RO Comitetul Economic și Social European Bruxelles, 23 octombrie 2019 SESIUNEA PLENARĂ DIN 25 ȘI 26 SEPTEMBRIE 2019 SINTEZA AVIZELOR ADOPTATE Prezentul document este disponibil în limbile oficiale ale UE pe site-ul internet al CESE, la adresa: https://www.eesc.europa.eu/en/our-work/opinions-information- reports/plenary-session-summaries Avizele menționate pot fi consultate online prin intermediul motorului de căutare al CESE: https://dmsearch.eesc.europa.eu/search/opinion EESC-2019-03651-00-01-TCD-TRA (EN/FR) 1/38 Rue Belliard/Belliardstraat 99 – 1040 Bruxelles/Brussel – BELGIQUE/BELGIË Persoană de contact: +32 2 546 9554 — [email protected]— Internet: http://www.eesc.europa.eu
Transcript
RO
Comitetul Economic și Social European
Bruxelles, 23 octombrie 2019
SESIUNEA PLENARĂ
DIN 25 ȘI 26 SEPTEMBRIE 2019
SINTEZA AVIZELOR ADOPTATE
Prezentul document este disponibil în limbile oficiale ale UE pe site-ul internet al CESE, la adresa:
1. SECȚIUNEA PENTRU PIAȚA UNICĂ, PRODUCȚIE ȘI CONSUM..................................3
2. SECȚIUNEA PENTRU UNIUNEA ECONOMICĂ ȘI MONETARĂ ȘI COEZIUNE ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ......................................................................................................5
3. SECȚIUNEA PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ, AFACERI SOCIALE ȘI CETĂȚENIE............................................................................................................................7
4. COMISIA CONSULTATIVĂ PENTRU MUTAȚII INDUSTRIALE..................................14
5. SECȚIUNEA PENTRU AGRICULTURĂ, DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PROTECȚIA MEDIULUI.................................................................................................................................15
6. SECȚIUNEA PENTRU TRANSPORTURI, ENERGIE, INFRASTRUCTURĂ ȘI SOCIETATEA INFORMAȚIONALĂ.....................................................................................20
7. SECȚIUNEA PENTRU RELAȚII EXTERNE.......................................................................24
EESC-2019-03651-00-01-TCD-TRA (EN/FR) 2/25
Sesiunea plenară din 25 și 26 septembrie 2019 a fost marcată de prezența dnei Klára Dobrev, vicepreședintă a Parlamentului European, a dnei Emily O’Reilly, Ombudsmanul European, a dlui Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei Europene, a dlui Tuomas Saarenheimo, subsecretar permanent pentru afaceri internaționale și piețe financiare din Finlanda, a dlui Christian Ebeke, reprezentant adjunct ad interim al Fondului Monetar Internațional pe lângă Uniunea Europeană, și a dnei Louka T. Katseli, președinta Băncii Naționale a Greciei (Cipru) și fostă ministră a economiei și muncii din Grecia.
În cadrul sesiunii plenare au fost adoptate următoarele avize:
1. SECȚIUNEA PENTRU PIAȚA UNICĂ, PRODUCȚIE ȘI CONSUM
– reamintește că o mai bună reglementare nu este un substitut al deciziilor politice și nu poate să ducă la dereglementare și nici nu poate avea ca efect reducerea nivelului de protecție socială, de protecție a mediului, a consumatorilor și a drepturilor fundamentale;
– invită Comisia să revizuiască orientările și criteriile din setul de instrumente utilizat pentru o mai bună legiferare, în vederea integrării obiectivelor de dezvoltare durabilă în procesele de evaluare. O „verificare a durabilității” ar trebui inclusă în mod explicit în setul de instrumente pentru o mai bună legiferare;
– își reiterează solicitarea ca ecosistemul european în domeniul evaluării impactului și al studiilor de impact să evolueze în continuare, în vederea creșterii calității acestora și a promovării participării active a societății civile organizate la conceperea și punerea în aplicare a legislației;
– dorește ca, în acest sens, să se întreprindă o acțiune fermă în favoarea IMM-urilor (Act Small First) și solicită evaluarea principiului „a gândi mai întâi la scară mică” (Think Small First) și a „testului IMM-urilor”, în vederea consolidării eficacității lor și a elaborării unei legislații „compatibile cu IMM-urile”, pentru a le promova dezvoltarea în cadrul pieței interne, în deplină securitate juridică;
– consideră că Comitetul de analiză a reglementării (CAR), însărcinat cu controlul de calitate, și-a dovedit eficiența în sistemul de evaluare a impactului și că ar trebui să fie implicat în mai mare măsură în elaborarea unei abordări integrate;
EESC-2019-03651-00-01-TCD-TRA (EN/FR) 3/25
– consideră că „principiul inovării” nu are niciun temei juridic, motiv pentru care aplicarea lui ar trebui avută în vedere doar când prezintă valoare adăugată.
Referință: COM(2019) 208 final – 2019/0101 (COD)EESC-2019-03042-00-00-AC
Punctele principale
CESE:
Subliniază amploarea scandalului Dieselgate și regretă că Comisia nu a fost în măsură să anticipeze aceste evenimente prin intermediul unor măsuri eficiente, luate încă de la început;
rămâne conștient că UE nu a fost în măsură (sau nu a fost dispusă) să se echipeze cu un instrument eficient de acțiune colectivă, capabil să facă față unor situații precum cea de față;
consideră că soluția propusă în prezenta propunere nu ar trebui să se limiteze la soluționarea unei chestiuni formale, fără a servi în mod real interesele reclamanților;
se teme că, prin competența conferită Comisiei de a emite acte delegate și prin termenii pe care îi stabilește în acest sens, propunerea ar submina nu numai eficacitatea legislației, ci și intențiile legiuitorului asociate cu adoptarea acestor acte delegate;
invită Comisia, în conformitate cu principiile Agendei pentru o mai bună reglementare, să ia în considerare posibilitatea sau necesitatea unei compilații/codificări în acest sens;
invită Comisia să ia în considerare propunerile prezentate de CESE în acest domeniu pentru a asigura o implementare mai rapidă și o mai mare securitate juridică.
