Protejarea, incurajarea 9i suslinereaalimentatiei la sAn:

Rolul special al serviciilor legate de maternitate

Declaratie comuni a OMS gi UNICEF

--l- ',//'{D)RN,

{wlry1VoRGANTzATTA MoNDrAlA a sAruArAlrr

GENEVA

Itcmre edilali cu sprijinulRep rezr ntan lei U N I C E F in Romhnia

Edihrra Alternative

L993

ISBN - E/3 .955s0.3 - 9

Guprins

Zece conditii pentru succesul alimentaliei la s6n

Prefa!6

4

5

2. Formarea Dersonalului din domeniulsinitilii *l ih scopul promovirii gi suslineriialimentaliei la sdn

t0

Informalii strict necesare cu privire la alimentalia la s6n

Formarea personalului de sSnitateGare

si interviniContextulsocial general de interventie al personaluluide sdnState

Structura gi funclionarea seruiciilor de sdndtate

Obtinerea sprijinului din partea persoanelor influente

10

t2I

l3

15

15

4. Intervenlii gi ingrijiri individualeingrijiri prenatale: antecedente, vizite medicale 9i sfaturiingrijiri prenatale: sfaturi de dietetici zilnicb gi sfaturiprivi nd folosirea medicamenteloringrijirile acordate mameiin timpul nagterii 9i imediatdupd nagtere

ingrijirea nou-niscutului 22

Externarea din maternitate 9i supravegherea ulterioard 24

28

Listi de control pentru determinarea moduluide suslinere a alimentaliei la sin in spitale,maternitili 9i clinici

*) In Romdnia, la ora actuald, acesta cuprinde: medici, cadre medii, per-sonal auxiliar, personal paramedical

3

L7

t718

20

Zecc condilii pentru suocesulalimentaliei la sin

Prefali

in lumea noastrl plin[ de diversitate qi contraste, considerim cd

aceasti declaralie asupra contribufiei pe care prestatiile-pentru

mame o aduc la incurajarea alimentafiei la sdn are o valoare

universali. Principiile 6xpuse mai jos se aplici oriunde existi oferte

de prestalii de maternitate, indiferent de eticheta de fari"dezvoltatl" sau'oin dezvoltare", "nord" sau "sud' sau societate

"modernil" sau "tradilionali".

Pe de altl parte, specialigtii din domeniul seneti1ii qi ceila\iresponsabili din serviciil-e de lnaternitate sunt bine plasali pentru a

aplica aceste principii asigurdnd cadrul indispensabilpentru . .intrelinerea siu, la nevoie, recrearea unei traditii de alimentatie la

sdn.

intrucdt se descoperi continuu noi avantaje ce se adaug[ acelora

deja cunoscute, fbarte numeroase, ale laptelui de mami qi ale

adptnrii; pufini sunt cei care ar putea astezi contesta deschis

dictonul "sdnul este sinitate".

$i totuqi, un dicton, chiar cind corespunde strict realiti$i' 99 Yliutea iiriocui acliunea. De aceea, ii invitim pe toti ceimenifi si.isigure asistenla mamei qi. copilului sI studieze aceastii declaratie

oentru a-si da seama in ce misuri favoizeazl sau nu aliiptarea'incuralea-za ei qi sus[in mamele prin toate mijloacele posibil.e?. Noile cerdm cu insistenlh ca, oriunde s-ar afla, s[ vegheze ca aclivitatea

lor si fie mobilizati din plin in acest scop gi si aducl astfel dovezi

de necontestat asupra binefacerilor inegalabile ale alimentaliei lasin, at6t asupra sugarului cdt gi asupra mamei.

4ll&- + r,utDr. Hiroshi NakajimaDirector General al Organiza$eiMondialea SXnftngi

(oMS)

James P. GrantDrector General al FondurilorNa$unilor Unite Penou CoPii

(rrNrcEF)

UNICEF /Jeremy Hartley

1, lntroducere

Allptarea constituie un mijloc flri egal de a hrdni copilul,,inmodalitatea cea mai convenabil[ pentru creqterea qi dezvoltarea sa;

..

aldptarea exercit[, in plus, o influen[d biologicl gi afectivi f?trd.seamln

uropru stlrii de sinitate amamei qi copilului. Proprietilile antiseptice

ale iaptelui matertr contribuie la piotejarea sugarilor impotriva bolilor;

fe ae^afte parte, existl o relalie importantn inffe aldptare gi spa[ierea

naqterilor.

De aceea, personalul din domeniul s[nltilii nu va trebui s[ treacii cu

vederea niii un efort care are ca scop protejarea, incurajarea qi

susfinerea alimenta{iei la sdn, ca q! ofelre-3 de sfaturi obiective qi

"o"i"ot", in aceasti privinl[, femeilor inslrcinate qi mamelor, imediat

dupi naqtere.

Prevalenla gi durata alimentaliei la sin au diminuat in numeroase

resiuni aie iumii, din diverse motive de ordin social, economic sau -

"uii"*f in multe societili, adoptarea unor tehnici moderne qi a unui

nou inod de viall a atras dup[ sine o reducere considerabili a

interesului fa1[ de aceasti practic[ tradigional[

Deqi neintentionit, serviciile de slnitate contribuie frecvent la acest

,"gi"r, he pentru cX ele nu ajut[ qi nu incurajeaz[ mamele sd-gi

hrXneasci iugarii la sin, fre pentru cI adopti practici qi metode.care

indeplrteaz[hamele de la inceperea normald qi apoi de la continuarea

aUpierii propriului copil. Astfel, se intdmpli adesea sd se separe .,*ai""te ie copiii lor ii momentul naqterii, s[ se ofere nou-n[scugilor

solutii de elucbzl in biberon inainte de inceperea lacta[iei qi s[ se

incuiajezJsistematic folosirea substitutelor de lapte matern'

Pentru inceperea qi continuarea cu succes a alimentagiei ll t"f'mameleau nevoie de o suiginere activl, pe toat[ perioada sarcinii qi dupl - ..

"uqt".", nu numai dio purt"u p.op.iei familii qi a comunitigii, cdt gi din

puil"u uot"^blului seiviciiloi de sdnltate. Ideal ar h ca intregul

iersonal de s[ndtate, la care au acces g-ravidele.qi liuzele, sd aibi..,tunivoinla de a incuraja aldptarea, sd fre capabil de a da informaliiledorite gi s[ posede o

"rinouqt.t" practicl aprofundat[ a alimentaliei la

sdn.

Adeseori lucrurile se prezinti foarte diferit in realitate: personalul este

neinformat asupra allptlrii qi nu are deloc experienll in domeniu, nicimilloacele de a oferi mamelor sprijinul dorit; de aceea el ignorx uneori

pri'ncipalii factori care indeamni mamele s[-gi hrineasci sugarii la.sdn

iuo sA io""t"ze de a o face. Pregitirea profesionall a personalului din

domeniul sln[tl1ii conduce adesea la preferarea alimenta{iei cu

biberonul, "tehnici modernii" ugor de aritat gi de urrririt, mai laindemdnii decit pregrtirea mam-elor pentru r6uqita atimentxriiu san,practictr pe care o considerii invechitl gi hpsiti de interes. Nu estesurprinzdtor yci faptul ci personalul.ilnoie citeodati efecrul negarivpe care practicile gi procedeele spitaliceEti curente (deseori din ri'tiunide rentabilitate, financiare rug dll motiv6 pretins Etiinlifrce) r" poi'au"uasupra adoptirii gi continuirii alimenrafiei la sin.-Obstacolele c-e se opun alimentirii la sdn pot fi generate dearhitectonica localului Ei de organizarea miterniiililor/ serviciilor cdt side atitudinea medicilor, asistentelor, administratorilor qi a attor memuiidin personal.

