arpmbuc.anpm.roarpmbuc.anpm.ro/upload/3905_PRGD_5.doc · Web viewPrin articolul 47 litera d) al HG...

Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – Regiunea 5 Vest

ASISTENŢĂ TEHNICĂ PENTRU ELABORAREA PLANURILOR REGIONALE DE GESTIONARE A

DEŞEURILOREuropeAid/121492/D/SV/RO

MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR

ROMÂNIA

PLANUL REGIONAL DE GESTIUNE A DEŞEURILOR – REGIUNEA 5 VEST

11 Decembrie 2006

1


MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR............................................................................................1

CUVÂNT ÎNAINTE...........................................................................................................................................................4

1. INTRODUCERE......................................................................................................................................................6

2. SITUAŢIA EXISTENTĂ.......................................................................................................................................12

2.1. DATE GENERALE........................................................................................................................................122.1.1. PREZENTAREA GENERALĂ A REGIUNII DIN PUNCT DE VEDERE GEOGRAFIC..........................122.1.2. UTILITĂŢI..................................................................................................................................................172.1.3. ASPECTE SOCIO – ECONOMICE...........................................................................................................19

2. 2. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR ÎN REGIUNEA VEST.......................................................................212.2.1. GENERAREA DEŞEURILOR....................................................................................................................212.2.2. COLECTAREA ŞI TRANSPORTUL DEŞEURILOR..................................................................................272.2.3. TRATAREA DEŞEURILOR ÎN VEDEREA RECICLĂRII SAU ELIMINĂRII............................................312.2.4. ELIMINAREA DEŞEURILOR....................................................................................................................34

3. OBIECTIVE REGIONALE ŞI ŢINTE PENTRU MANAGEMENTUL DEŞEURILOR..............................37

4. PROGNOZA CANTITATIVĂ PRIVIND GENERAREA, COLECTAREA, TRATAREA ŞI ELIMINAREA DEŞEURILOR......................................................................................................................................42

4.1. TENDINŢA FACTORILOR RELEVANŢI PENTRU EVOLUŢIA GENERĂRII DEŞEURILOR.............424.2. PLANIFICAREA GENERĂRII DEŞEURILOR MUNICIPALE..................................................................434.3. PLANIFICAREA ALTOR FRACŢII DE DEŞEURI.....................................................................................44

4.3.1. PLANIFICAREA FRACŢIEI DE DEŞEURI DE AMBALAJE....................................................................444.3.2. PLANIFICAREA FRACŢIEI DE DEŞEURI BIODEGRADABILE............................................................45

4.4 ŢINTE PROPUSE...........................................................................................................................................464.4.1. COLECTAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE SOLIDE..........................................................................464.4.2. RECUPERAREA ŞI RECICLAREA DEŞEURILOR DE AMBALAJE........................................................474.4.3. REDUCEREA CANTITĂŢII DE DEŞEURI BIODEGRADABILE.............................................................48

5. FLUXURI SPECIALE DE DEŞEURI..................................................................................................................49

5.1. DEŞEURI MENAJERE PERICULOASE......................................................................................................495.1.1. SUMAR AL LEGISLAŢIEI RELEVANTE..................................................................................................495.1.2. TIPURI DE DEŞEURI PERICULOASE GENERATE DE GOSPODĂRII................................................505.1.3. GENERAREA DE DEŞEURI MENAJERE PERICULOASE ŞI ALTE DEŞEURI SIMILARE...................505.1.4. COLECTAREA DEŞEURILOR MENAJERE PERICULOASE ŞI SIMILARE...........................................515.1.5. SCHEME DE COLECTARE PENTRU DEŞEURI PERICULOASE..............................................................515.1.6. FACILITĂŢI ŞI METODE DE TRATARE.................................................................................................535.1.7. REDUCEREA CANTITĂŢII DE SUBSTANŢE PERICULOASE...............................................................54

5.2. DEŞEURI DIN ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE (DEEE).............................................545.2.1. LEGISLAŢIE..............................................................................................................................................545.2.2. OBIECTIVELE DIRECTIVEI DEEE........................................................................................................555.2.3. GENERAREA DEEE.................................................................................................................................565.2.4. COLECTAREA DEEE ÎN REGIUNEA VEST............................................................................................57

5.3. VEHICULE SCOASE DIN UZ......................................................................................................................605.3.1. LEGISLAŢIE..............................................................................................................................................605.3.2. OBIECTIVELE DIRECTIVEI VSU...........................................................................................................605.3.2. GENERAREA VEHICULELOR SCOASE DIN UZ...................................................................................615.3.3. COLECTAREA VSU...................................................................................................................................625.3.4. ŢINTE PRIVIND TRATAREA ŞI RECICLAREA VEHICULELOR SCOASE DIN UZ..............................62

5.4. DEŞEURI PROVENITE DIN CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI..................................................................645.4.1. LEGISLAŢIE ŞI OBIECTIVE.....................................................................................................................645.4.2. GENERALITĂŢI.........................................................................................................................................645.4.3. GENERAREA.............................................................................................................................................655.4.4. COLECTAREA...........................................................................................................................................66

5.5. NAMOLURI DIN TRATAREA APELOR UZATE......................................................................................685.5.1. LEGISLAŢIE..............................................................................................................................................685.5.2. ŢINTE.........................................................................................................................................................685.5.3. STAREA ACTUALĂ...................................................................................................................................685.5.4. OPŢIUNI PENTRU REUTILIZAREA ÎN AGRICULTURĂ ŞI VALORIFICAREA NĂMOLULUI............69

6. EVALUAREA ALTERNATIVELOR TEHNICE....................................................................................................712 11 Decembrie 2006

Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – Regiunea 5 Vest6.1 DOMENII DE DECIZIE IN GESTIONAREA DESEURILOR...............................................................................................716.2 OPŢIUNI DE SELECŢIE A METODOLOGIEI..................................................................................................................736.3 PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA ALTERNATIVELOR TEHNICE........................................................................................75

6.3.2 Colectarea şi sortarea.....................................................................................................................................776.3.2 Colectare selectivă şi recupararea deşeurilor provenite din ambalaje..........................................................806.3.3 Staţiile de sortare- sortarea fracţiunilor separate în instalaţii automate şi manuale.....................................82

6.4 TRATAREA ŞI DEPOZITAREA DEŞEURILOR BIODEGRADABILE..................................................................................846.4.1 Compostarea DSM mixte.................................................................................................................................856.4.2 Instalaţii de tratare bio-mecanica (TBM)..................................................................................................886.4.3. Incinerarea.....................................................................................................................................................90

6.5 ELIMINAREA DEŞEURILOR: DEPOZITE ECOLOGICE.........................................................................................936.6 PREZENTAREA A 3 SISTEME DE GESTIONARE A DEŞEURILOR...................................................................................95

6.6.1 Cazul 1: Colectare separată şi mixtă, compostarea deşeurilor verzi şi alimentare, şi depozitarea – 2010...956.6.2 Cazul 2: 2013a Colectare selectivă şi mixtă, compostarea deşeurilor verzi şi deşeurilor menajere, DMS, depozite ecologice.....................................................................................................................................................966.6.3 Cazul 3: 2013b: Colectarea selectivă şi mixtă, compostarea deşeurilor verzi şi alimentare, incinerarea, depozite ecologice.....................................................................................................................................................97

7. CALCULUL CAPACITĂŢILOR NECESARE MANAGEMENTULUI DEŞEURILOR.............................99

7.1. COLECTARE ŞI TRANSPORT..............................................................................................................................997.2. TRATARE ŞI VALORIFICARE...........................................................................................................................1037.3. ELIMINAREA..................................................................................................................................................104

8. EVALUAREA COSTURILOR PENTRU REGIUNEA 5................................................................................105

8.1 FUNDAMENTAREA COSTURILOR.............................................................................................................................1058.2 COSTURILE INVESTIŢIILOR REGIONALE DE GESTIUNE A DEŞEURILOR....................................................................1068.3 IMPLICAŢIILE INVESTIŢIILOR PROPUSE PRIN PRISMA DISPONIBILITĂŢII DE PLATĂ A POPULAŢIEI..........................108

8.3.1 Disponibilitatea de plată la nivel macro.......................................................................................................1088.3.2 Nivelurile tarifelor deja existente..................................................................................................................1128.3.2 Impactul investiţiilor asupra tarifelor...........................................................................................................112

9. MĂSURI DE IMPLEMENTARE.......................................................................................................................116

10. Monitorizare.......................................................................................................................................................133

3 11 Decembrie 2006


CUVÂNT ÎNAINTE

Modernizarea Regiunii Vest a fost dramatică din multe puncte de vedere şi totodată inegală. Pe măsura transformării regiunii trebuie actualizate practicile privind managementul deşeurilor, altfel riscând să ne confruntăm cu un mediu neplăcut şi deteriorat. În realitate, ne confruntăm cu o creştere a varietăţii şi complexităţii privind tipurile şi cantităţile de deşeuri generate în timp ce facilităţile şi locaţiile rămân neadecvate şi în curând nu vor mai corespunde nici legislaţiei româneşti. Cu cât acţionăm mai puţin cu atât creşterea cantităţilor şi tipurilor de deşeuri vor crea noi daune mediului şi vor afecta şi deteriora resursele de apă, sol, aer şi sănătate.

Spre exemplu, recenta introducere a ambalajelor PET a condus la scăderea costurilor şi asigura ambalare corespunzătoare pentru multe lichide şi băuturi utilizate consumate zilnic, dar a devenit problematică colectarea şi eliminarea acestora, costurile de colectare şi reciclare fiind relativ ridicate. Acum, un val de PET-uri şi alte tipuri de ambalaje similare au umplut inutil depozitele şi totodată au devenit omniprezente şi neplăcute în peisaj pentru toată lumea.

În afară de aceasta, o mare cantitate de deşeuri este eliminată inutil, o bună parte putând fi reciclate sau reutilizate dacă s-ar organiza sisteme adecvate de colectare separată şi sortare. În consecinţă, deşeuri ca de exemplu articole din gospodării, ambalajele de sticlă, hârtia şi cartonul, deşeurile textile, recipientele de aluminiu, chiar şi PET-urile care pot fi colectate pentru a fi reciclate se amestecă şi se pierd iremediabil prin amestecare cu deşeurile menajere. Alte deşeuri, cum sunt cele din construcţii şi demolări, din grădini, de echipamente electronice, de vehicule scoase din uz, deşeurile periculoase din deşeurile menajere, anvelope uzate şi acumulatori nu-si au locul în depozite ci trebuie colectate separat şi reciclate prin facilităţi adecvate şi specializate de dezmembrare.

Situatia actuală necorespunzătoare în ceea ce priveşte managementul deşeurilor în Regiunea Vest este o provocare pentru o schimbare. Aceasta poate fi adusă sub control prin eforturile concertate şi participarea tuturor factorilor interesaţi în implementarea unui Plan Integrat de Manegement al Deşeurilor.

De fapt, acest Plan oferă o apropiere coerentă şi efectivă faţă de problemele regionale din domeniul deşeurilor. Mai mult, el a fost întocmit şi îmbunătăţit nu numai de specialiştii noştri ci şi de comentariile pertinente primite prin consultarea publicului, prin Asistenţa Tehnică acordată de Uniunea Europeană şi Programul Phare de Twinning, precum şi de Aquis-ul comunitar privind Managementul Deşeurilor. Mai rămân încă multe de făcut, acest Plan regional pentru gestionarea deşeurilor fiind doar la început. Eforturile privind implementarea Planului vor fi descrise ulterior.

PRGD introduce conceptul de soluţii eficiente din punct de vedere al costurilor în managementul deşeurilor. Sunt utilizate tehnologii moderne în sensul creerii unor depozite mai sigure şi cu efecte de protecţie a mediului. Simpla sortare, în propria gospodărie, a numeroase fracţiuni reciclabile de deşeuri sau simpla compostare a deşeurilor biologice şi a deseurilor din grădini sunt doar unele posibilităţi uşor de realizat printr-o conştientizare eficientă a procesului de colectare selectivă a deşeurilor. În acest sens, implementarea PRGD vrea să demonstreze că se pot obţine costuri eficiente pentru atingerea obiectivelor în ceea ce priveşte colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor si a ţintelor propuse de România pentru deşeurile de ambalaje şi reducerea deşeului biodegradabil din depozite.

În final, trebuie menţionat că Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor pentru Regiunea Vest urmează cerinţele impuse de legislaţia românească privind Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor si se supune procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Aspecte notabile privind această abordare se referă la:

evaluarea managementului regional al deşeurilor studiul alternativelor tehnice şi de costuri pentru colectarea, tratarea şi eliminarea

deşeurilor; o evaluare independentă;

4 11 Decembrie 2006

Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – Regiunea 5 Vest consultarea publicului şi monitorizarea măsurilor şi indicatorilor de implementare a Planului.

Cu completarea tuturor procedurilor, Regiunea poate începe cu încredere implementarea acestui Plan Regional de Gestiune a Deşeurilor care se conformează Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi legislaţiei în domeniul deşeurilor, Acquis-ului comunitar şi totodată şi cerinţelor cetăţenilor.

Director Executiv,ARPM TimişoaraGabriela Mariana LAMBRINO

5 11 Decembrie 2006


1. INTRODUCERE

Finalizarea PRGD pentru Regiunea Vest marchează o piatră de încercare majoră pentru eforturile de a realiza managementul integrat al deşeurilor. În fapt, pentru prima dată un plan integrat de gestiune a deşeurilor, bazat pe procedura privind realizarea evaluării de mediu pentru planuri şi programe este întrutotul compatibilă cu Strategia Naţională şi Planul Naţional privind gestiunea deşeurilor aprobate prin Hotărârea de Guvern 1470 din 9 Septembrie 2004 şi publicată în Monitorul Oficial din 18 octombrie 2004. Planul este completat in cursul procedurii astfel încât să se ia în considerare specificul regiunii în ceea ce priveşte populaţia urbană şi cea rurală, nivelul de dezvoltare economică, geografie / climă şi reţea de drumuri.

Acest Plan include perioda din 2003 până în 2013, orizontul de zece ani pentru planificare utilizat curent în România. Totuşi, Planul va trebui revizuit în 2009, pentru a permite ajustarea datorita evoluţiei strategiei precum şi încorporarea modificărilor din legislaţia românească şi noul context economic.

Includerea comentariilor rezultate în urma consultării publicului

Redactarea PRGD include o marcantă creştere a participării publicului la elaborarea acestuia. Comentariile publicului primite în termenul de 45 de zile calendaristice (până la data dezbaterii publice, respectiv 6 octombrie 2006) au fost incluse în PRGD.Dezbaterea Publică a avut loc în la sediul ARPM Timişoara, str. Amurgului nr. 1.Participanţii la Dezbatera Publică includ cetăţenii interesaţi, organizaţiile neguvernamentale, operatorii din sectorul public şi privat, autoritatăţile centrale competente, administraţiile regionale, judeţene şi municipale, persoanele juridice private, consultanţii din Uniunea Europeană. Toate comentariile primite au fost luate în considerare, li s-a dat răspuns şi, acolo unde erau relevante au fost incluse în Plan şi în Raportul la Studiul privind evaluarea de mediu.

Beneficii pentru cetăţeni şi Regiune

Planul regional integrat de gestionare a deşeurilor va asigura beneficii majore în regiunea Vest şi judeţele sale. Sunt relevante următoarele aspecte ale planului:

este în conformitate cu cerinţele Planului Naţional de Gestiune a Deşeurilor, se va constitui într-un ajutor calificat al Regiunii pentru suportul financiar acordat României

din partea UE, va optimiza investiţiile şi costurile operaţionale în domeniul gestionării deşeurilor la nivel

judeţean şi regional, va fi un sprijin pentru implementarea acţiunilor pe termen scurt, mediu şi lung, va crea şi va asigura un mediu mai curat şi plăcut, fără poluarea aerului, solului şi apelor, va preveni şi elimina neplăcerile cauzate de tratarea şi eliminarea necorespunzătoare a

deşeurilor, inclusiv compromiterea definitivă a terenurilor unde deşeurile au fost prost gestionate / tratate,

va proteja sănătatea populaţiei şi va reduce presiunea asupra mediului în concordanţă cu cerintele privind conservarea florei şi faunei regiunii,

va încuraja reducerea cantităţii de deşeuri printr-o producţie curată, cu utilizarea reciclarii şi recuperarii, economisind resurse naturale, cu mai puţine deşeuri depozitabile

va asigura informarea locuitorilor regiunii şi va susţine participarea publicului în dezvoltarea acestui plan.

6 11 Decembrie 2006


Concordanţa dintre Directivele Uniunii Europene, Acquis-ul comunitar şi legislaţia româneascăPlanul Regiunii Vest de gestiunea deşeurilor satisface cerinţele unui Plan Integrat de Management al deşeurilor în România şi Uniunea Europeană. Planul urmează îndeaproape cerinţele impuse de recentul Acquis privid mediul înconjurător care cuprinde o serie de Directive care servesc drept bază pentru managementul deşeurilor în întreaga Uniune Europeană.

- Directiva privind managementul Deşeurilor ( 1975) cuprinde legislaţia care reglementează şi defineşte majoritatea problemelor legate de deşeurile municipale şi periculoase şi cerinţele privind planurile de management

- Directiva privind depozitarea specifică practicile proiectării şi ale une operări corespunzătoare a depozitelor şi totodată obligatiile de reducere a componentei biodegradabile din deşeurile depozitate

- Directiva privind ambalajele acoperă numeroase aspecte privind reciclarea şi recuperarea materialelor de ambalaje si stabileste obligatiile privind recuperarea si reciclarea deseurilor de ambalaje

- Directivele privind Vehiculele scoase din uz şi Deşeurile de echipamente electrice şi electronice specifică ţintele pentru aceste tipuri speciale de deşeuri

- Directivele privind evaluarea impactului semnificativ asupra mediului şi Evaluare strategică de mediu definesc noi facilităţi privind dezvoltarea acestor planuri, aplicarea şi localizarea lor. În completare Directiva IPPC ( prevenirea si controlul integrat al poluarii ) defineşte măsuri de precauţie pentru amplasamente periculoase şi depozite şi oferă informaţii despre acestea şi în final,

- Directivele pentru Aer, Apă şi Incineratoare stabilesc normele specifice privind emisiile maxime admise şi prezintă metodele şi procedurile de referinţă pentru aceste măsurători.

Toate aceste Directive au fost transpuse in legislaţia româneasca de mediu.Detalii privind legislaţia românească în concordanţă cu cea europeană se regăsesc în anexa Planului.

Conformitatea cu Strategia Naţională de Management al Deşeurilor

PRGD se conformează cu legislaţia europeană şi românească de mediu iar obiectivele şi ţintele propuse sunt cele cuprinse în strategia naţională de management al deşeurilor. Principalele prevederi ale Strategiei Nationale sunt:

- managementul deşeurilor este integrat vieţii socio-economice- Protecţia surselor primare: recuperarea si reciclarea este maximizată în timp ce

producerea de deşeuri se minimizează. Se respectă ierarhia managementului deşeurilor (prevenirea, minimizarea, reutilizarea şi reciclarea, recuperarea energetică, tratarea şi în final eliminarea )

- Protecţia mediului: deşeul este tratat şi eliminat intr-o manieră corespunzatoare într-un mediu adecvat, realizat pentru aceasta destinatie

- „poluatorul plăteşte”: generatorul deşeului plăteşte colectarea şi eliminarea deşeului- Principiul proximităţii: deşeul este tratat pe cat posibil în vecinătatea sursei, tinandu-se cont

si de criteriile economice - Participarea publicului: consultarea publicului se face odată cu întocmirea Planului şi se

solicită pentru toate investiţiile majore. Publicul trebuie sa beneficieze de materiale informative tiparite

- încurajarea intreprinderilor din sectorul privat - monitorizarea şi raportarea: concordanţa între ţintele impuse prin Plan şi progresele

privind managementul deşeurilor este evaluata regulat şi raportata publicului.

7 11 Decembrie 2006


Parcurgerea procedurii de Evaluare Strategică de mediu ( SEA )

Realizarea PRGD pentru Regiunea Vest a fost în concordanţă cu Procedura SEA care a inclus următoarele etape:

- evaluarea situaţiei existente privind managementul deşeurilor în regiunea Vest- prezentarea aternativelor tehnice propuse şi estimarea costurilor pentru infrastructura

necesara- realizarea unui raport de mediu independent- măsuri şi indicatori de monitorizare a planului de implementare

Abordarea regională integrată şi măsurile de implementare

Un obiectiv major al PRGD integrat este de a implementa acţiuni, proceduri şi de a estima efectiv costurile implementării. Totodată se doreşte încurajarea participării publicului care, în totalitate conduc la o tratare integrată a gestiunii deşeurilor sustenabilă şi acceptabilă economic, cu impact pozitiv asupra mediului. Planul se refera la:

Planul de management al deşeurilor municipale. Acest sector cuprinde detaliile aplicarii PRGD in domeniul deseurilor municipale si asimilabile din comert, industrie si servicii, incluzând date privind colectarea, tratarea, eliminarea, reciclarea, colectarea separată etc. Planurile judeţene dezvoltă aceste detalii la nivel local.

Măsuri de implementareo Planurile economice şi de investiţii. PRGD integrat prevede costuri efective şi

susţineri financiare ale investiţiilor pentru implementarea Planului. În Plan sund incluse programe / planuri de investiţii, precum şi costuri planificate de operare şi rezultate (profit, venit anual). Suplimentar, se fac pregătiri pentru granturile din fondurile EU şi româneşti care vor micşora cerinţele investiţiilor locale. Sunt luate în considerare şi incluse în Plan considerentele privind posibilităţile de plată ale regiunii.

Fezabilitate. Pentru toate investiţile majore vor fi solicitate studii, inclusiv Studiile de impact asupra mediului, selectarea locaţiei, analiza costuri – beneficii, consultarea publicului etc.

o Instrumente legale şi financiare. Majoritatea instrumentelor legale şi financiare sunt prevăzute în legislaţia românească. Se preconizează ca viitoarele instrumente financiare, ca de exemplu contingentarea unor tipuri de ambalaje sau taxele de reciclare pentru echipamentele electrice şi electronice să fie într-adevăr aplicate. În plus, actualul sistem de taxe la Fondul de mediu este stimulativ pentru reciclarea, reducerea, reutilizarea şi recuperarea deşeurilor de ambalaje.

o Aspecte specifice privind colectarea separată a fluxurilor de deşeuri. Au fost concepute programe specifice pentru fluxurile de deşeuri colectate separat. Acestea cuprind vehiculele scoase din uz, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri menajere periculoase, ambalaje şi deşeuri de ambalaje, deşeuri verzi, nămoluri din staţiile municipale de epurare etc.

Controlul şi raportarea operaţiilor prevăzute în PRGD. PRGD prevede ţintele specifice şi mecanismele de control iar rezultatele vor fi prezentate publicului.

Conştientizarea şi informarea publicului. Planul prevede o serie de acţiuni care sporesc conştientizarea publicului:

o consultarea publiculuio raportarea anuală privind deşeurile / şi atingerea ţintelor propuse pentru deşeurio broşuri, circulare, reclame, web site-uri, materiale specifice asupra:

planificarea colectării deşeurilor, locaţia containerelor de deşeuri, locaţiile de eliminare finală pentru colectarea separată a diferitelor fluxuri de deşeuri etc;

8 11 Decembrie 2006

Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – Regiunea 5 Vest informaţii privind compostarea casnică şi sfaturi utile privind reducerea,

reciclarea şi reutilizarea deşeurilor; informaţii de contact privind tratarea regională /locală a deşeurilor; tarife, amenzi şi penalităţi.

Deşeuri incluse / excluse din PRGD

PRGD include prevederi pentru următoarele tipuri de deşeuri:- deşeuri municipale (menajere, asimilabile celor menajere provenite din comerţ, servicii,

industrie şi administraţie, deşeuri nepericuloase din spitale)Sunt incluse şi prevederi pentru fracţiile de deşeuri colectate separat:

- deşeuri de ambalaje ( hârtie, carton, recipiente de aluminiu, metale, plastice PET, polietilenă, polipropilenă, PVC – sticlă, lemn );

- deşeuri verzi din gospodării, parcuri şi grădini publice;- deşeuri menajere periculoase

o chimicale ( casnice ),o uleiuri uzate şi fluide de motor,o îngrăşăminte,o vopsele,o insecticide,o produse de curăţare, fluide, uleiuri uzate,o medicamente expirate, nefolosite,

- vehicule scoase din uz,- deseuri de echipamente electrice si electronice (obiecte albe, obiecte brune)- deseuri voluminoase (mobilă, obiecte casnice)- gunoi rezultat din curăţarea străzilor, pieţelor sau cimitirelor,- nămoluri de la staţiile municipale de epurare,- deşeuri rezultate din construcţii şi demolări.

Sunt excluse din Plan:- deşeuri medicale periculoase şi deseuri industriale,- deşeuri rezultate din procese termice,- deşeurile radioactive,- deşeurile miniere,- deşeurile de animale şi rezultate din prelucrarea acestora,- emisii în aer şi apă,- deşeuri explozive.

Structura şi conţinutul Planului Regional de Management al Deşeurilor

PRGD integrat pentru Regiunea Vest este structurat în mai multe secţiuni care prezintă situaţia actuală a regiunii, obiectivele, alternativele de tratare şi în final metodele de stabilire a costului minim.Pe scurt, acesta cuprinde:

- Situaţia actuală. Prezintă informaţii asupra situaţiei existente privind gestiunea deşeurilor în Regiunea Vest.

- Obiective şi ţinte privind Managementul Regional al deşeurilor: fixează ţinte în concordanţă cu obiectivele naţionale şi ale UE.

- Prognoza producerii, colectării, tratării, eliminării, reciclării şi minimizării deşeurilor: prevede generarea, colectarea, tratarea, reciclarea şi eliminarea deşeurilor, asumându-şi investiţiile şi implementarea acţiunilor care trebuie intreprinse.

- Evaluarea alternativelor tehnice posibile: studiază diferitele alternative tehnice care pot fi luate în considerare pentru colectarea, reciclarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor.

- Analiza comparativă: contribuie la alegerea celui mai scăzut cost pentru scenariul de management al deşeurilor.

9 11 Decembrie 2006

Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – Regiunea 5 Vest- Cerinţe de acceptabilitate: se iau in calcul costurile de oprerare, finanţare şi de investiţii,

inclusiv costurile necesare asistenţei pentru implementarea schemelor de granturi - Măsurile de implementare ale PRGD: măsurile de implementare includ o listă de acţiuni, o

planificare care permite implementarea Planului regional, referitoare la:o reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile şi de ambalaje din deşeurile solide

municipale,o investiţii ( echipamente, utilităţi )o masuri de instruire şi pregătire,o măsuri pentru conştientizarea şi continua participare a publiculuio măsuri financiare, stimulente şi instrumente, măsuri legale.

- Planuri pentru alte fluxuri de deşeurio deşeuri menajere periculoaseo vehicule scoase din uzo deşeuri de echipamente electrice şi electronice şi ale deşeuri voluminoaseo nămoluri din staţiile municipale de epurareo deşeuri din construcţii şi demolări

- Monitorizarea sistemului include:o evaluarea îndeplinirii ţintelor şi prezentarea rezultatelor indicatorilor atinşio raportul anual către public

Rezumatul ţintelor propuse

Ţintele de atins sunt prezentate în PRGD şi includ:- ţinte pentru cresterea gradului de colectare a deşeurilor din zonele rurale nearondate unor

servicii de salubritate,- închiderea vechilor depozite neconforme şi reabilitarea ecologică,- construirea şi operarea unor depozite noi conforme,- reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile ajunse la depozite,- ţinte de reciclare pentru deşeurile de ambalaje, echipamente electrice şi electronice,

vehicule scoase din uz.

Ţinte şi obiective curente, %

Descriere 2006 2007 2008 2009 2011 2013 2015 2016Populaţia regională deservită pentru colectarea deşeurilor (rural & urban) [%}] 60 75 85 90

Depozite neconforme închise şi reabilitate [%] 50 75 100Deşeuri menajere depozitate conform în depozite ecologice [%] 50 75 100

Reducerea cantitativă a deşeurilor biologice faţă de 1995 (cu perioadă de tranziţie de 4 ani între 2006 şi 2009)

75 50 35

Deşeuri colectate din grădini [%] 15 40 75 90Deşeuri de ambalaje recuperate / incinerate cu recuperare de căldură 50 60

Reciclarea deşeurilor de ambalaje [ total, greutate] 25 55

- Din care sticlă, hârtie/carton, metal 15- Din care hârtie/carton 60- Din care metal 50- Din care plastic 15 22.5- Din care sticlă 60- Din care lemn 15

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice [kg/locuitor] 2 3 4

Vehicule scoase din uz fabricate înainte de 1980 reutilizare şi recuperare / reciclare cantitativă

75 (70)

Vehicule scoase din uz fabricate după 1980 reutilizare şi recuperare / reciclare cantitativă

85(80)

95(85) -

10 11 Decembrie 2006

Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – Regiunea 5 VestNOTĂ Ţintele propuse nu constituie obiective naţionale. Acestea sunt redate pentru informarea publicului asupra rezultatelor probabile la nivel regional în urma aplicării acţiunilor de implementare cuprinse în prezentul PRGD Vest.

Ce se va schimba

Odată ce va începe implementarea Planului, cetăţenii şi agenţii economici vor sesiza schimbări importante în practicile regionale de management al deşeurilor. Sunt notabile:

- închiderea depozitelor existente şi construirea în conformitate cu standardele UE a unor depozite ecologice multi-municipale. În general vor fi necesare unul sau două depozite si staţii de transfer judeţene

- extinderea reţelei de colectare a deşeurilor la nivel rural- operarea echipamentelor in condiţii stricte de protecţie a mediului- recurgerea la soluţii cu costuri scăzute, acolo unde este posibil (de exemplu, încurajarea

compostării biodegradabilului în propria gospodărie în zonele rurale, simpla compostare locală pentru deşeurile din parcuri si grădini, etc.)

