Condiționalul-optativ prezent se formează cu verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am, ați, ar) și infinitivul verbului de conjugat.

Condiționalul-optativ perfect se formează din condiționalul-optativ prezent al verbului a fi și participiul verbului de conjugat.(as fi, ai fi…

2.2 Prezentaţi structura morfematică a aspectelor temporale ale condiţional-optativului. 5 p.Optativ-prezent.PERS CONJUGAREA I CONJUGAREA A II-A CONJUGAREA A III-A CONJUGAREA A IV-A

eutuel/eanoivoiei/ele

aș mâncaai mâncaar mâncaam mâncaați mâncaar mânca

aș tăceaai tăceaar tăceaam tăceaați tăceaar tăcea

aș faceai facear faceam faceați facear face

aș citiai citiar citiam citiați citiar citi

Condițional-optativ perfectPERS CONJUGAREA I CONJUGAREA A II-A CONJUGAREA A III-A CONJUGAREA A IV-A

eutuel/eanoivoiei/ele

aș fi mâncatai fi mâncatar fi mâncatam fi mâncatați fi mâncatar fi mâncat

aș fi tăcutai fi tăcutar fi tăcutam fi tăcutați fi tăcutar fi tăcut

aș fi făcutai fi făcutar fi făcutam fi făcutați fi făcutar fi făcut

aș fi cititai fi cititar fi cititam fi cititați fi cititar fi citit

2.3 Faceţi analiza morfosintactică a verbelor din fragmentul dat. Exemplificaţi afixoide cu semnificaţia nume şi lexeme formate cu acestea. 7 pOm lega-Ar incepe-Ar cobori-A o cauta-Se afla-Ne-am putea-i-ar fi fost-sa convinga-ar fi iesit-n-ar mai fi-ar fi esuat-ar fi-

Exemplificaţi afixoide cu semnificaţia nume şi lexeme formate cu acestea. 7 p. Toponime, hidronime, oronime, tionime, oiconomie, hieronimie

Test nr 16.Subiectul I. Clasa lexico-gramaticală a articolului

Descrieţi categoria gramaticală a numărului la substantiv. 3 p. Numărul substantivelor, prin singular și plural, exprimă o diferență semantică între unitate – un exemplar și pluralitate – mai multe exemplare.om - oameni, carte - cărți, vânt - vânturiNu toate substantivele prezintă variante pentru singular și plural, din acest punct de vedere ele se împart în substantive numărabile (discrete) și nonnumărabile (nondiscrete).

Substantive numărabile(sg, flutur-fluture-pl, fluturi…Substantive nonnumărabile(Substantivele nonnumărabile nu au forme atât pentru singular cât și pentru plural, defective de nr)

Substantive defective de plural(Substantivele care au forme doar pentru numărul singular. Din această categoria fac parte în general următoarele grupuri de substantive:, toponime (Vasile, Olt, Dâmbovița)substantivele care denumesc epoci calități sau însușiri (curaj, înțelepciune, bunătate)stări organice (sete, foame)

Substantive defective de singular Substantivele care au forme doar pentru numărul plural se numesc substantive defective de sau substantive pluralia tantum. Din această categoria fac parte următoarele grupuri de substantive:

unele substantive proprii, toponime (București, Carpați, Iași, Fântânele, Mărculești)substantive comune (zori, câlți, tăieței, icre, moaște, șale

. Actualizaţi prin exemple substantivele defective de număr. 5 p. Unele substantive sunt defective de număr:+Au forme numai de singular:-nume de materii: fier, aur, unt, miere, lapte, mazăre, sânge, vată, zacuscă, pătrunjel-nume de sporturi: fotbal, box-nume de însuşiri şi stări fiziologice; curaj, cinste, foame, sete-nume de discipline: geografie, fizică-toponime: Braşov, Olt, Moldova+Au forme numai de plural:-nume de materii: câlţi, icre, măruntaie, tăiţei-nume de obiecte alcătuite din două părţi identice: foale, iţari, ochelari-toponime: Bucureşti, Bucegi, Carpaţi

Faceţi analiza morfosintactică a substantivelor din fragmentul dat. Formaţi nume de locuitori, forme de sigular şi plural, de la toponimele: Belgia, Mozambic, Transilvania, Moldova, Coreea, comentând ortografia derivatelor. 7 p.Geamuri-

ubstantiv comun, simplu, genul neutru, numărul singular, cazul nominativ, articulat cu articolul hotărât “-l”, funcţia sintactică de subiect;Fotoliul- substantiv comun, simplu, genul neutru, numarul singular, cazul acuzativ, articulat cuarticolul hotarat „l‖, functie sintactica de complement direct.

substantiv comun, simplu, genul feminin, numarul singular, cazul acuzativ, functie sintactica de complement direct.Simfonia-

Formaţi nume de locuitori, forme de sigular şi plural, de la toponimele: Belgia, Mozambic, Transilvania, Moldova, Coreea, comentând ortografia derivatelor. 7 p.

Belgia-belgian-belgieni(dupa temeleterminate in i).Mozambic-mozambican-mozambicani(dupatemele terminate in consoanele c, k si g.Transilvania-transilvanean-transilvaneni(exceptie)Moldova-moldovean-moldoveni(sescrie in cuvintele cu tema terminata in orice alta consoana in afara de c, k, g.)Coreea-coreean-coreeni(sescrie in cuvintele cu tema terminata in Orice alta consoana in afara de c, k, g.).

Subiectul II. Clasa lexico-gramaticală a verbului

2.1. Caracterizaţi modul imperativ al verbului. 3 p

Modurile Verbului sunt formele pe care le ia verbul pentru a se preciza cum considera vorbitorul actiunea.Imperativul exprima o porunca, un indemn, o rugaminte, o urare, avand forme numai pentru persoana a ll-a singular si plural:

forma afirmativa:a) singular: scrie! (tu)

plural: scrieti! (voi)

forma negativa:singular: nu scrie! (tu)plural: nu scrieti! (voi)

2.2. Prezentaţi structura morfematică a formelor afirmative şi negative ale verbelor la imperativ. 5 p. .mperativul negativ al verbelor a duce, a face, a zicese scrie și se pronunță nu duce, nu face, nu zice (nunu du, nu fă, nu zi), dar imperativul pozitiv este: du, fă, zi.Imperativul negativ al verbului a fi se scrie cu un singur i: nu fi supărat; imperativul pozitiv se scrie cu doi i: fii atent.

2.3Faceţi analiza morfosintactică a verbelor din fragmentul dat. Identificaţi lexemul compus cu valoare de adjectiv, ilustrând şi alte exemple de adjective provenite de la advebe.7 p.Te uita-Priveste-s-aduca-

s-aud-sa citesc – vb.predicativ ,exprimat prin P.V ,mod.conjuctiv ,timp. prezent, persoana a 1-a ,nr. singular ,conjugarea a 4-a ,precedat de conjuctia (sa)

sa ascult- – vb.predicativ ,exprimat prin P.V ,mod.conjuctiv ,timp. prezent, persoana a 1-a ,nr. singular ,conjugarea a 4-a ,precedat de conjuctia (sa), funtia sintactica de predicat.as vrea-sa le-nvat-s-aduca-vino-verb, pers a 2-a sg, mod imperativ, timp prezent, f.s. de PV;

ne-ngroape-citeste-mi

Test nr 17.Subiectul I. Clasa lexico-gramaticală a substantivului

1.1. Caracterizaţi substantivele cu aceeaşi formă pentru ambele numere. 3 p.

Substantive cu formă unică la ambele numere.Există substantive care au aceeaşi formă pentru singular şi plural, deşi sensul corespunde celor două numere. Diferenţa dintre ele se face cu ajutorul determinanţilor, fie numeralele un – doi / o –două, fie cu ajutorul articolelor.

      În această situaţie se găsesc substantivele feminine formate cu sufixul –toare: o vânzătoare – două vânzătoare, o dansatoare – două dansatoare, o învăţătoare – două învăţătoare.

      De asemenea, au formă unică pentru singular şi plural masculinele terminate în –i: un pui – doi pui, un ochi – doi ochi, un unchi – doi unchi, un arici – doi arici etc.

      Substantivele neutre în această situaţie sunt foarte puţine, de obicei terminate în -e: un nume – două nume, un pronume – două pronume.

1.2 Formaţi contexte diagnostice pentru substantive cu două forme de plural ce diferenţiază sensurile. 5 p

Substantive cu două forme de plural.Există un număr redus de substantive cu două forme de plural, de cele mai multe ori, cea de a două formă este învechită şi populară. Prima formă de plural citată este deci literară şi recomandată:

feminine: aripă – aripi, aripecoală – coli, coalegroapă – gropi, groapestradă – străzi, stradeşcoală – şcoli, şcoaleneutre: chibrit – chibrituri, chibrite

– tufişuri, tufişecimitir – cimitire, cimitiruri

Faceţi analiza morfosintactică a substantivelor din fragmentul dat. Identificaţi derivatul sufixal cu valoare adverbială, analizându-l conform criteriilor de sistematizare tipologică a conversiunii. 7 p.

Padurea-substantiv comun, simplu, genul feminin, numarull singular, cazul nominativ, articulat cu articolul hotarat „a”, functie sintactica de subiect.

Rafala-Joc-substantiv comun, simplu, genul neutru, numarul singular, cazul acuzativ, fc de complement direct.Petarda-substantiv comun, simplu, genul feminin, numarul singular, cazul acuzativ, functie sintactica

de complement direct.

Subiectul II.

