+ All Categories
Home > Documents > Www.referat.ro Consilierescolara b382d

Www.referat.ro Consilierescolara b382d

Date post: 08-Apr-2018
Category:
Upload: veraica
View: 220 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
28
0  CONSILIERE ŞCOLARĂ Conf. univ. dr. CORNELIA TATU www.referat.ro
Transcript
Page 1: Www.referat.ro Consilierescolara b382d

8/7/2019 Www.referat.ro Consilierescolara b382d

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-consilierescolara-b382d 1/28

0

 

CONSILIERE ŞCOLARĂ

Conf. univ. dr. CORNELIA TATU

www.referat.ro

Page 2: Www.referat.ro Consilierescolara b382d

8/7/2019 Www.referat.ro Consilierescolara b382d

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-consilierescolara-b382d 2/28

 1

1. Consiliere şi Psihoterapie

Consilierea este o relaie de colaborare în care o persoană specializată asistăclientul în ameliorarea problemei cu care se prezintă şi în îmbunătăirea abilităilor derezolvare de probleme şi luare a deciziilor (Ivey, 1986).

Scopurile consilieriiConsilierul va ajuta clientul să identifice obiectivele şi să abordeze soluiile legate de: autocunoaştere comunicare stima de sine modificarea unor comportamente problematice sau patternuri dezadaptative de

gândire ameliorarea emoiilor negative şi a consecinelor determinate de diferite traume acordarea de suport însuşirea şi dezvoltarea unor strategii de adaptare facilitarea învăării unor comportamente sau abilităi noi  prevenirea apariiei unor probleme şi meninerea stării de sănătate mentală

Caracteristicile consilierii Consilierea prezintă anumite particularităi şi note specifice care o difereniază de  psihoterapie (Băban, 2003): este o relaie de colaborare dintre consilier şi cel consiliat; este focalizată pe problemă; este orientată atât către dimensiunile şi comportamentele problematice ale clientului,

dar şi spre îmbunătăirea unor aspecte din viaa clientului (ex. comunicarea, abilităilede învăare, de luare de decizii, etc.) şi mai puin spre schimbarea personalităii înansamblu;

este eclectică (integrează şi aplică principii şi strategice specifice mai multor orientăriteoretice, în funcie de problema şi stilul clientului);

este formativă (vizează nu doar intervenii “curative” dar mai ales prevenia unor comportamente neadaptative şi învăarea acelor strategii care vor facilita o adaptaremai eficientă situaiilor de viaă);

este informativă, furnizând clientului datele necesare pentru a lua decizii informate şiresponsabile;

este suportivă, oferind clientului cadrul adecvat pentru a-şi exprima emoiile,conflictele, dilemele legate de sine, lume, trecut, prezent sau viitor;

este focalizată pe situaiile prezente, trecutul fiind abordat sporadic, doar pentru aînelege mai bine situaiile din present;

este un proces ce facilitează identificarea resurselor proprii de adaptare la mediu şi desoluionare a situaiilor problematice;

este un proces ce poteniază validarea resurselor clientului în lumea reală; este o intervenie de durată scurtă şi medie.

Prin consiliere sunt abordate emoiile, cogniiile (gândurile) şi comportamentele careîmpiedică dezvoltarea şi adaptarea optimă a persoanei la cerinele cu care se confruntă.

www.referat.ro

Page 3: Www.referat.ro Consilierescolara b382d

8/7/2019 Www.referat.ro Consilierescolara b382d

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-consilierescolara-b382d 3/28

 2

Se va lucra întotdeauna în beneficiul clientului (ex. dacă un client ar beneficia deconsiliere în mai mare măsură prin intervenia unui alt profesionist, îl vom trimite, chiar dacă prin aceasta pierdem o oportunitate de a învăa în urma experienei de consiliere).

Ce NU este consilierea?

oferire de sfaturi conversaie obişnuită, fără nici un obiectiv  proces de manipulare a clienilor  formă detratament al bolilor mentale

Termenii de consiliere şi  psihoterapie sunt termeni cu semnificaie apropiată;Psihoterapia este definită ca fiind intervenia psihologică utilizată în patologie şioptimizarea subiecilor umani sănătoşi. Consilierea este o intervenie psihologicăorientată predominant spre optimizarea subiecilor umani sănătoşi (ex. crearea unuisistem coerent de scopuri în viaă, dezvoltarea autonomiei clienilor etc.) (David, 2003).

Principalele caracteristici ale psihoterapiei sunt:

implică formarea extensivă a terapeutului în anumite orientări specifice se adresează schimbărilor profunde la nivelul comportamentului şi al personalităii implică abordarea unor aspecte psihopatologice se pot aborda aspecte profunde, neconştientizate de pacient este focalizată în mai mare măsură înspre trecut este de lungă durată

Orice demers de consiliere cuprinde următoarele componente: diagnosticul şi evaluarea psihologică (aspect ce va fi detaliat în modulul II);  relaia terapeutică (numită şi aliană de consiliere, Eagan, 19XX) caracterizată

 prin colaborare, încredere reciprocă, respect, implicare, autenticitate; conceptualizarea cazului (formularea cazului) adică explicaia dată de consilier 

simptomelor clientului; tehnicile de intervenie - alese în funcie de conceptualizarea cazului, urmărind

explicit şi implicit modificarea acelor factori care cauzează sau menin problema.

Aceste componente se regăsesc într-o manieră reiterativă în procesul consilierii, procescare poate fi împărit în mai multe etape:

 Etapa I (aproximativ 2-5 şedine) presupune: stabilirea unei relaii terapeutice caracterizate prin empatie, congruenă, acceptare

necondiionată, respect şi colaborare; identificarea expectanelor clientului faă de consiliere şi consilier şi

familiarizarea clientului cu procesul şi strategiile de consiliere; motivarea clientului pentru a-şi asuma un rol active în schimbare; identificarea problemelor şi a ierarhiei în abordarea lor; identificarea resurselor proprii şi de mediu care facilitează schimbările; stabilirea scopurilor consilierii în termeni specifici, concrei şi realişti; conştientizarea importanei realizării sarcinilor date pentru acasă.

www.referat.ro

Page 4: Www.referat.ro Consilierescolara b382d

8/7/2019 Www.referat.ro Consilierescolara b382d

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-consilierescolara-b382d 4/28

 3

  Etapa II (5-10 şedine, în funcie de numărul problemelor identificate) se referă laintervenia propriu-zisă. Ordinea de abordare a problemelor poate să urmeze diferitecriterii:

a opiunii clientului; a celei care poate fi ameliorată/rezolvată cel mai uşor (mai ales în cazul clientului

care are resurse minime de mobilizat în procesul schimbării şi are nevoie deîntăriri positive în ceea ce priveşte propria persoană); a gradului de stringenă şi interferenă cu activitatea cotidiană; intervenia în consiliere presupune învăare intra-terapeutică (în cadrul şedinelor 

de consiliere) şi extra-terapeutică (prin exersare şi practicare independentă înmediul real);

monitorizarea şi auto-monitorizarea procesului de schimbare; re-evaluarea scopurilor (care se pot modifica pe parcursul procesului de

consiliere). Etapa III (3-7 şedine) urmăreşte meninerea schimbărilor/ameliorărilor atinse în etapa aII-a prin intervenia la nivelul factorilor de risc:

modificarea factorilor care au predispus, declanşat sau meninut problema (ex. stilcognitiv, stil de viaă dezadaptativ, stil de coping, relaii interpersonaleconflictuale, predispoziii biologice, etc.).

 Etapa IV (2-5 şedine) finalizarea procesului de consiliere: extrapolarea şi generalizarea noilor achiziii; evaluarea eficacităii interveniei;  pregătirea terminării relaiei terapeutice; urmărirea evoluiei clientului la intervale mai mari de timp (după 2 luni, 6 luni,

etc). După cum putem observa, relaia terapeutică este cel mai important factor care

asigură succesul în consiliere. Prin urmare, construirea şi meninerea unei alianeautentice devine o prioritate în consiliere. Aceasta se formează pe baza atitudinilor şiabilităilor de comunicare ale consilierului şi este meninută prin folosirea unor tehniciadecvate problemelor clientului.