- îmbunatatirea continuă şi planificată a colectării vehiculelor uzate, ambalajelor, deseurilor de echipamente electrice si electronice, precum şi a facilităţilor de tratare şi eliminare a acestora

- creşterea semnificativă a colectării selective a deşeurilor în propria gospodărie, în comerţ şi instituţii prin interzicerea amestecării deşeurilor şi promovarea reciclării şi recuperării (1)

- stabilirea de locaţii pentru noi centre de colectare separată, pe fluxuri de deşeuri- creşterea participării publicului şi sectorului privat- noi instrumente financiare şi tarife promoţionale pentru reducerea şi reciclarea deşeurilor, - monitorizarea şi raportarea către public al planului de implementare şi a rezultatelor

obţinute.

(1) Actiuni de reciclare şi recupere- organizarea de centre de colectare de ambalaje reciclabile pentru: hârtie/carton, sticle

de plastic/PET, metale, recipiente de aluminiu, textile, sticlă,- infiintarea unor puncte special destinate colectării deşeurilor menajere periculoase,

baterii, deşeuri solide voluminoase, vehicule scoase din uz, DEEE (obiecte albe şi brune), anvelope uzate

- infiintarea unor centre judeţene sau regionale de sortare care vor expedia rapid materialele companiilor de reciclare,

- colectare separată a deşeurilor biodegradabile din gospodării şi grădini (deşeu verde ) pentru compostare (se încurajează compostarea în mediul rural în „spatele casei”)

- deşeurile din construcţii ( cărămizi, ciment, tencuieli, ţigle, lemne ) – nu vor fi admise decît în depozitele conforme şi se va încuraja reciclarea lor, realizându-se locaţii speciale pentru deşeurile din construcţii,

- compostarea nămolurilor de la staţiile municipale de epurare a apelor uzate menajere - elaborarea de materiale informative pentru o corectă eliminare a deşeurilor menajere,

atât din gospodării cât şi din sectorul comercial, instituţional, industrial privat sau de stat, în special în ceea ce priveşte colectarea separată a diferitelor fracţiuni / fluxuri de deşeuri şi interzicerea amestecării deşeurilor menajere.

11 11 Decembrie 2006


2. SITUAŢIA EXISTENTĂ

2.1. DATE GENERALE

2.1.1. PREZENTAREA GENERALĂ A REGIUNII DIN PUNCT DE VEDERE GEOGRAFIC

Regiunea de dezvoltare 5 Vest este aşezată în zona vestică a României la graniţa cu Ungaria şi Serbia, fiind alcatuită din patru judeţe: Arad, Caraş–Severin, Hunedoara şi Timiş.Punctele extreme ale judetului sunt :

-la sud, localitatea Berzeasca, Caraş-Severin - 44o35’ latitudine nordică ; -la nord, localitatea Berechiu, judeţul Arad – 46o38’ latitudine nordică ; -la vest, localitatea Beba Veche, judeţul Timiş – 20o15’ longitudine vestică ; -la est, in apropierea localităţii Petroşani – 23o longitudine vestică.Tabelul 2.1: Suprafaţa regiunii Vest - an 2003

Regiunea Vest Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş

Km2 %Suprafaţa totală 32033,14 100 7754 8519,76 7062,6 8696,6

suprafaţa agricolă 18928,88 59,09 5116,2 3981 2810,9 7020,6păduri şi alte terenuri cu

vegetatie forestieră 10969,76 34,24 2121,3 4112,7 3645 1090,6

ape si bălţi 453,64 1,41 136,5 101,7 58,1 157,19alte suprafeţe 1680,89 5,24 379,9 324,2 548,5 428,19

suprafaţa locuibilă desfăşurată 28,69 - 7,09 4,64 6,0 11,04

Sursa : breviar statistic regional Timis an 2006

Relieful Regiunii Vest este variat, zonele muntoase, predominante în judeţele Caraş-Severin şi Hunedoara, se împletesc armonios cu cele de deal şi câmpie, predominante în judeţele Timiş şi Arad. Regiunea este brăzdată de o reţea hidrografică bine dezvoltată, tributară Dunării.

2.1.1.1. Geologie - hidrologie

Câmpia de Vest, formată prin sedimentarea Mării Panonice cu sedimente aduse de râuri din Neogen până în timpurile recente, a devenit uscat succesiv în Pleistocen (câmpiile înalte) şi Holocen (câmpiile joase, luncile). Din punct de vedere geografic se distinge o zonă mai înaltă (100-174m) reprezentată prin Câmpiile Vingăi (174m), Aradului, Gătaiei şi Lugojului, respectiv o zonă joasă (sub 100m), inundabilă reprezentată prin Câmpia Timişului. Subsolul Câmpiei de Vest este alcătuit în partea superioară din nisipuri, pietrişuri, loess (câmpiile înalte), iar în câmpiile joase formaţiunile argiloase se întrepătrund cu cele nisipoase, ambele de vârstă recentă, cuaternară. Suprafaţa câmpiei are o înclinare foarte redusă, cursurile râurilor fiind foarte meandrate, divagante.

Dealurile de Vest sunt foste câmpii de acumulare litorală în timpul Pliocenului, continuate pe uscat cu acumulări continentale de tip piemontan. Sunt modelate în formaţiuni alcătuite din strate de marne, argile, nisipuri şi pietrişuri, ce stau peste un fundament cristalin. Văile principale sunt puternic adâncite şi foarte largi, încât apar ca nişte golfuri ale câmpiei în cuprinsul dealurilor. Se individualizează următoarele unităţi distincte: Dealurile Lipovei, Buziaşului, Lugojului, Lăpugiului, Pogănişului, Dognecei şi Oraviţei.Relieful muntos al regiunii este constituit din partea sudică a Carpaţilor Occidentali şi partea vestică a Carpaţilor Meridionali. În cadrul regiunii se regăsesc în totalitate două din unităţile distincte ale Carpaţilor Occidentali: Munţii Banatului (situaţi între Dunăre şi Cîmpia Lugojului) şi Munţii Poiana Ruscă (între Câmpia Lugojului, culoarul Bistrei şi Valea Mureşului), iar cea de-a

11 Decembrie 200612


treia unitate, Munţii Apuseni, este reprezentată prin Munţii Zarandului şi Munţii Codru-Moma, situaţi la nord de Mureş. Munţii Banatului sunt formaţi predominant din şisturi cristaline la care se adaugă calcare, fliş şi roci vulcanice. Arealele calcaroase au un relief carstic foarte reprezentativ: peşteri (Peştera Comarnic), chei (Cheile Minişului, Cheile Nerei, Cheile Caraşului), cursuri subterane, izvoare carstice, văi seci. Pe fliş se dezvoltă forme de relief structural, iar pe şisturile cristaline s-au conservat forme de modelare ciclică (platforme de eroziune). Spre deosebire de Munţii Banatului substratul geologic al Munţilor Poiana Ruscă este format aproape în totalitate din şisturi cristaline, la care se adaugă suprafeţe reduse de calcare puternic metamorfozate (marmură), roci vulcanice ("Măgura" Devei) şi roci sedimentare pe margini.Munţii Zarandului (sau Higiş-Drocea) au aspectul unei trepte intermediare între Munţii Bihorului şi culoarele depresionare limitrofe. Liniile de falii şi structura lor geologică alcătuită din intruziuni vechi, formaţiuni ale flişului cretacic şi roci vulcanice neogene, îi apropie de restul munţiilor Apuseni. Caracterele morfologice ale munţiilor Codru-Moma, alcătuind limita nordică a judeţului Arad, favorizează împărţirea lor în trei unităţi: sectorul nordic alcătuit din granite şi granodiorite cuarţifere şi formaţiuni sedimentare vechi, partea centrală reprezentată printr-o bară de calcare mezozoice şi sectorul sudic de origine cristalină.Munţii din grupa Carpaţilor Meridionali au profil asimetric- versant abrupt spre nord şi prelung spre sud, fiind alcătuiţi în majoritatea lor din formaţiuni cristalofiliene şi formaţiuni magmatice corespunzând mai multor cicluri tectono-magmatice care s-au desfăşurat în timpuri prealpine, fragmentaţi de linii tectonice de-a lungul cărora unele compartimente au fost înălţate (Retezat, Parâng), altele coborâte (depresiunile Haţeg, Petroşani). Se deosebesc două grupe bine individualizate: Grupa Retezat - Godeanu şi Grupa Parâng, ambele importante noduri orografice şi hidrografice. O serie de văi adânci, tectonice sau de eroziune despart Grupa Retezat- Godeanu în masive secundare dispuse în jurul celui central al Godeanului propriu-zis. Astfel, în partea de nord-est se află Munţii Retezat, spre nord-vest Munţii Ţarcu, spre sud-est Munţii Vîlcan, iar spre sud-vest Munţii Cernei. Din cadrul celei de-a doua grupe în cadrul regiunii se regăsesc doar Munţii Parâng şi Munţii Şureanu.

2.1.1.2. Resurse naturale

Resursele de apăResursele de apă de suprafaţăApele de suprafaţă sunt reprezentate printr-o reţea bogată de râuri cu caracter permanent (Crişuri, Mureş, Timiş, Bega, Nera, Caraş etc.), cu obârşia în munţi şi care au caracteristici hidrologice stabilite în regiunea de alimentare, precum şi prin râuri cu caracter semipermanent sau temporar. Toate cursurile de apă sunt afluente ale fluviului Dunăre, majoritatea fiind cu caracter transfrontieră prin Ungaria şi Serbia.Reţeaua de râuri este completată de numeroase lacuri. Unele fiind mărturii ale istoriei geologice ale regiunii (complexul lacustru Satchinez), altele au rezultat prin depunerea de sedimente în zonele de meandrare a râurilor Timiş, Pogoniş,Bega, Aranca. Există de asemenea lacuri cu apă caldă (lacul de la Româneşti, de pe V. Magheruş), lacuri glaciare (BaiaVulturilor în Munţii Semenic; Iezerul, Ţarcu, Pietrele Albe în Munţii Ţarcu; Bucura, Zănoaga, Galeşul, Stănişoara în Munţii Retezat), lacuri de acumulare realizate în scopul alimentării cu apă sau pentru producerea energiei (Porţile de Fier pe Dunăre, Gozna, Secu pe râul Bârzava, Trei Ape pe râul Timiş, Poiana Mărului pe Bistra, Surduc pe Bega, Herculane pe Cerna).

Resurse de apă subteraneSunt deosebit de valoroase atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ, contribuind decisiv la satisfacerea nevoilor populaţiei şi ramurilor economice. Apele subterane sunt reprezentate prin ape cu pânze freatice, fără presiune hidrostatică, la mică adâncime şi ape de adâncime care apar în orizonturile acvifere cu presiune hidrostatică. Apele de adâncime au caracter ascensional sau, uneori, în foraje, chiar artezian. Deoarece mineralizarea lor este redusă întrunesc condiţiile de potabilitate şi sunt utilizate în alimentarea unor localităţi. Astfel, conul aluvionar al Mureşului este cunoscut astăzi ca fiind cea mai mare hidrostructură din România,

11 Decembrie 200613


care a permis construirea uneia din cele mai mari captări de ape subterane din ţară. De asemenea conul de dejecţie al Crişului Alb se caracterizeză printr-un bun potenţial.Pe cuprinsul acestor hidrostructuri se remarcă prezenţa unui strat acvifer freatic şi a mai multor strate acvifere de medie adâncime separate între ele prin nivele argiloase, în general cu caracter lenticular. Adâncimea pânzei freatice variază funcţie de zonă.Un caz particular al apelor de adâncime îl reprezintă cele legate de sistemul de falii cu caracter panonic. Acestea sunt termale sau intens mineralizate (izvoarele de pe Valea Cernei, izvoarele din zona Oraviţa-Ciclova). În zonele calcaroase predomină apele de infiltraţie şi cursurile subterane. Un exemplu concludent îl reprezintă apele subterane cantonate în calcarele mezozoice din banda Reşiţa – Moldova Nouă şi Munţii Cernei, ce provin din apa meteorică care circulă prin reţeaua fisuro-carstică, reapărând la zi la nivele inferioare sub formă de izbucuri.

Resursele naturale ale subsoluluiZăcăminte de ţiţei şi gaze – Satchinez, Dudeştii Noi, Şandra, Calacea, Variaş, Orţişoara, Biled, Pecica Valcani (ţiţei); Foieni, Deta, Lovrin (gaze).Zăcăminte de cărbuni – bazinul Petroşani (huilă): Petrila, Uricani, Livezeni, Aninoasa, Vulcan, Zăcăminte nemetalifere – calcar, dolomit, marmură, nisipuri cuarţoase, ghips, argilă, bentonită, azbest, talc, gnaise, gabbrouri, nisipuri, pietrişuri.Zăcăminte metalifere – minereu de plumb, zinc, cupru, fier.Izvoare de apă minerală – Băile Herculane, Călan Băi, Geoagiu Băi, Chimindia Deva.

2.1.1.3. Infrastructura

Infrastructura de transportReţeaua de drumuriRegiunea Vest are o retea bine dezvoltata de cai rutiere, repartizată relativ echilibrat în teritoriu. Lungimea totală a drumurilor publice este de 10192 km, din care 1881 km sunt drumuri naţionale.Din totalul drumurilor publice doar 24,46% sunt modernizate, procent care se apropie de media pe ţară. O mare parte a acestor drumuri se află în stare improprie, fiind necesare lucrări urgente de reabilitare.Densitatea drumurilor publice în regiune este sub media pe ţara, constatându-se diferenţe semnificative la acest indicator între judetele Hunedoara (44 km/100 km2) şi Caraş- Severin (22,8 km/100km2)

Tabelul 2.2 : Situaţia drumurilor publice în regiunea Vest în anul 2003

Regiunea/Judeţul

Total km Drumuri naţionale, km Drumuri judeţene şi comunale,

km

Densitatea drumurilor

publice (km/100 km2)

Total

Mod

erni

-za

te

cu îmbrăcăminţi

uşoare de asfalt

Total

Mod

erni

-za

te

cu îmbrăcăminţi

uşoare de asfalt

Total Romania 78896 14832 13538 1098 64064 6420 18895 33,1

Regiunea Vest 10192 1881 1735 142 8311 869 2062 31,8Arad 2240 405 392 13 1835 105 687 28,9Caraş-Severin 1944 560 519 38 1384 230 306 22,8

Hunedoara 3107 383 349 17 2724 330 373 44,0Timiş 2901 533 475 64 2368 204 694 33,4

Sursa: breviar statistic regional Timis an 2006

11 Decembrie 200614


Reteaua de cai ferateRegiunea Vest are o retea de cai ferate de 2009 km, reprezentând 18,3% din totalul naţional. Liniile electrificate, având lungimea de 690 km, reprezintă doar 34,3%, fiind sub media pe tara, de 35,9%.Cu toate acestea, densitatea cailor ferate pe regiune este cea mai mare pe ţară, 62,7 km/1000 km2, faţă de 46,2 km/1000 km2, cat este media pe ţară (breviar statistic an 2006-pag.69).Gradul de utilizare a transportului pe calea ferata este redus datorită stării necorespunzătoare a materialului rulant şi a căii de rulare.

Transportul aerianRegiunea Vest dispune de aeroporturi in fiecare judet, la Timisoara, Arad, Caransebes si Deva. Cel mai mare, Aeroportul International din Timisoara, este al doilea ca marime din tara, are legaturi cu mai multe companii aeriene, avand si un terminal cargo pentru transport marfa. Aeroportul din Arad a fost extins recent pentru transport international, persoane si marfa. Aeroporturile din Caransebes si Deva nu sunt utilizate in prezent in traficul aerian.

Transportul naval Principalele cursuri de apa navigabile ale regiunii sunt :

- Dunarea, in sudul judetului Caras-Severin, care face legatura intre vestul Europei si Marea Neagră. Deşi pe Dunăre transportul naval este bine dezvoltat, regiunea Vest nu poate beneficia de aceasta oportunitate din cauza legaturilor rutiere si feroviare improprii ale singurului port aflat pe teritoriul ei, Moldova Noua.

- Canalul Bega, care in trecut asigura legatura judetului Timis la Dunare pe teritoriul sarbesc, si care in prezent este nenavigabil.

2.1.1.4. Zone protejate

Cele 10 parcuri naturale si nationale ale regiunii ocupa o suprafata totala de 373418 ha.Cele mai mari parcuri sunt: Parcul National Retezat, Parcul Natural Gradiştea Muncelului Cioclovina, Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului, Parcul National Domogled – Valea Cernei, Parcul National Cheile Nerei Beusnita, Parcul National Semenic – Cheile Carasului, Parcul Natural Portile de Fier.In interiorul acestor parcuri, dar şi in afara lor, exista 124 zone protejate: rezervatii naturale, rezervatii stiintifice si arii de protectie avifaunistica , care ocupa o suprafata totala de 53312 ha.Majoritatea ariilor protejate se afla in judetele Hunedoara si Caras Severin, ocupand peste 25% din suprafata acestora.

Starea ariilor protejateAriile protejate din cadrul regiunii vest cuprind zone naturale delimitate geografice şi

topografic, destinate realizării unor obiective specifice privind conservarea diversităţii biologice, a elementelor şi fenomenelor peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură prin instituirea unui regim special de ocrotire, conservare şi utilizare durabilă.

Pentru a putea realiza o conservare adecvată a biodiversităţii, beneficiază în prezent de statut legal de protecţie la nivel naţional un număr de 133 de arii naturale protejate. Pe lângă acestea, la nivelul regiunii există arii naturale de importanţă locală, protejate prin Hotărâri ale Consiliilor Judeţene.

După clasificarea IUCN, ariile naturale protejate de interes naţional se prezintă astfel:

Cat. I IUCN – rezervaţii ştiinţifice 3 Cat. II IUCN – parcuri naţionale 5 Cat. III IUCN – monumente ale naturii 3 Cat. IV IUCN – rezervaţii naturale 118 Cat. V IUCN – parcuri naturale 4

11 Decembrie 200615


Agenţiile de Protecţia Mediului monitorizează la nivel judeţean starea ariilor naturale prin controale periodice, dar şi prin studiul speciilor importante existente în cadrul acestor rezervaţii.

În contextul aderării la Uniunea Europeană, România trebuie ca până la data aderării să facă demersurile în vederea constituirii reţelei de arii naturale protejate de interes comunitar Natura 2000. În acest scop, la nivelul regiunii există un număr de 41 de propuneri de arii naturale protejate, potenţiale situri Natura 2000. Această reţea cuprinde arii de protecţie specială şi arii speciale de conservare, fiind instituită prin Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice.

2.1.1.5. Aşezări umane

Regiunea Vest are in total o populatie stabila de 1946647 locuitori, în anul 2003, ceea ce reprezinta 9% din populatia Romaniei. (breviar statistic an 2006-pag.8)Densitatea populatiei este de 60,8 locuitori /km2, situată mult sub media pe tara, care este de 91,2 locuitori/km2. Diferenta de densitate intre judete este de asemenea mare : 39,2 in Caraş-Severin fata de 76,0 in judetul Timis.

Tabelul 2.3 :Organizarea administrativa a teritoriului in 2003 Suprafata totală km2

Nr. locuitori

Densitate populatie loc/km2

Nr. orase si

municipii

Nr. municipii

Nr. comune Nr. sate

Romania 238391 21733556 91,2 276 103 2727 13042Regiunea Vest 32034 1946647 61,1 38 12 265 1332Arad 7754 461791 59,6 8 1 67 273Caras-Severin 8520 333219 39,1 8 2 69 287Hunedoara 7063 485712 68,8 14 7 55 457Timis 8697 677926 77,9 7 2 75 317Sursa: breviar statistic regional Timis an 2006

Regiunea Vest cuprinde, conform datelor statistice pe anul 2003, un numar de 38 orase (din care 12 municipii), 265 comune si 1332 sate.Majoritatea oraselor au un numar de locuitori sub 20.000. Un singur oras, Timisoara, are populatia de peste 300.000 locuitori, iar intre 100.000 si 300.000 doar orasul Arad.

Tabelul 2.4: Asezarile umaneTip aşezări Număr aşezări

Comune/oraşe/municipii Număr locuitori

Mediu rural <500 locuitori 9 2957 500 – 1.500 locuitori 48 56697 1.500 – 5.000 locuitori 185 521658 >5.000 locuitori 23 171863Total mediu rural 265 753175

Mediu urban <20.000 locuitori 26 252878 20.000 – 100.000 loc. 10 450107 100.000 – 300.000 loc. 1 172827 >300.000 locuitori 1 317660Total mediu urban 38 1193472

Total regiune 303 1946647Sursa: breviar statistic Regiunea de Vest 2006, date extrapolate din recensamantului din anul 2002

Având o populaţie stabilă de cca 1,95 milioane locuitori, la data de 1 iulie 2003 , ceea ce reprezintă 9% din populaţa României, Regiunea Vest ocupă ultimul loc pe ţară in ceea ce priveste numarul populatiei. In ultimii 10 ani populatia regiunii a scazut cu 0,15 milioane

11 Decembrie 200616


locuitori, ceea ce reprezinta procentual o scadere de 7%, mai accentuata in judetele Caras-Severin si Hunedoara (peste 11%).Factorii care au determinat scaderea populatiei sunt :

-sporul natural negativ din perioada 1992 – 2002-rata negativa a migratiei

Densitatea populatiei a scazut de la 65,9 locuitori/km2 in 1992 la 61,1 locuitori/km2 in 2002. Se constata totodata si o tendinta de imbatranire a populatiei regiunii, ca dealtfel in toata Romania.

Tabelul 2.5: Evolutia populatiei

Anul Numar de locuitori Regiunea Vest

Densitatea populatiei

1999 2046499 63,92000 2041129 63,72001 2032829 63,52002 1954713 61,12003 1946647 60,8

Sursa: breviar statistic Regiunea de Vest 2006

figura 2.1: Evolutia populatiei in Regiunea Vest in perioada 1999 – 2003

Ca şi întindere, Regiunea Vest are o suprafaţă totală de 32034 km2, judetul cu cea mai mare suprafaţă fiind Timişul, iar judetul cu suprafaţa cea mai mică, Hunedoara.Judeţul cu cel mai mare numar al populatiei este Timisul, in timp ce judetul cu cel mai mic numar de populaţie este Caraş-Severin. Acesta este si judetul cu cea mai mica densitate a populatiei, iar judetul cel mai dens populat este Timis.

Ponderea populatiei urbane, conform datelor recensamantului din 2003, este de 61,7%, Regiunea Vest situandu-se pe locul 2 pe tara, dupa Regiunea Bucuresti.Gradul de urbanizare cel mai ridicat se constata in judetul Hunedoara, urmat de judetele Timis si Caraş-Severin.

Tabelul 2.6: Ponderea populatiei urbane si rurale fata de totalul populatiei in anul 2003Regiunea

Vest Arad Caras-Severin Hunedoara Timis

Populatie urbana, % 61,7 50,5 56,6 77,0 60,7Populatie rurala, % 38,3 49,5 43,4 23,0 39,3


2.1.2. UTILITĂŢI

2.1.2.1. Alimentarea cu apă şi sistemele de canalizare-an 2003

Reteaua de distributie a apei in regiunea Vest, are lungimea totala de 5170 km, reprezentand 12,18% din totalul retelei nationale.Alimentarea cu apa in sistem centralizat a localitatilor din Regiunea Vest este realizata pentru 64% din totalul populatiei ; procentul este mai mare in judetul Hunedoara si mai scazut in judetele Arad si Caras-Severin.

11 Decembrie 200617


Toate localitatile urbane din regiune dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apa, ele asigurand necesarul pentru 75% din populatia oraselor.In mediu rural, doar 20% din populatie dispune de alimentare cu apa in sistem centralizat.Numarul localitatilor din regiune care dispun de instalatii de alimentare cu apa potabila este de 309, din care 38 municipii si orase.

fig. 2.2: Ponderea populatiei racordate la sisteme centralizate de alimementare

Volumul total de apa distribuit consumatorilor in anul 2003 a fost de 113 335 mii mc (breviar statistic regional an 2006).Retele de canalizare exista in doar 83 localitati din Regiunea Vest, din care 38 municipii si orase.Lungimea totala a retelelor de canalizare este de 2167 km, ceea ce reprezinta 12,2% din lungimea retelei la nivel national. Reteaua este mai extinsa in mediu urban, mai ales in cartierele de blocuri.Retelele de canalizare existente sunt adesea uzate, iar capacitatile de epurare insuficiente si necorespunzatoare din punct de vedere tehnic si calitativ.Lungimea retelelor de canalizare acopera doar 42% din lungimea retelei de distributie a apei potabile. Exista numeroase strazi cu retea de distributie a apei, fara retea de canalizare, cu capacitati de stocare necorespunzatoare, situatii in care apele uzate menajere polueaza solul si apa freatica.

fig. 2.3 Ponderea populatiei racordate la sisteme de canalizare

2.1.2.2. Alimentarea cu gaze naturale

Lungimea retelei de furnizare a gazului este de 2564 km, reprezentand 10,65% din lungimea retelei de gaz la nivel national. Numarul localitatilor din Regiunea Vest in care se distribuie gaz metan este 98, din care 26 municipii si orase.Volumul de gaze distribuit in anul 2002 este de 562 751 mii mc, din care pentru uz casnic 225 699 mii mc. Regiunea Vest se situeaza pe antepenultimul loc pe tara in ceea ce priveste consumul de gaz pe locuitor, cu 256mc/locuitor/an.

11 Decembrie 200618


Un alt grup de indicatori care pot caracteriza conditiile de locuit ale populatiei este cel referitor la dotarea locuintelor cu instalatii edilitare (apa curenta, canalizare, energie electrica, sistem de incalzire).

2.1.3. ASPECTE SOCIO – ECONOMICE

Caracterizarea regiunii din punct de vedere economic cuprinde, in principal, date referitoare la activitatile economice din judet, forta de munca si rata somajului.

2.1.3.1. Situaţia socio – economică a regiunii

Regiunea de dezvoltare Vest este structurata din punct de vedere industrial pe urmatoarele sectoare : industria extractiva, siderurgica, metalurgica si constructoare de masini, preponderente in judetele Hunedoara si Caras-Severin, respectiv industria prelucratoare, preponderenta in judetele Timis si Arad.Industria judetelor Caras-Severin si Hunedoara a fost afectata de restructurarea sectorului minier si siderurgic, insotita de disponibilizari masive de personal. Declinul economic al celor doua judete a fost atenuat in ultimii ani de dezvoltarea industriei prelucratoare, preponderent in sistem lohn, precum si a sectorului constructiilor si transporturilor.Industria judetelor Timis si Arad este caracterizata de o mai mare diversificare, indeosebi in industria prelucratoare. Dupa 1989 s-a inregistrat declinul industriei alimentare, industriei chimice si industriei grele. In ultimii ani s-a revigorat industria prelucratoare, in mare parte in sistem lohn, impulsionata de investitiile straine semnificative.O alta ramura economica foarte dezvoltata in Regiunea vest este comertul. Jumatate din societatile comerciale active au ca domeniu de activitate comertul. Cifra de afaceri totala este realizata preponderent de de IMM-uri, in special in comert si industria prelucratoare.Cea mai mare parte a fortei de munca ocupate din regiune este concentrata in domeniul industriei prelucratoare, comert si constructii.

Tabelul 2.7: Balanta fortei de munca in Regiunea Vest

Domeniu Cod CAENNumar agenti

economici activi

Pondere agenti

economici%

Populatie ocupata, numar

persoane

Pondere persoane ocupate

%Agricultura, silvicultura,

piscicultura 01 ; 02 1256 100 16914 100

Industrie, comert, servicii,altele, total, din

care :29104 100 412380 100

-industrie extractiva 10-14 84 0,3 28277 6,8-industrie prelucratoare 15-37 4816 16,5 186386 45,2-en. Electrica, termica,

gaze,apa 40-41 66 0,2 19777 4,8

-constructii 45 1649 5,7 36680 8,8-comert cu ridicata si

amanunt, rep. Intr. Auto 50-52 14759 50,7 67720 16,5

-hoteluri si restaurante 55 1590 5,5 10127 2,5-transport si depozitare 60-63 1681 5,8 29780 7,2-posta si telecomunicatii 149 0,5 8109 2,0

-tranzactii imobiliare 2834 9,7 19049 4,6-alte activitati, inv,

sanatate,servicii colective, sociale si personale

64-99 1476 5,1 6475 1,6


11 Decembrie 200619


fig. 2.4 Distribuirea agentilor economici pe ramuri de activitate

Tabelul 2.8: Evolutia ratei somajului

Judeţ/regiuneRata

somajului %

Anul 1999 Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003

Regiunea Vest

% 12,6 10,4 9,5 6,6 7,0

Arad % 6,1 4,4 6,1 5,0 4,7Caras-Severin

% 10,8 9,8 11,6 9,8 9,8

Hunedoara % 19,9 16,4 15,3 9,8 12,5Timis % 6,1 8,2 6,5 3,9 3,5


2.1.3.2. Turismul regional

Regiunea Vest poseda o gama larga de obiective turistice cum sunt statiuni montane, rezervatii naturale, situri arheologice, monumente istorice si de arta.Datele privind facilitatile turistice si prezenta turistilor in regiune rezulta din tabelul alaturat.

Tabelul 2.9: Facilitati turistice in regiunea de VestIndicatori Anul 2002 Anul 2003

Numar de unitati turistice 302 326Capacitatea de cazare existenta

(locuri) 20190 20713Capacitatea de cazare in functiune

(mii locuri zile) 4885 5252Sosiri 493 520

Innoptari 1909 2034Indice de utilizare a capacitatii in

functiune 39,1 38,7Sursa: breviar statistic Regiunea de Vest 2006

2.1.3.3. Produsul intern brut

Produsul intern brut pe locuitor realizat in Regiunea vest se situeaza in perioada 1999 – 2002 cu putin sub media la nivel national, situandu-se pe locul trei, dupa Bucuresti si Regiunea centru.Ponderea categoriilor de resurse la formarea produsului intern brut in perioada mentionata arata ca industria pastreaza locul primordial, impreuna cu serviciile si agricultura, urmata de comert, sectorul tranzactiilor imobiliare-inchirieri-servicii, hoteluri si restaurante.

