+ All Categories
Home > Documents > Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Date post: 28-Oct-2015
Category:
Upload: gabriela
View: 49 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
199
CUPRINS www.cursurigratuite.ro Introducere: 1 Capitolul I: RAIFFEISEN SA şi poziţia sa în ansamblul sistemului 3 1.1. Instituţii financiar bancare: apariţie funcţii. Rolul băncilor comerciale în cadrul sistemului bancar actual 3 1.2. Tipuri de bănci 6 1.3. Sistemul financiar – bancar şi de asigurări existent în 7 1.4. Necesitatea privind întărirea sistemului bancar în România 8 1.5. RAIFFEISEN SA– în sistemul financiar – bancar din România 13 1.5.1. Structura fondurilor proprii şi organizarea băncii 13 1.5.2. Operaţiuni efectuate de RAIFEISEN SA 15 1.5.3. Produse bancare lansate de RAIFFEISEN SA 18 1.5.4. Managementul activelor şi pasivelor băncii 22 Capitolul II: Creditul bancar 27 2.1. Conţinutul, trăsăturile şi clasificarea creditului 27 2.2. Creditul bancar. Forme şi funcţii 31 2.2.1. Caracteristicile şi formele creditului bancar 31 2.2.2. Funcţiile creditului bancar 34 2.3. Rolul creditului bancar în economia de tranziţie 36 Capitolul III: Riscurile financiare. Riscul de nerambursare: prevenire 41 3.1. Riscuri bancare, prezentare generală 41 3.2. Elemente principale de risc în procesul de creditare. 43 3.3. Managementul global al riscurilor 46 3.3.1. Identificarea şi evaluarea riscurilor bancare. 46 3.3.2. Controlul riscurilor 47 3.3.3. Măsuri de evitare a riscurilor bancare 47 3.4. Riscurile bancare şi clasificarea lor în diferite ipostaze 48 3.5. Riscul de nerambursare 51 3.5.1. Calitatea şi selectarea creditelor 52 3.5.2. Gestiunea preventivă a riscului client 57 3.5.3. Determinarea riscului de nerambursare 61 3.6. Gestiunea riscului de credit global 64 3.6.1. Principiile gestiunii riscului de credit global 64 3.6.2. Indicatori ai riscului global de creditare 65 3.6.3. Finanţarea riscului global de creditare 69 3.6.4. Rata dobânzii – sursa de finanţare a riscurilor 70 3.6.5. Reţinerea riscului de creditare; rezervele pentru acoperirea pierderilor la portofoliul de credite 72 Capitolul IV: Studiu privind acordarea unui credit de către RAIFFEISEN 77 4.1. S.C. PRODUCT S.R.L. – prezentare generală 77 4.2. Analiza economico – financiară 79 4.2.1. Analiza situaţiei economice în contextul pieţei 79 4.2.2. Analiza financiară 79 4.3. Planul de afaceri 80 4.3.1. Proiectul şi obiectivele lui 80 4.3.2. Evaluarea investiţiei 81 4.3.3. Date privind datele de desfacere şi promovarea 82 4.3.4. Informaţii financiare privind activitate trecută a 83 4.3.5. Planul de finanţare a investiţiei şi proiecţiile financiare pentru perioada de rambursare a creditului 83 Concluzii 99 Bibliografie 10 Anexe 10 - 1 -
Transcript
Page 1: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

CUPRINSwww.cursurigratuite.ro

Introducere: 1Capitolul I: RAIFFEISEN SA şi poziţia sa în ansamblul sistemului bancar din România 3

1.1. Instituţii financiar bancare: apariţie funcţii. Rolul băncilor comerciale în cadrul sistemului bancar actual 31.2. Tipuri de bănci 61.3. Sistemul financiar – bancar şi de asigurări existent în România 71.4. Necesitatea privind întărirea sistemului bancar în România 81.5. RAIFFEISEN SA– în sistemul financiar – bancar din România 13

1.5.1. Structura fondurilor proprii şi organizarea băncii 131.5.2. Operaţiuni efectuate de RAIFEISEN SA 151.5.3. Produse bancare lansate de RAIFFEISEN SA 181.5.4. Managementul activelor şi pasivelor băncii 22

Capitolul II: Creditul bancar 272.1. Conţinutul, trăsăturile şi clasificarea creditului 272.2. Creditul bancar. Forme şi funcţii 31

2.2.1. Caracteristicile şi formele creditului bancar 312.2.2. Funcţiile creditului bancar 34

2.3. Rolul creditului bancar în economia de tranziţie 36Capitolul III: Riscurile financiare. Riscul de nerambursare: prevenire şi mod de gestionare 41

3.1. Riscuri bancare, prezentare generală 413.2. Elemente principale de risc în procesul de creditare. Factori de risc 433.3. Managementul global al riscurilor 46

3.3.1. Identificarea şi evaluarea riscurilor bancare. 463.3.2. Controlul riscurilor 473.3.3. Măsuri de evitare a riscurilor bancare 47

3.4. Riscurile bancare şi clasificarea lor în diferite ipostaze 483.5. Riscul de nerambursare 51

3.5.1. Calitatea şi selectarea creditelor 523.5.2. Gestiunea preventivă a riscului client 573.5.3. Determinarea riscului de nerambursare 61

3.6. Gestiunea riscului de credit global 643.6.1. Principiile gestiunii riscului de credit global 643.6.2. Indicatori ai riscului global de creditare 653.6.3. Finanţarea riscului global de creditare 693.6.4. Rata dobânzii – sursa de finanţare a riscurilor bancare 703.6.5. Reţinerea riscului de creditare; rezervele pentru acoperirea pierderilor la

portofoliul de credite 72Capitolul IV: Studiu privind acordarea unui credit de către RAIFFEISEN S.A 77

4.1. S.C. PRODUCT S.R.L. – prezentare generală 774.2. Analiza economico – financiară 79

4.2.1. Analiza situaţiei economice în contextul pieţei 794.2.2. Analiza financiară 79

4.3. Planul de afaceri 804.3.1. Proiectul şi obiectivele lui 804.3.2. Evaluarea investiţiei 814.3.3. Date privind datele de desfacere şi promovarea vânzărilor 824.3.4. Informaţii financiare privind activitate trecută a firmei 834.3.5. Planul de finanţare a investiţiei şi proiecţiile financiare pentru perioada de

rambursare a creditului 83Concluzii 99Bibliografie 101Anexe 103

- 1 -

Page 2: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

INTRODUCERE

Economia de piaţă presupune în mod necesar existenţa unui

sistem bancar care să asigure mobilizarea tuturor disponibilităţilor

monetare ale economiei şi orientarea lor temporară în desfăşurarea de

activităţi economice eficiente.

Prin activitatea desfăşurată de bănci, de colectare de resurse

financiare concomitent cu plasarea acestora spre unităţile care resimt

nevoi temporare suplimentare, acestea îndeplinesc un rol important de

intermediere bancară. În acest sens, creditul devine instrument activ în

stimularea dezvoltării economiei, prin intermediul lui încurajându-se

acţiunea anumitor fenomene, în funcţie de obiectivele urmărite a se

realiza.

Creditul este indispensabil economiei, de aceea modul de

acordare a acestuia are o importanţă majoră, aici intervenind funcţia

băncii de analist financiar pentru a orienta resursele spre cele mai

eficiente plasamente.

În angajarea resurselor lor, băncile se confruntă cu o serie de

riscuri:

- riscul de nerambursare;

- riscul lipsei de lichiditate;

- riscul variaţiei ratei dobânzii pe piaţă;

- riscul de capital;

- riscul repatrierii capitalului în condiţiile creditării externe (riscul

valutar şi riscul de ţară).

- 1 -

Page 3: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Acordând credite banca îşi asumă mai multe tipuri de riscuri,

acestea fiind determinate fie de calitatea celui care face împrumutul, fie

de evoluţia economică generală, fie de structura generală a băncii.

Se cunoaşte faptul că performanţa bancară are două dimensiuni:

rentabilitate şi risc, iar managementul bancar urmăreşte maximizarea

performanţelor bancare prin armonizarea următoarelor obiective:

maximizarea rentabilităţii băncii, minimizarea expunerii la risc şi

încadrarea în normele de calitate şi comportament prudenţial.

Considerarea tuturor riscurilor este un fapt necesar şi important

pentru fiecare bancă, dar în condiţiile amplitudinii procesului de

recreditare, cunoaşterea, evitarea şi prevenirea lor este de o deosebită

relevanţă la nivel naţional.

Lucrarea de faţă este structurată pe 4 capitole.

În Capitolul I, intitulat „RAIFFEISEN S.A. şi poziţia sa în

ansamblul sistemului bancar din România” sunt prezentate tipurile de

bănci, sistemul financiar-bancar şi de asigurări existent în România,

RAIFFEISEN S.A. în sistemul financiar-bancar din România şi

operaţiunile efectuate de acesta.

Cel de-al doilea capitol „Creditul bancar” , analizează noţiunea de

credit în ansamblul său, conţinutul, trăsăturile, clasificarea, funcţiile şi

formele creditului, cât şi rolul acestuia în economia de tranziţie.

În cel de-al treilea capitol sunt prezentate riscurile financiare,

riscul de nerambursare-prevenire şi modul de gestionare.

„Studiu privind acordarea unui credit de către RAIFFEISEN S.A”

constituie ultimul capitol al lucrării de licenţă, în care am prezentat

cererea S.C. PRODUCT S.R.L., societate comercială ce are ca obiect de

activitate producerea şi comercializarea produselor legumicole, pentru un

credit.

- 2 -

Page 4: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Lucrarea de licenţă se încheie cu concluziile pe care mi le+am

exprimat în urma anlizei realizate prin studiul unor lucrări de specialitate

şi a legislaţiei în vigoare existente în România.

- 3 -

Page 5: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

CAPITOLUL I

RAIFFEISEN S.A. ŞI POZIŢIA SA

ÎN ANSAMBLUL

SISTEMULUI BANCAR DIN ROMÂNIA

1.1. Instituţii financiar bancare: apariţie funcţii. Rolul

băncilor comerciale în cadrul sistemului bancar

actual.

Instituţiile implicate în asigurarea legăturii sectorului monetar, cu

economia, prin intermediul pieţei monetare şi a pieţei capitalurilor, sunt

denumite intermediari financiari, din care fac parte sectorul bancar şi

instituţiile financiare nebancare, cum ar fi casele de afaceri, societăţi de

construcţii, companii de asigurări, fonduri de pensii, trusturi de investiţii.

Băncile au apărut cu multe secole în urmă; iniţial, activităţile

bancare s-au limitat la păstrarea valorilor imobiliare ce le erau

încredinţate şi la executarea plăţilor ordonate de clienţi. Forma modernă

de organizare a unităţilor bancare a fost prefigurată de Banca din

Amsterdam (1609) şi apoi de Banca Angliei (1694). Datorită unui amplu

proces de dezvoltare şi perfecţionare, băncile contemporane şi ceilalţi

intermediari financiari s-au impus in ultimul secol ca un agent economic

angrenat foarte activ.

- 4 -

Page 6: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Băncile, instituţiile financiare, societăţile de asigurări – private,

publice, mixte – reprezintă acel agent economic agregat care

îndeplineşte rolul de intermediar financiar între ceilalţi agenţi economici,

gestionează instrumentele monetare şi pârghiile financiare ale unei ţări.

Serviciile financiar - bancare, indiferent de forma de proprietate a celor

care le prestează, se desfăşoară pe bază comercială, lucrativă. Băncile

au îndeplinit şi îndeplinesc două categorii de funcţii: active şi pasive.

Principala funcţie activă a băncilor comerciale constă în

acordarea de împrumuturi solicitanţilor care întrunesc condiţiile de

bonitate financiară: capacitate economică a unei persoane fizice sau

juridice de a restitui, la scadenţă, creditele contractate împreună cu

dobânzile aferente, respectiv încrederea pe care o inspiră un solicitant de

credite.

Împrumuturile se acordă fie pe seama capitalurilor proprii ale

băncilor, fie pe cea a soldului activ rezultat din diferenţa relativ

permanentă dintre depunerile clienţilor şi restituirile medii solicitate de

aceştia la un moment dat.

Băncile mai desfăşoară şi alte servicii bancare active: gestionarea

conturilor deponenţilor, organizarea înfiinţării de societăţi comerciale şi

plasarea titlurilor de valoare ale acestora.

Principala funcţie pasivă a organizaţiilor financiar - bancare şi de

asigurări se referă la primirea spre păstrare a economiilor populaţiei şi

agenţilor economici nonfinanciari (depozitul). Alte funcţii pasive

îndeplinite de instituţiile bancare constau în: primirea de depuneri a unor

clienţi pentru a executa din ele diferite plăţi la ordinele acestora,

conducerea operaţiunilor de casă ale întreprinderilor şi instituţiilor care

solicită acest lucru.

- 5 -

Page 7: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

În condiţiile actuale, în ţările cu economie de piaţă consolidată

sistemul bancar – financiar exercită, pe lângă funcţiile tradiţionale şi o

serie de funcţii noi, prioritar macroeconomice. Astfel băncile coordonează

plăţile (şi încasările) ce se efectuează în întreaga economie naţională,

gestionează moneda naţională şi supraveghează relaţiile ei cu celelalte

monede al ţărilor. Băncile, instituţiile financiare şi societăţile de asigurare

îndeplinesc, de asemenea rolul de intermediere financiară la nivelul

economiei naţionale, drenând economiile agenţilor economici, ale întregii

populaţii spre domenii de mare interes pentru ţară. Sistemul bancar are

rolul de a restricţiona creditul. În anumite condiţii şi pe baza unor criterii

speciale, băncile limitează riscul neacoperit al unor întreprinzători prea

entuziaşti punându-le anumite condiţii restrictive. Prin diverse prevederi,

se produce transformarea riscului, adică repartizarea lui relativ egală

asupra tuturor debitorilor.

Gestionând fluxurile monetare în ansamblul lor, băncile exercită

rol pronunţat de orientare economică, de modificare în structurile

economice ale unei ţări. Dispunând de mecanisme şi tehnici prin care pot

suplimenta instrumentele monetare, cunoscând situaţia economică a

întreprinderilor şi chiar a guvernului, băncile şi societăţile financiare

îndeplinesc un rol strategic în ţările cu economie de piaţă.

Pentru acordarea dreptului de folosire a resurselor băneşti date

cu împrumut, inclusiv pentru alte servicii active, băncile pretind şi

încasează dobândă sau comision, după caz, pentru sumele păstrate în

depozit, acestea plătesc dobândă clienţilor lor creditori. Diferenţa dintre

dobânzile încasate de bănci şi cele plătite de ele constituie profitul bancar

brut, dacă din acesta se scad cheltuielile de administrare şi întreţinere ale

băncii, ca şi impozitele legale, ceea ce rămâne se numeşte profitul net al

băncii.

- 6 -

Page 8: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Trebuie ţinut cont ca prin gestiunea mijloacelor de plată băncile

au drept clienţi cvasitotalitatea agenţilor economici şi în condiţiile creşterii

rolului creditului le pot influenţa şi acţiona asupra activităţii şi

comportamentului acestora. Ca urmare acordarea sau refuzarea unui

credit poate exercita o influenţă importantă, benefică sau invers asupra

situaţiei economice a unei întreprinderi.

1.2. Tipuri de bănci

Amploarea crescândă a rolului instituţiilor financiar - bancare, ca

şi diversificarea operaţiunilor efectuate de ele au condus la constituirea

diferitelor forme de bănci şi de instituţii financiare la specializarea lor. Cea

mai generală grupare a băncilor se concretizează în bănci de emisiune

(una în fiecare ţară) şi băncile comerciale.

Banca de emisiune (banca centrală ) deţine o poziţie specială în

cadrul sistemului bancar al fiecărei ţări, conferită de operaţiunile pe care

ea le efectuează. Atribuţiile băncii de emisiune constau în: emiterea

biletelor de bancă, crearea şi gestionarea puterii de plată în ţară,

supravegherea societăţilor comerciale şi a altor instituţii de credit în

sensul regularizării volumului şi costului creditului, conlucrarea cu

Trezoreria pentru a conduce programul de împrumut al guvernului,

conducerea politicii monetare şi valutare a ţării căutarea căilor economice

de menţinere a stabilităţii monetare şi de asigurare a funcţionalităţii

sistemului bancar.

Funcţia principală a băncilor centrale este cea de emisiune

monetară, de punere în circulaţie a bancnotelor şi a monedei divizionare

deţinute de agenţii nonfinanciari. Fiind instituţie de emisiune, Banca

- 7 -

Page 9: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Centrală pune în circulaţie cantităţile de bani care, de regulă, corespund

nevoilor de lichiditate a economiei în ansamblul ei şi care se încadrează

în obiectivele de politică monetară şi bugetară a ţării. În acest sens,

Banca Centrală joacă un rol indirect dar important în crearea de monedă.

Băncile Comerciale reprezintă un tip de întreprindere lucrativă

specializată, care furnizează bani – capital – celorlalţi agenţi economici,

persoane fizice şi/sau juridice. Această activitate se realizează mai ales

pe baza resurselor băneşti atrase, dar şi a capitalului propriu. Băncile

comerciale se împart în bănci de depozit şi bănci ipotecare.

a) Băncile comerciale de depozit îşi procură mijloacele financiare

de care au nevoie de pe piaţă, prin depunerile pe termen scurt ale

clienţilor.

La rândul lor, acestea pot fi:

- bănci de depozit propriu - zise, care primesc depuneri la

vedere şi pe termen şi care acordă credite pe termen scurt;

- bănci de afaceri, care dispun de capitaluri proprii însemnate

şi îşi procură mijloacele necesare şi prin emiterea de obligaţiuni sau

acţiuni, ele putând acorda credite pe termen lung.

b) Băncile ipotecare sunt acelea care îşi procură mijloacele

necesare pentru emisiunea de înscrisuri şi obligaţiuni ipotecare.

Tipurile de bănci, diversitatea formelor acestora, ca şi legăturile

multiple dintre ele sunt dependente de condiţiile economice şi social –

politice din fiecare ţară.

- 8 -

Page 10: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

1.3. Sistemul financiar – bancar şi de asigurări existent

în România

În România, Banca Centrală denumită Banca Naţională a

României este organismul de stat cu sarcina principală de a emite şi

gestiona moneda naţională (leul) şi de a stabili şi coordona politica

monetară şi de credit a ţării.

Conform Legii nr.34 din 24 martie 1991, privind Statul Băncii

Naţionale a României, BNR stabileşte şi conduce politic monetară şi de

credit în cadrul politicii economice şi financiare a statului, cu scopul de a

menţine stabilitatea monedei naţionale. Banca Naţională a României

participă în numele statului la tratative şi negocieri externe în probleme

financiare, monetare şi de plăţi; poate negocia şi încheia acorduri privind

împrumuturi pe termen scurt şi efectuarea de operaţiuni de swap cu

băncile centrale, băncile comerciale şi instituţiile monetare internaţionale,

cu condiţia rambursării lor în termen de un an şi a integrării lor în raportul

anual al Băncii Naţionale a României. Pentru necesităţile proprii şi ale

autorităţilor publice, BNR elaborează studii şi analize privind moneda,

creditul şi operaţiunile sistemului bancar.

Instituţiile financiar - bancare din România se grupează în

următoarele categorii: Bănci Comerciale, Case de economii, Case de

ajutor reciproc, Cooperative de credit, Case de pensii, Societăţi de

asigurări şi Trezoreria statului.

- 9 -

Page 11: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

1.4. Necesitatea privind întărirea sistemului bancar în

România

În economia mondială societăţile bancare s-au impus prin

creşterea încrederii populaţiei şi agenţilor economici în aceste instituţii.

Această încredere are la bază complexitatea şi diversificarea serviciilor şi

prestaţiilor pentru clienţi, eficienţa plasamentelor prin creditele

performante acordate, rapiditatea efectuării încasărilor şi plăţilor,

păstrarea strictă a confidenţialităţii tuturor operaţiilor ce se efectuează

prin bănci.

Societăţile bancare, în România antebelică, au avut o largă

dezvoltare şi consolidare, realizându-se o bogată experienţă în domeniu.

După 1989, activitatea bancară din ţara noastră a început să

revină treptat la rolul unei instituţii de bază în viaţa economică.

În ultimul timp, însă, asistăm la săvârşirea unei serii de abateri

grave in activitatea unor societăţi bancare din ţara noastră, unele abateri

de-a dreptul de necrezut că s-ar putea întâmpla într-o instituţie bancară,

care, prin specificul său trebuie să constituie un model de maximum de

garanţii, seriozitate şi siguranţă pentru toate operaţiile ce le efectuează

având un personal calificat de înaltă moralitate, incoruptibil la orice

tentaţii ce li s-ar oferi.

Pentru restabilirea prestigiului societăţilor bancare din ţara

noastră şi creşterea credibilităţii agenţilor economici şi populaţiei in

aceste instituţii sunt necesare o serie de măsuri.

1. Privitor la statutul societăţilor bancare apreciem că, pe lângă

prevederile valabile oricărei societăţi comerciale, acestea ar trebui să

cuprindă referiri exprese cu privire la:

- 10 -

Page 12: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

- stabilirea competenţelor în aprobarea normelor de lucru interne,

angajarea personalului şi numirile în funcţiile de conducere ale băncii;

- interzicerea efectuării oricărei operaţiuni bancare în afara

normelor de lucru aprobate, inclusiv interzicerea dispunerii de către

persoanele cu funcţii de conducere de a se efectua operaţiuni bancare în

afara normelor de lucru interne aprobate;

- organizarea şi exercitarea controlului bancar intern de către

centrala băncii asupra activităţii sucursalelor şi filialelor din subordine;

- precizarea atribuţiilor comisiilor de cenzori la specificul societăţii

bancare respective;

- stabilirea atribuţiilor de control bancar preventiv şi, ulterior, în

bancă şi pe teren la agenţii economici;

- condiţiile şi regimul de aprobare a investiţiilor şi dotărilor de orice

fel;

- stabilirea raporturilor societăţii bancare cu organele de control şi

coordonare din afară: Curtea de Conturi, Ministerul Finanţelor, Banca

Naţională a României.

2. Revederea normelor interne de lucru ale societăţilor bancare,

în special cele cu privire la deschiderea conturilor, în lei şi în valută, în

ţară şi în străinătate, aprobarea şi acordarea creditelor, efectuarea

plăţilor, etc.

