2. CERCETAHT pRtvtND iNGRtJtREA $t CONDUCEREAARBORETELOR INSTALATE PE TERENURI DEGRADATE

d r i ns Em i| U ntaru r cns roJIgn,y eB:'fi ,FI?P),IH,| P&ssRji.%?2.1 . Introducere

_ - Existenta fenomenului de degradare a terenului pe arii extinse, in multe zone dinRomAnia, a condus la necesitatea luir i i unor mdsuri ef ic iente de amel iorare, pr inimpiduriri. Astfel, in ultimii 45 ani au fost ?mpddurite cca. 200,000 ha terenuri degradate.(1). Pind in ani i 1965 - '1970 impddurir i le s-au fdcut cu un numdr de 6.000 - 10.001 puiet ila ha, rezultind arborete dese, tArA a se executa lucrdri de ingrijire. (2). in acestea auinceput sd se manifeste vStdmeri produse de factori biotici qi abiotici. cu deosebirevdtemari produse de zapadi in,arborete de pin. Dupd anul 1970 numdrul de puiet ifolosili la ha a scdzut fiind intre 4.500 - 6.700. Degi nu au amploarea celor din arboreteledese, vdtdmdrile s-au produs giin arboretele create cu un numdr mai mic de puieti la ha (3).

Cele de mai sus au determinat inceperea unor cercetari privind ingrijirea culturilorforestiere de pe terenurile degradate.

2.2. Natura gi locul cercet i r i lor

in perioada 1 991 - 1 993 cercetirile s-au desfiqurat in 1 7 blocuri cu 54 variante ex-perimentale. Din acestea, 7 blocuri cu 20 varlante experimentale au fost instalate inperioada 1964 - 1975 iar 10 blocuri cu l4variante sint noi . Lucrdr i le experimentale con-stau in principal din curetiri gi rdrituri in arborete de pin pur sau in amestec cu foioase,arborete de salcim gi arborete de stejar, in amestec cu alte foioase. Blocurile experimen-tale au fost amplasate in urmdtoarele perimetre de ameliorare: putreda Buzdu 1'e Utocurivechi); Colacu - Vran_cea (2 blocuri vechi); Cdlugireni gi Pliul Fagului - leami (cite unbloc vechi); Moscu - Galali (2 blocuri noi); crucea - Conitanta (2 blocuri noi); cheia - Tul-cea (2 blocuri noi); BirseSti - Vrancea, Valea Sdrii - Vrancea,

'Chervant - Tulcea gi Niculilel- Tulcea (c?te un bloc nou).

in afara blocurilor experimentale s-au flcut mdsurdtori Ei observalii asupra efec-telor lucririlor do ingrijire executate cle unitdtile silvice de pioductie in 19 suprafete:Valea lui Bogdan - Prahova (4 suprafete), Moscu - Galati (4 suprafete), piriut Fagului -Neam! (3 suprafele), Andreiagu - Vrancea (2 suprafete), valea Sirii _ Vrancea 12suprafele), Murgeqti - Buzdu (2 suprafete), Putreda - Buziu (2 suprafete). Lucrarile deingrijire in pinete se regisesc in 12 cazuri dintre care curdtiri in 2 suprafete gi rdrituri in10 suprafete. Lucrdrile de ingrijire in salcimete se regdsesc iin 7 cazun, toate curdtiri.2.3. Aspecte de cercetare

Prin cercetirile efectuate s-au abordat urmdtoarele aspecte;- comportarea arboretelor in raport cu lucrdrile de conducere executate (in diferite

variante de intensitate) privind cregterile in suprafata de bazd qi volum.- influenta lucrdrilor de ingrijire asupra vatamarilor produse de vint, zdpadi gi

secetd.- influenta intensitAtii interventiilor in arborete asupra scurgerilor de suprafati gi

eroziuni i solului .

3'1

- evolulia sistemului radicelar, corelat cu posibilitatea de armare a solului de cdtre

arboretele in care s-au intervenit cu lucrdri de diverse intensitali.

2.4. Metoda de cercetare :

Variantele din cadrul blocurilor, in numdr de 1 - 3 se referd la intensitatea lucrdrilor

de ingrijire experimentate (curaliri sau ririturi). in varianta martor nu s-a intervenit.-incadrarea intensitdtilor de intervenlie s-a considerat 1) slabd cind s-a extras sub

6% din volum sau suprafele de bazd; 2) moderati cind s-a ex:tras 6 - 15%; 3) puternicd

(forte) cind s-a el:tras 16 - 25% 9i foarte puternicd cind s-a extras peste 25%.