11 Decembrie 200620


Tabelul 2.10 : PIB-ul la nivel de regiuneAn Anul 1999 Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002

PIB regiune (milioane RON) 5744 75278 11224 14714PIB / locuitor (RON) 2807 3677 5521 7527PIB / locuitor (EUR) 1722 1821 2121 2408

Sursa: Breviarul statistic Regiunea de Vest 2006

2. 2. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR ÎN REGIUNEA VEST

Datele prezentate in acest capitol se refera la deşeurile municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, deşeurile rezultate de la statiile de epurare orasanesti si deşeurile din constructii si demolari.

2.2.1. GENERAREA DEŞEURILOR

Datele privind evolutia cantitatilor de deşeuri generate pe regiune sunt prezentate in tabelul urmator :

Tabelul 2.11: Evolutia cantitatilor de deşeuri municipale generate in perioada 1999 – 2003 in Regiunea Vest, tone

Tipuri principale de deşeuri

Cod deseu

Anul 1999

Anul 2000

Anul 2001

Anul 2002

Anul 2003

1Deşeuri municipale

si asimilabile din comert, industrie, institutii, din care :

20 15 01 824319 872413 951257 841987 797000

1.1Deşeuri menajere

colectate in amestec de la populatie

20 03 01 405000 439000 485000 482000 383000

1.2

Deşeuri asimilabile colectate in amestec din comert, industrie,

institutii

20 03 01 241000 255000 276000 172000 201000

1.3

Deşeuri municipale si asimilabile colectate separat (exclusiv din

constructii si demolari), din care :

20 0115 01 96 83 907 797 11221

-hartie si carton 20 01 0115 01 01 36 34 456 412 10478

-sticla 20 01 0215 01 07 12 11 11 34 61

-plastic 20 01 3915 01 02 38 33 80 75 675

-metale 20 01 4015 01 04 10 5 360 276 7

-lemn 20 01 3815 01 03 0

biodegradabile 20 01 08 0

-altele 20 0115 01 0

1.4 Deşeuri voluminoase 20 03 07 23 30 4450 4990 5571

1.5 Deşeuri din gradini si parcuri 20 02 24900 26000 26000 21500 23700

1.6 Deşeuri din piete 20 03 02 15100 15100 15900 14300 161001.7 Deşeuri stradale 20 03 03 28200 28200 36000 41400 37400

1.8 Deşeuri generate si necolectate* 20 03 01 110000 109000 107000 105000 119000

Sursa: Raportarea statistica anuala a operatorilor

11 Decembrie 200621


Tabelul 2.12: Evolutia cantitatilor de namoluri de la statiile de epurare orasanesti si deşeuri de constructii si demolari generate in perioada 1999 – 2003 in Regiunea Vest, tone


Cod deseu

Anul 1999

t

Anul 2000

t

Anul 2001

t

Anul 2002

t

Anul 2003

t

2Namoluri de la

statii de epurare orasanesti, din

care :19 08 05 7620 7560 7920 9470 10730

2.1 Cantitate valorificata (su)** 19 08 05 -

2.2 Cantitate depozitata (su)** 19 08 05 7620 7560 7920 9470 10730

3Deşeuri din

constructii si demolari, din

care :17 5400 5490 8230 12160 30742

3.1 Deşeuri inerte 2780 2760 6590 10700 253603.2 Deşeuri in amestec 2620 2730 1640 1460 5382


Tabelul 2.13:Evolutia generarii deşeurilor in Regiunea Vest in perioada 1999 – 2003, tone


Cod deseu

Anul 1999

Anul 2000

Anul 2001

Anul 2002

Anul 2003

1

Deşeuri municipale si

asimilabile din comert, industrie,

institutii, din care :

20 15 01 824000 872000 951000 842000 797000

2

Namoluri de la statii de epurare orasanesti, din

care :19 08 05 7620 7560 7920 9470 10730

3

Deşeuri din constructii si demolari, din

care :17 5400 5490 8230 12160 30742

TOTAL 837020 885050 967150 863630 838472Sursa: Raportarea statistica anuala a operatorilor

Pentru a obţine o privire de ansamblu, datele din tabelul anterior sunt prezentate grafic

fig. 2.5:Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în perioada 1999 – 2003

11 Decembrie 200622


fig. 2.6: Evolutia diferitelor tipuri de deşeuri generate in perioada 1999 – 2003

Tabelul 2.14 : Evolutia cantitatilor de deşeuri generate in 2003 pe judete

Tipuri principale de deşeuri Cod deseu

Regiune Vest

anul 2003Arad Caras

Severin Hunedoara Timis

1Deşeuri municipale si asimilabile din comert,

industrie, institutii, din care:20

15 01 796992 180931 156300 258611 201250

1.1 Deşeuri menajere colectate in amestec de la populatie 20 03 01 383000 93000 68000 140000 82000

1.2.Deşeuri asimilabile colectate

in amestec din comert, industrie, institutii

20 03 01201000 50000 48000 57000 46000

1.3.

Deşeuri municipale si asimilabile colectate separat

(exclusiv deşeuri din constructii si demolari), din

care:

20 0115 01 11221 5960 - 11 5250

- hartie si carton 20 01 0115 01 01 10478 5389 - 9 5080

- sticla 20 01 0215 01 07 61 61 - - -

- plastic 20 01 3915 01 02 675 503 - 2 170

- metale 20 01 4015 01 04 7 7 - - -

- lemn 20 01 3815 01 03 0 - - - -

- biodegradabile 20 01 08 0 - - - -

- altele 20 0115 01 0 - - - -

1.4. Deşeuri voluminoase 20 03 07 5571 71 - - 55001.5. Deşeuri din gradini si parcuri 20 02 23700 - 3300 7400 130001.6. Deşeuri din piete 20 03 02 16100 1900 1900 5300 70001.7. Deşeuri stradale 20 03 03 37400 4000 7100 11800 14500

11 Decembrie 200623



Regiune Vest

anul 2003Arad Caras


1.8. Deşeuri generate si necolectate*

20 0115 01 119000 26000 28000 37000 28000


Tabelul 2.15: namoluri de la statiile de epurare orasanesti si deşeuri din constructii si demolari


Regiune Vest

anul 2003Arad Caras


1 Namoluri de la statii de epurare orasenesti, din care: 19 08 05 10730 2000 2040 3280 3410

1.1 Cantitate valorificata (s.u.)** 19 08 05 - - - - -

1.2 Cantitate depozitata (s.u.) ** 19 08 05 10730 2000 2040 3280 3410

2 Deşeuri din constructii si demolari, din care: 17 30742 2000 3160 14560 11000

2.1 Deşeuri inerte 25360 2000 12360 9000

2.2 Deşeuri in amestec 5382 2000 1160 2200 2000

Sursa: Operatorii statiilor de epurare, operatori de salubritate, firme de constructii

Tabelul 2.16: Cantitatile de deşeuri generate in anul 2003, pe judete, toneTipuri principale de deşeuri Cod

deseuRegiune

Vestanul 2003

Arad Caras Severin Hunedoara Timis

1Deşeuri municipale si asimilabile din comert,

industrie, institutii, din care:20

15 01 796992 180931 156300 258611 201250

2 Namoluri de la statii de epurare orasenesti, din care: 19 08 05 10730 2000 2040 3280 3410

3 Deşeuri din constructii si demolari, din care: 17 30742 2000 3160 14560 11000


11 Decembrie 200624


Fig. 2.7: Structura deşeurilor generate in 2003, pe judete

Indicatori de generare a deşeurilorIndicatorii de generare a deşeurilor reprezintă raportul dintre cantitatea de deşeuri generată şi numărul total de locuitori din regiune.

Tabelul 2.17: Indicatori de generare a deşeurilor pe Regiunea VestIndicatori de generare deşeuri

Deşeuri municipale si asimilabile, kg/loc.an

Namoluri de la statiile de epurare

orasanesti, kg/loc.an

Deşeuri din constructii si

demolari, kg/loc.an

Total deşeuri, kg/loc.an

1999 422 4 3 4302000 449 4 3 4562001 489 4 4 4972002 433 5 6 4442003 409 6 16 431

Tabelul 2.18: Indicatori de generare a deşeurilor in anul 2003 pe judeteIndicatori de generare deşeuri

Deşeuri municipale si

asimilabile(kg/loc.an)

Namoluri de la statii de epurare

orasenesti(kg/loc.an)

Deşeuri din constructii si

demolari(kg/loc.an)

Total deşeuri(kg/loc.an)

Regiunea Vest 409 6 16 431Arad 393 4 4 401

Caras-Severin 469 6 9 484Hunedoara 527 7 30 564

Timis 304 5 17 326

11 Decembrie 200625


fig. 2.8: Indicatorii de generare a deşeurilor, pe judete

Compoziţia medie a deşeurilor menajere de la populaţieCalculul compoziţiei deşeurilor menajere generate în mediul urban şi rural poate fi făcut pe baza tabelelor 2.11. (Evolutia cantitatilor de deşeuri menajere generate de populaţia Regiunii Vest între anii 1999 – 2003) şi respectiv 2.20 (Ponderea populaţiei conectate la serviciile de salubritate) şi ţinandu-se cont de compoziţiile deşeurilor menajere stabilite prin studii anterioare sau pe baza aprecierii făcută de operatorii de servicii se salubritate:

Tabel 2 19: Compoziţia medie a deşeurilor menajere în anul 2003 în Regiunea Vest

Compozitia deşeurilor

Mediu urban Mediu ruralMedie

ponderată pe regiune

% Cantitatet/an

Cantitatekg/loc/an % Cantitate

t/anCantitatekg/loc/an %

Deşeuri de ambalaje de

hartie si carton11.0 43120 37 9.0 10594 9 10.7

Deşeuri ambalaje sticla 4.9 19208 17 4.2 4888 4 4.8

Deşeuri amb. metalice 4.6 18032 16 3.9 4558 4 4.5

Deşeuri amb.* plastic 8.6 33712 29 7.9 8958 8 8.5

Deşeuri ambalaje lemn 3.4 13328 12 2.1 2736 2 3.2

Deşeuri biodegradabile 54.0 211680 184 65.9 68436 63 55.8

Deşeuri reciclabile, altele decat ambalaje

13.5 52920 46 6.9 9830 7 12.5

- AlteleTOTAL 100 392000 100 110000 100

Compozitia deşeurilor la nivel de regiune a fost estimata in functie de compozitia medie a deşeurilor din judetele componente.Datele privind ccompozitia deşeurilor menajere sunt estimate pe baza datelor primite de la agentii de salubritate.

11 Decembrie 200626


fig. 2.9. Compoziţia medie a deşeurilor urbane

fig. 2.10. Compoziţia medie a deşeurilor rurale

2.2.2. COLECTAREA ŞI TRANSPORTUL DEŞEURILOR

2.2.2.1. Activitatea de salubrizare

Localităţile în care operează agenţii de salubrizare pe cele 4 judeţe sunt prezentate în anexa 4.Activităţile de colectare şi transport a deşeurilor municipale din regiune sunt organizate diferit in funcţie de mărimea localităţii, numărul persoanelor deservite, dotarea, forma de proprietate.

Tabelul 2.20: Ponderea populatiei care beneficiaza de servicii de salubritate in anul 2003 in Regiunea Vest

Regiune / judeţ

Populaţie Populaţie deservită

populaţie urbană

deservităpopulaţie

rurală deservită

Total Urban Rural loc. % Loc. % loc. %

Regiunea Vest 1946647 1193472 753175 1120770 57,6 1055932 84,7 64838 8,6%

Arad 461744 233992 227752 229082 49,6 221172 94,5 7910 3,5%Caras-Severin 333860 182948 150912 156131 46,8 148371 81,1 7760 5,1%

11 Decembrie 200627


Hunedoara 489872 368778 121094 318269 65.0 296477 80.4 21792 18.0%Timis 661171 407754 253417 417288 63.1 389912 95.6 27376 10.8%

fig. 2.11. Populaţia deservită şi nedeservită din Regiune Vest în 2003

Tabelul 2.21: Evoluţia gradului de colectare a deşeurilorIndicator 1999 2000 2001 2002 2003

Cantitatea de deşeuri menajere şi asimilabile colectate / cantitatea de deşeuri menajere şi asimilabile generate

87% 88% 89% 89% 86%

Cantitatea de deşeuri municipale şi asimilabile colectate separat / cantitatea totală de deşeuri menajere şi asimilabile colectate

0,0 0,0 0,12 0,13 1,6

Numărul de locuitori deserviţi de serviciul de salubritate / număr total de locuitori 52,5% 53% 54,2% 55,4% 57,6%

Cantitatea de deşeuri colectate* (kg/loc/an) 322,4 348,5 386,3 334,2 305,7

Cantitatea de deşeuri generate** (kg/loc/an 370,7 396,6 434,1 377,0 354,6

*cantitatea de deşeuri colectate se compune din 1.1 + 1.2 + 1.3**cantitatea de deşeuri generate se compune din 1.1 + 1.2 + 1.3 + 1.8

fig. 2.12. Evoluţia gradului de colectare a deşeurilor între 1999 - 2003

Este deservită aproximativ 57 % din totalul populaţiei Regiunii. Ca urmare, cca. 85 % din cantitatea de deşeuri generate este colectată.

11 Decembrie 200628


fig. 2.13. Evoluţia între 1999 – 2003 a gradului de colectare a deşeurilor comparativ cu cel de generare

Figura de mai sus demonstrează că indicele de generare a deşeurilor a variat între 354 şi 434 kg/loc/an în timp ce cantitatea colectată s-a situat între 305 şi 380 kg/loc/an.

În zonele urbane dens populate există agenţi privaţi de salubritate (RETIM SA în Timişoara şi POLARIS SA în Arad ) prin contracte de concesionare. În afara acestor operatori în Arad mai există o companie aparţinând municipalităţii specializată în colectarea deşeurilor municipale şi celor rezultate din construcţii, exceptând deşeurile menajere casnice. (din gospodării ).

În alte zone urbane sunt numeroşi operatori care colectează toate tipurile de deşeuri municipale sau rezultate din demolări.

În zonele rurale operatorii majori încearcă să îşi extindă contractele de concesiune. Unele municipalităţi locale au organizat servicii locale de colectare cu mijloace mecanice sau chiar cu căruţa.

Tabelul 2.22: Agenţii de salubritate după natura proprietăţii

Regiune/judeţ

Număr agenţi salubritate după natura proprietăţii

Integral de stat

Majoritar de stat

Majoritar privat

Autohton integral privat

Integral privat

cu capital mixt

Public de

interes local

Total agenti

salubrizare

Total Regiune Vest 11 2 2 8 1 16 40

Arad 1 1 2 5 9Caras-Severin 1 7 8

Hunedoara 8 1 1 3 2 15Timis 3 2 1 2 8

Sursa: Raportarea statistică anuală a operatorilor

11 Decembrie 200629


Tabelul 2.23 : Dotarea agenţilor de salubrizare pentru colectarea deşeurilor menajere în amestec în anul 2003 la nivel de regiune

Regiune / judeţ

Tip recipient

Volum total (mc)

Capacitate specifică mc/loc.

Pubele 0,1 – 0,2 mc plastic,

metalice

Containere 4 –5 mc Eurocontainere Altele

Regiune Vest 59416 3470 1673 177 2388175 1,23

Arad 29572 1726 3 851404 1,84

Caraş-Severin 875 420 270 174 246720 0,74

Hunedoara 5711 1073 762 699809 1,44

Timiş 23258 251 641 590242 0,89

Tabelul 2.24: Dotarea agenţilor de salubrizare pentru colectarea separată a deşeurilor menajere în anul 2003 la nivel de regiune

Regiune/ judeţ

Tip recipientVolum total (mc)

Capacitate specifică mc/loc.

Pubele 0,1 – 0,2 mc plastic,

metalice

Containere 4 –5 mc

Euro containere

Clopote fibră de sticlă

Regiune Vest 9000 saci 76 6635 0,0034

Arad 9000 saci 2987 0,0065

Caraş-Severin - - - - - -

Hunedoara 14 672 0,0014

Timiş 62 2976 0,0045

Colectarea selectivă a început doar în marile centre urbane, atât prin colectarea la sursă în zone pilot, cât şi prin containere amplasate pe domeniu public, în majoritatea cazurilor pentru hartie-carton si deşeuri de ambalaje plastic.

Tabelul 2.25 : Dotarea agenţilor economici pentru transportul deşeurilor menajere în anul 2003 la nivel de regiune

Regiune/ judeţ Mijloace de transport, număr Total mijloace de transport

Tip

Aut

ogun

oier

a co

mpa

ctoa

re

Aut

otra

nspo

rtor c

onta

iner

e

Trac

tor c

u re

mor

că

Aut

ocam

ioan

eba

scul

ante

Altele NumărCapacitate

medie totală, mc

Capacitate medie, mc 12 5,4 6,3 8,6 9,3

Regiune Vest 125 46 42 15 4 232 2152Arad 35 8 8 2 1 54 464

Caraş-Severin 23 3 6 2 1 35 278Hunedoara 22 29 12 6 69 543

Timiş 45 6 16 5 2 74 867

11 Decembrie 200630


2.2.2.2. Staţii de transfer

Nu există nici o staţie de transfer în regiune.

2.2.3. TRATAREA DEŞEURILOR ÎN VEDEREA RECICLĂRII SAU ELIMINĂRII

2.2.3.1. Tratare mecano – biologicăÎn regiune nu există staţii de tratare mecanică – biologică.

2.2.3.2. SortareÎn regiune nu există staţii de sortare.

2.2.3.3. Prelucrare în vederea reciclării

Operaţiile de tratare în vederea reciclării care se efectuează în regiune sunt:

-prelucrarea deşeurilor de hartie în vederea reciclării în unităţi de tip REMAT (sortare, balotare)

-prelucrarea deşeurilor metalice în vederea reciclării prin unităţi de tip REMAT (sortare, mărunţire, presare, balotare)

-prelucrare în vederea reciclării deşeurilor de mase plastice prin unităţile de tip REMAT

Tabelul 2.26 : Agenţii economici implicaţi în acţiunea de reciclare şi dotarea acestora cu echipamente

Denumirea agentului economic Adresa Localizare Tip echipament,

caracteristiciAutoriz.

de mediuCapacitate proiectata,

tone/an

Tipul deşeului prelucrat

Judeţul Arad

SC METAL COMP INTERNA TIONAL

Str. Câmpul Liniştii nr.1 Arad

- cuptor cu bazin pentru topire materiale;

- cuptor cu bazin pentru rafinare-purificare aliaje

Da 3.600 t

- cupru în aliaje ;

- siliciu sub formă de oxizi

SC GEFO EXIM SRL Str. Steagului nr. 1 Arad - cuptoare cu azbest,

850 kg/şarjă Da 200 t

- alamă ;- cupru ;- alumin.- bronz

SC BINALIA SA C. 6 Vinatori nr. 53 Arad - 3 cuptoare cu azbest,

850 kg/şarjă Da 1035 t - şpan de alamă

Judeţul Caraş - Severin

SC Imb Miloş SRL

Oraviţa, strada

Broştenilor, nr. 27C

Răcăşdia

- Cântar pod basculă 30t, 50 t

- cântare 1000 kg,- aparate tăiere- IFRON- mijloace de transport

Da

Feroase - 12000 t

Hârtie – 36 tplastice – 60

t

- deşeuri metalice feroase

- -hârtie-carton

- -mase plastice

S.C. ANTREPRIZA DUŞAN ŞI FIUL

S.R.L.

Reşiţa, Calea Timişorii nr.

37

Reşiţa, Calea

Timişorii nr. 37

- cântar pod basculă 30 t- -balanţă semiautomată

1000 kg- presă de balotat tablă- aparate de tăiere- IFRON- macarale- - automacara 2,5 t

Da

Feroase – 900 t

Neferoase -240 t

- deşeuri metalice feroase,- deşeuri neferoase

S.C. Condor Ex S.R.L. Oraviţa,Zona Gării,

bl. B2, sc. A, ap. 6

Oraviţa, str. Răchitovei,

FN

- cântar pod basculă 50 t

- cântare 1000 kg- aparate de tăiere- presă de balotat

Da 60 t - deşeuri metalice

- hârtie- textile- sticlă

11 Decembrie 200631





tone/an


tablă- presă PET- IFRON- mijloace de

transport- cântar pod

basculă 30t, 50 t- cântare 1000 kg- aparate de tăiere

S.C. Doly Com S.R.L.Bocşa, str.

Republicii nr. 183

Bocşa, str. Republicii

nr. 171

- Cântare 1000 kg- aparate de tăiere- IFRON- moto-debitatoare- mijloace de transport

Da

deşeuri metalice feroase: 3000 t

acumulatori24 t

hârtie: 120 tmase

plastice: 60t


- acumulatori uzati

- hârtie- mase

plastice

S.C. Remat S.A.Reşiţa, str. Timişorii nr.

16

Reşiţa, str. Timişorii nr.

16

- Cântar pod basculă 30 t, 50 t

- cântare 500 kg- aparate de tăiere- presă de balotat- IFRON- macara 12 t- macara Greiffer- mijloace transport

Da

feroase: 8835 t

neferoase: 167,2 thârtie -

carton: 507tsticlă: 276 ttextile: 372tcauciuc:34t

mase plastice: 8 t

- feroase- neferoase- hârtie-

carton- sticlă- textile- cauciuc- mase

plastice

S.C. Talbot S.R.L.Reşiţa, str.

Ion Corvin bl. C9, ap. 33

Reşiţa, str. Timişorii nr. 34 (buclă)

- Cântare 1000 kg- aparate de tăiere- IFRON- macara- mijloace de transport

Da 8400 t


S.C. Tehnodina mic S.R.L.

Caransebeşstr. Şesul

Roşu nr. 17

Caransebeşstr. Şesul

Roşu nr. 17

- Cântar pod basculă 30 t

- cântare 1000 kg- presă de balotat tablă- aparate de tăiere- IFRON- macara- mijloace de transport

Da

Deşeuri metalice feroase: 3408 t

Acumulatori uzaţi: 4,85 t


- acumulatori uzaţi

Judeţul Hunedoara

SC Rec Prod Impex SRL

Calea Zarandului

nr. 2Deva

- prese balotat, 2 buc

- aparate tăiere, 7 buc

da 17800 t - deşeuri metalice

SC Royal Industrial SRL

Str. Bujoruluibl. D, ap. 9 Aninoasa

- presa balotat, 1buc- aparate debitare

manuală, 15 bucda 6600 t - deşeuri

metalice

SC Ardis Metal SRLStr. Aurel

Vlaicunr. 44

Deva

- presă balotat 1buc- presă hidraulică 1 buc- foarfecă mecanică

1buc- aparat de tăiat 14 buc- aparat sudură 4 buc- pod bascul, 4 buc

da 8400 t - deşeuri metalice

Sc Era XXI SRL Str. Liliaculuibl. 24/13 Deva - Presa hidraulică 2 buc da 2000 t - hartie,

cartonJudeţul TimişSC Muller Guttenbrunn

Recycling SRLCalea

Şagului nr. 201

Timişoara - cântar pod basculă 30t- 4 greifere- 8 camioane cu macara- ghilotină –presă pentru

caroserii auto- prese de balotat hârtie,

da 230000 t deşeuri metalice19200 t hârtie şi carton

- metalice- hârtie-

carton- mase

plastice

11 Decembrie 200632





tone/an


plastic- maşină de secţionat

PVC cabluri- separator magnetic

pentru metale neferoase

850 t mase plastice

SC Celuloză şi oţel SRL

str. Marat nr. 8 Timişoara

- 2 greifere- utilaj castor MH6- auto incărcător TIH- presă balotat tablă- autocamion

da

48500 t metalice

2400 t hârtie şi carton

- metalice

- hârtie-carton

SC Alcrico SRL str. 7 Aprilie nr. 4

TimişoaraSat Giroc

- tocător pentru plastic- motostivuitor

SC Alfaplast SRL str. Principală nr. 1 Jebel

- tocător pentru plastic- motostivuitor- alte echipamente

Agenţii economici de tip REMAT realizează o colectare a deşeurilor în vederea reciclării şi prelucrarea lor mecanică primară.Prelucrarea deşeurilor colectate constă în sortarea manuală pe grupe de materiale, dezmembrare, mărunţire, presare, balotare şi transportul la agenţii economici reciclatori.

Tabelul 2.27: Cantitaţile de deşeuri valorificabile prelucrate în anul 2003

Staţia de prelucrareTip deşeu – valorificat de la populaţie

Hârtie-carton, [tone]

Mase plastice,

[tone]

Sticlă,

[tone]

Metale,

[tone]

Total Regiune Vest, din care 10474 674 61 7

Judeţul Arad 5388 502 61 7

Judeţul Hunedoara 9 2

SC Era XXI SRL 9 2

Judeţul Timiş 5077 170

SC Muller Guttenbrunn Recycling SRL 1702 56SC Celuloza şi oţel SRL 3375SC Alcrico SRL 26SC Alfaplasţ SRL 88

Concluzii :Valorificarea deşeurilor reciclabile de la populaţie s-a făcut prin unităţi de reciclare de tip REMAT.Cantităţile colectate separat şi valorificate in anul 2003 au fost :

-hârtie-carton : 10474 tone, care au fost reciclate la fabricile de hârtie din ţară ;-plastic : 674 tone, valorificate la unităţi prelucrătoare din ţară şi la export ;-metale : 7 tone, reciclate la unităţi din metalurgie.

11 Decembrie 200633


2.2.4. ELIMINAREA DEŞEURILOR

2.2.4.1. Depozite existente

Singurul mod de eliminare a deşeurilor în Regiunea Vest este depozitarea.Sunt prezentate mai jos câteva informaţii privind depozitele existente şi cantităţile de deşeuri depozitate anual.

Tabelul 2.28 : Depozite de deşeuri existente

JudeţulNumăr

depozite urbane

tipSuprafaţa proiectată,

ha

Capacitate proiectată,

mc

Număr locuri de

depozitare în localităţi

rurale neamenajate

Arad 7 B 45 2749500Caraş - Severin 8 B 34 2188000Hunedoara 13 B 39 5021000Timiş 7 B 42 3280000

Regiunea Vest 35 160 13238500 465Sursa: Bazele de date ale APM judeţene

- Din sinteza datelor pe regiune rezultă un număr de 35 depozite existente de deşeuri nepericuloase de tip B, care deservesc mediu urban;

- Suprafaţa totală ocupată este de 160 ha;- Aceste depozite sunt neecologice, neavând dotările necesare pentru protecţia mediului ;

capacităţile sunt în curs de epuizare, amplasamentele sunt improprii şi nu deţin autorizaţie de funcţionare ;

- Aceste depozite sunt amplasate pe lângă zonele urbane şi sunt exploatate în general de către operatorii de salubritate. Conform Planului de implementare a Directivei de depozitare a deşeurilor, aceste depozite se vor închide eşalonat, conform situaţiei prezentate în anexa 3.

- Pe lângă depozitele urbane prezentate, în mediul rural mai există 465 locuri neamenajate de depozitare a deşeurilor, care vor fi ecologizate până în anul 2009.

Tabelul 2.29: Depozite ecologice în funcţiune şi în execuţie

Judeţ/localitate

Nr. depozite ecologice

în funcţiune

Nr. depozite ecologice

în execuţie

Localităţi arondate

Tip depozit

Suprafaţa proiectată,

ha

Capacitate proiectată,

mc

Arad /Arad 1 - Arad B 9,63 1677800Sursa: Bazele de date ale APM Arad

În Regiunea Vest există un singur depozit ecologic in funcţiune, Depozitul ASA Arad Servicii Ecologice SA, construit cu acord de mediu în anul 2003 şi dat în funcţiune in anul 2004. În prezent este operaţională prima celulă. Depozitul este amplasat lângă depozitul de zgură al CET Arad, la o distanţă de 2,5 km de zona locuită.

11 Decembrie 200634


2.2.4.2. Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate şi capacităţi disponibileTabelul 2.30: Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate şi a capacităţilor disponibile

JudeţCantităţi de deşeuri depozitate Capacitate

disponibila in anul 2003, mc

Anul 1999

Anul 2000

Anul 2001

Anul 2002

Anul 2003

Arad 144510 186597 262632 191701 145717 1608000Caraş-Severin 100068 103992 107785 119193 128599 1280000

Hunedoara 310050 313107 313314 261635 249210 2067500Timiş 168372 167368 172643 180610 166300 1350000Total

Regiunea Vest 723000 771064 856374 753139 689826 6305500

Sursa: Bazele de date ale APM judeţene

Situaţia depozitelor de deşeuri pe judeţe şi pe regiune poate fi urmarită în Anexa 6.

Datele privind evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate sunt prezentate în graficul urmator.

fig. 2.14. Evoluţia între 1999 – 2003 a cantităţilor depozitate în Regiunea Vest

În Anexa sunt prezentate depozitele de deşeuri din regiune, la nivelul anului 2003. Anexa include informaţii despre:

- depozite conforme;- depozite neconforme;- depozite în execuţie;- depozite în faza de proiect.

2.2.4.3 Impactul asupra mediului determinat de depozitele neconforme Mediul din regiune este influenţat negativ de către depozitele necontrolate şi neconforme şi solurile contaminate. Cele mai întâlnite pagube sunt:

- terenuri şi soluri total dezafectate, care nu mai pot fi folosite pentru agricultură, pentru recreere sau alte folosinţe economice

- suprafeţe contaminate şi ape subterane cu conţinut de metale grele, nitraţi, nitriţi, acizi, materii organice, făcând apa nepotrivită pentru consumul uman sau irigaţii

- apele de ploaie contaminate sunt toxice pentru peşti şi în general pentru viaţa subacvatică, acolo unde se cere un nivel ridicat de oxigen (CBO)

- inmulţirea pasărilor, animalelor şi insectelor care pot împrăştia boli - pagube asupra florei şi faunei din regiune, inclusiv distrugeri ale habitatelor

11 Decembrie 200635


2.2.4.4 Flux de deşeuri in Regiunea 5Din datele prezentate anterior în plan Plan, poate fi realizată o balanţă totală a materialelor din fluxurile de deşeuri din regiune,. Această balanţă este descrisă în tabelul următor. Cea mai mare cantitate din deşeurile necolectate şi totodată neevidenţiate de operatori, municipalităţi ori alte entităţi implicate ocupă suprafeţe întinse de teren in depozite rurale sau urbane chiar dacă ajung acolo fără ca populaţia care le generează să beneficieze de servicii de colectare regulată a deşeurilor.