Structura cuvântului2.1. Caracterizaţi structura morfologică a cuvântului. 3 p

Structura morfologică a cuvântului

Părţile componente ale cuvintelor care au o anumită semnificaţie lexicală sau gramaticală se numesc morfeme. Morfemele sunt de mai multe tipuri: rădăcina, prefixul, sufixul, tema şi desinenţa.Rădăcina este elementul comun mai multor forme ale aceluiaşi cuvânt (în cazul cuvintelor flexibile) sau mai multor cuvinte care alcătuiesc o familie de cuvinte (în cazul cuvintelor formate prin derivare). Prefixul este elementul care se adaugă înaintea rădăcinii unui cuvânt de bază .Sufixul este elementul care se adaugă după o rădăcină Cuvânt de bază este cuvântul care serveşte ca element de plecare în formarea altor cuvinte prin derivare. De exemplu, cuvintele-bază pentru derivatele copilaş, prietenie, frumuşel, iepureşte, a îmbrăţişa sunt copil, prieten, frumos, iepure, braţCuvânt derivat este cuvântul format cu sufixe şi prefixe de la un cuvânt de bază. cuvântul-bază pădure cu ajutorul sufixului derivativ -ar.Familia de cuvinte (lexicală) constituie totalitatea cuvintelor înrudite ca sens.

2,2. Identificaţi tipurile de flexiune. 5 p.Tipuri de flexiune: flexiune sintetică, flexiune analitică, flexiune supletivă, flexiune mixtăAnalitica-raportrile gramaticale prin cuvinte isolate.Sintetica-raporturile gramaticale se exprima prin adagarea de afixe la tema cuvantului.Supletiva-la un nr redus de cuvinte la care categoria gramaticala rezulta din schimbarea radicalului si n din flective

Faceţi analiza morfematică a 4 părţi de vorbire diferite din fragmentul dat. Formulaţi regula de ortografiere a prefixului îm/în, utilizând exemple concludente. 7 p.

Ceremonie(subst)-A explodat(verb)-Omagiata(adjectiv)-Inzecit(numeral)- Numeralul cardinal multiplicativ, compus,

Formulaţi regula de ortografiere a prefixului îm/în, utilizând exemple concludente. 7 p. Exemplificaţi cazuri de substantivizare şiadjectivizare a pronumelui.

- "Pe-atunci erai Tu singur, încât ma-ntreb în sine-mi .

-Pierîzndu-ti timpul tau cu dulci nimicuri ".

Adject- Când determina un substantiv comun, adjectivul de întarire asezat dupasubstantiv sau înaintea substantivului cere substantiv articulat :

Exemple : vecinul însusi, însusi vecinul vecina însasi, însasi vecina .

Test 18

Subiectul I. Clasa lexico-gramaticală a substantivului.

1.1. Descrieţi categoria gramaticală a genului la substantiv. Ilustraţi minim 5 exemple de moţiune realizată cu ajutorul unor sufixe diferite, definind fenomenul. 3 p.

Substantivul este partea de vorbire flexibila care denumeste obiecte (fiinte, lucruri, fenomene, actiuni etc).Genul substantivelor

substantiv masculin: un elev (singular) – doi elevi (plural);substantiv feminin: o eleva (singular) – doua eleve (plural);substantiv neutru: un scaun (singular) – doua scaune (plural).

Substantivul epic are o singura forma pentru masculin si feminin: carabus, elefant, tantar, privighetoare, dihor, greier, vultur, lebada, papagaletc.Substantivele mobile sunt substantivele nume de fiinta care au o forma pentru masculin si alta pentru feminin.masculin | femininprofesor, muncitor | profesoara, muncitoareProcedeul cu ajutorul caruia putem forma substantive feminine din cele masculine si invers se numestemotiune.Motiunea- procesul cu ajutorul caruia se formeaza substantivele feminine din cele masculine si/sau invers (elev/eleva, rata/ratoi etc.). Cele mai frecvente sufixe motionale sunt: feminine (-a, -ita, -easca, -ca, -oaica, -toare), masculine (-oi, -an)

1.2Delimitaţi substantivele epicene de cele cu gen comun. 5 p

Substantivele epicene sînt acele substantive care denumesc ființe, dar care au o singură formă pentru ambele sexe. Exemple: pește, veveriță, elefant .

COMUNE → denumesc obiecte de acelaşi fel: casă, caiet

Reprezintă numele pe care-l dăm oricărui obiect dintr-o mulțime sau dintr-o clasă de obiecte de același fel: oraş, râu, universitate.

1,3 Faceţi analiza morfosintactică a substantivelor din fragmentul dat. 7 p. Un delfin-Un om-Delfinii-Basmele-

Subiectul II. Clasa lexico-gramaticală a verbului

2.1. Indicaţi trăsăturile esenţiale ale modurilor impersonale. 3 p.

Moduri nepersonaleInfinitivul are în general funcția de a denumi acțiunea, exprimând-o în chip general, abstract, nedeterminat: S-a prezentat pentru a

în cor.Gerunziul exprimă, de obicei, o acțiune în desfășurare, dependentă de acțiunea unui verb la un mod personal: L-am auzit cântând.Participiul denumește o acțiune suferită sau îndeplinită de un obiect: Bucata este cântată de un cor celebru.Supinul denumește acțiunea, exprimând-o în chip general, abstract, ca infinitivul, însă ca un deziderat: S-a apucat de cântat.

structurile verbale compuse care se formează cu verbe la moduri impersonale. 5 p

Modurile nepersonale (nepredicative) sunt: infinitivul, gerunziul, participiul si supinul.Infinitivul denumeste actiunea in doua forme temporale:

a) prezent: a face, a scrie, a lucra, a vedea;perfect: a fi facut, a fi scris, a fi lucrat, a fi vazut.

Infinitivul are doua forme :forma scurta: a citi, a scrie, a zice, a face;forma lunga: citire, scriere, zicere, facere.Gerunziul indica imprejurarea in care se petrece actiunea verbului.

Se formeaza prin atasarea sufixelor modale -and sau-ind, la radacina verbului:a lucr / a – lucr / anda ven / i – ven / ind

Participiul indica rezultatul actiunii.Are valoare adjectivala, cand se acorda cu substantivul determinat in gen, numar si caz:Cartea citita a fost interesanta.

valoarea substantivala, cand este articulat cu articol enclitic sau este precedat de un articol proclitic:Ranitul s-a vindecat. Un ranit a fost adus la spital.

valoare adverbiala, cand determina un verb: Noi i-am vorbit deschis.Supinul indica scopul actiunii, destinatia si provenienta unui obiect. Se formeaza din participiul

invariabil precedat de o prepozitie simpla sau compusa: de, dupa, la, pentru, de la.scopul actiunii: Ei au plecat pentru vanat.destinatia obiectului: Am adus unelte de pescuit.provenienta: Fructele sunt de la cules.

Faceţi analiza morfosintactică a verbelor din fragmentul dat. Analizaţi lexemul binele conform criteriilor de sistematizare tipologică a conversiunii.A omori-Erau socotiti-Si-au parasit-

Va invinge-

Test nr 19

Subiectul I. Structura cuvântului1.1. Caracterizaţi flectivele segmentale. 3 p. Flectivul este mijlocul prin care se exprima valorile gramaticale, plasata de regula dupa radical. flective se segmenteaza in: desinente, sufixe, cuvinte, flexive, alternanta fonetica (baiat-baieti), radical. Flectivul, spre deosebire de radical, este un morfem dependent, care serveşte la exprimarea valorilor gramaticale. De exemplu, cuvântul băieţii poate fi segmentat în următoarele elemente: băieţ- – radicalul, -i – desinenţa şi -i – articolul hotărât. În categoria flectivelor intră desinenţele şi sufixele gramaticale. Prin combinarea flectivului cu radicalul se pot constitui ● forme sintetice (flectivul aşezat după radical formează corp comun cu acesta: copi-i-i, cobor-a-m) şi ● forme analitice (flectivul este înaintea radicalului: mai bun, am văzut).1,2 . Indicaţi categoriile gramaticale redate prin flective suprasegmentale

Flectivele diferă de la o parte de vorbire la alta şi de la o formă a paradigmei la alta. Ele pot fi clasificate în ● flective nominale şi ● flective verbale. Flectivele nominale sunt proprii substantivului, adjectivului sau pronumelui, iar cele verbale caracterizează verbul. Flectivele nominale exprimă genul, numărul şi cazul şi reprezintă, din punct de vedere morfematic, desinenţe. Flectivele verbale exprimă modul, timpul, persoana şi numărul. Dintre acestea, modul şi timpul verbelor sunt marcate prin sufixe gramaticale, iar persoana şi numărul sunt marcate prin desinenţe.

Faceţi analiza morfematică a 4 părţi de vorbire diferite din fragmentul dat. Identificaţi lexemele prefixale, comentând clasificarea prefixelor conform criteriului semantic. 7 p

Sa fii-Cel-Umbra-Vreo-

Formulaţi regula de ortografiere a prefixului îm/în, utilizând exemple concludente. 7 p. Exemplificaţi cazuri de substantivizare şiadjectivizare a pronumelui.

- "Pe-atuncierai Tu singur, încât ma-ntreb în sine-mi .

-Pierîzndu-ti timpul tau cudulci nimicuri ".

Adject- Când determina un substantiv comun, adjectivul de întarire asezat dupasubstantiv sau înaintea substantivului cere substantiv articulat :

Exemple : vecinul însusi, însusi vecinul

vecina însasi, însasi vecina .

Subiectul II. Clasa lexico-gramaticală a verbulu2.1. Definiţi categoria gramaticală a diatezei verbului. 3 p. D i a t e z a este categoria gramaticală a verbului care are rolul de a prezenta situaţia descrisă din diferite perspective. Verbul are trei diateze.