2. SECȚIUNEA PENTRU UNIUNEA ECONOMICĂ ȘI MONETARĂ ȘI COEZIUNE ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ
Modificarea Fondului de solidaritate – Brexit fără acord
Raportor general: Ioannis Vardakastanis (Grupul „Diversitate Europa” – EL)
Referință: COM(2019) 399 final – 2019/0183 (COD)EESC-2019-04040-00-00-AC
Punctele principale
CESE:
– consideră că principiile solidarității și subsidiarității sunt esențiale pentru funcționarea Uniunii Europene. Prin urmare, este important ca, în cazul ieșirii Regatului Unit din UE fără acord la 31 octombrie, toate statele membre să rămână unite și să înfrunte împreună consecințele și provocările legate de această decizie;
– înțelege că propunerea face parte din pachetul de măsuri de contingență pentru retragerea Regatului Unit fără acord, adoptat de Comisie la 4 septembrie 2019 în urma solicitării Consiliului European de a se examina toate posibilitățile de utilizare a fondurilor existente în scopul atenuării eventualelor sarcini financiare care vor reveni statelor membre;
– este de acord cu adăugarea la Regulamentul de instituire a Fondului de solidaritate al UE a paragrafului „[...] noțiunea de «catastrofe majore» se referă la catastrofele naturale, precum și la situațiile în care un stat membru suportă o sarcină financiară considerabilă drept consecință directă a retragerii Regatului Unit din Uniune fără un acord”, cu condiția ca aceasta să rămână un eveniment singular până la sfârșitul anului 2020;
– propune Comisiei să ia în considerare crearea unui instrument al UE care să poată trata astfel de situații și de crize politice în viitor. Cu toate acestea, în cazul în care ar fi instituit un astfel de instrument nou, el ar trebui să fie utilizat numai în situații excepționale și în urma unei decizii oficiale, de la caz la caz. Condițiile specifice în care pot fi acordate compensații ar trebui definite în mod clar;
– este ferm convins că Comisia ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că extinderea domeniului de aplicare nu conduce la o situație care să pună în pericol capacitatea Fondului de solidaritate al UE de a reacționa la evenimente neprevăzute legate de catastrofe naturale;
– consideră că data prevăzută, 30 aprilie 2020, este relativ târzie și, prin urmare, invită Comisia să accelereze procedura de adoptare a deciziilor privind mobilizarea fondurilor în cazul în care Regatul Unit se retrage din UE fără acord;
EESC-2019-03651-00-01-TCD-TRA (EN/FR) 5/25
– salută majorarea plăților în avans de la nivelul actual de 10 % la 25 % din suma preconizată, însă sunt necesare mai multe eforturi pentru ca răspunsul să fie rapid și eficient;
– consideră că Comisia ar trebui să acorde o atenție deosebită întreprinderilor mici și mijlocii, deoarece ele sunt cele mai vulnerabile la provocările legate de Brexit.
3. SECȚIUNEA PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ, AFACERI SOCIALE ȘI CETĂȚENIE
Pilonul european al drepturilor sociale – evaluarea punerii în aplicare inițiale și recomandări pentru viitor
Raportor: Bernd Schlüter (Grupul „Diversitate Europa” – DE)Coraportor: Cinzia Del Rio (Grupul „Lucrători” – IT)
Referință: Aviz din proprie inițiativăEESC-2019-01110-00-00-AC
Punctele principale
– CESE a pledat în mod constant în favoarea convergenței ascendente și a unei politici sociale mai eficiente, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre. Punerea efectivă în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale (PEDS) din 2017 reafirmă angajamentul comun față de modelul social european.
– Atunci când se iau măsuri de punere în aplicare a PEDS, trebuie respectate în mod echilibrat obiectivele și principiile tratatelor, repartizarea competențelor între instituțiile UE și statele membre și, după caz, clauza de menținere a nivelului de protecție.
– În prezent, PEDS este pus în aplicare prin măsuri legislativ și nelegislative, prin finanțări specifice și prin schimbări în cadrul procesului semestrului european. Legislația europeană din domeniile relevante, ar trebui să stabilească un cadru cu standarde comune generale, respectând circumstanțele și sistemele sociale naționale specifice.
– Este important să se stabilească și să se adopte standarde de bază pentru sisteme de protecție socială fiabile și eficace și servicii de interes general.
– Punerea în aplicare a PEDS necesită o bază bugetară temeinică și investiții solide la nivelul UE și al statelor membre, prin intermediul unei finanțări adecvate din fondurile structurale și de investiții europene, prin intermediul unei „reguli de aur” pentru investițiile publice cu obiectiv social.
– Un nou proces al semestrului european ar trebui să realizeze obiectivele sociale în contextul unei monitorizări a dezechilibrelor sociale și ar trebui introduși indicatori noi și măsurabili, împreună cu recomandări de țară specifice domeniului social.
– Ar trebui promovată monitorizarea periodică a punerii în aplicare a PEDS, cu consultarea obligatorie a părților interesate din domeniul social. În acest scop, CESE propune înființarea unui forum al politicii sociale a UE, legat se semestrul european.
EESC-2019-03651-00-01-TCD-TRA (EN/FR) 7/25
– CESE solicită încă o dată o foaie de parcurs clară și coordonată, care să stabilească prioritățile pentru punerea în aplicare a pilonului și asigurarea respectării drepturilor și standardelor sociale existente. Drepturile fundamentale, în special ale grupurilor vulnerabile, ar trebui abordate cu prioritate.