Tabel 2.31: Bilanţul de materiale pe Regiune

*nu sunt incluse fracţiile de deşeuri de lemn de foc sau hârtie recuperate direct în gospodării

11 Decembrie 2006

Regiunea 5 Mii Tone (2003)Deşeuri generate (t) 797Reciclate (t) * 11Compostate (t)Deşeuri depozitate (t) 690Deşeuri neevidentiate (t) 96

36


3. OBIECTIVE REGIONALE ŞI ŢINTE PENTRU MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

Tabelul următor arată obiectivele şi ţintele strategice ale Regiunii 5. Obiectivele sunt conforme cu cele aprobate prin Planul Naţional de Gestiuneal Deşeurilor. Apar următoarele adnotaţii:

1. Ţintele stabilite pentru deşeurile de ambalaje sunt date prin HG 621/2005.2. Ţintele privind reducerea deşeurilor biodegradabile sunt stabilite în concordanţă cu

perioada de derogare de patru ani acordată României prin aderarea la UE 3. Tabelul este limitat de problemele relatate în Deşeuri Solide Municipale

Tabel 3.1: Obiective regionale şi ţinte1

Nr. crt Obiectiv Sub-obiectiv Tinta Termen

1.

Dezvoltarea politicii judetene in vederea

implementarii unui sistem integrat de gestionare a

deseurilor

Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientarii in

domeniul gestionarii deseurilor si a instrumentelor de implementare a

acesteia

Permanent

2.

Cresterea eficientei de aplicare a legislatiei in domeniul gestionarii

deseurilor

2.1. Întocmirea de regulamente locale privind managementul integrat

al deşeurilor2007

2.2. Cresterea importantei acordate aplicarii legislatiei si controlul

acesteia2004-2007

2.2. Luarea de masuri pentru intarirea capacitatii institutionale 2004-2007

3.

Dezvoltarea cadrului institutional si organizatoric

in vederea indeplinirii cerintelor regionale,

nationale si europene

3.1. Eficientizarea structurilor institutionale si a sistemelor aferente activitatii de gestionare a deseurilor

Incepand din 2004

3.2. Dezvoltarea cadrului institutional si organizational necesar

Incepand din 2004

3.3 Incurajarea privatizarii in domeniul gestionarii deseurilor 70% 2007

4.

Asigurarea resurselor umane necesare direct implicate in sistemul de

gestionare a deseurilor ca numar si pregatire

profesionala

4.1. Asigurarea necesarului de personal calificat pentru operarea şi

controlul sistemului2004-2007

4.2. Susţinerea programelor de informare şi pregătire a personalului

din sectorul public/privat.Permanent

5. Crearea si utilizarea de sisteme financiare si

mecanisme economice pentru gestionarea

deseurilor in conditiile respectarii principiilor

generale, cu precadere a principiilor « poluatorul plateste » si cel privind

« responsabilitatea producatorului »

5.1. Stimularea crearii si dezvoltarea unui sector public privat pe piaţa

viabilă de deşeuriPermanent

5.2. Punerea în evidenţă a oportunităţilor în vederea utilizarii

fondurilor nationale diponibile (fonduri nationale, fondul de mediu,

fonduri private etc)

Permanent

5.3. Optimizarea utilizării fondurilor europene si internationale (ISPA,

SAPARD, CES , fonduri structurale etc )

Permanent

1 Pentru atingerea obiectivelor si tintelor stabilite in acest capitol trebuie sa avem in vedere asigurarea capacitatilor necesare de colectare, transport, recuperare, reciclare, tratare si eliminare.

11 Decembrie 200637



5.4. Promovarea celor mai bune practici în domeniul managementului

de deşeuri şi finanţărilor durabile (tarife şi taxe)

2004-2015

6.

Promovarea informării, constientizarii si motivarii

pentru toate partile implicate

6.1. Cresterea comunicarii intre toate partile implicate Permanent

6.2. Organizarea si sustinerea de programe de educare si

constientizare a populatieiPermanent

6.3. Creşterea gradului de conştientizare în privinţa

consecinţelor unor practici inadecvate de depozitare a

deşeurilor.

2009

6.4. Creşterea gradului de conştientizare asupra practicilor de

depozitare controlată2009

7Dezvoltarea şi reabilitarea sistemului informaţional de management al deşeurilor

7.1. Imbunatatirea sistemului regional si local de colectare ,

prelucrare, analizare si validare a datelor si informatiilor privind

gestionarea deseurilor

2004-2007

8. Minimizarea generarii deseurilor

8.1. Iniţierea de activităţi specifice pentru minimizarea cantităţii de

deşeuri la producători şi alţi generatori de deşeuri

permanent

8.2. Promovarea minimizării deşeurilor la cetăţeni. 2006

9.Dezvoltarea/ Imbunatatirea

unui sistem modern de colectare si transport a

deseurilor

9.1. Extinderea sistemului de colectare a deseurilor in mediul

urbanRata de acoperire 100% 2013

9.2. Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor in mediul rural Rata de acoperire 90% 2009

9.3. Reabilitarea si modernizarea sistemelor existente de colectare si

transport deseuri2013

9.4. Construirea statiilor de transfer dacă sunt recomandate de către

studiile de fezabilitate2013

9.5. Separarea fluxurilor de deseuri periculoase de cele nepericuloase

din deseurile menajere2017

9.6. Cresterea coeficientului de colectare selectiva pentru mediul

urban2013

9.7. Implementarea si cresterea coeficientului de colectare selectiva

pentru mediul rural2013

10.Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile

depozitate

10.1. Separarea deseurilor biodegradabile din deseurile

municipale colectate.

Coeficient de reducere 25%, baza de calcul: cantitate produsa in

1995

2010

10.2. Realizarea statiilor de compost in vederea valorificarii deseurilor

biodegradabile.

Coeficient de reducere 50% baza de calcul: cantitate produsa in

1995

2013

10.3 Construirea unor statii de tratare bio-mecanica, incinerare şi

compostare avansată.

Coeficient de reducere 65% baza de calcul: cantitate produsa in

1995

2016

11 Decembrie 200638



11. Valorificarea potentialului util din deseurile municipale

11.1. Recuperarea materiala şi/sau energetica a ambalajelor si

deseurilor de ambalaje

50% din masa deseurilor de ambalaje 2011

60% din masa deseurilor de ambalaje 2013

11.2. Reciclarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje

- Reciclarea a 60% din masa deseurilor din hartie/carton- Reciclarea a 50% din masa deseurilor din metal

2008

- Reciclarea a 15% din masa deseurilor din plastic- Reciclarea a 15 % din masa deseurilor din lemn

2010

- Reciclarea a 55% din masa totala a deseurilor de ambalaje, din care : - 60% din masa deseurilor din sticla; - 22.5 % din masa deseurilor din plastic

2013

12.Implementarea sistemului de colectare a deseurilor

voluminoase

12.1. Minimizarea cantitatii depozitate de deseuri voluminoase 2007

12.2. Colectarea selectiva si valorificarea deseurilor voluminoase 2006

13.

Cresterea eficientei tratarii si eliminarii namolurilor provenite de la statii de epurare a apelor uzate

13.1. Prevenirea eliminarii necontrolate pe sol si in apele de

suprafata a namolurilor

Incepand din 2005

13.2. Utilizarea namolului in agricultura ca fertilizant agricol in cazul in care se respecta conditiile

legale prevazute de O.M. 344/708/2005

permanent

13.3. Utilizarea namolurilor pentru reabilitarea terenurilor degradate si

acoperirea depozitelor existente (O.M. 344/708/2005 )

permanent

13.4. Promovarea coincinerarii namolurilor contaminate de la statiile de epurare in cuptoarele de ciment

permanent

14. Reducerea cantitatii de anvelope uzate

Recuperarea anvelopelor uzate pentru valorificare, reciclare sau

valorificare termoenergetica

Recuperarea a 60% din greutatea totala a

anvelopelor introduse pe piata

2005



2006



2007

15. Innoirea parcului national auto prin valorificarea

15.1 Colectarea si valorificarea vehiculelor scoase din uz.

Constituirea unei retele de colectare ale VSU. 2005

11 Decembrie 200639



ecologic rationala a vehiculelor uzate

15.2. Creşterea gradului de reutilizare, reciclare si valorificare a

componentelor rezultate din dezmembrarea VSU.

Reutilizarea si reciclare a cel putin 75% din masa vehiculelor

fabricate inainte de 1.01.1980

2007

Reutilizarea si reciclare a cel putin 85% din masa vehiculelor fabricate dupa 1.01.1980

2007

16. Gestiunea deseurilor de echipamente electrice si electronice(În HG 448/2005 ţintele sunt stabilite pentru 10 categorii de bunuri)

16.1. Colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice

prin organizarea unor centre de colectare la nivel local.

Colectarea a 2 kg deseu/locuitor/an 2006



16.2. Reutilizarea, reciclarea si valorificarea deseurilor de

echipamente electrice si electronice

Reutilizarea, reciclarea si valorificarea a 50%

din cantitatea de deseuri electrice si

electronice colectata

2006

Reutilizarea, reciclarea si valorificarea a 75%

din cantitatea de deseuri electrice si

electronice colectata.

2007

Reutilizarea, reciclarea si valorificarea totala a

cantitatii de deseuri electrice si electronice

colectata.

2008

17.Gestiunea si controlul

bifenililor policlorurati si a altor compusi desemnati

17.1. Stabilirea planurilor de eliminare a echipamentelor cu PCB

Identificarea posibilitatilor de

eliminare prin operatori autorizati

2005

17.2. Eliminarea echipamentelor ce contin compusi desemnati

Eliminarea in totalitate a echipamentelor ce

contin PCB, care sunt depasite fizic sau moral.

2010

Eliminarea echipamentelor ce contin PCB dupa

expirarea perioadei de utilizare.

După 2010

18. Eliminarea deseurilor in conformitate cu cerintele legislatiei in domeniu in

scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului

18.1. Inchiderea etapizată a depozitelor urbane neconforme

existente

Inchiderea eşalonată a 34 depozite neconforme 2017

18.2. Sistarea depozitarii in locatiile neautorizate in mediu rural.

Închiderea locatiilor neamenajate 2009

18.3. Reabilitarea locatiilor de depozitare a deseurilor din mediul

rural

2010

11 Decembrie 200640



18.4. Asigurarea capacitatilor necesare pentru eliminarea

deseurilor prin promovarea cu prioritate a instalatiilor de eliminare

la nivel zonal

-realizarea a 5 depozite conforme de depozitare

a deseurilor

Incepand din 2007

11 Decembrie 200641


4. PROGNOZA CANTITATIVĂ PRIVIND GENERAREA, COLECTAREA, TRATAREA ŞI ELIMINAREA DEŞEURILOR

4.1. TENDINŢA FACTORILOR RELEVANŢI PENTRU EVOLUŢIA GENERĂRII DEŞEURILOR

Generarea deşeurilor este influenţată de numeroşi factori. Cei mai importanţi sunt:

- evoluţia venitului populaţiei,- comportamentul consumatorilor, ( preferinţele şi obişnuinţele personale ),- introducerea pe piaţă de noi produse ambalate - evoluţia demografică.

Venitul populaţiei din Regiune are o impotanţă semnificativă în generarea deşeurilor. În general nivelul ridicat al acestuia şi urbanizarea generează cantităţi mari de deşeuri pe cap de locuitor (zonele rurale generează între 0,3 – 0,4 kg/loc/ zi în timp ce locuitorii zonelor urbane generează 0,9 kg/loc/zi conform studiilor Băncii Mondiale). În mod similar comportamentul consumatorilor poate influenţa modul generării deşeurilor (consumul de preparate alimentare generează mai multe deşeuri de ambalaje) etc. În ultimă instanţă, introducerea de materiale noi de ambalaje, în special plasticele, au un impact semnificativ asupra mediului. spre exemplu ambalajele PET au înlocuit în ultimii ani clasicele ambalaje de sticlă şi sacii, pungile sau cutiile de PE pe cele de hârtie sau ambalajele reutilizabile pentru cumpărăturile en-gros. Ambele aspecte au influenţat cantităţile şi compoziţia deşeurilor generate.

Alţi factori social economici includ creşterea semnificativă a numărului de supermarket-uri şi shopping centre alături de creşterea PIB pe cap de locuitor, ceea ce, în compensaţie duce la creşterea cumpărării de produse alimentare şi alte bunuri ambalate şi implicit la nivele ridicate ale cantităţii de deşeuri generate.

Demografia influenţează generarea de deşeuri: locuitorii din zonele urbane generează mult mai multe deşeuri decât cei din zona rurală. Populaţia Regiunii se află într-un uşor declin şi devine mai urbanizată, fiind de aşteptat ca această tendinţă să continue pe durata perioadei planificate. Modificările sunt neglijabile faţă de impactul aşteptat de generarea a deşeurilor.Tabelul 4.1. conţine previziunile privind populaţia regiunii Vest conform Breviarului Institutului Naţional de Statistică.

Tabelul 4.1: Prognoza populaţiei Regiunii Vest (milioane)

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Total

populaţie 1947 1940 1933 1926 1919 1912 1905 1898 1891 1885 1878

% urban 61.3 61.3 61.3 61.3 61.3 61.4 61.4 61.4 61.4 61.4 61.4% rural 38.7 38.7 38.7 38.7 38.7 38.6 38.6 38.6 38.6 38.6 38.6

populaţia urbană 1193 1189 1185 1181 1177 1173 1169 1165 1161 1157 1153

populaţia rurală 753 750 747 745 742 739 736 733 730 727 725

Sursa: breviar statistic al INS

În privinţa creşterii economice este de aşteptat ca Regiunea Vest să continue un sens ascendent, corelat cu intrarea României în Uniunea Europeană. În acest context, Regiunea Vest se poate aştepta la o rată anuală de creştere de 5 – 6 % pe perioada de planificare.

11 Decembrie 200642


Tabelul 4.2: Prognoza PIB în Regiunea Vest

Anul Rate de creştere a PIB[ % / an ]

2003 5,22004 8,42005 4,12006 6,72007 6,42008 6,32009 5,92010 5,62011 5,52012 5,42013 5,3

Sursa: breviar statistic al INS

Studiind tendinţele generale este de aşteptat să crească cantitatea de deşeuri generată pe locuitor. Totodată, impactul noilor reglementări în domeniul ambalajelor ( spre exemplu introducerea unui sistem - depozit pentru sticle, butelii, bidoane, cutii ) şi introducerea colectării separate pot diminua cantităţile de deşeuri municipale mixte în timp ce vor creşte materialele de ambalaje colectate separat. Impactul probabil al acestor consideraţii a fost instrumentat în concluziile ANPM care converg către o uşoară creştere pe durata perioadei de planificare, cu o creştere relativ bruscă a deşeurilor de ambalaje.

4.2. PLANIFICAREA GENERĂRII DEŞEURILOR MUNICIPALELuând în considerare cele de mai sus, tendinţa ANPM privind planificarea curentă are în vedere creşterea generării deşeurilor municipale solide cu o rată de 0,8 % / an. Pentru deşeurile menajere această rată de creştere are următoarele efecte asupra mediei indicilor de generare zilnica pentru zone urbane şi rurale:

Tabelul 4.3: Prognoza indicilor de generare a deşeurilor menajere

Indice anual de creştere 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

0.80 %

indice urban 0.9 0.91 0.91 0.92 0.93 0.94 0.94 0.95 0.96 0.97 0.97

0.80 %

indice rural 0.4 0.40 0.41 0.41 0.41 0.42 0.42 0.42 0.43 0.43 0.43

Aplicarea indicelui de creştere propus de ANPM generează următoarele creşteri ale cantităţii de deşeuri municipale solide pentru perioada planificată (prin înmulţirea numărului de locuitori cu indicele de generare zilnică şi 365 de zile/an):

Tabelul 4.4: Prognoza de generare a deşeurilor municipale solide

Nr. Crt. Tip deşeu

Indice anual de creştere

2003 2006 2008 2010 2011 2013

1Deşeuri menajere mixte

urban 0.80% 391901 397344 400992 404655 406492 410176

rural 0.80% 109938 111401 112279 113157 113595 114629

2 Deşeuri similare din comerţ, industrie, instituţii* 0.80% 212221 217355 220847 224394 226190 229823

3 Deşeuri voluminoase 0.80% 5571 5706 5797 5891 5938 6033

4 Deşeuri din parcuri şi grădini 0.80% 23700 24273 24663 25059 25260 25666

5 Deşeuri din pieţe 0.80% 16100 16489 16754 17024 17160 17435

11 Decembrie 200643


6 Deşeuri stradale 0.80% 37400 38305 38920 39545 39862 40502T O T A L 0.60% 796831 810874 820254 829725 834496 844265

*Pentru simplificarea calculelor fracţia colectată separat a fost inclusă în fracţia de deşeuri asimilabile celor menajere provenite din comerţ, industrie şi instituţii.

4.3. PLANIFICAREA ALTOR FRACŢII DE DEŞEURI4.3.1. PLANIFICAREA FRACŢIEI DE DEŞEURI DE AMBALAJE

Cantităţile de deşeuri de ambalaje sunt calculate în conformitate cu prevederile Directivei 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje amendată Directiva 2004/12/CE. Conform acestei Directive calculul privind generarea deşeurilor de ambalaje se bazează pe un studiu al producătorilor privind consumul casnic de ambalaje în anul 2002. Din studiu s-a concluzionat că în 2002 s-au generat 1150 mii tone deşeuri de ambalaje. Alocarea cantităţii corespunzătoare fiecărei regiuni s-a făcut mai târziu prin alocarea unei rate prestabilite pe regiune, în funcţie de consumul naţional de alimente, băuturi, produse nealimentare şi servicii. În continuare se prezintă un tabel relevant utilizat în alocarea şi prognoza deşeurilor de ambalaje:

Tabelul 4.5: Alocarea pe regiuni a indicilor pentru deşeurile de ambalaje

Regiunea locuitori (2004)

Consumator cheltuieli

Cheltuieli pe consumul de alimente, bunuri nealimentare

şi servicii

Indice alocat

Regiunii

Deşeuri de

ambalaje în 2002

Index

Număr. Lei/an.*loc. % Lei/loc.*an Miliarde lei /an t/an kg/an*loc.

1 3.674.367 2559347 51,5 1.318.064 4800 0,1391 159.904 43,522 2.848.219 2751383 56,2 1.546.277 4400 0,1265 145.413 51,053 3.379.406 2533570 55 1.393.464 4700 0,1352 155.481 46,014 2.317.700 2558275 47,9 1.225.414 2800 0,0816 93.774 40,465 1.958.648 2808452 62,2 1.746.857 3400 0,0983 112.968 57,686 2.740.064 2970463 58,7 1.743.662 4800 0,1372 157.748 57,577 2.523.021 2905224 58,5 1.699.556 4300 0,1231 141.579 56,118 2.226.457 3502610 71 2.486.853 5500 0,1590 182.813 82,11

Romania 21.667.882 34800 1,0000 1.149.679 54,311.150 k tone Generarea de deşeuri de ambalaje în România în 2002

În privinţa ratelor de creştere a deşeurilor de ambalaje valorile recomandate de ANPM sunt:

- 10% / an între 2003 şi 2006,- 7% / an între 2007 şi 2009, şi- 5% / an între 2010 şi 2013.

Rezultatele prognozei pe regiuni privind generarea deşeurilor de ambalaje sunt prezentate în Tabelul 4.6.

Tabelul 4.6: Prognoza creşterii generării de deşeuri de ambalaje, tone / regiune

10 % creştere pe an 7 % creştere pe an 5% creştere pe anRegiun

e 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 20131 159.904 175.895 193.484 212.833 234.116 250.504 268.039 286.802 301142 316199 332009 3486102 145.413 159.954 175.949 193.544 212.899 227.802 243.748 260.810 273851 287543 301920 3170163 155.481 171.029 188.132 206.945 227.640 243.575 260.625 278.869 292812 307453 322825 3389664 93.774 103.151 113.466 124.813 137.294 146.905 157.188 168.191 176601 185431 194702 2044385 112.968 124.265 136.691 150.360 165.396 176.974 189.362 202.618 212749 223386 234555 2462836 157.748 173.523 190.875 209.963 230.959 247.126 264.425 282.935 297082 311936 327533 3439097 141.579 155.737 171.310 188.441 207.285 221.795 237.321 253.933 266630 279962 293960 3086588 182.813 201.094 221.203 243.323 267.656 286.392 306.439 327.890 344284 361499 379574 398552

Romania

1.149.679

1.264.647

1.391.112

1.530.223

1.683.246

1.801.073

1.927.148

2.062.048

2.165.151

2.273.408

2.387.079

2.506.433

11 Decembrie 200644


Pe baza acestui tabel, se prognozează o dublare a cantităţilor de deşeuri de ambalaje pe perioada de planificare. Conform estimărilor, deşeurile de ambalaje sunt generate la sursă astfel:

- 30% din activităţi instituţionale, comerciale şi industriale, şi- 70% din gospodării.

În privinţa detalierii pe categorii a deşeurilor de ambalaje au fost atribuite rate egale de creştere pentru ambalajele de hârtie şi carton, sticlă, plastic, metal şi lemn. Compoziţiile estimate pentru anul 2006 sunt:

- 26,5% pentru hârtie şi carton,- 30% pentru plastice,- 20% pentru sticlă,- 11.75% pentru metal şi- 11.75% pentru lemn.

Tabelul 4.7: Prognoza generării în regiune de deşeuri de ambalaje, ( mii tone / an )

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Regiunea Vest 124 137 150 165 177 189 203 213 223 235 246

hârtie şi carton 33 36 40 44 47 50 54 56 59 62 65plastic 37 41 45 50 53 57 61 64 67 70 74sticlă 25 27 30 33 35 38 41 43 45 47 49metal 15 16 18 19 21 22 24 25 26 28 29lemn 15 16 18 19 21 22 24 25 26 28 29

4.3.2. PLANIFICAREA FRACŢIEI DE DEŞEURI BIODEGRADABILE

Deşeurile biodegradabile din deşeurile municipale solide provin din diferite surse,cum sunt:- deşeuri biodegradabile şi similare din gospodării,- fracţii colectate separat de hârtie şi carton, lemn, unele textile şi- alte fluxuri de deşeuri provenite din: pieţe, curăţatul străzilor şi din parcuri şi grădini

Tabelul 4.8: Conţinutul de deşeuri biodegradabile în diferite fluxuri de deşeuri municipale, ( % )

2003 2006 2008 2010 2011 2013

1.1

Deşeuri menajere (casnic)Urban 68 68 68 68 68 68

Deşeuri biodegradabiel 54 54 54 54 54 54hârtie + carton + lemn 14 14 14 14 14 14

Rural 74 74 74 74 74 74Deşeuri biodegradabil 62 62 62 62 62 62hârtie + carton + lemn 12 12 12 12 12 12

1.2 + 1.3 Deşeuri similare (în amestec sau colectate separat) 45 45 45 45 45 45

1.5 Deşeuri din parcuri şi grădini 95 95 95 95 95 951.6 Deşeuri din pieţe 90 90 90 90 90 901.7 Deşeuri stradale 20 20 20 20 20 20

În acest Plan deşeurile municipale biodegradabile nu includ: deşeul biodegradabil de la staţiile de epurare municipale şi deşeurile provenite din construcţii şi demolări. În tabelul 4.9 sunt prezentate cantităţile prognozate de deşeuri municipale biodegradabile exprimate în tone pe an.

Tabelul 4.9. Prognoza generării de deşeuri municipale biodegradabile, (tone / an)

Nr. Flux de deşeu Conţinut în 2003 2006 2010 2013

11 Decembrie 200645


Crt. biodegradabil

1

Deşeuri menajere în amestec

urbandoar bio 54% 211626 214566 218514 221495

hârtie+lemn 14% 54866 55628 56652 57425

ruraldoar bio 62% 68162 69069 70157 71070

hârtie+lemn 12% 13193 13368 13579 13756

2 Deşeuri similare provenite din comerţ, industrie, instituţii 45% 95499 97810 100977 103420

3 Deşeuri din parcuri şi grădini 95% 22515 23060 23807 243824 Deşeuri din pieţe 90% 14490 14841 15321 156925 Deşeuri stradale 20% 7480 7661 7909 8100

T O T A L 487831 496002 506916 515340

Procentele pentru conţinutul de deşeuri biodegradabile utilizate sunt:- 95% pentru deşeurile din parcuri şi grădini- 90% pentru deşeurile din pieţe, şi- 20% pentru deşeurile stradale.

4.4 ŢINTE PROPUSEAceastă secţiune îşi propune să cuantifice ţintele obiectivelor Regiunii Vest exprimate anterior procentual. Un rezumat al ţintelor privind deşeurile municipale solide, deşeurile de ambalaje şi biodegradabilele a fost prezentat în Capitolul 3 şi sunt redate în Tabelul 4.6.Se prezintă mai jos obiectivele cantitative:

Tabelul 4.10. Obiective şi ţinte privind deşeurile ( % )Descriere 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2013

% populaţie urbană conectată la colectarea deşeurilor 100

% populaţie rurală conectată la colectarea deşeurilor 90Reducerea cantitativă a biodegradabilului din deşeuri faţă de 1995 (cu tranziţie 4 ani pentru 2006 şi 2009)

75 50

Recuperarea deşeurilor de ambalaje / incinerate cu recuperare energetică 50 60

Deşeuri de ambalaje reciclate complet (cantitativ) 25 55din care hârtie / carton 15 60din care metal 15 50din care plastice 15 22.5din care sticlă 15 60din care lemn 15

Sursa: Planul Naţional de Management al Deşeurilor.

4.4.1. COLECTAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE SOLIDEÎn 2003 Regiunea Vest a colectat 85 % din cantitatea totală de deşeuri, deservind doar 57 % din populaţie. Există o mare discrepanţă între zonele urbane unde deşeurile se colectează de la 85 % din locuitori şi zonele rurale cu numai 9 % locuitori deserviţi. Se preconizează o îmbunătăţire semnificativă a acestei situaţii, având în vedere generalizarea colectării deşeurilor către majoritatea locuitorilor, în concordanţă cu ţintele propuse mai sus. Pentru Regiunea Vest ţintele de colectare sunt:

- 90 % pentru populaţia din mediul rural până în anul 2009, şi- 100 % pentru populaţia din mediul urban până în anul 2013.

Tabelul 4.11. prezintă cifre semnificative pentru generarea şi colectarea deşeurilor pentru perioada planificată, atât pentru locuitorii din mediul urban cât şi pentru cei din zonele rurale. Prognoza se bazează pe cifrele de generare a deşeurilor menajere în amestec de: 0,9 kg/locuitor/zi pentru locuitorii din zona urbană şi de 0,4 kg/locuitor/zi pentru locuitorii din zona rurală. Totodată prognoza privind tendinţa de creştere a cantităţilor de deşeuri generate s-a atenuat prin luarea în considerare a unei tendinţe generale de descreştere graduală a populaţiei

11 Decembrie 200646


şi migraţia dinspre rural către urban, astfel încât s-a considerat o creştere anuală a generării deşeurilor de 0,8 %.Tabelul de mai jos prezintă ţintele cantitative pentru colectarea şi depozitarea deşeurilor pentru locuitorii zonelor rurale şi urbane pentru perioada planificată.

Tabelul 4.11. Ţinte cantitative pentru deşeurile menajere colectate în amestec, rural şi urban

Prognoza generării deşeurilor în amestec, kt/an, creştere 0.80%: urban: 0,9 kg/loc/an; rural: 0,4 kg/loc/an

2003 2004 2005 2006 2007 2008 209 2010 2011 2012 2013Urban 392 394 396 397 399 401 403 405 407 408 410Rural 110 110 111 111 112 112 113 113 114 114 115

Deşeuri generate 502 504 507 509 511 513 516 518 520 523 525

% populaţie conectată la colectareColectate urban% 88.5 89 89 89 89 89 90 94 96 98 100Colectate rural % 8.6 9 10 11 50 75 90 90 90 90 90% Colectate în Regiunea Vest 58% 58% 58% 59% 74% 84% 90% 92% 94% 95% 96%

Populaţie conectată la colectare (1000)Colectate urban 1056 1059 1055 1051 1048 1044 1052 1095 1115 1134 1153Colectate rural 65 68 75 82 371 554 662 660 657 655 652

Colectate în Regiune 1121 1126 1130 1133 1419 1598 1715 1755 1772 1789 1805

Deşeuri menajere colectate în amestec, kt / anColectate urban 347 351 352 354 355 357 363 380 390 400 410Colectate rural 9 10 11 12 56 84 101 102 102 103 103Colectate în Regiune 356 360 363 366 411 441 464 482 493 503 513

% tone colectate 71% 71% 72% 72% 80% 86% 90% 93% 95% 96% 98%

4.4.2. RECUPERAREA ŞI RECICLAREA DEŞEURILOR DE AMBALAJE

Începând cu 2003 şi până în 2013 pentru colectarea, recuperarea şi reciclarea fracţiilor generate separat se preconizează o creştere de la valoarea curentă raportată de 11 mii tone pe an (cifră care include şi cantităţile neraportate de deşeuri de ambalaje) la 142 mii tone pe an de deşeuri de ambalaje. Se estimează că odată generalizată în Regiunea Vest colectarea selectivă să ducă la cantităţi suplimentare de deşeuri recuperabile (dar nu de ambalaje).