D i a t e z a a c t i v ă : descrie situaţia din punctul de vedere al subiectului: Columb a descoperit America.;D i a t e z a p a s i v ă : descrie situaţia din punctul de vedere al subiectului: America a fost descoperită de Columb.;D i a t e z a i m p e r s o n a l ă : descrie situaţia din perspectivă dinamică, procesuală: În 1492 se descoperăAmerica.

2.2 2.2. Explicaţi relaţia dintre tranzitivitate şi diateză. 5 p

Se numesc verbe tranzitive acele verbe care pot primi un complement obiect direct, construit fără prepoziție (excepție face prepoziția pe când precedă un nume de persoană Numai verbele tranzitive se pot întrebuința și la diateza pasivă Toată lumea îl apreciază = El este apreciat de toată lumea.Furtuna a rupt pomii = Pomii au fost rupţi de furtună.

   Unele verbe se pot folosi atât la diateza activă, cât și la diateza reflexivă, adică însoțite de un pronume reflexiv de aceeași persoană ca și subiectul său și de forma se la persoana a III-a. Schimbarea diatezei presupune, de regulă, o modificare de sens: a

– a se afla, a exprima – a se exprima, a plânge – a se plânge.

2.4 . Faceţi analiza morfosintactică a verbelor din fragmentul dat. Exemplificaţi 5 sufixe verbale, comentând clasificarea sufixelor conform criteriului morfologic. 7 p.Sa poti-Sa fii-Stai-Sfinteste-l-Se odihneste-A fost-Lasa-te-Sadeste-s-a sadit-fii-n-ai avut-sa fii-

Exemplificaţi 5 sufixe verbale, comentând clasificarea sufixelor conform criteriului morfologic. 7 p. Sufixe verbale: des-, dez-, in-, im-, ras-, raz-, supra-.Clasificarea prefixelor conform criteriului morfologic:Sufixe verbale: des-, dez-, in-, im-, ras-, raz-, supra-.Sufixe nominale: a-, con-, com-, in-, im-, i-, ne-.Sufixe adjectivale: a-, anti-, arhi-, cis

Test nr 20

Subiectul I. Structura cuvântului

1.1.Indicaţi categoriile gramaticale redate prin desinenţe la următoarele clase lexico- gramaticale: a) substantiv; b) verb; c) adjectiv. Ilustraţi 3 valori morfologice diferite ale lexemului vie. 3 p. Iv-

limba română se exprimă prin desinențe numărul și cazul substantivului, genul, numărul și cazul adjectivului, numărul și persoana verbului. De exemplu -i din forma codri este desinența de plural a substantivului codru….

din forma neagră este desinența de feminin a adjectivului negru…..din forma cânți este desinența de persoana a II-a singular aindicativului prezent al verbului a cânta.

Ilustraţi 3 valori morfologice diferite ale lexemului vie.* vie(adjectiv),vita_de_vie(substantiv),vrea_sa_vie(verb)

Comparaţi morfemele lexicale şi cele gramaticale. 5 p După sens sau conţinut, morfemele sunt lexicale şi gramaticale. Morfemelelexicale au un sens mai concret şi includ atât morfemele independente sau rădăcini, cât şi dependente sau derivate, adăugate la cele independente (este vorba de prefixe şi de sufixe lexicale: în-, des-, ne-, re-; -uţ, -it, -esc etc., care permit ataşarea altor morfeme dependente gramatical: căr-uţ-uri, român-easc-ă etc.). Morfemele gramaticale au sens abstract, general şi pot fi raportate la o categorie morfologică; acestea pot fi sufixe (care exprimă modul şi timpul verbelor: lucr-ând, cit-i, cit-esc, vorb-i-se etc.), desinenţe (exprimă, la verb, persoana şi numărul: cit-ea-m, cit-esc-Ø, vorb-i-se-ră-m; iar, la nume, exprimă numărul şi cazul:

ă, (unei)cas-e, (nişte)cas-e); aceste morfeme sunt totdeauna dependente.1.4 Faceţi analiza morfematică a 4 părţi de vorbire diferite din fragmentul dat. 7 p.

Subiectul II. Verbe copulative şi semicopulative

2.1. Descrieţi verbele semicopulative şi semiauxiliare. 3 p. În limba română, inventarul lexical tehnic al verbelor instrumentale (semiauxiliare şi semicopulative) se completează continuu pe baza gramaticalizării verbelor pronominale.

Verbele semicopulative au functie sintactica identica cu cele copulative. Ele leaga numele predicativ de subiectul propozitiei indicind in acelasi timp categoriile de mod, timp, numar si persoana. De exemplu: Batrinul se facu palid. (M G. Cibotaru). Verbele (semi)auxiliare de modalitate exprimă necesitatea, posibilitatea, voinţa, dorinţa, iminenţa unei acţiuni etc.Verbele (semi)auxiliare de aspect au caracter momentan, durativ sau terminativ, în funcţie de verbul la conjunctiv, la infinitiv sau la supin, cu care se combină. Sunt verbe de aspect incoative: a începe, a porni, a se repezi, a sări

2.2 . Concretizați noțiunile de verbe semiauxiliare modale și aspectuale.

Verbele (semi)auxiliare de aspect au caracter momentan, durativ sau terminativ, în funcţie de verbul la conjunctiv, la infinitiv sau la supin, cu care se combină. Sunt verbe de aspect incoative: a începe, a porni, a se repezi, a sări; durative sau continuative: a continua, a urma; terminative: a termina, a înceta, a isprăvi, a găta etc. Şi ele pot apărea în contexte diferite, însoţite de alte forme verbale:A pornit să plângă.”

A prins a râde.”Continuă a ninge.”

Verbele (semi)auxiliare de modalitate exprimă necesitatea, posibilitatea, voinţa, dorinţa, iminenţa unei acţiuni etc. . De exemplu, a avea poate exprima necesitatea: „Doar n-am a trăi cât lumea.”; posibilitatea: „N-am a mă plânge de nimic.” dorinţa, voinţa: „Eu am a-ţi spune ceva.”; permisiunea: „N-are decât să plângă.”

2,3 Faceţi analiza morfosintactică a verbelor din fragmentul dat. Formulaţi regula de ortografiere a prefixului des-/dez-, ilustrând-o cu exemple concludente. Exemplificaţi 3 valori ale sufixului -tor. 7 p.

s-au intiparit-crescand-mi le aduce-incep-se deschid-

Formulaţi regula de ortografiere a prefixului des-/dez-, ilustrând-o cuexemple concludente. Exemplificaţi 3 valori ale sufixului -tor.

--Se scrie şi se pronunţă des- înainte de consoane surde: descheia,desface, desfăşura, destăinui, descifra.Se scrie şise pronuntă dez- înainte de vocale şi de consoane sonore: dezminţi,dezlega, dezrădăcina, dezacord, dezordine, deziluzie, dezbate.--Tocator, Fulgerator, Otravito

Test nr 21Subiectul I. Clasa lexico-gramaticală a adverbului

Definiţi clasa lexico-gramaticală a adverbului. 3 p. A d v e r b u l  este partea de vorbire care exprimă o caracteristică a unei acţiuni sau circumstanţa în care se desfăşoară o acţiune sau există o însuşire (bine, repede, aici, acum). Este o parte de vorbire autosemantică, neflexibilă.

În propoziţie adverbul poate determina un verb arătând când, unde şi cum se desfăşoară o acţiune: Vine azi. Suntem acasă. Lucrează bine. Adverbul mai poate determina un adjectiv (aproape mort) sau un alt adverb (prea devreme). Adverbul răspunde la întrebările când? unde? cum?, funcţionând cel mai frecvent în calitate de complement circumstanţial.

1,2 . Caracterizaţi clasele semantice şi structurale ale adverbelor. 5 p.

După modul de exprimare a caracteristicii sau circumstanţei, adverbele sunt de două feluri: a) adverben e p r o n o m i n a l e şi b) adverbe p r o n o m i n a l e .

Adverbele nepronominale sau p r o p r i u - z i s e denumesc direct caracteristici sau circumstanţe ale acţiunilor. După înţelesul lor, acestea se pot împărţi în următoarele categorii: a) adverbe de mod, b) adverbe de loc, c) adverbe de timp.

Adverbele p r o n o m i n a l e exprimă indirect, prin raportare la context, caracteristica sau circumstanţa în care se desfăşoară o acţiune.

1. Din punctul de vedere al structurii lor, adverbele se împart în următoarele două subclase: a) adverbes i m p l e şi b) adverbe c o m p u s e .

Din categoria adverbelor simple (marea majoritate) fac parte adverbele primare, adverbele moştenite şi adverbele împrumutate (azi, ieri, mereu, aşa, cum, când), precum şi cele provenite din alte părţi de vorbire (absolut, destul, exact, încet, părinteşte, pieziş, totalmente).

Adverbele compuse sunt de mai multe tipuri. Ele au următoarele structuri:a) adverb + substantiv: azi-dimineaţă, ieri-noapte, mâine-seară;b) adverb + adverb: oriunde, oarecum, orişicând, târâş-grăpiş;c) prepoziţie + adverb: de abia, până când, până unde, dincotro.

1.3 Faceţi analiza morfosintactică a verbelor din fragmentul dat. Definiţi procedeele de formare a cuvintelor în limba română. 7 p.

Definiţi procedeele de formare a cuvintelor în limba română. 7 p. Derivarea- procedeu de formare a cuvintelor noi prin adaugarea sau suprimarea unor afixe la radacina unui cuvintCompunere-a este un procedeu intern de formare a cuvintelor, care constă în combinarea a două sau mai multe cuvinte-bază.Conversia-mijlocul intern de imbogatie a vocabularului prin care se formeaza cuvinte noi prin trecerea de la o parte de vorbire la alta.