La instalarea lucririi s-a avut in vedere ca in cadrul fiecirui bloc:- conditii le stalionale, indeosebi cele referitoare la tipul Si intensitatea degraddrii

terenului, dinaintea instaldrii culturilor sd fie aceleagi sau foarte apropiate;- arboretele sd fie de aceeagi virsti gi provenientS;- numdrul total de arbori, suprafata de bazd 9i volumul la hectar precum qi

inill imea gi compozilia sd nu difere, in general, cu mai mult de +1O%, fate de valoarea

medie a tuturor variantelor;Mdrimea variantelor din cadrul fiecirui bloc a fost in cele mai multe cazuri de 800 -

1.500 m2, S,au luat totuqi in cercetare gi citeva suprafele mai mici datorita variabilititi i

mari a condilii lor stationale gi de arboret pe suprafele reduse in cadrul terenurilor

degradate.in variantele experimentale noi s-au fdcut mdsurdtori dendrometrice la fiecare

operalie de ingrijire care s-a efectuat precum gi la 2 sau 3 ani dupd interventie.in variantele experimentale vechi s-au efectuat misurdtori ale elementelor

dendrometr icein ani i 1991 9i 1993.in scopul determinirii evoluliei cdtre refacerea stirii de masiv in urma operaliunilor

de ingrijire s-a urmdrit dezvoltarea prin proieclii pe plan vertical 9i orizontal in 3 ani suc-

cesiv in arboretele din 4 variante reprezentative instalate in anii 1991 - 1992.in vederea determinirii modului de depunere az.Apezti in arboretele de pin in 4

variante cu curitiri in pinete, s-a mdsurat zApada ajunsi Ia sol. Totodata s-au fdcut

misurdtori gi observalii asupra eventualelor daune produse de zdpadd in variantele par-

curse cu operalii de ingrijire de diferite intensitali giin cele neparcurse.pentru determinarea modului?n care pe terenuri cu pante mari curalirile cu inten-

sitali diferite au influentat asupra scurgerilor de suprafala s-au instalat 4 parcele pentru

strdiul scurgerii gi eroziunii cu ajutorul cdrora s-a determinat scurgerea lichidd 9i cea

solidS, Dupi fiecare ploaie care a dat nagtere la scurgeri de suprafala s-a misurat apa

captate in bazinele instalate in partea din aval a parcelei. Aceste mdsurdtori s-au efec-

tuat in anii 1992 9i 1993.in scopul cunoagterii modului de evolutie a sistemului radicelar corelat cu

posibilitalile de armare a solului de catre arboretele in care s-a intervenit cu lucrari, in

comparalie cu varianta manor s-au efectuat dezrdddciniri de arbori.

2.5. Rezultate oblinute

2.5.1. Efectele tdierilor de ingrijire asupra rolului de protectie a arboretelor

2.5.1.1 Mirirea rezistentei la vatamerile produse de vint, zapada, seceta.

Cercetarile efectuate in perimetrul Colacu - Vrancea (blocurile I gi ll) au evrdentiatfaptul cd in arborete dese de pin (peste 6.000 arbori la ha) neparcurse cu taieri deingrijire, pini la virsta de 27 ani secetd prelungitd a procJus uscari in proportie de 60 -70% punind in pericolexistenta arboretului ( in anul 1962). Dupi ertragerea exemplareloruscate (lucrare echivalentd cu o curetire de intensitate foarte puternica) arborii ceilalfideqi cu uscari pa(iale in coroani qi-au revenit. Daca se intervenea la timp, respectiv lavirsta de 15 - 20 ani, arboretul nu ar fi suferit atit de mult din cauza secetei. in oerioaoaurmdtoare (1962 - 1975) arboretele astfel rdrite au fost foarte putin afectate de zapada(sub 1%) .

ln perimetrul CSlugdreni - Neamt (blocul experimental l) in arboret de pin zApadaabundentd din anii 1974 - 1975 a ajuns in procent de 63% la sol in variantele parcurse cutdieri de ingrijire producind vetamari de sub 1% din numdrul arborilor. in varianta nerdrita,aceeagi zapada a produs pagube destul de mari, arborii doborili sau rupti fl ind de 7%din total. In acelasi perimetru, vintul puternic Ai zdpada din primAvara anului 1993, auprodus rupturi de virfuri gi coroane la cca. 35% din arbori din suprafetele neparcurse latimp cu lucrari de ingrijire. In variantele experimentale unde s-au executat lucreri,pagubele au fost sub 5%.