9YS Si UNICEF consideri ctr printre numerogii facrori careinfluenleaztr inigierea gi contintrarea altrptiirii, frestaliile sanitare qi, inspecral, cele adresate innmei gi nou-ndscutului, constituie unul dintremijloacele c9l9 qai promilitoare_ de creqtere a prevalentei gi a duraieiacestei practici. Aceasta line de faptul ci persoiralul de iinltate estedator s[ incrrrajeze comportamentale bineftictrtoare pentru sinitate,precum gi de fapul ctr piistrarea,sau insugirea practiiilor potrivite nuimpun nici un fel de resurse suplimentari, ci n-umai bundvoinli.De aceea OMS qi UNICEF doresc str incurajeze un studiu asupramodului in care serviciile de strnitate favoizeazd. sau nu alxptarea,scopul fiind acela de a'face loc politicilor, practicilor gi procldeelorcare..stimuleaztr ini[ierea Ei co_ntinuarea alimentaliei la'sin gi de amodifica pe cele cb-i sunt defavorabile. prezenta- declaratie seconcenrreazi.asupra perioadei relativ scurte a ingrijirilor'prenatale,obstetricale qi perinatale care sunt asigurate in servi-ciite ai materniiateperioadli determinanttr pentru succesul adoptlrii Ei continuilriialimentaliei la sin. Este momentul ciind relaEia personal sanitar-mamieste foarte striinsd Ei prestaEiile de strniitate eieriitl cea mai marelnlluenle alupra atitudinii mamelor privind alimentafia la sin gi asuprasentimentului ci ele au sau nu puterea de a o practici.Declara[ia qi anexa sa-pot servi pentru indentificarea principalelormetode p! gare serviciile de maternitate trebuie si le

^adopt6 pentru a

incuraja qi facilita cu adevirat alimenta[ia la sAn.

Declaragia se adreseazi autorititilor nagionale competente, adicd celorcare.stabilesc politica de sdnitate qi nutriEie, celor r?sponsabili cuserviciile de sinrtate materno-infanti H qide planifrcare familialtr,medicilor prlc-ticieni, moaEelor, infirmierelof cdt gi personalului dinmaternitifi qi institutii de ingrijire a nou-niiscututtii, gruperii; --profesionale de sinitate gi asocialiilor de suslinere ahamelor. Ea areun dublu obiectiv: pe de o parte, de a face mi uqor de inleles roluldeterminant pe care prestaliile de sdnitate trebuil str-ljoace p"otroprltejarea gi incurajarea alimenta[iei naturale, pe de alitr partl, Oe aardta ce trebuie ficut pentru a da mamelor informafiile gisprijinul

dorit. Declaralia pune accentul mai mult pe intervenfiile ce se impundecAt pe detaliul conlinutului lor, ca de exemplu, structura mesajelorde transmis sau a mijloacelor de a o face. Alegerea acestor detalii seface mai bine lindnd cont de circumstan[ele locale. Pentru aceastacititorii sunt invitali si adapteze declaralia la situalia concret[ in carese afld qi sd o foloseasc[ pentru a organiza cit mai bine prestafiile dematernitate, incurajind qi uqurdnd adoptarea gi continuarea altrptlrii dec[tre mamele aflate in ingrijire.

2, Formarea personalului dindomeniul sinetetii in scopulpromovirii gi sustineriialimentaliei la sin

lnformatii strict necesare eu privire laalimentatia la sin

Este necesar de a da intregului personal sanitar acele informa$i care si-ipemftein[elegerea rela[iei dinne presa$ile de sinitate oferite qi adoptarea qi

continuarea cu succes a alimentaliei la s6n, astfel ca rolul instituliilor deslnitate si fie de protejarg incwajare qi sus[inere a acestor practici. Sunt dere[inut urmltoarele:

I Alimenta[ia la sin constituie un mijloc optim de a asigura sugarilornormali o alimentafie ideall pentru o creqtere qi dezvoltare normale. Serecomandii ca alimenta[ia la sdn sI fie singura alimenta{ie in primele 4-6luni de viafd.

I Practic toate femeile au lactalie; cauzele de agalactie adevdratd sunt rare.

I Unul din motivele curente pentru care mamele nu alipteazi, intrerupprematur allparsr sau innoduc alimena$a de completare inainJe ca ea sIse impuni din punct de vedere nutrilional, este anxietatea provocati deteama nefoudatii de agalactie (adicd incapacitateade a produce lapte) saude insuficienfa lacaliei (teama ci laptele matem este insuficient pentrunevoile nutri(ionale ale sugarului nomtal). Su4inerea psihologici va reda.increderea mamei.

I Anesteziile, administrarea de tranchilizante puternice, travaliul prelungit,intervengiile chirurgicale qi alte cauze de stess, de disconfort sau deoboseall la mam[ gi la nou-niscut intirzie debutul hctaliei.

I Cel mai bun mijloc de stimulare a lacta$ei este de a pune mama qi copilulin contact strfns incl de la nagtere qi de a pune mai des nou-ndscunrl lasdn.

I Este importartti plasarea corecti a nou-niiscutului la sdn, verificareasecreliei lactate, precum Ei prevenirea irita$lor qi ulceraliilor mamelonuluiqi a angorjirii sinilor.

I Primul lapte, sau colosbul, are o importanti deosebitii pentru hrlnirea qisinitatea nou-niscutului, dat fiind con$nutul siu ridicat in proteine qivitamine liposolubile qi a proprieti$lor antiseptice. Acesta este cel careasigw[ prima imunizare a nou-niscutului.

10

I in condilii normale, nou-niscutul nu are nevoie nici de ap[, nici de altX

hrand in timpul primelor 2-4 zile dup[ naqtere, timp in care incepe lactagia

L'ESPACEROUMAIN

I in general este inutil s[ se dea alte alimente sau lichide copilului hr[nit lashn pdnl la vdrsta de circa { lrrni, aceastii practic[ comportind riscuri caacela de a creqte receptivitatea sugarului fa[[ de diaree sau fali de alte boli.

Tinand seama de efectele asupra suptului qi secrefiei lactate, administrareaaltor alimente sau lichide"inainte ca alimentafia de completare s[ fienecesar[ din punct de vedere nutrilional poa.te compromite adoptarea sau

11

continuarea alimentatiei naturale.

Formarea personalului de sinitateFormirii penonalului meriti sd i se acorde o atenlie deosebiti, in specialpersonalului direct inslrcinat cu ingrijirea mamelor gi cu furnizareainforma[iilor obiective gi coerente privind buna alimentare a sugamlui.Penonalul sanitar trebuie si cunoasci atit misurile sanitare, nutrigionale gifiziologice ale unei bune alimentagii, cAt qi mecanismele alimentaliei la sdn,influen{ele psihosociale care se exercitii asupra aoesteia, difrcultigileposibile gi ciile de a le dep[qi. CunoaEterea nu este suficienti prin ea ins[qi:este necesar ca personalul s[ aib[ o atitudine pozitivd faEi de alXptat,atinrdine care si decurgh din experienEa qi infelegerea avantajelor numeroasegi incomparabile pe care aceasti formuli de alimentare le aduce atAt mamei,cit qi sugarului.