Subiectul II. Clasa lexico-gramaticală a verbului

2.1. Indicaţi trăsăturile esenţiale ale modurilor impersonale. 3 p.

Moduri nepersonaleInfinitivul are în general funcția de a denumi acțiunea, exprimând-o în chip general, abstract, nedeterminat: S-a prezentat pentru a cânta în cor.Gerunziul exprimă, de obicei, o acțiune în desfășurare, dependentă de acțiunea unui verb la un mod personal: L-am auzit cântând.Participiul denumește o acțiune suferită sau îndeplinită de un obiect: Bucata este cântată de un cor celebru.Supinul denumește acțiunea, exprimând-o în chip general, abstract, ca infinitivul, însă ca un deziderat: S-a apucat de cântat.

2.2 structurile verbale compuse care se formează cu verbe la moduri impersonale. 5 p

Modurile nepersonale (nepredicative) sunt: infinitivul, gerunziul, participiul si supinul. Infinitivul denumeste actiunea in doua forme temporale:

a) prezent: a face, a scrie, a lucra, a vedea;perfect: a fi facut, a fi scris, a fi lucrat, a fi vazut.

Infinitivul are doua forme :forma scurta: a citi, a scrie, a zice, a face;forma lunga: citire, scriere, zicere, facere. Gerunziul indica imprejurarea in care se petrece actiunea verbului.

Se formeaza prin atasarea sufixelor modale -and sau-ind, la radacina verbului:a lucr / a – lucr / anda ven / i – ven / ind

 Participiul indica rezultatul actiunii.Are valoare adjectivala, cand se acorda cu substantivul determinat in gen, numar si caz:Cartea citita a fost interesanta.Are valoarea substantivala, cand este articulat cu articol enclitic sau este precedat de un articol proclitic:Ranitul s-a vindecat. Un ranit a fost adus la spital.Are valoare adverbiala, cand determina un verb: Noi i-am vorbit deschis.

 Supinul indica scopul actiunii, destinatia si provenienta unui obiect. Se formeaza din participiul invariabil precedat de o prepozitie simpla sau compusa: de, dupa, la, pentru, de la.

scopul actiunii: Ei au plecat pentru vanat.destinatia obiectului: Am adus unelte de pescuit.provenienta: Fructele sunt de la cules.

2.3 .Faceţi analiza morfosintactică a verbelor din fragmentul dat. Alcătuiţi enunţuri cu 2 omofone ale adverbului niciodată. 7

m-am indoit-am fost-mi s-a parut-poate fi-

Testul nr.22

Subiectul I. Pronumele şi corectitudinea exprimării

1.1. Descrieţi pronumele şi adjectivele pronominale posesive. 3 p.

Pronumele posesiv este partea de vorbire flexibilă care înlocuieşte numele obiectului posedat şi al posesorului. Este precedat întotdeauna de articolul posesiv (al, a, ai, ale); al meu, a mea, ai tăi, ale tale etc.Exemplu: Mama a aruncat hârtiile de pe masă iar pe ale tale, Maria, le-a pus în cameră.Pronumele posesiv se acordă in gen şi număr cu obiectul posedat şi în persoană şi număr cu posesorul:Un singur obiect posedat și un singur posesor(al meu, a mea…

Un singur obiect posedat și mai mulți posesori(AL NOSTRU, AL VOSTRU…

Mai multe obiecte posedate și un singur posesor(al meu, ale mele…Mai multe obiecte posedate și mai mulți posesori(al nostri, ale noastre..

Adjectivul pronominal posesiv se declină împreună cu substantivul determinat.Când substantivul este articulat hotărât, adjectivul posesiv pierde articolul al,a,ai ale:

Exemplu: Câinele tău este cuminte.Când substantivul este articulat nehotărât sau nearticulat, adjectivul posesiv păstrează articolul posesiv:

Exemplu: Un câine al tău este cuminte.1.2 Formulaţi reguli pentru a evita greşeli în utilizarea pronumelui.

Dativ     mi-, ţi-, i-, ne-, v-, le- Acuzativ    m-, te-, l-, ne-, v-, i-, le-;

Pronumele o se pune după verbul de conjugat, legându-se de acesta prin cratimă: am întrebat-o, aş ruga-o, aş fi văzut-o.Unele dintre formele pronumelui personal se leagă de conjuncţia să prin liniuţă:I.Pronumele ‘imi’, ‘iti’, ‘ii’, ‘il’Vocala ‘î’ cu care incep formele de dativ „imi” , „iti”, „ii”.Intrucat i nu reprezinta un cuvant care se rosteste impreuna cu un pronume neaccentuat, el nu trebuie separat prin liniuta de restul pronumelui. In cazul greselilor i-mi, i-ti, i-i , „i” nu are niciun inteles.Pronumele neaccentuate asezate inaintea vebelor (la timpurile simple ale indicativului) care incep cu a, cu o sau cu î se pot rosti singure sau impreuna cu verbul: te ajut, te observ, te-ajut,te-observ..Pronumele la dativ mi, ti, i se pot rosti si impreuna cu forma e a verbului a fi sau cu formele care incep cu e: mi-e sete, mi-este

-era drag etc.

Faceţi analiza morfosintactică a pronumelor din fragmentul dat. Exemplificaţi cazuri de substantivizare şi adjectivizare a pronumelor. 7 p.

pronume personal propriu-zis, persoana a III-a, nr.singular, genul masculin, forma accentuata, cazul G

Subiectul II. Categoriile gramaticale ale adjectivului

2.1.Clasificaţi adjectivele incompatibile cu categoria gramaticală a comparaţiei.Din punct de vedere al posibilitatii de a avea grade decomparatie , adjectivele se impart in:*adjective care au grade de comparatie (comparabile)-bun, rau..*Adjective fara grad de comparatie(necomparabile). Aceastea sunt adjective cu intensitate. Din aceasta categorie fac parte: *adjective relative(civil, mondial, politic, ceresc, mineral…)*Adjective pronominale(acesta, acela, celalalt, oricare, fiecare…)*adjective care prin semnificatia lor lexicala exprima un grad de comparatie: inferios, superior, major, minor, enorm, maxim, minim.

Estimaţi mijloacele de redare a superlativului în limba română.

Superlativ – relativ:de inferioritate: cel mai puțin înalt;de superioritate: cel mai înalt;absolut: -gramatical: foarte înaltstilistic: grozav, teribil etc. de înalt.ObservaţiiSuperlativul absolut stilistic se poate exprima în mai multe moduri:prin repetiție: E frumoasă, frumoasă/ frumoasă, frumoaselor;prin locuțiuni (construcții fixe): gol pușcă, beat turtă, înghețat bocnă, sănătos tun.

prin lungirea unei vocale: buuuuunăprin figuri de stil: roșul ca focul, alb ca varul, negru ca abanosul/ pana corbului, iute ca fierul, mică cât un sâmbure de mac.

2.3 Faceţi analiza morfosintactică a adjectivelor din fragmentul dat. Exemplificaţi derivate adjectivale formate cu 5 sufixe diferite, comentând clasificarea sufixelor conform criteriului morfologic. 7 p.

Imens-djectiv propriu-zis, variabil cu 4 forme, se acordă cu substantivul (, singularl, nominativ), gradul de comparaţie pozitiv,  funcţia sintactică de nume predicativ;

Firesc-

Neadevarate-

Exemplificați derivate adjectivale formate cu 5 sufixe diferite, comentând clasificarea sufixelor conform

criteriului morfologic. 7 p.

- adjectivale: -al (anual), -aş (nevoiaş), -bil (locuibil),-cios (mâncăcios), -esc(prietenesc), -iu (cenușiu), -ui

(gălbui), -uriu (fumuriu), -os (lemnos). Se

pot forma serii derivate atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt

derivat .

Testul nr.23..Subiectul I. Pronumele şi corectitudinea exprimării

1.1.Descrieţi pronumele reflexive autentice şi analogice.Pronumele reflexiv marchează identitatea subiectului cu obiectul indirect sau cu cel direct. Acest pronume are forme numai pentru cazurile dativ şi acuzativ: Pronumele reflexiv are forme proprii numai pentru pers. 3 în dativ şi acuzativ nediferenţiate după genuri şi numere: D: sie, îşi;

Se numesc pronume reflexive analogice care sunt forme neaccentuate de acuzativ(ma, me, te,ti, ne).

Demonstraţi defectivitatea de gen, caz şi număr a acestora (valoarea de element în structuri morfologice verbale ).1. P r o n u m e l e marchează identitatea subiectului cu obiectul indirect sau cu cel direct. Acest pronume are forme numai pentru cazurile dativ şi

se foloseşte atunci când subiectul şi obiectul direct este una şi aceeaşi persoană. În acest caz acţiunea verbului-predicat se înfăptuieşte în favoarea subiectului: Omul harnic îşi face iarna car şi vara sanie.

A c u z a t i v u l se foloseşte când subiectul şi obiectul direct este una şi aceeaşi persoană, ceea ce înseamnă că acţiunea verbului-predicat se răsfrânge asupra subiectului însuşi: Adesea cel care ajută pe altul se ajută pe sine.

Pronumele reflexiv are forme proprii numai pentru pers. 3 în dativ şi acuzativ nediferenţiate după genuri şi numere: D: sie, îşi; A: sine, se.Pentru pers. 1 şi 2 sg. şi pl. se folosesc formele de dativ şi acuzativ ale pronumelui personal propriu-zis. Acestea capătă valoare reflexivă când marchează identitatea subiectului cu obiectul direct sau indirect:

cumpăr mie, îţi cumperi ţie, ne cumpărăm nouă, vă cumpăraţi vouă; pe mine, te lauzi pe tine, se laudă pe sine.