Tabelul 4.12. Ţinte regionale pentru atingerea obiectivelor de reciclare şi recuperare a deşeurile de ambalaje, %

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013hârtie şi carton 49.8 52.0 53.3 53.8 55.7 60.1 66.8 71.5 75.9 75.9 84.0

plastic 3.8 6.0 7.0 8.0 10.0 11.3 12.3 13.8 15.5 15.5 23.3sticlă 12.8 15.9 18.6 20.6 21.5 32.0 38.0 44.0 48.4 48.4 60.2

metale 32.0 33.2 35.7 37.8 39.2 50.0 56.9 64.4 72.2 72.2 87.0lemn 0.0 0.0 1.7 4.1 4.7 7.4 8.5 12.2 15.5 15.5 19.1

Total reciclate 21.0 23.0 24.7 26.1 27.6 33.0 37.5 41.9 45.9 45.9 55

11 Decembrie 200647


Total recuperate 21.0 25.0 30.0 32.0 34.0 40.0 45.0 48.0 50.0 53.0 60

Sursa: Planul Naţional de Implementare a Directivei de Ambalaje

Tabelul 4.13. Ţinte regionale cantitative pentru atingerea obiectivelor pentru deşeurile de ambalaje, kt / an

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013hârtie şi carton 16.4 18.8 21.2 23.6 26.1 30.2 35.9 40.3 44.9 47.2 54.8

plastic 1.4 2.5 3.2 4.0 5.3 6.4 7.5 8.8 10.4 10.9 17.2sticlă 3.2 4.3 5.6 6.8 7.6 12.1 15.4 18.7 21.6 22.7 29.7

metale 4.7 5.3 6.3 7.3 8.2 11.1 13.5 16.1 19.0 19.9 25.2lemn 0.0 0.0 0.3 0.8 1.0 1.6 2.0 3.0 4.1 4.3 5.5

Total reciclate 26.1 31.4 37.1 43.2 48.8 62.5 76.0 89.1 102.5 107.7 126.2

Total recuperate 26.1 34.2 45.1 52.9 60.2 75.7 91.2 102.1 118.4 124.3 149

Cifrele în roşu reprezintă ţintele impuse prin implementarea Directivei de Ambalaje transpusă prin HG 621 / 2005.

4.4.3. REDUCEREA CANTITĂŢII DE DEŞEURI BIODEGRADABILE

Ţinta de reducere a deşeurilor biodegradabile depozitate este calculată în funcţie de raportul populaţiei din Regiunea Vest faţă de populaţia României în 1995 (9,2 %). Acest raport este multiplicat apoi cu cantitatea naţională de biodegradabil generat în 1995 şi anume – 4800000 t. Pentru Regiunea Vest cifra de bază pentru biodegradabile în 1995 s-a stabilit la 442 mii tone.

Pornind de la datele de prognoză din Tabelul 4.9 şi considerând cantitatea maximă admisibilă de deşeu biodegradabil în depozite, rezultă ţinta de reducere.

Tabelul 4.14. Ţinte de reducere a biodegradabilului din deşeuriNr. Crt. Flux de deşeu Conţinut în

biodegradabile 2003 2006 2010 2013

T O T A L 487831 496002 506916 515340

ŢIN

TA

Cantitatea maximă de biodegradabil admisă la depozitare [tone] 331200 220800

în procente faţă de cantitatea eliminată în 1995 (442000 t) 75% 50%

Cantitatea care trebuie tratată (deviată de la depozitare) [tone] 175716 294540

11 Decembrie 200648


5. FLUXURI SPECIALE DE DEŞEURI

5.1. DEŞEURI MENAJERE PERICULOASEExistă un număr mare de diferite materiale periculoase utilizate în gospodării sau în întreprinderile mici. Foarte toxice, deşeurile menajere periculoase pot interfera cu procesele naturale biologice care se produc pe terenurile de depozitare, mai târziu contaminează solurile şi fac ca tratarea lor să fie mai dificilă, şi/sau produc o contaminare semnificativă a apelor de suprafaţă. Toate trebuie sortate cu atenţie şi colectate selectiv pentru viitorul tratament specific. Acestea necesită o colectare specială, tratare şi puncte de colectare diferite de cele utilizate în general pentru deşeurile solide municipale.

5.1.1. SUMAR AL LEGISLAŢIEI RELEVANTERomânia a transpus legislaţia prezentă în acquis-ul comunitar în ceea ce priveşte deşeurile menajere periculoase, în legislaţia naţională. Cadrul legal românesc este echivalent cu cel al UE cu privire la deşeurile menajere periculoase, directivele fiind relatate în tabelul de mai jos.

Tabelul 5.1: Legislaţie specifică

Legea UE Legea românească

Directiva nr. 91/689/EECprivind deşeurile

periculoase

OU nr. 78/2000 privind regimului deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 283 din 22. 06.2000),

Legea nr. 426/2001 care aprobă OU nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, completată şi modificată (Monitorul

Oficial Partea I nr.411 din 25. 07. 2001) şiOG nr. 61/2006 care modifică şi completează OU nr.

78/2000 privind regimul deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 790 din 19. 08. 2006)

Directiva nr. 75/439/EEC privind eliminarea uleiurilor

uzate, modificată prin Directiva nr. 87/101/EEC şi Directiva nr. 91 /692/EEC

HG nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate (Monitorul Oficial Partea I nr. 446 din 08.08. 2001),

completată şi modificată de HG nr. 441/2002 (Monitorul Oficial nr. 325 din 16.05. 2002) şi de HG nr.1159/2003

care modifică HG nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate (Monitorul Oficial nr. 715 din 14.10. 2003).

Directiva nr. 91/157/EECprivind bateriile şi

acumulatorii care conţin substanţe periculoase şi

Directiva nr. 93/86/EC privind etichetarea bateriilor

HG nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase

(Monitorul Oficial nr. 700 din 5.11. 2001)

Decizia nr. 2000/532/EC, modificată de Decizia nr.

2001/119 privind lista deseurilor

HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile

periculoase (Monitorul Oficial nr. 659, din 5.09.2002)

Directiva nr. 78/176/EECprivind deşeurile din

industria dioxidului de titan,Directiva nr. 82/883/EEC** şiDirectiva nr. 92/112/CEE***

Ordin Comun al MMGA şi al MEC nr. 751/870/2004 privind gestionarea deşeurilor provenite din industria

dioxidului de titan (Monitorul Oficial nr. 10 din 5.01.2005).

11 Decembrie 200649


Legea UE Legea românească

Directiva nr. 87/217/CEE privind prevenirea şi

reducerea poluării cu azbest

Hotarârea de Guvern nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest

(Monitorul Oficial nr. 109/20.02.2003), modificată de Hotărârea de Guvern 734/2006 (Monitorul Oficial nr.

519/15.06.2006)Ordinul MMGA nr. 108/2005 privind prelevarea

eşantioanelor de azbest şi metodele de prelevare a eşantioanelor şi de determinare a nivelului de azbest din

mediu (Monitorul Oficial nr.217 din 15.03.2005).

5.1.2. TIPURI DE DEŞEURI PERICULOASE GENERATE DE GOSPODĂRII

Catalogul European de Deşeuri transpus în legislaţia Românească este vast. În general aceste deşeuri sunt toxice pentru mediu şi sănătatea umană. Acestea include substanţe sau amestecuri oxidante, cu un grad mare de inflamabilitate, explozive, corozive, infecţioase, iritante, cancerigene, mutagene, reactive, ecotoxice. Deşeurile menajere periculoase sunt compuse din multe substanţe care posedă aceste proprietăţi. Cele mai comune sunt chimicalele utilizate în gospodărie, detergenţi, lichide de curăţare, medicamente, pesticide, vopsele, uleiuri şi alte lichide. În ceea ce priveşte Catalogul European de Deşeuri, o listă simplificată cuprinzând cele mai de întâlnite deşeuri menajere este dată mai jos.

Tabelul 5.1: Deşeuri municipale periculoase, în conformitate cu Catalogul European de Deşeuri

Referinţa CED Categorie20 01 13* Solvenţi20 01 15* Baze20 01 19* Pesticide20 01 23* Echipamente cu conţinut de clorofluorocarbonaţi20 01 14* Acizi20 01 17* Substanţe chimice fotografice20 01 21* Tuburi fluorescente si alte deşeuri cu conţinut de mercur20 01 26* Uleiuri si grăsimi, altele decât cele specificate in 20 01 2520 01 27* Vopsele, cerneluri, adezivi si răşini conţinând substanţe periculoase20 01 29* Detergenţi cu conţinut de substanţe periculoase20 01 31* Medicamente citotoxice si citostatice

20 01 33* Baterii si acumulatori incluşi in 16 06 02 sau 16 06 03 si baterii si acumulatori nesortaţi ce conţin aceste baterii

20 01 35* Echipamente electrice si electronice casate, altele decât cele menţionate in 20 01 21 si 20 01 23 ce conţin componente periculoase

20 01 37* Lemn cu conţinut de substanţe periculoase

5.1.3. GENERAREA DE DEŞEURI MENAJERE PERICULOASE ŞI ALTE DEŞEURI SIMILARE

Recent, Institutul Naţional de Cercetare, Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM, a realizat un studiu asupra generării de deşeuri menajere periculoase în România. În urma acestui studiu s-a ajuns la concluzia că România generează o cantitate medie pe locuitor de 0,5 % din deşeurile menajere periculoase. Bazându-se pe acest studiu Tabelul 5.3 estimează generarea de deşeuri menajere periculoase la nivel regional, pe judeţe până în anul 2013.

Tabelul 5.3.: Estimarea generării de deşeuri menajere periculoase şi similare 2003-2013Judeţ (1) Tone

11 Decembrie 200650


2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Regiunea

VEST 0.5% 2563 2570 2578 2585 2592 2600 2607 2614 2622 2630 2563

Arad t 608 610 611 613 615 617 618 620 622 624 608Caraş - Severin t 440 441 442 443 445 446 447 448 450 451 440

Hunedoara t 645 647 649 650 652 654 656 658 660 662 645Timiş t 871 873 875 878 880 883 885 888 891 893 871

(1) Deşeuri provenite din deşeuri menajere şi similare , prognoză ICIM

Generarea deşeurilor periculoase menajere este raportată la 3 kg/locuitor/an în Germania. Această cifră a condus la prognoza estimării generării de deşeuri menajere periculoase comparabilă studiului ICIM.

5.1.4. COLECTAREA DEŞEURILOR MENAJERE PERICULOASE ŞI SIMILARELa ora actuală, Regiunea Vest nu colectează separat deşeurile menajere periculoase. Aceste deşeuri sunt amestecate cu deşeurile solide municipale, la care, aşa cum s-a descris mai sus, apar probleme semnificative la depunerea pe terenurile de depozitare. În prezent, doar cantităţi mici de deşeuri menajere periculoase sunt colectate. Acestea sunt în mare parte uleiuri folosite (în staţiile service sau direct de către populaţie) şi acumulatori uzaţi proveniţi de la populaţie şi din centrele de reparare a automobilelor. Schema de colectare îi implică pe distribuitorii acestor produse, care primesc la schimb deşeurile atunci când comercializează un produs nou.

5.1.5. SCHEME DE COLECTARE PENTRU DEŞEURI PERICULOASEExistă mai multe metode utilizate în mod frecvent pentru colectarea separată a deşeurilor menajere periculoase. Cele mai frecvente sunt:

1. colectarea mobilă cu ajutorul unor maşini speciale. Acest sistem de colectare lucrează sub controlul unui operator de serviciu de salubritate. Există două variante de colectare: prin orare de colectare pentru arii specifice sau la cerere

2. puncte de colectare comunale fixe sau mobile (puncte de colectare speciale sau comunale), şi

3. sisteme de returnare, organizate de distribuitori sau producători, în special pentru acumulatori uzaţi, deşeuri provenite din uleiuri şi medicamente.

Acestea sunt descrise în tabelul următor:

Tabelul 5.4: Principalele opţiuni de colectare a deşeurilor periculoase produse în gospodării

11 Decembrie 200651


OPŢIUNE COMENTARIU ESTIMARE

1a) Colectare prin unităţile mobile

Acest sistem este des întâlnit pentru că este foarte bine acceptat de locuitori. La fiecare aproximativ trei luni, un vehicul special pentru colectarea deşeurilor periculoase vine la un punct de colectare bine stabilit sau într-un loc special, unde, aproximativ 2 sau 3 ore, va colecta deşeurile periculoase aduse de locuitorii care stau în apropiere.

De obicei, la un punct de colectare sunt conectate aproximativ 4000 până la 5000 de persoane. Maşina de colectare poate deservi până la 700000 de persoane, cu o frecvenţă de colectare de 3 luni. Colectarea deşeurilor periculoase este gratuită pentru clienţi, dacă întreaga cantitate predată nu depăşeşte 20 kg/predare. Costurile pentru acest sistem sunt incluse în taxa pentru colectarea deşeurilor cotidiene.

Sistemul necesită un personal foarte bine pregătit pentru a asigura colectarea adecvată a diferitelor tipuri de deşeuri periculoase.

Se estimează că prin intermediul acestui sistem se vor colecta aproximativ 35-40% din deşeurile periculoase provenite din gospodării.

1) Colectarea deşeurilor periculoase provenite din gospodării prin unităţile mobile

1b) Colectare directă de la gospodării

Deşeurile periculoase sunt colectate de la gospodării după ce s-a stabilit o dată prin telefon.

Această opţiune nu este recomandată datorită costurilor prea mari.

2a) Punctele de colectare a deşeurilor periculoase

Punctele oficiale de colectare a materialelor reciclabile pot fi extinse şi pentru colectarea deşeurilor periculoase din gospodării şi din sectorul comercial. Un avantaj al sistemului îl constituie durata permanentă de funcţionare.

Comparativ cu cantităţile mici de deşeuri periculoase din gospodării, care de obicei, sunt aduse la aceste puncte de colectare, costurile privind personalul sunt mari. Însă, este nevoie de personal calificat pentru clasificarea şi pre-sortarea deşeurilor periculoase. Din acest motiv, numărul punctelor de colectare, care sunt pregătite să primească deşeuri periculoase de la gospodării, ar trebui limitate şi poziţionate atent, în raport cu structura aşezărilor.

Se recomandă una sau două locaţii în oraşele reşedinţă de judeţ în combinaţie cu punctele de colectare pentru reciclare şi în judeţe în cooperare cu depozitele de deşeuri.

Pot fi colectate toate tipurile de deşeuri periculoase.

2b) Containere pentru colectarea pe categorii a deşeurilor periculoase

Controlul colectării deşeurilor periculoase în recipienţi specifici este dificilă. Vandalismul şi folosirea neadecvată au fost cauzele principale pentru acest lucru. Deci, containerele de colectare necesită protecţie.

Din acest motiv containerele de colectare trebuiesc protejate. Acest lucru se poate realiza prin amplasarea lor la magazinele care comercializează aceste produse, companii specializate (vezi opţiunea 5) sau la punctele de colectare (vezi opţiunea 3).

Sistemul de colectare trebuie controlat şi este viabil când este combinat cu un sistem de control de prevenire a vandalismului .

3) Colectarea prin magazine sau companii specializate

Acest sistem funcţionează foarte bine pentru colectarea bateriilor de maşină folosite şi a uleiurilor uzate, în colaborare cu magazinele care sunt răspunzătoare pentru colectarea acestor articole.

Aceasta reprezintă o soluţie recomandată pentru colectarea medicamentelor expirate, a uleiurilor uzate, a bateriilor de maşină şi a bateriilor.

Datorită faptului că eficienţa colectării deşeurilor menajere periculoase este scăzută, este recomandat să fie organizate campanii publice de conştientizare a populaţiei. Este de aşteptat ca, atât comercianţii cât şi producătorii să plătească pentru transport şi tratare, acolo unde gospodăriile trebuie să plătească taxe de salubritate.

11 Decembrie 200652


5.1.6. FACILITĂŢI ŞI METODE DE TRATARETratarea deşeurilor menajere periculoase este complexă, şi cere facilităţi şi metode de tratare specifice. În primul rând, firmele de colectare trebuie:- să sorteze în mod adecvat deşeurile menajere periculoase pe diferite fracţii;- să stocheze temporar deşeurile (de obicei până la 30 de zile) în clădiri acoperite şi bine

aerisite, cu o podea de beton, clădirea având facilităţi de colectare a apei uzate, - să contracteze firme autorizate pentru colectarea deşeurilor.Tratamentul general al deşeurilor menajere periculoase urmăreşte două căi principale:

- incinerarea termică pentru fracţii organice, în conformitate cu Directivele UE- tratare fizico – chimică pentru acizi şi bazeÎn prezent România beneficiază de facilităţi pentru tratarea deşeurilor periculoase - există chiar în regiune, la Timişoara un incinerator pentru deşeuri periculoase cu o capacitate de 2500 t/an, aflat în curs de extindere.

În mod frecvent, deşeurile menajere periculoase colectate vor trebui să fie incinerate sau transportate şi depozitate în conformitate cu regulile şi licenţele OECD care sunt funcţionale în Bulgaria, Ungaria, Austria, Germania, Franţa, etc. Datorită faptului că tratarea şi logistica sunt costisitoare (aşa cum este specificat în Convenţia de la Basel şi în transpunerea Directivei UE cu privire la transportul transfrontalier al deşeurilor periculoase), este recomandat ca România să accelereze construirea unor facilităţi specializate necesare folosind alternativa cea mai ieftină.Excepţii ale celor relatate mai sus sunt detaliate în paragrafele următoare.

Baterii uzateComponentele principale ale bateriilor sunt alcalii de magneziu şi zinc-carbon. Aceste baterii conţin o cantitate mare de mercur, care este extrem de toxic, care duc la costuri ridicate fiind reciclate în instalaţiile de topire a metalelor neferoase.Din acest motiv, în 1998, UE a elaborat un ghid, care solicită o reducere drastică a conţinutului de mercur cu mai mult de 100 ppm până la 0, pentru a înlesni procesul de reciclare.Este recomandă organizarea activităţii de returnare a bateriilor de către sectorul comercial. Bateriile folosite în gospodării pot fi returnate către manufacturile sau firmele specializate de reciclare.

Acumulatori uzaţi (Baterii auto)Reciclarea bateriilor auto este ieftină din punct de vedere economic, de obicei prin unităţi specializate manuale sau automate. În general, bateriile uzate sunt returnate punctelor de vânzare (la schimb cu baterii noi). Magazinele vând apoi acumulatorii uzaţi unor firme specializate de reciclare şi colectare. Colectorii neautorizaţi vor colecta de asemenea, acumulatori uzaţi pentru revinderea lor către reciclatori. În orice caz, reciclarea acumulatorilor uzaţi pe canale neoficiale, ar trebui să fie descurajată deoarece:

- poluează mediul înconjurător- expune sănătatea şi igiena umană unor riscuri mari, şi- subminează firmele autorizate de reciclare care au investit măsuri de protecţie a mediului şi

sănătăţii umaneÎn UE, Germania promovează în mod frecvent reciclarea acumulatorilor scoşi din uz, printr-o taxă de cumpărare care este mai târziu dată reciclatorilor. În orice caz, s-au semnalat creşteri semnificative ale costului materialului rulant, ceea ce a condus la faptul că reciclarea acumulatorilor este atractivă din punct de vedere economic.Numărul bateriilor auto scoase din uz poate fi uşor exprimat prin împărţirea la 5 a numărului de vehicule înregistrate, considerând o medie a vieţii acumulatorilor de 5 ani. Această cerinţă necesită o colectare anuală şi o capacitate de reciclare estimată la 100.000 baterii pentru regiune, ceea ce înseamnă 1000 t plumb, 100 t acid şi aproximativ 100 t plastic.

Ulei de motor uzatUleiurile uzate sunt colectate prin intermediul atelierelor şi staţiilor de benzină. Uleiurile uzate colectate pot fi redistilate pentru reciclare şi amestecare în instalaţii de uleiuri lubrifiante, sau pot fi recuperate pentru obţinerea de energie, aşa cum este menţionat în Directiva UE privind incinerarea. Pentru ca sistemul să fie complet operaţional, sistemul de colectare trebuie să se

11 Decembrie 200653


extindă la toate staţiile service şi la toate magazinele unde se comercializează ulei de motor. Mai mult, consumatorii care îşi schimbă singuri uleiul de motor trebuie să fie instruiţi cu privire la depozitarea corespunzătoare a uleiului de motor uzat.Bazându-ne pe numărul de autovehicule estimat în regiune (486.000 în 2003), şi calculând că fiecare vehicul foloseşte aproximativ 5 litri de ulei pe an, regiunea va genera o cantitate de aprox. 2500 t de ulei uzat. Aproximativ jumătate din această cantitate ar putea fi recuperată

Medicamentele expirateMedicamentele care au depăşit termenul de garanţie nu sunt mai periculoase decât cele noi, dar necesită o depozitare atentă deoarece pot afecta sănătatea umană dacă sunt folosite (în special de copii). În plus, unele medicamente sunt dăunătoare pentru mediu sau se pot transforma în pericole biologice. În consecinţă, medicamentele expirate sunt în general colectate de către firmele de medicamente sau farmacii şi sunt returnate la producătorii lor sau la circuitele specializate de recuperare, care în general incinerează medicamente expirate, sau, în cazul în care nu este posibil le depun pe terenuri specializate de depozitare. Totuşi, datorită problemelor apărute în cazul colectării neoficiale şi al revânzării acestora, incinerarea este considerată cea mai bună tehnică posibilă (BAT) în UE. Este recomandat ca drogheriile şi farmaciile să fie instruite în a organiza un sistem de reprimire a medicamentelor expirate. O firmă specializată trebuie să se ocupe de preluarea acestor medicamente expirate de la farmacii pentru depunerea lor.

5.1.7. REDUCEREA CANTITĂŢII DE SUBSTANŢE PERICULOASE

România are o legislaţie care prevede înlocuirea sau reducerea de pe piaţă a substanţelor periculoase. Exemple privind aceste restricţii sunt:

- reducerea / eliminarea plumbului din combustibil şi vopsele, eliminarea plumbului din ţevi- eliminarea benzenului şi reducerea cantităţilor de alte substanţe aromatice din vopsele, soluţii

de lipit,- reducerea mercurului în bateriile zinc-carbon, alcaline,- reducerea cadmiului şi a altor metale grele în masele plastice- reducerea solvenţilor clorinaţi- eliminarea compuşilor cu fluor din lichidele de răcire,- reducerea metalelor grele din tonnerele pentru copiatoare şi imprimante,- interzicerea de a folosi insecticide cu DDT, POP şi altele- înlocuirea materialelor ce conţin azbest, PCB –uri (din transformatoare, condensatori etc. )Această acţiune îmbunătăţeşte protecţia consumatorului, igiena şi sănătatea. Se fac eforturi continue în acest domeniu.

5.2. DEŞEURI DIN ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE (DEEE)

5.2.1. LEGISLAŢIERomânia a adoptat Directiva UE privind DEEE. Legislaţia naţională arată după cum urmează:

Tabelul 5.5: Legislaţia UE şi românească cu privire la DEEE

Legislaţia UE Legislaţia româneascăDirectiva nr. 2002/96/EC privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (DEEE)

Directiva nr. 2002/95/EC privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice

HG nr. 448/2005 privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (Monitorul Oficial nr. 491 din 10.06.2005).

HG nr. 992/2005 privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice (M. Of. 822 / 12 .09. 2005) - în vigoare după aderarea României la UE

11 Decembrie 200654


În sprijinul transpunerii Directivei DEEE s-au adoptat în 2005 următoarele ordine: Ordin 901/2005 privind aprobarea măsurilor specifice pentru colectarea deşeurilor de

echipamente electrice şi electronice care prezintă riscuri prin contaminare pentru securitatea şi sănătatea personalului din punctele de colectare (M.Of.910/12.10.2005)

Ordin 1225/2005 privind aprobarea Procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (M.Of.1161/ 21.12.2005)

Ordin 1223/2005 privind procedura de înregistrare a producătorilor, modul de evidenţă şi raportare a datelor privind echipamentele electrice şi electronice şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice (M.Of.1 /03.01.2006)

Directiva DEEE conduce la: prevenirea apariţiei deşeurilor provenite din echipamentele electrice şi electronice şi

promovarea reutilizării, reciclării şi a altor forme de recuperare pentru a reduce în cea mai mare măsură cantitatea de deşeuri eliminate;

îmbunătăţirea performanţelor de mediu ale operatorilor implicaţi în ciclul de viaţă al echipamentului electric şi electronic (producători, distribuitori şi consumatori) şi agenţi economici direct implicaţi în tratarea deşeurilor provenite din echipament electric şi electronic.

5.2.2. OBIECTIVELE DIRECTIVEI DEEEGenerale:- crearea unui sistem care să permită gospodăriilor şi distribuitorilor să depună DEEE

fără încărcare la punctele de colectare;- colectarea DEEE la timpul livrării de noi EEE;- capacitatea de a colecta cel puţin 4 kg/loc/an de DEEE până la 31 Dec.2008;- sisteme de colectare la nivel judeţean în special pentru ariile intens populate;

De recuperare:- îndeplinirea câtorva dintre obiectivele de recuperare de 80% din greutatea medie pe

echipament şi 75% material recuperat pentru: echipament electric menajer de dimensiuni mari distribuitori automaţi- îndeplinirea câtorva dintre obiectivele de recuperare de 75% din greutatea medie pe

echipament şi 65% material recuperat pentru echipament informatic şi de telecomunicaţii echipamente de larg consum;- îndeplinirea câtorva dintre obiectivele de recuperare de 70% din greutatea medie pe

echipament şi 50% material recuperat pentru echipamente menajere de dimensiuni mici.

Obiectivul principal de colectare a deşeurilor de echipamente electrice si electronice este de 4 kg / locuitor şi an care trebuie atins până la data de 31 decembrie 2008. Atingerea următoarelor obiective parţiale de colectare:

o până la 31 decembrie 2006 a cel puţin 50% din obiectivul de colectare de 4kg/locuitor si an prevăzut în articolul 5.5 al Directivei 2002/96/CE;

o până la 31 decembrie 2007 a cel puţin 75% din obiectivul de colectare de 4kg/locuitor şi an prevăzut în articolul 5.5 al Directivei 2002/96/CE;

Orare de implementare Până la 31 Decembrie 2006 cel puţin 50% din cantităţile reutilizate / reciclate şi

recuperate, obiective stipulate în Art.7.2 al Directivei 2002/96/CE; Până la 31 Decembrie 2007 cel puţin 75% din cantităţile reutilizate / reciclate şi

recuperate, obiective stipulate în Art.7.2 al Directivei 2002/96/CE;

11 Decembrie 200655


5.2.3. GENERAREA DEEEEstimări privind echipamentul electric şi electronic în Regiunea VESTÎn anul 2005 numărul de locuitori din regiune era de 1946647 sau 9,2 % din populaţia României. Numărul echipamentelor electrice şi electronice este luat din recensământul statistic realizat în anul 2005.În Regiunea Vest va fi destul de dificil să se stabilească o reţea generalizată pentru colectarea DEEE, în special în zonele rurale şi oraşele mici din cauza costurilor de investiţii ridicate şi a ratei scăzute de generare a DEEE în aceste zone. În plus, la un număr ridicat de localităţi rurale Regiunea are numeroase zone cu o densitate a populaţiei sub media pe ţară ( în jur de 90,9 locuitori / km2), în special în zonele montane. O prezentare detaliată a echipamentelor electrice şi electronice existente în Regiune, ( ţinând cont de densitatea populaţiei, numărul de localităţi urbane şi rurale ) precum şi o medie pe regiune este prezentată mai jos:

Tabelul 5.6: Estimări privind echipamentul electric şi electronic în Regiunea Vest

Categorie Unităţi / 1000 loc Număr total

Radio / casetofoane 380,9 1.278.255Televizoare 292 979.660

Frigidere 224 751.520Maşini de spălat 158 530.090

Aspiratoare 105 352.275Maşini de cusut 79 265.045

Telefoane mobile 205 687.775

Tabelul 5.7: Rata medie de viaţă a EEE

CategoriiMedie de viaţă, ani

Greutate mediekg / echipament

1 Frigidere, lăzi frigorifice 15 622 Maşini de spălat 10 753 Cuptoare electrice 10 504 Aspiratoare 8 155 Televizoare 6 256 Computer, monitor 5 20

Tabel 5.8: Greutate totală a echipamentului consumat EE pentru România

Categorii Unităţi produse sau importate Tone Media

kg/unitateRadio/Casetofoane 879.879 10.559 1,2Televizoare 674.982 23.624 35Frigidere, lăzi frigorifice 516.516 32.024 62Maşini de spălat 365.442 18.272 50Aspiratoare 241.857 2419 10Fiare de călcat 184.107 9205 50Telefoane mobile 474.012 47 0,1Maşină de spălat vase 1.365 49 36Cuptor 32.397 1749 54Cuptor cu microunde 33.745 455 13,5Calorifer 283.148 1699 6Aer condiţionat 47.325 1514 32Faxuri 17.257 86 5Video Camera 42.063 36 0,850Lampă fluorescentă 2.666.692 182 0,08Lăzi frigorifice pt magazine 2.201 286 130Frigidere mici 1.100 77 70Boiler 19315 1545 80

11 Decembrie 200656


Categorii Unităţi produse sau importate Tone Media

kg/unitateCalculator, monitor, 18.996 266 14Total tone 19699.479

Din cele mai sus menţionate, media curentă de consum şi generare de DEEE a României este de aproximativ 9 kg / locuitor / an.