I2

3. imprejuririle in care personalulde sinitate ar trebui si intervini

Rolul determinant pe care personalul sanitar il joaci in protejarea,

incurajarea gi suslinerea alimentaliei la sdn se explicq prin func$a socialii

general[ petare icesta o are. Jinhnd seama de faptul ci acest personal

ieprezintii o autoritate in materie de nutrilie gi s[n[tate a sugarului, acesta

eslte, mai mult decdt oricine, in misurl s[ inlluongeze organizarea qi

func$onarea serviciilor de shnfltate care acordi asisten$ mamelor inainte, intimpul qi dupd naqtere.

Gontextul social $eneral de interven[ie alpersonalului de sinitate

Ac$unea care consti in promovarea qi facilitarea ali4enta$ei naturale nu se

bazeaz6.p,responsabilitatea exclusivl a serviciilor de slnltate, cum nu se

bazrazdwctpe programele de proteclie sanitad sau pe o anumiti categoriede personal de sdnltate.

in mod ideal, aqiunea trebuie considerati ca hind una din numeroasele gi

importantele elemente ale unei politici de sxnxtate qi de nutrigie care meritiiincurajerite tuturor m'embritor societlgi. Sprijinul acordat promov[riialimentagiei la sdn de cltre serviciile de sindtate, datoritl cuuoqti$efor,

^competeirlelor qi voinlei personalului acestor servicii, se vainscrie deci, inang"lumentol luat de Cine societale, in ansamblul ei, de a asigura sugarilor gi

copiilor mici o alimenta$e adecvat?i.

Experienta qi educa$a femeilor, dobdndite dupl perioada copillriei lor., v9r-

infiue4ahii tarziu atitudinea qi decizia lorin materie de alimentage. Astfel,unul din numeroasele mijloace importante de a stimula fetilele,adolescentele qi tinerele femei si adope atitudini pozitive in ceea ceprivegtealimentalia la idn il reprezinti observarea cu regularitate a altor femei il timpce-qi allpteazl copilui, in special, dacl aceste femei aparlin aceleiaqi familiisau aceluiaqi grup social.

intr-o "civiliza$e de biberon" fetele, adolescentele qi tinerele femei nu au,

prim defini1ie, nici un model pozitiv de alimenta$e nanrraliin experien[a lorde zi cu zi.

De aceea, nu este surprinzitor fapul ci, adesea, femeile adulte care triiesc inaseme,nea medii nu sunt deloc informate despre aceastii form[ de alimentare,

ci nu au deloc sau au doar o redus[ experienl[ asupra mecanismuluialiptirii, c[ ele nu cred in aptitudinea lor de a-qi allpta copilul-gi c[ nu au la

indemdn[ membri de familie apropiali, prietene sau orice alte forme de

sprijin social in mlsuri s[ le ajute sI dedgeasc[ dificultllile cu care ar putea

I3

fi confruntate in cazul ftecerii la aldptatul la s6n. in cazuri extreme, generaliiinnegr de mame tinere n-au vlzut o femeie aldptindu-;i copilul qi ni qtiu 'rymic dgspre o pracAcl pe care ele o considerd demoOite qi[psiin de icuminainte de utilitate. Este categoric preferabl s[ uu se aqtepG ci aceste femeisi se prezinte la consulta4iile prenatale sau ca aceste femei sr nascr intr-omaternitate pentm ca si se incerce si fie instmite pentru ceea ce trebuie sIqtie despre alimenta{ia naturali qi pentru a le stimula sd-gi hrxneascd copiii lasdn. Rare sunt mamele care, in aceste condilii, ajung sn-!i alirytezn eb fnselecopiii, chiar dacd doresc sX o faci.

Este necesar ca fetele si primeasc[ o educalie pozitivi in ceea ce privestealimentatia la san, educa$e ce va incepe inci din prima copilirie, ,ir"rioau-t"ca argumente gi experien[a unor nurme care qi-au aliptat copilul. Mamelecare- aliipteaz[ ar trebui incurajate si pemritii copiilor de toaG virstele, dar inmod special fetelor, sii vadi cnm iqi hrdnesc copilul fi cum il insriiesc. Ar fiutil si se insiste asupra avantajeloralapftii in caaruiecucerii ad--o6scentelorpennu viala in doi qi sI li se dea informalii complete in legiturl cu relaliaimportanti care existii intre aliipare Ei decalajuldintre naq-teri.

Trebrlp impi$icati fqrnarea u3yr cerc autointre(inut de ignoranti in legiturlcu subiectul alnptarului, in special, in societitile care rxiesi rxstumerile ieeatede o modemizare rapidi, iar in cazul in care Cercul s-a fonnat dej4 acesta s'd fierupl pdn{-un efort pedagogic extins, intens qi sus{fnut. personaiul sanitar artrebui sI joace rolul de'pioniet'', in scopul d-e a zus1ine sau de a forma din aquo traditie de alimentare la sdn, prin incuraiarea adoffiii unei atitudini oozitivefagi de aceasti practicd, in cadml ansambiului sociaftii, precum si priiincitarea cmducrtorilor comunitii$ respective de a o5$n-e acest r6zirltat si princoopemrea stins{ cu aceqtia in acest scop. Exemplul oferit de femeile cir6exerciti o meserie legati rie sinltate ;i cde igi alrlteazn copilul reprezintii unmijloc importaut de convingere, iar fapul cr acescor femei li se of6a dmprl simijloace\ d9 3-practica aliptarea constituie o dovadi a largului sprijin diipartea societifii.

Structura gi func[ionarea serviciilor desinltate

Structura gi funcgionarea serviciilor de s[n[tate prezinti numeroase aspecte

care vor usura sau vor ingreuna' dupa cry' ac$unile persooluly lqtutpentru a proteja, incwajiqi susqle practica al[ptatului la sin" Se in-tAm]ld^uA"r* d aceite servicii re rtuUi"ui"e adoptarea.unor proceduri sau practici

din raliuni qtiinlifice sau organizatorice aparent valabile sau_penlru a permte

p"nooufofri br asigurarea-comod[ a ce& ce consider[ ca fiind prestalii

iioao"tin" qi efica&. Din contri, rareori cineva se glndege la consecingele

i" "*" u."rt" procedwi li practici le 1nt avea asupra aliptatului' In aceste

'condilii, mentinerea impreune, timp d92a le ore din 24, a mamelor cu nou-

;F",itlt, pt"fiti, ca qi alte i'ngrijiri obignrrite din perioada neonatal5' o

i-potirig A*sebit4anahzatii la capitolul "lnstalarea copilului in camera

mamei".

Atinrdinile adoptate in cadml serviciilor de s[nitate au gi ele importanla lor

dinpunct de vedere al alimentirii la sin' Astfel' de exemplu, ltpoTSSpoaL-exerAta o influenla benefic[, demonstrdnd unei mame gifamiliei ei ciiut"iou, naqterea qi afepiarea sunt o experiengn pozitivd care trebuie s[-qi

g[seascitocul intr-un meOiu primitor qi favorabil'

in plus, numeroase procedwi qi practici care nu au o relalie directii-cu-Afput6 pot conniU:ui ta adoptarea acestuia cu succes, dind femeilor un

,iriti**i a" sigurangi mai mare, suprimand orice disconfort inrtif $! .ur["*"a,"u-"a *ipri;io psihologic maxim in timpul ftavaliului qi al

nasterii.