Faceţi analiza morfosintactică a unui substantiv, adjectiv, adverb din fragmentul dat. Identificaţi un derivat cu sufix colectiv, comentând clasificarea sufixelor conform criteriului semantic.

m-am mirat-sa poata-am socotit-

sa mearga-m-am inselat-

1)Identificaţi un derivat cu sufix colectiv, comentând clasificarea sufixelor conform criteriului semantic. 7 p.Aparaie-derivat cu sufix colectiv „-raie”Sufixele denumesc:

agentul (-tor, - ar, -ist, -aş): agricultor, fierar, gronist, luntraş; însuşirea (-iu, -oş, -cios, -bil, -at, -al): aurcz, fricos, mîncăcios, purtabil, sprîncenat, vamal; colectivitatea (-et, -raie, -işte, -ime, -is): brădet, apăraie, porumbişte, studenţime, zmeuriş; instrumentul (-ar, -nită, -tor): alfabetar, pipernită, ştergător; noţiuni abstracte (-inţă , -ie, -ime, -cală, -ura, -anţă) : cerinţă, domnie, grăsime, răceală,

scursura, siguranţă; modalităţi (-este, -iş, -âş): româneşte, pietriş, ţărâş; locul şi originea (-ărie, -ice, -ean): benzărie, fierărie, bucureştean; obiecte sau însuşiri mici - sufixe diminutivale (ulet , uc , ior , ică , ice) : binişor, căscioară,

cerceluş, coşuleţ, lănţuc, pantofior, singurică, vanticel; obiecte sau însuşiri mari - sufixe augmentative (andru, an, oaie, oi): băieţandru, grăsan, căsoaie,

pietroi;

Subiectul II. Obiectul de studiu al morfologiei

2.1. Stabiliţi criteriile de identificare a părţilor de vorbire. 3 p.Clasificarea cuvintelor in parti de vorbire se face in functie de trei criterii:*Lexematic(dotate cu sens lexical si categorial-substantive, adjective, verbe, adverbe.)*Categorematic(cu sens doar categorial, pronume si unele adverbe)*Morfematic(cu sens instrumental)prin categorii gramaticale se înţelege o serie de fapte de limbă cu ajutorul cărora se exprimă o parte din acele opoziţii gramaticale ce contribuie la transformarea unităţilor denotative în unităţi comunicative.

Actualizaţi în contexte valoarea substantivală, adjectivală şi adverbială a următoarelor lexeme: înţelept, adânc, frumos, urât, mândră. 5 p.

Frumos(adverb), Colegul meu este frumos-adverb de mod provenit din adjectiv simplu, grad de comparatie-pozitiv, Functia sintactica-complement circumstantial de mod.

)Actualizaţi în contexte valoarea substantivală,adjectivală şi adverbială a următoarelor lexeme: înţelept, adânc, frumos, urât,mândră. Ca sa aiba valoaresubstantivala trebuie sa inlocuiasca substantivul.

ex: Inteleptul se plimba. Adancul sufletului. Vine mandra. Adjectivala: Omul intelept. Raul adanc. Baiatul frumos.Timpul urat. Fata mandra. Adverbiala”:Gandeste intelept. Priveste adanc. Vorbeste frumos. Se uita urat. Merge mandra.

. Faceţi analiza morfosintactică a unui substantiv, adjectiv, adverb din fragmentul dat. Identificaţi un derivat cu sufix colectiv, comentând clasificarea sufixelor conform criteriului semantic. 7 p.

Banet(substantiv)- substantiv comun, simplu, genul neutru, numărul plural, cazul nominativ, funcţia sintactică de subiect;

Iarasi(adverb)-

Vechi(adjectiv)-

Testul nr.24

Subiectul I. Instrumente gramaticale: prepoziţia1.1. Caracterizaţi prepoziţia şi raporturile exprimate de acestea. 3 p.

P r e p o z i ţ i a  este o parte de vorbire auxiliară care exprimă raportul sintactic s u b o r d o n a r e  dintre cuvinte în cadrul propoziţiei.

Prepoziţia este un instrument gramatical ce implică prezenţa a doi termeni, unul fiind un termen regent, iar celălalt subordonatul său: o pădure de stejari, casa de lângă drum, a se sfătui cu prietenii, a intra în vagon.Singure, prepoziţiile nu au funcţie sintactică, dar ele formează grupuri prepoziţionale care pot îndeplini diverse funcţii sintactice în propoziţie. Prepoziţia poate intra în structura următoarelor părţi de propoziţie:● atributul: Era o carte cu poze. (Cezar Petrescu)● numele predicativ: Copacii sunt de cărbune. (Cezar Petrescu)● elementul predicativ suplimentar: Socotea acest ceas drept o urgie trimisă de sus. (Cezar Petrescu)

De cele mai multe ori, prepoziţia poate subordona unui termen regent:● substantive: Şi-a construit o casă de piatră. (prepoziţia de introduce un substantiv care îndeplineşte funcţia sintactică de atribut);● pronume: Nu am vorbit cu el. (prepoziţia cu introduce un complement indirect exprimat printr-un pronume);● numerale: Despre cei trei s-a discutat detaliat. (prepoziţia despre introduce un numeral având funcţia sintactică de complement indirect).

1.2. Specificaţi prepoziţiile morfem şi prepoziţiile utilizate cu diferite cazuri oblice. 5 p.

După structură, prepoziţiile sunt de două feluri: a) prepoziţii s i m p l e şi b) prepoziţii c o m p u s e .● În categoria prepoziţiilor s i m p l e intră:

prepoziţiile primare. Acestea sunt alcătuite dintr-un singur a, asupra, către, contra, cu, de, după,fără, în, între, întru, la, lângă, pe, pentru, peste, până, spre, sub;

prepoziţiile formate prin conversiunea altor părţi de vorbire (adverbe, substantive şi participii): dedesubtul, dinaintea, dinapoia, dindărătul, înaintea, înapoia, îndărătul, înăuntrul, împrejurul, împotriva (de la adverbe); graţie, mulţumită (de la substantive); datorită (de la participiu).● Prepoziţiile c o m p u s e sunt cele formate:

prin contopirea a două prepoziţii primare: deasupra, despre, din, dinspre, dintre, înspre, prin, printre;prin alăturarea a două prepoziţii primare: de către, fără de, de pe, de după, de la, de lângă, de peste, pe lângă, pe sub, până până spre etc.Identificați prepozițiile din fragmentul dat. Actualizați 3 valori morfologice diferite ale lexemului mulțumită. 7 p.

Fata cu micuta-

Pe un cavaler-

Subiectul II. Cuvintele flectiv1.1. Caracterizaţi flectivele segmentale. 3 p. Flectivul este mijlocul prin care se exprima valorile gramaticale, plasata de regula dupa radical. flective se segmenteaza in: desinente, sufixe, cuvinte, flexive, alternanta fonetica (baiat-baieti), radical. Flectivul, spre deosebire de radical, este un morfem dependent, care serveşte la exprimarea valorilor gramaticale. De exemplu, cuvântul băieţii poate fi segmentat în următoarele elemente: băieţ- – radicalul, -i – desinenţa şi -i – articolul hotărât. În categoria flectivelor intră desinenţele şi sufixele gramaticale. Prin combinarea flectivului cu radicalul se pot constitui ● forme sintetice (flectivul aşezat după radical formează corp comun cu acesta: copi-i-i, cobor-a-m) şi ● forme analitice (flectivul este înaintea radicalului: mai bun, am văzut).1,2 . Indicaţi categoriile gramaticale redate prin flective suprasegmentale

Flectivele diferă de la o parte de vorbire la alta şi de la o formă a paradigmei la alta. Ele pot fi clasificate în ● flective nominale şi ● flective verbale. Flectivele nominale sunt proprii substantivului, adjectivului sau pronumelui, iar cele verbale caracterizează verbul. Flectivele nominale exprimă genul, numărul şi cazul şi reprezintă, din punct de vedere morfematic, desinenţe. Flectivele verbale exprimă modul, timpul, persoana şi numărul. Dintre acestea, modul şi timpul verbelor sunt marcate prin sufixe gramaticale, iar persoana şi numărul sunt marcate prin desinenţe.

1,3 Faceţi analiza morfosintactică a verbelor din fragmentul dat. Identificaţi lexemele cu sufixe diminutivale, exemplificând minimum 4 valori diferite ale diminutivelor. 7 p.

Am ramas-

s-au schimbat-

a jertfi-

intelegeti-

ingropand-

am ajuns-

a fi-

ar fi-

Identificaţi lexemele cu sufixe diminutivale, exemplificând minimum 4 valori diferite ale diminutivelor. 7 p.

sufixe diminutivale (ulet , uc , ior , ică , ice) : binişor, căscioară, cerceluş, coşuleţ, lănţuc, pantofior, singurică, vanticel;

Diminutivele pot fi denotative (cu sensul „mic”) sau conotative (cu valori afective pozitive sau negative: de simpatie sau de minimalizare şi depreciere ironică).

Testul nr.25Subiectul I. Pronumele relativ interogative

Descrieţi pronumele relative şi interogative. 3 p.

Pronumele relativ este deosebit de toate celelalte pronume prin faptul că nu numai se referă la un substantiv, la alt pronume sau propoziție, reluându-le sau anticipându-le, ci în același timp introduce o propoziție subordonată, fiind parte de propoziție în

aceasta.Din punctul de vedere al formei, pronumele relative sunt de două feluri:a) pronume relative simple (sunt omonime cu cele interogative): cine, ce, care, cât;b) pronumele relativ compus cel ce.