Pactul mondial privind migrația: punerea în aplicare bazată pe valorile UE
Raportor: José Antonio Moreno Díaz (Grupul „Lucrători” – ES)
Referință: Aviz din proprie inițiativăEESC-2019-01355-00-00-AC
Punctele principale
CESE:
– constată lipsa progreselor în realizarea unei politici comune a UE în domeniul migrației: acest lucru slăbește solidaritatea dintre statele membre, afectând totodată respectarea corespunzătoare a obligațiilor care decurg din dreptul internațional;
– evidențiază faptul că conținutul pactului intră pe deplin sub incidența articolului 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care cuprinde – ca valori principale – respectarea demnității umane, a libertății, a democrației, a egalității, a statului de drept și respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților;
– subliniază că pactul plasează problema migrației și a azilului într-un context cu caracter internațional și multilateral, cu scopul de a promova o mai bună colaborare și dialogul între țările de origine, de destinație și de tranzit ale fluxurilor de migrație, în vederea promovării unei migrații legale, desfășurate în condiții de siguranță și de ordine;
– observă că Pactul mondial este un instrument fără caracter obligatoriu, care nu creează noi obligații pentru statele membre ale UE și al cărui conținut dezvoltă pe deplin principiile și valorile Uniunii Europene;
– regretă că pactul nu a fost adoptat de toate statele membre și consideră că ar fi fost o ocazie excelentă de a face progrese pe calea către o voce unică a UE privind migrația pe scena mondială. Prin urmare, CESE consideră că este necesar ca toate statele membre ale UE să ratifice Pactul și recomandă totodată ca UE să explice și să dezvolte obiectivele stabilite de acesta prin intermediul unor mecanisme adecvate;
– consideră că ar fi util să fie luată în considerare posibilitatea de a participa la procesul de consultare și la negocierile interguvernamentale vizând instituirea Forumului internațional de revizuire a migrației, precum și la forum ca atare, dat fiind că va deveni instrumentul ONU de monitorizare a Pactului mondial;
– recunoaște eforturile depuse de cetățeni, partenerii sociali și organizațiile societății civile din UE, care – prin angajamentul și activitatea lor – au demonstrat că respectă valorile UE și, prin urmare, îndeplinesc în mod efectiv obiectivele Pactului;
– își reiterează îngrijorarea cu privire la faptul că forțele politice de extremă dreaptă încearcă să transforme fenomenul migrației într-o problemă care generează tensiuni și încurajează discursurile de incitare la ură, ducând la o Uniune Europeană mai dezbinată și mai problematică, care nu este în măsură să ofere propuneri adecvate.
Referință: Aviz exploratoriu la solicitarea Președinției finlandezeEESC-2019-01610-00-00-AC
Punctele principale
CESE:
– solicită UE să adopte o abordare cuprinzătoare a politicii din domeniul educației și formării, având în vedere legăturile bidirecționale ale acesteia cu politici cum ar fi politicile industriale și în materie de date, cercetare și inovare, dar și politicile economice și sociale;
– solicită majorarea fondurilor UE alocate pentru sprijinirea reformelor necesare, schimburile transfrontaliere și cooperarea în domeniul educației și al formării, inclusiv recalificarea lucrătorilor pentru a face față cu succes tranziției digitale;
– își reiterează recomandarea de a se crea un mediu favorabil pentru investițiile din mediul privat și de a se institui o „regulă de aur” care să permită finanțarea din bugetele statelor membre a investițiilor productive din punct de vedere social și economic;
– consideră că competitivitatea necesită atât talente de vârf, cât și o bază largă de persoane educate și calificate, și este de părere că talentele pot fi cel mai bine promovate prin proiecte de cercetare;
– subliniază că accesul la formarea continuă și la învățarea pe tot parcursul vieții trebuie să fie un drept individual al tuturor cetățenilor, astfel încât aceștia să facă față evoluțiilor digitale și ale IA, să canalizeze progresele și să mențină „controlul uman asupra IA”;
– propune pregătirea unei strategii a UE de consolidare a învățării continue, axată pe cursanți și centrată pe digitalizare și pe implementarea unor tehnologii IA fiabile;
– consideră că este fundamental să se promoveze o cooperare strânsă între factorii de decizie politică, actorii din domeniul educației, partenerii sociali și alte organizații ale societății civile în domenii precum digitalizarea și IA, precum și educația și dezvoltarea competențelor;
– subliniază că, atât educația publică, cât și cea non-formală au un rol esențial în consolidarea incluziunii și a cetățeniei active.
Investiții în securitatea și sănătatea în muncă (SSM): costuri și beneficii
Raportor: Adam Rogalewski (Grupul „Lucrători” – PL)Coraportoare: Ana Bontea (Grupul „Angajatori” – RO)
Referință: Aviz exploratoriu la solicitarea Președinției finlandezeEESC-2019-02545-00-00-AC
Punctele principale
– Avizul identifică noi provocări în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM), cum ar fi calitatea locurilor de muncă, egalitatea, digitalizarea și schimbările climatice.
– CESE subliniază rolul important jucat de partenerii sociali și de organizațiile societății civile în elaborarea și punerea în aplicare a unor politici durabile în domeniul SSM.
– Investițiile în SSM contribuie nu numai la creșterea stării de bine a lucrătorilor și antreprenorilor, ci și la randamente ridicate, în special în ceea ce privește reducerea costurilor, creșterea productivității și sustenabilitatea sistemelor de securitate socială.
– CESE solicită mai multe investiții publice și private în SSM și mai multe stimulente financiare pentru întreprinderile care investesc în SSM. Investițiile publice ar trebui adaptate la nevoile actorilor de pe piața forței de muncă, cu un accent deosebit pe întreprinderile mici și mijlocii.
– CESE solicită o abordare globală privind investițiile în SSM. Ar trebui acordată o atenție deosebită unor chestiuni precum riscurile psihosociale, afecțiunile musculo-scheletice, afecțiunile circulatorii, cancerul și sănătatea mintală.
– CESE realizarea unor studii mai cuprinzătoare, pentru a înțelege mai bine beneficiile investițiilor în SSM. De asemenea, solicită statelor membre să îmbunătățească transparența în
ceea ce privește schimbul de informații statistice privind bolile profesionale și să promoveze schimbul de bune practici.
