Www.referat.ro Sindromul Alzheimer.ppt6a608

8/3/2019 Www.referat.ro Sindromul Alzheimer.ppt6a608

1/23

Folosirea retelelor neuronalein probe clinice

Studiu pilot in studiereareceptivitatiiDonepezilin

sindromulALZHEIMER


2/23

Ce este dementa Alzheimer?- Dementa Alzheimer este o boala degenerativa, progresiva, care

determina mai multe tipuri de modificari in creierul persoanelor

afectate.

Placile senile

- Una dintre modificarile caracteristice bolii Alzheimer este

acumularea de placi senile printre celulele nervoase (neuroni) din

creier.

- Placile senile contin in principal beta-amiloid, care este un

fragment dintr-o proteina pe care organismul o produce in mod

normal (proteina precursoare a amiloiduluiAPP).


3/23


4/23

- Aceste fascicule sunt constituite in principal dintr-o proteina

numita tau, care in mod normal intra in alcatuirea unei structuridenumita microtubul.

- Microtubulii au un rol important in transportul a diferite

substante (inclusiv al celor cu rol nutritiv) in interiorul neuronilor.

- In boala Alzheimer, proteinele tau sunt anormale si

microtubulii sunt afectati, iar neuronii nu mai pot functiona

normal ceea ce detemina moartea unui numar din ce in ce mai

mare de neuroni.


5/23

- Consecinte : - tulburari de memorie,

- atentie,

- gandire,

- comportament,

- personalitate,

- Persoana cu dementa Alzheimer devine din cece mai dezorientata si are dificultati in a se

descurca singura.


6/23

Obiectivul studiului

- evaluarea exactitatii retelelor neuronale comaparata cu

analiza discriminanta in clasificarea pozitiv sau negativ a

raspunsului colinesterazei ce inhiba medicamentul

donepezilin tratamentul sindromului Alzheimer

Pacientii participanti

- cu boala Alzheimer (AD) mai putin avansata- varsta: 60 ani

- sex: ambele sexe


7/23

Masuratori

- acuratetea detectarii subiectilor sensibili (care raspund)

sau care nu raspund dupa 3 luni de experimente.

- criteriul standard pentru evaluarea eficacitatii au fost AD

scala-cognitiva si interventia clinica bazata pe schimbarile

scalei plus.

Concluzii

- retelele neuronale (ANNs) au fost mai eficace in

discriminarea dintre cei care raspund si care nu raspund ,

decat alte metode statistice avansate, analize

discriminante liniare particulare.


8/23

- ANNs prezice cum raspunde pacientul la tratament,

procentul fiind de 92,5%.

Aspecte generale ale studiului

- din cauza distrugerii neuronilor, neurotransmitarorii sunt si

ei afectati, iar pierderea sistemului colinergic din partea

frontala a creierului este o caracteristica principala a AD.

- se urmareste marirea sistemului colinergic.

- inhibitorii ca acetil-colinesteraza,enzimele care sparg

acetilcolina la nivel sinaptic au aratat eficacitate si o buna

tolerabilitate si sunt acum medicamentele folosite in

tratamentul AD.


9/23

Experimentul propriu-zis

- s-au fofosit date clinice si biologice de la 61 de pacienti,

cu un tratament de donezepil al bolnavilor cu AD, pentru

a compara cu acuratete clasificarea subiectilor

respondenti si nerespondenti cu analiza liniara

discriminanta.

- 61 de pacienti - 21 cu varsta 74,9-7,6 ani

- 40 cu varsta 55-92 ani

- subiectii au fost supusi unui tratament clinic si o

evaluare neuropsihologica ce include cateva domenii

cognitive.


10/23

Dozare

- pacientii au fost tratati cu donepezil 5mg/zi si raspunsulla tratament a fost impus de Mini-Mental State

Examination(MMSE), cu Alzheimer's Disease Scale-

Cognitive(ADAS-Cog) sau Clinician's Interviewed BasedImpresion of Change(CIBIC)-plus, iar scaderea scorului

cu 4 puncte sau mai putin, dupa 3 luni de terapie,

clasifica pacientul ca respondent la tratamentulfarmacologic.

- nu toti pacientii trec de toate testele neuropsihologice, dar

aceste observatii nu au fost trecute in analiza finala.

pentr statistica finala datele finale contin 37 de ariabile


11/23

- pentru statistica finala datele finale contin 37 de variabileselectate:

- 20 relateaza date anagrafice si deformate (varsta,

sex, istoria familiei pentru dementa, infarcte miocardice siarterosleroza periferica, educatia, ocupatiile anterioare,

obiceiurile) si aspectele clinice (presiunea sangelui,

semnele neurologice predominante);

- 15 relateaza examinarile biochimice si instrumentele

folosite (electrocardiograma, tomografia computerizata,

parametrii biochimici ai sangelui, numararea elementelor

figurate ale sangelui);

- 2 relateaza performantele neuropsihologice(MMSE)

si severitatea dementei (GDS-scor).


