Home >Documents >Www. Sangelui 228fa

Www. Sangelui 228fa

Date post:24-Sep-2015
Category:
View:243 times
Download:1 times
Share this document with a friend
Transcript:

www.referat.ro

BOLILE SANGELUI Sl ALE ORGANELOR HEMATOPOIETICE-. .10.1. NOTIUNI DE FIZIOLOGIE Sl SEMIOLOGIESangele este tesut lichid care iriga toate organele si tesuturile. Cantitatea de sange din organism este de 4 - 5 1, din care o parte este sangele circulant, iar restul de depozit, care va fi aruncat in circulatie la nevoie. Sangele este alcatuit din plasma si elemente figurate: eritrocite, granulocite, limfocite, plasmocite, monocite si trombocite. Elementele figurate sunt elaborate de organele hematopoietice, notiunea de hematopoieza referindu-se la procesele biologice care duc, in final, la formarea celulelor sanguine mature. in trecut, s-au emis mai multe teorii in legatura cu acest proces de formare, in functie de numarul celulelor precursoare: monofiletica, dualista, pluralista. Astazi este cunoscut faptul ca celulele sanguine deriva din mezenchim. Pe aria vasculara a sacului vitelin apar precoce insule de celule, dintre care cele periferice formeaza vasele sanguine, iar cele centrale, celulele stem-hematopoietice. Initial, aceste celule migreaza, de pe suprafata sacului vitelin, in ficat, splina, maduva si timus, unde formeaza rezervoare secundare. Din luna a Ii-a incepe faza hepatosplenica a hematopoiezei, iar din luna a V-a, faza medulara. Celulele au doua proprietati de baza: diferentierea spre un tip celular sau altul si autore-producerea, care face ca rezervorul de celule stern sa se mentina intact, desi diferentierea este continua. Se pot deosebi celule stern pluripotente (capabile sa se diferentieze) pentru toate sistemele celulare, pluripotente pentru anumite sisteme celulare si celule stern uni-potente, pentru un anumit sistem celular. La ultimul nivel actioneaza stimulii specifici (eritropoietina, granulopoietina, trombopoietina), pentru diferentiere in celule adulte.Un rol important in hematopoieza il are maduva osoasa (torace, vertebre, craniu, pelvis). La adult maduva este rezervorul activ de celule stern pentru toate tipurile de celule sanguine, atat pentru cele care se diferentiaza intramedular (eritrocite, granulocite, trombocite si monocite), cat si pentru limfocite si plasmocite, care se diferentiaza extrame-dular. Acest fenomen se realizeaza pirn migrarea celulelor stern, care persista in tot timpul vietii adulte. Fiecare celula indeplineste functii specifice: eritrocitele transporta gazele respiratorii (O2 si CO2), trombocitele iau parte la hemostaza, granulocitele (neu-trofile, eozinofile si bazofile) si macrofagele asigura fagocitoza, limfocitele si plasmocitele produc anticorpi si formeaza sistemul imun. Fagocitoza si imunitatea sunt mecanismele de baza prin care organismul lupta impotriva a aceea ce este strain (non seif). Traditional, sub denumirea de leucocite sunt cuprinse celulele sanguine care indeplinesc functia de aparare (granulocite, monocite, limfocite, plasmocite). in dramul lor de la stadiul de stern spre cel adult, celulele sanguine se diferentiaza, prolifereaza si se ma-tureaza. intre distrugerea si producerea celulelor sanguine exista un echilibru, care face ca numarul elementelor figurate din sange sa fie constant la individul normal.Cercetarea hematopoiezei se face cu ajutorul mielogramei, splenogramei si adeno-gramei. in practica se foloseste, mai ales, mielograma (prin punctie sternala). Mielo-508 MANUAL DE MEDICINA INTERNAgrama sternala prezinta: hemocitoblasti 1 - 2%; mieloblasti 0,5%; promielocite 1 - 8%; mielocite: neutrofile 5 - 14%; eozinofile 0,3 - 3%; metamielocite: neutrofile 13 - 30%; eozinofile 0 - 4%; bazofile 0-1%; normoblasti 7 - 32%; macroblasti 1 - 8%; limfocite 3 -20%; megacariocite 0 - 3%; celule reticulare 0 - 2%.Pe langa elementele figurate, sangele mai contine apa (90%), substante organice si anorganice. Dupa indepartarea elementelor figurate din sange (prin centrifugare) ramane plasma.10.1.1. ERITROCITELE (hematii sau globule rosii)Eritropoieza are loc in maduva osoasa. Conventional, se descriu urmatoarele stadii de dezvoltare: proeritroblast, eritroblast, bazofil, eritroblast policromatofil, eritroblast oxifil si eritrocit. Eritropoieza este reglata de un hormon (eritropoietina), in formarea careia joaca un rol anoxia renala. Eritrocitul este o solutie concentrata de hemoglobina situata in interiorul unei membrane. Hb este alcauita din globina - o proteina conditionata genetic -, din protoporfirina si din fier. Durata de viata a eritrocitului este in medie 120 de zile, hemoliza fiziologica producandu-se in splina (filtrul cel mai sensibil pentru eritrocitele imbatranite) si foarte putin in sange. Rolul eritrocitului consta in transportul gazelor (O2 si CO2). Noile elemente care intra in circulatie dupa pierderea nucleului se numesc reticulocite. Acestea sunt hepatii tinere si in mod normal reprezinta 1% din hematiile circulante. Marimea unei hematii adulte este de 7,5m. In stari patologice se pot intalni hematii mici de 3 - 6m (microcite) si hematii mari, de peste 10m (macrocite). Numarul hematiilor este la barbat de 4,5 - 5 milioane/mm iar la femeie de 4 - 4,5 milioane. Cresterea numarului acestora poarta denumirea de poliglobulie iar scaderea de anemie. Raportul dintre masa de hematii si volumul plasmatic se numeste hematocrit si are ca valori medii la barbat 46%, iar la femei 42?/0. Hematocritul creste in poliglobulie si plasmoragii si scade in anemii si hidremii.Hemoglobulina - constituentul principal al hematiei - se determina cu hemoglobi-nometrul Sahli pe baza aprecierii colorimetrice, cu un tub-etalon sau prin metoda fotome-trica. Normal, la barbat se gasesc 16 g/100 ml sange iar la femeie 14 g/100 ml sange. Hemoglobina scade in anemii. Relatia dintre numarul de hematii/mm si continutul in hemoglobina se numeste valoare globulara sau indice de culoare (continutul fiecarui eritrocit in Hb) si se calculeaza impartind continutul hemoglobina (Hb) exprimat in procente fata de normal (100%) prin dublul primelor doua cifre ale numarului de hematii dintr-un milimentru cub. De exemplu: daca Hb este de 16 g, ceea ce inseamna 100%, iar hematiile 5 000 000, valoarea globulara este egala cu 1.Concentratia medie in hemoglobina pe hematie, tinand seama de volumul acesteia, exprima concentratia mijlocie la suta a hemoglobinei pe hematie si se calculeaza impartind gramele de Hb la 100 ml sange prin hematocrit. Normal: 32 - 38%; scade in anemia feripriva.Rezistenta globulara - valoare care apreciaza fragilitatea eritrocitelor - se cerceteaza investigand rezistenta osmotica, adica rezistenta eritrocitelor ia solutii hipotone de clorura de sodiu. Normal, hemoliza (distrugerea hematiilor cu eliberarea Hb) incepe la concentratie de 4,4, g%o NaCl si este completa la 3,4 g%o. in sindroamele hemolitice scade rezistenta globulara 5%o) si creste hemoliza.Viteza de sedimentare a hematiilor (V.S.H.) este o constanta biologica de mare interes in patologie. Daca se adauga un anticoagulant (citrat de sodiu) sangelui recoltat intr-o mica eprubeta metoda Westergreen), globulele se depun pe fundul tubului, datorita greutatii lor specifice care este superioara celei a plasmei. Valorile normale la o ora sunt deBOLILE SANGELUI 5096-12 mm la barbat si de 10 - 16 mm la femeie. Cresterea V.S.H. indica un proces evolutiv, a carui intensitate este cu atat mai mare, cu cat valorile sunt mai mari. V.S.H. depinde de proteinele sanguine si indeosebi de fibrinogen si de a-globuline.in diagnosticul anemiilor se practica si dozarea fierului seric. La 100 ml ser la barbat se gasesc lOOg, iar la femeie 90g. Valorile cresc in ciroza pigmentara si scad in anemiile hipocrome.Pentru aprecierea gradului de distrugere a hematiilor se dozeaza urobilina in materiile fecale. Eliminari crescute apar in anemiile hemolitice si in anemia pernicioasa (Piermer).in unele stari patologice, in sangele periferic apar si hematii anormale: megalocite si megaloblasti, in anemia Biermer; eritroblasti, in anemia hemolitica; reticulocite depasind valoarea normala de 1%, in hemoragii, criza hemolitica, tratamentul cu fier sau extracte hepatice.in starile patologice pot aparea diferite anomalii ale hematiilor: variatii anormale ale dimensiunilor (anizocitoza cu prezenta macrocitelor sau microcitelor), deformari ale globulelor - "in para", "in virgula", "in bastonas" (poikilocitoza) -, anomalii de coloratie (policromatofilie) etc.