– Investițiile în SSM ar trebui abordate din perspectiva calității locurilor de muncă. Condițiile de muncă care corespund normelor reprezintă cea mai bună metodă de prevenire a riscurilor psihosociale, ducând la creșterea stării de bine și a productivității.
– CESE este preocupat de faptul că accesul la SSM și, prin urmare, beneficiile investițiilor în materie de SSM nu sunt distribuite în mod egal în toate statele membre ale UE. Inițiativele ar trebui să țină seama de dimensiunile de gen, de etnie, de vârstă și de handicap și să coreleze strategia SSM cu dezbaterea asupra egalității.
– Procesul de digitalizare ar putea fi sursa multor evoluții pozitive în materie de SSM, dar CESE este preocupat de faptul că anumite tipuri de noi forme de muncă generate de digitalizare ar putea să rămână în afara domeniului de aplicare al reglementărilor privind SSM. Toate persoanele care lucrează în UE ar trebui să fie protejate de legislația privind SSM.
– CESE subliniază că SSM nu numai că asigură beneficii pentru economia UE, ci reprezintă și un drept fundamental al lucrătorilor. Promovarea standardelor în materie de SSM ar trebui să vizeze și țările cu care UE a încheiat acorduri comerciale sau cu care are alte forme de cooperare, cum ar fi țările din cadrul Parteneriatului estic sau din vecinătatea sudică.
Mediul profesional în schimbare și îmbătrânirea populației
Raportor: Irinel Eduard Floria (Grupul „Angajatori” – RO)Coraportor: Vladimír Báleš (Grupul „Diversitate Europa” – SK)
Referință: Aviz exploratoriu la solicitarea Președinției finlandezeEESC-2019-01148-00-00-AC
Punctele principale
– CESE salută atenția pe care Președinția finlandeză o acordă economiei bunăstării oamenilor, inclusiv a persoanelor în vârstă, și consideră că acest lucru este un pas pozitiv către obținerea unui echilibru mai bun între tendințele demografice, piața muncii și societate.
– Statele membre au conștientizat problema îmbătrânirii populației și au luat anumite măsuri în ultimii ani, însă acestea par să fie izolate, iar impactul lor nu a fost măsurat. În plus, impactul progreselor tehnologice și natura schimbătoare a mediului profesional sporesc complexitatea chestiunii.
– Partenerii sociali, în colaborare cu guvernele, sunt elemente-cheie pentru facilitarea punerii în aplicare a măsurilor la diferite niveluri. Societatea civilă și partenerii sociali europeni ar trebui să joace un rol important în încurajarea prelungirii vieții profesionale active.
– Măsurile de politică și finanțarea la nivelul UE ar putea contribui la depășirea acestor bariere, însă vor trebui să ia în considerare diferențele dintre țări în ceea ce privește demografia, economia, ocuparea forței de muncă și condițiile de muncă. Statele membre ar trebui să utilizeze fonduri europene pentru a finanța măsuri, în timp ce responsabilitatea pentru sprijinirea prelungirii vieții profesionale ar trebui să fie împărțită între guverne, întreprinderi și persoanele fizice.
– Sunt necesare strategii globale care să vizeze elaborarea de politici naționale pentru îmbătrânirea activă, pentru că provocările demografice și cele legate de ocuparea forței de muncă pot fi combătute numai printr-o abordare globală. Recomandările specifice propuse pentru combaterea provocărilor cu care se confruntă îmbătrânirea activă sunt următoarele:
- consolidarea dialogului social și includerea tuturor părților interesate în elaborarea de strategii integrate și de politici naționale pentru îmbătrânirea activă;
- dezvoltarea ocupării forței de muncă și a competențelor prin învățarea pe tot parcursul vieții;
- promovarea carierelor dinamice și a activității dinamice;- stimularea antreprenoriatului în rândul persoanelor în vârstă;- combaterea tuturor formelor de discriminare, în special a acelor legate de vârstă și gen;- punerea în aplicare a unor inițiative privind transferul/schimbul de cunoștințe;- punerea în aplicare a unor formule de lucru flexibile și a unor condiții de muncă mai bune;- promovarea solidarității între generații și a schimbării de atitudine față de îmbătrânire.
– Toate măsurile ar trebui să fie monitorizate în mod constant, iar impactul asupra participării lucrătorilor în vârstă pe piața muncii ar trebui să fie evaluat în mod corespunzător. O imagine clară a impactului unor astfel de măsuri ar încuraja și mai mult statele membre să disemineze bunele practici în ceea ce privește îmbătrânirea activă și să facă schimb de astfel de practici.
– subliniază că, într-o perioadă de schimbări rapide, este esențial ca UE, alături de statele membre, să poată lua măsuri politice eficiente și eficace în toate domeniile de politică relevante;
– consideră că implicarea Parlamentului European la nivel înalt, în conformitate cu dispozițiile tratatului, este importantă în procesul legislativ, în special în domeniul politicii sociale;
– salută faptul că Comisia supune atenției obstacolele existente în legislație precum și faptul că, prin această comunicare, a inițiat dezbaterea privind posibilitățile de extindere a votului cu majoritate calificată în domeniul politicii sociale;
– adaugă că, în conformitate cu articolul 153 alineatul (4) din TFUE, aceste dispoziții nu pot aduce atingere dreptului statelor membre de a se angaja, în cadrul punerii sale în aplicare, în sensul unui nivel mai ridicat de protecție la nivel național sau dreptului lor de a defini principiile fundamentale ale sistemelor lor de securitate socială, indiferent de regimul decizional;
– solicită să fie prevăzute garanții pentru implicarea în continuare a partenerilor sociali în legiferarea și elaborarea politicilor în domeniul social și că autonomia lor în punerea în aplicare și eventuala revizuire a acordurilor lor autonome va fi respectată;
– susține trecerea la votul cu majoritate calificată atât pentru legislația în materie de nediscriminare, cât și pentru recomandările privind securitatea socială și protecția lucrătorilor;
– pledează în favoarea garantării la nivel european a unor norme de drept procedural și de protecție armonizate și a trecerii la votul cu majoritate calificată;
– recomandă, în ceea ce privește condițiile de angajare pentru resortisanții țărilor terțe aflați în situație de ședere legală în UE, trecerea la votul cu majoritate calificată, pentru a evita tratamentul inegal și pentru a consolida, astfel, coeziunea socială.