Obtinerea spriiinului din Parteaperboanelor influente

Continutul prosramelor de inv[timant pedianic, obstetrical qi de slndtale

"uuti"e. ptr*fr si atitudinile profesorilor exerciti o influenp directi asupra

FfitiAf":i qi prog'ramelor serviciilor de sdnltate privind alimentalia naturall.

l5

Personalul acestor servicii.egle bine plasat pentru a coopera direct cu factoriide decizie din domeniul snnrtr$ anfoa caira est. necesarr stabilireaprogramelor de ingrijire matemo-infantill care pot sau nu favorizaatrmentalra la s6n qi pentru a hotlri cum se poat! ameliora situa[ia.

p313ii-l-e asunra qo_ti.ricii.in acesr domeniu privesc at6t structura qiruncgonarea serviciilorde s[nrtate (vezi pagina precedenti) cfft i continutulprogramelor de instruire a per onalurui; ataiunelte c6t gi cefehftd uo o-----importangi fundamentalr c6nd este necesarr stabilirea modului in care acesteservicii pot proteja, incuraja qi susflne practica aftipatuluiPersonalul de sinxtatg in special prin intermedi'l gmp[rilorprofesionalq

:ij1:ry^n11ql* ryo* a oferi surse de informG ii ceea & priveEG--'{lprarea !r pentu a incurajaluarea de misuri necesare atit in lirterioml cagi in exteriorul sectorului sanitar.

t6

4. lnterventii gi ingriiiriindividuale

inglriiiri prenatale: antecedente, vizitemedicale gi sfaturi

Este necesar ca toate gravidele qi mamele s[ beneficieze de educafie qi

incurajarein practica alimentiirii la sdn. Forrrula idealii pentru sftituireafemeilor asupra acestei probleme constil in cunoagterea necesitigilor fieclreiinterlocutoare pe baza a ceea ce se qtie despre ea gi despre contextul ei social.Dac[ femeia care se prezintii la consulta$e mai are copii gi a hrflnit cu succes

la sf,n unul sau mai mu\i dintre ei, apar$ne unei societali unde al[ptarea este

un fapt curent qi are inten$a si-qi hrlneasci in acelaqi mod viitorul copil, este

pu[in probabil cI personalul chemat pentru a o sfttui se va lovi de dificultXgiin a o incuraja qi instmi. Dac[ insi, este vorba de o prirnipari aparlinind uneisocier{i unde este practicatX alimentalia artificiali, personalul nu trebuie sIsubestimeze dificulti$le pe care le va intAmpina inindrumarea qi ajutareaacestei femei, chiar dacl ea igi exprim[ dorin[a de a-qi alipta copilul.

La prima consultagie prenatald cu gravid4 personalul sanitar trebuie s[ se

informeze cu grijI, prin inneblri privind antecedentele, asupra atitudinilor,cunogtin[elor gi experienfei acesteiain ceea ce privqte alimenta$a copiilor.lntrevederea trebuie sX aduci" de asemenea, indica$i asupra mediului socialdin care provine gravida, asupra obiceiurilor Ei practicilor ei alimentare qi alefamiliei sale, asupra preferin{elor lor, despre ceea ce nu le place s[ mlninceqi asupra tabu-urilor lor. Aceste inforrnalii vor servi mai tdrziu pentru adetermina starea uutri[ional[ a femeii gi pentru a i se indica regimulalimentar necesar pe durata gnviditXtii qi a aldptirii (vezi suhitlul urrnitor).Aceste informa[ii vor servi, de asemenea, ca punct de plecare pentru educafiaqi sprijinul viitor privind alimentalia naturali.

in timpul examenului medical nebuie, de asemenea, examinali slnii femeii,clutAnd eventuale malformalii care ar putea irnpiedica alipatul, ca deexemplu mamelonul omblicat. Este vorba de cazud ftue, cazurile benipeputAnd h tratate in timpul consultaliei prenatale. In ultimul trimesftu algravidit[gii, femeia poate face un numir deexercilii simple pentru coreclareilacestei malformalii pentru a putea allpta cu succes. Trebuie asiguratefemeile cu piept pu[in dezvoltat ci dimensiunea sdnilor nu are leg[turd cucapacitatea de a aliipta.

Fiecare viitoare mami va fi informati asupra alimenta{iei sugarilor, 1in6ndcont de antecedentele sale qi de contextul socio-economic, subliniindu-seavantajele alimenta(iei naturale. In acest sens concwsul dat, individual, demamele cu experienli, colectiv, de membrii gmpwilor de sprijin al mamelor,

t7

cdt qi de consilierii in alimentarea la sin, poate deveni extrem de eficace.

in intanirite organizate pentru educagia sanitari a viitoarelor mame trebuiesd se punl accentul cu prioritate pe alimenta[ia la shn, in infomrarea lorasupra sXnXtii$i qi nuftitiei. Acesteintnlniri trebuie sd completeze, nu sdinlocuiascS, sfaturile date individual femeilor de clne medici, moage qiconsilieri in alimentagia la s6n.

lng|liiri prenatale: sfaturi de dieteticizilnici gi sfaturi privind folosireamedieamentelor

Starea nuti[ionall in timpul gnviditiilii este de o importanfi exbemldeoarece, as lrrmai ci influenleazi rearltatul graviditngii pentru mamn qicopil, dar exercitii Ei un efect direct asupra calittr{ii ulterioare a lactaflei.

Nevoile nutrilionale ale gravidei sunt mai impatante decir ale celorlaltefemei, totuqi, diferen[a nu este atit de mare cum se credea pf,ni nu &mult.Graviditatea ss 45qciezl su anumite adaptiiri ale meabolismului qifuncliunilor qi, mai cu seami, cu adapiri ale mecanismelor de utilzare aleenergiei. Dictonul care spune ci 'b femeie inslrcinatii minfinsl cat pentrudoi", ofer{ o demons.ralie utilii pentm mirirea aportului nuuilional; de faptaceastl afirmalie este o exagerare. Gravidele siinltoase gi bine hrdnite potaj'rnge la tersren fXr[ str mdreasci sensibil ragia lor alimentari cotidiani.

Aportul caloric al gnvidei trebuie adaptat la starea ei nutri[ional[ qi laactivitatea fizici. Femeile obligate sd menlind o activitate intens[ trebuieincurajate si-qi sporeasci ratia caloriciindeosebi dactr sunt sufalimentate.Ideal ar fi sI Ii se ofere suplimente alimentare. Din contri, femeile binehrlnite trebuie sftituite sI nu-qi mireascl aportul energetic alimentar pentm aevita creqterea prea mare in greutate. Creqterea in greutate Ei ribnul acesteiain timpul graviditl{ii constituie in general o buni suni de inforrnare pentruformularea recomandirilor individuale privind aportul energetic.

in prezent este admisi ideea ci este important sd se asigure un regimalimentar suficient de bogatin calorii pe toat[ durata sarcinii qi nu numai

18

cnm s-a crezut phnd nu demult, in timpul ultimefol luni de sarcin[, cAni.nevoile nutrigioilale ute fttotui sunt cele mai mari. Din acest motiv, trebuie slse mireascb,ia nevoie, aportul energetic incl de la inceputul sar^cinii, pentru

constituirea rezervei de frasimi pe c-are femeia o va folosi mai tArziu,

inclusiv in perioada de lictagie chnd nevoile calorice sunt deosetit de mari.