Alte cercetări subliniază importana personalităii consilierului, dincolo de  pregătirea sa profesională. Au fost identificate următoarele caracteristici personale aleconsilierului care contribuie, alături de cunoştine şi experienă practică, la succesulconsilierii.Calităi personale ale consilierului

• Interes pentru oameni• Cald şi comunicativ în relaiile cu oamenii• Sensibil la sentimentele celuilalt•

Tolerană• Analitic / sintetic• Autocontrol• Tolerează ambiguitatea• Creativ• Realist• Flexibil• Umor 

www.referat.ro

Page 5: Www.referat.ro Consilierescolara b382d

8/7/2019 Www.referat.ro Consilierescolara b382d

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-consilierescolara-b382d 5/28

 4

Pe lângă calităi personale, cunoştine de specialitate, abilităi, tehnici şi strategii deintervenie, consilierul poate dezvolta un stil personal de consiliere, în funcie de tendinasa naturală de a aloca o importană mai mare uneia dintre cele trei dimensiuni psihice:raiune, emoii, comportament (Băban, 2003). Această tendină firească poate fi regăsităla fiecare persoană, deci o putem identifica atât în consilier cât şi la client. În consiliere,

acest fapt este relevant, întrucât stilul consilierului poate avea un impact asupra eficieneiinterveniei şi calităii relaiei cu consiliatului. Stilurile descrise în literature despecialitate sunt:

1. Stilul afectivStilul afectiv al consilierului presupune că acesta acordă mai multă importană emoiilor clientului, este atent nu doar la ceea ce spune acesta, ci şi la modul în care spune,reacionează în consiliere cu calm, având o atitudine protectoare, empatică. De asemenea,tinde să preia tehnici care in de terapia nondirectivă, umanistă.2. Stilul raional Consilierul care adoptă stilul raional se focalizează asupra a ceea ce spune clientul sau

omite să spună, asupra distorsiunilor din gândire, este analitic / sintetic în abordare.Interpretează emoiile şi comportamentul prin prisma cogniiilor şi preferă să preiatehnici din terapia de orientare cognitivă.3. Stilul comportamental (engl. "acting")În cazul stilului comportamental, consilierul se orientează spre ceea ce face clientul,interpretând aciunile lui ca fiind adaptative sau dezadaptative. De asemenea, considerăcă schimbarea comportamentului reperzintă un obiectiv important în ameliorarea  problemelor cu care se confruntă clientul. Interveniile adoptate presupun o serie dereguli, prescripii şi sunt orientate preponderent spre tehnici comportamentale.

Consilierul trebuie nu doar să îşi identifice stilul personal, ci şi să se asigure că poateutiliza tehnici şi abordări specifice celolalte stiluri, care nu îi sunt caracteristice. Deexemplu, dacă atât stilul consilierului cât şi cel al consiliatului este preponderent afectiv,s-ar putea ca relaia terapeutică să fie foarte bună, dar în acelaşi timp să se persiste înmodalitate nefuncională a consiliatului de a aborda problema.Criteriile de adoptare a unui anumit stil de către consilier sunt următoarele:1. stilul clientului - se va ine cont de criteriul similarităii2. faza consilierii - se va respecta următoarea succesiune:

 prima fază - stil afectiv a doua fază - stil raional (ex. identificarea distorsiunilor de gândire) a treia fază - stil comportamental

3. cerina clientului - dacă vine cu aşteptarea de a lua anumite decizii, vom trece pesteanumite faze şi îl vom ghida în luarea deciziei

4. criteriul complementarităii (ex. afectiv - comportamental, raional - afectiv), atuncicând acest lucru contribuie la creşterea eficienei interveniei terapeutice.

Pentru a putea practica eficient consilierea sunt necesare cunoştine din diverse discipline psihologice:  psihologia dezvoltării comportamentul uman din perspectivă psihologică

www.referat.ro

Page 6: Www.referat.ro Consilierescolara b382d

8/7/2019 Www.referat.ro Consilierescolara b382d

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-consilierescolara-b382d 6/28

 5

 psihologia personalităii  psihologia sănătăii  psihologie ocupaională  psihopatologie  psihologie şcolară

 psihologie cognitivă teorii şi tehnici terapeutice  principiile etice în consiliere dinamica relaiilor, în special din cadrul familiei şi particularităi legate de grup

De asemenea, pentru profesia de consiliere este necesară autocunoaşterea (ex. prin terapie  personală), adoptarea unui model personal, eclectic, de consiliere şi apelarea la unsupervizor, care asistă consilierul în formarea lui şi în perfecionarea interveniilor deconsiliere.

Pregătirea profesională şi personală a consilierului nu presupune în mod

obligatoriu succesul procesului de consiliere. Fenomenul rezistenei clientului, dacă nueste identificat şi abordat corect, poate induce obstacole semnificative. Nu de puine oriclientul manifestă rezistenă explicită sau implicită procesului de schimbare. Acesterezistene au diverse surse:

clientul este prea grav afectat de problema sa pentru a fi un partener activ încomunicare şi schimbare;

aşteptările sale faă de consilier/consiliere sunt nerealiste, prin urmare nu potfi satisfăcute (ex: consilierea va face ca toate problemele să dispară; voideveni o cu totul altă persoană; consilierul e prea tânăr/bătrân; consilierul efemeie/bărbat; cabinetul consilierului e sărăcăcios etc.);

clientul a fost adus împotriva voinei sale (ex: adus de părini sau profeor,etc.);

clientul are beneficii secundare din problema cu care se confruntă (ex:anxietatea sa de eşec induce atitudini protective din partea familiei).

Identificarea surselor (conştiente sau inconştiente) ale rezistenei la schimbaeoferă direciile de reducere ale acestora. De ex., în primul caz , consilierul poate obineinformaii de la familie, rude, profesori sau alte persoane semnificative din anturajulclientului. Datele obinute trebuie comparate pentru a avea o perspectivă unitară asuprasituaiei. Acest demers este util chiar în cazul în care clientul cooperează în oferirea deinformaii despre sine şi problemă, dar se doreşte obinerea unor date despre problemădin perspectivă diferită, fapt care facilitează o intervenie nuanată.

  În cazul al doilea, diminuarea rezistenelor se bazează pe următoarea regulăsusinută de studii de psihologie socială: pe măsură ce clientul împărtăşeşte experiene personale, consilierul va fi perceput pozitiv în mai mare măsură. Aceasta implică ca în procesul consilierii, clientul să fie încurajat (fără a se insista) să se dezvăluie şi să relatezediverse experiene trăite.

www.referat.ro

Page 7: Www.referat.ro Consilierescolara b382d

8/7/2019 Www.referat.ro Consilierescolara b382d

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-consilierescolara-b382d 7/28

 6

Exemplificăm prin textul preluat din David (2003):

CONSILIER: - Despre ce ai dori să discutăm?CLIENT: - Uite ce este, nu am ceva personal cu dumneavoastră, dar cred că suntei prea tânăr să mă înelegi şi să mă ajui.

CONSILIER: - Din ceea ce-mi spunei, îneleg că suntei dezamăgit că discutai cu un consilier prea tânăr  (reflectare empatică arezistenei lui).CLIENT: - Da, mă aşteptam la cineva mai matur, mă refer din punct devedere al vârstei.CONSILIER: - Cred că avei dreptate să gândii astfel. Toi am dorila necaz să avem un om matur şi puternic lângă noi care să ne ajute  (suntem de acord cu rezistena lui).CLIENT: - Da.CONSILIER: - Am să încerc eu să vă ajut, recomandându-vă unuicoleg mai în vârstă în care probabil vei avea mai multă încredere.

 Dar pentru asta ar trebui să ştiu despre ce este vorba, ca să vă pot recomanda cel mai bun terapeut pentru problemele pe care le avei. Îmi putei spune deci, ce

v-a adus aici?CLIENT: - …(de cele mai multe ori începe să împărtăşească problemele personale).”

