+ All Categories
Home > Documents > Www.referat.ro Formareaconstiinteiistorice 8e2d0

Www.referat.ro Formareaconstiinteiistorice 8e2d0

Date post: 10-Apr-2018
Category:
Upload: costin-alexandru-costin
View: 226 times
Download: 0 times
Share this document with a friend

of 23

Transcript
  • 8/8/2019 Www.referat.ro Formareaconstiinteiistorice 8e2d0

    1/23

    Formarea Constiintei Istorice

    Aparitia primelor cronici Importanta scolii poloneze in formarea cronicarilor moldoveni Cronicari moldoveni

    Figura lui Stefan cel Mare dominand istoria si starnindimaginatia scriitoril

    or Stefan cel Mare in constiinta nationala si internationala Inceputul istoriografiei in tara romaneasca Cronicari munteni Dimitrie Cantemir Concluzie

  • 8/8/2019 Www.referat.ro Formareaconstiinteiistorice 8e2d0

    2/23

    Primele cronici

  • 8/8/2019 Www.referat.ro Formareaconstiinteiistorice 8e2d0

    3/23

    Scoala veche

  • 8/8/2019 Www.referat.ro Formareaconstiinteiistorice 8e2d0

    4/23

    Grigore Ureche

  • 8/8/2019 Www.referat.ro Formareaconstiinteiistorice 8e2d0

    5/23

    Grigore Ureche este primul nostru mare

    cronicar si se trage dintr-o veche familieboiereasca.Imprejurarile in care evolueaza

    familia,studiile,rangurile la care ajunge

    dupa ce revine in Moldova de la studii,ii

    dau posibilitatea sa cunoasca istoria tarii,ii

    creeaza un sentiment de responsabilitate

    si de a scrie Letopisetul Tarii Moldovei,

    singura sa scriere,care s-a pastrat in maimulte copii,ceea ce a facut posibila

    reconstituirea formei originale.

  • 8/8/2019 Www.referat.ro Formareaconstiinteiistorice 8e2d0

    6/23

    Letopisetul Tarii Moldovei

    Fost-au acestu Stefan Voda om nu mare destatu,manios si de grabu varsatoriu de sange

    nevinovat;de mulet ori la ospete omaraea fara

    judetu.Amintrilea era om intreg la fire, nelenesul,si

    lucrul sau il stiia al acoperi si unde nu gandiiai, acolo

    il aflai.La lucruri de razboaie mester,unde era nevoie

    insusi se varaia,ca vazandu-l ai sai, sa nu sa

    indarapteze si pentru aceia raru razboi de nu

    biruia.Si unde-l biruia altii, nu pierdea nadejdea, ca

    stiindu-sa cazut jos, sa radica deasuprabiruitorilor.Mai apoi, dupa moartea lui si feciorul sau,

    Bogdan Voda, urma il luasa, de lucruri vitejesti, cum

    sa tampla din pom bun roada buna iese.

  • 8/8/2019 Www.referat.ro Formareaconstiinteiistorice 8e2d0

    7/23

    Miron Costin

  • 8/8/2019 Www.referat.ro Formareaconstiinteiistorice 8e2d0

    8/23

    Este continuatorul cronicii lui GrigoreUreche.Vrea sa restabileasca adevarul

    istoric,deformat de fantasmagoriilehronicarilor.De aceea va concepe omonografie a problemei originilor.Ca si laUreche,letopisetul original nu s-a pastrat,

    dar au ajuns la noi copii fidele ale acestuidocument.Pentru istorici e un documentfoarte pretios,deoarece el continua operalui Grigore Ureche si ofera o martuireautentica despre viata Moldovei dintre anii1595 si 1661.

  • 8/8/2019 Www.referat.ro Formareaconstiinteiistorice 8e2d0

    9/23

    Letopisetul Moldovei de la Aron incoace, de unde

    este parasit de Ureche varnicul de Tara de Giosu,

    scosu de Miron Costin vornicul din Tara de Giosu inorase Iasi, in anul de la zidirea lumiei 7183, iara de

    la nasterea Mantuitorului lumii, Iisus Hristos, 1675

    Cronica Tarai Moldovei si Munteniei

    Istoria in versuri polone despre Tara Moldovei siMunteniei

    De neamul moldovenilor din ce tara au iesit

    stramosii lor

    Viata lumii(poem filozofic)

    Stihuri impotriva zavisitiei

  • 8/8/2019 Www.referat.ro Formareaconstiinteiistorice 8e2d0

    10/23

    Ion Neculce

  • 8/8/2019 Www.referat.ro Formareaconstiinteiistorice 8e2d0

    11/23

    Este ultimul mare cronicar al Moldovei si

    cel care va continua opera lui Miron

    Costin relatand evenimetele petrecute

    dupa 1661.Meritul sau este cu atat mai

    mare cu cat este considerat de asemenea

    si primul nostru mare povestitor,precursoral lui Creanga si Sadoveanu.Cronica sa

    este una subiectiva,el nereusind sa se

    detaseze de propriile-I impresii,ganduri si

    sentimente.