2.5.1.2, Crearea unor arbori bine dezvoltati cu coroane echilibrate sisistem radicelar bine dezvoltat.

in variantele in care s-a intervenit cu lucrdri de ingrijire s-a constatat un efectbenefic asupra arboretului rdmas. Prin accelerarea cregterilor in diametru, ca urmare aspatierii de la nivelul coronamentului coeficientul de zveltete s-a redus sporindcapacitatea de rezistentd la intemperii. Prin analizarea proiectiilor orizontale alecoroanelor, efectuate in 3 ani succesiv: (blocurile Bkseqti qi Moscu) se constatd o ugoarAtendintd de echi l ibrare a coroanelor ceea ce va spori qi mai mult rezistenta arbori lor lafurtunr.

Dezrddicindrile fdcute in trei variante experimentale ale blocului Birsegti aratA ciin variantele in care s-au intervenit se inregistreazd o corelare intre dezvoltarea sis-temului radicelar (exprimatA prin suprafata sectiunii radacinilor gi masa lor) gi sporul decre$tere a suprafetei de baza gi a volumului (tabelul 1 gi 2). Rezultatele trebuiesc privitecu rezervd avind ?n vedere doar 3 ani de mdsurdtori qi observatii.

Tabelul 1Modificarea elementelor dendrometrice la 3 ani de la efectuarea curetirii blocului I

BirsegtiChange of dendrometrical elements 3 years from cleasing of l-st block-BirseEti

Vo - Ir.tdrtor Vz - interv. Vs - interv.moderata puternicd

Cregterea Cregterea CregtereaTotala Unitard Totala UnitarS Totala Unitard

Elemente dendrometrice

Numdr de arbori la hainSllimea medie (m)Diametrulmediu (cm)Suprafatd de bazd m2lha

1 , 8o q

3 ,1 5 0 ,0014 0,0023 0,0023

1 , 81 , 2

4,22Volum 34 o212 0 '180

of medium stand - l-st block-Birsegti

Suprafala secliunilor ridicinilor(mmz;

v2

Tabe lu l2

suprafala cumulati a secliunior rdddcinilor (mm'?) qi masa rdd.dcinilor (g) la 0,5 m de

axul arboretuluimediu. - blocul I Birseqti

cumulated area of sections of roots (mmz; and mass of roots (g) at 0,5 m from the axie

o -20

2 0 - 4 0

4 0 - 6 06 0 - 8 0

80 -100

1 0 0 - 1 2 0

Total

L e g e n d d : - , : ^ - a : . ^ i n r a n , n n i t m ^ . r a r a r .V0 - varianta in care nu s-a intervenit; Vz - varianti in care s-a intervenit mode'o',Vs - variantd cu interven{ie puternlca'

2.5.1.3. lnfluenla tiierilor de ingrilire asupra scurgerilor de suprafald 9i a eroziunii

Interventia cu intensitSti de extrageri peste anumite limite ar putea conduce la

reluarea fenomenului de eroziune a solului.observaliile si mesuretorile efectuate au aratat c5 atunci cind, prin operatiunea de

e)ftragere, indicele de inchidere a coronamentului (consistenfa) nu se reduce la sub 0'7

scurg-erile de suprafald sint reduse, iar eroziunea nu se face simtita.

Astfel in blocul I Birsegti din perimetrul cu acelagi nttme, intr- un arboret pur de pin

in virstd de 18 ani parcurs cu lucriri de curdfiri cu intensitati diferite avind o panta medie

de 30" s-au efectuat determinari ale scurgerilor de suprafald lichide Ei solide'

Prin amenajarea unei suprafele de scurgere previzute cu bazine de captare in

fiecare din cele 4 variante dupd 2 ani de observalii, s-a constatat ca la ploi care au

acumufat lunar ?ntre 7,3 gi 225 mm nivelul scurgerilor a fost de pini la 3,1 mm Exprimat

procentual coeficientul de scurgere lunar a fosi de pind la O,O14%, adicd din cantitatea

de apd cizuti doar de maxintum 1,4o/o s-a scurs la suprafali (tabelul 3) scurgerile

solide determinate in acelagi timp nu au depdgit 0,3 m3 / ha'an'

TotodatS, diferenlete dinire constaiatit" din diferitele variante sint mici qi se

coreleazd in sensul ci scurgerile determinate sint sensibil mai mari in variantele mai in-

tens rarite.