Cantitatea colectabilă de DEEE, estimată pe baza înzestrării populaţiei cu echipamente electrice şi electronice considerată ca fiind de 30 kg / locuitor ( valoare maximă de estimare ) şi pentru o perioadă medie de utilizare de 8 ani ( indicată de producător ) este de 3,75 kg / an / locuitor. În realitate, luând în considerare situaţia economică, geografică şi demografică aceste condiţii ideale nu se regăsesc; de altfel, este imposibil de atins o rată de colectare de 100 %. Aşa cum s-a şi menţionat, datorită situaţiei economice a populaţiei echipamentele electrice şi electronice depăşesc media de utilizare indicată de producător. Tocmai de aceea potenţialul de colectare A DEEE este mult sub cifra de 3,75 kg/ locuitor / an. Dacă rezultatele diferitelor sondaje din anii recenţi se extrapolează la întreaga cantitate de echipamente electrice şi electronice vândute în 2003 cantitatea colectabilă ar fi de 2,5 kg / locuitor şi an, incluzând şi DEEE adunate de la companii.Planul de implementare – obiective cuantificateLuând în considerare cele de mai sus, ca o consecinţă, este evident că atingerea ţintei de colectare selectivă a DEEE din gospodării de minim 4 kg / locuitor / an este imposibil de atins în actualul stadiu de dezvoltare cu toate că în planul de implementare al Directivei EU 2002/96 s-au asumat ţintele de 2 kg DEEE / locuitor în anul 2006, de 3 kg DEEE / locuitor în 2007 şi 4 kg DEEE / locuitor începând din 2008.

Tabelul 5.9: DEEE generate anual

Termen limită pentru atingerea

ţintei

31.12.2006 31.12.2007 31.12.20082 kg / locuitor

şi an3 kg / locuitor

şi an4 kg / locuitor şi

anAn de referinţă 2006 2007 2008

Populaţia Regiunii Vest 1,925,598 1,918,684 1,911,795

Cantitatea anuală DEEE colectată în

Regiune (t / an)3851 5756 7647

Această situaţie presupune o capacitate de dezasamblare pentru DEEE de cel puţin 8000 tone pe an în 2008. Costurile acestor operaţii variază între 175 şi 350 € / tone în funcţie de tipul, categoria de DEEE demontate şi de condiţiile actuale ale pieţei de materii prime secundare / reutilizate.Deşi salariul minim pe economie din România este sub media europeană, preţul de dezasamblare este mai mare decât valoarea materialelor recuperate. În consecinţă o suprataxă pe bunurile EEE este în studiu, taxă ce va acoperi costurile viitoare de dezasamblare şi reciclare.

5.2.4. COLECTAREA DEEE ÎN REGIUNEA VEST

În anii 2005 şi 2006 Regiunea Vest a stabilit locaţiile care pot fi utilizate pentru colectarea DEEE şi pentru distribuirea ulterioară către reciclatori şi manufacturi. Primele activităţi de implementare a punctelor de colectare DEEE au fost iniţiate de agenţi privaţi de salubritate.Punctele de colectare din Regiunea Vest sunt organizate în 2 dintre oraşele cu mai mult de 100000 de locuitori şi în 10 oraşe cu populaţia între 20000 şi 100000 de locuitori. Aceste locaţii sunt prezentate mai jos.

11 Decembrie 200657


Tabelul 5.10 : Puncte de colectare judeţene:

Judeţ Adresă Structură

ARAD

SC REMAT SA ARAD (administrator)1. INEU, str. Calea Aradului nr.12. SEBIŞ, str. Gării nr.423. LIPOVA, str. Timişorii nr.1104. ŞIMAND f.n.

1. INEU Suprafaţă totală = 2829 m2 din care 654 m2 depozite închise.Containere metalice 1bucUtilaje de incărcare-descărcare 1 buc.Mijloace de transport 1buc.2. SEBIŞ Suprafaţă totală = 629 m2, din care 569 m2 depozite închise.Containere metalice 1buc.Utilaje de incărcare-descărcare 1 buc.Mijloace de transport 2buc.3. LIPOVA Suprafaţă totală = 857 m2, din care 657 m2 depozite închise.Containere metalice 1buc.Utilaje de incărcare-descărcare 1 buc.Mijloace de transport 2buc.4. ŞIMAND Suprafaţă totală = 4089 m2, din care 826 m2 depozite închise.Containere metalice 1buc.Utilaje de incărcare-descărcare 1 buc.Mijloace de transport 2buc.

CARAŞ - SEVERIN

SC REMAT SA CARAŞ-SEVERIN,REŞIŢA,

Calea Timişorii, nr. 16

Suprafaţa totală = 4800 m2, din care 900 m2 depozite inchise,Containere metalice 15 buc.,Utilaje de încărcare -descarcare 3 buc.,Mijloace de transport 6 buc.

HUNEDOARA

1. Deva, str.Aleea Romanilor PT 8, incinta depozitului actual de deşeuri menajere2. Branişca, str. Principală într-un imobil aferent Centrului de îngrijire şi asistenţă Branişca

Din cauză că nu se dispune de spaţiu suficient s-au stabilit 2 spaţii de rezervă:

1. Deva - suprafaţa de cca.40 m2, spaţiul este împrejmuit, acoperit

2. Branişca - suprafata de 60 m2.

Oraşul Simeria: locaţie - Dealul Bărcii

TIMIŞ

SC MULLER GUTTENBRUNN RECYCLING SRL TIMISOARA

Punct de colectare şi depozitare:Com. Ghişoda

Suprafaţa: 500 m2 ( platformă betonată )nr. containere 10 mc – 15 buc

TOTAL REGIUNE 8

Tabelul 5.11 : Puncte de colectare - peste 100.000 locuitori:

Judeţ Adresă Structură

ARAD SC REMAT SAArad str. Câmpul Liniştii nr.1

Suprafaţă totală =18203 m2, din care 4667 m2 depozite închise.

Containere metalice 2 buc.Utilaje de incărcare-descărcare 6 buc.

Mijloace de transport 5 buc.TIMIŞ SC RETIM ECOLOGIC

SERVICE SA TIMISOARA

1. punct colectare deşeuri electronice:Calea Torontalului nr. 96

1. Suprafaţă: 10 m2,nr.containere 1,1 mc – 1 buc

2. Suprafaţă: 10 m2,nr.containere 1,1 mc – 1 buc

3. Suprafaţă: 20 m2,nr.containere 22 mc – 1 buc

11 Decembrie 200658


2. punct colectare deşeuri electronice:Calea Moşniţei nr. 33. punct colectare obiecte electronice şi electrocasnice: Calea Chişodei nr. 24. punct colectare obiecte electronice şi electrocasnice: Aleea Avram Imbroane nr. 70

4. Suprafaţă: 20 m2,nr.containere 22 mc – 1 buc

TOTAL REGIUNE 5

Tabelul 5.12: Puncte de colectare – localităţi peste 20.000 locuitori:Judeţ Adresă Structură

CARAŞ - SEVERIN

1. Reşiţa - SC PRESCOM SA Reşiţa,str.Fântânilor, nr. 1,

2. Caransebeş - SC TRANSAL URBIS SRL,str.G-ral Moise Groza nr. 4,

În curs de amenajare

HUNEDOARA

Hunedoara, Consiliul Local Hunedoarastr. Rotarilor, nr.7, (incinta fostei unităţi militare) cca.100 m2

Deva, SC.Salubritate SA DevaAleea Romanilor PT 8 (punct termic 8)

Podea de beton, 2 m2, gard, pereţi deschişi, acoperiş.

Petroşani, Consiliul Local Petroşani,str. Stadionului nr. 4 cca.40 m2

Lupeni, Consiliul Local Lupenistr. Frumoasă nr. 7

suprafata aproximativ 70 m2. Spatiul acoperit, imprejmuit,

există posibilitate de cântărirePETRILA, SC.Termoprest SA Petrila,

str. Tudor Vladimirescu,CT 8 (centrala termică)

cca.78 m2

VULCAN, SC.Almaserv SA Vulcanstr. Avram Iancu, nr. 5

suprafaţa totală=50m2

dotare cu cântar de 500 kg.ORĂŞTIE, Consiliul Local Orăştie,

str. Plantelor nr. 2 clădire în suprafaţă de 48m2

TIMIŞ LUGOJ, SC Salprest SAstr. T Vuia, colţ cu str. Salcâmilor suprafaţa:1743 m2

TOTAL REGIUNE 10

Tabelul 5.12: DEEE colectate în Regiunea Vestcolectare DEEE în 2004 şi 2005

Colectare , recuperareechipamente

colectate, t / an observaţii2004 2005REMAT SA Caraş-Severin

SC Muller Guttenbrunn Recycling s.r.l. 187.15TOTAL 0 187.15

În funcţie de numărul populaţiei din fiecare judeţ spaţiile destinate pentru colectarea DEEE, amenajate corespunzător ( suprafeţe betonate, acoperite sau containere speciale etc ) variază între 200 şi 2000 m2. Punctele de colectare sunt echipate cu containere de capacităţi între 240 litri, 1,1 m3 şi 4 m3.

În total sunt 7 puncte de colectare gata să fie utilizate de companiile interesate.

Instalarea de capacităţi de dezasamblare / demontare pentru cel puţin 6000 – 9000 tone / an sunt absolut necesar pentru realizarea ţintelor până la 31. 12. 2007.

11 Decembrie 200659


5.3. VEHICULE SCOASE DIN UZ

5.3.1. LEGISLAŢIE

România a transpus Directiva nr. 2000 / 53 /CE privind vehiculele uzate.

Tabelul 5.13: Legislaţia UE şi românească cu privire la VSU

Legislaţia UE Legislaţia românească

Directiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele uzate (ELV)

HG nr. 2406 / 2000 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz ( Monitorul Oficial nr. 32 din 11.01.2005 )HG nr. 1313/2006 pentru modificarea şi completarea HG nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (Monitorul Oficial nr.829/09.10.2006).

In prezent, există prevederi ale Directivei transpuse şi prin alte acte normative.

Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 1938/2001 care transpune conceptul de vehicul

Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor , modificată şi completată cu OUG nr. 61 / 2006 care defineşte terminologia privind: deşeurilor provenite din vehicule; material, valorificare, recuperare, eliminare

Legea nr. 451/2001 pentru aprobarea OUG nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi împachetarea substanţelor periculoase şi produselor chimice care defineşte substanţele periculoase

Prin articolul 47 litera d) al HG nr. 85/2003 pentru aprobarea regulamentului de aplicare a OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, s-a stabilit necesitatea prezentării unei dovezi ca vehiculul a fost dezmembrat de un agent economic autorizat, atunci când se solicită radierea vehiculului pentru că acesta este impropriu din punct de vedere tehnic. Aceasta corespunde în mare măsură cerinţelor articolul 5 aliniatul 3 al Directivei în ceea ce priveşte certificatul de distrugere, urmând ca alinierea deplină la cerinţele acestuia să se realizeze în anul 2004, prin adoptarea unei HG.

Legea nr. 421/2002 privind vehiculele abandonate sau cele fără proprietar permite autorităţilor publice să identifice, să ridice şi să recupereze deşeurile provenite de la vehicule

5.3.2. OBIECTIVELE DIRECTIVEI VSUDirectiva stabileşte:

măsurile care au ca scop prevenirea apariţiei deşeurilor provenite de la vehicule precum şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de recuperare ale vehiculelor scoase din uz şi componentelor acestora pentru a reduce cantitatea de deşeuri eliminate precum şi îmbunătăţirea performanţei de mediu a tuturor operatorilor economici implicaţi în ciclul de viaţă al vehiculelor

directiva se aplică vehiculelor şi vehiculelor scoase din uz incluzând componentele şi materialele acestora;

reutilizarea, reciclarea şi valorificarea energetică într-o proporţie cât mai mare a vehiculelor scoase din uz.

11 Decembrie 200660


Principalele cerinţe ale directivei Colectarea gratuită, de la ultimul deţinător, a vehiculelor scoase din uz Limitarea utilizării substanţelor periculoase la fabricarea vehiculelor şi reducerea utilizării

acestora începând cu faza de concepţie Integrarea unei cantităţi crescânde de materiale reciclate provenind de la vehicule în

vehiculele noi şi în alte produse pentru a dezvolta pieţele pentru materiale reciclate Punerea la punct de către operatorii economici a sistemelor pentru colectarea

vehiculelor scoase din uz şi în măsura în care este fezabil tehnic a deşeurilor de piese rezultate de la repararea vehiculelor

Punerea la punct a unui sistem conform căruia radierea unui vehicul scos din uz să se facă numai în baza unui certificat de distrugere (eliminare).

5.3.2. GENERAREA VEHICULELOR SCOASE DIN UZ

În anul 2003 Regiunea Vest putea genera aproximativ 38,000 vehicule scoase din uz. Acest lucru presupune că media duratei de viaţă a unui vehicul înainte de eliminare este de 13 ani şi erau aproximativ 486,000 automobile, camioane, autobuze înregistrate în regiune. Numărul estimat de vehicule scoase din uz este de aşteptat să crească cu aproximativ 4 % pe an de-a lungul perioadei de planificare, direct proporţional cu creşterea numărului de vehicule motorizate din regiune.

Tabelul 5.14: Distribuţia şi numărul de vehicule motorizate în Regiunea VestNumăr de vehicule în 2003

Vârsta vehiculului 0 – 5 ani 6 – 10 ani 11 – 15 ani

16 – 20 ani >20 ani Total

Număr 107039 97308 87577 82712 111904 486540% 22% 20% 18% 17% 23% 100%

(Sursa: estimările consultanţilor)

EMBED Word.Picture.8

107039 22%

97308 20%

87577 18%

82712 17%

111904 23%

0 – 5 ani 6 – 10 ani 11 – 15 ani 16 – 20 ani >20 ani

Figura 5.1: Regiunea Vest, Numărul vehiculelor în 2003

La nivelul anului 2003 în Regiunea Vest erau înregistrate în jur de 486000 vehicule. Dintre acestea 72% sunt autoturisme de uz personal şi 12% vehicule comerciale. 112000 vehicule (20%) sunt mai vechi de 20 de ani, 83000 (18%) au între 16 şi 20 de ani şi 87577 (17%) între 11 şi 15 ani.

Tabelul 5-15: Vechimea vehiculelor N1, a vehiculelor comerciale, în Regiunea Vest, 2003

Numărul şi vechimea vehiculelor N1

tipul vehiculului 0 – 5 ani

6 – 10 ani

11 – 15 ani

16 – 20 ani

> 20 ani Total

vehicule mixte 2864 2709 1161 619 387 7741vehicule speciale 2396 2267 972 518 324 6477

11 Decembrie 200661


vehicule de transport în comun 1438 1360 583 311 194 3887basculante şi camioane 16860 15948 6835 3645 2278 45567Total vehicule categoria N1 23559 22285 9551 5094 3184 63672

37% 35% 15% 8% 5% 100%

Figura. 5.2: Vechimea vehiculelor comerciale, N1

5.3.3. COLECTAREA VSU

Regiunea are o reţea de societăţi comerciale, împrăştiate pe tot teritoriul, care şi-au dezvoltat activităţile de colectare, dezmembrare si valorificare de vehicule scoase din uz în scopul comercializării.Din cauza costurilor de transport vehiculele scoase din uz se tratează prin dezmembrarea elementelor importante şi apoi balotarea în vederea exportării materialului feros. In prezent, tratarea vehiculelor scoase din uz este o activitate economică profitabilă din cauza faptului că se valorifică doar componentele metalice (aproximativ 70% din masa vehiculului), restul fiind eliminate prin depozitare.În Regiunea Vest în anul 2005 au fost colectate 1808 vehicule şi tratate 1307.Un număr semnificativ de vehicule scoase din uz încă nu au intrat în mod oficial în sistemul vehiculelor scoase din uz.

Tabelul 5.16: Vehicule procesate în anul 2005, Regiunea Vest

Judeţ Anul 2005Vehicule colectate Vehicule tratate Vehicule stocate

ARAD 968 472 0CARAŞ-SEVERIN 163 163 0

HUNEDOARA 263 263 0TIMIŞ 414 409 5

TOTAL REGIUNE 1808 1307 5

5.3.4. ŢINTE PRIVIND TRATAREA ŞI RECICLAREA VEHICULELOR SCOASE DIN UZ

Tabelul 5.17: Regiunea Vest: Ţinte privind tratarea şi reciclarea vehiculelor scoase din uz16.1.2. Verificarea numărului necesar de puncte de colectare pentru fiecare judeţ în parte.(În prezent sunt operaţionale doar 2 puncte de colectare: în judeţele Timiş şi Caraş -Severin)

începând din 2006

16.1.3. Extinderea reutilizării şi reciclării materialelor provenite de la VSU şi recuperarea energetică a acelor materiale care nu pot fi reciclate

începând din 2007

11 Decembrie 200662


16.1.4. reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75% din masa medie pe vehicul şi an, pentru vehiculele fabricate înainte de 1 ianuarie1980

începând din 2007.

16.1.5. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85% din masa medie pe vehicul şi an, pentru vehiculele fabricate după 1 ianuarie 1980 din 2007.

16.1.6. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 70% din masa medie pe vehicul şi an, pentru vehiculele fabricate inainte de 1 ianuarie 1980 din 2007.

16.1.7. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 80% din masa medie pe vehicul şi an pentru vehiculele fabricate incepând 1.01.1980 din 2007

16.1.8. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din masa medie pe vehicul şi an, pentru toate vehiculele scoase din uz începând din 2015

16.1.9.Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din masa medie pe vehicul şi an, pentru toate vehiculele scoase din uz. începând din 2015

Se estimează că în următorii ani în jur de 300000 vehicule private şi comerciale vor trebui colectate, dezmembrate, parţial reutilizate şi în final compactate şi mărunţite în shredder. Capacitatea minimă prevăzută este pentru 70000 vehicule pe an.În Regiunea Vest sunt înregistrate mai multe societăţi care desfăşoară activităţi de colectare, dezmembrare, recuperare şi reciclare vehicule scoase din uz.

1 companie de colectare în judeţul Timiş 7 companii de colectare şi dezmembrare dintre care:

- 4 în judeţul Hunedoara- 3 în judeţul Timiş

4 companii de colectare şi tratare dintre care:- 1 în judeţul Arad- 2 în judeţul Caraş - Severin- 1 în judeţul Timiş

În Regiunea Vest cele 12 societăţi colectează VSU dar nu le procesează, neexistând nici o instalaţie de tip shredder.

Capacitatea anuală de procesare trebuie să crească în direcţia atingerii ţintelor pentru o colectare şi tratare a aproximativ 70 – 75000 vehicule. Aceasta se poate realiza doar în instalaţii foarte mecanizate care necesită importante investiţii. Costurile dezmembrarii unei maşini depind în mod direct de piaţa de materii prime secundare (second-hand) şi de costurile de eliminare a componentelor periculoase.

Se preconizează realizarea a încă 7 centre noi de colectare. Dacă pentru stocarea unei maşini de uz personal se estimează ocuparea unei suprafeţe de cel puţin 8 – 10 m2 este evident că pentru stocarea temporară a VSU vor fi necesare suprafeţe foarte mari

Tabelul 5-18: Obiective cuantificate pentru numărul de vehicule scoase din uzNr. vehicule motorizate Creştere 2003 2004 2005 2006 2007Nr. înregistrat de vehicule

(autobuze, vehicule de pasageri, taxiuri)

4% 486540 506000 526240 547300 569200

Vehicule scoase din uz 4% 38400 41500 43200 44900 46700Înainte de Jan 1981 % 20 16 12 8 4

După Jan 1981 % 80 84 88 92 9675 % din greutate 7680 6640 5184 3592 186885 % din greutate. 30720 34860 38016 41308 44832

Tone de recuperat , la 1 tona per vehicul 31872 34611 36201 37805 39507

Din estimări aproximativ 45,000 de vehicule cu motor vor fi colectate şi reciclate până în anul 2007. Sub acest aspect, agenţii din Regiune trebuie să încurajeze creşterea semnificativă a capacităţii de recuperare şi reciclare. Cu noile vehicule ce conţin mai mult plastic şi alte metale decât fier, societăţile autorizate vor trebui să facă investiţii în liniile de dezasamblare. Liniile vor

11 Decembrie 200663


colecta sticlă, plastic şi cauciuc, fluide (pentru frână, transmisie, răcire, lubrifianţi), anvelope, catalizatori de cupru, aluminiu, textile, motoare electrice, acumulatori, etc. Multe dintre materialele plastice vor fi mărunţite, iar carcasele de metal pentru motor şi transmisie, în general se taie şi se balotează. Din punct de vedere al creşterii complexităţii este de recomandat ca toate procesele economice să fie îndeaproape examinate, pentru ca operatorii să investească în echipamentul necesar. În esenţă situaţia este analoagă din punct de vedere economic cu cea discutată mai devreme pentru bunurile DEEE.În final, cantitatea de deşeuri periculoase care va fi recuperată prin reciclarea vehiculelor scoase din uz va fi de 4 % din greutatea lor. Presupunând o greutate medie de o tonă pe vehicul, această cantitate ar fi de aproximativ 1 tonă de deşeu periculos colectat.

5.4. DEŞEURI PROVENITE DIN CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI

5.4.1. LEGISLAŢIE ŞI OBIECTIVERegiunea nu are încă obiective specifice pentru deşeurile provenite din construcţii şi demolări. Obiectivele propuse sunt date mai jos împreună cu sarcinile specifice care trebuie atinse:

Tabelulul 5.19: Obiective propuse

Tratarea deşeurilor contaminate din construcţii şi demolări pentru a putea fi valorificate (material sau energetic) sau/şi eliminarea finală în siguranţă

Începând cu 2007

Tratarea deşeurilor contaminate provenite din drumuri, clădiri şi săpături pentru valorificare sau/şi eliminare finală în siguranţă permanent

Refolosirea şi reciclarea deşeurilor din construcţii şi demolări dacă nu au fost contaminate. permanent

Refolosirea şi reciclarea deşeurilor provenite din săpături, dacă acestea nu au fost contaminate permanent

Implementarea tehnologiei de reciclare şi valorificare materială pentru 50% din deşeurile rezultate în urma construcţiei de drumuri permanent

Dezvoltarea unei tehnologii de depozitare pentru deşeurile din construcţii şi demolări ce nu pot fi valorificate. permanent

5.4.2. GENERALITĂŢI

Deşeurile provenite din construcţii şi demolări, sunt constituite din două componente individuale: deşeuri din construcţii şi deşeuri din demolări. Aceste deşeuri provin din: infrastructura construcţiilor şi clădirilor, total sau parţial demolate, din reparaţia drumurilor, etc.

Cantitate şi conţinutDeşeurile provenite din construcţii şi demolări reprezintă în ţările UE aproximativ 25 % din deşeuri, ele provenind în mare parte din demolări şi renovări ale clădirilor vechi. Sunt alcătuite din materiale, multe din ele putând fi reciclate într-un fel sau altul, cum ar fi (Sursa, EIONET 2005):

- sol excavat, cărămizi, beton şi placări – 73%;- lemn – 11%;- sticlă, plastic şi izolatori – 5%;- metale – 5%;- altele în amestec – 5%

Piste de gestionarePrincipala metodă utilizată pentru tratarea şi depunerea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări este reciclarea, cu o rată de reciclare de peste 80 %.

Acţiunea asupra mediului11 Decembrie 200664


Deşeurile provenite din construcţii şi demolări au fost identificate ca o prioritate a fluxului de deşeuri de către UE. Datorită volumului mare de deşeuri provenite din construcţii şi demolări este necesar un spaţiu mare de depozitare. Aceste deşeuri necesită resurse şi tehnologii pentru separarea şi recuperarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, tehnologii accesibile şi în general puţin costisitoare.

5.4.3. GENERAREA

În prezent doar o parte din deşeurile provenite din construcţii şi demolări este raportată. De exemplu, aceste deşeuri se utilizează pentru umplerea gropilor de pe drumurile comunale, fapt mai mult sau mai puţin legal.

Tabelul 5.20: Deşeuri generate din construcţii şi demolări 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Populatia 1947 1940 1932 1925 1918 1911 1904 1897 1890 1883 1876

Rata de generare kg/loc/an, kt/an total 250 487 485 483 481 479 478 476 474 472 471 469

Rata de Reciclare 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0%

Rata de Colectare 10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0% 70.0% 80.0% 90.0%

Reciclare, kts 0 0 0 0 0 19 48 85 132 188 253

Depozitare, kts 49 73 97 120 144 172 190 199 198 188 169Volum depozitat, mii m3 (la densitate de 2000 kg/m3) 24 36 48 60 72 86 95 100 99 94 84

În prezent în Regiunea Vest nu este disponiblilă o capacitate de depozitare pentru deşeurile provenite din construcţii şi demolări. Deşeurile sunt practic depozitate ilegal.Datele statistice privind generarea anuală a deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, lipsesc. Acesta este motivul pentru care datele estimate pentru aceste deşeuri specifice sunt extrem de mici. În scopul de a evalua cât mai corect posibil cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări s-a considerat că această categorie de deşeuri în Europa Centrală reprezintă 15 %. Deşeurile generate în mediul rural s-au estimat la 10 % din cantitatea generată în mediul urban.Cantitatea totală generată în Regiunea Vest este estimată la 239000 tone /an (~120.000 m³) în zona urbană şi 15016 tone / an (~7500m³) în zona rurală cu un total de 254000 tone / an. Aceasta corespunde cu capacitatea de transport de 28-30 camioane cu 3 curse / zi către un depozit potenţial dacă vehiculul poate transporta 10 tone / cursă.

Tabelul 5.21.Generarea specifică a deşeurilor din construcţii şi demolăriGenerarea deşeurilor din construcţii şi demolări

Deşeuri din construcţii şi

demolări( estimare

ARPM )Kg/loc.×an

Deşeuri din construcţii şi demolări( estimare consultanţi )

(Kg / loc.×an)

Zonă urbană

locuitori urban

GenerateTone / an

Zonă rurală Generate

2001 4 200 202002 6 200 202003 16 200 1193472 238694 20 15016

Capacitatea de depozitare necesară pentru următorii 20 de ani trebuie să fie în jur de 3,5 milioane m3 fără activităţi de reciclare. Aceste cantităţi pot fi reduse dacă deşeurile de la construcţiile de drumuri sunt în totalitate reciclate, aceasta reprezentând aproape 30 % din cantitatea totală generată. Materialele escavate pot fi reciclate dacă sunt soluri de suprafaţănepoluate. Amestecurile de sol, argile şi pietriş nu se pot folosi la construcţia de drumuri din cauza părţilor organice. Ca urmare, trebuie eliminate, ele reprezentând alte 30 %. Ceea ce rămâne sunt deşeurile din demolări şi construcţii de clădiri.

11 Decembrie 200665


O reciclare eficientă necesită o separare la sursă. În sistemele avansate de management al deşeurilor aceste aspecte sunt reglate prin txele de eliminare / depozitare care sunt de 10 ori mai ridicate pentru deşeurile în amestecfaţă de cele separate.

Se vor prezenta aspecte privind costurile colectării şi eliminării acestor tipuri de deşeuri în corelare cu volumul total contractat pentru o clădire nouă, cu modificări şi renovare.

Tabelul 5.22. Costuri privind colectarea şi eliminarea deşeurilort

Cantitate de deşeu / m³ volum

construit%

Costul colectării şi eliminării deşeurilor

comparativ cu valoarea contractului

m³/m³ of volume %Clădire nouă 0,01-0,05 0,5-0,8

-Lucrul la structură 25-33-Lucrul de finisare 67-75

Renovare şi modificare 0,1-0,5 1,2-1,9În Europa, de la o clădire de mărime medie de 1000 m3, poate fi colectată o cantitate de deşeuri de 10 – 50 m3 cu un cost decolectare şi depozitare de 3000-4000 EURO (200 m² suprafaţa, 2000 € /m² costul construcţiei).

Compoziţia deşeurilor rezultate din construcţii şi demolări depinde de tipul lucrărilor de construcţie, fie că este vorba de clădiri noi sau activităţi de renovare / modificare. Modificările şi renovările generează un deşeu mai puţin definit decât în cazul clădirilor noi.

Tabelul 5.23 Compoziţia deşeurilor din construcţiiLucrul la structură

volum:10.700 m³

ModificăriVolum: 1.700 m³

% %deşeu mineral 81,4 40,3lemn 12,4 13,6metale 0,4 4hârtie şi carton 0,7 4,3plastice 0,4 5,2sticlă 1,3altele 4,5 31,3

Sistemul trebuie divizat între cel privat şi cel de stat. Un depozit sau un centru de colectare / reciclare trebuie să accepte şi cantităţi mici de deşeuri ( 200 – 300 litri / livrare ) de la persoanele fizice care pot fi separate la punctul de colectare sau reciclare.Pe perioada introducerii noului sistem de colectare cantităţile mici livrate trebuie să fie scutite de taxe. Mai târziu, cînd sistemul va deveni funcţional se vor putea introduce taxe

5.4.4. COLECTAREAMulte din deşeurile porvenite din construcţii şi demolări sunt reciclabile şi pot fi reutilizate în producerea de balast pentru drumuri, sau refolosite în producerea de ciment, dacă există facilităţi adecvate. UE a raportat o descreştere a depozitării de deşeuri provenite din construcţii şi demolări când taxele de depunere sunt mai mari cele încasate de firmele de reciclare. Acest lucru a fost posibil în Germania. Se sugerează ca o strategie asemănătoare să fie abordată şi aici, presupunând că deşeurile din construccţii şi demolări nu sunt reciclate şi recuperate în totalitate.. Această cantitate poate fi redusă semnificativ prin folosirea unei simple mărunţiri şi a unei facilităţi de sortare care poate recupera de la 60 la 70% din deşeurile provenite din construcţii şi demeolări. Asemenea facilităţi pot costa între 3 - 4 milioane EURO pentru o structură ce suportă 500 t / zi de deşeu mărunţit. Este sugerat ca costurile de reciclare să fie mai mici decât costul de depozitare. Acest lucru ar putea constitui o iniţiativă pentru creşterea reciclării.