4. COMISIA CONSULTATIVĂ PENTRU MUTAȚII INDUSTRIALE
Fondul european de ajustare la globalizare
Referință: Aviz de categoria CCOM(2019) 397 final – 2019/0180 (COD)EESC-2019-04017-00-00-AC
Punctele principale
Întrucât, în opinia sa, conținutul propunerii formulate de Comisie este satisfăcător și nu face obiectul niciunei observații din partea sa, Comitetul a hotărât să emită un aviz favorabil cu privire la textul propus.
– Dezvoltarea durabilă trebuie să se afle în centrul viitorului Europei. Deși apreciază analiza cuprinzătoare din documentul de reflecție, descrierea provocărilor, indicarea căii de urmat și a potențialului pe care îl prezintă pentru Europa, CESE este preocupat de faptul că ritmul tranziției către durabilitate, la nivel mondial și în Europa, nu se ridică la nivelul necesar pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU, astfel cum au fost convenite. Urgența răspunsului la provocările actuale în materie de mediu, sociale și economice nu este însoțită de acțiuni politice.
– Dezvoltarea durabilă este un obiectiv comun la scară mondială; ea necesită eforturi comune ale tuturor națiunilor, pentru a se ajunge la utilizarea durabilă a resurselor naturale și la prosperitate pentru toți. Europa nu poate realiza singură acest lucru, dar UE poate și, în calitate de cel mai mare bloc comercial și mare importator de bioresurse, ar trebui să își folosească ponderea pentru a face presiuni la nivel mondial, astfel încât aprovizionarea să fie durabilă, sprijinind astfel menținerea, la nivel mondial, a biodiversității și a ecosistemelor, care sunt vitale pentru viitorul nostru comun.
– Dezvoltarea durabilă înseamnă viitorul oamenilor; economia ar trebui, în limitele planetei noastre, să fie în slujba societății, să aducă prosperitate și echitate, în prezent și pentru generațiile viitoare. Agenda 2030 reprezintă un proiect centrat pe oameni, menit să nu lase pe nimeni în urmă.
– Timpul pentru reflecție a trecut: este momentul să trecem la fapte. CESE dorește să vadă acțiuni urgente pentru elaborarea și adoptarea unei strategii globale de dezvoltare durabilă pe termen lung la nivelul întregii Uniuni, însoțită de un plan de punere în aplicare cuprinzător, care să permită îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă până în 2030. Strategia de dezvoltare durabilă ar trebui să cuprindă atât acțiunea internă, cât și pe cea externă a UE și să promoveze o coerență maximă între acestea. Piatra de temelie a punerii în aplicare ar trebui să fie inovarea, cooperarea internațională și acordurile comerciale la nivel internațional, precum și mobilizarea întreprinderilor și a societății civile.
– Este necesară instituirea unui cadru de guvernanță și de coordonare, alături de strategia de punere în aplicare a Agendei 2030, pentru a se garanta că ODD se află în centrul tuturor politicilor, iar toate cadrele și instrumentele de politică și bugetare/financiare existente ale UE
EESC-2019-03651-00-01-TCD-TRA (EN/FR) 15/25
(cum ar fi semestrul european, Agenda pentru o mai bună reglementare, CFM etc.) trebuie aliniate de urgență la realizarea ODD.
– CESE solicită Comisiei să treacă dincolo de politica de creștere a PIB-ului. Utilizarea PIB-ului ca măsură a prosperității ignoră elemente importante ale costurilor și beneficiilor sociale și de mediu.
– CESE recunoaște că în cadrul comunității de afaceri există lideri în materie de integrare a durabilității. Multe întreprinderi sunt, de fapt, în avans în raport cu politica în domeniu. Politica trebuie să creeze mediul stabil și certitudinea necesare pentru a garanta că cele mai bune practici se generalizează. Astfel, mediul de afaceri va deveni capabil să ofere soluții durabile.
– CESE a fost prima instituție a UE care a instituit un organism dedicat promovării dezvoltării durabile – Observatorul dezvoltării durabile – și se angajează să promoveze și să integreze ODD într-o manieră mai cuprinzătoare în toate avizele sale, precum și în funcționarea și structura sa internă. Prin urmare, Comitetul va lansa o reflecție internă privind alinierea guvernanței sale interne la ODD.
– Implicarea structurată a societății civile este necesară și ar trebui prevăzut un mandat clar pentru participarea societății civile la dezvoltarea, punerea în aplicare și monitorizarea strategiei. Rolul important jucat până acum de Platforma multipartită ar trebui revizuit, cu implicarea tuturor părților interesate, și ținând seama de învățămintele desprinse din succesul altor forumuri multilaterale relevante, în special Platforma europeană a părților interesate privind economia circulară. Platforma multipartită ar trebui actualizată și introdusă într-un cadru formal și interinstituțional de consultare, conform recomandărilor Parlamentului European din raportul său strategic anual privind obiectivele de dezvoltare durabilă (martie 2019).
– Dezvoltarea durabilă are potențialul de a fi un instrument de solidaritate socială și poate contracara resurgența sentimentelor populiste și antisistem ale cetățenilor deconectați de la procesul decizional și lipsiți de putere. Nu trebuie să fie o agendă elitistă, ci un proiect centrat pe oameni, prin care alegerile durabile ale consumatorilor să devină accesibile și abordabile din punct de vedere financiar.