 În cazul al treilea, metoda utilizată pentru diminuarea rezistenelor este asemănătoare.Exemplu este preluat din David (2003, p.22):

„CONSILIER: - Despre ce ai dori să vorbim?CLIENT: - Uite ce este, nu sunt nebun. De fapt, nici nu vreau să fiuaici, dar am cedat insistenelor familiei. Şi nu am nici o problemă.CONSILIER: - Îneleg că suntei extrem de revoltat şi nemulumit  pentru că ai fost adus aici.CLIENT: - Da.CONSILIER: - Oricare în locul dumneavoastră ar simi la fel. Cred că şi eu aş fi extrem de revoltat să fiu dus undeva împotriva voineimele. Cine v-a adus aici, de fapt?CLIENT: - Mama. De o lună mă tot bate la cap să vorbesc cu un psiholog.CONSILIER: - Care este motivul pentru care a insistat să venii la psiholog?(Dacă pacientul începe să vorbească despre probleme,rezistena sa s-a diminuat) , dacă nu:CLIENT: - Crede că am tot felul de probleme. Dar eu nu am nici una,adică nu mai multe decât oricare alt om.CONSILIER: - Totuşi mi se pare că avei o problemă mai ciudată (cu umor): dumneavoastră şi mama dumneavoastră gândii camdiferit. Sau mă înşel?CLIENT: - A, nu cred că avei dreptate. Să vedei (clientul începe săvorbească despre relaia cu mama, rezultând şi presupusele probleme pentru care mama i-a cerut să meargă la un psiholog).”

www.referat.ro

Page 8: Www.referat.ro Consilierescolara b382d

8/7/2019 Www.referat.ro Consilierescolara b382d

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-consilierescolara-b382d 8/28

 7

 Clientul rezistent la procesul de schimbare poate fi recunoscut după indici direci şiindireci; unele din aceste semne sau comportamente pot fi (Băban, 2003): întârzie sistematic sau lipseşte de la şedinele de consiliere; aduce critici consilierului sau manifestă o atitudine negativă faă de acesta;

"nu aude" sau nu înelege ceea ce spune consilierul; rămâne tăcut atunci când ar trebui să vorbească; se angajează în discuii intelectuale; evită discuiile despre emoii şi sentimente experieniate în diverse situaii; aduce în discuie subiecte irelevante; îi cere consilierului lucruri nerezonabile; aprobă tot ceea ce spune consilierul, fără discernământ; refuză să se implice emoional; manifestă deschis dorina de a renuna la şedinele de consiliere.

www.referat.ro

Page 9: Www.referat.ro Consilierescolara b382d

8/7/2019 Www.referat.ro Consilierescolara b382d

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-consilierescolara-b382d 9/28

 8

2. Atitudini şi abilităi în consiliere

Atitudinile şi abităile de consiliere au un rol important în construirea şimeninerea unei relaii terapeutice eficiente.A. Atitudinile consilerului sunt: acceptarea necondiionată, congruena, empatia şi

colaborarea.

1. Acceptarea necondiionatăEste cea mai importantă atitudine în consiliere. Ea presupune acceptarea unei

  persoane ca fiină umană fără a fi neapărat de acord cu valorile, convingerile saucomportamentele sale personale; acceptăm clientul şi nu comportamentul său (faptul căşi-a lovit soia). Acceptarea este diferită de neutralitate, ignorare, milă, sau tolerană.

Acceptarea necondiionată presupune evitarea judecăilor despre ceea ce spunesau face clientul (“Cum ai putut să-l bai pe Ionu?”) şi a afirmaiilor de genul “sunt deacord, este bine, etc.”

Prin transmiterea atitudinii de acceptare necondiionată, consilierul devine un

model de realionare pentru client, care la rândul lui va învăa să se accepte pe el însuşi.2. Congruena

Se referă la concordana dintre comportamentul, convingerile, emoiile şi valorileunei persoane. Cu alte cuvinte, defineşte autenticitatea modului în care ne comportăm.Este indicat să nu exprimăm convingeri şi idei în care nu credem cu adevărat deoarecedecalajul dintre ceea ce simim, gândim şi spunem sau facem, se va transpune încomportamentul nostru verbal sau nonverbal şi va fi uşor sesizabil de ceilalti.

Lipsa de autenticitate duce la pierderea relaiei de încredere a clienilor. Deexemplu, dacă clientul ar spune “Sunt foarte supărat pentru că părinii mei sunt tot timpul plecai de acasă; tata pleacă frecvent în delegaii, iar mama vine acasă doar 

 seara. Aş vrea să stea mai mult timp cu mine.”, iar consilierul ar răspunde “Da, e foarteneplăcut că părinii nu pot petrece mai mult timp cu copiii.” (însă consilierul se gândeştecă şi el, la rândul lui, ajunge târziu acasă, dar nu vede o problema în aceasta şi prinurmare zâmbeşte, iar copilul se va simi neîneles şi frustrat.

3. EmpatiaEste abilitatea de a te transpune în locul altei persoane şi de a înelege modul în

care ea gândeşte, simte şi se comportă. A fi empatic nu înseamnă să te identifici cu acea persoană.

Empatia se dezvoltă prin îmbunatatirea abilităilor de comunicare verbală şinonverbală cum ar fi:

Utilizarea întrebărilor deschise care facilitează comunicarea (ai putea sa-mi spuimai multe despre acel eveniment..?) 

Utilizarea rară a întrebărilor închise care blochează comunicarea (de ce..?) Ascultarea clientului Lipsa moralizarii clientului Evitarea întreruperilor, încurajarea vorbirii Lipsa sfaturilor  Lipsa judecăii - discutarea comportamentelor alternative

www.referat.ro

Page 10: Www.referat.ro Consilierescolara b382d

8/7/2019 Www.referat.ro Consilierescolara b382d

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-consilierescolara-b382d 10/28

 9

De exemplu, dacă clientul ar spune “Mi-a fost ruşine când ceilalti au râs de mine”unrăspuns empatic din partea consilierul ar fi: “Dacă aş fi fost în locul tău şi eu m-aş fi simit ruşinat .”

4. Colaborarea

Relaia terapeutică are un caracter colaborativ. Consilierul are rolul de a încurajaşi de a ghida clientul pentru a găsi soluii la problemele identificate. De asemenea,consilierul are sarcina de a ajuta clientul să îneleagă strategia terapeutică şi raiunea ei,mecanismul prin care gândurile determină emoiile, şi influenează comportamentul.

B. Abilităile consilierului

Abilităile de consiliere au un rol important atât în etapa de evaluare cât şi în ceade intervenie (Yvey, 1994). Ele susin practic orice demers în consiliere.

Abilităile consilierului sunt: ascultarea activă (concordanta între limbajul verbalşi nonverbal, folosirea răspunsului minimal, reflectarea sentimentelor, parafrazarea,

sumarizarea, formularea întrebărilor), observarea clientului, focalizarea, confruntarea,furnizarea de informatii. Aceste abilităi se pliază pe aspectele de personalitate ale terapeutului şi treptat se

conturează un stil personal în consiliere.

www.referat.ro

Page 11: Www.referat.ro Consilierescolara b382d

8/7/2019 Www.referat.ro Consilierescolara b382d

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-consilierescolara-b382d 11/28

 10

 

Figura nr. 4. Piramida abilităilor în consiliere

stilul personal

confruntarea

focalizarea

reflectarea sentimentelor 

încurajarea, parafrazarea,sumarizarea

observarea clientului

formularea întrebărilor 

ascultarea activă

stabilirea contactului iniial

www.referat.ro

Page 12: Www.referat.ro Consilierescolara b382d

8/7/2019 Www.referat.ro Consilierescolara b382d

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-consilierescolara-b382d 12/28

 11

1. Ascultarea activăAscultarea activă se realizează prin următoarele modalităi: adaptarea

comportamentului consilierului la limbajul verbal şi nonverbal al clientului, folosirearăspunsului minimal, reflectarea sentimentelor, parafrazarea, sumarizarea şi adresareaîntrebărilor.

a) Adaptarea comportamentului consilierului la limbajul verbal şi nonverbal al clientului 

Un mod eficient  de îmbunătăire al relaiei terapeutice este adaptareacomportamentului nostru la comportamentul verbal şi nonverbal al clientului . Prinaceasta, clientul primeşte mesajul că terapeutul îl ascultă. De exemplu, dacă un copil stă pe podea în timp ce se joacă, consilierul se poate aşeza lîngă el, încercând să-i copieze  poziia. Aceasta trebuie să se facă într-un mod natural şi confortabil fără a stânjeniclientul.

 A doua modalitate, se referă la adaptarea tonului vocii şi a ritmului de vorbire al consilierului la cel al clientului . Vocea noastră este un instrument care comunică

sentimentele pe care le avem faă de o persoană. De exemplu, dacă un client vorbeşteîncet sau foarte repede terapeutul poate să încerce să-i răspundă în aceeaşi manieră.  Sesizarea acestui aspect ne ajută să evităm să întrerupem clientul atunci când ne spuneceva.

O altă modalitate de îmbunătăire a relaiei terapeutice se referă la  ponderareacontactului vizual în funcie de starea de confort a clientului; de exemplu, dacă acesta sesimte incomodat de o privire prea insistenta, terapeutul trebuie să-şi readapteze privirea.Modificările bruşte ale contactului vizual sau ale comportamentului nonverbal alclientului atunci când ne povesteşte ceva, pot fi un semn că subiectul  despre care vorbeşteeste unul dificil pentru el.