11 Decembrie 200666


- Introducerea sistemului de colectare Introducerea unui sistem de colectare pentru deşeurile provenite din cosntrucţii şi demolări necesită o introducere adecvată. Campanii publice de informare ar trebui desfăşurate, având ca scop identificarea clară a taxelor şi procedurilor.Ca un prim pas consiliile locale / judeţene trebuie să pregătească un paragraf adiţional în contractele referitoare la repararea drumurilor, construcţia drumurilor şi a clădirilor noi sau de renovat şi lucrări de modificare care să reglementeze manipularea deşeurilor.În timpul introducerii sistemului de colectare, livrarea unor cantităţi mici de deşeu de la proprietarii de gospodării ar trebui să fie lipsite de taxe. Mai târziu, după ce sistemul va fi implementat şi acceptat în totalitate, taxa va putea fi aplictă. Cantităţi mari de deşeuri porvenite din cosntrucţii şi demolări ar trebui transportate direct pe supărafeţele de depozitare prin firme de construcţie cu taxe bazate pe tratament şi depunere.Depozitarea Deşeurile provenite din construcţii şi demolări trebuie depuse pe un depozit controlat dar nu neapărat salubru, în special dacă materialul este în mare parte inert

- Recomandări privind aplicarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolăriSe sugerează ca parte a oricărui permis de demolare să fie EIA, sau în obţinerea permisului de demolare, terenul de depozitare al deşeurilor provenite din cosntrucţii şi demolări să fie identificat. Este recomandat ca Consiliile Locale să pregătească un paragraf în contractele lor cu privire la repararea străzilor, construirea străzilor, construirea unor noi clădiri, ca şi lucrările de renovare şi modificare, şi la locul de dsepozitare. În licitaţii, firmele ar trebui să specifice fondurile necesare pentru depozitarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări.Mai departe, băncile ar trebui să ceară fonduri specifice care să fie utilizaze în scopul depunerii deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, ca o condiţie pentru orice fel de împrumut. În plus, acest fapt vine în completarea oricărei EIA sau orice altă autorizaţie de construcţie, numai dacă aceasta nu este deja inclusă.

În final, se sugerează ca o parte din deşeurile provenite din construcţii şi demolări, sau o parte din materialul provenit din excavare să fie folosit ca materie de acoperire a straturilor interne ale drumurilor în construcţie. Acelaşi lucru poate duce la o cooperare între operatorii de depozitare, firmele de construcţie şi Consiliile Locale, la fel ca şi obligaţia de a depune adecvat deşeurile provenite din construcţii şi demolări.

Agenţia Locală de Protecţia Mediului trebuie să solicite la începerea unor lucrări de construcţii prezentarea unei aprobări privind respectarea reglementărilor privind manipularea deşeurilor din construcţii, colectarea şi eliminarea acestora, nerespectarea acestora ducând la interzicerea şi amendarea celor care nu respeectă reglementările.

Pentru Regiunea Vest anumite cantităţi de deşeuri provenite din construcţii şi demolări sau materiale escavate pot fi utilizate ca material de acoperire pentru straturile sau drumurile interioare din depozite de deşeuri. Această activitate rezultă din colaborarea dintre depozite şi companiile de construcţii din judeţele Regiunii şi Consiliile Judeţene.

11 Decembrie 200667


5.5. NAMOLURI DIN TRATAREA APELOR UZATE

5.5.1. LEGISLAŢIE

Tabel 5.24: Instalaţii de tratare a apei uzat Legislaţia UE Legislaţia Românească

Directiva nr. 86/278/CE privind protecţia mediului, şi în special a solului, atunci când nămolul din

canalizare este folosit în agricultură

Ordinul ministerial comun al MMGA şi MAPDR no. 344/708/ 2004, privind aprobarea normelor tehnice de protecţie a mediului şi în special a solului când nămolul

din canalizare este utilizat în agricultură (Monitorul Oficial no.959 din 19.10.2004).

5.5.2. ŢINTE

Tabelul 5.25. ŢinteŢinte

Prevenirea depunerilor ilegale Incepând din 2007

Prevenirea descărcării de nămol în apele de suprafaţă Incepând din 2007

Promovarea folosirii nămolului necontaminat ca fertilizator în agricultură Incepând din 2007

Deshidratarea şi pretatratamentul în vederea coincinerării în instalaţiile de obţinere a cimentului

Incepând din 2007

5.5.3. STAREA ACTUALĂ

Tabelul 5.26. Cantităţi de nămoluriDeşeu Cod deşeu 1999 2000 2001 2002 2003

1 Nămoluri de epurare, 19 08 05 7620 7560 7920 9470 107301.1 Cantitate reutilizată 19 08 05 - - - - -1.2 Cantitate eliminată 19 08 05 7620 7560 7920 9470 10730

Tabelul 5.27. Indicatori de generare a nămolurilor de epurareAnul 2003 Nămol din staţiile de epurare a apelor uzate

(kg / loc.an)Regiunea Vest 6

Arad 4Caras-Severin 6Hunedoara 7Timis 5

În 2003, ca de altfel şi în prezent nu există staţii noi şi moderne de epurare apelor uzate menajere. Industria locală care iniţial a fost conectată la reţeaua de canalizare este în mare parte inchisă sau şi-a construit propria staţie de incintă. În acelaşi timp locuitorii şi-au instalat apometre şi consumul lor a scăzut vizibil. Cu toate acestea se aşteaptă o creştere de 2 până la 3 ori a cantităţilor de nămoluri din tratarea apelor uzate, astfel încât ele vor ajunge până la valori de 20 – 30000 t/an în 2013.

11 Decembrie 200668


5.5.4. OPŢIUNI PENTRU REUTILIZAREA ÎN AGRICULTURĂ ŞI VALORIFICAREA NĂMOLULUICondiţia promovării nămolului ca fertilizator în agricultură este ca solul să nu fie afectat în mod negativ de componentele acestuia. Până în urmă cu trei ani cantitatea depusă pe un teren agricol nu trebuia să depăşească 5 tone de substanţă uscată pe hectar dacă analizele de sol nu depăşeau următoarele limite:

Metal greu Limita mg/ kg materie uscată (pH>6.5)

Plumb 50Cadmiu 3Crom 100Cupru 100Nichel 50Mercur 1Zinc 300

Concentraţiile maxime admisibile ale metalelor grele pentru ca nămolul să fie utilizat în agricultură

Metal greu Limitamg/kg substanţă uscată

Plumb 300Cadmiu 10Crom 500Cupru 500Nichel 100Mercur 5Zinc 2000Cobalt 50Arsenic 10PCB 0,8Hidrocarburi aromatice policiclice 5Compusi organici halogenati 500

Aceasta înseamnă un continuu control al nămolului şi solului. Nămolul de la tratarea apelor uzate are un conţinut de 97 % apă. Prin centrifugare sau filtrare conţinutul de apă poate fi micşorat la 70 – 80 %. Procesul de dezhidratare este o precondiţie pentru un transport economic şi o posibilă depozitare / eliminare.Cerinţele de reutilizare în agricultură presupun un nivel de uscare mai mare de 90 % pentru a asigura faptul că nămolul nu este fermentabil şi poate fi stocat în silozuri până la reutilizare.Toate tipurile de valorificări energetice precum: co-incinerarea în fabricile de ciment, arderea combustibililor sau incinerarea în pat fluidizat necesită o putere calorifică suficientă a nămolului. Aceasta presupune ca procesul de uscare să se producă într-o instalaţie separată sau în combinaţie cu un incinerator.Co-incinerarea într-o fabrică de ciment necesită o valoare calorifică suficientă.O co-incinerare într-o instalaţie necesită un sistem de ardere. Sistemele de ardere vechi, pe lignit sau instalaţiile de incinerare a deşeurilor sunt echipate cu grătare care permit adăugarea unui procent ridicat de nămol în lignit.Dacă nămolul este adăugat cărbunelui măcinat în instalaţii moderne de injectare a cărbunelui este absolut necesar ca nămolul să fie uscat înainte de a fi adăugat cărbunelui. Dezavantajul pentru procesul de incinerare este prducţia mare de praf, ceea ce presupune curăţarea boilerului la intervale scurte de timp.

Incinerarea în pat fluidizat presupune o pre-tratare şi uscare deoarece particulele de nămol se pot aglomera în camera de ardere şi trebuie ca acestea să fie distribuite uniform pe suprafaţa

11 Decembrie 200669


patului fluidizat. Fiecare incinerator se comportă diferit şi doar câteva tipuri de combustibili solizi permit o configuraţie stabilă a patului fluidizat.Ca în orice proces de incinerare puterea calorifică a combustibilului trebuie să fie minim 6000 kJ / kg.

Capacitatea de incinerare în pat fluidizat variază între 2 -8 t / oră solid total. (TS

11 Decembrie 200670


6. Evaluarea alternativelor tehnice6.1 Domenii de decizie in gestionarea deseurilor

Acest capitol evaluează altenativele tehnice, operaţionale şi financiare pentru Regiunea Vest, în vederea colectarării, reciclării, tratării şi depozitarii deşeurilor. Ca bază, acest capitol ia in considerare Obiectivele Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor specificat în capitolul 3 şi prognozele cantitative pentru deşeuri aşa cum sunt prezentate în capitoul 4. În ceea ce priveşte previziunile pentru generarea deşeurilor în 2013 şi cerintele de tratare, este acordată aici o atenţie specială atingerii tintelor de reducere a deşeului bioderadabil depozitat şi de reciclare a deseurilor de ambalaje. Au fost realizate prognoze asemănătoare şi cerintele de tratare pentru fluxuri de deşeuri specifice în capitolul 5.

Bazat pe alternativele tehnice, operaţionale şi financiare prezentate in acest capitol, este de aşteptat că fiecare judeţ va alege şi va dezvolta planul local sau judeţean de implementare, în vederea atingerii ţintelor. În aces sens, se aşteaptă ca fiecare judeţ/municipalitate să-şi bazeze decizia pe : - puterea de plată a judeţului sau a municipalităţii;- eficienţa costului (soluţia costului cel mai mic) şi - impactul socio-economic.

Pentru a atinge aceste cerinţe, judeţele şi municipaltăţile vor fi nevoite să-şi schimbe semnificativ practicile curente de gestiune a deşeurilor, care numai parţial sau local îndeplinesc obiectivele regionale. Dintre aceste obiective, cele mai importante se referă la practicile noi de operare şi cost:

1. colectarea a aproape 100% din deşeuri (90% din zona rurală până în anul 2009 şi 100% din zona urbană până în anul 2013) şi apoi depozitarea lor in depozitele ecologice judeţene

2. extinderea colectarii selective pentru reciclarea materialelor pentru ambalaje, 55% până în 2013

3. reducerea a 50% din deşeurile biodegradabile depozitate până în 2013, fata de cantităţile din 1995

4. oboective specifice pentru fracţiile de deşeuri colectate separate (prezentate în capitolul 5, Fluxuri specifice de deşeuri)

- decizia de a responsabiliza autorităţile regionale, judeţene, municipale şi comunale despre Planul de Gestiune

Planul de de Management al Deşeurilor se va discuta cu autorităţile regionale, judeţene şi municipale / comunale precum şi cu publicul şi alţi factori interesaţi în domeniul gestiunii deşeurilor (ONG-uri, operatori de reciclare, operatori de salubritate, producatori, societati comerciale, etc) . Aceşti oficiali trebuie să ia decizii privind colectarea deşeurilor, tratarea şi depozitarea lor - pentru care cele mai multe dintre decizii se iau de către consiliile judeţene împreună cu autorităţile comunale, municipale, operatorii serviciilor de salubritate, APM-uri.

Este de asteptat ca municipalităţile sa formuleze planul propriu de implementare a gestionării deşeurilor bazându-se pe:

- ţintele regionale şi naţionale- conjunctura geografică în contexul socio-economic- nivelul de servicii pe care îl doresc- capacitatea de plată şi posibilităţile de finanţare, şi - Planul de Gestionare a Deşeurilor naţional, regional, planuri de implementare a

directivelor de deseuri, norme şii calendar.11 Decembrie 200671


- arii de operare şi decizie în gestionarea deşeurilor Pentru a atinge ţintele cuantificate ale managementului deşeurilor, in functie de capacitatea lor de plată şi nivelul de servicii dorit, municipalităţile şi comunele vor trebui să ia în considerare numeroase optiuni pentru Planul de Implementare pentru Managemetului Deşeurilor. Printre cele mai relevante se numără:

- Obiective şi ţinte (din Capitolul3)- Colectare selectivă in gospodarii sau sortare, containere necesare, mărime, culoare,

parteneriat, etc.- Frecvenţa colectarii deşeurilor (inclusiv traseul, capacitatea, caracteristici tehnice,

numărul de vehicule pentru colectare), - Utilizarea punctului verde sau a sistemului depozit (impactul asupra producatorilor,

comerciantilor, gospodăriilor)- Locaţia, caracteristicile tehnice şi planificarea pentru: puncte de colectare, staţii de

transfer, staţii de sortare, staţii de compostare, facilităţi de tratare (incineratoare / TBM), facilităţi de reciclare, depozite

- Structura tarifelor şi taxelor

- Finanţarea şi posibilitati de a obtine fonduri prin scheme de granturi sau contribuţie locală pentru principalele facilităţi

- Gradul de implicare al operarorilor din sectorul privat (concesiuni, acorduri de construcţie, transfer şi operare, contracte de management, contracte de servicii), şi

- Monitorizarea sistemului, participarea publicului şi diseminarea informaţiei.

Bazându-se pe deciziile de mai sus, fiecare judeţ şi municipalitate va alege alternative tehnice pentru investiţiile propuse, ce vor fi definite mai târziu, în Capitolul 7,pentru:

- Vehicule de colectare şi sortare şi containere pentru deşeuri- Staţii sau zone de transfer si colectare- Echipament de sortare şi centre de sortare- Centre de tratare (staţii de compostare, incineratoare, scheme bio-mecanice), şi - Depozite ecologice zonale pentru deseuri

Consideraţiile de mai sus pot fi ilustrate în procesul de luare a deciziilor ce urmeaza. Procesul subliniază deciziile necesare pentru fiecare pas important in gestionarea deşeurilor.

11 Decembrie 200672


Figure 6.1: Arii de decizie pentru gestionarea deşeurilor municipale solide

6.2 Opţiuni de selecţie a metodologiei

- Criteriul cântăririi

“Analiza cost - beneficiu” este o metodă care ajută la compararea opţiunilor alternative privind costul şi beneficiile diferitelor procese şi tehnologii. Decizia sa corecta ajută la selectarea soluţiilor cu costul cel mai mic cu cele mai mari beneficii obţinute. Este de asemenea o metodă importanta în procesul transparent de luarea a decizii lor şi transmiterii concluziilor către public.

Ca parte a analizei cost – beneficiu, factorul greutate este întotdeauna ataşat fiecărui criteriu în procesul de luare a deciziilor. Pot fi incluse beneficii sociale, beneficii ecologice, etc, care sunt evaluate din punct de vedere al costului şi ţintelor. În general, un grup de experţi este desemnat să analizeze balanţa cost – beneficiu. Nu este întotdeauna posibil să ajungi la un răspuns simplu al analizei cost-beneficiu, dar este important ca corpul de analiza să fie format din diferiţi experţi care pot ataşa fiecare părerea proprie privind analiza. Ei pot avea păreri diverse privind evaluarea şi importanţa fiecărui criteriu enumerat, etc.Totuşi, procesul are avantajul că sunt rapid eliminate soluţiile nerezonabile, şi este uşor de folosit.

În exemplul următor de analiză cost - beneficiu, un procent de 20% este acordat beneficiilor sociale, 20% pentru partea ecologică şi 60% pentru costul de operare. Principalul criteriu este împărţit în subcriterii care vor primi note între 1 şi 10. Cota pentru fiecare subcriteriu este dată

11 Decembrie 2006

1. GENERAREA DEŞEURILOR

2. COLECTAREA

3. TRATAREA

4. DEPOZITAREA

Pubele, containere, zone şi frecvenţa de COLECTARE pentru DSM rural, mixt si separat

Pubele, containere, zone şi fracţiuni de COLECTARE pentru DSM urban, mixt şi separat

Caz de Bază: RECUPERARE/ RECICLARE /COMPOSTARE A DEŞEULUI COLECTAT SEPARATFRACTIONS

DEPOZITAREA DSM MIXT RĂMAS

Alternativa 1 şi 2 :INCINERARE/ TRATARE MB A DSM MIXT RAMAS

PASUL IN GESTIONAREA DEŞEURILOR

ARII DE DECIZIE PENTRU OPTIMIZAREA COSTULUI ŞI A SERVICIULUI

73


de fiecare expert. Suma notelor date pentru fiecare subcriteriu este apoi inmultita cu rata de greutate (ponderea). Cea mai mare notă conduce la cel mai mare raport cost – beneficiu şi aşa mai departe.

În acest exemplu, subcriteriul “acceptabilitate şi tehnologie“ dă cea mai mare greutate. Alte subcriterii, cum ar fi “calitatea serviciilor de colectare“, “personal adiţional angajat“, şi “activităţi adiţionale“, pot ajuta la creşterea, de exemplu a acceptabilitatii unei anumite tehnologii achiziţionate datorită altor beneficii.

Criteriul ecologic redă impactul privind îmbunătăţirea calităţii mediului, sănătatea şi igiena celor care lucrează în domeniul colectării de deşeuri, tratării lor şi activităţii de depozitare. Un alt criteriu este reducerea cantitatilor de deseuri depozitate. Si anume, cu cât mai mai puţine deşeuri se depun, cu atât mai mare va fi durata de viaţă a depozitului.Subcriteriul economic este de asemenea subdivizat în costuri de investiţie şi costuri de operare. Un cost ridicat investit va fi notat mai puţin, cu toate ca duce la controlul mai bun al emisiilor si atingerea ţintelor de reducere a cantităţilor de deşeuri.

Table 6.1: Cost - Beneficiu / Analiza comparativă

Ponderea criteriilor Denumirea criteriilor

Notarea subcriteriilor, note intre 1-10

solutia de bază Alt 1

Alt 2

20 % Beneficii sociale Subcriteriu Acceptabilitatea tehnologiei 10 1 1

Îmbunătăţirea calităţii serviciului de colectare 5 0 0

Creea unor noi locuri de muncă 3 6 10 Implementarea unor afaceri noi Activităţi de reciclare 5 7 10 Suma 1 23 14 21 Suma 1x ponderea 4,6 2,8 4,2

20 % Beneficii ecologice Subcriteriu Reducerea poluării aerului 3 6 9 Reducerea poluării solului 3 6 9 Reducerea poluării apelor 3 6 9 Siguranţa lucrului 4 4 4

Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate 3 6 9

Suma 2 16 28 40 Suma 2 x ponderea 3,2 5,6 8

60 % Impactul economic Subcriteriu

Cost de investiţie pentru colectarea separată 9 4 1

Cost de investiţie petnru tratare 10 5 1 Cost de investiţie pentru depozitare 2 5 10 Cost de operare pentru colectare 9 4 1 Cost de operare pentru tratare 9 4 2 Cost de operare pentru depozitare 2 4 9 Suma 3 39 22 24 Suma 3 x ponderea 23,4 13,2 18,3

100 % Total 31,2 21,6 30,5

11 Decembrie 200674


- Recomandările analizei cost – beneficiu

Asa cum este ilustrat în exemplul de mai sus, diferenţele dinte cazul de bază şi alternativa 2 sunt mici. Acesta este rezultatul problemelor complexe existente în domeniul gestionării deşeurilor. Pentru tratare, spre exemplu, membrii comisiei pot prefera o soluţie care sa genereze un cost mic al încălzirii locuinţelor în mediul urban şi în domeniul alimentării cu energie electrică, alţii pot fi însă mai interesaţi să promoveze dezvoltarea biotehnologiilor. Ambele pozţii sunt posibile.

6.3 Privire generală asupra alternativelor tehnice

6.3.1 Tendinţe generale în tehnologia tratării deşeurilor - Strategia europeană comună în domeniul obţinerii costului cel mai micStatele member UE (dacă nu chiar toate statele dezvoltate), au obiective de gestionare a deşeurilor similare cu ale României. Câteva au standarde mai ridicate, cum ar fi Germania, care are ca ţintă reducerea la 5% a continutului biodegradabil al deseurilor depozitate, În consecinţă, Planurile de Gestiune a Deşeurilor aleg aproximativ aceleaşi soluţii tehnice pentru îndeplinirea obiectivelor de reducere a deşeurilor. Acestea sunt în general:

- Colectarea selectivă a fracţiilor de deşeuri (sisteme de recipienţi uscaţi / recipienţi umezi, sistem punct verde, etc)

- Folosirea staţiilor de transfer dacă cantităţile de deşeuri trebuie să fie transportate pe distanţe mari

- Staţii de sortare pentru a recupera fracţii de deşeuri (deşeuri provenite din ambalaje, hârtie)

- Compostarea in mare parte a fracţiilor verzi şi a unor fracţii provenite din mâncare (ambele compostate centralizat sau in gospodarii)

- Tratarea deşeurilor ramase în amestec (prin incinerare sau scheme biomecanice)- Planuri specifice:

Puncte de colectare şi cerinţe pentru producatori de a lua înapoi anumite deşeuri: vehicule scoase din uz, echipamente electrice şi electronice uzate,

Deşeuri menajere periculoase Nămol provenit din statiile de epurare municipale Deşeuri provenite din construcţii şi demolări Depozite ecologice pentru depozitarea deşeurile rămase, reziduale

Reducerea conţinutului biodegradabil al deşeurilor solide municipale ramase în amestec s-a dovedit a fi una dintre cele mai problematice. Aceasta cere investiţii importante şi facilităţi de tratare specializate (incineratoare/statii TMB) care au costuri importante de operare şi tehnologii avansate. O discuţie despre acest subiect este detaliată în cele ce urmează.

Tendinţe ale tehnologiilor de depozitare Tendinţele generale de dezvoltare în domeniul tehnologiilor de depozitare a deseurilor se concentrează pe:

- Limitarea cantităţilor de deseuri depozitate şi maximizarea folosirii de resurse naturale prin reciclare şi refolosire

- Extinderea vieţii depozitelor si astfel reducerea suprafetelor ocupate de deseuri- Limitarea emisiilor de gaze cu efect de sera cum ar fi metanul si a producerii de levigat

la depozitele de deseuri

11 Decembrie 200675


Recent, datorită creşterii generale a standardului de viaţă si folosirii tot mai largi a tehnologiilor de ambalare, cantităţilor de deşeuri organice si de ambalaje au crescut în mod considerabil, ambele umplu rapid depozitele si diminueaza resursele naturale. Pentru a contracara acest lucru, obiective specifice formulate în Capitolul 3, promovează reciclarea materialelor de ambalaje si reducerea cantitatilor de deşeuri biodegradabile depozitate.Pentru a reduce impactul emisiilor de la depozite, depozitele vor fi proiectate si construite cu cele mai bune tehnici disponibile, aşa cum au fost ele definite în Directiva europeană de depozitare, transpusa in legislatia romaneasca. (Acest plan utilizează termenul de depozite ecologice pentru a desemna depozitele conforme cu Directiva europeana de depozitare, transpusa in legislatia romaneasca, care înglobează folosirea celor mai bune tehnici disponibile în domeniul depozitării deşeurilor) Folosirea celor mai bune tehnici disponibile duce la un reducerea impactului asupra mediului, ceea ce implica:

- Metode mai simple de tratare a levigatului- Emisii mai scăzute de gaze cu efect de seră, în special metan (metanul are de 21 ori

efect mai ridicat de seră decât CO2), şi- Reducerea semnificativa a factorilor negativi (fum, păsări / animale / praf / mirosuri

neplăcute / ape contaminate / deplasări de praf cu ajutorul vântului)- Controlul asupra deşeurilor depozitate, şi- Inchiderea si monitorizarea depozitelor, remedierea siturilor si a solului.

Alte elemente ale celor mai bune tehnici disponibile privitoare la operaţiunile de depozitare includ:

- geomembrane pentru impermeabilizarea depozitelor,- tratarea levigatului- compactare avansata a deseurilor depozitate- acoperire zilnică, şi- colectarea si arderea metanului de depozit in depozitele mici sau recuperarea şi

utilizarea lui ca si combustibil in generatoarele electrice in depozitele mai mari.

- tendinţe privind metoda reducerii deşeurilor biodegradabile:Pentru a reduce cantitatea de deşeuri biodegradabile ce intră in depozite şi apoi emisiile în aer, este necesar să se accepte in depozite in tot mai mare masura deşeu inert rezidual, cu continut biodegradabil redus la cel mult 5% sau mai putin. Asemenea cantităţi reduse de biodegradabil sunt in general atinse prin:

- colectarea selectiva extensivă a deseurilor de ambalaje si a altor fracţiuni de deşeuri reciclabile is reducerea cantitatii de hârtie, lemn şi textile existente in depozite

- compostarea cantităţii maxime de deşeuri verzi şi alimentare (din gospodării şi instituţii, curţi, grădini, parcuri, pieţe şi curăţenia stradală), şi

- tratarea cantităţilor rămase prin tratarea biomecanică şi incinerareAceeaşi strategie de tratare este propusă pentru regiune, deşi ţintele sunt mai puţin severe.În consecinţă, prin colectare bine organizată şi o schemă de sortare bună (mai târziu va fi descrisă), obiectivele anului 2010 pot fi atinse prin sortare şi compostare, pe când cele ale anului 2013 vor necesita o tratare mai avansata, cum ar fi tratarea biomecanică sau incinerarea.Soluţia tehnică finală va depinde de rezultatele unui studiu de fezabiitate si financiar sau de preferinţele autorităţilor locale (ambele măsuri de tratare sunt obisnuite pe tot teritoriul UE). Dezbateri importante au loc pentru a alege care dintre cele două tehnologii este mai ieftină şi produce cea mai mare scădere a cantităţii de substanţe biodegradabile pentru investiţie.

-Tendinţe ale gestionării deşeurilor provenite din materiale de ambalaj

Cresterea utilizării materialelor pentru ambalaj este prezentă peste tot în lume, cu un grad de utilizare sporit de materiale raportat de către marea majoritate a ţarilor dezvoltate. Cu toate că sortarea în gospodărie devine aproape universal valabilă, sortarea poate fi îmbunătăţită prin metode complementare. Cele mai obisnuite metode sunt:

11 Decembrie 200676


- sistemul depozit sau consignatie a fost dezvoltat pentru sticlă şi butelii de tip PET, recipienţi din aluminiu, etc. Sistemul consignatie pentru ambalaje obliga consumatorii casnici sa returneze ambajele la punctele de colectare desemnate de producatori. Un viitor avantaj al acestui sistem este acela că îi face mai responsabili pe comercianti si pe producători sa colectez deşeuri de ambalaje în vederea reciclării

- Sistemul de tip ”punct verde” aşa cum există în Franţa, Germania şi în aproape toată Europa. Sistemul acesta este adoptat sub o anumită formă şi în România şi va fi operaţional/organizat prin ECO Rom Ambalaje SA. Dacă va fi adoptat, consumatorii vor fi încurajaţi să returneze materialele provenite din ambalaje în locaţiile desemnate, puncte de colectare sau magazine. Sistemul „punctul verde” va responsabiliza mult mai mult atât producătorii de ambalaje cât şi utilizatorii. Fondurile colectate vor fi atunci folosite pentru a încuraja reciclarea deşeurilor provenite din materiale de ambalaj (în sectorul privat colectarea buteliilor de tip PET este subventionata din taxa pe ambalaje)

6.3.2 Colectarea şi sortarea6.3.2.1 Colectarea deşeurilor

Colectarea deşeurilor şi depozitarea deşeuri solide municipale (DSM) in amestec in depozite ecologice este fundamentală pentru Gestiunea Deşeurilor. La această oră, regiunea colectează deşeuri doar de la 58% din populaţie, ceea ce reprezintă 88% din cantitatea de deşeuri menajere si asimilabile produsă în regiune. Regiunea are doar un singur depozit ecologic în Arad şi un al doilea planificat in judetul Timis pentru anul 2008.

Situaţia pentru zonele urbane ale regiunii este mai bună, deoarece 89% din populaţie beneficiază de servicii regulate de colectare a deşeurilor. În zonele rurale, doar 9% beneficiază de aceste servicii.

Pentru ca regiunea să atingă ţintele de colectare impuse până în anul 2009 (90% din zona rurală) şi 2013 (100% din zona urbană), colectarea deşeurilor va fi extinsă în mod semnificativ. Asta va însemna investiţii importante şi achiziţionarea de noi vehicule şi recipienţi pentru colectare.

In viitor, prin extinderea colectarii selective a fracţiilor de deşeuri atât necesarul de vehicule cât şi de containere va fi dublu, în funcţie de schema de colectare aleasă pentru deşeurile mixte menajere şi pentru colectarea separată a diferitelor fracţii de deşeuri.

Cel mai probabil, autoritatile locale din zonele urbane vor continua să colecteze deşeuri din recipienti de la marginea trotuarului (KERBSIDE containers) în vehicule compactoare de mare capacitate pentru a le depune apoi la depozitele ecologice judetene. Acest sistem va fi extins către zonele urbane în care nu se face încă o colectare a deşeurilor. Frecvenţa de colectare este în general o dată pe săptămână, cu toate că zonele comerciale şi zonele cu blocuri beneficiază de colectare de mai multe ori pe săptămână.În ceea ce priveşte zonele rurale, colectarea din uşă în uşă este deseori impracticabilă, datorită condiţiilor de drum şi a mediei de locuitori din zonă. Pentru aceştia, se sugerează sa fie amplasatea containere comunale de 1,1m3 pentru 100 locuitori sau de 10 m3 pentru 1000 locuitori, iar colectarea să se facă o dată pe săptămână cu vehicule compactoare normale sau cu utilje de ridicare si transport, care sunt mult mai adaptate la condiţiile proaste de drum. Un asemenea sistem va fi necostisitor petnru operare şi va geneara un serviciu de colectare bun pentru un mare număr de locuitori cu minim de cost. În cadrul acestui sistem, gospodăriile izolate vor fi nevoite să aducă deşeurile sortate la cel mai apropiat punct de colectare comunal. Partea cea mai dificilă va fi să determinăm locuitorii să renunţe la obiceiul actual, şi anume acela de a arunca deşeurile în locatiile neamenajate care sunt mai la îndemână.