Referință:Aviz din proprie inițiativăEESC-2019-02078-00-00-AC
Punctele principale
– Prima fază a implementării economiei circulare a fost un mare succes. Conceptul este integrat mai ales în sectorul de afaceri, iar întreprinderile private devansează factorii de decizie în ceea ce privește detectarea potențialului pe care îl prezintă munca bazată pe un model de economie circulară. Inițiativele UE au declanșat procesul și au reprezentat forța motrice. Economia circulară a depășit deja etapa ce viza reciclarea și gestionarea deșeurilor, intrând într-o fază nouă, de o și mai mare importanță. CESE încurajează Comisia care se va instala în 2019 să se asigure că această extindere a conceptului se reflectă în orice nou pachet de măsuri privind economia circulară.
– Economia circulară este un mijloc practic de realizare a obiectivelor mai ample ale politicilor internaționale, cum ar fi obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite și obiectivele privind clima din cadrul Acordului de la Paris. De asemenea, ea poate contribui la Planul global de acțiune împotriva schimbărilor climatice prin participarea activă a actorilor nestatali, inclusiv a guvernelor locale și regionale și a organizațiilor societății civile reprezentate de cele trei grupuri ale CESE.
– Platforma europeană a părților interesate privind economia circulară (ECESP) și grupul său de coordonare joacă un rol esențial în definirea următoarelor etape și punerea în aplicare a tranziției circulare, acționând ca o platformă de informare prin intermediul site-ului ECESP. Platforma oferă, de asemenea, mari oportunități de colaborare în rețea și încurajează sinergiile, fiind bine poziționată din perspectiva elaborării unui model de foaie de parcurs privind economia circulară, care ar putea fi pus la dispoziție în mod gratuit.
– Secretariatul ECESP, gestionat de CESE, a plasat societatea civilă și părțile interesate în centrul procesului decizional al platformei. CESE este în favoarea unei inițiative conduse de părțile interesate și le încurajează pe acestea să identifice și să semnaleze obstacolele practice cu care se confruntă societatea civilă în promovarea agendei privind economia circulară. ECESP ocupă un loc ideal pentru a acționa în acest sens, colaborând cu secretariatul în vederea propunerii de soluții la problemele menționate.
– Sprijinul acordat foilor de parcurs și creării de sinergii trebuie completat de cercetare și dezvoltare, de un mediu de reglementare adecvat, de educarea tuturor părților interesate și de informații privind accesul la sprijin financiar în vederea tranziției la circularitate.
EESC-2019-03651-00-01-TCD-TRA (EN/FR) 17/25
– Există obstacole evidente în calea realizării unei economii circulare, în ciuda succeselor înregistrate până în prezent. Printre acestea se numără perspectiva politică, percepția publică, guvernanța infrastructurilor și barierele financiare. Atunci când propune soluții factorilor de decizie, ECESP trebuie să identifice și să semnaleze orice alte obstacole existente.
– recomandă să se asigure coerența normativă între măsurile referitoare la conservarea resurselor biologice marine, pe de o parte, și normele privind siguranța și condițiile de muncă pe mare, pe de altă parte;
– solicită Comisiei Europene ca, în cadrul programului său de lucru, să elaboreze o propunere de directivă pentru a include în acquis-ul comunitar Convenția Organizației Maritime Internaționale privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare și efectuare a serviciului de cart pentru personalul navelor de pescuit, în vederea asigurării unor standarde de formare și certificare armonizate și a îmbunătățirii siguranței maritime în domeniul pescuitului;
– solicită statelor membre să ratifice Convenția nr. 188 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM), oferind mijloacele necesare pentru transpunerea corectă în legislația națională și pentru punerea ei în aplicare și, după caz, delegând unor întreprinderi de clasificare funcțiile de inspecție și de certificare, date fiind problemele de coordonare a acestor funcții în unele țări;
– reamintește statelor membre că este important să transpună în legislațiile lor naționale, înainte de 15 noiembrie 2019, Directiva (UE) 2017/159, prin care se include în acquis-ul Uniunii Convenția nr. 188 a OIM. De asemenea, îndeamnă Comisia să prezinte cât mai curând cu putință o propunere de directivă complementară care să cuprindă dispoziții privind controlul și respectarea normelor, la fel ca în cazul transportului maritim, pentru a institui un regim armonizat al inspecțiilor;
– regretă, totuși, că pescarii independenți nu au putut fi incluși în domeniul de aplicare al normei, din cauza lipsei de competență a actorilor sociali de a negocia cu privire la acest
aspect. Din acest motiv și având în vedere numărul mare de pescari independenți din UE, este necesar ca statele membre să ratifice Convenția nr. 188 a OIM;
– subliniază că obligația de debarcare necesită extinderea spațiului de depozitare a capturilor accidentale, care nu mai pot fi aruncate înapoi în mare, generând cheltuieli mai mari legate de combustibil din cauza spațiului limitat pentru speciile-țintă, precum și costuri suplimentare de descărcare, sortare manuală, cântărire și prelucrare. De asemenea, Comitetul remarcă faptul că obligația de debarcare pune în pericol siguranța la bordul navei și stabilitatea acesteia, având în vedere că presupune stivuirea mai multor cutii în cală și pe o înălțime mai mare, implicând riscul căderii încărcăturii aflate la înălțime.
– În plus, peștii care nu au dimensiuni suficient de mari nu pot fi comercializați în vederea consumului uman direct. Acest lucru determină irosirea peștelui, în special în statele membre din sudul UE care nu au fabrici de făină de pește, și reduce veniturile pescarilor, care primesc un preț derizoriu pentru aceste capturi.
– Acest fapt evidențiază un conflict juridic între articolul 15 din Regulamentul de bază privind PCP referitor la obligația de debarcare și Convenția nr. 188, în special normele privind orele de repaus (articolul 14). CESE îndeamnă Comisia Europeană să treacă la o evaluare a impactului și să propună măsuri adecvate pentru a soluționa neconcordanțele juridice dintre diferitele instrumente juridice adoptate de UE, care afectează pescarii.