Analiza critică a normelor interne de lucru este indicat să se facă

într-o anumită monedă dacă:

- condiţiile şi documentele cerute clienţilor pentru efectuarea

diverselor operaţii bancare sunt suficiente pentru a garanta sinceritatea şi

realitatea datelor cuprinse în acestea;

- 11 -

Page 13: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

- regimul actual de aprobare a creditelor, pe tranşe de valori

organizatorice – centrală, sucursală, filială – sunt corespunzătoare şi

asigură prevenirea abaterilor semnalate până în prezent;

- aprobarea unor operaţiuni bancare este bine să se facă de către

comisii şi nu de către o persoană, pentru a evita subiectivismul şi abuzul;

- stabilirea unor termene limită pentru efectuarea diferitelor

operaţiuni bancare, în scopul creşterii operativităţii.

O menţiune specială: necesitatea creşterii operativităţii în

efectuarea plăţilor între agenţii economici şi între aceştia şi organele

fiscale, având în vedere că accelerarea numai cu o zi a decontărilor

reduce blocajul financiar pe economie, de ordinul zecilor de miliarde de

lei.

3. Organizarea şi exercitarea controlului bancar intern prezintă

mare importanţa, pornind de la principiul, recunoscut pe plan mondial, că

orice activitate sau persoană trebuie supusă controlului, fără excepţie.

Această organizare se poate face sub două forme:

- controlul bancar preventiv, prin stabilirea operaţiunilor supuse

acestui control şi a persoanelor ce îl vor exercita, urmărind oprirea,

înainte de efectuare, a acelor operaţii care contravin normelor legale;

- controlul bancar ulterior, care să asigure controlul periodic a

sucursalelor şi filialelor bancare; în cadrul acestui control se stabilesc

obiectivele ce se urmăresc, periodicitatea verificărilor, valorificarea

constatărilor şi informarea conducerii băncii asupra rezultatelor.

Buna organizare şi exercitarea controlului bancar intern asigură

depistarea la timp a oricăror abateri şi luarea măsurilor ce se impun.

Totodată trebuie văzut cum este organizat şi se exercită controlul

asupra activităţii societăţilor bancare cu capital mixt, în ţară şi în

străinătate.

- 12 -

Page 14: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

4. Controlul bancar la sediul agenţilor economici. Întrucât în

domeniul păstrării şi utilizării numerarului de către agenţii economici, cât

şi în domeniul valutar, guvernul a dispus nişte măsuri severe, iar pe de

altă parte, urmărirea respectării destinaţiei creditelor, toate acestea

făcând necesar un control bancar la sediul agenţilor economici.

Se impune astfel o concepţie unitară în organizarea şi exercitarea

unui control bancar sub aspectul organelor care să-l efectueze,

întinderea şi periodicitatea acestuia, formele şi metodele de verificare, cât

şi dreptul organelor bancare de a stabili sancţiuni şi a aplica contravenţii,

în cazul constatării de abateri sau nereguli.

5. Activitatea comisiilor de cenzori din cadrul societăţilor bancare

trebuie examinată din punct de vedere a îndeplinirii obligaţiilor ce le

reveneau potrivit Legii nr.31/1991 privind societăţile comerciale, adunările

generale îi pot schimba pe acei cenzori care nu şi-au îndeplinit atribuţiile,

fiind recomandabil ca toţii membrii comisiei să aibă calitatea de experţi

contabili sau contabili autorizaţi.

Dat fiind specificul şi complexitatea deosebită a operaţiunilor

bancare, în lei şi în valută, reflectate în contabilitate, considerăm că ar fi

indicat ca Ministerul Finanţelor, Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor

Autorizaţi din România şi Banca Naţională a României să elaboreze

norme de lucru pentru comisiile de cenzori din societăţile bancare,

inclusiv obiectivele verificării şi certificării bilanţurilor contabile anuale ale

acestora.

6. Selecţionarea, angajarea, promovarea, stimularea şi

sancţionarea personalului salariat din societăţile bancare este maximă

necesitate.

- 13 -

Page 15: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Este necesară elaborarea unui statut al funcţionarului de bancă,

care să cuprindă condiţiile şi criteriile de selecţionare, angajare,

promovare, stimulare şi sancţionare a întregului personal bancar, inclusiv

referiri la perfecţionarea acestuia, prin şcolarizări şi testări periodice

obligatorii.

Dat fiind că funcţia director de bancă din centrală, sucursale şi

filiale are un rol deosebit, propunem două măsuri:

I – pornind de la compromiterea morală şi profesională a unor

directori de sucursală şi filială bancară, apare necesar să se analizeze

situaţia tuturor persoanelor ce îndeplinesc aceste funcţii şi luarea de

măsuri de înlocuire, fără menajamente, a celor care impun o astfel de

măsură;

II – având în vedere continua dezvoltarea a activităţii bancare în

ţară noastră, considerăm că ar fi indicat ca Banca Naţională a României

să iniţieze cursuri de pregătire şi perfecţionare a celor ce urmează a fi

numiţi în funcţia de director de bancă.

7 Relaţiile societăţilor bancare cu instituţiile financiare şi de credit

centrale considerăm că ar trebui revăzute şi stabilite prin lege, pentru a

înlătura orice confuzie în această privinţă.

Astfel: Banca Naţională a României, în aplicarea prevederilor

legislaţiei privind activitatea bancară, să aibă dreptul dar şi obligaţia de a

controla periodic activitatea societăţilor bancare, indiferent de forma de

organizare şi de proprietate a acestora; Curte de Conturi a României,

care prin lege are dreptul de control asupra BNR să aibă acest drept şi

asupra celorlalte societăţi bancare; Ministerul Finanţelor să aibă drept de

control la societăţile bancare pe linia calculării şi vărsării impozitelor şi

- 14 -

Page 16: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

taxelor, cât şi în ceea ce priveşte aplicarea măsurilor stabilite de guvern

pentru întărirea disciplinei financiar – valutare.

O colaborare mai bună s-ar realiza între unităţile operative

bancare şi organele fiscale teritoriale ale Ministerului Finanţelor pe linia

existenţei conturilor în lei şi în valută, deschise de agenţii economici la

bănci.

1.5. RAIFFEISEN S.A. – în sistemul financiar – bancar

din România

1.5.1. Structura fondurilor proprii şi organizarea băncii.

În jurisdicţia actuală a ţării cu privire la desfăşurarea activităţii

bancare se menţionează expres că Banca Naţională a României

supraveghează activitatea tuturor societăţilor bancare. În România

cadrul legislativ este constituit din Legea nr. 33 – 1991 privind activitatea

societăţilor bancare şi Legea nr. 34 – 1991 privind statutul Băncii

naţionale.

Societăţile bancare persoane juridice sunt organizate şi

funcţionează în regimul societăţilor comerciale. În acest sens, Banca

Centrală eliberează autorizaţii cu privire la modul de funcţionare, la

drepturile şi obligaţiile statutare ale băncii comerciale.

În sfera acestui cadru juridic a fost înfiinţată Banca de Credit

Industrial şi Comercial S.A. la data de 10 decembrie 1993, ca o societate

bancară 100% privată, cu capital mixt româno – american. Din punct de

vedere bancar a devenit operaţională în ianuarie 1994.

- 15 -

Page 17: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Din capitalul social înregistrat de 73 miliarde lei, o cotă importantă

este vărsată în valută. Acţiunile băncii sunt deţinute de un număr de

persoane fizice şi juridice române şi străine. Astfel, acţionarul majoritar

este Avram Goldmann 50,07% din acţiuni, apoi S.C. Romanoexport S.A.

cu 16,82% şi 667 acţionari (persoane fizice şi juridice) care deţin 33,11%

din acţiuni.

Sfera de activitate a acestei bănci circumscrise atragerea şi

formarea de depozite băneşti în lei şi valută, acordarea de credite,

efectuarea de servicii bancare, operaţiuni pentru activitatea de comerţ

exterior şi alte operaţiuni bancare. Autonomia funcţională a acestei bănci

este reglementată şi se desfăşoară pe baza statutului propriu.

Fondurile proprii ale B.C.I.C. atingeau la sfârşitul anului 1998

suma de 74,1 miliarde lei.

Pentru desfăşurarea activităţii sale banca îşi constituie

următoarele fonduri proprii: fondurile proprii ale unei societăţi bancare

sunt formate potrivit Normelor BNR nr. 2 – 1997 din următoarele categorii

de capital: capital propriu şi capital suplimentar.

Capitalul propriu se compune din capitalul social vărsat, fondul de

rezervă, fondul mijloacelor fixe, fondul de dezvoltare şi alte fonduri

constituite din profitul net, iar capitalul suplimentar din fondul de risc şi

datoria subordonată.

Capitalul social vărsat RAIFFEISEN S.A. era în 1998 de

aproximativ 28,6 miliarde lei.

Fondul de rezervă, constituit conform art.27 din Legea nr.33 –

1991, privind activitatea bancară, reprezintă de fapt garanţia

angajamentelor băncii, putând fi utilizat şi pentru acoperirea unor

eventuale pierderi rezultate din operaţiunile băncii. Deci, pentru a se

acoperi toate riscurile, se recurge la constituirea fondului de rezervă din

- 16 -

Page 18: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

profitul brut RAIFFEISEN S.A. şi-a constituit fondul de rezervă de 25,7

miliarde lei.

Fondurile de rezervă sunt utile căci pot acoperi pierderile ce

rezultă din activitatea de creditare; cu cât fondurile de rezervă sunt mai

bine proporţionate în raport cu probabilitatea şi intensitatea riscului, cu

atât zguduirile produse de conjuncturile nefavorabile pot fi mai uşor

suportate. Acest fond de rezervă se subdivide pe categorii de riscuri,

ceea ce dovedeşte că banca prevede eventualitatea lor şi este gata să le

facă faţă.

În principiu, banca trebuie să fie propriul său asigurator, adică să

fie în măsură să facă faţă prin mijloace proprii primejdiilor ce pot apare ca

urmare a plasamentelor făcute.

Fondul de dezvoltare se constituie pe seama cotelor din veniturile

brute aprobate pentru fiecare exerciţiu financiar. Fondul de dezvoltare al

RAIFFEISEN S.A. la sfârşitul anului 1998 era de aproape 935 milioane lei

şi a fost destinat realizării de investiţii proprii, constituind şi o garanţie a

angajamentelor băncii.

Din suma de 53.384 mii lei profit brut şi a celui net şi nu afectează

profitul impozabil. În prezent, acest fond a devenit necesar datorită

situaţiilor concrete ale băncii, respectiv inflaţia, diferenţele de curs

valutar. Fondul de risc atestă posibilitatea unor perioade în care

diferenţele nefavorabile, nerambursarea la scadenţă a

1.5.2. Operaţiuni efectuate de RAIFFEISEN S.A.

RAIFFEISEN S.A. efectuează operaţiuni bancare şi financiare în

ţară şi străinătate, pentru contul său propriu, al clienţilor băncii –

persoane fizice sau juridice – în numele unor instituţii sau în colaborare

- 17 -

Page 19: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

cu acestea, precum şi orice alte activităţi permise de reglementările

legale în vigoare.

RAIFFEISEN S.A. îşi desfăşoară activitatea prin sucursalele,

filialele, agenţiile şi o reprezentanţă. În acest scop banca:

a) atrage fonduri băneşti, în lei şi în valută, din ţară şi din

străinătate, în depozite la vedere sau la termen;

b) păstrează disponibilităţile băneşti ale clienţilor şi efectuează

operaţiuni de încasări şi plăţi, în lei şi în valută, în numerar sau fără

numerar, prin conturile deschise de clienţi la această bancă;

c) contractează credite, în lei şi în valută, în ţară şi în străinătate;

d) acordă în condiţiile stabilite de lege, credite pe termen scurt, în

lei şi în valută, pe bază de garanţii, cu rambursare de până la 12 luni

pentru activităţi de aprovizionare, producţie, desfacere, prestări de

servicii, sprijinirea temporară a agenţilor economici.

Pentru realizarea de investiţii, banca acordă, în condiţiile stabilite

de lege, pe bază de garanţii, credite pe termen mediu, cu rambursare de

până la 5 ani şi pe termen lung, cu rambursare de până la 25 ani; asigură

servicii bancare de expertiză a proiectelor şi de analiză a ofertelor

depuse de executanţi;

e) operaţiuni cu cecuri poştale, în şi din conturile deschise

persoanelor fizice şi operaţiuni cu cecuri poştale internaţionale;

f) cumpără şi vinde valută străină; efectuează operaţiuni de

schimb valutar;

g) emite şi confirmă scrisori de garanţie, avaluri, cauţiuni şi

efectuează operaţiuni cu acestea, în ţară şi în străinătate;

h) efectuează operaţiuni cu acreditive, încasări, ordine de plată şi

alte instrumente de încasări şi plăţi;

- 18 -

Page 20: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

i) emite efecte de comerţ în lei şi în valută, acceptă efecte de

comerţ emise asupra sa şi girează efecte de comerţ emise de terţi, emite

cecuri bancare proprii;

j) efectuează operaţiuni de scontare a efectelor de comerţ şi

rescontare a portofoliului, în lei şi valută;

k) efectuează operaţiuni de vânzare – cumpărare şi alte operaţii

cu titluri emise de stat, precum şi cu acţiuni, obligaţiuni şi hârtii de

valoare, pe cont propriu sau pe terţi, în ţară şi în străinătate, potrivit legii;

l) încheie aranjamente de corespondent cu bănci şi instituţii

financiare străine şi convenţii privind activităţi financiar – bancare şi

financiare în ţară şi în străinătate;

m) participă cu capital la agenţii economici din ţară şi din

străinătate;

n) participă ca membru, în organisme financiar – bancare

internaţionale la operaţiuni financiare şi bancare în cadrul unor acorduri,

convenţii şi înţelegeri încheiate de autorităţile române pe plan intern şi

internaţional, participă la reuniuni internaţionale cu caracter financiar,

bancar sau monetar;

o) cumpără imobile şi alte bunuri imobiliare pentru uzul propriu

sau al personalului băncii şi poate dobândi imobile prin executarea

creanţelor băncii, care vor fi vândute la prima ocazie favorabilă;

p) efectuează orice alte activităţi bancare şi financiare permise de

reglementările legale în vigoare.

Banca acordă credite prin negocieri cu solicitantul, în funcţie de

bonitatea acestuia. Ea este în drept să solicite, la acordarea creditelor,

garanţii asiguratorii cum sunt: bunurile ce se procură din creditul acordat,

gajul imobiliar, înscrisuri de valoare şi alte efecte de comerţ, ipoteca

- 19 -

Page 21: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

constituită asupra bunurilor imobile în proprietatea debitorului şi

garanţilor, scrisori de garanţie bancară, cesiuni şi alte4 active.

După cum se poate observa, o bună parte din activitatea acestei

bănci se încadrează în preceptele generale ale activităţii băncilor

comerciale. Ea contribuie la aplicarea politicii monetare şi financiare a

statului nostru şi, respectiv, a asigurării unor corelaţii cerute de efortul

întreprins în instaurarea echilibrului monetar, a formării unei mase

monetare echilibrate şi nu în ultimul rând, la preîntâmpinarea acelor

factori generatori de distorsiuni inflaţioniste.

Baza de clienţi a băncii este constituită în principal din agenţi

economici mici şi mijlocii, persoane fizice, precum şi mari întreprinderi

viabile române şi străine.

La 31 decembrie 2001, din totalul conturilor deschise în toată

ţara, pe primul loc se situa Sucursala RAIFFEISEN S.A. Bucureşti cu

14800 conturi deschise pentru persoane fizice şi 2000 conturi deschise

pentru persoane juridice, urmată de Sucursala RAIFFEISEN S.A. Braşov

cu 548 conturi pentru persoane juridice.

Sucursala RAIFFEISEN S.A. Constanţa are 4000 conturi

deschise pentru persoane juridice; se speră ca acestea din urmă să

ajungă la un număr de 1000 până la sfârşitul anului 2001.

1.5.3. Produse bancare lansate de RAIFFEISEN S.A.

Caracterul de bancă tip universal implică atragerea şi păstrarea

de disponibilităţi în lei şi în valută, acordarea de credite, prestarea de

operaţiuni financiar – bancare pentru agenţii economici cu capital de stat,

privat sau mixt.

- 20 -

Page 22: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Cu toate că în ianuarie 2001, banca numără doar 5 ani de

activitate bancară operaţională, RAIFFEISEN S.A. se prezintă cu o

diversitate de activităţi, atât în domeniul resurselor financiare, cât şi al

investirii acestora.

O preocupare majoră pentru RAIFFEISEN S.A. o constituie

dezvoltarea rapidă a operaţiunilor de atragere şi păstrare de disponibilităţi

băneşti în lei şi în valută, constituite în depozite de la persoane fizice şi

juridice.

RAIFFEISEN S.A. angajează fonduri bazate pe disponibilităţile în

bancă ale titularilor de conturi, pe economiile populaţiei şi pe resursele

existente pe piaţa financiar – bancară.

Pentru a-ţi stimula clienţii să-şi păstreze economiile în depozite la

bancă, RAIFFEISEN S.A. acordă o serie de produse şi servicii deosebit

de atractive:

1) deschiderea de conturi curente:

* conturi de disponibilităţi la vedere în lei şi în valută;

* păstrarea clientului beneficiar de credite, precum şi modalitatea

în care se poate dispune de acestea.

Creditele se acordă de bancă pe baza contractului de credit care

se încheie cu beneficiarul acestuia şi în care se consemnează clauze

referitoare la volum, obiect, garanţie, termen de rambursare, dobândă.

Actele de împrumut încheiate de bancă constituie titluri executorii,

în caz de neplată pentru întreg soldul creanţei de plată.

Banca este îndreptăţită, faţă de clientul care nu-şi îndeplineşte

angajamentele sau nu respectă clauza din contractele de credite să

dispună următoarele măsuri:

a) recuperarea creditului înainte de termen atunci când:

- se constată înstrăinarea garanţiilor prezentate;

- 21 -

Page 23: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

- utilizarea creditelor în alte scopuri decât acelea pentru care au

fost acordate;

- păstrarea în condiţii necorespunzătoare a valorilor materiale

aduse în garanţie;

- sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor din contract prin

valorificarea totală sau parţială. RAIFFEISEN S.A.

recuperează din sumele rezultate din valorificarea înscrisurilor,

creditele acordate, dobânzile şi orice cheltuieli efectuate în

legătură cu valorificarea, eventual surplus.

b) declanşarea, potrivit legii, a procedurii juridice de punere în

faliment şi lichidare.

Depozitele constituie sau creditele acordate sunt purtătoare de

dobânzi din momentul constituirii şi respectiv al acordării lor. Dobânda

este negociabilă.

Pentru titlurile sau efectele de comerţ primite în păstrare sau gaj,

banca este obligată să elibereze clientului o dovadă din care să reiasă

toate elementele distinctive, valoarea nominală, numere şi seriile ce le

poartă, precum şi semnele ce le deosebesc de alte titluri purtând aceeaşi

denumire.

Banca nu poate încredinţa altei persoane înscrisurile primite în

gaj decât cu încuviinţarea expresă a deponentului sau constitutorului

gajului, cu excepţia situaţiei de recuperare a creditelor înainte de termen.

Banca are dreptul să verifice situaţia economică şi financiară a

clientului, în legătură cu creditul acordat, până la rambursarea integrală a

acestuia.

Aceste multiple funcţii şi operaţiuni se desfăşoară diferenţiat, în

funcţie de situaţia reală a clienţilor, de starea de solvabilitate a acestora,

- 22 -

Page 24: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

potrivit intereselor pe care le reclamă acut activitatea băncilor cât şi a

diferiţilor agenţi economici.

* conturi de investiţii ale societăţilor mixte;

* conturi ale agenţilor economici care au unităţi subordonate în

ţară;

* conturi tranzitorii ale ordinelor de plată;

* conturi de cec cu limită de sumă;

* conturi de acoperire financiară (scrisoare de garanţii şi

acreditare).

2) deschiderea de conturi de economii:

* conturi de depozit la termen, în lei şi în valută;

* depozite guvernamentale la termen;

* conturi de acreditiv în valută.

3) împrumuturi şi credite acordate societăţilor )în lei şi în valută):

* pe termen scurt (până la 12 luni)

* pe termen lung (până la 5 ani)

Destinaţia:

- activităţi curente: producţie, comerţ, prestare de servicii;

- export: producerea de bunuri pentru export;

- import;

- credite pentru investiţii;

- alte activităţi comerciale susţinute de un plan de afaceri.

4) servicii valutare:

* plăţi şi încasări:

- deschiderea de conturi curente şi de depozit;

- operaţiuni Sport şi Forward;

- ordine de plată pentru străinătate din ordinul persoanelor fizice

şi juridice, române şi străine;

- 23 -

Page 25: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

- asigurarea operativităţii în derularea operaţiunilor de încasări şi

plăţi în valută utilizând sistemul SWIFT.

* operaţiuni de finanţare a comerţului internaţional:

- utilizează toate mijloacele şi instrumentele de plată: ordine de

plată, incasso, acreditiv documentar, cecuri;

- primeşte şi emite scrisori de garanţie bancară în valută;

- scontează efectele de comerţ;

- acordă credite din fonduri proprii.

5) garantarea creditelor şi tipuri de bunuri admise:

* depozit de colateral:

- constituit într-un cont cu destinaţie specială de garantare a

creditului şi blocat pentru toată perioada de derulare a

contractului.

* scrisoarea de garanţie bancară:

- eliberată de o bancă agreată de BA.S.A.

6) gestionarea titlurilor de valoare prin intermediul SVM INCOVAL

S.A., care asigură participarea băncii pe piaţa primară şi

secundară a capitalului.

7) sistemul cărţilor de plată VISA

Pe lângă aceste servicii, RAIFFEISEN S.A. îşi propune să extindă

gama de servicii pentru populaţie şi anume:

- acceptarea cărţilor de credit – debit;

- emiterea de cărţi de plată interne şi internaţionale;

- credite de consum.

1.5.4. Managementul activelor şi pasivelor băncii

- 24 -

Page 26: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Gestionarea optimă, de către RAIFFEISEN S.A. a activelor şi

pasivelor sale asigurând o eficienţă maximă, va trebui să ţină seama de

evoluţia procesului inflaţionist corelată cu cea a masei monetare, în

cadrul căreia creditul bancar ocupă o pondere însemnată.