În consecină, folosind aceste modalităi, consilierul va transmite clientului că îlascultă, iar astfel clientul se va simi pregătit să răspundă la întrebările consilierului.

b) Folosirea răspunsului minimal şi a încurajării Apare automat în conversaia noastră atunci când ascultăm, sub formă nonverbală

(a da din cap, aha), dar şi verbală (îneleg, ştiu ce vrei să spui). Ele indică vorbitorului că  persoana cu care discută este atentă (Copilul:”Totdeauna când mă duc la grădiniă măenervează că trebuie să mă culc de amiază”. Consilierul: „Hm, îneleg ce vrei să spui”).

Dacă clientul ne povesteşte ceva - „Este groaznic ! Şeful strigă la mine, clieniisunt nemulumii. Mă simt ca într-o cuşcă”- şi se opreşte aici, consilierul îl poate încurajasă continue prin simpla repetare a ultimelor cuvinte „ca într-o cuşcă ?” aşteptând odetaliere din partea clientului.

c) ReflectareaReflectarea are rolul de a explicita şi clarifica emoiile cu care se confruntă

clientul la un moment dat. Exista două tipuri de reflectare: reflectarea coninutului - carede multe ori este numită şi parafrazare şi reflectarea sentimentelor . Ele pot fi folosite şiîmpreună.

www.referat.ro

Page 13: Www.referat.ro Consilierescolara b382d

8/7/2019 Www.referat.ro Consilierescolara b382d

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-consilierescolara-b382d 13/28

 12

Exemplu:CONSILIER : Ioana, cum mai merg lucrurile cu mama ta ?CLIENT: Păi, testele pe care le-a făcut ultima oară nu arată prea bine. Dar cu cancerul niciodată nu poi să spui nimic. Sunt foarte îngrijorată. Este foarte greu să fiu relaxată ştiind că are cancer.

CONSILIER: Mi se pare că eşti destul de tensionată şi speriată.Reflectarea este una din abilităile cheie în consiliere deoarece îl face pe client să

devină conştient de ceea ce simte şi îl încurajează să se confrunte cu problemeleemotionale şi nicidecum să le evite. Înainte de a face orice intervenie, e important sărecunoaştem sentimentele cu care se confruntă clientul şi să le validăm. În mod frecvent,unii clieni evită să-şi exploreze sentimentele deoarece vor să evite durerea asociată cuemoiile puternice cum ar fi tristeea, disperarea, furiea sau anxietatea. Confruntarea cusentimentele lor le permite clienilor abordarea eficientă a problemelor şi apoi posibilitatea să ia decizii mai bune. De exemplu, dacă terapeutul îi spune clientului “eşti  foarte trist”, îl va determina pe client să se focalizeze pe durerea sa. Experienierea

emoiilor este adesea dureroasă, dar are funcie cathartică şi este indicat să intervină înacest sens în procesul de consiliere.Câteodată clienii spun direct ceea ce simt („ sunt furios pe fratele meu”). Pentru

  persoanele care vorbesc mai puin despre sentimentele lor, consilierul poate adresa oîntrebare închisă pentru a clarifica ceea ce simte clientul “ Eşti cumva furioasă pe tatăl tău?”. De asemenea, consilierul îşi poate da seama de emoiile pe care le trăieşte clientulşi din comportamentul lui nonverbal.

Dacă reflectarea sentimentelor este dureroasă, clientul s-ar putea să înceapă să plângă.

☺  În consilierea copiilor , reflectarea sentimentelor poate duce la o manifestareevidentă în plan comportamental. De exemplu, dacă un consilier spune “eşti furios sau

  pari foarte supărat”, copilul s-ar putea să răspundă într-o manieră agresivă şi să semanifeste agresiv (ex. să arunce o jucărie). Dacă acest lucru se întâmplă, consilierul nutrebuie să se alarmeze ci să fie satisfăcut deoarece copilul a fost capabil să-şiexteriorizeze sentimentele. După aceea, consilierul îl poate încuraja pe copil să-şiexprime într-un mod adecvat furia.

Reflectarea se poate realiza şi cu ajutorul unor personaje imaginare, simboluri sau  jucării. Dacă, de exemplu, copilul redă emoiile trăite de personajele de jucărie,consilierul va reflecta emoiile referindu-se la aceeaşi jucărie. Copilul nu trebuie forat sărecunoască faptul că aceste emoii îi aparin.Exemplu:

CLIENT: De fiecare dată când îi spun mamei să mă ducă afară, nu vrea

(două păpuşi care vorbesc una cu cealaltă).CONSILIER: Hm... păpuşa pare foarte supărată că nu o lasă mama ei afară.

Este importantă utilizarea unui vocabular pe care copilul îl poate înelege. Astfel,la vârsta preşcolară copilul poate eticheta tristeea, furia, teama şi bucuria. Totuşi trebuiesă inem cont de nivelul de dezvoltare emoionala al copilului, deoarece acest nivel poatefi diferit la doi copii care au aceeaşi vârstă cronologică.

www.referat.ro

Page 14: Www.referat.ro Consilierescolara b382d

8/7/2019 Www.referat.ro Consilierescolara b382d

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-consilierescolara-b382d 14/28

Page 15: Www.referat.ro Consilierescolara b382d

8/7/2019 Www.referat.ro Consilierescolara b382d

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-consilierescolara-b382d 15/28

 14

clientul poate aştepta o altă întrebare în loc să se simtă liber să răspundă în moddeschis

De aceea, întrebările închise trebuie folosite cu grijă.  Întrebările deschise permit explorarea coninutulului şi a emoiilor relevante.

Astfel de întrebări pot fi: “ Poi să-mi povesteşti despre familia ta?, Cum te simi?, Ce poti

 să-mi spui despre şcoala ta?”. Prin urmare, răspunsurile clienilor sunt mult mai bogatedin punct de vedere informaional. Totodată, permit clientului să vorbească desprelucrurile importante pentru el şi nu despre ceea ce considera consilierul că ar fi maiimportant.

☺ Adesea în procesul de consiliere psihologică, copiii evită să vorbească despre  problemele personale; de aceea se recomandă folosirea într-o proportie mai mare aîntrebarilor deschise. Totodată trebuie să se evite adresarea întrebarii “de ce?”, deoarecedetermină clientul să găsească scuze sau raionalizări ale comportamentului său.Exemplu:

CLIENT: Singura din familie cu care mă îneleg este sora mea. Întrebare deschisă-CONSILIER: Poi să-mi spui mai multe despre sora ta ?

 Întrebare închisă- CONSILIER: Câi ani are sora ta ?

O problemă legată de adresarea întrebărilor este aceea că adesea copii sunt puşide către aduli în situaia de a răspunde la multe întrebări. Ca răspuns la această presiune,muli copii devin “experi” în a da răspunsuri în concordană cu aşteptările adulilor.Aceste răspunsuri nu reprezintă neapărat ceea ce copilul consideră a fi adevărat.

Adresarea întrebărilor trebuie făcută în mod ponderat, aşa încât şedina deconsiliere să nu se transforme într-un interogatoriu.

Dacă sunt folosite în mod corect, întrebările facilitează identificarea şi clarificareainformaiilor furnizate de către client. 

2. ObservareaObservarea este abilitatea de a culege informaii relevante despre client din

următoarele surse: comportament verbal, nonverbal şi identificarea incongruenelor.a) Comportamentul verbal 

Clienii au tendina de a repeta şi a pune accentul pe cuvintele care exprimălucruri importante pentru ei, prin urmare e important să identificăm care sunt acestea.