Formele pronumelor relative simple sunt identice cu cele ale pronumelor interogative omonime.Formele pronumelui relativ compus cel ce:

Pronumele relativ poate îndeplini diferite funcții sintactice în propoziția pe care o introduce:: Ceea ce se vede este doar o parte din clădire.

complement direct: Stiloul pe care mi l-ai dat nu scrie.complement indirect: Este o sarcină căreia nu pot să-i fac față.

Pronumele i n t e r o g a t i v substituie, în propoziţii interogative parţiale, cuvântul aşteptat ca răspuns.Pronumele interogative sunt: cine?, ce?, care?, cât?, al câtelea?

Formele pronumelor interogative:Pronumele interogative cine şi ce îşi schimbă forma numai după cazuri:

Demonstraţi regula acordului încrucişat. 5 p.Regula acordului incrucisat >articolul posesiv «a»se acorda cu substantivul din propozitie subordonata»mama» iar pronumele relativ

«carui» care e in Genitiv se acorda cu substantivul pe care-l substituie din propozitia regenta. Exemplu:»M-am intalnit cu studentul a «carui» mama este medic».Regula acordului incrucisat plus pronumele relativ se acorda in gen si numar cu substantivul din propozitia regenta«studentul»al carui loc il tine iar articolul posesiv se acorda cu substantivul determinat din propozitia atributiva.

1,3 Faceţi analiza morfosintactică a pronumelor din fragmentul dat. Identificaţi lexemul ce poate avea valoare de substantiv şi prepoziţie, comentând criteriile de sistematizare tipologică a conversiunii. 7 p

Ei-pronume personal, forma accentuată, persoana a III-a, numărul singular, genul feminin, cazul G., funcţia sintactică de atribut pronominal genitival;Care-Ei-

Subiectul II. Structura verbului

Clasificaţi verbele din punctul de vedere al structurii. 3 p. este o parte de vorbire care exprimă în general o acțiune, ca de exemplu a alerga, a construi. Din punct de vedere

al structurii verbele se clasifica:*Simple(cu un singur radical)-a iubi, a canta, a visa, a citi, a gandi, a face, a face, a trece!*Compuse(cu doua radicaluri)-a binecuvanta, a binevioi, a batjocori..*Locutiuni verbale-(a-si aduce aminte, a-si da seama, a tine piept, a da ajutor, a da de veste, a da foc.!*Expresii verbale(a-i fi for, frig, foame, cald, bine, rau, sete, a-i parea bine, rau!

Delimitaţi locuţiunile verbale de expresiile verbale. Formulaţi regulile de ortografiere a prefixului delocutiv îm-/în-, comentând clasificarea prefixelor conform criteriului semantic. 5 p.Locutiunile verbale sunt grupurile de cuvinte (in care se afla obligatoriu un verb) cu pozitie fixa, alcatuind un tot cu sens unitar, echivalente in majoritatea cazurilor cu un verb simplu:

a-i parea rau(a regreta),a da ajutor (a ajuta),a se lua la harta (a se certa),a-si aduce aminte (a-si aminti).

Expresii verbale impersonale- sunt formate din verbul a fi si un alt adverb sau o locutiune adverbiala de mod cu rol de nume predicativ in cadrul constructiei. Ex: e bine, e rau, e usor, e greu, e tare, e moale, e posibil, e imposibil, e firesc, e normal, a sta in cumpana, a baga in sperieti, a trage nadejde, a lua partea, etc.Expresiile au mai ales rol lexical(continut afcetiv), pe cand locutiunile au rol gramatical.

Formulaţi regulile de ortografiere a prefixului delocutiv îm-/în-, comentând clasificarea prefixelor conform criteriului semantic. 5 p.

-prefixul în-,înaintea unor cuvinte care încep cu b sau p devine îm-. Deci: îmbrăţişare,îmbrăca, împodobiţi, NU înbrăţişare, înbrăca, înpodobi.

Din punct de vedere al sensului, prefixele sunt: - prefixe negative - care neagă sensul cuvântului: ne-; in-; i-; neimportant, incomplet, ireal - prefixe care exprimă ideea de repetiţie: ras-; răz-; re-; răstălmăci, răzgândi, rescrie

- prefixe cu sensul "fără", "lipsit de" - cu ajutorul cărora seformează antonimele cuvintelor de bază: des-; dez-; de-; a-; descompune, dezorientat, debloca, anormal - prefixe cu sens de superlativ: ultra-; supra; -extra-; hiper-; arhi-; prea. ultramodern, supradimensionat, exţraplat, hipercorect, arhiplin, preafrumoasă, superelegant.-prefixe cu sensul '"înainte": ante-; pre-; antebelic, prenume-prefixe cu sensul "după": post-; postbelic-prefixe cu sensul "împreună cu": con-; com-; co-; conlucrare, compatriot, cooperare

-prefixe cu sensul "împotrivă": anti-; contra-; antirăzboinic, contraindicat-prefixe cu sensul "sub limită": hipo-; sub-/ hipoglicemie, subcutanat-prefixe care sugerează corelaţia: inter-; interdisciplinar, inrerreligios, internaţional-prefixe cu sensul "înăuntru": intra- intramuscular, intravilan-prefixe cu sensul "peste": trans- transoceanic, transport-prefixe cu sensul "pentru": pro-; pronume

2.3. Faceţi analiza morfosintactică a verbelor din fragmentul dat. 7 p

Au gratie-

Se bucura-verb predicativ, conjugarea II, diateza reflexivă, modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-a, numărul singular,

funcţia sintactică de predicat verbal;

Sunt naivi-Sunt batjocoritoare-

Testul nr.26

Subiectul I. Părţi de vorbire invariabile.1.1.Definiţi şi caracterizaţi clasa lexico-gramaticală a interjecţiilor. 3 p.

n t e r j e c ț i a  este o parte de vorbire neflexibilă care exprimă, prin sunete articulate, senzaţii, stări sufleteşti, manifestări de voinţă ale vorbitorului sau imită sunete şi zgomote din natură.Clasificarea interjecţiilor

După structură şi din punctul de vedere al originii lor, interjecţiile se grupează în următoarele clase:● interjecţii p r i m a r e  (simple): ah!, aoleu!, of!, vai!, bre!, poc!, bravo!, halal!, adio! etc.● interjecţii c o m p u s e : cioc-boc!, hodoronc-tronc!, tic-tac!, trosc-pleosc!, treanca-fleanca!, tura-vura! etc.● interjecţii formate din alte părţi de vorbire sau din grupuri de cuvinte prin conversiune: Doamne!, Poftim!, Ca să vezi!, Doamne fereşte!, Ajutor! etc.

funcţiile sintactice ale interjecţiilor. 5 p

“De-abia se mai aude de departe: cioc – cioc – cioc! **************- predicat verbal:

si noi la craiul, draga”****************- nume predicativ:

de el!(***************- atribut adjectival:

*****************- complement direct:“De cate ori auzeau jart, auzeau si aoleo!” **********************8

- complement circumstantial de mod:„Cotofenele s-au abatut pe varfurile copacilor, strigandu-se: caracara-ca! caracara-ca!”

1.3.Faceţi analiza morfosintactică a interjecţiilor din fragmentul dat. Identificaţi adjectivul format prin derivare, comentând sufixul conform criteriilor de clasificare a sufixelor. 7 p.

Tup-tup-tup- interjectie, simpla, nepredicativa, functie sintactica de subiect.interjectie, simpla, predicativa, functie sintactica de predicat verbal.

Tup-tup-tup-interjectie simpla, nepredicativa, functia sintactica de complement direct.

Identificaţi adjectivul format prin derivare, comentând sufixul conform criteriilor de clasificare a sufixelor. 7 p. Lăcomos- sufixul –os: conform criteriului morfologic , sufixul –os este un sufix adjectivalconform criteriului lexico-gramatical –os este un sufix nemotionalconform criteriului etimologic, -os este un sufix de origine latinaconform criteriului semantic, -os este un sufix folosit pentru denumirea insusirii

Subiectul II. Categoria cazului la pronume. 2.1. Comentaţi fenomenul reprizei pronominale 3 p.

Fenomenul reprizei pronominale e caracteristic enunţurilor, unde se observă ordinea inversă a componenţilor, adică complementul direct sau indirect se află în prepoziţie faţă de predicat şi funcţia lui este exprimată a doua oară printr-un pronume personal aton, plasat în postpoziţie faţă de complement. America cea puternică am văzut-o la 11 septembrie 2001 cu ochii în lacrimi (N.Dabija).

. Delimitaţi dativul etic de dativul posesiv. 5 p.Dativul Etic-Formele neaccentuate ale persoanei I si a II-a singular la cazul dativ (mi-, ti-, imi, iti) se intrebuinteaza cu rol stilistic in basmele si baladele populare pentru a arata ca povestitorul participa sufleteste la desfasurarea actiunii. Dativul folosit in acest scop se numeste dativ etic:- nu are functie sintactica, ci stilistica, aratand participarea afectiva a povestitorului la cele relatate (Si cand ti l-am lovit odata.)

Dativ posesiv-Pronumele personal neaccentuat la dativ poate determina un substantiv la nominativ sau la acuzativ :palaria-mi, palaria-ti, palaria-i. In asemenea constructii pronumele la dativ are sens posesiv:palaria mea, palaria ta, palaria ei (lui). Acest dativ se numeste dativ posesiv.Determinand un substantiv, pronumele personal la dativul posesiv are functie sintactica de atribut pronominal.

Faceţi analiza morfosintactică a pronumelor din fragmentul dat. Explicaţi semnificaţia afixoidului morf(o), exemplificând încă 10 afixoide ce formează terminologia lingvistică.