Băncile au deplină libertate în a decide, dar de o deosebită

importanţă este problema optimizării activelor datorită faptului că băncile

se pot confrunta cu alternativa risc – profit, mai precis ea trebuie să

satisfacă deopotrivă cerinţele lichidităţii şi să-şi asigure, totodată, un profit

ridicat.

Această optimizare a structurii activelor vizează două aspecte:

1). Selectarea activelor prin confruntarea profitabilităţii cu riscurile;

2). Diversificarea portofoliului băncii pentru dispersarea riscurilor.

Selectarea activelor trebuie să ţină seama în afara gradului de

lichiditate şi de riscul de neplată şi de cel al pieţei. Acest risc decurge din

modificarea costului creditelor, respectiv ratei dobânzii, care la rândul ei

este influenţată de inflaţie.

Diversificarea portofoliului, cea de-a doua cale de optimizare a

performanţei bancare, urmăreşte:

- minimizarea riscului;

- menţinerea sau creşterea profitului scontat a se obţine.

Diversificarea portofoliului este subordonată unui principiu

fundamental şi anume, cel al dispensarizării riscului, care poate conduce

la aplatizarea rezultatului, ajungându-se în final la nivelul mediu al

portofoliului.

Perseverenţa către anumite plasamente şi anumiţi destinatari

multiplică în anumite cazuri riscurile, dar amplifică dimensiunile profitului

la operaţiunile la care acesta se obţine. Rămâne însă în responsabilitatea

- 25 -

Page 27: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

băncii de a se angaja pe o cale sau alta, în deciziile de plasament,

respectiv în deciziile de creditare.

Optimizarea activităţii bancare implică o valorificare superioară a

resurselor mobilizate de bancă, prin angajarea unor operaţiuni active

aducătoare de maxim profit.

De aceea succesul activităţii bancare este legat de activele4 şi

pasivele existente. Această comparare şi corelare trebuie să se realizeze

pe două planuri:

a) al duratei de mobilizare şi angajare a resurselor. Durata de

mobilizare şi angajare a disponibilităţilor este în legătură cu poziţia de

lichiditate a băncii şi devine mijloc de operare pentru evitarea riscului

lichidităţii.

b) al preţului, al costului creditului.

Preţul creditului, nivelul dobânzii practicate, constituie un criteriu

important de optimizare prin corelare a operaţiunilor active cu cele

pasive. Banca, în calitatea sa de intermediar, are drept bază funcţionarea

şi obţinerea unui profit, diferenţa dintre valoarea dobânzilor încasate şi a

celor plătite.

Compararea, corelarea şi confruntarea activelor şi pasivelor

trebuie să se facă ţinând seama de durata de angajare a resurselor, de

maturizarea acestor resurse, de ajungerea la scadenţă a creanţelor.

Pentru a-şi asigura lichiditatea, banca trebuie să-şi asigure echilibrarea

activelor cu pasivele, nu numai pe ansamblu, ci şi pe fiecare componentă

sau segment al activelor sau al pasivelor.

- 26 -

Page 28: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

CAPITOLUL II

CREDITUL BANCAR

2.1. Conţinutul, trăsăturile şi clasificarea creditului

Creditul sau relaţia de credit reprezintă o categorie importantă a

relaţiilor economice de piaţă. Operaţiunile economice din care decurge

această relaţie sunt: vânzarea de mărfuri sau prestarea de servicii a

căror plată urmează să se facă la o dată ulterioară, numită scadenţă şi

acordarea de împrumuturi în bani unor persoane fizice sau juridice pe o

perioadă determinată.

Conceptul de credit se poate confunda în practica monetar –

financiară cu banii şi cu finanţele. Putem spune că banii şi finanţele au

însă funcţii care le asigură relativa independenţă şi de aici orice identitate

între cele trei noţiuni: bani – finanţe – credit duce la concluzii

incompatibile cu adevărul ştiinţific şi cu practica monetar financiară.

Creditul se poate transforma fie în bani, fie în finanţe, numai în

cadrul rotaţiei de ansamblu a mijloacelor materiale şi monetare. Trebuie

reţinut faptul că, în timp ce finanţele presupun capitaluri deja formate,

care se acumulează, creditul reprezintă un efect al proceselor

economice, în urma cărora apar capitaluri temporar disponibile.

În literatura de specialitate, română şi străină, definiţia creditului şi

accepţiunile care i se dau sunt destul de diferite.

Un prim mod de a defini creditul şi poate cel mai simplu, este

acela prin care creditul este o formă specială de mişcare a valorilor,

- 27 -

Page 29: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

vânzare de mărfuri cu plata amânată sau cu transferarea temporară de

monedă cu titlu de împrumut.

„Creditul , în esenţă, reprezintă schimbul unei valori monetare

prezente contra unei valori monetare viitoare”.

Pe măsură ce societatea se dezvoltă, acest concept încorporează

tot mai multe trăsături şi atribute; aşa se şi explică faptul că el este

considerat când capital, când bani, când finanţe. Alţi gânditori afirmă că

el (creditul) reprezintă circulaţia capitalului de împrumut. Aceste

neconcordanţe îşi au originea şi în faptul că nu există un mod unitar de

gândire în ceea ce priveşte geneza creditului şi nici a surselor de

formare. După unii, apariţia de capitaluri temporar libere s-ar datora

modului cum circulă, se uzează şi se recuperează fondurile (capitalurile)

fixe; alţii întrevăd unele nesincronizări între producţie şi circulaţie, între

aprovizionare şi producţie, chiar plata salariilor la intervale diferite

colaborată cu depunerile în conturile bancare ale disponibilităţilor pe care

le deţin diferiţi agenţi economici, populaţia formează una din sursele

creditului bancar.

În concepţia prestigiului monetarist român, profesor Victor

Slăvescu, creditul şi operaţia de credit constituie acest fapt economic

atunci când este vorba de cedarea unei sume de bani efectuată la un

moment dat din partea unui subiect economic în folosinţa altui subiect

economic, cu obligaţia pentru acesta din urmă de a restitui mai târziu la

un termen fixat suma primită plus o sumă de bani care se cheamă

interes sau dobândă.

Creditul sau relaţiile de credit presupun anumite relaţii băneşti de

repartiţie, prin intermediul cărora se mobilizează disponibilităţi băneşti,

temporare, urmând să fie folosite pentru acoperirea unor nevoi

temporare.

- 28 -

Page 30: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Deci în definirea creditului apar trei accepţiuni:

1) existenţa unor disponibilităţi la unii agenţi economici şi

acceptarea de a fi cedate (împrumutate) altor agenţi economici (debitori);

2) pierderea temporară a unor drepturi ale celui care împrumută şi

instituirea altor drepturi pentru cel împrumutat;

3) obligativitatea împrumutului de a restitui împrumutul la un

termen numit scadenţă, însoţit în mod obligatoriu de dobândă.

Trăsăturile caracteristice creditului, ca relaţie economică, sunt

următoarele:

1) creditul aduce în planul relaţiilor economice două subiecte

distincte: creditorul – cel care dă cu împrumut sau vinde pe credit şi are

de primit o valoare la scadenţă şi debitorul – cel care primeşte

împrumutul sau marfa şi trebuie să restituie suma primită sau să

plătească, la scadenţă, valoarea bunului primit.

2) rambursabilitatea lui la o dată reciproc convenită, denumită

scadenţă. Promisiunea de rambursare, element esenţial al raportului de

credit presupune riscuri şi necesită angajarea unor garanţii.

3) termenul de rambursare ca trăsătură specifică a creditului are o

mare varietate; la termene foarte scurte (24 ore – se practică între bănci

pe pieţele monetare) şi încheindu-se cu termene de la 30 la 50 ani şi

chiar 100 ani (în soluţii recente pentru împrumuturile privind construirea

de locuinţe). Pentru creditele pe termen scurt, creditele acordate

întreprinderilor sau pentru creditele de consum este caracteristică

rambursarea integrală la scadenţă, iar pentru creditele de consum este

caracteristică rambursarea integrală la scadenţă, iar pentru creditele pe

termen mijlociu şi lung, rambursarea eşalonată, adică pe parcurs, la

termene stabilite, lunare, trimestriale, odată cu părţile cuvenite pentru

dobânzi se rambursează şi o parte din împrumut (principal).

- 29 -

Page 31: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

4) creditul purtător de dobândă, concretizată în suma de bani

plătită de debitor, pentru creditul primit. Sub aspectul stabilităţii, dobânda

poate fi fixă, atunci când nivelul ei nu se modifică pentru toată perioada

de creditare şi variabilă (sensibilă), care se modifică anual sau chiar la

intervale mai scurte (de câteva luni) ca măsură de protecţie a creditorului

sau debitorului împotriva pierderilor ce ar putea rezulta din caracterul

rigid al nivelului dobânzii pentru o perioadă de timp îndelungată.

Dobânda este în mod firesc comună cu conceptul de capital şi cu

elementele timp şi risc. În sens restrâns, dobânda este suma ce revine

proprietarului la rambursarea sumei împrumutate sau preţul folosirii

capitalului şi totodată remunerarea riscului pe care îl implică împrumutul

respectiv.

5) creditul are o garanţie reală (materială) atunci când un bun

existent poate fi vândut în cazul nerambursării creditului sau garanţie

personală, în cazul în care este suficient angajamentul personal al

debitorului.

6) tranzacţia – acordarea creditului; creditul poate fi consimţit în

cadrul unei tranzacţii unice: acordarea unui împrumut, vânzarea unei

obligaţiuni, angajarea unui depozit. Consimţirea tranzacţiei, respectiv

acordarea creditului, este un act de mare importanţă, în vederea căruia

creditorul trebuie să-şi asigure buna informare şi documentare pentru

evitarea riscului. În acest sens băncile îşi creează un cadru propriu de

informare şi documentare sau apelează la agenţii specializaţi care

studiază capacitatea de plată şi respectiv potenţialul economic al firmelor.

7) consemnarea şi transferabilitatea sunt de asemenea

caracteristici ale creditului. Acordurile de credit sunt consemnate, în

marea lor majoritate, prin înscrisuri, instrumente de credit, a căror formă

de prezentare implică aspecte multiple şi diferenţiate, esenţial în aceste

- 30 -

Page 32: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

instrumente este obligaţia fermă a debitorului privind rambursarea

împrumutului, respectiv dreptul creditorului de a i se plăti suma angajată.

Transferabilitatea instrumentelor de credit şi deci transferul acordurilor de

credit de la un beneficiar la altul (de la un creditor la altul) este în primul

rând o expresie a lichidităţii portofoliului de creanţe, posibilitatea fiecărui

creditor de a transforma creanţe în bani, potrivit unei necesităţi sau unei

noi opţiuni. În practica bancară transferabilitatea are un loc important,

deoarece permite asigurarea utilizării fluxurilor fireşti de constituire şi de

utilizare a capitalurilor temporar disponibile mobilizate de ele, urmând ca

într-o etapă următoare să recurgă la concursul altor fluxuri de capital

existente sau create de banca de emisiune şi alte bănci, prin operaţii de

recreditare.

Creditul a cunoscut şi cunoaşte numeroase forme, apărute pentru

a răspunde cât mai bine necesităţilor resimţite de agenţii economici în

diferite împrejurări, deci creditul s-a dezvoltat şi s-a diversificat continuu,

în prezent manifestându-se printr-o mare varietate de forme.

Creditul poate fi grupat pe baza mai multor criterii: după forma de

proprietate a debitorului, după durata acordării, după modalitatea de

garantare, după destinaţia sa, după domicilierea creditorului, după

participanţii la relaţiile de credit, etc.

a) După forma de proprietate a debitorului (destinatarului

creditorului), creditul poate fi: privat şi public. Creditul privat se acordă

persoanelor particulare, întreprinderilor private – persoanelor fizice şi/sau

juridice pe bază de efecte de comerţ, iar creditul public se acordă statului

şi societăţilor de drept public, pe bază de bonuri de tezaur.

b) În funcţie de durata pentru care se acordă creditul, acesta

poate fi:

- 31 -

Page 33: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

- pe termen scurt: până la un an – se foloseşte pentru activitatea

economică curentă;

- pe termen mijlociu (de la 1 an până la 5 ani);

- pe termen lung – peste 5 ani – se utilizează îndeosebi pentru

investiţii.

Existe şi credite fără termen, cum sunt operaţiunile de credit în

cont curent, practicate atunci când raporturile dintre creditor şi debitor se

caracterizează prin continuitate şi mare frecvenţă.

c) Din punct de vedere a modalităţii de garantare a creditului,

acesta poate fi personal (se acordă pe bază de încredere personală) şi

real (se contractează pe baza unei garanţii). Garanţiile sunt, la rândul lor,

de mai multe feluri, definind prin ele şi felul de credit. În acest sens

există:

- credit pe amanet – când garanţia constă dintr-un bun mobiliar;

- credit lombard – în care garanţia constă în hârtii de valoare,

respectiv din efecte private sau publice;

- credit ipotecar (credit pe ipotecă) – când creditul este garantat

de bunuri imobiliare (pământ, construcţii, clădiri).

Din enumerarea acestor categorii de credit se observă că

existenţa multora dintre ele vizează diminuarea sau chiar înlăturarea

riscului de nerambursare a împrumutului.

d) După scopul urmărit de debitor, deci după destinaţia sa creditul

poate fi:

- de consum, acordat gospodăriilor, menajelor, pentru

susţinerea nevoilor de consum;

- de producţie, solicitat pentru susţinerea, modernizarea şi

potenţarea activităţii de producţie, a vieţii de producţie, a vieţii

economice în general.

- 32 -

Page 34: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Creditul de consum presupune transferuri de venituri dintr-o

perioadă în alta, venituri viitoare sunt aduse în prezent pentru sporirea

consumului personal.

Scopul creditului de producţie este de a pune direct în mişcare

activitatea unei unităţi economice. În cazul creditului de producţie,

împrumutul înseamnă transmiterea de capital, suma fiind utilizată pentru

sporirea capitalului propriu al întreprinderii.

e) În funcţie de posibilitatea prevăzută de creditor de a avea sau

nu dreptul de a solicita debitorului său rambursarea anticipată a creditului

pe care i l-a acordat, creditul poate fi denunţabil (caz în care îşi rezervă

dreptul de a cere rambursare de expirare a termenului de scadenţă, cu

un aviz prealabil) şi nedenunţabil (când, cel puţin pentru creditor, nu s-a

prevăzut o asemenea posibilitate). Acordând un credit denunţabil

împrumutatorul se asigură pentru situaţia în care ar apare semne vizibile

ca debitorului încep să-i meargă rău afacerile, putând în acest caz solicita

rambursarea imediată a sumei împrumutate, înaintea falimentului celui

împrumutat.

f) O altă clasificare a creditelor se poate face după felul cum

creditul este domiciliat în ţară sau în străinătate, putem vorbi de credit

intern, respectiv credit extern. Când creditorul este un guvern, ca

personificare juridică a unui stat avem de a face cu un credit

guvernamental.

În literatura de specialitate s-au conturat următoarele sfere de

cuprindere ale creditului care exprimă provenienţa, modul de garantare şi

de rambursare, destinaţia împrumutului şi agenţii economici care intervin

(de obicei băncile finanţatoare şi solicitanţii de credite, adică agenţii în

funcţiune): creditul comercial, creditul bancar, creditul obligatoriu, creditul

ipotecar, creditul de consum.

- 33 -

Page 35: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

* Creditul comercial este forma cea mai reprezentativă a

creditului în economia de piaţă. Această formă de credit constă în

acordarea lui reciprocă de către agenţii economici activi cu prilejul

vânzării mărfurilor cu plata ulterioară, fără intervenţia unei verigi

intermediare.

* Creditul bancar reprezintă cea mai extinsă formă de credit. El

poate fi acordat atât de bănci cât şi de instituţii financiare şi de credit şi

acoperă orice scop al debitorului în condiţii stabile cu banca. Deci, putem

spune că există o varietate de credite bancare care se deosebesc între

ele după obiectul creditului, după garanţia oferită, după sezonalitate.

* Creditul obligatoriu. În cadrul acestui credit intervin relaţiile

între unităţile economice şi instituţii, în calitate de debitori care emit

obligaţiuni şi deţinătorii de obligaţiuni, în calitate de creditori, care îşi

avansează capitalul în scopul obţinerii unor venituri sigure sub formă de

dobânzi.

* Creditul ipotecar intervine ca o relaţie între creditori – diferite

bănci – şi debitori – posesorii de proprietăţi imobiliare – în vederea

acordării unui astfel de credit rolul de garanţie materială îl constituie

proprietatea de care dispune agentul economic împrumutat.

* Creditul de consum este o formă a creditului pe termen scurt şi

mijlociu de care pot beneficia persoane individuale fiind destinat pentru

acoperirea costurilor, bunurilor şi serviciilor de care beneficiază prin

reţeaua de comercializare şi servicii, sau pentru recreditarea creanţelor

contractate în acest scop.

2.2. Creditul bancar. Forme şi funcţii

- 34 -

Page 36: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

2.2.1. Caracteristicile şi formele creditului bancar

La baza formării creditului bancar stau disponibilităţile devenite

temporar libere în urma rotaţiei de ansamblu a fondurilor participante la

procesele economice (producţie, circulaţie, repartiţie, consum), cât şi

depunerile la bănci ale diferiţilor agenţi economici, instituţii şi populaţie.

Creditul bancar poate fi acordat atât de bănci cât şi instituţiile

financiare şi de credit şi acoperă orice scop al debitorului în condiţiile

stabilite cu banca. Deci, există o varietate de credite bancare care se

deosebesc între ele după obiectul creditului, după garanţia oferită, după

sezonalitate.

Participanţii la angajarea creditului bancar sunt pe de o parte

băncile care apar în calitate de creditori, iar pe de altă parte, diferiţi agenţi

economice care solicită credit, în calitate de debitori.

În raporturile de credit cu banca se pot angaja şi persoane care

nu au calitatea de agenţi economici.

Raporturile de credit ale agenţilor economici cu băncile sunt de

regulă, reciproce. Pe de o parte agenţii economici având conturi deschise

la bănci formează depozite care pot fi folosite de aceştia ca resurse, iar

pe de altă parte, băncile acordă credite agenţilor economici pentru

nevoile de producţie curente sau cu recuperare ulterioară pentru investiţii.

Esenţial în aceste raporturi este faptul că unul dintre parteneri

este banca, iar relaţiile dintre bancă şi partener se desfăşoară pe temeiul

valorificării capitalurilor disponibile şi realizarea de profituri, în principal

sub forma de dobânzi.

Sfera acestui credit s-a lărgit foarte mult, pe măsura dezvoltării,

societăţii, ajungând să reprezinte una dintre cele mai uzuale modalităţi şi

forme de creditare, între altele şi prin faptul că băncile dispun de active

- 35 -

Page 37: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

deosebit de mari pe care urmăresc să le valorifice pe calea dobânzilor în

urma împrumuturilor ce le contactează într-un volum tot mai sporit agenţii

economici activi.

Extinderea creditului pe termen lung a devenit o caracteristică a

creditului bancar în etapa actuală. O amploare fără precedent o

înregistrează creditele acordate pentru prestări de servicii.

Principalele credite acordate de bănci sunt avansurile în cont

curent, linia de credit (cele două tipuri de credit sunt considerate drept

credite implicite) şi creditele pentru stocuri (considerate credite explicite).

Avansurile în cont curent sau creditele de casă (sau trezorerie)

reprezintă raporturile de credite întemeiate pe o deplină cunoaştere a

activităţii întreprinderii, fără a fi consemnate prin înscrisuri relative la

fiecare angajament. Aceste credite de fapt nu sunt garantate formal. Ele

sunt menite să satisfacă necesităţile curente privind acoperirea

cheltuielilor de producţie cu caracter imprevizibil şi greu de localizat, în

obiecte care să reprezinte o garanţie veridică. Aceste credite nu au

stabilite termene de rambursare.

De regulă, acordarea de astfel de credite este întemeiată pe

depozite compensatorii. Funcţia acestor depozite decurge, într-un sens,

prin faptul că întreprinderile îşi păstrează toate disponibilităţile în conturile

de la bancă, ceea ce permite băncii să acopere necesităţile unor

întreprinderi prin însăşi redistribuirea depozitelor în cont curent constituite

de alte întreprinderi. Pe de altă parte, existenţa permanentă a depozitelor

compensatorii înseamnă pentru o bancă o reducere a resurselor utilizate,

iar pentru întreprindere un mijloc de păstrare a solvabilităţii.

O altă caracteristică a acestor credite este şi faptul că acestea

neavând la bază înscrisuri, nu au posibilitatea de recreditare, bazându-se

pe principalele resurse ale băncii. De aici şi nivelul dobânzii mai ridicat,

- 36 -

Page 38: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

dar stabilit de regulă, în mod obişnuit de utilizarea suplimentară pentru

remunerarea băncii, a unui comision.

Sistemul general de acordare care a căpătat o largă circulaţie

este linia de credit, în condiţiile căreia se stabileşte limita maximă a

creditului acordat în acest cadru.

Într-o formă primară, această linie de credit conferă întreprinderii

un credit provizoriu, întrucât banca poate cere oricând acoperirea

debitului.

O formă mai favorabilă întreprinderii este linia de credit

confirmată, pe baza unui acord scris sau un contract în care posibilitatea

de acordare a creditului se menţine pentru o perioadă stabilită în

contract.

Linia de credit revolving implică utilizarea curentă a acestui mod

de obţinere de fonduri de către întreprinderi, întrucât rambursările

efectuate, reducând nivelul creditului, permit în etapele ulterioare,

obţinerea unor noi credite, în limitele stabilite, deoarece, potrivit condiţiilor

acestui acord, posibilitatea de creditare se reînnoieşte.

Creditele de până aici, strâns legate de necesitatea activităţii de

producţie, asigură întreprinderii un aflux de capital circulant care este

folosit de aceasta potrivit necesităţilor sale şi liberului său arbitru, fără a

se motiva utilizarea lui, putând fi caracterizată prin aspectul său general,

implicit.

O serie de alte credite bancare, de care pot beneficia

întreprinderile necesită, vis – a – vis de bănci o motivare clară şi o

condiţionare a utilizării lor şi adesea garantare. Astfel, după modul de

angajare şi folosinţă, ele pot fi caracterizate ca explicite.