La populaliile bine hrdnite din $rile dgzygltap, cre.qtereain greututq {n^tim^pui sarbm se plaseaz[ iniurut a tZ,S kg. Femeile cuin[[ime !nic[' in

-

eeneral cu copii mai mici, se plaseazi la limita inferioal{ a cregteru normale

i greutllii; el6 au deci nevoie-de mai pulind energie suplim.entari decdt

media. Femeile obeze n'au nevoie sd acumulezepra' multe rezerve degr6simi, in timp ce, acelea care nu ating greutatea normali pentru talia lorneUuie s[ creasci mai mult in $eutate decdt media.

Se impune acordarea unei atenlii deosebite compozi$ei raliei alimentare a

femeii insdrcinate, ra$e care reUuie sI fie echilibrat[ 9i variati penfru 3.asifllra un aport adecvat de proteine, de vitamine qi alte elemente nutritiveindispensabile. in auda unor tabu-uri de ordin culturaL, nu existi in general

oiA ,i t"goh de a evita @nsumarea unor anumite ahmente in timpul sarcinii.

Este de o importanll deosebiti descoperirea carenlelor nutrilionale, de

exemplq a c^"lor dri fier, de iod sau de vitamina A in alimenta$e.gi de a se lua

m[suii de remediere. Aceste stiiri reprezintii pentm sugar riscurisuplimentare de care trebuie s[ se 1in[ seama in momentul in care se dau

grividei sfatwi privind alimentafia qi eventualele suphmente.

19

br ceea ce privegte educalia nufigionall inconfribui in mod util la informarea femeilorexemplu: avantajele aldptiirii, valoarea nutritiahpnrii qi principiile dietetice geuerale ce ftr

int6lnirile de grup potunor subiegte, ca de

a laptelui de mamd, tehnicileie respectate in timpul

sapinii gi al5ptlrii. Chiar in aceste intilniri deaccentul pe sfatwile individuale.

este bine s[ se puni

Consumul de alcool qi tutun, prea multi Ei folosirea altor droguri sau.sarcinii din cauza efectelormedicamente pot fi deosebit de nocivein

pe care aceste subecte le au asupra f?itului. De consumul de tutunse asociazii cu o greutate micl la naqtere, inaltor substanle'telaxante" este asociat cunervos qi cu alte afectiuni congenitale. Vii

ce consumul de alcool qi alnegative asupra sistemuluimame trebuie sd fie

informate in leglnr[ cu aceste probleme Ei sti strnu consume astfeldesubstanle in timpul sarcinii.

De asenenea, anumite medicamente pot raver*a bariera placentari av6ndconsecinle negative pentru fiit. Femeile ar trebul si evite medicamentele carenu sunt absolut necesare in timpul sarcinii qi aliptnrii, iar personalul sanitar,chemat sX prescrie medicamente, ftebuie si fie familiarizat cu eventualeleefecte nedorite ale acestor4 pentru ftit qi sugar. Cu toate acestea, in func1ie denevoile fiecirei femei, va fi uneori necesari administrarea anumitortratamente, ca de exemplu, administrarea comprim4telor de fier in caz deanemie sau a chimioprofilaxiei in caz depaluasm. ln cazul medicamentelornoi, care n-au fost testate, vor trebui luate mXsuri de precau[ie deosebite.

lnglijirile -acordate mamei in timpu I nagterii9i imediat dupi nagtere

Multe din ingrijirile acordatein timpul naqterii Ei perioadei perinatale secaracteizeazh adesea prin natura loc "chirurgicalii qi asepici"; acestea aufos la origine destinate combaterii infec[iilor perinatale sau uqurrrii munciimedicilor qi a restului personalului din spital.

Daci aceste practici nu druneazi in totalitate stabilirii unei legituri intime

20

infte mam[ gi copil, efectul lor asupra lacta$ei este in orice caz in majoritatea

cazurilor negativ.

Ceea ce resimt femeile in timpul travaliului qi al naqterii inlluengeazl

motivalia lor in ceea ce privegte al[ptatul qi uqurinla cu care ele se hotirdsc sio faci.

Tactul de care dh dovad[ penonalul sanitar qi modul de a reac[iona fa$ de

nevoile mamei, inclusiv respectul pentru demnitatea qi intimitatea acesteia,

conftibuie la confortul gi la sentimentul ei de bine. Pentm reducerea la

minimum a disconfortului din timpul tavaliului, femeii i se va permite sI se

deplaseze, str adopte pozi$a cea mai confonabil[ qi'sh fie insoliti de o .

penoann iubitn siu de o alti persoand de incredere care ar putea si.o ajute.-Aceste

practici simple pot reduce durata ftavaliului' pot face imiliHadminiitrarea de ocitocin5" o intervenlie chinfgical[ sau administrarea de

sedative, in egalil misur[ pot spori penpectivele de succes ale alipatului.

Va ftebui cintiiriti cu atenfie necesitatea adrrinistrlrii de sedative,

analgezice sau anestezice. Dac[ este necesar[ ameliorarea stiirii de

disc6nfort fizic al femeii, utilizarea f-ar[ discernhmdnt sau excesiv[ a acestor

medicamente poate foarte uqor influenfa negativ psibilitatea de a nagte

normal, poate-provoca somnolen[5, poate sd impiedice stabilirea unuicontact intinr precoce cu nou-nlscutul, reducf,nd totodat[ capacitatea

acestuia de a suge.

Va trebui evitat5, in egal6 mlsur[, adminisftarea qi a altor tipuri de

medicamente, in special a hormonilor, care pot compromite adoptarea gi

continuarea aliiptatului.

Reflexele de orientare gi de supt ale copilului sunt deosebit de puternice du$o naqtere nonnali, iar mamele sunt ingengle doritoare de a-q-i vedea qi aringe

copiiul. incruajarea contactului fizic, imediat dupi naqtere, dintre mam[ gi.

noiu-nlscut, ca Ei punerea acestuia la sin au efecte benefrce. Aeste practicivor contribui ta-inUrirea retagei inigiale maml-copil qi la stimularea secreliei

lactate. Miqcdrile de sup vor stimula secrelia de ocitocinl care uEureazd

expulzia plaentei qi contracliile uterine in timpul periodului tei al naqterii.

Nevoia de odihnx resimtitii de rrami dupd na€tere va putea fi satisf?icutii mai

tarziu; de fapt, aceastii cfrinne va fi uquratii de primul contact strans cu nou-ne-uiutln prima jumitate de orx duii uaqtere, Nou-n5scutul va trebui deci

curitat g us'cat, feid a se.ecurge la biie, qi plasat pe aMomenul mamei astfel

incdi ac'easta sI-l poatl pune Ia s0n. Admiiiistrar& colirului cu niftat de

argint sau cu antiBiotice, practicatd in vederea profila,riei cggjunctivitei nou-ndicutului, va putea fi futaziati cu l5 minute pentru a nu diiuna contactullllvizual dinte niam[ qi copil. Nou-nxscutul va rebui s[ r[m6n[ in imediataapropiere a mamei ii tinipul in care se afl[ in sala de nagtere.