Autorizațiile de pescuit pentru navele de pescuit ca urmare a retragerii Regatului Unit
Referință: Aviz de categoria CCOM(2019) 398 final – 2019/0187 (COD)EESC-2019-03942-00-00-AC
Punctele principale
Întrucât, în opinia sa, conținutul propunerii formulate de Comisie este satisfăcător și nu face obiectul niciunei observații din partea sa, Comitetul a hotărât să emită un aviz favorabil cu privire la textul propus.
– Comunicarea vine în completarea celui de al patrulea raport privind starea uniunii energetice. Ea se axează pe cadrul legislativ menit să asigure un proces decizional mai democratic în politica UE în domeniul energiei și al climei și propune, de asemenea, ca, în ceea ce privește chestiunile fiscale legate de energie, să se treacă de la unanimitate la majoritatea calificată în cadrul procedurii de vot (cu procedura legislativă ordinară aferentă).
– CESE salută propunerea de a utiliza clauzele-pasarelă în vederea instituirii unui sistem de vot cu majoritate calificată în Consiliu și a unui sistem de codecizie cu Parlamentul European. În acest nou cadru, CESE ar putea juca un rol important în sprijinirea trilogului și ar trebui să fie implicat.
– CESE sprijină comunicarea, dar, totodată, este de părere că o guvernanță eficientă a strategiei privind clima și energia, precum și o mai mare coerență a legislației UE privind impozitarea energiei ar trebui să ia în considerare preocupările întreprinderilor, lucrătorilor și ale altor părți interesate din Europa, inclusiv ale consumatorilor. Implicarea și angajamentul societății civile, sprijinul statelor membre și acordul și angajamentul partenerilor sociali sunt importante pentru succesul acestui proces.
– salută publicarea raportului Comisiei referitor la condițiile de angajare a personalului de bord foarte mobil (piloții și echipajul de cabină), a cărui situație poate fi deosebit de complicată ca urmare a naturii transfrontaliere a muncii și care se bucură de drepturi și niveluri de protecție diferite, în funcție de legislația națională aplicabilă. Comitetul aprobă faptul că raportul sus-menționat pune în evidență faptul că există în continuare numeroase probleme și incertitudini de natură juridică și că o mai bună aplicare a normelor UE și a celor naționale este esențială în toate formele de angajare a personalului aeronautic;
– regretă că acest raport apare abia la sfârșitul actualului mandat al Comisiei, într-o perioadă de incertitudine cu privire la pașii următori. Comitetul regretă lipsa unor statistici fiabile privind numărul locurilor de muncă în sectorul personalului de bord, precum și numărul de lucrători externi și temporari;
– își reiterează solicitarea privind promovarea ocupării directe a forței de muncă, care ar trebui să rămână în continuare forma obișnuită de ocupare a forței de muncă în sectorul aviației, și consideră că este esențial să se opună oricărui contract atipic, care ar putea afecta siguranța personalului de bord și a pasagerilor, de la sine înțeles fiind însă faptul că recurgerea la contracte temporare sau interimare nu este automat ilegală sau creatoare de dumping social;
– reamintește că dreptul de a crea sau de a se afilia la un sindicat, de a negocia convenții colective, de a intra în grevă etc. sunt drepturi ale omului garantate la nivel internațional, european și național și trebuie respectate cu scrupulozitate.În realitate, există, din păcate, cazuri în care dreptul de a organiza sindicate și de a negocia convenții colective este îngrădit, iar lucrătorii trebuie să își apere drepturile în instanță. Ar trebui garantat, de asemenea, dreptul la informare și la consultare.
Referință: COM(2019) 221 final – 2019/0107 (COD)COM(2019) 223 final – 2019/0108 (COD)EESC-2019-03047-00-00-AC
Punctele principale
CESE:
– salută răspunsul pozitiv dat de Comisie solicitărilor Germaniei și Italiei de a putea negocia cu Confederația Elvețiană noi dispoziții, prin care să fie permis cabotajul transfrontalier în transportul de călători cu autocarul și autobuzul, între regiunile de frontieră;
– este în favoarea celor două propuneri de decizie prezentate de Comisie, ca răspuns la solicitările formulate în scris de cele două state membre interesate, interes manifestat de altfel, în egală măsură, și de Elveția;
– subliniază totodată că trebuie să se acorde o atenție specială politicilor de dezvoltare durabilă, la care trebuie să se alinieze transportul de călători și de mărfuri din regiunea Alpilor, în conformitate cu Protocolul privind transporturile la Convenția privind protecția Alpilor, din 2002, la care sunt părți contractante cele trei țări în cauză și UE;
– consideră că dezvoltarea competitivă a transportatorilor interesați de operațiunile de cabotaj, în contextul prestării de servicii de transport rutier internațional de călători cu autocarul și autobuzul, ar trebui să aibă loc în condițiile respectării noilor acorduri anexate la Acordul UE-Elveția din 1999 și la Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 de garantare a interesului economic general, precum și la Acordul din 1 decembrie 2010 al Parlamentului European și al Consiliului privind drepturile persoanelor care călătoresc cu autobuze și autoturisme, în special ale persoanelor cu mobilitate redusă;
– recomandă ca, în paralel cu astfel de procese de negociere, să se poarte un dialog între partenerii sociali din țările în cauză, pentru ca acest proces de deschidere către cabotaj transfrontalier în transportul rutier de călători și schimbările pe care le aduce cu sine în teritoriile limitate din punct de vedere geografic în care devine operațional să aibă loc fără a se face discriminări între operatorii stabiliți în UE și fără denaturarea concurenței.
– să adopte un mod simplu și clar de a comunica pe tema criteriilor de definire a datelor fără caracter personal și a domeniului de aplicare a regulamentului de stabilire a unui cadru pentru libera circulație a datelor fără caracter personal (RDNP), pentru a disipa incertitudinile și a spori încrederea;
– să informeze părțile interesate cu privire la zonele de suprapunere a textelor europene referitoare la date;
– să se asigure – promovând totodată libera circulație – de faptul că datele cu caracter personal nu ajung, treptat, să fie considerate drept date fără caracter personal și că Regulamentul general privind protecția datelor își păstrează în întregime domeniul de aplicare, chiar dacă, pentru aceasta, trebuie contopite cele două regulamente pe termen mediu, în sensul creșterii protecției datelor, și nu a comercializării lor;
– să sprijine, pe termen foarte scurt, cetățenii europeni să utilizeze algoritmi capabili să trateze volumele de date fără caracter personal din cadrul pieței unice a datelor; să încurajeze statele membre să consolideze educația în domeniul tehnologiei informației și al inteligenței artificiale la toate nivelurile (școală, universitate, mediul de afaceri) și pe tot parcursul vieții.