Creditele explicite pot fi în ansamblul lor considerate drept credite

pentru stocuri. Între aceste credite de producţie sezonieră cunoscute sub

- 37 -

Page 39: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

denumirea de credite de companie, ce sunt menite să asigure resursele

necesare în cazul irebularităţii ciclului de aprovizionare – producţie –

vânzări, de exemplu: producţia de conserve, blănuri, etc. Aceste credite

sunt garantate cu mărfurile aflate în procesul de producţie sau de

circulaţie.

2.2.2. Funcţiile creditului bancar

Creditul bancar realizează două funcţii:

1) Redistribuirea fondurilor temporar disponibile;

2) Emisiunea monetară.

1) Funcţia de redistribuire. În activitatea de creditare băncile

folosesc nu numai fonduri lor proprii ci şi un însemnat volum de fonduri

atrase de la terţi, cum ar fi: disponibilităţile existente în conturile clienţilor

bancari, diverse plasamente pe termen scurt efectuate de întreprinderi şi

instituţii.

În acest fel, prin intermediul băncilor se mobilizează disponibilităţi

băneşti temporar existente la anumite categorii de agenţi economici,

urmând a fi utilizate credite pe termen scurt, pentru acoperirea unor nevoi

temporare la alţi agenţi economici, realizându-se astfel o redistribuire

temporară a unei mari părţi a disponibilităţilor existente la un moment dat

în economie.

2) Funcţia de emisiune presupune o altă latură a creditului

bancar prin care se realizează lărgirea creditului şi anume pe calea

creării de mijloace băneşti suplimentare. Funcţia de emisiune a creditului

este indispensabilă într-o economie în care activitatea economică în

creştere solicită un volum sporit de mijloace băneşti.

- 38 -

Page 40: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Politica de credit al băncilor constituie totodată şi politică de

emisiune, întrucât creditul acordat de bănci este sursa unor mijloace

băneşti suplimentare pentru agenţii economici, contribuind la realizarea

unei corelaţii între masa banilor în circulaţie şi nevoile productive.

Dacă pulsul de mijloace băneşti cerut de dezvoltarea economică

nu poate fi acoperit prin funcţia de redistribuire a creditului, el poate fi

completat prin lărgirea creditului pe calea creării de noi mijloace băneşti.

O depunere la bancă de 100.000 lei, de către un client bancar

oarecare poate provoca o lărgire a posibilităţilor de creditare ale băncilor,

mult peste această sumă atrasă iniţial, în felul următor. În conformitate cu

prevederile legale, banca primitoare a depunerii iniţiale de 100.000 lei

este obligată să păstreze lichid un anumit procent din această depunere,

iar restul poate fi utilizat pentru acordarea unui credit, depunându-l în

cont la o bancă spre fructificare; la rândul ei, această a doua bancă poate

păstra lichid procentajul legal, iar restul poate fi utilizat pentru un nou

credit, unei alte bănci, ş.a.m.d. cu alte cuvinte, depunerea iniţială de

100.000 lei este multiplicată, injectându-se în economie, sub formă de

credit, o sumă cu atât mai mare cu cât circuitul se repetă de mai multe

ori. Această cifră se numeşte multiplicatorul creditului şi ilustrează

creşterea mai mare a masei banilor în circulaţie decât depunerea iniţială.

Pentru ca emisiunea de mijloace băneşti prin intermediul

creditului să contribuie efectiv la creşterea economică, se impun însă

câteva condiţii şi anume: rezultatele marfă ale activităţii creditate să aibă

desfacere asigurată şi să nu îngroaşe stocurile nevandabile; să existe

condiţii, precum forţă de muncă, materii prime, utilaje, ca activitatea

creditată să se desfăşoare efectiv; creditele să se ramburseze la timp,

ceea ce presupune nu numai stingerea obligaţiilor debitorului, dar inclusiv

rezultatele favorabile în activitatea creditată care să permită constituirea

- 39 -

Page 41: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

surselor pentru rambursarea creditelor. Nerealizarea acestor condiţii mai

sus enumerate face ca suplimentarea mijloacelor băneşti să nu-şi atingă

scopul şi să degenereze într-un dezechilibru inflaţionist în economie.

2.3. Rolul creditului bancar în economia de tranziţie

Pentru ca rolul creditului să se exercite în mod efectiv şi eficient,

manifestându-şi la maximum avantajele şi diminuând la maximum

pericolele şi dezavantajele, este necesară întrunirea mai multor condiţii

obiective şi subiective pe care le putem grupa în cinci mari categorii:

A) Condiţii de ordin juridic, legal referitoare la existenţa unui

cadru juridic, a unor legi care să reglementeze cu precizie, fără echivoc,

măsurile de protecţie acordate contractelor încheiate între creditor şi

debitor, procedurile de coerciţie faţă de debitorii recalcitranţi, modul de

lichidare a operaţiunilor de credit ajunse în litigiu, astfel încât să crească

încrederea agenţilor economici şi să se limiteze riscurile.

B) Condiţii de ordin instituţional, infrastructural constând în

existenţa unui sistem de instituţii şi organisme solide, bine concepute, cu

atribuţii clare în efectuarea operaţiunilor de credit, dar şi în exercitarea

controlului asupra modului cum sunt respectate aceste atribuţii.

C) Condiţii de ordin social politic, referitoare la existenţa

cadrului general de linişte şi pace socială şi politică, de stabilitate şi

continuitate macroeconomică, cât şi la regimul politic existent şi

atitudinea lui faţă de economie, faţă de libera iniţiativă, faţă de piaţă.

Este evident că un climat social caracterizat prin convulsii între

diferite categorii sociale, un regim politic şubred, contestat, o politică

economică oscilantă sau opţiuni şi atitudini nesigure, fără perspective

- 40 -

Page 42: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

clare, vor afecta elementul esenţial creditului, încrederea, descurajând

atât economisirea prin intermediul instituţiilor specializate, cât şi apelul la

credite sau acordarea lor.

D) Condiţii de ordin economic legate de situaţia de ansamblu a

economiei naţionale, de perspectivele ei, dar şi de conjunctura

economică a momentului pe plan intern şi internaţional are importanţă

situaţia resurselor existente în economie la dispoziţia agenţilor economici,

accesul la acestea, structura economiei naţionale, situaţia pieţei de

mărfuri, a pieţei capitalurilor.

E) Condiţii de ordin psihologic referitoare nu numai la

încredere ca suport hotărâtor al creditului, ci şi la comportamentul

agenţilor economici, a întreprinzătorilor, dar şi a populaţiei în ansamblul

ei. Nu putem face abstracţie de înclinaţiile diferitelor grupuri sociale

despre economisire sau consum, spre investiţii sau tezaurizare, de

atitudinile populaţiei în raport cu libera iniţiativă, care ţin de tradiţii, de

religie, de nivelul de cultură şi de educaţie, de profesiunea şi poziţia

socială a fiecăruia.

Restaurarea aparatului bancar, a celui financiar, formarea

proprietăţii private şi absorbirea de către procesele economice care

derulează în perioada de tranziţie la economia de piaţă, au transformat

creditul într-una din pârghiile cheie, cu contribuţie notabilă la înfăptuirea

marilor deziderate ale reformei.

Concepţia cu privire la credit, la formale şi funcţiile lui, este

supusă unui proces în centrul căruia se situează promovarea acestei

pârghii în buna funcţionare a mecanismului complex al economiei.

În cadrul economiei de piaţă creditul are o foarte mare răspândire,

el reprezentând un mod de finanţare a necesarului de resurse în

- 41 -

Page 43: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

completarea celor proprii, iar în anumite cazuri poate constitui sursa

unică de finanţare.

Considerăm că sunt mai puţin importante formele pe care le

îmbracă creditul în etapa actuală, dacă el se acordă pe termen scurt,

mediu sau lung. Esenţial este scopul în care sunt utilizate creditele în

etapa actuală, etapa de tranziţie.

Băncile în ţara noastră, radical restructurate, chiar dacă şi-au

compartimentat sfera de acţiune pe domenii diferite: aprovizionare,

producţie, investiţii, comerţ exterior, agenţi economici de toate felurile, ele

alcătuiesc un adevărat circuit interbancar de natură să alimenteze şi să

sprijine întreaga activitate a economiei naţionale, dar şi totodată, să

asigure cadrul necesar unei circulaţii monetare stabile.

Exprimând prin însăşi natura lui amânare plăţii produselor,

lucrărilor, serviciilor, creditul se înscrie ca una din instituţiile cele mai

puternice ale perioadei de tranziţie, în sensul că lasă posibilitatea

agenţilor împrumutaţi să-şi creeze condiţiile necesare desfăşurării unei

activităţi eficiente. În felul acesta, direct sau indirect, veniturile bugetului

de stat sunt orientate în alte direcţii ale dezvoltării economice, lăsând

câmp larg de acţiune resurselor monetare temporar disponibile în

economie.

A utiliza creditul în mod raţional şi eficient constituie un puternic

factor de diminuare a fenomenului inflaţionist şi chiar de lichidare treptată

a acestuia.

Creditul bancar şi în general activitatea băncilor implicate în toată

activitatea vieţii economice constituie un domeniu deosebit de propice nu

numai pe plan economic, dar şi social, politic al perioadei de tranziţie.

Politica în domeniul creditului a devenit una din principalele

mijloace de acţiune asupra conjuncturii economice. Politica de credite

- 42 -

Page 44: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

este chemată să preîntâmpine necorelaţiile şi eventualele dezechilibre

care ar putea să apară. Dacă se consideră că economia se află în faţa

„supraîncălzirii”, creditarea prea intensă putând antrena creşterea

preţurilor şi amplificarea inflaţiei, statul poate interveni pentru

„temperarea” creşterii, printr-o politică de credit restrictivă, prin ridicarea

ratei dobânzilor, prin ridicarea nivelului rezervelor bancare şi prin alte

decizii şi măsuri corespunzătoare.

Nu trebuie omise nici problemele riscurilor presupuse de utilizarea

creditului care, neluate în considerare, pot provoca prăbuşirea în lanţ a

sistemului bancar, cu consecinţe inimaginabile pe plan economic, social

şi politic.

Oricât de puse la punct ar fi tehnicile bancare de lucru, evidenţele

şi sistemul informaţional, oricât de bune ar fi normele metodologice şi

legislaţia care reglementează acest sector vital, dacă pârghia creditului

nu se implică puternic în fenomenele şi procesele proprii economiei de

piaţă, nu se vor putea obţine efectele acontate, ba mai mult creditul se

transformă într-o frână a acestora.

Este avantajos şi raţional, de exemplu, ca în perioada de vârf de

activitate să se folosească credite pe termen scurt pentru acoperirea

necesarului suplimentar de cheltuieli, urmând ca ele să se ramburseze în

perioada cu activitate mai redusă când încetează necesităţile

suplimentare.

De asemenea este necesar ca pentru realizarea unei creşteri

economice să se apeleze la credite decât să se aştepte o perioadă

îndelungată până când s-ar putea forma fondurile proprii

corespunzătoare pe seama capitalizării beneficiilor.

Folosind creditele, agenţii economici câştigă timp în lupta de

concurenţă, pot să-şi adapteze operativ activitatea în conformitate cu

- 43 -

Page 45: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

cerinţele pieţei şi printr-o activitate eficientă îşi creează şi mijloacele

necesare pentru rambursarea ratelor scadente şi plata dobânzilor.

Procesele de creditare din economie vor fi în permanenţă supuse

perfecţionării şi modernizării, subordonate relaţiilor dintre bănci şi ceilalţi

agenţi economici instituindu-se într-un vast proces de cooperare, cu

rezultate benefice pentru întreaga viaţă a ţării.

CAPITOLUL III

RISCURILE FINANCIARE

RISCUL DE NERAMBURSARE:PREVENIRE

ŞI MOD DE GESTIONARE

3.1. Riscuri bancare, prezentare generală

Principalele categorii de riscuri bancare se pot sistematiza în

următorul tabel:

CLASIFICAREA PRINCIPALELOR TIPURI DE RISCURI

BANCARE

CARACTERISTICĂ BANCARĂ

TIPUL DE RISC GRUPE DE RISC

- 44 -

Page 46: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Operaţii bilanţiere 1. Risc financiar Riscul de nerambursare (de creditare)

Riscul lipsei de lichiditate

Riscul de variaţie a ratei dobânzii

Riscul de capitalServicii bancare 2. Risc de prestare Riscul operaţional

Riscul tehnologic Riscul produselor noi Riscul strategic

Cadrul de activitate 3. Risc ambiental Riscul de fraudă Riscul economic Riscul concurenţional Riscul legal

1. Riscurile financiare sunt generate de operaţiuni care se

reflectă în bilanţul băncii şi reprezintă principala categorie de riscuri

bancare pentru că producerea lor este cauza principală a falimentelor

bancare.

Riscurile financiare reprezintă de fapt riscurile probabile în

procesul creditării, iar acestea sunt:

- riscul de nerambursare;

- riscul lipsei de lichiditate;

- riscul variaţiei ratei dobânzii pe piaţă;

- riscul de capital.

2. Riscurile de prestare sunt determinate de prestarea de

servicii de către bancă.

O bancă realizează venituri din dobânzi şi alte venituri din taxe şi

comisioane. Dacă ultimele venituri, cele realizate din taxe şi comisioane

şi alte venituri cresc în totalul veniturilor, creşte şi grija băncii faţă de

riscul de prestare. Ponderea acestora este în general mică, şi deci marja

este suficient de mare pentru ca băncile să nu caute alte surse de venit

prin diversificarea gamei de servicii prestate de bancă.

Principalele categorii de riscuri de prestare sunt:

- 45 -

Page 47: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

a) Riscul operaţional – se referă la probabilitatea că banca nu

va satisface în condiţii optime cererile clienţilor;

b) Riscul tehnologic – acest risc ţine de structura ofertei de

servicii bancare care trebuie să fie optim echilibrată sau de modul în care

îşi eşalonează în timp serviciile bancare;

c) Riscul produselor noi – apare în momentul în care se

hotărăşte lansarea produselor noi pe baza unui plan de marketing. Riscul

survine în momentul în care cererea pentru aceste produse nu este la

nivelul estimat sau când cheltuielile pentru aceste produse sunt mai mari

decât cele estimate;

d) Riscul strategic – reprezintă probabilitatea ca decizia

strategică privind dezvoltarea anumitor pieţe (aceste pieţe pot fi produse

bancare, sectoare de activitate, sau pieţe ca zonă geografică) să se

dovedească slabă.

3. Riscul ambiental reprezintă probabilitatea ca în mediul de

activitate al băncii să se producă fenomene cu o potenţială influenţă

negativă asupra profitului bancar. Principalele forme ale riscului

ambiental sunt:

a) Riscul de fraudă – apare atunci când banca îşi face obiectul

unei tentative de fraudă;

b) Riscul economic – este legat de conjunctura economică;

c) Riscul concurenţial – banca va câştiga o poziţie bună prin

măsuri de concurenţă sau neloială, de aceea banca va trebui să

urmărească ce fac competitorii;

d) Riscul legal – domeniul de activitate bancară este controlat,

reglementat pe baza unor legi şi acte normative.

- 46 -

Page 48: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

3.2. Elemente principale de risc în procesul de

creditare. Factori de risc

Înainte de luarea unei decizii de creditare, inspectorul de credite

va lua în considerare o mulţime de criterii, iar obiectivul principal urmărit

de acesta este descoperirea şi evaluarea riscului în vederea diminuării

gradului de incertitudine, inerent rambursării împrumutului.

Deci, primul pas în orice relaţie de creditare este strângerea

sistematică a informaţiilor de ordin financiar, economic, de piaţă,

industrial, de producţie referitoare la solicitantul creditului, toate având o

natură specifică sau generală, în scopul determinării tipului de risc

implicat şi a cuantificării acestuia.

Sarcina inspectorului de credite este de a cântări diverşi factori şi

de ajunge la o concluzie privitoare la gradul de siguranţă al solicitării de

credit.

Acest proces va folosi la determinarea următoarelor elemente:

- limita maximă a expunerii la risc în funcţie de politica băncii;

- produsele bancare necesare;

- structura creditului;

- condiţiile de creditare;

- necesarul de garanţii;

- cerinţe de control;

- comisionul şi structura dobânzii.

Un factor cheie în evitarea pierderilor este înţelegerea faptului că

gestionarea riscului este un proces continuu şi că, pe măsură ce mediul

în care orice agent economic îşi desfăşoară activitatea, se schimbă

riscurile şi semnificaţia lor relativă ce se modifică de asemenea. În

- 47 -

Page 49: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

consecinţă controlul periodic al mediului în care funcţionează agentul

economic, constituie o parte vitală a procesului de creditare; o bancă

prudentă trebuie să obţină o confirmare periodică a faptului că evaluarea

pe care s-a bazat acordarea împrumutului este încă validă.

Detectarea din vreme a unei evoluţii nefavorabile şi a zonelor în

care riscul a crescut, furnizează în cazul cel mai rău băncii o marfă

nepreţuită – timpul, timpul necesar identificării cauzelor care stau la baza

acestor evoluţii şi adoptării măsurilor corective, dându-i în acest fel

posibilitatea de a lua iniţiativa în loc de a fi depăşit de evenimente, cum

este cazul foarte frecvent şi de a fi forţat să ia o hotărâre pripită într-un

ritm şi la un moment pe care nu şi le poate alege.

În afară de evaluarea numerică sau cantitativă, trebuie să se

aprecieze şi riscurile calitative.

Acestea reprezintă mediul în care afacerile comerciale şi alţi

factori nu pot fi controlaţi şi influenţaţi prin decizii administrative.

În continuare sunt prezentaţi câţiva factori de risc calitativi:

a) Economici – dobânda şi fluctuaţiile de curs valutar, situaţia

pieţei interne sau a pieţelor internaţionale;

b) Sociali – probleme de mediu;

c) Juridici – modificările legislaţiei;

d) Politici – tarife, cote specifice prin legislaţie;

e) Tehnologici – riscul apariţiei unor noi produse, dezvoltare care

nu poate fi copiată, dar care poate să afecteze negativ o piaţă;

f) De personal – afacerile sunt dependente de personal

(fluctuaţiile forţei de muncă);

g) Concurenţa – un actor al pieţei poate decide să domine piaţa,

indiferent de costurile pe termen scurt, pe care trebuie să le

suporte.

- 48 -

Page 50: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Adevăratul risc de creditare constă în aprecierea angajamentului

de plată.

Gradul de certitudine şi sursele de acoperire ale angajamentului

de plată trebuie identificate chiar de la început. Această capacitate de

plată a serviciului datoriei în termenii dobânzii şi a valorii creditului trebuie

corelată cu termenii contractului de credit.

În general băncile consideră că riscul financiar depinde de

mărimea întreprinderii debitoare. Cu cât o întreprindere are cifra de

afaceri mai mare, cu atât riscul este mai mic la creditele pe termen scurt

şi invers. De aceea, băncile clasifică întreprinderile după mărimea cifrei

de afaceri, clasificarea diferă de la o bancă la alta, ultima categorie

constituind-o debitorii ocazionali la care băncile aplică cota cea mai mare

de risc. În limbaj bancar această cotă de risc se numeşte majorarea

dreptului comun.

Pentru stabilirea cotei de risc intervine şi cunoaşterea

întreprinderii de către bănci din relaţiile anterioare, estimarea riscului

depinzând de aprecierile proprii ale băncii, ceea ce face ca întreprinderile

să beneficieze de condiţii mai mult sau mai puţin favorabile în raport cu

cota normală de risc aplicată întreprinderilor din categoria respectivă, de

mărime (după cifra de afaceri).

Cota de risc mai depinde şi de calitatea garanţiilor oferite de

debitori: efecte comerciale acceptate sau neacceptate, garanţii personale

ale acţionarilor sau conducătorilor întreprinderii.

3.3. Managementul global al riscurilor

Gestiunea riscurilor bancare este abordată, de regulă, pe tipuri de

riscuri datorită complexităţii şi diversităţii riscurilor. Trebuie avut însă

- 49 -

Page 51: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

vedere că expunerea băncii se realizează pentru ansamblul riscurilor şi

mai mult, riscurile sunt interdependente. Această realitate impune

abordarea globală a gestiunii riscurilor care trebuie să asigure băncii

capacitatea de a identifica şi evalua riscurile, de a le controla de a le evita

şi elimina şi de a le finanţa.

3.3.1. Identificarea şi evaluarea riscurilor bancare

Riscul este un însoţitor permanent al activităţii bancare, strategia

şi organizarea băncii fiind afectate dacă riscurile actuale şi de perspectivă

nu sunt luate în considerare.

Integrarea identificării şi evaluării riscurilor bancare în strategia

băncii impune în prealabil identificarea principalelor produse şi pieţe

consacrate, precum şi a procedurilor de livrare a produselor bancare.

Gestiunea riscului demarează cu descifrarea profilului de risc al

diferitelor produse bancare, pentru principalele activităţi bancare,

compararea acestora cu profilul de risc al băncii. Dacă suma profilurilor

de risc identificate depăşeşte profilul de risc al bănci, banca are o valoare

pozitivă, în ansamblul ei pentru acţionari. Sunt elaborate scenarii de

pierderi financiare pentru activităţile, tranzacţiile şi interfeţele bancare,

alocând expunerile la risc diferitelor componente ale riscurilor şi

identificând frecvenţa şi mărimea pierderilor care pot fi generate de

expuneri. Deoarece o anumită expunere poate genera riscuri de mai

multe feluri, nivelul de risc trebuie agregat pentru fiecare expunere şi

pentru fiecare categorie de risc, pentru a identifica profilul de risc al unei

bănci.

3.3.2. Controlul riscurilor

- 50 -

Page 52: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Controlul riscurilor vizează în minimizarea cheltuielilor asociate

riscurilor pentru expunerile care au fost identificate, însă nu pot fi evitate

sau eliminate, luând în considerare nivelurile de risc identificate pentru

fiecare categorie de riscuri. Controlul riscurilor, componentă a gestiuni

acestora, utilizează tehnici specifice fiecărei categorii de risc: tehnici de

gestiune a bilanţului sau de diversificare a portofoliului pentru riscul de

piaţă; tritizarea creditelor pentru riscul de lichiditate; calitatea produselor

bancare, analiza creditelor neperformante pentru riscul operaţional.

3.3.3. Măsuri de evitare a riscurilor bancare

Această etapă presupune realizarea prealabilă a identificării şi

cuantificarea riscurilor şi apoi îndepărtarea cauzelor care le produc.