☺ În consilierea copilului , se urmăreşte dacă acesta comunică adecvat, se simtefrustrat de faptul că nu poate comunica (se bâlbaie, face pauze) sau tinde să se bazeze maimult pe metode nonverbale de comunicare.b) Comportamentul nonverbal 

Comportamentul nonverbal se referă la contactul vizual, expresia feei, postura,mişcările corporale şi tonalitatea vocii. Putem observa o modificare a posturii clientuluiîn sensul luării unei poziii închise (brae şi picioare încrucişate) atunci  când se simteinconfortabil sau nu doreşte să vorbească despre un subiect, şi alternarea rapidă acontactului vizual sau ezitarea în vorbire atunci când se simte confuz. Expresia facialăreflectă ceea ce simte clientul la un moment dat. În acest sens, putem observa încleştăriale feei, dilatări ale pupilei când clientul este interesat de ceva, un zâmbet care nu se potriveşte într-un context, înroşiri ale feei, modificări ale ritmului respiraiei.

www.referat.ro

Page 16: Www.referat.ro Consilierescolara b382d

8/7/2019 Www.referat.ro Consilierescolara b382d

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-consilierescolara-b382d 16/28

 15

☺ În consilierea copilului , un mod eficient de observare este de a invita copilulsă se joace cu jocurile şi materialele aflate la dispozie sesizând urmatoarele aspecte:

  Abilităile motorii: se observă nivelul de activitate al copilului (dacă stă, sare,fuge, se plimbă, dacă e flexibil în mişcări), e inhibat în exprimarea comportamentală (ex.copiii anxiosi au dificultăi de control al respiraiei), este liniştit sau agitat, agresiv, uşor 

distractibil, prezintă gesturi stereotipe, etc. Abilităile emoionale şi sociale: se observă nivelul de dezvoltare al abilităilor de

exprimare emoională, modificări ale trăirii emoionale ale copilului pe parcursulconsilierii, conştientizarea de către copil a acestor acestor stări şi a nivelului dereactivitate emională. Este important să observăm  reacia copilului atunci cândconsilierul doreşte să interacioneze cu el, dacă este un copil afectuos şi dependent deinteraciunea cu consilierul, care este răspunsul copilului la contactul fizic, are copilullimite adecvate (ex. ia lucruri ale consilierului fără a cere voie, vrea să fie luat în braede către consilier, evită contactul fizic al consilierului), manifestă copilul tendine deabordare evitativă (ex. manifestă iniiativă şi apoi aşteaptă indicaii)

  Funcionarea intelectuală : pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 4-8 ani, un

indicator al funcionării intelectuale poate fi obinut prin angajarea copilului în sarcinispecifice cum ar fi rezolvarea de puzzle, numirea părtilor corpului sau identificareaculorilor. Pentru a obine informaii acurate despre nivelul de dezvoltare al copiluluitrebuie să corelăm datele obinute la aceste sarcini cu vârsta cronologică pe care o arecopilul.

 Jocul : se observă dacă jocul copilului este adecvat vârstei din punct de vedere alcreativităii, sau stereotip, repetitiv, limitat, infantil, (ex. în mod repetat copilul pune şiscoate nisipul dintr-o găleată fără a face nimic altceva). Totodată consilierul observăcalitatea jocului: dacă jocul este orientat spre scop urmând o anumită ordine şi dacă  jucăriile sunt folosite în mod corect. Este important să se observe şi intensitatea stăriiafective din timpul jocului.

c) Identificarea incongruenelor Stările de confuzie, sau cele conflictuale sunt de multe ori motivul pentru care

clienii se adresează unui consilier. Observarea atentă a comportamentului verbal şinonverbal ne poate oferi multe informaii despre incongruenele cu care se confruntăclientul. Discrepanele pot fi de mai multe tipuri (Yvey, 1994):

1. Discrepane între două comportamente nonverbale Clientul poate vorbi despre cât de bine merge relaia cu partenerul zâmbind în timp ceine mâinile şi obrajii încleştai.

2. Discrepane între două afirmaiiÎntr-o singură frază, clientul poate exprima două lucruri contradictorii: „Fiul meu este

extraordinar, sunt mulumit, dar pur şi simplu nu mă respectă!”3. Discrepane între ceea ce spune şi ceea ce face clientul 

Un părinte poate vorbi despre cât de mult îşi iubeşte copilul în timp ce foloseşte ca şimetodă de disciplinare pedepsa fizică.

4. Discrepane între o afirmaie şi comportamentul nonverbal Clientului îi poate spune consilierului „ Nu mă deranjează să discut despre acest subiect„în timp ce ine mâinile încleştate şi roşeşte”.

5. Discrepane între modul de gândire a două persoane

www.referat.ro

Page 17: Www.referat.ro Consilierescolara b382d

8/7/2019 Www.referat.ro Consilierescolara b382d

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-consilierescolara-b382d 17/28

 16

Identificarea confliectelor pe care clientul le are cu alte persoane este un punct importantîn consiliere.

6. Discrepane între ceea ce îşi doreşte clientul şi o situaieAceste incongruene se datorează modului în care clientul percepe realitatea diferit demodul în care realitatea se prezintă („Aş vrea să dau la medicină, dar tocmai am aflat că 

 se dă examen din chimie şi mie nu-mi place chimia. N-o să reuşesc niciodată!”)De multe ori în consiliere identificare discrepranelor reprezintă primul pas în a-iface pe clieni să conştientizeze problema cu care se confruntă.

3. FocalizareaFocalizarea presupune direcionarea conversaiei cu clientul spre aspectele pe care

le considerăm importante pentru consiliere; de asemenea, ea este utilă atunci cândclientul ne furnizează foarte multe informaii despre ceea ce se întâmplă, sare de la unsubiect la altul sau evită în mod sistematic să vorbească despre un subiect. Focalizarea poate fi făcută pe emoiile clientului (“Ioana, pari supărată! Poi să-mi spui mai multedespre ceea ce simi acum ?”), pe  problemă (“Poi să-mi spui mai multe despre cearta

 pe care ai avut-o cu soul tău?”), sau pe relaiile cu ceilali (“Cum crezi că afectează pemembrii familiei demisia ta ?”). La consilierii începători există tendina de a se focaliza mai mult pe fapte şi mai

 puin pe emoiile clientului; astfel la finalul şedinei consilierul adună o mulime de datedespre problemă, dar nu şi despre modul în care problema îl afectează pe client (Yvey,1994). Totuşi, de cele mai multe ori clienii se adresează unui terapeut datorită emoiilor   pe care le provoacă o situaie. Prin urmare, identificarea emoiilor clientului faă de osituaie este un punct cheie în consiliere.

4. ConfruntareaConfruntarea constă în identificarea discrepanelor (discrepane între două 

comportamente nonverbale, discrepane între două afirmaii, discrepane între ceea ce spune şi ceea ce face clientul, discrepane între o afirmaie şi comportamentul nonverbal,discrepane între două persoane, discrepane între ceea ce îşi doreşte clientul şi o situaie), conştientizarea acestora de către client şi asistarea acestuia în a găsi soluii la problema cu care se confruntă. Ea se bazează pe ascultarea activă şi pe observarea atentăa clientului.Exemplu:

CLIENT: Cred că merit o mărire de salar!CONSILIER: Poi să-mi spui câteva motive pentru care crezi că merii să  i se mărească salarul?CLIENT: Păi, lucrez de mult timp aici şi mli dintre colegii mei câştigă mai bine decât mine. Nu e cinstit, mai ales dacă mă gândesc la cât de scumpă e viaa acum!CONSILIER: Mai devreme ai spus că îi place să o iau pas cu pas atuncicând e vorba de munca ta. Cum crezi că se potriveşte asta cu faptul că veio mărire de salar?CLIENT: Din punctul ăsta de vedere cred că va trebui să muncesc puinmai mult dacă doresc să obin acea mărire de salar!

www.referat.ro

Page 18: Www.referat.ro Consilierescolara b382d

8/7/2019 Www.referat.ro Consilierescolara b382d

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-consilierescolara-b382d 18/28

 17

Confruntarea trebuie să fie făcută cu grijă, fără a judeca clientul, bazându-ne pe sumarizare, parafrazare, şi reflectarea empatică a sentimentelor. 

5. Furnizarea de informatiiPe parcursul şedinelor, consilierul identifică, atitudinile şi abilitătile şi

cunoştintele clientului faă de o anumită problemă. În funcie de acurateea lor, consilierulva oferi informatii noi şi corecte transmise într-o manieră care să permită înelegereaacestora de către client.În furnizarea informaiilor este indicat ca terapeutul să ină cont de următoarelerecomandări:

Să folosească un limbaj comun cu cel al clientului Să transmită informaii corecte Să exploreze împreună cu el alternativele unei probleme fără a-i oferi soluii Să învee clientul să caute singur informaii şi să le evalueze critic Să analizeze şi să modifice împreună cu clientul informatiile incorecte deinute de

acesta

O modalitate de a furniza informaii este folosirea afirmaiilor; acestea pot fiutile în a determina clientul să se focalizeze pe povestirea lui şi să conştientizeze emoiileaferente acesteia. Afirmatiile pot fi folosite in mai multe moduri:

Afirmatiile dau posibilitatea clientului să conştientizeze şi să-şi exprime oanumită emotie; de exmplu, consilierul i-ar putea spune clientului care-şi reprimăfuria “când sunt furios ridic tonul”.