142,O

202,5

458,478,4

7 1 , 4

1578,9

697,0

52,5e E o

11,7

474,9

386,2

267,356,4

1 9 , 5

1 5 3

1 9 4

19493

1 1

ttou

254

4644

1 3 1 -

1258

334

230

1755J

37

8292,3

955,0 2374.O 1204

Tabelul3Date de sinteza asupra scurgerii de suprafald pe versanli in parcelele de scurgere ale

blocului experimental Birsegti in perioadele aprilie - august 1992 9imartie - august 1993

Synthesis data on the outside flow on slopes in plots of flow of experimental block ofBirsegti during april-august 1992 and march august 1993

Nr.crt,

Ploi care au oenerat scuroeri . t v ^a r lA eno i q i a l r r r r i r r n i l n r

Luna gi anulmAsuritorii

Nr.ploi

CanitateacumulatdH(mm)

VolumV( 1 )

lotalh - V

S(mm)

Coeficientde scurgere

s 5 - n OH

0 1 2 3 4 5 6

Parcela N. 1(varianta V0 - manor)S = 153 m21 . apri l ie 1992 2 1 1 18,50 o.1202 0,01092. mai 1992 z 24 30,20 0,1963 0.00913. iun ie 1992 7 1 7 7 , 1 3 9 1 , 9 0 2.5471 0,0143+ . iu l ie 1992 '| 7 ,3 13,90 0,0903 0,0123

august 1 992 1 20 34 o,2262 0 , 0 1 1 36. martie 1993 1 1 4 , 9 23,20 0 . 1 5 1 6 0.01011 apri l ie 1993 2 31 ,s 3 7 . 1 2 o,2425 0,00768. mai 1993 8 255,1 23'1,30 1 , 5 1 1 4 0,0097L iunie 1993 2 21,3 30,1 6 o.1971 0,0092

1 0 iul ie 1993 {I 12,2 20,88 0,1 357 0 , 0 1 1 1

' t l august 1993 1 26 38,60 0.2528 0,0065

Total z6 500,4 870,56 s,6706 0 , 0 1 1 3parcela Nr. 2(varianta 1) S = 185 m2

{I apri l ie 1992 2 1 1 2s,5 0,1376 0,012s2. m a i 1 9 9 2 2 24,3 32,3 0 ,1754 0,0072a i un ie 1992 225.8 a t f . 5 3 ,1 1 82 0 .0138

4. iu l ie 1992 1 1 3 20,9 o ,1128 0,0086J . augus 1992 1 1 0 41,7 o,2251 0 1 1 86, martie 1993 1 '15,3 1 8 , 5 6 0,1005 0,006s7. aprilie 1993 2 33,s 48,72 o,2632 0,00788, mai 1993 I 158,3 290,0 1 . 5 6 7 1 0.00989. iunie 1993 2 23,3 46,4 o.2507 0.0107

1 0 . iu l ie 1993 1 1 1 . 6 16,24 0,0876 0,0751 1 . augus 1993 1 30 74,24 0,4008 0,0133

Total 28 565.1 1192,26 6,4388 o,o1 13

Parcela Nr. 3 t a 2 ) S = 2 0 7 m 2

I aori l ie 1992 2 1 1 , 3 44,8 0 , 2 1 5 1 0,0190

0 1 2 3 4 o

2. mai 1992 2 23.1 56,2 0,2698 0 . 0 1 1 6q iunie 1992 204,6 582,3 2,7951 0,01364. lu l ie 1992 1 13,2 27,6 0,132s 0,01005. august 1992 1 22.O 54,1 o,2597 0 , 0 1 1 8o . mart ie 1993 I 12.5 25.52 o,1232 0,00987. apri l ie 1993 2 34,5 55,68 0,2689 o.oo778. mai 1993 8 1 6 4 334,08 1 , 6 1 3 5 0,00989. i un ie 1993 2 25,1 51,04 0.2465 0,0098 i

1 0 . iul ie 1993 1 12,3 1 8 , 5 6 0,0855 0,00671 1 august 1993 1 25,0 s8.0 0261 0 0 ,0104

Total 28 547,6 1307,88 6,2688 0,0014

Parcela Nr. 4 (varianta 3) S = 185 m2{L aprilie 1992 2 1 1 , 4 32,4 0,1749 0,0'153