Lui-pronume personal propriu-zis, persoana a III-a, nr.singular, genul masculin, forma accentuata, cazul G.Cine-i-personal propriu-zis, persoana a III-a, nr.singular, genul masculin, forma neaccentuata, cazul Ac..Va-

Explicaţi semnificaţia afixoidului morf(o), exemplificând încă 10 afixoide ce formează terminologia lingvistică. 7 p. „forma”, *ideo-

„idee”, idio- „”propriu, specific”, *glos(o)-, glot(o)- „limba”, *frazeo- „fraza”, *etimo- „adevarat”, * -ftong „sunet” lingv „limba” * -silab „silaba”

zof, -zofie „intelept”

Testul nr.27

Subiectul I. Structuri verbale compuse1.1. Descrieţi structurile verbale compuse ale modurilor indicativ şi condiţional-optativ. 3 p.Modul exprima atat verbul fata de actiune, adica felul cum vede el aceasta actiune.Exista 5 moduri:*Indicativ(lucreaza)* Conjunctiv(sa lucreze)* Conditional Optativ(ar lucra)* Prezumtiv(va fi lucrand) *Imperativ(Lucreaza!).1)Modul indicativ exprima o actiune reala care se desfasoara in prezent, s-a desfasurat in trecut sau se va desfasura in viitor(canta, a cantat, va canta).2)Modul Conditional optativ denumeste o conditie sau o actiune a carei realizare depinde de o conditie(As merge si eu cu voi daca as fi mai liber)., o actiune dorita-As pleca in concediu).

Prezentul condițional-optativ are următoarea structură:

Formele verbului auxiliar a avea:aşaiar

amaţiar

+ infinitivul verbului de conjugat

Formulaţi reguli de ortografiere a formelor verbale inverse ale modurilor sus-numite. Delimitaţi afixoidele din cadrul lexemului ortografiere, analizându-le conform criteriilor: poziţional, semantic, etimologic. 5 p.

Formele neaccentuate al epronumelui personal in Dativ(imi, iti, ii, ne, vi , le) si in Acuzativ(mi, te, il, o, ne, va, ii, le), stau inaintea verbului din structura unui verb la perfect compus sau la conditional optativ, fiind legate de verbul auxiliar prin cratima.

In aceste contexte se folosesc formule neaccentuate legate ale pronumelui personal:Verbe la Dativ(mi-, ti-, i-, ne-, v-, le-) Acuzativ(m-, te-, l-, ne-, v-, i-, le-).*Perfect compus-Dativ»»»mi-a spus, ti-a spus….. Acuzativ»»»m-a vazut, te-a vazut…*Conditional optativ-Dativ»»mi-ar spune, ti-ar spune..acuzativ»te-ar vedea, le-ar vedea..

Delimitaţi afixoidele din cadrul lexemului ortografiere, analizându-le conform criteriilor: poziţional, semantic, etimologic. 5 p.

drept, adevarat corect, conform criteriului pozitional, afixul orto- este un prefixoid,

Conform criteriului semantic, afixul orto- isi mentine forma si sensul de bazaConform criteriului etimologic, afixul orto- este de origine greaca

- scriereconform criteriului pozitional, afixul grafo-este un sufixoidConform criteriului semantic, afixul grafo- isi mentine forma si sensul de bazaConform criteriului etimologic, afixul grafo- este de origine greaca

1.3. Faceţi analiza morfosintactică a verbelor din fragmentul dat. 7 p.mi-ai cere-verb predicativ

b.predicativ ,exprimat prin P.V ,mod.conjuctiv ,timp. prezent, persoana a 2-a ,nr. singular ,conjugarea a 4-a ,precedat de conjuctia (sa).cate-am visat-verb predicativm-ai fixa-verb predicativ, ai da-ncet-verb, conjug Iparu-ti blond-verb predicative, netezind-verbmana-ti alba-

mi-ai zambi-jucandu-ma-conj I

as vorbi-verb predicative, pronominal, conj IV

Subiectul II. Clasa lexico-gramaticală a pronumelui

2.1. Delimitaţi pronumele variabile şi invariabile în raport cu categoria gramaticală a persoanei. 3 p. Dupa criteriul flexionar deosebim:pronume variabile si invariabile cu categoria gramaticala a persoanei.

Sunt Variabile: pronumele care au mai multe forme flexionare(mie, imi, mi) (pe mine, mi, m) acestuia, acestia, (al, ai, ale,a acestora), cine(a, al, ai, ale»dansului). Pronumele variabile pot fi impartite in doua subgrupe : * variabile cu categoria persoanei(personale, reflexive, de intarire..). * variabile fara categoria persoanei(cele demonstrative, negative, interogative, relative).

Sunt invariabile-pronumele care au o singura forma(numai cateva nehotarate si unul interogativ relativ)»ceva, fiece, orice, oarece, altceva, ce.

Relataţi despre cazurile de omofonie la pronumele demonstrative de identitate. 5 p.

Pronumele demonstrativ inlocuieste numele unui obiect indicand totodata apropierea, departarea obiectului ori identitatea acestuia cu sine insusi sau cu alt obiect.

Pronumele demonstrativ de identitate

CAZMASCULIN FEMININSINGULAR PLURAL SINGULAR PLURAL

Nom – Ac. același aceiași aceeași aceleași

Gen – D aceluiași acelorași aceleiași acelorași

Formele pronumelui relativ sunt: care, cine, ce, ceea ce, cat, cata, cati, cate. Pronumele relativcine se refera la fiinte, care si ce se pot referi atat la fiinte cat si la lucruri, iar cat se refera la cantitatea obiectelor.

2.3. Faceţi analiza morfosintactică a pronumelor din fragmentul dat. Formaţi câte un derivat substantival şi verbal de la lexemul definind procedeul de formare a cuvântului nou. 7 p.

m-ai fixa-

paru-ti-mana-ti-m-ai privi-

Formaţi câte un derivat substantival şi verbal de la lexemul mînă, definind procedeul de formare a cuvântului nou. 7 p.

Verbal: a inmana, a manui; verbalizare

Substantival: mainele, manutele substantivizare

Test nr 28Subiectul I. Clasa lexico-gramaticală a pronumelui

Delimitaţi pronumele variabile şi invariabile în raport cu categoria gramaticală a persoanei. 3 p. Dupa criteriul flexionar deosebim:pronume variabile si invariabile cu categoria gramaticala a persoanei.

Sunt Variabile: pronumele care au mai multe forme flexionare(mie, imi, mi) (pe mine, mi, m) acestuia, acestia, (al, ai, ale,a acestora), cine(a, al, ai, ale»dansului). Pronumele variabile pot fi impartite in doua subgrupe : * variabile cu categoria persoanei(personale, reflexive, de intarire..). * variabile fara categoria persoanei(cele demonstrative, negative, interogative, relative).

Sunt invariabile-pronumele care au o singura forma(numai cateva nehotarate si unul interogativ relativ)»ceva, fiece, orice, oarece, altceva, ce.

1.2 Relataţi despre cazurile de omofonie la pronumele demonstrative de identitate. 5 p.

Pronumele demonstrativ inlocuieste numele unui obiect indicand totodata apropierea, departarea obiectului ori identitatea acestuia cu sine insusi sau cu alt obiect.

Pronumele demonstrativ de identitate

CAZMASCULIN FEMININSINGULAR PLURAL SINGULAR PLURAL

Nom – Ac. același aceiași aceeași aceleași

Gen – D aceluiași acelorași aceleiași acelorași

Formele pronumelui relativ sunt: care, cine, ce, ceea ce, cat, cata, cati, cate. Pronumele relativcine se refera la fiinte, care si ce se pot referi atat la fiinte cat si la lucruri, iar cat se refera la cantitatea obiectelor.

Explicaţi semnificaţia afixoidelor din lexemul omofonie, exemplificând cazurile de sinonimie şi antonimie a afixoidelor. 5 p.

-fonie = sunet

1.3 1.3. Faceţi analiza morfosintactică a pronumelor şi adjectivelor pronominale din fragmentul dat. 7 p.

Subiectul II. Ortografia părţilor de vorbire

2.1. Comentaţi ortografia verbelor la modul imperativ însoţite de formele atone ale pronumelor personale. 3 p.

Verbele reflexive la imperativ pozitiv se scriu prin cratima: (intoarce-te, scoala-te. Deoarece imperativ negativ see formeaza cu adverbul nu, si la infinitiv «nu pleca», nu asculta, nu ascunde», verbul «a adduce», a face, a zice au forma «nu face, nu duce».

Pe langa imperativ poate fi un pronume neaccentuat. Aceste pronume se unesc de forma imperativului de care se leaga prin cratima:»ada-mi, ada-i, ada-ne, ada-le, spune-mi, spune-i».

2.2. Creaţi contexte potrivite pentru cuvintele date şi omofonele lor: mii, ţii, ia, însăţi, ai, săi, va şi identificaţi părţile de vorbire. 5 p.

-vine de la forma verbului»a lua» -ia caietul de pe masa. I-A este alcatuit din pronumelui lui sau ei(verbul auxiliar a avea, la pers III singular). «El i-a dat un caiet».

când poate fi completat cu mie: Mi se face sete (mie).când poate fi completat cu mie (mi-) … pe ei, îi (-i): Mi-i dai mâine. (Mi-i dai mie pe ei, banii.) Când mi-i dai?

când e pluralul de la o mie: o mie – două mii.

ţi (ţi-) când putem adăuga ţie:Ţi l-am dat (ţie). Ţi-am dat (ţie). Ţi-aş da (ţie).