Afirmaiile dau posibilitatea consilierului să-i arate clientului că este îneles; deexemplu, consilierul poate spune clientului care se simte ruşinat: ” Dacă aş fi fost în locul tău , m-aş fi simit foarte rusinat.”

Afirmaiile îi oferă consilierului un mijloc prin care să recunoasca punctele tari,resursele clientului. El poate spune: “Trebuie să fi fost foarte curajos dacă ai făcut acest lucru”

Afirmaiile pot fi folosite pentru a sublinia evenimentele importante dintr-oactivitate; de exemplu, dacă un copil are dificultăi în alegerea jucăriilor,consilierul poate spune: “Îi este greu să alegi jucaria“. Astfel, consilierul îi dăcopilului un feed-back legat de dificultatea de a alege jucaria şi totodată oferăcopilului posibilitatea să exploreze acest aspect al comportamentului său.

Afirmatiile sunt utile în a-l face pe client să conştientizeze anumite stări. Deexemplu, dacă un copil se joacă cu un şoricel de pluş pe care îl ascunde,consilierul îi poate spune: “ Şoricelul se ascunde. Mă întreb dacă îi este frică să  fie prins.”

O altă modalitate folosită în furnizarea informaiilor este feedback-ul.Feedback-ul susine comunicarea dintre consilier şi client şi are la bază ideea că

trebuie să ne focalizăm pe micile progrese ale clientului dacă vrem ca acestea să devinămari, şi nu pe defecte. În oferirea de feedback se recomandă urmatoarele:

Să fie focalizat pe aspectele pozitive; să fie constructiv şi nu distructiv Să fie specific şi concret, focalizat pe un comportament specific şi nu pe unul

general

www.referat.ro

Page 19: Www.referat.ro Consilierescolara b382d

8/7/2019 Www.referat.ro Consilierescolara b382d

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-consilierescolara-b382d 19/28

Page 20: Www.referat.ro Consilierescolara b382d

8/7/2019 Www.referat.ro Consilierescolara b382d

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-consilierescolara-b382d 20/28

 19

3. CONSILIEREA COPIILOR ŞI ADOLESCENILOR  Consilierea copiilor şi adolescenilor are anumite particularităi date de specificul

de vârstă ale diferitelor perioade de dezvoltare cognitivă, emoională, socială şi biologică.Procesul de consiliere al copiilor şi adolescenilor va fi ghidat de obiectivele şi principiile

care stau la baza acestei activităi.

Obiective de bază în consilierea copiilor şi adolescenilor: 1. formarea unor abilităi de iniiere, meninere şi îmbunătăire a relaiilor cu ali copii saucu adulii;2. învăarea unor abilităi de coping pentru a face faă cât mai bine la schimbările legatede vârstă şi la problemele cu care se confruntă;3. formarea şi consolidarea unei imagini de sine pozitive;4. înelegerea propriilor emoii şi învăarea unor strategii de a face faă emoiilor negative;5. dezvoltarea responsabilităii pentru propriile aciuni şi decizii;

6. formarea unor atitudini pozitive faă de lume şi faă de ceilali;7. formarea de deprinderi de învăare şi de dezvoltare personală;8. dezvoltarea unor abilităi de explorare a traseelor educaionale şi profesionale.

Principii generale de consiliere a copiilor şi adolescenilor: intervenia trebuie să fie adecvată vârstei; de exemplu, copilul mic comunică mai

ales prin intermediul jocului şi a desenului, activităi care pot fi utilizate şi înconsiliere ca modalitate de comunicare cu copilul. De asemenea, în stabilireaobiectivelor consilierii trebuie să se ină cont de ceea ce ne putem aştepta de lacopil să facă la vârsta şi nivelul dezvoltării lui;

durata unei şedine de consiliere trebuie asă fie adecvată capacităii copilului de a

se concentra. La copiii preşcolari sau şcolari mici s-ar putea să fie suficiente 30 deminute pentru o şedină; trebuie alternate discuiile cu activităile de joc sau desen, pentru ca copilul să nu-

şi pierde interesul şi pentru o eficienă mai mare a interveniei; trebuie să i se explice acestuia într-un limbaj accesibil care este rolul consilierului

şi consilierii; în acest sens, i se va spune copilului că jocul, desenul sau discuiileau un anumit scop;

copilului i se va spune, pe înelesul lui, că tot ceea ce se întâmplă la consiliere esteconfidenial şi i se vor comunica limitele confidenialităii, precum şi necesitateainformării părintelui sau învăătorului/dirigintelui în legătură cu evoluiainterveniei. Aceste informaii vor fi generale şi copilul va ştii care sunt

informaiile care vor fi dezvăluite şi îşi va da acordul în prealabil, pentru a nu-şi pierde încrederea în consilier; este importantă relaia care se stabileşte cu copilul; consilierul nu va putea rămâne doar în postura neutră de "specialist" ci va trebui

ca prin diferite modalităi să îi capteze copilului interesul şi încrederea; copilul va fi asigurat de la început că în nici un caz consilierea nu este doar pentru

"copiii răi", ci este orientată înspre dezvoltarea personală (de ex. pentru

www.referat.ro

Page 21: Www.referat.ro Consilierescolara b382d

8/7/2019 Www.referat.ro Consilierescolara b382d

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-consilierescolara-b382d 21/28

 20

îmbunătăirea comunicării cu ceilali, a performanelor şcolare, pentru a face faămai bine emoiilor neplăcute, etc.);

consilierul trebuie să fie pregătit în mod special în folosirea unor tehnici şiinstrumente de evaluare necesare în intervenia la copii şi adolesceni.

Dificultăi în consilierea copiilor şi adolescenilor nu au încă bine format discernământul de a lua decizii în funcie de valorile proprii, fiind influenai de cele ale consilierului;

influena părinilor este destul de puternică, uneori efortul pentru schimbare fiindcontracarat de aciunile părinilor;

dacă este adus sau trimis de către cineva la consiliere, copilul trebuie motivat şi el  pentru implicare în acest sens. În acest scop, va fi întrebat care crede că estemotivul pentru care crede că a fost adus şi se vor investiga scopurile proprii alecopilului;

aşteptările părintelui în legătură cu obiectivele consilierii pot interfera cu cele alecopilului sau pot fi nerealiste;

este dificil să ia decizii care contravin obiceiurilor sau valorilor părinilor; dacă este copil mai mic, el depinde de disponibilitatea părintelui de a-l aduce laconsiliere, întrucât nu poate să se deplaseze singur până la cabinet;

nu poate comunica precis, în cuvinte, ceea ce simte sau care este problema.Uneori consilierul este acela care trebuie să formuleze în cuvinte gândurile pecare copilul vrea să le exprime, fără a-şi impune propria opinie sau percepie;

le poate fi teamă să dezvăluiască anumite lucruri (ex. dacă părinii sau alte persoane

l-au ameninat să nu spună ceva anume); copilul poate fi anxios, fie pentru că întrevederea cu un consilier este o situaie

nouă, fie pentru că nu ştie la ce să se aştepte.

Consilierea copiilor prin joc

La vârsta preşcolară, jocul este utilizat de către copii pentru a-şi crea realitatea proprie, care este în conformitate cu viziunea lor asupra lumii. În următoarea etapă, copiiiîncep să folosească jocul în scopul comunicării gândurilor, fanteziilor, imaginilor proprii.Treptat, ele sunt tot mai apropiate de realitate. După vârsta de 8 ani, prin intermediul jocului copilul comunică şi vrea să coopereze cu ali copii sau aduli. Ele au o structurămai bine definită, reguli şi o logică a coninutului lor (Benga şi colab., 2002).

Jucării şi materiale folosite cu copiiiCriterii de alegere a materialelor folosite în consilierea cu copiii:

Să fie rezistente (să nu se strice sau să se deterioreze uşor) Să fie interesante pentru copii Să fie sugestive, facilitând exprimarea fără a face apel la limbajul verbal Să ofere posibilitatea exprimării emoiilor  Să permită consilierului să dezvolte o relaie bună cu copilul Să ofere copilului posibilităi de explorare a situaiilor reale sau imaginare din

timpul jocului

www.referat.ro

Page 22: Www.referat.ro Consilierescolara b382d

8/7/2019 Www.referat.ro Consilierescolara b382d

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-consilierescolara-b382d 22/28

 21

Să permită testarea limitelor, consilierul putând în aceste situaii să redirecionezecopilul spre comportamente adecvate (pentru dezvoltarea autocontrolului şi aresponsabilităii)

Tipuri de jucării:

1) Jucării inspirate din realitate Ex. bebeluş, familie de păpuşi, căsuă pentru păpuşi, mobilă, vase şi alte ustensilede bucătărie, telefon, maşini, autobuze, avioane, îmbrăcăminte pentru păpuşi etc.