Este evident ci aceste practici nu pot fi respectatein gzul un-el operatu

cezariene sau al ahor iitervenlii cf,imrgicale majore, insb, Ei in aceste cazud,

contactul intim dintre mami qi copil va trebui realizat imediat ce aceasta este

posibil.

21

lngfijirea noutiscutului

L'ESPACERoT'MAN

Greutatea la naqtere a nou-niscunrlui va fi inscrisr intr-un grafic de creqterecare va constitui o referinli importanti pentru mami Ei perionalul sanitar inperioada urmltoare.

))

Instalarea copilului in camera mamel

contactul fizic qi vizual dintre mamd gi copil, stabilit inci de la naqte_re' va

trebui continuui i* mnmu va trebui si aibi acces pemane^nt la copil' De

aceea nou-ndscutul trebuie instalat in camera mamei !i nu intr-un att Ioc

,;p"*t, cu..vizite'limitate la anumite ore. Aceast[ formulx prezint[, spre

deosebire de separare, o serie de avantaje importante, de exemplu se

faciliteazi crearea leg[turii afective qi permite aEprarea I.3 99rere u.n9u.

n[scutului, Ixecum qi un contact mai stins cu tatiil qi ceilal$ membn al

familiei.

Risculunei infect" neonatalg care este o 9nj1 majorl,:ste d^e fapt PT^t"dotau.e -plfof a" ui6 io

"utn"- mamei decit daci este plasat in mediul inchis

al unui salon de nou-n[sculi unde se pot produce epidemii grave' Menlinerea

contactuluistr6nsdintremarr6qicopilfavoizeazAcolonDareaplelu.lla

"p"-t"fti gastrG'intestinal al nou-niscutului cu gemrenil "lqy-ylt^li

niatprn, caie sunt in general nepatogeni qi impotriva cirora laptele matern

"*gti *ti-tpi. Nou-ndscutul eG astfLl erpus unor-germeni impotriva

"erT* "o-qi uairea imunitate activ[ decdt mai t6rziu, fiind protejat impotriva

acestora Prin anticorPii matemi.

Dmpotriv[, nou-niscutul plasat intrun salon de nou-nlscu[i.este in general

"*po, ugroiunii germenil& din spital, adic[ la germeni care l1.g11tly au

opatog"nit'tecrescuti,suntrezistenliadesealanumeroaseantrblouceql#poduu

"e-tu laptele matern nu conline-anticgrgri gpelfiatA3:f "tt"

exiticalia pentru ufwint cu care-epide-miile de infeqii cutana!-e,.r:s^piratodi

s"i g^ttoi"testinale se propagl in aceste medii' Plasarea copilului in

camlra mamei eviti in egah mdsurl ca personalul sd transporte nol-niscutul de la camera mimei spre alte lo-curi qi invers, adesea pe disUnfe

mari,inspitalsauclinic[,eliberhndastfelpenonaluldeacestesarcuu.

Existl mai multe moduri de organizare a acestei practici, in funcgie de

arhitectonica de matemitate. Principiul director constii in a acorda mamer un

acces liber qi ugor la copilul slu printr-o vecinitate foarte apropiatd: fie ch

tlt-tet""tif "tt"

plutoit io acelaqi pat cu mama s4 ceea ce prezinti mai

multe avantaje importante, fie ci acesta este plasat in alt pat, dar in aceeaqi

camer[.

AlimentatiaCopiluluitrebuies[isepermiti_slsug6.liber,desqifXr[orarfix-Aceastaiiuu irr-it" si trag[ intregul proht pgsibil din colosftu care are o importan$

extiemi din punct ae veiere imunologic (penm prevenirea bolilor curente),

nutrilional G"t o cI acesta conqine vitamine qi sdruri minerale) g al

a"^'ottStii ip"otto asigurarea miturdrii mucoasei intestinale)'

Supturile frecvente qi golirea completl a-sfinilor favoizeazi'o lactagie mai

U"[a qi *"i rapiOe. Suituf energiistimuleaz.a n}tgrnic secregia pro^lactinei qi

ocitocinei dintre *r", irimu p.Juoacd secrelia de lapte, iar a doua stimuleazi

23

l"tl* de.ejectare a laprelui accelerind in acelaqi timp contaclia qimvolulra uterului dupd naqtere. plasarea corectii a nou-udscutulii li s6n areimportanti pentru ca acesta-sr poari lua corect s6nul in gurh, asigurenJ^rlrlT

rpott suficient d1!pte; in^plus aceasra uqureaztr alirientarea"qi conftiuuiela prevemrea inflamirii sau fizuririi mamelonurui qi a angorjdrii-sanilor.

Externarea din maternitate gisupraveEnerea u lterioara

fliminuarea prevalen(ei aldptatului gine in mare misur[ de faptul c[ sugariipdrisesc actualmente maternitatea oeja lanili cu biberonul. liceasta prictcepoate fi rumarea celor mai bune inteilii qi chiar sa fie considerate ca'o

-'mizuri temporard valabiliin aqtepar& declanqirii unei lacta$i

"o.opt"t". io

fapl aceast2i mrsuri compromi-te putemic declangarea qi conlinuarcT--secrqiei lactate, reducind lecvenla gi energia actirtui suptutui. i*"rtaadesea c[ marnele se simt incurajateie coniinue arimeduaarti-fi;;tinceputii in maternitate.

Sfaturi generale

Trebuie ca mamele sd iqteleagl c[ atternanla dinre stimulul aftincial (tetina)qi.stimulul natural (snnul) nu face dec6t si penurbe reaqiu uu.ure u o":u-niscutului. Cum este mult mai uqor de supi o tetinX ae cauciuc, utracgapentru sin dispare.

Pentru a evita orice dimin-u,ue a lactaliei, imputabile supului insuficien!copiilorhrlnigi la sdn nu li se va da nici bibeionul. nici iuzeta.ln, qgynle exceplionale in care se-lmpye rn supliment, acesta va putea fiadministrat cu ajutorul unei lingurilell unei pipete sau al unei cini.Timpul de spitalizare in maternitate al mamelor qi nou-ndscutilor. duoi onaqtere normali, variazi mult, de b 12 - 24 ore,fn unere

"rorti, or"rgaoa

pdnl la 2- 3 zlle sau chiar o siptimdnr, in altele. in momentur;G;driilctalra nu este in general complet instalatX, uneori chiar n" ,_;;;il"t:Este important deci ca mama sd qtie, in momentul externirii, ." uuGuoi,a

24

faci pentru a-qi alipa crr succes copilul qi pentru a fi_sigurb-pe sine- Dacimarna nu are experiengi, trebuie infomrati asupra reflexului ejec[iei laptelui,ctt qi asupra mecanismelor lacta[lei gi sI i se aducd la cunoqtinli tehnicaalnpXrii. I se va explica mamei modul de ingrijire 4 s6nils1, anlgdndu-se

^aten$a asupra spilatului excesiv care risci s[-i producd inflamafii sau rini. Inegalii mlsur[ tnebuie incurajati s[-gi hrhneasci copilul la cerere qi sd nu-iadministreze altceva decdt lapte matem. Dac[ alilparea va fi temporariilarziad sau intrempti, dintr-un motiv oarecane, sau dacd mama este

separatii de zugarul ei, tnebuie s[ i se arate cum poate S incea$ sau sd

infretrne hcta$a prin alte mijloace.