2. mai 1992 2 23 35,4 0 , 1 9 1 1 0,0089? iunie 1992 7 209,8 579,8 3 ,1 307 0,01494. iu l ie 1992 '1 14,6 16,2 o,o874 0,0059

august 1992 1 1 9 41,7 o,22s1 0 . 0 1 1 0

6. mart ie 1993 1 14.1 23,2 o,1254 0,0887. apri l ie 1993 2 35 51,04 o,2758 0,00788, mai '1993

8 162,7 305,s4 1,6s1s 0 , 0 1 0 1q i un ie 1993 2 24,O 36,4 o,2507 0,0104

1 0 . iul ie 1993 1 12,2 1 3 , 9 0.0750 0,00611 1 august 1993 {

I --4'o5 5 1 , 8

46,4 0,250s 0,0096

Total 20 1 1 9 1 , 8 6,4379 0 . 0 1 1 6

2.5.2. Efectele socio - economice ale tdierilor de ingrijire in arboretele

situate pe terenuri degradate.

Prin executarea lucrdrilor de ingrijire corespunzdtoare, arboretele rezultatedobindesc o capacitate funclionalS ridicatd asigurind proteclia solului qi a apei pe operioadd maiindelungatd de timp, Totodati un arboret parcurs cu teieri de ingriiire oferiun peisajmaiagreabi l .

Executarea manuala a curalirilor gi mecanizata a ririturilor oferd locuri de munca

$i posibilitatea de ciqtig pentru populalia locald. Prin efectuarea la timp 9i in modcorespunzitor a lucrarilor de ingrijire se permite apoi circulatia nestingheriti a mun-citorilor forestieri la recoltarea unor produse ale pidurii.

Masa lemnoasi rezultatd constituie in mod deosebit in zonele de cimpie qi de dealun aport important in satisfacerea nevoilor locale atit ca lemn de foc cit 9i ca lemn de

36

lucru. Cantitatea de masi lemnoasd ce rezulta este in functie de tipul de arboret, virsti,natura tiierii, intensitatea rnterventiei.

Din mdsurdtor i le efectuate a rezultat ce in cazul pinetelor volumul de masd lem-noasA poate f i de 4 - 14 ms/hain cazul curat i r i lor gi de 10 - 76 m3/hain cazul rdr i tur i lor.La salcimete volumul de masd lemnoasi este de 5 - 18 msi ha la cur i t i r i , iar la rdr i tur i , la osingura interventie este de cca. 20 ms/ha.

Vatemerile produse de vint 9i zipada pe lingi afectarea rolului de protectie al ar-boretului conduc qi la scaderea valorii lemnului valorificat prin deprecierile pe care lesuf erd.

in arboretele de salcim mentinerea unei densitdli mari atrage dupa sine o curbarea trunchiului arborelui sore marqine de masiv.

2.6. Concluzi i

2.6.1. Cu pr iv ire la arboretele cu bazd pin- in arboretele dese, pure de pin neparcurse cu taieri de ingrijire sau in cele in care

s-a intervenit cu mare intirziere se produc pagube insemnate cauzate de zipada, bolicr iptogamice sau secet i , care duc la vdtdmarea (uscarea) a pina la35% din numirul dearbori .

- Intensitatea opt ime a pr imelor curat i r i s-a dovedit a f i cea puternica la cul tur i le cudesime de peste 5.000 arbori la ha pe terenuri s lab la puternic erodate, moderatd la cul-tur i le cu mai pul in de 5,000 arbori la ha, in aceleagi condit i i stal ionale gi s labd pind lamoderatd la culturile la care s-au depdgit momentul optim al intervenliilor sau sint situatepe versanti cu inclinare mai mare de 25" cu soluri ugor erozibile.

- Intensitatea optima a ririturilor s-a dovedit a fi cea moderata pinii la puternica incazul arboretelor parcurse la timp cu lucrdri de curiliri gi cea slabd in cazul arboretelor lacare nu s-au efectuat la timp interventiile necesare.

- Apl icarea curdt i r i lor gi rdr i tur i lor nu diminueazd rolul de protect ie a cul tur i lor fores-tiere nici in primii 2 - 3 ani de la executarea interventiei lor. Scurgerile de suprafata sepastreazi in l imite tolerabrle (sub 1,5% din cant i tatea de ploi cazute) iar eroziunea soluluinu depSgeqte 0,3 m3/anlha.