În acest sens, băncile pot utiliza diverse metode:

- reproiectarea activităţilor asociate şi fluxurilor de operaţii;

- eliminarea produselor considerate riscante sau ale căror

proceduri operaţionale sunt puţin cunoscute (exemplu,

instrumentele derivate).

Dacă banca a apreciat corect cheltuielile şi veniturile asociate

riscurilor, această etapă poate avea efect favorabil asupra reducerii

costurilor totale; în caz contrar, pot fi eliminate produse care ar putea

genera venituri în viitor.

3.4. Riscurile bancare şi clasificarea lor în diferite

ipostaze

- 51 -

Page 53: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Riscul datei dobânzii

Pentru a proteja împotriva riscului ratei dobânzii, Banca stabileşte

rate ale dobânzii variabile pe termen scurt pentru împrumuturile pe care

le acordă.

Riscul de piaţă

Economia românească este într-un stadiu incipient de dezvoltare

şi există un grad considerabil de incertitudine în ceea ce priveşte

viitoarea direcţie probabilă a politicii economice interne şi a dezvoltării

politice. Administratorii nu sunt în măsură de a prognoza eventualele

schimbări în condiţiile din România şi efectul pe care acestea le-ar putea

avea asupra situaţiei financiare, rezultatelor şi fluxurilor de trezorerie ale

Băncii. Banca a stabilit limite ale operaţiunilor sale comerciale.

Riscul lichidităţii

Politica Băncii asupra lichidităţilor este de a menţine resurse

lichide suficiente pentru a face obligaţiilor sale, pe măsura ajungerii lor la

scadenţă.

Riscul valutar

Banca operează într-o economie în curs de dezvoltare. România

cunoaşte rate ridicate ale inflaţiei şi o devalorizare semnificativă a

monedei naţionale. Există în consecinţă un risc de pierdere de valoare în

ceea ce priveşte activele monetare în ROL. Pentru a se proteja împotriva

riscului valutar, politica Băncii este de a menţine o poziţie valutară lungă

(adică activele în valută să depăşească pasivele în valută).

- 52 -

Page 54: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Concentrarea riscului de credit

În acordarea facilităţilor şi împrumuturilor, Banca îşi asumă un risc

de credit, adică riscul nerecuperării creanţei asupra debitorului. Acesta

este legat de posturi bilanţiere precum: disponibilităţile, împrumuturile

acordate, titlurile de valoare purtătoare de dobândă sau elementele

extrabilanţiere. Concentrarea riscului de credit ar putea să rezulte într-o

pierdere materială pentru Bancă dacă o schimbare în circumstanţele

economice, ar afecta o industrie întreagă sau întreaga ţară. Banca

minimizează riscul de credit prin: evaluarea atentă a solicitanţilor de

credite, stabilirea unor limite de expunere şi aplicarea unei politici

prudente de provizionare atunci când riscul de pierdere pentru Bancă

devine posibil.

Riscul fiscal

Regimul fiscal din România este subiectul unor variante

întreprinderi şi constante schimbări, care ar putea fi retroactive. În

anumite împrejurări, autorităţile fiscale pot fi agresive şi arbitrare în

calcularea majorărilor şi penalităţilor. Deşi impozitul prezent datorat

pentru o tranzacţie poate avea o valoare minimă, penalităţile pot fi

semnificative dat fiind că sunt calculate pe baza valorii tranzacţiei şi se

pot ridica la 0,25% pe zi. În România perioada pentru prescrierea

datoriilor fiscale este de 5 ani.

Angajamente şi situaţii neprevăzute

Banca emite garanţii şi acreditive în favoarea clienţilor săi, riscul

de credit aferent garanţiilor este similar cu acela generat de acordarea de

împrumuturi. În cazul unei pretenţii faţă de bancă, rezultată din neplata

- 53 -

Page 55: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

de către client a unei sume garantate, aceste instrumente prezintă de

asemenea, un grad de risc al lichidităţii pentru Bancă. Toate acreditivele

emise de către Bancă sunt garantate. La 31 decembrie 1998,

probabilitatea unor pierderi materiale legate de acreditivele emise este

considerată a fi nesemnificativă neconstituindu-se, în consecinţă nici un

provizion.

Angajamente legate de credite

Scopul principal al acestor instrumente este de a asigura

disponibilitatea care să răspundă solicitărilor clienţilor. Scrisorile de

garanţie şi acreditivele stand-by, care reprezintă asigurări irevocabile că

Banca va proceda la efectuarea de plăţi în care clientul nu poate face

faţă obligaţiilor sale către terţi, prezintă acelaşi risc de credit ca şi

împrumuturile.

Scrisorile de credit şi acreditivele documentare, reprezentând

angajamente scrise ale băncii în beneficiul unui client şi autorizând o

terţă parte să tragă trate asupra băncii în limita unei sume stipulate şi în

condiţii şi termene specifice sunt garantate prin transporturi de bunuri la

care se referă, prezentând în consecinţă, un risc considerabil mai scăzut.

Nevoia de lichidităţi în cazul scrisorilor de garanţie şi a

acreditivelor stand-by, este sensibil mai scăzută decât volumul

angajamentelor, deoarece, în general, Banca nu se aşteaptă ca terţa

parte să tragă fonduri pe durata contractului. Angajamentele de extindere

ale creditului, reprezintă segmente neutilizate de autorizări de extindere a

creditului sub formă de împrumuturi, scrisori de garanţie şi acreditive.

Privitor la riscul de credit aferent angajamentelor de extindere a

creditului, Banca este în mod potenţial expusă la o pierdere egală cu

suma, cu totalul angajamentelor neutilizate. Totuşi, volumul probabil al

- 54 -

Page 56: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

pierderii, deşi dificil de cuantificat, este considerabil mai mic decât totalul

angajamentelor neutilizate, din moment ce majoritatea angajamentelor de

extindere a creditului sunt condiţionate de respectarea de către clienţi a

unor anumite standarde specifice de credit

Deşi există un anumit risc de credit asociat segmentelor

neutilizate de angajamente, acest risc este considerat modest, dat fiind

că, în primul rând, rezultă din posibilitatea ca clientul să uzeze de

segmentul neutilizat de autorizare a împrumutului, şi în al doilea rând,

depinde de probabilitatea ca tragerile respective să nu fie rambursate la

timp.

Banca monitorizează scadenţele angajamentelor de credit pentru

că, în general, angajamentele pe termen lung prezintă un grad mai ridicat

de risc de credit decât angajamentele de credit pe termen scurt. Suma

contractuală totală a expunerii din angajamente de extindere a creditului

nu corespunde în mod necesar nevii viitoare de lichidităţi, în condiţiile în

care multe dintre angajamentele respective vor expira înainte de a fi

efectuate trageri.

3.5. Riscul de nerambursare

Riscul de nerambursare se mai numeşte şi risc de creditare sau

insolvabilitate a debitorilor sau de risc de deteriorare a activelor bancare

şi reprezintă principalul risc asumat de bancă.

Riscul de nerambursare constă în probabilitatea întârzierii plăţii

sau a incapacităţii de plată datorită conjuncturii, dificultăţilor sectoriale

sau deficienţelor împrumutatului, deci se manifestă ca urmare a

neîndeplinirii contractului de credit de către client.

- 55 -

Page 57: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Deci, fie că aduce o pierdere de capital definitivă, fie că

presupune o recuperare parţială şi târzie prin acţiuni în instanţele juridice,

insolvabilitatea prejudiciază interesele băncii.

În aprecierea riscului de nerambursare, trebuie studiate cu atenţie

următoarele probleme:

- rolul calităţii creditului;

- selectarea creditelor;

- aprecierea riscului global de nerambursare;

- controlul intern asupra portofoliului de credite.

3.5.1. Calitatea şi selectarea creditelor

Calitatea creditelor este importantă pentru bănci, operaţiunea de

creditare reprezentând principala operaţiune bancară, iar riscul ridicat

reprezintă cauza majoră de faliment, de unde necesitatea controlului

riscului pe parcursul procesului de creditare.

Importanţa majoră prezintă calitatea creditului pentru stat

(împrumuturile şi taxele primite de la agenţii economici se diminuează

atunci când agenţi economicii nu rambursează creditul) pentru clienţii

băncii (creditul trebuie rambursat, astfel creditul costă mai mult

aplicându-se majorări sau bunurile cu care sunt garantate creditele sunt

sechestrate) şi nu în ultimul rând pentru economie, în ansamblul ei,

alocarea creditelor presupunând o dezvoltare economică.

- 56 -

Page 58: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Selectarea creditelor are loc în faza de acordare a acestora,

reprezentând momentul în care banca îşi asumă riscul şi îi poate

influenţa mărimea.

Prin selectare se alege din mulţimea cererilor de credite doar pe

acelea care se estimează că au probabilitatea rambursării mai mare

decât cea a nerambursării.

Pentru prevederea riscului trebuie să se analizeze temeinic

împrumutatul prin prisma cerinţelor respectării raportului de credit sub

diverse aspecte:

- umane: competenţă moralitate;

- economice: situaţia internaţională, naţională, cadrul

profesional;

- financiare: situaţia financiară, îndatorarea existentă,

capacitatea de rambursare;

- juridice: forma juridică, legături juridice cu alţi agenţi economici.

Selectarea creditelor de către bancă se poate face şi cu ajutorul

unor produse informatice specific băncii (RAIFFEISEN S.A.-S.A.B.).

În cazul debitorilor băncii se diferenţiază 2 mari categorii pentru

care riscul de creditare se manifestă diferit:

1. agenţi economici

2. agenţi economici externi (debitori din alte ţări).

Din punct de vedere al scadenţei acordarea creditelor pentru

toate categoriile de debitori se face pe termen scurt, pe termen mediu şi

pe termen lung.

1.a) Acordarea creditelor agenţilor economici pe termen

scurt presupune analiza cererii de creditare şi a nevii de finanţare a

agentului economic.

- 57 -

Page 59: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Studiul cererii de creditare presupune identificarea, evaluarea şi

protecţia împotriva riscului. Identificarea şi evaluarea riscului înseamnă

de fapt identificarea şi evaluarea factorilor care pot duce la rambursare.

În cadrul acestor factori se deosebesc factori interni legaţi de

activitatea agentului economic, de realizarea sau nerealizarea

obiectivelor propuse şi factori externi, legaţi de alţi agenţi economici cu

care agentul economic vine în contact, şi care nu şi-au plătit datoriile,

legaţi de un blocaj financiar în sectorul respectiv sau de conjunctura

economică (criza economică generală, sectorială).

Evaluarea nevoii de finanţare, determinată de deficitele temporare

în fluxul de încasări şi plăţi, presupune analiza contractelor agenţilor

economici respectivi, fluxul cash-flow, angajamentele faţă de alţi creditori,

documentele de evidenţă care reflectă situaţia economico-financiară a

întreprinderii (bilanţ, conturi de profit şi pierdere). Se determină după

această analiză sume de care are nevoie agentul economic, iar între

bancă şi agentul economic se va negocia scadenţa şi dobânda.

Pentru protecţia împotriva riscurilor se pot cere garanţii sau se pot

înăspri condiţiile de creditare prin limitarea sumei totale a creditului

acordat.

1.b) În acordarea creditelor agenţilor pe termen lung, pentru

investiţii, analiza nevoii financiare necesită un proiect de investiţii care

este întocmit de agentul economic care solicită creditul, de firme

specializate sau de bancă.

Şi în acordarea creditelor pe termen lung se are în vedere

identificarea, evaluarea şi protecţia împotriva riscului care vizează acele

grupe de factori interni determinaţi de necesitatea, eficienţa şi

oportunitate proiectului investiţiei şi factori externi legaţi de mediul

- 58 -

Page 60: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

economic în care agentul economic respectiv apelează la credit, factori

de natură politică, economică (import, export).

Protecţia împotriva riscului în mod cert este legată de evaluarea

garanţiilor. În acest caz creditelor pentru investiţii, evaluarea garanţiilor

este necesară pentru că există incertitudinea evoluţiei preţurilor în timp şi

a calităţii activităţii în care investeşte agentul economic.

Este de reţinut faptul că nici o investiţie nu se finanţează în

întregime de către bancă, preîntâmpinându-se în acest mod riscul moral.

Selectarea cererilor de creditare se poate face prin: evaluarea

creditelor pe bază de punctaj această metodă fiind cunoscută sub

denumirea de credit-scoring.

Credit-scoring-ul se exprimă ca o cotaţie de apreciere sau de

evaluare a atributelor solicitantului în vederea acordării creditului şi îşi

propune să stabilească un mod de ierarhizare a solicitanţilor de credit

printr-o notă medie sau punctaj. În acest scop sunt necesare:

- stabilitatea unui număr de variabile;

- statuarea unui sistem de agregare care să permită

transpunerea variabilelor într-un calificativ comun, de expresie globală.

Aplicarea punctelor sistemului credit-scoring înseamnă adunarea

punctelor întrunite de solicitant considerând câte un punctaj pentru

fiecare din criteriile stabilite în fişa de evaluare a agentului economic

(Anexa nr.2) şi compararea cu numărul stabilit ca limită de acordare şi

respingere.

La RAIFFEISEN S.A. limita de acordare şi respingere a creditului

pentru agenţii economici este stabilită la 20 de puncte:

- între 40-60 se acordă creditul;

- între 20-39 se poate acorda creditul dacă nu există alte

elemente de risc;

- 59 -

Page 61: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

- sub 20 nu se acordă creditul.

Prin introducerea evaluării pe bază de punctaj se urmăreşte

realizarea unor obiective ca: reducerea timpului şi costului evaluării,

creşterea calităţii creditelor, creşterea productivităţii şi a satisfacţiei

inspectorilor de credite, îmbunătăţirea calităţii controlului creditelor,

uşurarea modificării strategiei de creditare, selecţia clienţilor în funcţie de

calitate.

Scorurile întrunite de fiecare solicitant în cadrul sistemului

creează o premisă de ierarhizare.

Cu privire la finalitatea utilizării acestui sistem, trebuie să spunem

că băncile, pe baza experienţei proprii, stabilesc nivelul minim de punctaj

admisibil prin analiza comparată a câştigurilor şi pierderilor aferente

fiecărui nivel al scorurilor.

2. Selectarea creditelor acordate debitorilor din alte ţări

(riscul de ţară)

Riscul de ţară caracterizează probabilitatea apariţiei incapacităţii

de plată a unui debitor datorită unor cauze care ţin exclusiv de localizarea

sa geografică.

Din punct de vedere a riscurilor de creditare acestea pot fi: risc

specific organismelor guvernamentale, instituţiilor publice şi statelor

debitoare şi risc suplimentar pentru persoane sau agenţi ai căror

insolvabilitate este determinată de localizarea geografică, nu de

deteriorarea situaţiei lor financiare.

- 60 -

Page 62: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Riscul de ţară are două dimensiuni:

- risc politic sau risc suveran. Gradul de instabilitate politică poate

duce la modificarea atitudinii oficiale funcţie de atitudinea guvernului

referitoare la investiţii străine, limitarea sau interzicerea ieşirilor de

capital, repunerea în discuţie sau renegocierea unor contracte, refuzul de

a recunoaşte angajamentele guvernelor anterioare.

- risc economic incapacitatea autorităţilor monetare de a asigura

transferul drepturilor creditorilor, deci autoritatea monetară a ţării

debitoare nu dispune de valuta de care are nevoie.

Dacă valuta este liber convertibilă atunci acest risc nu există.

Evaluarea riscului de ţară se poate realiza:

1. În baza valorii capitalizate. Această metodă presupune

dezvoltarea unui aparat matematic bine pus la punct. Se realizează

capitalizarea fluxului de venituri la nivel de ţară, pentru care se folosesc

rată referitoare la situaţia anterioară şi evoluţia estimativă a principalelor

elemente ale balanţei de plăţi externe;

2. Folosind metoda Delphi (metoda indicatorilor de risc) care

constă în stabilirea unor criterii reprezentative: politice, economice,

financiare şi a unor fonduri pentru fiecare criteriu. Diferite persoane

abilitate a acorda puncte vor stabili rezultatul ca medie aritmetică

ponderată în funcţie de care se încadrează ţara într-o anumită categorie

de risc.

3.5.2. Gestiunea preventivă a riscului client

În gestiunea riscului de creditare o importanţă deosebită revine

studiului gestiunii preventive, a riscului pentru creditele acordate

populaţiei, care presupune de fapt urmărirea creditului acordat şi a

- 61 -

Page 63: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

calităţii debitorului. Pentru agenţii instituţionali gestiunea este asigurată

permanent de inspectorii de credite care au un număr de agenţi

economici pe care îi supraveghează.

Gestiunea procesului de creditare este organizată separat la

nivelul Băncii fiind organizate două compartimente:

- serviciul de ghişeu (Front Office) unde se desfăşoară

activitatea comercială şi administrativă. În cadrul acestui serviciu are loc

întocmirea dosarelor de creditare şi trierea lor.

- serviciul de credite propriu-zis (Back-Office) ce se ocupă cu

gestiunea evenimentelor pe parcursul derulării procesului de creditare.

Pentru urmărirea gestionării preventive a riscului client, important

este cum se desfăşoară schimbul de informaţii între cele două

compartimente existând două modalităţi:

a) Abordarea clasică (reactivă);

b) Abordarea modernă (activă).

a) Abordarea clasică presupune specializarea şi defalcarea

sarcinilor între cele două servicii de ghişeu: FO şi de credite BO.

Serviciul FO analizează cererile de creditare. După ce stabileşte

acordarea creditului între cele două părţi (bancă – client), dosarele sunt

trimise la serviciul BO pentru urmărirea derulării relaţiilor de creditare.

Serviciul BO nu ia contact cu clienţii, ci urmăreşte rambursarea

ratelor scadente. Când datele scadente nu sunt respectate există

proceduri standardizate pe care cei de la BO le aplică: modificarea ratei

dobânzii, reeşalonarea creditului, trecerea clientului în altă categorie.

BO ar trebui să ia legătura cu FO pentru a intra în contact cu

clientul, dar se aplică mai întâi procedurile standardizate şi apoi se ia

legătura cu clientul. În acest caz există două posibilităţi:

- 62 -

Page 64: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

- rezolvarea problemei: clientul redevine bun, cu toate

antecedentele sale şi în acest moment se întrerupe legătura BO cu FO;

- nerezolvarea problemei, clientul este problematic apărând o

situaţie conflictuală (Banca va apela în această situaţie la garanţii).

Abordarea clasică se mai numeşte şi reactivă pentru că banca

reacţionează după evenimentele ce se produc.

Schematic ABORDAREA CLASICĂ (MOD REACTIV) se

prezintă astfel:

Iar GESTIUNEA RISCULUI CLIENT:

- 63 -

CLIENT

Dosar de creditare

FO Identificare şi evaluare risc Acordare credit

Gestiunea evenimentelor

BO Reglementarea incidentelor

Incident faţă de scadenţă

Detecţie la BACK-OFFICE

Acţiune la FRONT-OFFICE

ClientIncident reglementatClient normal Incident Client dubiosContencios

Page 65: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

b) Abordarea modernă (activă)

În această modalitate se acţionează înainte de a se produce

evenimentul nedorit, deci se acţionează din timp pentru a se minimiza

riscul.

Dezavantajele acestei metode sunt volumul de muncă

suplimentar şi cheltuielile suplimentare. Cheltuielile sunt mari pentru că

actualizarea permanentă a informaţiilor despre client costă mult.

Principiile abordării moderne:

- Relaţia dintre bancă – client trebuie privită ca o relaţie

constructivă, ca o relaţie de interes reciproc;

- Riscul apărut este mai uşor de prevenit decât de recuperat;

- Păstrând o legătură strânsă şi permanentă cu clientul, Banca

beneficiază de un avantaj competitiv, concurenţial.

Spre deosebire de riscul de nerambursare care vizează aspectul

termenului şi a sumei de rambursare, riscul client este riscul de

deteriorare a calităţii clienţilor.

Principalele obiective urmărite de abordarea modernă sunt:

- 64 -

Page 66: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

- Unificarea aprecierii riscului de creditare, exclusiv prin prisma

riscului client, care presupune renunţarea din punct de vedere

a riscului de nerambursare la BO;

- Stabilirea unui sistem coerent de indicatori care să exprime

riscul client;

- Introducerea procedurilor de analiză şi actualizarea a

dosarelor clienţilor care vor trebui să simplifice activitatea

personalului din Bancă.

Pentru implementarea acestor proceduri sunt necesare

următoarele operaţii:

- Definirea informaţiilor necesare pentru un dosar client tip

(robot) şi a bazei de date din care se pot obţine informaţiile de

care avem nevoie;

- Stabilirea algoritmilor de calcul, a indicatorilor care ne

interesează şi a unor marje de toleranţă – filtre care sunt

revizuite periodic şi actualizate;

- Prezentarea rezultatelor caracterizate prin accesibilitate,

rapiditate şi simplitate;

- Reactualizarea informaţiilor din bazele de date BO.

Arhitectura SISTEMULUI DE GESTIUNE PREVENTIVĂ a riscului

client în cazul abordării moderne (mod activ).

- 65 -

Client

Page 67: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

3.5.3. Determinarea riscului de nerambursare

Riscul global de nerambursare este o funcţie crescătoare a masei

creditelor acordate şi a ratei dobânzii.

Riscul de nerambursare va creşte pe măsură ce dimensiunile

cresc. Odată cu creşterea volumului creditului cazurile de nerambursare

cresc în proporţie accelerată, expresie a faptului că majoritatea proporţiei

creditului aduce în rândul debitorilor un număr mare de persoane,

potenţial insolvabile.

Restrângerea creditului conduce la scăderea cazurilor de

insolvabilitate, întrucât în primul rând, clienţii cu solvabilitate îndoielnică

sunt excluşi de la creditare.

Creşterea ratei dobânzii conduce la creşterea cazurilor de

insolvabilitate a debitorilor, majorează, în general, obligaţiile beneficiarilor

- 66 -

FO: dosar

BO: înregistrarea evenimentelor

Extragerea şi reconstituirea dosarelor

Filtru de alertă parametric

Afişarea dosarelor în alertă la FO

Acţiunea asupra clienţilor

Reactualizare

Page 68: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

de credite, iar pe de altă parte, că aceştia, clienţi apreciaţi ca riscanţi, au

un regim de creditare specific, cu dobânzi mai ridicate.