Femeile au organizat in multe $ri asocialii de suslinere a mamelor doritoarede a-qi alipta copilul. Personalul sanitar trebuie sd sus[in[ crearea qi

funcgionarea acestor asocia[ii gi s[ indmme mamele, in mod special pe celetinere qi neexperimentate, cdtne aceste asocialii in momentul extemirii dinmateroitate. Sfaturile individuale, precum qi materialele de informare qi

educalie sanitar{ ce se pot procura de la aceste asocialii pot completaintr-omdsur[ importanti eforturile personalului sanitar. Este necesar{ incurajareadistribuirii acestor materiale in serviciile de sinitate.

Gerinle nutrilionale in timpul lactaliei

Cerinlele nutilionale sunt mai importante in timpul lacta[iei decdt peperioada graviditdlii. DacI o maml a fost bine hrinitii in timpul gnviditl$i,ea va dispune de rezewe de gdsimi qi energetice suficiente care pot satisfacepar[ial nevoile ei suplimentare. Utilizarea acestor grisimi, combinatl cupierderea de api acumulatiin timpul gnvidit4ii qi cu absorb$a lesutuluiuterin, se va oaduce printr-o pierdere in greutate in slptimhnile imediaturmitoare naqterii. Trebuie instmite mamele asupra necesitifii uneialimentalii adecvate care s[ le pemritiiinheiinerea lactagiei, fiiri a-qi epuizapropriile rezerve qi sI acorde o aten[ie special5 aportului de proteine, calciu gi

vitnmiPg.

Daci recomanddrile alimentare date in timpul gnviditf$i au fost umate,necesaml energetic mediu suplimentar al primelor luni de lactatie este deaproximativ 2fP,OKIlzi. Aceasttr valoare hebuie ajustati in primele 6 lunic6t qi in perioada urmltoare, in funcgie de rezervele de gr[simi ale mamsi gi

de activitatea sa.

Asdel, pentm a preveni orice dereglare a stirii nufrifionalq o femeieinsuficient hrlniti gi care nu a ciEigat suficientin geutatein timpulgravidit[$i, disprrndnd dssi la inceputul lacta$ei de rezerve lipidiceinzuficientg va trebui s[ creascl aportul alimentarin timpul acestei perioade.

legirea din maternitateServiciile de matemitate au, in unele 1iri, obiceiul de a da mamelor, inmomentul externlrii, produse destinateingijirii lorpersonale qi a nou-niscutului, ce le sunt fumizate gr*uit de firrne comerciale. Autoritilile

25

competente trebuie si vegheze ca aceste produse distribuite gratuit sX nuconlini nimic care si poatl compromite succesul alimentirii la sdn, ca deexemplu: biberoane, tetine, suzete Ei preparate de lape praf pentm sugari.

Mamele nou-nlscugilor nehrlnigi la sdn sau, dupd caz, alli membri aifamiliei, trebuie si primeasci instrucliuni adecvate pentru preprarea qiadministrarea corecti a inlocuitorilor de lapte matem Ei trebuie informate inceea ce priveqte riscurile asupra snnftilii nou-niscutului in cazul prepardriiincorecte. TotuEi, aceste instruc$uni nu trebuie date in prezenla mamelorcare allpteazl.

Perioada care urmeazi externirii

Unele servicii sanitare au o practici extrem de util?t gi uneori sistematici careconsti din a trimite, aproximativ la o sipimdni de la extemarea dinmatertritate, un cadm sanitar penbu aizita la domiciliu mama qi copilul inscopulde a se informa asupra. stiirii lor, de a rtrspunde la intrebdri qi ingeneral de a ajuta la solulionarea problemelorcare se pot ivi. In orice caztrebuie ca in momentul externirii sI i se stabileasci mamei o datii pentruprima vizit?i in vederea primirii ingrijirilor poshatale qi in acelaqi timp pentrua fi informati asupra modului in care si-Ei rezolve problemele apirute, ca deexemplu: inflama[iile mamelonului sau dificultalile de supt ale sugarului.Personalul sanitar trebuie sa fie pregltit pentru a rezolva aceste probleme saualtele, ca qi pentru a rispunde la toate intrebirile pe care o mamd le poa.tepune.

UMCEF /Jererny Hartley

Se intdmplii ca unele mame s[ se indoiasc[ de calitatea qi cantitatea lapteluilor. Daci ele administreazl alte preparate pentru a completa alimentafi4 varezulta probabil o intrempere precoce a lactaliei. Pentm aceasta este

important de a liniqti mamelg examinind periodic sugarii, a cbror stare de

slnitate qi dezvoltare aduc dovada cea mai convingitoare ci hrlnirea la sineste suficienti. Este indispensabil ca serviciile de sbnitate s[ asigureurmirirea in teren a sugarilor printr-o supraveghere regulati a dezvoltiirii;graficul de creEtere, unde greutatea la naqtere a fost notati ca puuct deplecarg constituie un mod ideal penfru aceasta. Vizitele la domiciliu ofer[ de

asemenea ocazia de a da mamelor indica{ii practice privind alimentarea lasdn gi de a veghea ca toate celelalte prestalii de snniitate maternoinfantile, inparticular vaccinirile qi contracepg4 sd fie asigurate corect Ei intimp util.

27

5. CONCLUZil

I-n toate lirile, autorititile compelente rebuie si dea dispozigii de ordinsanitar gi social necesare pentru protejarea, incurajarea qi susflnereaalimentafiei la s6n. Ele aebuie sd vegheze ca fiecare familie si aleagl modulcel mai convenabil de a-gi alimenta sqgarii qi ca serviciile de sin[tate sisuslind prin toate mijloacele decizia luati. Aceasta implicn informareacorecti a mamelor asupra a tot ceea ce priveqte alimentagia sugariloqsuslinerea din partea familiei qi a comunitllii in care trlieqte penmr a seincuraja aliptarea qi, in fine, protejarea impotiva influenplor negative. Nuhebuie precupelit nici un efort in protejare4 incurajarea qi suqinereaalimentaliei la sdn, inceSnd cu serviciile de sinitate.

hezenta declaragie gi anexa sa pot servi drept ghid de misuri practiceinacest scop, in cadrul prestaliilor de maternitate. Autditi{ile nalionalecompetente sunt invitate sI adapeze conlinutul la condi[iile sanitare gi socio-economice locale astfel incat sA incurajeze Ei str uqureze adoparea qicontinuarea hrlnidi la sdn.

28

L'ESPACEROUMAIN

ANEXA

Lista de control Pentrudeterminarea modului desusfinere a alimental_iei_lq q?p inspit-ale, maternitili 9i clinici-'

Lista de control de mai jos a fost stabilit[ la iniliativa autorititilornalionale competente: factori de decizie in materie de sinbtate Ei

ootrig", responsabili ai serviciilor de s[nltate materno-infantilii qi de

planificare lumiliuH, medici practicieni, moaqe, infirmiere gi alte

categorii de personal din maternit{i qi din servicii de nou-niscuti,

organizagii piofesionale ale personalului de sintrtate qi asociatii de

sprijin nl 6amelor.