12/23


13/23

Arhitectura ANN

- elementele fundamentale

sunt nodurile

- fiecare nod are un input si un

output si comunica cu conexiunile.

- functia estef(.) care transforma

input-ul in output.

- forta care face ca fiecare pereche de noduri sa se

excite

sau sa se inhibe intre ele caracterizeaza fiecare

conexiune.

- valorile ozitive indica conexiunile excitate cele


14/23

- conexiunile internoduri se pot schimba in timp .

- modalitatea conexiunilor de a se schimba in timp e

numita ecuatia de invatare.

- 4 arhitecturi diferite ANN cu 2 reguli de invatare diferite

au fost impuse in acest experiment:

Feed Forward Back Propagation

Sine Net Learning Law

Auto-Recurent

Cluster-Recurrent (Tomographic Analysis with Scanning

Microscopy (TASM).


15/23

Toate ANNs au urmatoarea structura:

- vectorul input are 37 de noduri (straturi) (variabile

independente)

- vectorul output are 2 noduri (modelul tinta relevant a 2

observatii clinice: situatia proasta si neschimbarea);

- 4 straturi ascunse.


16/23

Rezultate obtinute

Rezultatul tratamentului s-a analizat dupa cele 2

variabile:

- situatia proasta la 19 pacienti nerespondenti la tratament;- neschimbari la 42 de pacienti.

Proba de 61 de inregistrari (pacienti) a fost subdivizata

aleator in 2 subprobe:- faza de antrenare;

- faza de predictie sau testare.


17/23

Faza de antrenare

sunt prezentate un anumit numar de cazuri cu cunoscuti

factori externi;

- greutatea conexiunilor este schimbata de un algoritm de

antrenare folosit pentru a produce un output

ce este mult mai apropiat de factorii externi cunoscuti.

- un experiment cu rezultate bune a fost realizat cu Back

Propagation ANN, faza de antrenare avand 34 de

inregistrari: - 14 pacienti in stare proasta;

- 20 pacienti cu stare imbunatatita.


18/23

- Aceste 34 de inregistrari sunt folosite pentru antrenarea

diferitelor tipuri de de retele cu arhitecturi diferite si

algoritmul produs de fiecare a fost aplicat pe alte 24 de

inregistrari pentru a clasifica respondentii si nerespondentii.

- in fiecare experiment a fost inclus un numar diferit de

variabile si o proba este divizata aleator in 2 subprobe:

- una pentru faza de antrenare;

- alta pentru faza de testare.


19/23

- in toate experimentele ANN a clasificat corect toti

respondentii (n=5,100%) dar are o rata diferita de

sensibilitate in recunoasterea pacientilor

respondenti(72,73%-90,91%).

- acuratetea toatala a prezicerii 77,78%-92,59%.

- modelul cu cea mai buna predictie (n=8) conditioneaza

80% clasificarea exacta a nerespondentilor(4 din 5

cazuri) si 81,82% a respondentilor (18 din 22 de cazuri).


20/23


21/23

Concluzii finale

Probele de baza ale medicinei pot fi fara indoiala de

ajutor in luarea deciziilor si propunerilor recente de folosire

diferite modele ANN pot reprezenta un instrument

important in medicina de laborator.

In acest studiu ANN s-a aplicat unui grup de pacienti

suferinzi de AD si tratati cu inhibitori de donepezil pentru a

vedea efectele clinice ale moleculei.


22/23

Folosirea ANN pare a fi o apropiere promitatoare pentru

clasificarea pacientilor respondenti la donepezil, are o

acuratete mai mare decat analiza liniar discriminanta.

Aceasta apropiere inafara de a fi importanta pentru

practicile clinice poate avea implicatii pentru modelul si

interpretarea formelor clinice a pacientilor cu AD.

Principala limitare a acestui studiu este pe un numar mic

de subiecti; un studiu multicentral este un progres pentru

a defini clinic si biologic caracteristicile prezise pentru un

raspuns pozitiv la tratament.


23/23

VA MULTUMESCPENTRU ATENTIE!

Date post:	06-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	doina-petrescu
View:	221 times
Download:	0 times

Www.referat.ro Sindromul Alzheimer.ppt6a608

Documents