Şi în cadrul RAIFFEISEN S.A. pentru fiecare categorie de credite

se percepe o anumită dobândă, după cum urmează:

Categoria de credit Dobândă

Credite standard Normală

Credite în observaţie Normală + 3p

Credite substandard Normală + 5p

Credite îndoielnice Normală + 10p

Credite în pierdere –

Nivelul dobânzii este evident influenţat de riscul nerambursării,

elementele de structură a dobânzii fiind separate în:

- Dobândă pură, care este costul utilizării capitalului şi

- Plata necesară pentru recuperarea riscului nerambursării,

respectiv pentru acoperirea pagubelor suferite pe această

cale.

O asemenea considerare a riscului şi a soluţiilor de acoperire

motivează o politică personală a băncilor în domeniul dobânzilor,

orientată după gradul de risc pe care-l presupune fiecare credit acordat,

funcţie de condiţiile reale pe care le are fiecare debitor. Se poate afirma

că riscul de nerambursare majorat determină o ofertă de credit mică.

În ceea ce priveşte poziţia ofertei de credit faţă de nerambursare

trebuie să se constate că banca, fiind sensibilă la riscul de insolvabilitate,

va avea un prag de credite, indiferent de condiţiile de dobândă extrem de

favorabile. Deci, există o zonă inelastică în relaţia:

Ofertă de credit – Risc de insolvabilitate

- 67 -

Page 69: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Fiecare bancă se confruntă pe de o parte cu tendinţe de

anticipare de conserve şi deci, de reţinere în creditare, ceea ce înseamnă

siguranţă, iar pe de altă parte banca este interesată în valorificarea

ofertei de credite, pe care ar fi trebuit în mod normal să le refuze.

3.6. Gestiunea riscului de credit global

3.6.1. Principiile gestiunii riscului de credit global

Gestiunea riscului de credit global are la bază două principii:

diviziunea şi limitarea riscurilor.

Divizarea riscului de creditare urmăreşte evitarea concentrării

riscurilor prin diversificarea plasamentelor şi a creditelor în special.

Concentrarea clienţilor între-un singur domeniu de activitate este relativ

periculoasă pentru o bancă universală: în perioada de recesiune pot

interveni greutăţi de exploatare. În sfera creditării particularilor,

diversificarea portofoliului este în primul rând o diversificare teritorială. La

creditarea agenţilor economici importantă este diversificarea sectorială

sau economică, iar în ceea ce priveşte clienţii suverani – diversificarea

geografică.

Pe de altă parte se pot întâmpla ca întreprinderi de talie mare să

aibă nevoi de creditare care să depăşească limita rezonabilă de

angajament a unei singure bănci. De regulă, acolo unde gradul de

dezvoltare a pieţelor o permite, astfel de firme recurg direct la pieţe

pentru a-şi asigura finanţarea fără intermediar.

O altă soluţie o reprezintă constituirea de pool-uri bancare. Un

pool bancare reprezintă ansamblul băncilor unei singure întreprinderi

mari, ansamblu structurat şi organizat de o manieră precisă. Această

- 68 -

Page 70: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

soluţie are dezavantajul că diluează responsabilitatea băncilor

participante, dar şi avantajul divizării riscurilor. Pool-ul permite şi

participarea băncilor mici la finanţarea marilor întreprinderi (operaţie mai

puţin riscantă şi mai puţin costisitoare) şi are şi autoritate mai mare în

impunerea unui plan de redresare a debitorului în caz de dificultate.

Limitarea riscurilor are caracter normativ şi autonormativ.

Fiecare bancă, în funcţie de calitatea mediului economic şi de evoluţia

parametrilor săi proprii, asigură limitarea riscurilor în două feluri: global şi

analitic, astfel:

- Fixând o limită proprie, internă, angajamentul său global în

operaţii riscante (dar rentabile). Se stabileşte o limită maximă (de

exemplu 75%) pentru ponderea activităţilor (plasamentelor) riscante în

total active sau relativ la capitalul bancar;

- Fixând plafoane de credite pe debitor, grup de debitori, sector

de activitate sau zonă geografică pentru a preveni ca modificări

semnificative ale situaţiei economice a acestor grupe să îi afecteze

negativ expunerea la risc.

3.6.2. Indicatori ai riscului global de creditare

Cuantificarea expunerii globale a băncii la riscul de creditare se

face prin analiza şi monitorizarea permanentă a unui sistem de indicatori

care se pot grupa în trei categorii: indicatori de pondere, indicatori de

dinamică şi indicatori relativi, de corelare a activelor cu capitalul bancar.

Indicatorii de structură sau de pondere exprimă procentual, la

un moment dat, structura activelor bancare sau a portofoliului de credite.

Trebuie să amintim aici că din punctul de vedere al băncii risc de

creditare nu prezintă doar operaţia de creditare propriu – zisă;

- 69 -

Page 71: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

plasamentele în titluri de credit (între operaţiile bilanţiere), acordarea de

garanţii (în afara bilanţului) şi participarea înseşi a băncii la sistemul

interbancar de decontări sunt purtătoare, şi ele, de risc de creditare. Ca

indicatori de risc monitorizaţi se pot folosi unul sau mai mulţi dintre

următorii:

- Credite totale raportate la total active; cu cât ponderea creditelor

în total active este mai ridicată, cu atât activitatea bancară este percepută

ca fiind mai riscantă; prin politica de creditare se pot stabili un plafon al

acestei măsuri şi/sau praguri de alertă. Dacă valoarea portofoliului de

valori mobiliare este semnificativă, atunci trebuie calculat şi raportul

dintre creanţele totale asupra debitorilor (credite acordate plus titluri de

credit în portofoliu) şi activele totale;

- Credite de calitate medie raportate la credite totale; este un

indicator care exprimă direct ponderea creditelor de calitate inferioară

(din punctul de vedere al riscului de creditare) în total credite. Creditele

de calitate medie cuprind creditele în observaţie plus creditele

substandard şi cele îndoielnice (definite conform normelor BNR). Pentru

portofoliul de obligaţiuni se poate construi un indicator similar în funcţie

de calificativele titlurilor din portofoliu (cele internaţionale), aşa cum sunt

ele acordate de agenţiile de evaluare recunoscute;

- Pierderi la portofoliul de credite raportate la valoarea totală a

portofoliului de credite; valoarea acestui raport trebuie să fie cât mai mică

pentru ca portofoliul să fi fost gestionat eficient din punct de vedere al

riscului de creditare. Această mărime serveşte şi drept reper pentru

stabilirea rezervelor la portofoliul de credite din care sunt acoperite

aceste pierderi. Analog se poate calcula valoarea raportului pierderi la

portofoliul de titluri de credite raportate la valoarea totală a portofoliului de

titluri de credit.

- 70 -

Page 72: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Indicatorii de dinamică exprimă evoluţia în timp a unor indicatori

valorici a căror mărime este corelată cu evoluţia riscului de creditare post

factum.

- Dinamica fondului de rezervă pentru acoperirea pierderilor la

portofoliul de credite exprimă felul în care conducerea băncii anticipă

evoluţia expunerii la riscul de creditare: cu cât creşterea rezervelor

planificate pentru care se constituie provizioane este mai mare, cu atât se

poate presupune că banca anticipă pierderi mai mari şi că, deci, este de

aşteptat o scădere a calităţii portofoliului de credite. Această informaţie

trebuie interpretată în contextul dat de dinamica portofoliului de credite

însuşi căci, dacă cei doi parametri cresc în acelaşi ritm, atunci nu poate fi

vorba de o creştere a expunerii la risc. În plus, în funcţie de

reglementările legale privind constituirea şi finanţarea fondului de rezervă

pentru pierderi din creditare, se poate ca banca să folosească o politică

diferită de finanţare a fondului pentru obţinerea unor avantaje fiscale; şi

atunci este clar că dinamica pronunţată a indicatorului nu poate semnifica

o creştere a expunerii la risc. Indicatorul este mai ales de uz extern, fiind

folosit la nivelul întregului sistem bancar ca un semnal de alarmă pentru

terţi şi larg mediatizat de presa de specialitate.

- Dinamica activelor şi, mai ales, a creditelor totale, sunt

interpretate ca indicatori ai riscului de creditare atunci când exprimă o

creştere accelerată. Aceasta deoarece se presupune, în baza

experienţei, că fiecare instituţie bancară are o capacitate limitată de a

gestiona corect un portofoliu de un anumit volum. Această capacitate

este limitată de performanţele personalului, de cadrul politicii de

creditare, de structura organizatorică şi, în general, de ansamblul

resurselor băncii şi de modul lor de gestionare. O creştere accelerată (de

exemplu de 50% într-un an) a valorii reale (în preţuri constante) a

- 71 -

Page 73: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

portofoliului de credite sau a activelor totale nu poate fi gestionată

convenabil sau cel puţin comparabil cu nivelul de performanţă din anii

anteriori în cadrul aceloraşi structurii şi folosind aceleaşi resurse. Pe de

altă parte, adecvarea însăşi a acestor resurse şi structuri la presiunea

exercitată de volumul sporit de activitate reprezintă un factor perturbator

până la restabilirea unui nivel rezonabil de echilibru între capacităţile

bancare de prelucrare a informaţiei şi volumul acesteia. Capacitatea

deficitară de prelucrare a informaţiei este un factor de risc căci sunt (ne)

şanse mai mari de strecurare a unor erori (mai ales în cadrul unor

proceduri clasice de tratament).

Indicatorii relativi, de corelare a activelor bancare cu capitalul şi

fondurile bancare, sunt important de urmărit deoarece dau o expresie

cantitativă a raportului dintre expunerea la risc şi sursa de finanţare a

acestei expuneri. Se pot folosi ca indicatori:

- Profitul net raportat la pierderile la portofoliul de credit; profitul

net este sursa principală de finanţare a pierderilor, dar acoperirea

acestora nu este singura sa destinaţie. Calculat în această formă,

indicatorul este cel mai adesea supraunitar. El se poate calcula şi sub

formă inversă, dar atunci este în mod evident subunitar. El se poate

calcula şi sub formă inversă, dar atunci este în mod evident subunitar.

Important este ca resursele să fie acoperite. Oricum, evoluţia raportului

poate fi extrem de semnificativă.

- Şi mai edificator este raportul dintre fondul de rezervă şi

pierderile înregistrate la portofoliul de credite. Acest raport trebuie să fie

mai mare decât 1 pentru a putea aprecia că managementul este prudent.

Valoarea acestor indicatori ne permite să apreciem calitatea

portofoliului de credite şi evoluţia acestuia. În afara băncii majoritatea

acestor indicatori pot fi calculaţi cu o relativă întârziere pe baza datelor

- 72 -

Page 74: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

din bilanţul şi repartizarea profitului publicate de bănci. Ei pot fi folosiţi

pentru a se aprecia calitatea managementului bancar de către operatorii

de pe pieţele financiare şi de autoritatea bancară.

3.6.3. Finanţarea riscului global de creditare

Pentru acoperirea pierderilor la portofoliul de credite se folosesc

atât reţinerea riscurilor (proponderentă), cât şi cedarea lor prin asigurare.

Se pot încheia asigurări pentru bunurile ce se constituie garanţie

materială a creditului acordat sau asigurări de viaţă şi de accident pentru

titularii privaţi ai unor contracte de creditare pe termen lung. Deşi nu este

cea mai importantă modalitate de finanţare a riscurilor (ca volum)

protecţia prin asigurare este foarte eficienţă şi puţin costisitoare pentru

bancă, deoarece încheierea acestor contracte de asigurare poate fi

impusă clientului. Aceste asigurări sunt, de regulă, primele oferite direct

de băncile care urmăresc extinderea activităţii în sfera altor servicii

financiare decât cele tradiţional bancare.

Reţinerea riscurilor are la bază constituirea unor fonduri bancare

proprii din care se acoperă pierderile la portofoliul de credite.

Tratamentul creditelor problematice. În funcţie de politica de

creditare a băncii, creditele nerambursate la scadenţă şi cele îndoielnice

pot fi tratate în mai multe feluri.

Unele bănci preferă să menţină creanţele active până când

debitorul se redresează, până când sunt presate de timp sau până când

sunt forţate de autoritatea bancară să recupereze pierderea înregistrând-

o ca atare. Este cazul cel mai frecvent în fostele ţări socialiste pentru

băncile de stat care au o clientelă formată predominant din întreprinderi

de stat.

- 73 -

Page 75: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Alte bănci consideră creanţa nerambursată pierdere pe care o

acoperă din rezervă, iar apoi încearcă să recupereze cât mai mult de la

debitor.

Tratamentul efectiv al acestor credite presupune, deci, fie

colectarea fondurilor din creanţe reduse (diminuate) sau trecute la

pierderi, fie renegocierea/anularea creanţei.

Băncile încearcă să renegocieze termenii contractului de creditare

dacă astfel au şanse mai mari să recupereze – cel puţin parţial – creanţa.

Altfel regula bunului simţ în domeniu cere ca în cazul în care o scadenţă

nu a fost onorată de cel puţin 180 zile, creanţa să fie redusă sau trecută

la pierdere.

Decizia de a anula parţial sau în întregime datoria depinde de:

- Aprecierea băncii asupra capacităţii reziduale de rambursare a

debitorului;

- Modul în care banca tratează de obicei incidentele de plată;

- Opinia inspectorilor care efectuează controlul la portofoliul de

credite;

- Mărimea creditului nerambursat;

- Tipul şi mărimea garanţiilor.

3.6.4. Rata dobânzii – sursa de finanţare a riscurilor bancare

Stabilirea ratei dobânzii la creditele bancare. Rata dobânzii

percepută de bancă la creditele acordate poate fi o modalitate efectivă de

finanţare indirectă a riscurilor. În stabilirea nivelului minim al ratei

dobânzii pe care o negociază cu clientul, banca poate avea două

strategii: tarifarea la cost sau tarifarea în funcţie de rata solvabilităţii

bancare.

- 74 -

Page 76: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

În cazul tarifării la cost rata de bază a dobânzii bancare percepute

de la debitori este calculată în funcţie de costul resurselor de creditare.

Dacă abordarea este cea a pool-ului de fonduri, atunci se foloseşte un

cost mediu ponderat al surselor împrumutate. Rata minimă se calculează

având în vedere cheltuielile totale (dobânzi plătite şi cheltuieli generale).

Dacă se folosesc resurse speciale atunci costul acestora corectat cu cota

procentuală de cheltuieli generale (atât cheltuieli directe cât şi indirecte,

din contabilitatea analitică) reprezintă rata de bază pentru stabilirea ratei

dobânzii percepute. Prima de rentabilitate este calculată în funcţie de rata

rentabilităţii financiare (ROE) astfel: unde:

PR: prima de rentabilitate;

t: cota (medie) de impunere;

p: plasamentele.

În cazul tarifării în funcţie de acoperirea cu fonduri proprii

(conform normelor de solvabilitate impuse) modelul este doar cu puţin

mai complicat.

La aceste rate de bază se adaugă o primă de risc ce exprimă

riscul statistic de nerambursare, apreciat pentru fiecare categorie de

credite (în funcţie de calitate) pa baza datelor interne din perioade

anterioare de timp în condiţii de comparabilitate din punctul de vedere al

fazei ciclului economic.

Model de evaluare pe bază de rată a rentabilităţii financiare şi

rată a solvabilităţii bancare

Reglementările în vigoare cer ca pentru fiecare 1000 lei active

bancare ajustate în funcţie de risc să fie asiguraţi 80 lei fonduri bancare

(capital în sens larg). Aceasta înseamnă că fiecare 100 lei capital poate

susţine active bancare ajustate în funcţie de risc în valoare de 1250 lei. În

- 75 -

Page 77: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

acest fel talia unei bănci este limitată de capitalul pe care îl poate atrage

sau genera. Aceste restricţii, impuse prin normele privind rata solvabilităţii

bancare, le fac pe bănci să realizeze că nu mai pot oferi toate gamele de

produse financiare, că nu au suficient capital pentru toate aceste operaţii

şi că trebuie luate anumite decizii privind renunţarea la anumite produse

şi introducerea sau extinderea ofertei pentru altele, mai puţin

„capitalofage”.

Pentru a maximiza rata rentabilităţii financiare (ROE), în contextul

actualei legislaţii, banca trebuie să-şi restructureze portofoliile (activele)

astfel încât fiecare 1000 lei investită să-i aducă cel mai mare venit posibil.

Cu alte cuvinte, trebuie să se renunţe la portofoliile mai puţin atractive,

chiar dacă rentabile, dacă ele nu asigură o folosire optimă a capitalului. În

prezent şi în viitorul apropiat această evaluare va fi extrem de importantă.

Modelul conceptual de evaluare pe bază de ROE este preluat

după Yang (123) dar el este folosit în diferite variante de lucru de

majoritatea băncilor mari. Modelul permite stabilirea unui mecanism de

fundamentare a preţului pentru oricare produs bancar, în mod individual

dar ţinând cont de restricţiile impuse de o maximă fructificare a capitalului

disponibil. Criteriul pentru stabilirea acestui preţ adecvat îl va reprezenta

nivelul global al ROE pe care banca şi-l propune, un obiectiv – venituri

care va atrage investitori şi-i va satisface pe termen lung pe acţionari.

Când sunt incluse toate costurile în evaluarea produselor şi când s-a

determinat corect necesarul de capital pentru un nou produs, atunci

băncile constată că atingerea ROE propus ar însemna să evalueze

produsele la preţuri care le-ar face necompetitive. Astfel că acest

procedeu de evaluare permite unor produse mai slabe – produse pentru

care banca nu are avantaj competitiv – să fie identificate pe parcursul

procesului de luare a deciziei.

- 76 -

Page 78: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

3.6.5. Reţinerea riscului de creditare; rezervele pentru

acoperirea pierderilor la portofoliul de credite

Rezervele pentru pierderi sunt un fond bancar, element al

capitalului propriu, alimentat din profitul brut în limita legii şi destinat

acoperirii pierderilor cauzate de riscul de nerambursare.

Fondul apare atât în bilanţul băncilor (pasive) cât şi în contul de

profit şi pierderi la cheltuielile suportate din profit (provizioane).

Mărimea fondului de rezervă la un moment dat se calculează pe

stoc; astfel valoarea fondului la sfârşitul unei perioade se determină

adăugând provizioanele la rezerva iniţială şi scăzând pierderile suportate

pe parcursul perioadei respective.

Valoarea informaţională a rezervelor pentru pierderi

Băncile îşi măresc fondul de rezervă ori de câte ori devine evident

că un credit sau un grup de credite nu pot fi recuperate, atunci când s-a

produs o pierdere neprevăzută şi atunci când creşte valoarea portofoliului

de credite.

Publicul nu poate fii informat asupra gradului de risc al operaţiilor

(de creditare) în care este implicată o bancă, dincolo de informaţiile pe

care aceasta trebuie să le publice şi anume valoarea creditelor restante

şi a fondului de rezervă. De aceea informaţia referitoare la o eventuală

suplimentare a fondului de rezervă este foarte utilă pentru a putea

aprecia global calitatea portofoliului de credite; aceasta deoarece ea

exprimă punctul de vedere intern al băncii: mai multe rezerve sunt

necesare doar dacă se anticipă pierderi mai mari, ceteris paribus.

Astfel spus, în principiu, rezerva se constituie în funcţie de

calitatea portofoliului de credite.

- 77 -

Page 79: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Tipuri de rezerve bancare

În scopuri analitice, la multe bănci, rezervele se grupează în:

- Rezerve specifice sau alocate; sunt cele pe care banca le

consideră asociate unei anumite grupe de credite sau unui anumit credit.

Dacă un credit anume devine mai riscant decât celelalte credite din

aceeaşi categorie, atunci banca fie majorează anume rezervele sale

pentru acel credit sau alocă o parte din rezervele sale special pentru

acoperirea pierderilor potenţiale la acel credit;

- Rezervele generale sunt libere şi pot acoperi orice pierdere.

Această grupare a rezervelor permite o mai bună analiză a

necesarului de rezerve.

Altfel, articolul bilanţier este unic: rezerve.

Determinarea mărimii rezervelor bancare

Se face după o procedură ce are caracter normativ (conform

normelor băncii centrale) sau autonormativ (conform normelor interne din

politica de creditare proprie).

Oricum ar fi, mărimea rezervelor este influenţată de o serie de

factori între care:

- Regimul fiscal; dacă se suportă din profitul brut rezervele tind să

fie mai mari decât cele finanţate din profitul net;

- Prevederile normative; ele pot impune un anumit mod de

constituire a fondului de rezervă care determină direct şi exclusiv

mărimea rezervelor (România);

- 78 -

Page 80: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

- Calitatea portofoliului de credite şi a mediului economic; în

perioade de recesiune rezervele sunt mai mari căci şi probabilitatea de

nerambursare este mai mare.

Pentru a stabili volumul fondului de rezervă pentru pierderi la

portofoliul de credite se pot folosi, în principiu, mai multe metode de

calcul (fundamentare).

Folosirea unui proces constant faţă de valoarea portofoliului de

credite se foloseşte în perioade de stabilitate economică şi nu necesită

evaluarea prealabilă a riscurilor. Procentul folosit este, cel mai adesea,

maximul admis de lege pentru a fi prelevat din profitul brut. Folosirea

acestei metode limitează analiza pe care banca trebuie să o facă pentru

a determina exact mărimea rezervelor sale şi poate crea următoarele

probleme:

- Poate duce la formularea unor obiecţii din partea inspectorilor

autorităţii bancare sau din partea experţilor contabili căci estimarea

rezervelor trebuie (principial) să se facă pe baza pierderilor anticipate;

- În cazul folosirii repetate, procedura poate duce la acumularea

unor rezerve insuficiente pentru a face faţă unei perioade mai

îndelungate de criză.

Adoptarea politicii concurenţilor în domeniul rezervelor bancare.

În acest context o bancă îşi stabileşte rezervele în funcţie de

nivelul acestora la concurenţii ei, relativ la talia sa. Se poate folosi cu

succes căci rapoartele financiare – mai ales ale băncilor mari – sunt

accesibile. Se presupune că aceste bănci au investit suficient în

prognoza condiţiilor de pe pieţele creditului pentru ca nivelul rezervelor

lor să poată fi considerat ca fiind corespunzător. Este o soluţie

economică şi care poate da bune rezultate, cu condiţia ca băncile să

opereze pe aceleaşi pieţe şi să aibă rentabilităţi apropiate. Cel mai

- 79 -

Page 81: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

adesea este folosită pentru fundamentarea complementară a nivelului

rezervelor şi rareori exclusiv.