2) Jucării care exprimă agresivitateaEx. arme zgomotoase, săbii, soldai, ciocan de plastic, monştri, păianjeni, şerpi.Acestea pot fi folosite simbolic pentru atac sau protecie. Uneori trebuie amintitelimitele (ex. „Aici nu lovim oamenii”). Copiii îşi pot exprima temerile sau nevoiade protecie faă anumite lucruri.

3) Jucării care stimulează creativitatea şi expimarea liberă  Ex. Creioane, hârtii colorate, foarfeci, plastelină, acuarele, tempera, lipici, carioci. Deasemenea, se pot folosi măşti (pe care copiii le pot colora sau chiar confeciona), pălării,

  portmonee, poşete, podoabe – pentru jocurile în care se transpun într-un anumit rol.Marionetele se pot folosi pentru a exprima indirect gândurile şi emoiile proprii. Cările  pot face parte din această categorie, ele fiind folosite pentru colorat sau pentru a-i citicopilului anumite poveşti utilizate în scop terapeutic.Sub vârsta de 3 ani nu sunt indicate jucăriile mecanice sau jocurile foarte structurate, careîmpiedică exprimarea creativităii şi a emoiilor.

În sala de consiliere pentru copii este util să existe un loc în care copilul să poată folosiapa, nisipul, acuarelele, fără să trebuiască să „aibă grijă să nu facă mizerie”. În acel loc se poate poziiona ladia cu nisip şi măsua pe care poate să picteze cu mâinile.

Principii de utilizare a diferitelor tipuri de activităi cu copiii1. Animale în miniatură Scopul utilizării acestor jucării este de

A înelege modul de percepie a relaiilor copilului cu cei din familie sau cudiferite alte persoane din mediul lui

A explora problemele existente în aceste relaii A găsi strategii de rezolvare a problemelor şi conflictelor din relaii, prin

intermediul jocului.Copilul poate alege de la început personajele care există în mediul lui (un personaj estemama, altul este tata, altul este copilul etc.) sau se poate juca liber, în acest caz consilierulîncercând să se focalizeze pe rezolvarea de probleme, fără a face referire la persoaneledin realitate cu care sunt identificate personajele din jucărie.

2. Lădia cu nisip  Nu se foloseşte nisip prea fin şi trebuie să fie spălat înainte de a-l pune la dispoziiacopilului. Se poate folosi şi apă, pentru a putea construi diferite forme, castele, dealuri,tuneluri etc. Se vor folosi diferite materiale adiionale, cum sunt figurinele, diferiteobiecte cu valoare simbolică (nasturi, lan, podoabe, lumânări, scoici, stegulee, chei etc.).Scopul utilizării jocului în lădia de nisip pot fi:

www.referat.ro

Page 23: Www.referat.ro Consilierescolara b382d

8/7/2019 Www.referat.ro Consilierescolara b382d

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-consilierescolara-b382d 23/28

 22

Facilitarea comunicării prin intermediul jocului şi a simbolurilor. Explorarea relaiilor şi evenimentelor din trecut şi proiectarea în viitor prin

intermediul unor strategii noi de abordare a realităii Înelegerea unor elemente ale realităii cu care se confruntă copilul.

Acest tip de activitate se poate desfăşura într-o manieră mai nondirectivă, copilul alegândsingur imaginea pe care o va proiecta cu ajutorul materialelor pe care le are la dispoziiesau oferind o instruciune mai directivă. Ex. „Fă o imagine despre relaiile cu cei pe careîi cunoşti”. În acest caz, consilierul va observa relaiile dintre persoanele simbolizate prin  jucării, distana dintre acestea, limitele dintre ele etc. Un alt gen de instruciune este săcreeze o imagine cu lucrurile care îl sperie pe copil (ex. fantome).Pe parcursul conturării imaginii, consilierul va identifica aspectele simbolice reflectândaciunile copilului (ex. „acum îl îngropi să nu se mai vadă”) şi aflând de la el care estesemnificaia simbolurilor utilizate. Copilul nu trebuie întrerupt şi aciunile lui nu trebuieintrepretate.Această activitate poate fi utilizată cu copii peste 5 ani.

3. Desenul, colajele şi modelajul Obiectivele activităilor de desen, realizare de colaje şi modelaj:

Să facilităm exprimarea preocupărilor copilului Să facilităm exprimarea emoională Să ajutăm copilul să găsească resurse pentru a rezolva problemele cu care se

confruntă

Modalităile de exprimare prin artă, ca şi cele de joc nu permit interpretarea directă asimbolurilor utilizate de copil. Nu este indicată folosirea desenului sau a celorlaltemijloace de exprimare prin artă în vederea diagnosticului. Interpretarea se bazează pecomunicarea consilierului cu copilul şi se face doar cu scopul de a încuraja exprimareaemoională şi găsirea unor strategii de rezolvare a problemelor.

4. PoveştileÎn consiliere pot fi utilizate poveştile în scop terapeutic. Acestea au rolul de a facilitaidentificarea copilului cu personajele din povestire şi de a conştientiza posibilitateautilizării unor strategii de adaptare mai eficiente. Se pot concepe întrebări şi cerine (ex.de a alege un final pentru poveste) care să îl implice activ pe copil în construirea poveştiişi în asimilarea unor principii pe care le poate aplica în diferite situaii.Povestirea poate fi însoită de utilizarea marionetelor şi a păpuşilor din pluş. Prin aceastacopilul este mult mai implicat în aciunea povestirii şi implicarea emoională este maimare. Identificarea cu anumite personaje poate fi mult mai facilă şi aplicarea sugestiilor coninute devine mult mai probabilă.

☺   În consilierea copiilor , trebuie să inem cont de natura duală a jocului. Demulte ori copiii introduc în joc elemente imaginare, de aceea înainte de a trage oconcluzie cu privire la ceea ce a spus sau a făcut un copil trebui să verifică în ce măsurăeste realaă acea informaie.

www.referat.ro

Page 24: Www.referat.ro Consilierescolara b382d

8/7/2019 Www.referat.ro Consilierescolara b382d

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-consilierescolara-b382d 24/28

 23

Colaborarea cu ali specialişti

Cooperarea interdisciplinară a sporit substanial în ultimii ani şi devine din ce înce mai mult o practică standard în domeniul consilierii psihologice (Jones, Edwards  şiGifford, 2003). 

Astfel, colaborarea între specialişti nu reprezintă doar un beneficiu în anumitesituaii de consiliere ci devine o cerină etică. Solicitarea altui specialist se face după  principiul beneficiului clientului. În principal, colaborarea între specialişti vizeazăsituaiile descrise mai jos. 

Înainte de a începe orice intervenie psihologică trebuie să ne asigurăm că ameliminat toi factorii etiologici nonpsihologici responsabili de simptomele cu care se prezintă clientul. De exemplu, dacă se prezintă un client cu simptome de atac de panică,trebuie să verificăm dacă nu cumva există condiii organice care determină acelesimptome. Prin urmare, se recomandă clientului să facă un consult medical înainte de astabili planul de intervenie. Dacă nu facem aceste verificări întreg procesul de consiliereeste sortit eşecului, iar clientul poate fi pus într-o situaie de risc.

Există cazuri în care ameliorarea problemei clientului necesită interveniaconcomitentă a mai multor specialişti. De exemplu, în cazul unui elev care prezintă probleme de dislexie, disgrafie şi nu au foat identificate la timp, iar datorită acestui faptelevul a dezvoltat acum probleme emoionale (se simte inferior celorlali copii) estenecesară atât intervenia consilierului şcolar cât şi cea a logopedului.

O colaborare între specialişti însă nu înseamnă doar a trimite clientul la persoanecompetente pentru diferite faze ale evaluării sau ale interveniei, ci implică şi solicitareaconsultanei sau a informaiilor precise de la astfel de persoane. Dacă decizia de a apela laun alt specialist determină o asistare mai eficientă a clientului, consilierul este obligat sărecurgă la această colaborare. Chiar şi contactul minim dintre specialişti poate fi folositor în procesul de consiliere. De exemplu, o conversaie telefonică între specialiştii implicai

în rezolvarea problemei clientului poate schimba viziunea pe care aceştia o au în ceea ce priveşte strategia cea mai adecvată.Implicarea specialiştilor se face în funcie de relevana competenei lor faă de

 problema clientului. Fiecare specialist are propriile responsabilităi după cum urmează: Psihologul   căruia se adresează clientul – acesta poate fi sistemul sanitar 

(ambulator sau clinic), din şcoală sau alte centre de consiliere. Psihologul realizeazăevaluarea problemei clientului propune planul de intervenie cel mai potrivit şi evalueazăeficacitatea interveniei. În funcie de specificul fiecărui caz, psihologul poate beneficiade ajutorul celorlai specialişti.