  • 8/8/2019 Www.referat.ro Formareaconstiinteiistorice 8e2d0

    12/23

  • 8/8/2019 Www.referat.ro Formareaconstiinteiistorice 8e2d0

    13/23

    Stefan cel Mare

  • 8/8/2019 Www.referat.ro Formareaconstiinteiistorice 8e2d0

    14/23

  • 8/8/2019 Www.referat.ro Formareaconstiinteiistorice 8e2d0

    15/23

    Ctitoriile lui Stefan

    Sucevita Voronet

    Neamt Putna

  • 8/8/2019 Www.referat.ro Formareaconstiinteiistorice 8e2d0

    16/23

    Cetatea de scaun - Suceava

    Sucevita

    Mormantul lui

  • 8/8/2019 Www.referat.ro Formareaconstiinteiistorice 8e2d0

    17/23

    Cronicari munteni

  • 8/8/2019 Www.referat.ro Formareaconstiinteiistorice 8e2d0

    18/23

    Letopisetul Cantacuzinesc

    Letopisetul Balenilor

    Incepatura istorii vietii luminatului sipreacrestinului domnului Tarii Romanesti laConstantin Brancoveanu Basarab voievod dacand Dumnezeu cu domniia l-au incoronat, pentruvremile si intamplarile ce in pamantul acesta in

    zilele marii-sale s-au intamplat -Radu greceanu De aicea sunt cele ce au scris chiar Rafail

    monahul, care pe nume mirenesc l-au chematRadu Popescu-Radu Popescu

    Istoria Taii Romanesti intre care sa cuprindenumele ei cel dintai si cine au fost locuitorii ei siapoi ce o au mai descalecat si o stapanit pana siin vremile de acum cum s-au tras si sta-

    Constantin Cantacuzino

  • 8/8/2019 Www.referat.ro Formareaconstiinteiistorice 8e2d0

    19/23

    Dimitrie Cantemir

  • 8/8/2019 Www.referat.ro Formareaconstiinteiistorice 8e2d0

    20/23

    Este cea mai reprezentativa personalitatea umanismului in cultura noastra.Vastele

    sale cunostiinte in diferite domenii,ilrecomanda drept un erudit,adevarataintruchipare a umanismului renascentist.Abeneficiat de o educatie solida,asimilarea

    culturii greco latine,a principiilor filozoficefundamentale,insuflandu-I admiratiapentru valorile antichitatii si increderea inratiune.Lunga sedere la Constantinopol i-adesavarsit educatia,completandu-sicunostiintele sub indrumarea celor mai deseama savanti ai timpului.

  • 8/8/2019 Www.referat.ro Formareaconstiinteiistorice 8e2d0

    21/23

    Divanul sau galceava inteleptului cu

    lumea sau giudet sufletului cu trupul

    Imaginea stiintei sacre

    Istoria ieroglifica

    Istoria Imperiului Otoman

    Descriptio Moldaviae

    Monarchiarum physica examinatio

    Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor

  • 8/8/2019 Www.referat.ro Formareaconstiinteiistorice 8e2d0

    22/23

    Descrierea Moldovei este riguros structurata in

    trei parti: prima parte-geografica, a doua parte-

    politica, infatisand si naravurile si obiceiurilemoldovenilor si ultima parte despre cele

    bisericesti.

    Moldova se intinde in latime de la 44 de grade

    55 pana la 48 de grade si 51.Lungimea ei estenehotarata sar cei mai multi georafi aseaza

    marginea ei apuseana care atinge Transilvania

    la 45 de grade si 39;capatul ei dinspre rasarit,

    care face un unghi ascutit la Akerman, numitede locuitori Cetatea Alba,il socotesc la 53 de

    grade si 22.

  • 8/8/2019 Www.referat.ro Formareaconstiinteiistorice 8e2d0

    23/23

    Cine vrea sa dea o descriere politica a Moldovei trebuie,dupa socotinta mea, sa cerceteze inainte de toate chipul incare esti carmuita, fiindca noi socotim ca in descriereaacestuia au dat gres chiar si barbatii cei mai invatati

    De bautura nu au prea multa greta, dar nici nu-I sunt plecatipeste masura.[]O data s-a iscat sfada daca moldovenii sauvalahii sunt cei mai mari betivi.Cei ce se luasera la sfada aumers pe podul de la Focsani, unde atata s-au sfadit amandoicu paharele pana cand valahul a cazut jos de prea mult vin ce

    bause. (Sanzienele)Acesta este numele Sfantului Ioan

    Botezatorul.Ei cred ca in ziua cand se praznuieste acest sfantsoarele nu-si strabate drumul sau drept inainte, ci intr-o linietremurata.Deaceea toti taranii moldoveni se scoala in acea zi

    inaintea zorilor si privesc cu ochi mari rasaritul soarelui si cumochiul nu sufera prea mult aceasta lumina si, din pricina ei,incepe sa se zdruncine si sa tremure ei pun pe seamasoarelui tremuratura pe care o simt in ochi si se intorc voiosiacasa, dupa ce au facut aceasta incercare.


Recommended