Conectivitatea de bază după Brexit – prelungirea perioadei de valabilitate
Referință: Aviz de categoria CCOM(2019) 396 final – 2019/0179 (COD)EESC-2019-04054-00-00-AC
Punctele principale
Întrucât, în opinia sa, conținutul propunerii formulate de Comisie este satisfăcător și nu face obiectul niciunei observații din partea sa, Comitetul a hotărât să emită un aviz favorabil cu privire la textul propus.
Referință: Aviz din proprie inițiativăEESC-2019-02122-00-00-AC
Punctele principale
– CESE consideră că Parteneriatul estic este o inițiativă foarte necesară și care se prefigurează ca un mare succes al UE, solicitând Parlamentului European nou ales și Comisiei Europene să se angajeze pe deplin în sprijinirea acestuia. De asemenea, CESE se angajează să rămână foarte implicat în construirea unor societăți mai puternice și mai democratice în țările învecinate.
– Realizările principale ale Parteneriatului estic sunt acordurile de asociere (AA), dar și zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA) și acordurile de călătorie fără viză pentru Georgia, Republica Moldova și Ucraina („trio-ul asociat”); este de dorit, însă, ca, în următorul deceniu, parteneriatul să se dezvolte în continuare prin acțiuni mai bine orientate. Comitetul subliniază că, deși țările din trio-ul asociat – precum și Armenia, care le-a urmat exemplul – au dovedit că au progresat și că sunt dispuse să introducă reforme, Belarus și Azerbaidjan practic au stagnat și, uneori, chiar s-au îndepărtat și mai mult de noțiunea de democrație.
– CESE consideră că UE este, în primul rând, o uniune de valori; prin urmare, și relațiile cu vecinii săi ar trebui să se bazeze pe aceleași principii și să fie însoțite, pe viitor, de anumite condiții.
– Comitetul identifică următoarele viitoare provocări majore în cadrul Parteneriatului estic: punerea efectivă în aplicare a AA/DCFTA și a altor angajamente conexe, consolidarea statului de drept, punerea în aplicare a reformelor judiciare și lupta împotriva corupției; mai buna protejare a mediului și combaterea activă a schimbărilor climatice; creșterea rezilienței societății prin contracararea amenințărilor hibride și a dezinformării; consolidarea unor condiții propice pentru societatea civilă și pentru o mass-media liberă și independentă; intensificarea angajamentului UE de a contribui la îmbunătățirea vieții cetățenilor afectați de conflictele din regiune.
– CESE consideră că este necesar să se acorde mai multă atenție și să existe mai multe instrumente pentru a îmbunătăți competențele organizațiilor societății civile, ale funcționarilor publici și ale liderilor politici din țările Parteneriatului estic, precum și pentru a consolida capacitățile sindicatelor și ale asociațiilor de întreprinderi.
Comerțul internațional și turismul – O agendă globală privind dezvoltarea durabilă
Raportor: Alfred Gajdosik (Grupul „Diversitate Europa” – AT)
Referință: Aviz din proprie inițiativăEESC-2019-01561-00-00-AC
Punctele principale
– Întrucât viteza de creștere a turismului depășește viteza de creștere a comerțului în general, turismul poate fi considerat un factor important de stimulare a ocupării forței de muncă și a creșterii economice. Ca atare, turismul și comerțul internațional sunt factori determinanți pentru realizarea obiectivelor Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Prin urmare, Comitetul Economic și Social European propune ca actorii responsabili din sectoarele economice vizate să fie implicați în mod explicit în realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă prin asumarea unor angajamente în acest sens.
– CESE atrage atenția asupra importanței planificării financiare pentru punerea în aplicare a priorităților politice și subliniază importanța bugetelor, care sunt mijloacele cele mai eficiente de punere în aplicare a politicilor. Comitetul solicită, prin urmare, să se țină seama de importanța turismului, nu în ultimul rând prin revizuirea celei mai recente propuneri privind cadrul financiar multianual 2021–2027 în sensul instituirii unei linii bugetare separate pentru turism.
– Barierele relativ reduse la intrarea pe piață în sectorul turistic nu ar trebui să îi dezavantajeze din punct de vedere economic sau social pe lucrătorii din acest sector. De asemenea, CESE recomandă să se adopte măsuri pentru armonizarea și recunoașterea formării, standardelor profesionale și calificărilor profesionale în sectorul turismului, să se intensifice eforturile de introducere a unui pașaport european al calificărilor profesionale și să fie promovată învățarea pe tot parcursul vieții în domeniul turismului.
– Întrucât este recunoscut faptul că turismul internațional este important nu doar din punct de vedere economic, ci și datorită contribuției sale substanțiale la înțelegerea dintre popoare și la combaterea prejudecăților, susținând astfel cu fermitate acțiunea externă a Uniunii Europene, anumite forme de turism, cum ar fi turismul cultural și turismul social, ar trebui să fie sprijinite prin măsuri speciale. În plus, Comitetul subliniază necesitatea promovării turismului medical, sportiv, rural, a ecoturismului și a altor forme de turism.
![O REFLECȚIE A BISERICII CATOLICE ASUPRA PRIORITĂȚILOR ... · 2 “România, punte între Est și Vest, răscruce de drum între centrul și estul Europei de Est. [...] Cu ajutorul](https://static.documente.net/doc/80x56/5e38b576ecd922415830c274/o-reflecie-a-bisericii-catolice-asupra-prioritilor-2-aoeromnia-punte.jpg)