10.1.2. GRANULOCITELEFormarea granulocitelor are loc tot in maduva osoasa, din celule stem. Etapele de dezvoltare sunt: mieloblast, promielocit, mielocit, metamielocit nesegmentat si segmentat. Dupa tipul de granulatie se deosebesc granulocite neutrofile, eozinofile si bazofile. Aceste celule au viata scurta, in medie 10 ore si sunt dispuse in vase, in doua sectoare: circulant si marginal. Neutrofilele (4 200/mm3) au nucleul polilobat, granulatii fine, bogate in enzime hidrolitice si au un rol important in fagocitoza. Eozinofilele (200/mm3) au nucleul bilobat, granulatii mari - ca icrele de Manciuria -, functii fagocitare si inglobeaza complexele antigen-anticorp.Bazofilele (50/mm3) prezinta granulatii mari, neregulate, negre; sunt bogate in sero-tonina, heparina si histamina si joaca rol in hipersensibilitatea intarziata. Mastocitele sunt bazofile tisulare. Maduva este bogata in granulocite (65%) iar raportul eritro-cite/granulocite este de 1/3. Scaderea granulocitelor (granulocitopenia) intereseaza de obicei neutrofilele si apar in febra tifoida, bruceloza, hepatita virala, paludism. Scaderea eozinofilelor se intalneste in unele boli infectioase. Cresterea granulocitelor se numeste granulocitoza. Neutrofilia insoteste, aproape intotdeauna, o infectie bacteriana: supuratii colectate, tuberculoza pulmonara, tumori maligne etc. Eozinofilie se intalneste in bolile alergice, parazitoze, limfogranulomatoza maligna. Bazofilia este caracteristica pentru polycythemia vera si leucemia granulocitara cronica. Cand granulocitoza este foarte pronuntata si in sange apar elemente tinere, starea se numeste leucemoida. Granulocitele maligne sunt boli medulare primit