  Medicul de familie, conform legii, este cadrul medical căruia i se adresează, prima dată o persoană bolnavă, indiferent de boală. Acesta, atunci când îşi dă seama că problemele depăşesc competenele sale, direcioneză persoana spre profesionistul cel mai potrivit pentru client şi ulterior va urmări evoluia bolii.

  Medicul specialist poate fi medic internist, cardiolog, psihiatru, pediatru, dinambulator sau spital/clinică care realizează investigaiile medicale, de la cele de rutină până la cele de finee, şi care ajutat de ali medici specialişti, stabileşte diagnosticul şidecide tipul de tratament ce trebuie urmat, iar dacă este nevoie spitalizarea persoanei.

www.referat.ro

Page 25: Www.referat.ro Consilierescolara b382d

8/7/2019 Www.referat.ro Consilierescolara b382d

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-consilierescolara-b382d 25/28

 24

 Profesorii şi educatorii trebuie informai despre problemele copilului (unde estecazul) pentru a-l ajuta să se adapteze la mediul şcolar, să facă faă sarcinilor şcolare fărăa-l fora sau pentru a favoriza şi uşura integrarea în grupul de colegi.

 Asistentul social , de la Direcia Judeeană pentru Protecia Drepturilor Copiluluişi Serviciul de Asistenă Socială din Primărie evaluaează şi soluionează unele probleme

sociale (dacă este cazul). Acesta va menine legătura dintre persoana în nevoie şiinstituiile publice, între persoană şi comunitate.Figura nr. 5 redă schematic posibilele relaii de colaborare dintre diverşi

specialişti în beneficiul clientului şi familiei sale. Din variantele existente se vor alege,desigur, colaborările cele mai importante, întrucât este ineficient şi inconfortabil pentruclient să apeleze la prea muli specialişti.

Figura nr. 7. Colaborarea între specialişti

Familia sau alte rude apropiate au un rol major în oferirea suportului afectiv şichiar material dacă este cazul. De asemenea, pot furniza informaii importante pentruconsiliere mai ales atunci când clientul este un copil sau persoana este grav afectată de  problema sa. Este important ca psihologul să furnizează informaii şi să facilitezemodalităi adecvate de relaionare între familie şi client.

Clientul şi familialui

Medicul defamilie

Mediculs ecialist

Consilierul

Profesor Învătător Asistentulsocial

www.referat.ro

Page 26: Www.referat.ro Consilierescolara b382d

8/7/2019 Www.referat.ro Consilierescolara b382d

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-consilierescolara-b382d 26/28

 25

Codul etic al consilierii

Existena şi respectarea unui cod etic în activitatea de consiliere este o condiiefundamentală. Standardele etice reprezintă o serie de principii generale care ghidează  practica profesională şi delimitează responsabilităile care corespund acesteia. Codul

deontologic ghidează activitatea consilierului, asigură calitatea consilierii, luarea unor decizii în conformitate cu nevoile şi interesele clientului, protecia şi starea de bine aclientului. Codul etic include: Responsabilităile şi drepturile specifice profesiei de consilier  Cerinele legate de coordonarea activităii şi protejarea drepturilor consilierilor  Declaraiile de responsabilitate a consilierilor în ceea ce priveşte raportarea încălcării

standardelor etice

Principiile etice ale consilierului pot fi sintetizate în următorii factori: Competenă profesională Integritate

Responsabilitate faă de profesie Responsabilitate socială Respectarea drepturilor celuilalt Preocupare pentru starea de bine a celorlali Asigurarea confidenialătăii Evitarea comportamentelor negative

Codul etic oferă un cadru general care permite luarea de decizii în practica profesională, dar nu oferă soluii la aspectele particulare legate de ceea ce trebuie să facăsau să spună consilierul într-o anumită conjunctură. În unele situaii pot apărea dilemeetice, deoarece există argumente contradictorii privind intervenia psihologică. În aceste

cazuri, se recomandă consultarea codului etic şi a altor profesionişti şi supervizarea pentru a facilita luarea deciziei.Deoarece la noi în ară încă nu a fost adoptat legal codul etic al consilierii,

consilierii îşi desfăşoară activitatea după normele deontologice generale care ghideazăactivitatea de psiholog (www.copsi.ro, www.apsi.ro ). De asemenea, codul deontologic al“Asociaiei Psihologilor Americani” poate fi consultat la adresa: http://www.apa.org .

www.referat.ro

Page 27: Www.referat.ro Consilierescolara b382d

8/7/2019 Www.referat.ro Consilierescolara b382d

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-consilierescolara-b382d 27/28

 26

Bibliografie

Băban, A. (2000) Suport de curs: Consiliere Psihologică , UBB Cluj.

Băban, A. (Ed) (2001) Consiliere educaională , Psinet, Cluj-Napoca.

Băban, A. (2002) Suport de curs: Consiliere în sănătate şi boală, UBB Cluj. 

Băban, A. (2003) Suport de curs: Individual and Grup Counseling, UNICEF.

Benga O., Bogdan R., Boroş S., Petra L., Pop M., (2002),   Jocuri terapeutice, EdituraASCR, Cluj-Napoca.

David, D. (2003) Suport de curs: Psihologie clinică, UBB Cluj.

David, D., Holdevici, I., Szamoskozi, S., Băban, A. (2000),  Psihoterapie şi hipnoterapie

cognitiv-comportamentală , Editura Risoprint, Cluj-NapocaDavid, D. şi McMahon, J. (2001), Clinical strategies in cognitive behavior therapy;  Acase analysis, Roumanian Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, vol.1,nr. 1, pag.71-87.

Dryden, W. şi DiGiuseppe, R. (2003), Ghid de terapie raional - emotivă şi comportamentală , Editura ASCR, Cluj-Napoca

Geldard, K. & Geldard, D.,(1994) Counseling Children. A Practical Introduction, SagePublication, London, Thousand Oaks, New Delhi.

Hawton, K., Salkovskis, P., Kirk, J. & Clark, D. (1999) Cognitive-behavior therapy for   psychiatric problems, Oxford University Press, Oxford.

Herbert, M. (1991), Clinical child psychology-Social learning, development and behavior, Courier International Ltd., Tiptree, Essex.

Holdevici, I. (1996) Elemente de psihoterapie, Editura All, Bucureşti.

Jennings S., (1992), Dramatherapy: Thepry and Practice, Tavistock, Routledge.

Jones M., Edwards I., Gifford L., (2002) Conceptual model or implementing biopsychosocial theory in clinical practice, Manual Therapy, vol. 7, p. 2-9.

Lupu V. (2003) Suport de curs: Elemente de Psihoterapie cognitiv –comportamentală şide hipnoterapie a copilului şi adolescentului, UBB Cluj.

Meier, S. T., Davis S. R., (1993) The Elements of Counseling, Cole Publishing Co,

www.referat.ro

Page 28: Www.referat.ro Consilierescolara b382d

8/7/2019 Www.referat.ro Consilierescolara b382d

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-consilierescolara-b382d 28/28

Miclea M. (2003). Suport de curs: Modificări cognitiv – comportamentale, UBB Cluj.

Muro, J. & Kottman., T., (1995), Guidance and Counseling in the Elementary an MiddleSchool, Brown & Banchmark, Iowa.

Russ, S., W, Ollendick, Th., H., (2001), Handbook of Psychotherapies with Children and  Families, Kluwer Academic Plenum Publisher 

Stallard, P. (2002), Think Good – Feel Good, A Cognitive Behaviour Therapy Workbook for children and Young People, John Wiley & Sons.

Simos, G. (2002), Cognitive Behavioral Therapy, Brunner Routlege.

Southam-Gerow, M., A. & Kendall, Ph., C. (2002),   Emotion Regulation and  Understanting. Implications for Child Psychopatology and Therapy, Clinical Psychology Review, 22, p.189-222.

Thompson, C., L. & Rudolph, L., B. (1992), Counseling Children, Wadsworth, Inc.,Belmont, California.

Yvey A. (1994), Intentional Interviewing and Counseling , Cole Publishing Company.

www.referat.ro


Recommended