ţii când vine de la a ţine:Tu ţii cu fata de alaturi.

ţi-i când putem completa cu ţie … pe ei:Mi-ai trimis banii? – Ţi-i trimit mâine (ţie pe ei, banii).

ţi-i când înseamnă ţi-e, îţi este.Ţi-i greu? – Mi-i greu.

Se scrie SAI atunci când poate fi înlocuit cu “lui” sau ” ei”. Pantalonii săi erau prea groși pentru vremea de afară = Pantalonii lui erau prea groși pentru vremea de afară. Se scrie S-AI atunci când urmează o acțiune.

se scrie ai când poate fi completat cu tu:Tu ai zis. – perfect compus

se mai scrie ai şi când arată posesia:- Ai cui sunt copiii ăstia? – Ai tăi.

se scrie a-i când poate fi completat cu lui/ei ..A-i spune (lui/ei) că greşeşte e inutil.

= apare în conjugarea verbului la viitor: va scrie, va citi, va merge etc. = V-ul este forma neaccentuată a pronumelui vouă, iar a este parte a conjugării unui verb la perfect compus: v-a

v-a trimis, v-a citit etc.Faceţi analiza morfosintactică a verbelor din fragmentul dat. Comentaţi îmbinarea un tânăr francez conform criteriilor de

sistematizare tipologică a conversiunii. 7 p. Era jucat-Isi cantau-Trecand-Plangeau-Sa simti-

Testul nr.29Subiectul I. Conjugarea verbului

Prezentaţi structura morfematică sintetică ale aspectelor indicativului (prezent şi trecut) 3 p.

MODURILE PERSONALEINDICATIVUL arata o actiune,sigura, reala.PREZENTUL indica desfasurarea actiunii in momentul vorbirii. Sufixele si desinentele de prezent sunt:

Conjugarea I Conjugarea a II-a

eu invat lucrez aflu eu par

i el/ea invata lucreaza afla el/ea parenoi invatam lucram aflam noi paremvoi invatati lucrati aflati voi paretiei/ele invata lucreaza afla ei/ele parConjugarea a III-a Conjugarea IV-aeu merg eu dorm iubesc hotarasc

i tu dormi iubesti hotarastiel/ea merge el/ea doarme iubeste hotarastenoi mergem noi dormim iubim hotaramvoi mergeti voi dormiti iubiti hotaratiei/ele merg ei/ele dorm iubesc hotarasc

TRECUTUL indica desfasurarea actiunii inainte de momentul vorbiriiIMPERFECTUL exprima o actiune trecuta, care se desfasoara in acelasi timp cu o alta actiune trecuta, aratand durata sau repetarea. PERFECTUL COMPUS exprima o actiune trecuta, terminata in momentul vorbirii. Este alcatuit din forme specifice ale verbului auxiliar a avea+participiul verbului de conjugat eu am tu ai invatat.

Formulaţi reguli de ortografiere a verbelor la indicativ prezent, pers. III (a crea, a efectua, a aşeza, a linia, a premia, a situa). Exemplificaţi sufixe verbale ce au valoare gramaticală şi formativă. 5 p.

 

 

1. Verbele de conjugarea I cu infinitivul in «ia»: a linia, a premia, se scriu la persoana III sg si pl:»liniaza, premiaza»2. Verbul a crea se scrie la indicativ prezent: creez, Creezi, creeeaza, cream, creati, creeeaza»»».3. a efectua, a aseza, a situa.

.3. Faceți analiza morfosintactică a verbelor din fragmentul dat. 7 p.Se apropiara-Ajunsera-

Se intoarse-Sa se inveleasca-Nu-si lua-Urmarindu-i, sa scurme-Scotind-

Subiectul II. Fenomenul sincretismului şi al redundanţei2.1. Precizaţi conţinutul noţiunii de sincretism. 3 p.

sincretismului sintactic, aspect esenţial al polifuncţionalismului, care constă în virtualitatea unei unităţi sintactice (propoziţionale sau frastice) de a întruni mai multe valori semantico-informative în cadrul uneia şi aceleiaşi unităţi comunicative superioare, parte de propoziţie sau propoziţie propriu-zisă. Concomitent, în lucrare sunt determinate, cantitativ şi calitativ, propoziţiile subordonate sincretice în limba română, introduse în frază prin jonctivelecând, cum, dacă.  că propoziţiile sincretice pot cumula o multitudine de valori semantico-funcţionale. Bunăoară, în fraza „Moşneagu (-1), cum aude glasul cocoşului (2), iese din casă cu bucurie (+1), şi (-3), când aruncă ochii spre poartă (4), ce să vadă (+3) ... (Ion Creangă),(cand, cum, daca).

2.2 Comparaţi fenomenul sincretismului cu cel al redundanţei. 5 p.

redundanta este abundenta inutila de expresii, de cuvinte sau de imagini in formularea unei idei. Exprimari redundante: “sunt aflati in situatia” in loc de “se afla in situatia”, “respectati semnificatia semnelor de circulatie”, in loc de “respectati semnele de circulatie”,.Cu toate ca aceste exprimari nu sunt la fel de suparatoare ca pleonasmele, ele trebuie evitate in vorbire sau/si scriere, deoarece, altfel, tindem sa ne irosim in expresii lungi, incomode si care nu sunt cu nimic mai clare. .

Faceţi analiza morfologică a elementelor sincretice din fragmentul dat. Actualizaţi 5 valori diferite ale lexemului drept.

Actualizaţi 5 valori diferite ale lexemului drept. 7 p.Adjectiv: Sa alegi doar drumul drept. Facultatea de Drept.

2. Substantiv: Omul are dreptul de a alege.

3. Adverb: Drept sa-ti spun, nu ma asteptam la asa ceva!

4. Prepozitie: Drept cine ma iei?

Testul nr.30

Subiectul I. Diateza verbului

Descrieţi modalităţile de realizare a diatezei pasive a verbului 3 p.

D i a t e z a este categoria gramaticală a verbului care are rolul de a prezenta situaţia descrisă din diferite perspective. Verbul are trei

D i a t e z a a c t i v ă : descrie situaţia din punctul de vedere al subiectului: Columb a descoperit America.;D i a t e z a p a s i v ă : descrie situaţia din punctul de vedere al subiectului: America a fost descoperită de Columb.;

Diateza activă a verbului nu are o marcă gramaticală proprie. Se vorbeşte în acest caz de o marcă zero:citeşte, citesc, construieşte, construiesc.

Diateza pasivă are următoarea structură:verbul auxiliar»a fi» =participiul verbului conjugat si este intrebat/citit.Verbul auxiliar îşi schimbă forma după mod, timp, persoană şi număr: a fost / este / va fi căutat.Participiu se acordă cu subiectul în număr şi gen: El este întrebat, Ea este întrebată, Ei sunt întrebaţi, Ele sunt întrebate.

Comentaţi corelaţia subiect logic/subiect gramatical vs. diateză activă/diateză pasivă. 5 pIn constructia activa situatia este descrisa din punctul de vedere al autorului actiunii: «Elevul citeste o carte».In constructia pasiva situatia este descrisa de la obiectul actiunii , care este trecut in pozitia subiectului gramatical spre autorul actiunii.»Cartea este citita de catre ele».Faceţi analiza morfosintactică a verbelor din fragmentul dat. Identificaţi un cuvânt compus, comentând clasificarea cuvintelor compuse. Le rosteam-Culesesem-Le-ar fi asteptat-Avea-Sa ma infrunte-Sa ma tradeze-Imi amintesc-Stiind-m-am silit-m-a intrerupt-

Identificaţi un cuvânt compus, comentând clasificarea cuvintelor compuse. 7 p.

Nemuncit – cuvint compus, format cu prefixul “ne-“Compunerea se realizează prin:

alăturare (parataxă): de la, Radu Ionescu;2. contopire: cumsecade, despre;3. abreviere:

- iniţiale: C.F.R.;C.E.C. - iniţiale şi cuvinte: F.C. Corvinul ASIROM, ROMPRES MODAROM TAROM

Subiectul II. Forme supletive

2.1. Descrieţi fenomenul supletivismului 3 p. Supletivismul-variatia totala a radicalului unor cuvinte in procesul flexiunii. Alcatuirea formelor gramaticale ale unui cuvant de la radacina sau teme diferite. Este un procedeu neproductiv de alcatuire a formelor gramaticale in limba romana. Formele supletive prezinta pronumele personale»»eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele». Prin supletivism se caracterizeaza verbul « a fi» care la prezent indicativ are forme»sunt, esti, este, suntem, sunteti, sunt».

2.2. Plasaţi formele atone ale pronumelor personale de persoana III, cazurile D. şi Ac. în prepoziţia, în postpoziţia verbului şi interpus în structura verbală. 5 p.

In prepozitie:Dativ: imi spune, imi spunea, imi spuse, imi va fi spunand, imi va fi spus.Acuzativ: ma intreaba, ma intreba, ma intrebase, ma va fi intreband, ma va fi intrebat.

Postpozitie: dupa verbe cand acesta este lla imperativ pozitiv sau gerunziu:Dativ:spune-mi, spunandu-mi.Acuzativ: intreaba-ma, intrebandu-ma.

Interpus in structura verbala: intre conjunctia «sa» si verbul de baza la conjunctiv prezent, conjunctiv perfect sau viitor/ indicativ.Dativ:sa-mi spuna, sa-mi fi spus, are sa-mi spuna,…Acuzativ:sa ma intrebe, sa ma fi intrebat, are sa ma intrebe.

2.3 Faceţi analiza morfosintactică a pronumelor şi adjectivelor pronominale din fragmentul dat. 7 p.Oricine-Cu totii-Eu-Tata-