Dacă ne bazăm pe experienţa anterioară, atunci mărimea

rezervelor se determină pe baza seriilor de date referitoare la pierderile

înregistrate în anii anteriori. Este folosită relativ frecvent de băncile mici

căci pierderile înregistrate anterior la grupe relativ omogene de credite

(ipotecare, personale, pentru cărţi de credit sau cumpărări de automobile)

pot oferii o bună estimare a evoluţiei viitoare (în condiţii similare).

Interpretarea trebuie făcută cu discernământ căci trebuie selectate

tendinţele reale de influenţele sezoniere, precum şi de faza ciclului

economic şi eventuala modificare a strategiei manageriale.

Dacă obiectivul principal îl reprezintă optimizarea gestiunii

veniturilor, atunci, pentru a nivela variaţia acestora, băncile pot alege anii

cu venituri mai mari pentru a face prelevări majore pentru fondul de

rezervă. În anii cu rezultate mai slabe din punct de vedere financiar

prelevările devin simbolice. Aplicarea acestei metode de determinare a

rezervelor poate crea pentru bancă atât probleme de securitate, cât şi

probleme cu organismele de control şi experţii contabili. A fost larg

folosită de băncile elveţiene până în 1992.

Gestiunea profitului este principial şi problematic similară metodei

de gestiune a veniturilor. Obiectivul central devine optimizarea

rentabilităţii băncii şi aplicarea acestei metode depinde de regimul fiscal

al prelevărilor pentru rezerve. Pentru a limita această practică de falsă

imunizare la condiţiile adverse de mediu, de exemplu, băncile mari pot fi

scutite de plata impozitelor aferente (prelevare din profitul brut) doar

pentru pierderile efectiv suportate.

Analiza creditelor este o metodă analitică, recomandată de

autorităţile bancare. Presupune un volum mai mare de muncă – este deci

- 80 -

Page 82: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

mai scumpă – dar şi o determinare apropriată de nivelul necesar al

prelevărilor pentru fondul de rezervă. În principiu acestea ar trebui să fie

cât mai reduse (minimul necesar) căci reprezintă cheltuieli; însă faptul că

pot avea un tratament fiscal particular şi sunt luate în calcul la

determinarea gradului de capitalizare face ca băncile să fie interesate –

între anumite limite referitoare în primul rând la rentabilitate – să nu

reducă volumul rezervelor.

Volumul rezervelor necesare este estimat pentru fiecare tip de

credite apoi însumat şi comparat cu valoarea iniţială a rezervelor.

Diferenţa o reprezintă prelevările necesare.

Metoda normativă de stabilire a rezervelor este impusă de

autoritatea bancară. Este metoda în vigoare şi în România, din 1994 de

când se aplică Normele PNR nr. 3/1994. în funcţie de clasificarea

creditelor se impune următoarea structură a prelevărilor obligatorii pentru

provizioanele specifice de risc:

- Credit standard: 0%;

- Credit în observaţie: 5%;

- Credit substandard: 20%;

- Credit îndoielnic: 50%;

- Credit pierdere: 100%.

Aceste prelevări au regim de limită minimă, banca putând

constitui rezerve superioare dar nu din profitul brut.

CAPITOLUL IV

- 81 -

Page 83: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

STUDIU PRIVIND ACORDAREA

UNUI CREDIT DE CĂTRE

BANCA AGRICOLĂ S.A.

4.1. S.C. PRODUCT S.R.L. – prezentare generală

S.C. PRODUCT S.R.L este o societate cu capital privat care are

ca obiect de activitate producerea şi comercializarea produselor

legumicole.

Societatea a fost înfiinţată în anul 2000 prin preluarea unei

importante părţi a patrimoniului fostei societăţi PROSPER S.A. firmă

recunoscută pe piaţă ca un important producător al produselor

legumicole.

Conducerea societăţii este structurată pe trei compartimente:

financiar-contabilitate, comercial şi tehnic. Toate cele trei compartimente

sunt conduse de către un şef de compartiment care se subordonează

directorului general.

În desfăşurarea activităţii un rol deosebit de important îl are

sectorul comercial şi contabilitatea. Evidenţa financiar-contabilă se

realizează în cea mai mare parte în sistem informatic, special conceput

pentru acest gen de activitate.

Echipa managerială a firmei este formată din specialişti cu înaltă

pregătire, echipa ce a asigurat dezvoltarea continuă a firmei.

Societatea este organizată pe trei compartimente. Fiecare

compartiment are propria lui organizare şi propriile sarcini. Dintre acestea

- 82 -

Page 84: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

cele mai importante, pentru activitatea societăţii, sunt compartimentul

comercial şi financiar-contabil.

Compartimentul comercial elaborează politica comercială,

efectuează studiile de marketing şi asigură aprovizionarea şi desfacerea

mărfurilor. Politica de preţ este tot sarcina acestui compartiment.

Conducerea este asigurată de directorul comercial.

Compartimentul de contabilitate şi activitatea de evidenta

financiar-contabilă este împărţită pe posturi de lucru. Astfel fiecare post

are sarcini bine definite şi responsabilităţi clare. Toată activitatea

financiar-contabilă se subordonează directorului economic. Tot în cadrul

acestui compartiment se realizează şi activitatea de analiză economico-

financiara, previziune şi alcătuire bugete, ceea ce contribuie foarte mult la

o bună desfăşurare a activităţii.

Compartimentul tehnic asigură asistenţa tehnică în procesele

tehnologice specifice comerţului cu produse legumicole.

ORGANIGRAMA FIRMEI

- 83 -

MANAGER

COMP.

COMERCIAL

COMPARTIMENTUL

FINANCIAR

CONTABIL

COMP.

TEHNIC

Page 85: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

4.2. Analiza economico – financiară

4.2.1. Analiza situaţiei economice în contextul pieţei

Analiza economică se referă la importanţa pe care o are

societatea şi activitatea acesteia pe piaţa locală.

Societatea ocupă o poziţie importantă în contextul economic

local. Odată cu preluarea patrimoniului S.C. PRODUCT S.A., S.C.

PRODUCT S.R.L. a preluat şi cea mai importantă parte a clienţilor

acesteia, numărul de contracte cu beneficiarii determină situarea

societăţii printre cei mai importanţi furnizori de produse legumicole pe

piaţa locală, asigurând marfa pentru cei mai importanţi agenţi importanţi

din zonă care se ocupă cu industrializarea produselor legumicole.

4.2.2. Analiza financiară

Analiza financiară urmăreşte rezultatele economico-financiare a

activităţii firmei pe parcursul ultimului exerciţiu financiar. Pentru sinteti-

zare, şi pentru o imagine de ansamblu, se foloseşte o serie de indicatori

de performanţă, indicatori utilizaţi de bancă în analiza acordării creditului:

Lichiditate imediată = = 972%

Lichiditate curentă = = 96%

- 84 -

Page 86: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Solvabilitate patrimonială = = 11%

Randamentul capitalului utilizat = = 2%

Randamentul activelor = = 573%

Marja profitului impozabil (rentabilitatea financiară în funcţie de

C.A.) = = 0,5%

Cheltuieli la 1000 lei C.A. = = 920%

Gradul de acoperire a chelt. din venituri = = 102,7%

4.3. Planul de afaceri

4.3.1 Proiectul şi obiectivele lui

Proiectul de investiţie îl constituie achiziţionarea de utilaje

legumicole performante şi construcţia unui spaţiu propriu de desfacere a

produselor la standardele pieţei

4.3.2. Evaluarea investiţiei

- 85 -

Page 87: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Evaluarea investiţiei se va realiza pe baza ofertelor de preţ primite

de la principalii furnizori de produse şi utilaje legumicole şi de materiale

de construcţii, firme de proiectare.

Investiţia cuprinde:

a) Proiectul de execuţie şi planul de detaliu al construcţiilor:

Suma = 32 mil lei

Procent din total investiţii = 4%

b) Clădire:

- magazin desfacere

Suma = 520 mil

- drumuri de acces

Suma = 200 mil

- parcări şi alte dotări

Suma = 150 mil

- mobilier şi accesorii

Suma = 70 mil

c) utilaje agricole:

- tractoare

Suma = 950 mil.

utilaje agricole

Suma = 500 mil.

Total investiţie = 2.422 mil.

- 86 -

Page 88: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

4.3.3. Date privind datele de desfacere şi promovarea

vânzărilor

Piaţa de desfacere este asigurată prin sistem en-gros de diverşi

agenţi economici şi în viitor prin magazinul propriu de desfacere.

Necesitatea de deschidere a unui magazin propriu este dată de

situarea punctului de lucru al societăţii în zona km 5, zona situată în

apropierea unui important cartier din Constanţa, important vad comercial,

ceea ce duce la o satisfacere mai bună a cerinţelor consumatorilor.

Datorită eliminării intermediarilor preţul produselor devine competitiv

satisfăcând exigenţele consumatorilor.

Poziţia şi caracteristicile proiectului vor determina o reacţie

previzibilă a concurenţei în ceea ce priveşte produsele oferite, calitatea şi

preţurile acestora toate acestea fiind în beneficiul clienţilor. Strategia de

piaţă se va realiza printr-o politică globală de marketing prin iniţierea unui

şir de acţiuni practice, un ansamblu coerent pus în mişcare pe baza unor

programe care să optimizeze eforturile de marketing necesare pentru

promovarea strategiei de piaţă. Promovarea se va realiza prin

departamentul de marketing prin conceptul de marketing-mix prin

următoarele poziţii:

- Dezvoltarea produsului;

- Determinarea preţului;

- Adoptarea mărcilor;

- Vânzarea directă;

- Publicitatea;

- Promovarea locul vânzării;

- Cercetarea şi analiza informaţiei.

- 87 -

Page 89: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

4.3.4. Informaţii financiare privind activitate trecută a firmei

La prezentul plan de afaceri s-au anexat:

Bilanţul contabil al ultimului exerciţiu financiar

Situaţia veniturilor şi a cheltuielilor

Previziunile pentru perioada în curs

Analiza financiară cuprinde indicatorii de bonitate a firmei,

necesari analizei acordării creditului de câtre bancă:

1. Gradul de îndatorare

2. Lichiditate imediată

3. Solvabilitate patrimonială

4.3.5. Planul de finanţare a investiţiei şi proiecţiile financiare

pentru perioada de rambursare a creditului

Sursele de finanţare ale investiţiei, se asigură din:

- mil. lei -

Suma %

a) Capital propriu 1017 42

b) Credite bancare 1405 58

c) Alte surse

Total: 2422 100

Garantarea creditului se va realiza cu clădirile reprezentând

sediul societăţii şi două clădiri care reprezintă spaţii de depozitare a

produselor obţinute.

- 88 -

Page 90: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

SITUAŢIA

VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR

AFERENTE PROIECTULUI

- mil. lei -

- 89 -

Page 91: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

SITUAŢIA

VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR

PE TOTAL ACTIVITATE

- mil. lei-

- 90 -

Page 92: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTIŢIEI

DESCRIEREA INVESTIŢIEI

LUNA1

LUNA2

LUNA3

LUNA4

LUNA5

LUNA6

LUNA7

LUNA8

LUNA9

LUNA10

LUNA11

LUNA12

Proiectare, aprobări, avizări

X X X

Achiziţionarea terenului

X

Pregătirea şi amenajarea

terenuluiX X X

Achiziţionarea utilajelor

X X X

Construcţii şi instalaţii

X X X X X X X X

Transport şi montaj mijloace

fixeX X X

Utilităţi X XProbe tehnoligice X

Atingerea vânzărilor planificate

X

- 91 -

Page 93: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

CERERE DE CREDIT

SC PRODUCT S.R.L., cu sediul în Constanta, cod 8700, cu număr de înregistrare la Registru

Comerţului J13/4827/97 din Constanta, şi cod fiscal: R6776661, având obiect de activitate comercializarea

produselor legumicole, prin reprezentanţii săi legali şi anume: Administrator General şi Director economic, vă

rugăm să ne aprobaţi un credit în valoare de 2.422 mil. lei, pe care să-l folosim în completarea surselor proprii,

pentru realizarea unei investiţii, constând în clădire magazin desfacere şi utilaje agricole. Resursele proprii de

1017 mil. lei se asigură potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli a unităţii astfel:

surse proprii 1017 mil. lei

alte surse……-…………

Creditul urmează să fie rambursat conform graficului de rambursare stabilit împreună.

Garanţiile asiguratorii urmează să fie constituite în favoarea băncii:

IMOBIL sediu, având valoarea contabilă de …….

Menţionăm că societatea noastră nu are în momentul de fată alte credite contractate la şi nici la alte

bănci.

La prezenta cerere anexăm situaţia financiar-contabila a societarii noastre prezentată în balanţa de

verificare şi bilanţul contabil pe ultimul an, indicatorii economico-financiari, şi planul de afaceri pentru realizarea

investiţiei.

- 92 -

Page 94: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Declarăm pe propria răspundere ca toate datele din prezenta cerere, precum şi din declaraţiile

anexate, sunt reale şi corespund cu cele din evidenţele noastre, şi ne angajăm să respectăm toate obligaţiile ce

ne revin din contractul de credit.

Persoane autorizate,FIŞA CLIENTULUI

SC. PRODUCT SRL, are ca obiect de activitate comerţul cu produse legumicole şi o cifră de afaceri de 4

mld. lei;

Sediul societăţii este în Constanţa, şi este înregistrată la Registrul Comerţului cu numărul de 7939344, şi

cod fiscal 7293369.

Capitalul social este integral privat, în valoare de 20.000$.

Persoanele autorizate să reprezinte societatea în încheierea de contracte sunt Administratorul şi

Directorul Economic.

Personalul societăţii este de 30 angajaţi, din care 20 cu carte de muncă şi 10 cu convenţie civilă. Datorită

obiectului de activitate, exista personal sezonier angajat pe perioada cu activitate maxima.

Personalul societăţii este specializat pentru activitatea pe care o desfăşoară prin studii de specialitate.

Conducerea societăţii este realizată de către echipa managerială, care este formată din cadre cu studii

- 93 -

Page 95: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

superioare de specialitate în domeniul agricol si economic. Acestea contribuie la buna desfăşurare a activităţii

societăţii şi asigură o activitate rentabilă, bazată pe eficienţă economică.

Echipamentele constau în marea lor majoritate în mijloace de transport, şi utilaje agricole.

Capacităţile de producţie ale unităţii sunt folosite la capacitate maxima, pentru a putea permite

desfăşurarea unei largi activităţi, în vederea atingerii obiectivelor propuse.

Societatea nu are nici o investiţie în curs de execuţie în momentul solicitării creditului.

Societatea oferă spre vânzare toata gama de produse legumicole în regim en-gros, către distribuitorii cu

amănuntul.

Principalii furnizori de marfă sunt producătorii interni de produse legumicole, dar societatea are contracte

şi cu furnizori externi.

Poziţia pe piaţa a unităţii este foarte bună la nivel local şi judeţean, având o pondere pe piaţă de 10%.

Strategia de dezvoltare, se referă la creşterea ofertei, atât din punct de vedere cantitativ, prin dezvoltarea

de noi puncte de desfacere, cât şi din punct de vedere calitativ, prin promovarea unor produse cu un înalt nivel

calitativ pe piaţa.

Unitatea doreşte sa-şi mărească capacitatea de desfacere cu amănuntul, prin construirea unui magazin

propriu.

Politica comercială este orientată spre atingerea de noi segmente de piaţă şi contractarea de noi clienţi.

Serviciul de marketing intern asigură un studiu permanent al pieţei şi al concurenţei.

- 94 -

Page 96: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Pentru promovarea vânzărilor se desfăşoară activităţi de reclamă şi publicitate, orientate spre

promovarea imaginii firmei.

Principalii concurenţi pe piaţa sunt marii producători de produse legumicole din ţară, care desfăşoară

acelaşi tip de activitate, ca şi firma analizată.

- 95 -

Page 97: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

ANALIZA BĂNCII

PENTRU ACORDAREA CREDITULUI

1. Date generale:

Denumire: SC. PRODUCT SRL

Forma de proprietate: integral privat

Obiectul de activitate: comerţ produse legumicole

Capital social: privat românesc

2. Date privind creditul solicitat:

Categoria de credit: pentru dezvoltare, în completarea surselor proprii

Valoarea creditului: 2422 mil

Surse proprii :1017mil

Destinaţia: investiţie magazin propriu, utilaje agricole

Durata de creditare: 2 ani

- din care perioada de gratie: -

3. Documentaţia folosită la efectuarea analizei:

- 96 -

Page 98: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Pentru efectuarea prezentei analize s-a avut în vedere analiza economico-financiară pe baza bilanţului

contabil şi a ultimei balanţe de verificare, planul de afaceri al obiectivului;

Activitatea manageriala: după analizarea planului de afaceri înaintat de solicitantul creditului, se

poate considera ca echipa de conducere este capabilă sa asigure desfăşurarea activităţii în condiţii de eficientă.

Relaţiile si reputaţia pe piaţa: firma dispune de o marjă considerabilă de piaţă, şi de o reputaţie

bună, având bune relaţii de colaborare cu toţi partenerii.

Indicatorii economici

- mil. lei -

2000 2001

Cifra de afaceri 27074 28072

Venituri totale 27962 28275

Volumul importului mil. lei/ salariat 0,33 0,35

Cheltuieli totale/cheltuieli la 1000 lei venituri 102,5 % 102,9 %

Gradul de acoperire a cheltuielilor din

vânzări0,079 0,081

Profit brut 11 % 10,5 %

Solvabilitatea patrimonială 1,9 % 1,8%

Rentabilitate financiară (în funcţie de CA)

Volumul investiţiilor în curs

- 97 -

Page 99: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Indicatori financiari (mii lei)

Profit brut – 80,1 mil. lei

Active totale – 27,9 mld. lei

Credite deţinute de către client

- mii lei -

- 98 -

Page 100: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Performanţa financiară

Garantarea creditului se face cu imobilul ce constituie sediul unităţii şi alte două construcţii ce

folosesc ca spaţii de depozitare.

Societatea prezintă credibilitate pentru creditare, având perspective bune pentru rambursarea creditului.

Indicatorii de bonitate recomandă creditarea societăţii solicitante.

4. Propuneri

Valoarea creditului 1,1mld. lei

Destinaţia investiţie clădire, utilaje agricole

Durata creditului 2 ani

- din care: perioada de gratie: -

- 99 -

Page 101: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Punerea la dispoziţie :

eşalonat (conform graficului de realizare a investiţiei)

Dobândă 67%

Rambursarea ultimei rate la data de:

ÎNTOCMIT, APROBAT / ÎNSUŞIT

DECIZIE: nr…..data……

Nota: Analiza este conformă cu normele de creditare în vigoare ale băncii.

- 100 -

Page 102: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

CONTRACT DE CREDIT nr. …..

încheiat astăzi…………

Între:

- Banca Agricola, societate pe acţiuni, sucursala Constanţa, în baza împuternicirii date prin Decizia Consiliului

de Administraţie al RAIFFEISEN S.A., cu sediul în Bucureşti, Str. Doamnei 14, denumită în contract BANCĂ,

reprezentată prin D-nul , în calitate de Şef Serviciu Credite, şi D-na , în calitate de Director al Sucursalei

RAIFFEISEN S.A. Constanţa, pe de o parte, şi

- S.C. PRODUCT SRL, cu sediul în Constanta, B-dul , Jud. Constanta, număr de ordine în Registru

Comerţului Cod Fiscal nr. 6776661 denumită în continuare IMPRUMUTAT, reprezentată prin Administratorul

societăţii şi Directorul economic, a intervenit prezentul contract:

1. BANCA acordă IMPRUMUTATULUI un credit în suma de miliarde lei, pe termen mediu, în completarea

surselor proprii de finanţare, pentru construirea unui imobil si achiziţionarea de utilaje agricole, pe o perioada

de 2 ani, începând cu data de 15.05.2002 şi până la data de 15.05.2005 (conform graficului anexat)

2. Creditul acordat se va pune la dispoziţia ÎMPRUMUTATULUI eşalonat, conform graficului de utilizare a

creditului.

- 101 -

Page 103: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Banca percepe pentru creditul aprobat şi acordat următoarele comisioane:

comisionul iniţial de angajament de 0,5% la valoarea creditului aprobat – la semnarea contractului de credit;

comisionul de urmărire (gestionare) a respectării condiţiilor contractuale de 0,005 % la soldul creditului

existent în ziua de 21 a fiecărei luni, calculat lunar pe toata durata de creditare;

comision de neutilizare de 8 % pe trimestru /an, calculat zilnic asupra sumei neutilizate din credit la datele şi

în valorile stabilite în contract;

3. Creditul se acordă cu o dobândă de 67% pe an.

Pe parcursul utilizării şi rambursării creditului, BANCA poate indexa procentul de dobândă, în conformitate

cu costul resurselor de creditare şi dobânda de refinanţare practicată de B.N.R. Noul procent de dobândă se va

comunica ÎMPRUMUTATULUI în scris, în termen de 10 zile de la aprobare, şi se va aplica la soldul creditului

existent de la data modificării dobânzii.

4. În cazul nerambursării ratelor de credit la termenele stabilite prin graficul de rambursare anexat, BANCA este

îndreptăţită să treacă ratele la restanţă în ziua următoare expirării termenului şi să încaseze de la

ÎMPRUMUTAT o dobândă majorată cu 3% pe an peste dobânda curentă.

Creditul poate fi rambursat, de către ÎMPRUMUTAT, şi înainte de scadenţă în întregime sau parţial,

numai cu acordul şi condiţiile băncii.