- Volumul de masi lemnoasd rezultati in urma lucrdrilor de ingrijire este in funcliede caracteristicile arE)oretelur gi intensitatea tdierii, fi ind cuprins intre 4 - 14 m3/ha incazul curAtirilor qi de 10 - 76 nr3i ha in cazul rdriturrlor.2.6.2. Cu pr iv ire la arboretele de salcim

- in arboretele dese de salcim atit la cele provenite din ldstari cit gi la cele din plan-talii neparcurse la timp cu lucrari de ingrijire se inregistreazi rupturi de zipadA gi de vintin primul an dup5 interventie. Frecventa mai mare a fost in margine de masiv.

- Intensitatea optim5 a curetirilor s-a dovedit cea puternica Si foafte puternic5 incazul efectuarii la timp a interventirlor Ei moderata sau puternici in cazul lucrArilor deingrijire executate cu intirziere.

- Aplicarea corecta a curdtirilor gi ririturilor nu conduce la reluarea procesului deeroziune (dacii consistenta nu a fost redusd sub 0,75).

- Volumul de masi lemnoasi rezultat in urma lucrArihrr de curatire este de 5 - 18m3iha la o singurd intervenlie gi de cca. 20 ms in urma primei rdrituri.

3.

2.6.3. Cu privire la arboretele de stejar in amestec cu alte foioase.- intirzierea interventiilor cu lucrari de ingrijire in arboretele cu bazd stejar au dus ta

incetinirea cregterilor gi nu a ficut posibili promovarea exemplarelor valoroase gipropo4ionarea dorita a amestecului.

- Deoarece culturile de stejar din perimetrele de terenuri degradate ocupaterenurile cu eroziune putin avansata, taierile de ingrijire nu difera in esentd de cele carese fac in condilii normale de teren neerodat.

lntensitatea optima a curetirilor s-a dovedit a fi cea moderati pini la puternicS.- Intensitatea optima a rdriturilor s-a dovedit cea puternicd.- Volumul de masd lemnoasd rezultat la prima rAriturd este de 16 - 26 m3lha,

2.7. Bibliografie

t . M U N T E A N U , S . A . , 1 9 9 1T R A C I , C . ,CLINCIU,I.,LAZAR N.,UNTARU, E.T R A C I , C . , 1 9 7 9A B A G I U , P ,P E T R E S C U , L .

Amen aj area b azi ne I o r h i d rog raf i ce to r e nti al e p r i n I u c rar isilvicegi hidrotehnice. Editura Academiei. 1991.Impadurirea terenurilor degradate. Editura Ceres. 7985.

Lucrari de ingrijire a culturilor forestiere de peterenuridegradate. lnstitutul de Cercetdri gi Amenajari Silvice,Seria ll, 1979.

2.8. R6sum6

Les recherches se sont d6roul6es sur 12, les plus repr6sentatifs, perimdtresd'am6lioration des terrains degrad6s de Roumanie.

Le but des recherches est le perfectionnement des t6chnologies de soin et dedirection du peuplement install6 sur les terrains degrad6s, de manidrd d permettre lacreation des peuplemente qui accompliront le rdle de protection dans des conditionsopt imales pour une p6riode de dur6e.

On a etfectu6 des toilles exp6rimantales de nettayage et de rarefaction dans lepeuplement pur de pin noir et de pin sylvestre, dans les pini6res en m6lange avecd'autres feui l lus, dans le peuplement d'acacia et peuplement de chdne combin6 avecd'autre feuillus.

On a constat6 le fait que d la suite des interventions par les tailles de sain en a faitcraitre la r6sistance du peuplement aux d6gdts provoques par le vent, la neige et las6cheresse en cr6ant oinci des arbres bien d6velopp6s aux branches 6quilibr6es etavec un systeme radicelar bien amplifi6.

Au moment ou I 'operat ion cul tural le n'a pas conduit i la diminut ion de la consis-tance moins de 0,7, les ecroulements de surface sont r6duits (moins de 1,4"/") I'erosionn'est pas saissisable.

A la suite des tailes de soin un obtient d'impartantes quantit6s de masse ligneuse.Ainsi en ce qui concerne les peuplements de pin le volume peut 6tre de 4 - 14

m.c/ha aux nettoyages et de 10 - 76 m.clna ab raretaction. Concernant les peuple-ments de robinier le volume de masse l igneuse est de 5 - 18 m.c/ha a la sui te de net-toyage et d'environ 20 m.c a une seule intervention de rarefaction.

38