Lista este conceputi ca un ghid orieutativ, mai mult decdt exhaustiv, de

m[suri practice ce pot fi luate in institu$ile de sdnltate pentru

protejaria gi sustilerea practicdrii aldpttrrii; ea trebuie utilizatlimpreune cu declaralia comuni OMSruNICEF. in cazuri ideale

rispunsul la toate intrebdrile listei va ft "DA". Un rlspuns uegativ

poite demonstra o practictr sau un demers nepotrivite, care trebuie

modifi cate conform declaragiei.

x) Denumite colectiv mai jos "institu[ii de sdnitate"

29

Principii directoare1. r-nstitufia de sinrtate are o politici clari de protejare, de incurajare qi desuslinere a allptatu lui ?

2. Este.aceasti politcn adusnk cunoqtinta responsabililor qi a personaluluide ingrijire (cu ocazia pdintelor de informare verbalfl in m6mentul recrutiriipenonalului nou) sub formi de manuale, directive sau alte documente scrisesau prin penonalul de incadrare?

3: *Id un sistem pentru evaluarea eficacitilii politicii de atimenra{ie lasin? De exemplu:

r Se incearci si se afle cite femei adopi allptatul gi c6te il continui laieqirea din matemitate?

I Existi un.sistem penftu aprecierea practicii de ingrijire Ei a materialelor deforrnare qi promovare, inclusiv cele folosite curent de serui"iile deingrijireprenatali gi posrnahH?

4. cauti institugia si oQini coopenuea qi sprijinul tuturor pd4ilor interesatgig snecgl {9 ner-sonalului de ingrijire, ale oniilierilor in aiiminratia h san qiale asocialiilor desprijin almamelor, darin egari mrsuri Ei ate puuticutui ing-eneral pentru elaborarea Ei aplicarea politiciiinstitu[iei irmateiie dealimentafie natwali?

5- Esteintregul personal de ingrijire la curent cu importanta si avantaielealimenta[iei h 9n li este acesta informat asupn politicii Ei piataliiloiinstituliei in vederea protejdrii, incurajlrii qi sustiierii a""itii p*"ti"iz6. A asigurat institugia fonnarea specializatii a anumitor membri din cadrulpenonalului siu in leg[tur[ cu "gestionarea allptatului"?*)

Strueturile gi functiunile servieiilor7. Fi;a de ingrijire prenatali indici dac6 alimenta[ia la sin a fticut obiectrnldisculiilor cu gravida respectivi?

Reiese din hqi:

r dacr gravida a comunicat sau nu inten[ia ei de a-qi hrini copilul la sf,n?

I dacX au fost examina(i sAnii gravidei?

t dacn exist^i date despre aliip.iri anterioare?

I daci gravida a mai al[pat, de c6te ori qi cdt timp?I daci au eiistat dificultl{i qi anre au fost acestea?

I in caz ahrmativ, daci a primit ajutor Ei din partea cui?8. Maternitatea are acces la hga prenatali a gravidei in momentul naqterii?

*) Se referd la: tehnica aldptirii, durata unui supt, aliptatul la cerere etc.

30

I in caz negativ, indicagiile semnalate la punctul 7 au fost totuqi comunicate

penonalului matemitigii?

I Femeile care nu au al[ptat niciodati sau care au avut dificultlli de allptare

anterioare se bucurd de o atenfie sau un sprijin special din partea

penonalului maternitn$i?

9. Institugia de sinitate tine cont de intenfia rnaniftstatii de grarridi de a-qi

alipta cobilul in momentul cind ftebuie s[ se pronunfe-in teglfy.clt .

folisirea'unui sedativ, analgezic sau anestezic in timpul travaliului qi al

naqterii?

I Este penonalul la curent cu efectele acestormedicamente asupra

aliiptatului?

10. Suntin general nou-nlsculii:

I prezentafi mamei in primele 5 minute dupd expulzie?

I prezentagi mamei inainte de administrarea profilacticl a colirului cu niftat

de argint sau cu antibiotice?

I predali in miinile mamei qi puqi la sf,n in prima jum6tate^de or[ care

ri^eaA expulziei qi ldsafmamei timp de cel pu{in o ori?

1 1. Practicl maternitatea plasarea copilului in aceeaqi camerl 9u.**Y 11JCu alte cuvinte. este lilsat nou-nlscutul cU nvlma sa pe penoacla rnternam m

maternitate?

I Sunt nou-nlsculii instalali in patul mamei lor?

I Dacd nou-ndscu$i;unt plasali inr-un pat separat, este acesta invecindtatea patului mamei?

I DacS nou-n6scu$i sunt instala[i in camera mamei numai in timpul zilei,

sunt frecvent aduqi la mamiin timpul nop{ii Qa 3-4 ore)?

12. Maternitatea are ca politicl de a limita la minimum administrarea altor

preparate de lapte in afara lapelui matern inaintea alimenta$ei la sin?

Educatia sanitara13. Sunt toate viitoarele mame informate asupra nevoilor nutri[ionale din

perioada sarcinii gi a lactaliei, precum qi asupra pericolelor asociate ingestiei

de droguri qi medicamente?

14. Primesc gravidele in mod sistematic in timpll ingijirii nrenatafg^inforrnalii qi-o educaqie corespunz[toare privind alimentalia naturall?

15. PersonalulmaternitXlii sau consilierii care au primit o instruire specialiiin

tehnica aldpirii, dispunte timp suficient pentru a sftinri mamele care

alipteazi pe perioada intemXriiin matemitate qi pentru a le preg[ti invederea externXrii? Sunt mamele informate:

I privind fiziologia lactagiei qi a mijloacelor de intrelinere a acesteia?

31

I asupra modului de preveuire, sau tatare a problemelor curente, ca de, exemplu angorjarea shnilor sau inflamarea sau fisurile mamelonului?

r despre asocia$ile de sprijin pentu alimeutagia naturall cirora li se potadresa pentru a Eata aceste plobleme sau hlte probleme curente? Aiesteasocialii au intrare libern in maternitate?

16. Este 9ry$ ry ajuror sistematic gi sfaturi pivind modul adopiriialimentaliei la shn femeilor care:

I au niscut prin operatle cezaiani?

I au avut o nagtere premafurd?

I au niscut un copil cu grcutate sub cea normali?I au un.^mpil care trcbuie s[ primeasci ingrijiri speciab dinn-o anumitii

cauzd?

17. Mamele car.e igi alipteazd copilul primesc documenta[ie tiprritx careoferl informa{ii qi indicalii?

legirea din maternitate18. Institulia de maternitate are inprogram sd vegheze ca produsele penftuingrijirea pamei qi nou-niscutuluioferite gratuiila externire sx uu riqtecompromiterea alimentiirii la sdn, ca de exemplu: biberoane, tetine, suzetesau preparate de lapte praf pentru sugari?

19. Mamele. copiilor nehrtrniEi la s6n sau, dupd caz, alli membri ai familieiprimesc indicalii privind prepararea gi adminisrarea iorectii a preparatelorde laptg pgf qi surr avertizate in ceea 9e pnveste riscurile asupria 6hoategisugamlui in cazul prepadrii incorecte?

r 9stitulia are in vederc si nu dea aceste indicalii in prezenta mamelor carealitfreazA?

20. Se fixeazr tuturor mamelor data prinei vizite la domiciliu in vedereaingrijirilor postnatale?

r sunt ele informate. asupra modului de rezolvare a problemelor care potapirea in timpul alimentiirii al sdn?

Tiparul executat sub comanda nr.3045-3Regia Autonomi a Imprimeriilor,

Imprimeria ('oresi