- 102 -

Page 104: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

5. ÎMPRUMUTATUL se obligă:

a) să respecte prevederile din prezentul contract şi din anexele la acesta;

b) să asigure şi să participe cu resurse proprii la realizarea obiectului creditării, în proporţie de 23,1%,

respectiv mil. lei;

c) să folosească creditul primit numai în scopul pentru care a fost solicitat şi aprobat, în condiţiile stabilite prin

contract;

d) să restituie BANCII creditul potrivit graficului anexa la contract şi să plătească dobânzile şi comisioanele

bancare, la termenele şi în sumele convenite în contract;

e) să reflecte corect, şi la zi, în evidentele sale contabile, toate operaţiunile legate de utilizarea şi rambursarea

creditului, în conformitate cu normele în vigoare;

f) să suporte cheltuielile de urmărire făcute de BANCĂ pentru recuperarea creditelor nerambursate la

scadenţă;

g) să solicite acordul BĂNCII în cazul modificărilor organizatorice şi statutare (divizare, asociere, etc.), care

au implicaţii asupra obligaţiilor asumate prin prezentul contract;

h) să păstreze în bune condiţii şi să nu înstrăineze garanţiile care au stat la baza acordării creditului;

i) pe întreaga perioada de derulare a creditului, respectiv până la restituirea acestuia şi a dobânzii, să-şi

deruleze activitatea şi să-şi păstreze disponibilităţile prin conturi deschise la RAIFFEISEN S.A.;

- 103 -

Page 105: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

j) să depună şi la BANCĂ, balanţa de verificare, bilanţul contabil, contul de profit şi pierdere, precum şi

anexele la acestea, împreună cu raportul comisiei de cenzori sau certificarea unui expert contabil autorizat

independent, la termenele prevăzute de depunerea acestora la Administraţia Financiară;

k) să emită în favoarea băncii, şi să prezinte la semnarea contractului de credit, câte un rând de bilete la ordin

valabile “fără protest” de egală valoare cu creditele primite şi dobânda aferentă, separat pentru rate din

credit şi separat pentru dobânda curentă de plătit, ale căror scadenţe, la zile fixe stabilite de comun acord,

vor fi cele din graficul de rambursare a creditelor şi zilele de plată a dobânzilor.

6. ÎMPRUMUTATUL se obligă să garanteze creditul primit cu:

a) imobilul pe care îl deţine societatea şi care este folosit ca sediu, este gajat de drept în favoarea băncii.

Aceste garanţii sunt indivizibile până la rambursarea integrală creditului.

7. Prezentul contract intră în vigoare după înscrierea contractului de ipoteca şi/sau de gaj în registru de

inscripţiuni şi transcripţiuni imobiliare al Judecătoriei, respectiv la mapa de amanet, precum şi înregistrarea la

societăţile de asigurare a cesiunii drepturilor de despăgubire, pentru bunurile ipotecate şi gajate în favoarea

BĂNCII. Pe toata durata derulării creditului, până la rambursarea integrală a acestuia şi plata integrală a

datoriilor către bancă, în cazul nereânoirii poliţelor de asigurare, împrumutatul se obligă să permită băncii a

plătii în continuare cu nota contabilă din contul curent. plata la societatea de asigurare, contravaloarea primei

- 104 -

Page 106: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

de a asigurare, aferenta dreptului de despăgubire pentru bunurile ipotecate şi gajate în favoarea băncii,

pentru care se va urmării primirea de la societatea de asigurare a prelungirii poliţei de asigurare.

8. Pe toată perioada derulării creditului şi până la rambursarea integrală a acestuia, împrumutatul se obligă să

permită băncii verificarea situaţiei economico-financiare proprii, respectarea destinaţiei creditului aprobat,

existenţa, permanenţa şi integralitatea a garanţiilor şi asigurarea acestora.

În acest scop, ÎMPRUMUTATUL se obligă să pună la dispoziţia BĂNCII documentele necesare, şi să permită

accesul personalului împuternicit al băncii în incinta firmei şi a şantierului pentru efectuarea de verificări pe

teren.

Nerespectarea de către ÎMPRUMUTAT a acestor obligaţii atrage după sine dreptul băncii de a trece la

retragerea creditului înainte de scadenţă.

9. În cazul nedepunerii în bancă a balanţei de verificare, a bilanţului contabil, a contului de profit şi pierdere,

precum şi a anexelor acestora, în 5 zile calendaristice după depunerea la Administraţia Finanţelor Publice,

BANCA este în drept să sisteze creditarea şi să treacă soldul creditului la credite restante.

10. BANCA este în drept sa anuleze sau să reducă cuantumul creditului acordat, în cazuri justificate, după

expirarea unui termen de preaviz de minim 5 zile, care va fi comunicat în scris ÎMPRUMUTATULUI, astfel:

- 105 -

Page 107: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

în cazul când indicatorii de performantă financiară înregistrează nivele sub cele avute în vedere în momentul

acordării creditului şi care pot conduce la nerambursarea creditelor conform prevederilor din contract. BANCA

poate decide continuarea creditării, în alte condiţii de dobânda şi de garantare a creditului, începând cu data

de 1 ale lunii următoare celei prevăzute pentru depunerea bilanţului contabil, a situaţiei patrimoniale, sau

după caz, a întocmirii balanţei de verificare. Dreptul de decizie aparţine băncii, iar împrumutatul se obligă să

accepte necondiţionat noile condiţii de creditare.

în cazul înregistrării de PIERDERI, în cazul furnizării, de către IMPRUMUTAT a unor date nereale, BANCA

este în drept să întrerupă imediat, fără preaviz, utilizarea de câtre împrumutat a creditului aprobat, în cazul în

care acesta a încălcat condiţiile contractuale sau în cazul în care situaţia economica şi financiara a acestuia

nu mai asigură condiţiile de rambursare.

11. Neplata ratelor şi dobânzilor aferente la creditul acordat, precum şi nerespectarea vreuneia din clauzele

contractuale, dau BĂNCII dreptul să treacă la retragerea imediată a creditului şi dobânzilor datorate din contul

de disponibilităţi al împrumutatului, iar când acest lucru nu este posibil, se va trece la recuperarea creditului

prin executare silită.

12. BANCA nu preia riscul politic sau cel determinat de calamităţile naturale, şi nu răspunde de autenticitatea

documentelor prezentate de ÎMPRUMUTAT.

- 106 -

Page 108: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

13. Prezentul contract şi garanţiile reale şi personale constituite, reprezintă titlu executoriu, conform art. 56 din

Legea bancară nr. 58/1998

14. Acest contract a fost încheiat în număr de 2 exemplare, din care 1 exemplar rămâne la BANCĂ, şi 1

exemplar la ÎMPRUMUTAT

ANEXELE:

Contractul de garanţie imobiliara, graficul de utilizare a creditului şi graficul de rambursare a creditului fac parte

integrantă din contract.

BANCA, ÎMPRUMUTATUL,

- 107 -

Page 109: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

CONCLUZII

Sistemul bancar reprezintă una din cele mai importante verigi ale economiei de piaţă bazată pe libera

iniţiativă şi concurenţă. Stabilitatea unei economii naţionale este în legătură directă cu stabilitatea sistemului

bancar naţional. Tocmai de aceea băncile trebuie să reducă riscul activităţilor şi proceselor bancare care ar

putea genera pierderi.

Economia în tranziţia Ţării noastre a demonstrat foarte multe cazuri în care băncile au dispărut de pe

piaţă datorită unor diverşi factori printre care unul dintre cele mai importante îl reprezintă măsurile inadecvate ce

au fost luate în calculul riscului bancar. De aceea pentru consolidarea activităţii şi obţinerea de rezultate

economico-financiare superioare băncile trebuie să-şi canalizeze efortul pentru:

- reactualizarea normelor de creditare şi gestionarea riscului şi interpretarea acestora din punct de

vedere juridic;

- asigurarea permanentă a echilibrului între resursele de creditare şi plasamente;

- cunoaşterea în teritoriu a normelor metodologice de evaluarea bunurilor ce constituie garanţia

creditării;

- reanalizarea tuturor dosarelor neperformante pentru găsirea soluţiilor de recuperare a creditului;

- instruirea periodică a personalului pentru aplicarea unitară a normelor de lucru.

- 108 -

Page 110: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

În ceea ce priveşte obiectivul de diminuare a riscului din cadrul activităţi desfăşurate experienţa bancară

impune cu stringenţă implementarea şi generalizarea unor modalităţi eficiente de atenuare, dar mai întâi, de

preîntâmpinare a riscului.

Evitarea şi minimizarea riscului se realizează prin luarea unor decizii şi găsirea unor tehnici juridice cât

mai coerente.

Minimizarea riscurilor suportate de către bancă contribuie la minimizarea pierderilor înregistrate de către

bancă şi maximizarea rentabilităţii acesteia.

Controlul şi evaluarea riscului se poate realiza în condiţiile în care există un personal calificat superior în

domeniu cu experienţă, care însă să nu devină un obstacol pentru creditarea agenţilor comerciali, motorul

economiei contemporane.

- 109 -

Page 111: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

BIBLIOGRAFIE

1. Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel – Monedă, Credit, Bănci , Editura Didactica si Pedagogica,

Bucureşti 1995

2. Cezar Basno, Nicolae Dardac - Operaţiuni Bancare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucureşti 1995

3. Cezar Basno, Nicolae Dardac Riscuri bancre. Cerinţe prudenţiale. Monitorizare - Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti 2000

4. Luminiţa Roxin – Gestiunea riscurilor bancare - Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 2001

5. Georgeta Vintilă - Diagnosticul financiar şi evaluarea întreprinderilor Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti 2001

6. Opriţeanu M. – Monedă şi credit, Editura Universitaria, Craiova, 1998

7. Lucian C. Ionescu - Economia şi rolul băncilor, Editura Economică, Bucureşti 1997

8. Lucian C. Ionescu - Băncile şi operaţiunile bancare, Editura Economică, Bucureşti 1998

9. Colecţia „Capiatal” – 2000 – 2001

10. C. Basno, N. Dardac, C. Floricel – Monedă, credit, băncivol. 1.2 – Editura Didactică şi Pedagigică, R.A.,

Bucureşti 1996

11. Vasile Dedu – Gestiune bancară – Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. Bucureşti 1998

- 110 -

Page 112: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

12. Pavel V. Ungurean – BANKING – produse şi operaţiuni bancare – Editura Dacia Cluj – Napoca, 2001

13. D. Tudorache – Elemente de tehnică şi strategie bancară – Editura Atlas, Bucureşti, 1996

14. E. Vasilescu – Managementul proceselor monetare şi teoria inflaţiei – Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1991.

15. T. Mihai – Finanţe şi gestiune financiară – Editura Didactică şi Pedagogică R.A. – Bucureşti, 1994.

16. D.D. Şaguna – Drept financiar şi fiscal – Editura Oscar Print, Bucureşti, 1994.

17. Institutul Bancar Român – Riscul şi garanţia în activitatea bancară şi economia – Bucureşti 1996

18. Claude Simon – Băncile – Editura Humanitas, Bucureşti, 1993

- 111 -

Page 113: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

ANEXE

- 112 -

Page 114: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Anexa nr. 1DATE PRIVIND CELE MAI IMPORTANTE

BĂNCI DIN ROMÂNIA

(LA 01.01.2002)

- 113 -

Page 115: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

- 114 -

Page 116: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

- 115 -

Page 117: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

- 116 -

Page 118: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

- 117 -

Page 119: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Anexa nr. 2

- 118 -

Page 120: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

- 119 -

Page 121: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Anexa nr. 3

CLIENT

NUMĂR REGISTRUL COMERŢULUI

CĂTRE,

BANCA DE CREDIT INDUSTRIAL ŞI COMERCIAL S.A.

SUCURSALA CONSTANŢA

Subsemnatul (ii) reprezentant (i) al (i) societăţii cu sediul în str. nr. telefon fax, , având ca obiect de activitate solicit un credit/o linie de credit în sumă de LEI/USD, pentru cu termen de rambursare

Pentru garantarea rambursării creditului/liniei de credit precum şi a dobânzilor aferente, aprobat de Dvs., propunem constituirea următoarelor garanţii :

- 120 -

Page 122: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

SEMNĂTURI AUTORIZATE

SOCIETATE

- 121 -

Page 123: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

BANCA DE CREDIT INDUSTRIAL ŞI COMERCIAL S.A.SEMNĂTURA DE PRIMIRE NR. /

Anexa nr. 4

PLANUL AFACERII

I. DATE GENERALE

1. SOCIETATEA COMERCIALĂ………………………………………..

(denumirea)2. Reprezentată prin……………………………………………în calitate de ……………………………şi…………………………….….în calitate de …………………………………….…..…(persoanele împuternicite legal)3. Sediul societăţii………………………………………………………….. …………………………………………………………………………….

(adresa)4. Cod poştal……………………………………cod fiscal…………….……5. Fax………………………………………..cod SIRUES………………….6. Telefon……………………………………7. Număr acţionari (asociaţi)………………..8. Înregistrată la Registrul Comerţului la nr…………………din……………9. Obiectul de activitate……………………………………………………… …………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………….…………….

- 122 -

Page 124: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

(în legătură cu finanţarea solicitată)10. Capital social: - subscris…………………………………..……….mii lei

- vărsat …………...………………………..……….mii lei11. Forţa de muncă: - număr total………………………, din care:

- angajaţi permanenţi……………………….. - colaboratori………………………………..12. Consiliul de Administraţie (al asociaţilor) Nr. crt. Numele şi Calitatea Data Profesia Activităţi Capital Stare domeniu funcţia subscris

pronumele naşterii desfăşurate social materială în ultimii 5 ani

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

II. ANALIZA FINANCIARĂ A AFACERII

A. Determinarea necesarului de credite al afacerii

1. Cheltuieli materiale

(mărfuri, materii prime) (CM) (pct.III)………………………………………….

2. Cheltuieli salarii………………………………………………………………...

3. Cheltuieli diverse ………………………………………….

- 123 -

Page 125: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

- Total cheltuieli (C) ………………………………………….

- Disponibilităţi proprii (Dp) ………………………………………….

- Necesar credite (Nc=C-Dp) ………………………………………….

B. Calculul economic al afacerii

1. Total venituri (rezultate aferente afacerii (Qv))…………………………………

2. Total cheltuielii …………………………………………

din care:

- cheltuieli din disponibilităţi proprii …………………………………………

- cheltuieli din credite (Nc) .………………………………………...

3. Profit brut (1-2) …………………………………………

4. Cheltuieli suportate din profit …………………………………………

5. Dobânda aferentă creditului …………………………………………

6. Impozit pe profit …………………………………………

7. Profitul net (3-4-5-6) …………………………………………

- 124 -

Page 126: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Anexa nr. 5

ELEMENTE PATRIMONIALE PENTRU DETERMINAREA INDICATORILOR BONITĂŢII

Nr.Crt.

ELEMENTE PATRIMONIALE

ACTIV PASIV SUMĂ

0 1 2 31 Active patrimoniale 6930000

002 Capital social 6630000

003 Credite şi împrumuturi

4 Credite pe termen scurt

5 Obligaţii 30000000

6 Stocuri devenite inutilizabile

25000000

7 Disponibilităţi băneşti şi plasamente

35214555

- 125 -

Page 127: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

8 Decontări (terţi) 2000000

9 Alte cheltuieli 1890000

10 Produse, lucrări, servicii facturare, mărfuri expediate – lucrări cu caracter litigios fără posibilităţi de încasare

5000000

11 Mărfuri

12 Venituri de realizat

13 Profit net- la data analizei- la nivelul întregului an

278245111 30800000

014 Cheltuieli totale

- 126 -

Page 128: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Anexa nr. 6

CERERE DE CREDITECĂTRE,

BANCA AGRICOLĂ – S.A.

(Sucursala, Filiala, Agenţia)

Vă rugăm să ne aprobaţi un credit pentru activitatea curentă în sumă de mii lei şi un credit pentru

investiţii în suma de mii lei.

În susţinerea cererii noastre prezentăm:

DATE INFORMATIVE

(la data de )

Se completează de solicitant Se completează de bancă1. Numele 1. Cont de disponibilităţi în lei la

vederenr. sold mii lei

2. Prenumele 2. Cont de depozit în leinr. sold

- 127 -

Page 129: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

mii lei3. Data şi locul naşterii 3. Cont în valută

nr. sold mii lei

4. Numărul şi data actului de identitate

4. Conturi de împrumuturia) termen scurt

nr. sold mii lei

b) termen mediu şi lungnr. sold

mii lei5. Domiciliul

(adresa completă şi codul poştal)6. Telefon7. Profesia8. Situaţia familială* *) Clientul va completa anexa

privind împrumuturile şi disponibilităţile la alte bănci.

9. Numărul membrilor din familie (asociaţie) din care apţi de muncă10. Numărul şi data autorizaţiei de

funcţionare a asociaţiei sau firmei

*) căsătorit, celibatar, divorţat11. Obiectul activităţii12. Locul de muncă al persoanei fizicesalariu lunar mii lei.

- 128 -

Page 130: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

13. Alte activităţi desfăşurate

cu un venit net anual de mii lei.14. Imobile în proprietate: nr. tipul construcţiilor valoarea actuală estimată Mii lei.15. Maşini, utilaje, echipamente ale

asociaţiei (firmei):

Denumirea Marca Puterea Anul de fabricaţie

Alte caracteristici

a.b.c. . .16. Venituri nete realizate în anul

trecut mii lei

estimate în anul curent mii lei

- 129 -

Page 131: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Anexa nr. 7

SITUAŢIA

împrumuturilor şi disponibilităţilor băneşti

la alte bănci sau alţi creditori (debitori)

la data de

I. ÎMPRUMUTURI PRIMITE SAU CONTRACTATE LA

ALTE BĂNCI SAU ALŢI CREDITORI

Banca (creditorul) de la care s-au primit (contractat) împrumuturile

Scopul împrumutului

Data primirii

(contractării)

durata

Suma rămasă de plată

Bunurile cu care au fost garantate împrumuturileDenumirea

Numărul şi data actului de proprietate

II. DISPONIBILITĂŢI BĂNEŞTI AFLATE ÎN CONTURI LA ALTE BĂNCI SAU DATE CU ÎMPRUMUT UNOR

DEBITORI

Disponibilităţi Împrumuturi acordate

- 130 -

Page 132: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Banca (creditorul) de la care s-au primit (contractat) împrumuturile

Felul *) Termen

Sold Durata

Suma de

încasat

Numărul şi data

contractului de împrumut

*) la vedere sau depoziteSemnături autorizate,

BANCA AGRICOLĂ – S.A.

- 131 -

Page 133: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Anexa nr. 8Sucursala (filiala)…………….Serviciul (biroul)……………..

REFERATprivind analiza cereriide credite nr……/…..

PREZENTAREA CLIENTULUI

1. Denumirea

……………………………………………………………………………………………………

2. Înregistrat în Registrul Comerţului…………………..la nr…………………………………...

……………/………..

3. Capital social………………………...….. mii lei, din care vărsat……………………..mii lei

4. Ponderea activităţilor desfăşurate în anul precedent în cifra de afaceri realizată de

………………………….mil. lei: 4.1. – industrie……………………...…..%; 4.2. - agricultură

…………………………… …%; 4.3. – construcţii…………………..%; 4.4. – prestări servicii

………………………………%; 4.5. – comerţ interior…………..…..%; 4.6. – comerţ exterior

……………………………...%;

5. Principalele capacităţi de producţie:Sectoarele de

activitateU/M Capacităţi

existenteCoeficient de utilizare în anul precedent în anul curent

- 132 -

Page 134: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

1.2. .

6. Surse de aprovizionare: din care:Principalele produse

(mărfuri)Furnizori Cantităţi cu contract:

……………………………… ………………... ………………… …………………….……………………………… ………………... ………………… …………………….

7. Canale de desfacere:7.1. La intern…………………….. mil. lei, din care: prin reţeaua proprie…………………………….mil. lei; prin livrarea pe bază de contracte încheiate cu terţii………….……………………..mil. lei (nominalizate în anexa nr. 1 la prezentul).7.2. La export……………….mil. lei, pe bază de contracte ferme nominalizate în anexa nr. 1 la prezentul.

- 133 -

Page 135: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Anexa nr. 9

Fişa dosarului de credite nr………din…………

1. Cererea de credite nr…………………………….din…………………………………………2. Solicitant……………………………………………adresa…………………………………..……………………………………………………………………………………………………3. Credit solicitat (mii lei)………………………………………pe………..(ani, luni)…………4. Destinaţia creditului…………………………………………………………………………...……………………………………………………………………………………………………5. Garanţiile materiale propuse (pe scurt)………………………………………………………..……………………………………………………………………………………………………6. Condiţii speciale de creditare x)……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………7. În competenţa de aprobare a …………………………………………………………………. (filialei, sucursalei, centralei).8. Economistul (referentul) care a analizat îndeplinirea condiţiilor de creditare, D-l (a)………..……………………………………………………………………………………………………9. Propunerea economistului (referentului):

a) aprobarea integrală (mii lei)…………………………………………………………..b) aprobarea parţială (mii lei)……………………………………………………………c) respingerea cererii (motivul)…………………………………………………………..

10. DECIZIA COMITETULUI DE CREDITE al……………………………………………….10.1. Aprobat: - integral…………………………..mii lei

- parţial………………………….…mii lei10.2. Respins pentru (motivul)…………………………………………………………………...……………………………………………………………………………………………………10.3. Înaintat spre aprobare (sucursalei, centralei) la data de…………………………………… *) În baza (nr. şi data actului normativ, acord pentru împrumuturi externe, etc.)……………………………………………………………………………………………………

- 134 -

Page 136: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

10.4. Nr. şi data deciziei din registrul de dezbateri………………………………………………10.5. Aprobat de (sucursala, centrala) la data de…………………cu sc. nr……………………..10.6. Termen de rambursare aprobat……………………………………………………………. ultima rată scadentă la data de…………………………………………………………….

Comitetul de crediteNr.Crt.

Numele şi prenumele Funcţia Votul exprim.(Da – Nu)

Semnătura

1.2.3. . .

Întocmit:

(Numele şi prenumele) (Semnătura)

- 135 -

Page 137: Www.referat.ro CREDITARE.doc799f4

Anexa nr. 10

FLUXUL DE NUMERAR

2000 2001 2002 2003 2004Venituri 40000 40000 40000- Costuri de producţie 35000 35000 35000- Amortismente 200 200 200Venituri înaintea impozitării 5000 5000 5000- Dobânda credite TS- Rambursare credite TS- Impozite pe profit 1100 1100 1100Profit net 3900 3900 3900+ Amortismente 200 200 200Flux de Numerar net din Exploatare 4100 4100 4100+ Credite TS+ Credite TM sau TL+ Surse proprii 100 200 300Flux de Numerar Brut 4200 4300 4400- Valoarea investiţiei 1700- Rambursare credite TL 1250 800 432- Dobânda credite TLFlux de Numerar Net 1250 3500 3968

- 136 -


Recommended