11 Decembrie 200677


6.3.1.2 Staţii de transfer

Staţiile de transfer sunt locuri desemnate în care deşeurile sunt colectate şi transferate apoi in alte vehicule, micşorând astfel costul de transport şi reducând necesitatea de a construi multe depozite, ceea ce ar fi foarte costisitor. În general, staţiile de transfer sunt construite pentru distante de peste 60 Km şi volumele anuale de deşeuri de peste 10.000 tone. Pentru volume mai mici, transportul direct cu camionul este încă utilizat şi nu e foarte scump (Depozitele ecologice mici necesită investiţii mai mari şi costuri de operare crescute pe tona de deseu).

Ar trebui amintit faptul că staţiile de transfer adaugă un preţ de 4/5 € /t la costul iniţial de colectare a deşeurilor.

Pentru a fi justificate din punct de vedere economic, staţiile de transfer ar trebui să genereze economii de transport mai mari decât costurile de operare. Staţiile de transfer pot ajunge la costuri de construcţie de la 500.000 la 2.000.000 euro.

În mod normal, staţiile de transfer au nevoie de :- electricitate şi alte utilităţi, protecţie impotriva incendiilor, - personal de pază care să verifice deseurile, punte de câtărire ,- echipamente de compactare a deşeurilor sau containere ,- prevederi pentru apa uzată, şi - zone de încărcare şi descărcare uşor de folosit şi de operat.

Fig 6.2: Staţie de transfer de nivel mediu

În plus, staţiile de transfer pot servi ca puncte de colectare sau de ridicare pentru fracţiile de deşeuri speciale: deseuri de ambalaje PET, sticlă, hârtie, metale, deşeuri verzi, deşeuri voluminoase, DEEE, deşeuri periculoase din gospodării etc. Staţiile de transfer sunt costisitoare atât în operare cât şi în construcţie. Acestea ar trebui instalate numai în locurile în care este justificată prezenţa lor din punct de vedere economic şi nu ar trebui considerate ca o soluţie politică pentru închiderea unor depozite comunale neconforme.

În prezent regiunea are în plan construcţia a doua staţii de transfer finanţate din fonduri Phare. Acestea sunt situate în:

-Lipova, jud Arad-Satchinez, jud Timis

6.3.2.3 Staţiile de colectare

O soluţie mai potrivită pentru zona rurală ar putea fi instalarea staţiilor de colectare care pot fi instalate cu 5-10% din costul staţiilor de transfer.

În unele cazuri, punctele de colectare cu cateva pubele mari pot fi considerate staţii simple de transfer, ce necesită doar o fundatie betonata şi containere de 1,1 m3 sau de 5-10 m3 pentru transferul într-un vehicol de compactare (deservind 100 de locuitori) sau direct într-un container

11 Decembrie 200678


deschis de 45 m3 odată la 2 săptămâni (deservind 200/500 de locuitori). Pot fi localizate împreună mai multe pubele, pentru a facilita colectarea fracţiunilor separate de deşeuri.Această soluţie ar fi cea mai bună din punct de vedere economic pentru asezările mai mici sau izolate şi evită costul unei staţii de transfer dezvoltate. Pentru staţiile de colectare, fiecare comună trebuie sa determine numărul şi locaţiile fiecărei staţii. Trebuie acordată o atenţie specială selecţiei acestor locaţii. Dacă sunt prea aproape de locuinte, locuitorii ar putea avea de obiectat în privinţa mirosului, a traficului vehicolelor şi a zgomotului.

Figura 6.3: Container de colectare a deşeurilor de tip roll on roll off

.

6.3.1.4 Vehicule de colectare

Vehiculele mari de colectare a deşeurilor constau în vehicule de 16-19 tone, biaxiale, cu un container de capacitate 10-15,5 m3. Aceste vehicule sunt echipate cu instalatii de ridicare (elevatoare) pentru deversarea deşeurilor menajere colectate din recipienti cu 2 sau 4 roţi.

Este important ca operatorii serviciilor de salubritate să includă fonduri pentru revizia regulată şi reînnoirea parcului de vehicule în tarifele practicate.

În mod normal, fiecare vehicol costă aproximativ 120. 000 Euro şi poate fi operat 15-20 de ani, în funcţie de modul de întreţinere. Fiecare camion poate fi operat 8 sau 16 ore pe zi, în funcţie de strategia de operare a comunitaţii/companiei. Totuşi, nu este recomandată menţinerea unui parc auto prea vechi. Aceste vehicole sunt ineficiente, sunt adesea în reparaţii şi au costuri mai mari de operare. Multe din ele sunt nesigure. Datorită faptului că o mare parte din regiune are drumuri normale, recurgerea la compactoarele de deşeuri comune este suficientă. Pentru zonele rurale din regiune, o atenţie deosebită trebuie acordată alegerii de vehicule a căror greutate să nu fie excedentară, pentru a nu depăşi limitele de greutate ale drumurilor sau podurilor (pot fi folosite camioanele multiaxiale sau camioanele mici); şi pentru zonele rurale cu drumuri pietruite, sunt recomandate vehiculele multiaxiale.

Bazându-ne pe aceste consideraţii fiecare operator privat, comuna sau judeţ ar trebui să determine structura optimă a parcului de vehicule, precum şi caractareristicile tehnice ale acestuia, pentru a crea un serviciu de colectare a deşeurilor la nivel calitativ înalt.

Figura 6.4: Vehicul de compactare a deşeurilor tipic UE

6.3.1.5 Containere de colectare

Regiunea deja foloseşte recipienti de colectare in mare parte obisnuiti. Acestia includ pubele de plastic pe roţi de capacitate 120 si 240 l pentru cele mai multe gospodării şi pentru firmele mici. Aceste pubele sunt de obicei în proprieatea gospodăriilor sau a firmelor. În unele cazuri, sunt acordate stimulente proprietarilor de gospodarii pentru cumpararea primei lor pubele.

Firmele mai mari, zonele comerciale şi pieţele pot folosi euro-pubele mai mari, de 1,1 m3 (din metal sau plastic, deşi cele din metal sunt mai robuste). În sfârşit, instituţiile, supermarket-urile şi industria folosesc de obicei containere de metal de 5 -10 m3 pe care le pot împrumuta de la operatorul de colectare a deşeurilor şi pentru care pot plăti o suma adiţională pentru fiecare golire (de obicei pe baza unui contract cu operatorul de servicii de salubritate). Supermarket-

11 Decembrie 200679


urile foarte mari sau centrele comerciale pot fi echipate si cu containere de compactare de mare capacitate care sunt colectate prin ridicarea cu utilje speciale de ridicare si transport. În orase, o parte din cartierele de blocuri folosesc tobogane pentru deseuri. Fiecare etaj are o uşă de acces la topoganul în care deşeul este depus. Apoi, deşeul este colectat în containere aflate la parterul sau subsolul blocurilor. Fiecare container poate avea o capacitate de 1,1, 5 sau 10 m3. Deşeurile sunt colectate periodic.

Pe baza predominanatei populaţiei urbane sau rurale, a fercvenţei colectării deşeurilor, fiecare comunitate necesita determinarea numărului, tipului, locaţiei si asocierii recipientilor pentru colectarea deseurilor, impreuna cu operatorii serviciilor de salubritare.

6.3.2 Colectare selectivă şi recupararea deşeurilor provenite din ambalaje

Materialele din ambalaje reprezintă un procent important (aprox. 20%) în totalul deşeurilor menajere şi similare din comerţ şi industrie. O mare parte din ambalaje/ deşeuri din ambalaje este recuparabilă când este stabilit şi organizat un sistem eficient de sortare. Adevărata provocare o reprezinta colectarea şi recuperarea deşeurilor din ambalaje în mod economic- avand in vedere capacitatea regiunii de a plăti şi faptul că majoritatea schemelor de colectare şi sortare nu işi acoperă costurile de operare. O a doua problemă ce trebuie luată în considerare o reprezintă tehnologia ce urmează a fi folosită, având în vedere multele soluţii posibile existente (gradul de automatizare, procentul colectat, sortarea în gospodărie vs. sortarea în centre etc.)

- strategia de colectare a DSM şi a fracţiilor separate Exista cateva scheme de colectare şi sortare obisnuite pentru a atinge ţintele de recuperare pentru deşeurile din ambalaje. La o extremă se gaseşte solutia cu containere de colectare pe mai multe fractii pentru fiecare gospodărie, firma, insituţie sau fabrica, la cealaltă se găseşte soluţia în care deşeul este lăsat in amestec şi adus la o staţie de sortare, pentru o sortare ulterioară manuală sau automată.

- sortarea în gospodărie pe fracţii Prima metodă presupune deţinerea de pubele de sortare pentru fiecare tip de deşeu şi prezintă avantajul scăderii costului de sortare în instalaţia specializată, cu toate că sistemul are nevoie de multe pubele şi recipienti şi de mai multe vehicole specializate pentru colectare. Ca atare, colectarea este relativ costisitoare. Cu toate acestea, este facilitată sortarea ulterioară, intrucat nu este posibilă valorificarea fracţiilor colectate fără o sortare sau separare adiţională. Fracţiile tipice colectate separat includ:

1. hârtie (poate fi sortată ulterior în hârtie şi carton, pe tipuri de hârtie),2. sticlă (sortată ulterior după culoare),3. sticle de plastic (ce pot fi sortate ulterior pe tipuri de plastic, trebuie îndepartate

capacele) ,4. Metale (ce necesită sortare ulterioară în cutii de conserve din aluminiu, din cositor, folii

de aluminiu, tuburi de spray, etc.),5. deşeuri verzi (ce pot fi colectate separat si sortate similar, poate în pungi de plastic

galbene pentru deşeurile de gradină şi deşeu alimentar, impachetat în hârtie).

11 Decembrie 2006

Fig: 6.5 Deseurile de ambalaje rezultate în Franta, in kg/loc, pe materiale si pe regiune (2004 Eco-Ambalaje)

80


Problema cu cele de mai sus este că procesul de sortare al întregului deşeu este neplacut şi tracasant pentru gospodării şi sortarea până la ultimul grad posibil necesită multi recipienti de colectare şi vigilenţa extremă din partea producătorilor de deşeuri. Aderarea la sortare extremă în gospodării este în general scazută, cu o problemă adiţională în orasele mari, unde puţine case au spaţiu pentru toate containerele separate necesare.

Figura 6.6 Containere comunale pentru colectarea separata a deseurilor in Elvetia

Pentru a reduce costurile, unele comune recurg la containere colective pentru fracţiile de deşeuri colectate separat, dar aderarea la acest sistem este dificilă fără stimulente de ordin financiar. (În multe cantoane elveţiene, gospodăriile trebuie să plătească taxe mari pe tona de deşeu mixt. În mod frecvent, gospodăriile au o iniţiativă sporită de depunere separată a deşeurilor în recipiente comunale destinate acestui uz: sticlă, hârtie, metale, deşeuri verzi )

- Sistem de reciclare pubela umeda/pubela uscataPe baza constrângerilor de mai sus, a fost dezvoltat un sistem hibrid, denumit uneori sistemul pubela umeda/pubela uscata, care a fost folosit cu succes şi a devenit în multe zone sistemul de preferinţă.

Sistemul constă în 2 pubele principale, plus uneori o pubelă mai mică pentru sticlă şi posibil saci galbeni pentru deşeuri din gradină şi alimentare (învelite in prealabil în hârtie). În cadrul acestei scheme, pubela umedă este containerul pe care cele mai multe gospodării îl foloseau deja pentru deşeu mixt nesortat şi pubela uscată pentru reciclarea în general a materialelor de ambalat. Este folosită în general o pubelă mică sau un colector comun pentru colectarea sticlei. Este importantă problema colectării deşeurilor de gradină şi a celor alimentare dacă se vrea îndeplinirea ţintelor de reducere a deşeurilor biodegradabile.

Sistemul este compus din:- pubela umedă pentru DSM mixt - pubela uscată sau recipient pentru hârtie, carton, metale, plastic, (unele permit şi DEEE mici), tetra pack, cutii de conserve, saci, baterii -o pubela mica sau un container comun pentru sticlă, -saci galbeni speciali (uneori pubele maro în

România) pentru deşeuri verzi sezoniere (se pot include şi deşeuri alimentare învelite în hârtie) destinate compostării.

11 Decembrie 2006

Fig 6.7 Pliant ce sfătuieşte rezidenţii să pună deşeul uscat neînfaşurat, în pubelele de culoare (Oraşul Lyon: în ordinea acelor de ceas din stânga sus: sticle, cutii de conserve, hârtie, carton )

81


Fig 6.8 Pubele pentru reciclarea deşeurilor uscate, la nivel colectiv şi la nivel de gospodărie în Franţa (Eco-Ambalaje)

Avantajul acestui sistem îl reprezintă faptul că sunt necesare mai puţine pubele şi mai puţine drumuri efectuate de camioane pentru a colecta fracţiunile de deşeuri. Este de asemenea uşor de întrebuinţat. Fracţiile colectate sunt trimise apoi la un centru de sortare manuală, unde angajaţi instruiţi sunt invăţaţi să sorteze deşeurile în cele mai economice containere de colectare. De ex: sticlele sunt separate în PET, PP, PE, PVC, plastic PS, hârtia e separată de carton. Dat fiind costul relativ scăzut al muncii în România, un sistem de sortare manuală s-ar dovedi cel mai economic. Sistemul poate fi perfecţionat în timp, pe măsura implementării şi întrebuinţării strategiilor de sortare şi a echipamentelor mai bune. În plus, studiile au arătat că până la 70% din gospodării pot adera la acest sistem, dată fiind simplicitatea lui în raport cu schemele de sortare în gospodărie mai complicate.

O posibilă obiecţie ar fi că în multe comune şi la multe depozite de deseuri, “operatori” neautorizaţi, pot colecta fracţiunile separate pentru a le revinde, înainte de ajungerea vehicolelor de colectare. Ca factori majoritari, se sugerează ca cel putin aceia dintre ei care îndeplinesc vârsta legală de a munci să fie angajaţi în centrele de sortare. În acelaşi timp, centrul de sortare va avea mai puţin de lucru. Între timp centrele de sortare pot angaja câţiva muncitori, iar fracţiile separate vor fi colectate într-o cantitate mai mare decât sunt în present.În prezent regiunea a obţinut finanţare Phare pentru promovarea selectării selective în:

-Lipova, jud Arad-Socodor, jud Arad-Valiug-Semenic, jud Caras Severin-Petrosani-Parang si Lupeni-Straja, jud Hunedoara-Satchinez si 7 comune asociate, jud Timis

Fondurile pentru cele mai sus menţionate vor fi folosite pentru dotarile necesare colectarii selective (containere, vehicole) si staţii de sortare.

6.3.3 Staţiile de sortare- sortarea fracţiunilor separate în instalaţii automate şi manuale Cealaltă extremă o reprezintă o instalaţie de sortare a deşeurilor colectate in amestec. Acest sistem nu necesită cooperarea gospodăriilor, nici colectare separată sau pubele de colectare. Cu toate acestea, în practică, acest sistem poate avea multe dezavantaje:

- deşeurile reciclabile sunt amestecate cu deşeuri putrede, degradându-se astfel calitatea fracţiilor reciclabile,

- este mult mai grea separarea ulterioară a fracţiilor, - instalaţia poate emana mirosuri neplacute, - sistemul de sortare automat nu se comportă întotdeauna bine şi are nevoie de investiţii

de capital semnificative, - sortarea manuală a DSM in amestec prezintă pericole pentru sănătate, este neplacută şi

periculoasă.

În consecinţă, multe centre de sortare se concentrează acum pe reciclarea deşeurilor uscate şi pe sortarea acestora după modul discutat anterior.

- AplicabilitateSortarea fracţiilor de DMS colectate separat este aplicată pe întreg teritoriul UE . Procesul este realizat înaintea

11 Decembrie 2006

Fig 6.9 Facilităţi de sortare arătând reciclarea deşeurior

uscate pre-sortate

82


tratării şi depozitării. Procedura s-a dovedit a fi cea mai bună metodă de îndeplinire a ţintelor de deşeuri din ambalaje, având în vedere că sortarea DSM colectate in amestec s-a dovedit dificilă şi dezamăgitoare.

- Tendinţe în sortareTendinţele în tehnologia de sortare sunt acelea de a spori pre-tratarea meterialelor separate in prealabil din deşeuri solide municipale prin procese de cernere pentru a creşte eficienta sortării manuale. Procesul poate atinge 220 kg/h pentru hârtie şi carton şi 145 kg/h pentru fracţiuni uşoare cum ar fi butelii PET sau alte produse din plastic. Metalele feroase şi neferoase sunt îndeparate în general prin separatori magnetici.

- Investiţii şi costuri de operareÎn ceea ce priveşte investiţia, staţiile de sortare manuală au nevoie doar de echipament simplu (benzi transportoare, alimentatoare), un hangar încălzit şi containere pentru stocarea fracţiunilor sortate în vederea vanzării, cântare şi prese, ca un prim pas. O instalaţie de dimensiuni acceptabile, adiacenta unui depozit existent sau poate chiar într-o locaţie a REMAT poate fi construită pentru valori între 500 000 şi 2 mil Euro. În mod ideal, deşeurile verzi işi vor găsi locul în staţia de compost la fel de simplă aflată alături. Centrul de sortare manuală, bazat pe costul muncii în România, ar trebui să se apropie de veniturile din fracţiile recuperate prin colectare separata şi sortare realizată în UE 15, acelaşi lucru întamplându-se şi cu taxele de depozitare. Intrucat multe ţări ale UE 15 au raportat costuri de sortare şi colectare între 80-120 Euro/ tonă, este recomandat un studiu de fezabilitate înainte de a stabili pragul minim de rentabilitate.

Rezultatele proiectelor ISPA anterioare indică faptul că în România este mult mai economică sortarea manuală, în condiţiile cotelor de salarizare prezente. Multe staţii de separare includ sortarea manuală cel puţin pentru o parte a procesului de separare.

S-a demonstrate, de asemena, că centrele de sortare ar trebui să fie plasate lângă depozitele de deseuri sau staţiile de tratare, unde există deja infrastructura necesară ce ar reduce costurile de operare şi de transport. Asemena instalaţii realizeaza importante economii, reducând costurile de operare la 50-60 Euro/t intrată, pentru staţii cu o capacitate de operare de 4-6000 t/an (excluzând costurile de transport). Acestea reprezintă 50-60% din costurile ce trebuie calculate pentru o staţie de sortare izolată.

Ca o comparaţie, sunt prezentate costurile medii de sortare în Franţa pentru staţii cu o capacitate de 15.000 t/an, pentru diferite combinaţii de fracţiuni sortate. Tabelul prezintă faptul că o sortare mai bună costă mai mult. Totuşi o sortare mai bună poate duce la costuri mai mari.

11 Decembrie 2006

Fracţiuni cu goluri

Fracţiuni plate

Cost Brut

Obiecte goale:SticlePlasticMetale

Obiecte plateHârtie CartonZiareImprimateReviste

HârtieCartonPlasticMetaleZiare Imprimate Reviste Sticlă

HârtieCartonPlasticMetaleZiare Imprimate Reviste

Hârtie, carton, plastic, metale

114-139€/t Intrare

113-162€/tIntrare

171-216€/tIntrare

183-229€/tIntrare

PlasticMetale

ZiareReviste HârtieCarton

200-211€/t intrare

83


Fig. 6-10: Privire de ansamblu a costurilor de sortare (NB: deşi costurile cresc odata cu o sortare mai bună, veniturile cresc pe masură ce materiale sunt sortate mai bine)

6.4 Tratarea şi depozitarea deşeurilor biodegradabile

Pentru a atinge ţintele de depozitare pe termen scurt (25% în 2010) pentru deşeurile biodegradabile cu investiţii minime, este necesară axarea pe cantităţile de deşeuri biodegradabile care pot fi colectate uşor şi tratate. Acestea includ în general hârtia, cartonul şi lemnul pentru reciclare, materialele din ambalaje similare şi deşeuri verzi şi alimentare pentru compostare. Pentru compostare, deşeurile verzi din parcuri, curţi ,grădini şi pieţe trebuie colectate separat. Este posibilă şi compostarea nămolului de la case (fose septice) şi de la instalaţii de tratare municipale (dacă sunt conforme cu OM 3442004). Deşeurile alimentare (exclusiv pielea şi oasele) din case pot fi compostate alături de deşeurile verzi sau folosite ca hrană pentru animale. Acest lucru este valabil în special pentru restaurante sau insituţii unde cantităţile generate de deşeuri alimentare sunt suficient de mari pentru a justifica recuperarea zilnică şi folosirea lor ca hrana pentru animale.

În general, deşeurile verzi sunt colectate fie în pubele speciale (brune în România) fie în saci ce pot fi cumpăraţi în general din supermarket-uri. Sacii sunt populari în randul gospodăriilor, avand în vedere că cea mai mare cantitate de deşeuri verzi se produce spre sfârşitul primăverii şi în toamnă.

Pe baza unei statistici întocmită de Agenţia Europeană de Mediu a rezultat că metodele de tratare cele mai larg răspândite pe plan european sunt:

- incinerarea (Danemarca - peste 50% din masa deşeurilor biodegradabile, Olanda şi landul german Baden-Wurttemberg – peste 30%, Franţa, Italia şi regiunea flamandă din Belgia – aproximativ 20%);

- compostarea (Olanda, Flandra, Danemarca – aproximativ 30% din masa deşeurilor biodegradabile, Austria si landul german Baden-Wurttemberg – aproximativ 20%);

reciclarea (Baden-Wurttemberg – aproximativ 40%, Franta, Norvegia, Austria, Flandra – peste 20%\0

Strategia folosita pentru tratarea deşeurilor municipale biodegradabile este prezentata în figura următoare. Aceeaşi strategie este propusă pentru Regiunea Vest.

Fig: 6.11 Strategii obisnuite de tratare pentru deşeurile municipale biodegradabile.

6.4.1 Compostarea DSM mixte

11 Decembrie 200684

Deşeuri Municipale Biodegradabile

(1) Prevenire, Reducere şi Reutilizare

Separarea la sursă Deşeuri reziduale

(2) Reciclarea materialelor

(3) Tratament biologic

(4) Tratamente termice si mecano-biologice

(5) Depozitare controlată


Importanţa separării deşeurilor verzi (deşeuri din parcuri şi grădini) şi a deşeurilor biodegradabile (deşeuri organice din gospodării) de DSM mixte pentru compostare a fost subliniată recent într-un studiu al profesorului Jager. În acest studiu, prof. Jager a ajuns la concluzia că numai deşeurile verzi şi biodegradabile pre-sortate sunt potrivite pentru compost, în timp ce DMS colectate in amestec conţin componente periculoase peste limitele admise. Această descoperire reduce semificativ cantitatea de compost, care poate fi produsă doar din deşeuri relativ curate verzi şi biodegradabile. În consecinţă, compostarea DSM, fără o alta tratare, nu e o opţiune viabila în UE. În tabelul 6-2 sunt date limitele admise ale metalelor grele în compost. Aceste limite sunt comparate cu continutul de metale grele întalnit de obicei în compostul produs din deşeuri biodegradabile, verzi şi deşeuri mixte din gospodării.

Standardele privind calitatea compostului fac puţin probabila producerea lui din DMS mixte. Acestea stabilesc limite pentru marimea particulelor de mai putin de 2 mm pentru plastic, sticlă şi metal şi aceste componente nu ar trebui sa depaseasca 0.5% din greutatea compostului uscat. Aceleaşi limite reduc semnificativ posibilitatea de a folosi sub forma de compost DMS mixte tratate biologic in staţiile TBM.

Tabel 6-2 Comparaţie între calitatea compostului produs din DMS şi din fracţiuni separate

Agentul de contaminare

Unităţi Deşeuri biodegradabile

Deşeuri verzi Deşeuri mixte din gospodării

Pragul limita

Pb mg/kg 74,3 42,2 513 150Cd mg/kg 0,6 0,5 5,5 2Cr mg/kg 57,7 33 71 100Cu mg/kg 45,1 29,1 274 100Ni mg/kg 40,2 12,3 45 50Hg mg/kg 0,3 0,5 2,4 1,5Zn mg/kg 290,8 93,4 1510 400

Source: Prof. Jager, Müll und Abfall

Calitatea compostului depinde şi de calitatea materialelor de intrare, de condiţiile locale şi de calitatea cerută a compostului. Atunci cand sunt operate corespunzator şi colectate cu grijă, procentul de refuz la statiile de compostare variază între 3% si 5%.

- tehnologii intensive de compostare Sunt mai multe metode de compostare, care diferă, prin timpul de compostare, prin calitatea compostului şi prin cerinţele în privinţa spaţiului. În general există:

Sisteme în aer liber :- Comostare statică prin aerare naturală sau forţată.

Sisteme inchise :- Sisteme statice şi dinamice .

Tabel 6-3 procese de compostareProcese statice: Procese dinamice:Compostare statică in aer liber Rezervor de fermentare Aerare forţată Turnuri de procesare Aerare naturală Cu punţi multiple Compostarea în boxe/celule Cu un singur nivel

- Compostarea în aer liber Compostarea deşeurilor din parcuri şi gradini, care sunt fara poluanţi, poate fi facută în spaţii deschise, fără aspirarea de aer în procesul de compostare. Pentru a asigura o aerare suficientă, întaltimea haldei de compostare trebuie sa nu fie mai mare de 1,5 m şi trebuie

11 Decembrie 200685


ajustată in functie de densitatea materialului. Halda de compostare va avea forma caracteristică trapezoidala. Considerand o densitate de 0,5 t/m3, aproximativ 1800 t pot fi compostate la un hectar de teren la fiecare 6 luni.

În general, la o rata de colectare de 20% a deşeurilor verzi din gospodării, este necesar 1 ha pentru compostare pentru 100.000 locuitori. Staţiile trebuie situate la o distanţă suficientă de asezările din apropiere pentru a evita mirosurile neplacute pentru cetăţeni.

Procesul de compostare prin fermentaţie poate fi accelerat prin aspirare suplimentara de aer. Sistemele deschise necesită aspirări de aer de la fundul haldei de compostare. Aerul trebuie tratat după aceea în filtre de compost pentru a evita mirosurile neplacute. Sub ventilatie fortata, timpul de compostare poate fi redus de 2-2,5 ori când materiale sunt omogenizate. În general, compostul este depozitat pe suprafata betonata si acoperita.

Sistemele închiseSistemele de compostare închise sunt folosite pentru a accelera şi mai mult compostarea şi pentru a îndeplini condiţiile climatice, pentru a evita mirosurile neplăcute şi pentru a obţine un control asupra ratelor de compostare. Procesele de compostare avansate utilizează marunţirea prealabila, cernerea şi omogenizarea materialelor care vor intra pentru a îmbunătăţi compoziţia compostului.

- Descrierea generală a procesului

Deşeurile verzi ce vor intra în compostare sunt pregatitre prin:: - cernere- îndepartarea metalelor feroase prin separatori magnetici - îndepartarea componentelor ne-biodegradabile prin culegere manuală - marunţire preliminară (deşeuri din grădini, scoarţa de copac etc.), şi - amestecarea, posibil prin adaugarea apei sau a diferiţilor aditivi.

Procesele de compostare pot fi impărţite în 3 faze:

I faza de inceput: într-o perioada de 24 de ore, decompunerea substanţelor organice cauzate de microorganisme mezosferice care cresc temperatura internă până la 45°C.

II faza de compostare: microorganismele termofile cresc temperatura internă până la 75°C. Temperatura se va menţine la acest nivel pentru câteva săptămâni. În timpul acestei faze, sunt omorâte microorganismele patogene.

III faza de maturare: odată ce sunt încheiate majoritatea proceselor de degradare, compostul revine la temperatura ambientului.

În timpul compostării, raportul carbon/azot scade de la 30:1 la începutul procesului la 15:1. în consecinţă, compostul are o concentraţie mai mare de azot. Ulterior, poate fi adăugat la materialele din compost şi namol de la epurarea apelor menajere deshidrat mecanic şi stabilizat.

- Situaţia curentă

Colectarea deşeurilor verzi pentru compostare este obişnuită în Europa şi este acum obligatorie în Marea Britanie pentru deşeuri verzi.

- Capacitatea planificată : Capacitatea staţiilor de compostare variază de la 3000 t/an la 10.000 t/an, în funcţie de

cantitatea disponibilă de deşeuri verzi şi zone de colectare economică. În general, staţiile

11 Decembrie 2006

Fig 6.12 Compostarea în aer liber

86


simple sunt folosite acolo unde pământul este ieftin, în timp ce staţiile de compostare accelerate, complexe sunt localizate în zone unde pământul este scump.

- Limitele aplicarii:Pentru procesare se primeşte material organic din puncte de colectare diferenţiată din

parcuri, grădini, curţi şi pieţe. În general, deşeurile din pieţe sunt sortate anterior compostării. Asa cum s-a precizat anterior DSM mixte şi nămolul de la staţii de tratare a apelor uzate sunt rareori compostate datorită problemelor generate de potenţiale contaminări. Deşeurile alimentare pot fi compostate, dar trebuie respectate strict ghidurile de bună practică, altfel calitatea compostului având de suferit până la a deveni inutilizabil

- Emisiile de mirosuri neplacuteInstalaţii de compostare cu o capacitate de mai mare de 10.000 t/an (25 t/zi) trebuie să fie de tipul „închis” pentru a evita protestul celor ce locuiesc în vecinătăţi în legatură cu mirosurile neplăcute. În Europa, majoritatea staţiilor de compostare din apropierea marilor oraşe sunt de acest tip. În plus, levigatul trebuie tratat înainte de a se deversa.

- ReziduriRezultatul procesului de compostare este un material uscat care poate fi cernut. Între 3-

10% din material va fi îndepărtat pentru depozitare.

- Avantajul aplicării compostării Compostul poate fi folosit ca bază pentru amestecarea diferitelor tipuri de fertilizatori,

îmbunătăţind structura solului prin creşterea capacităţii de absorbţie a apei şi a proprietăţilor solului în general.

Tabel 6-4 Comparaţie între procesele de compostare Compostare in aer liber Compostare inchisa

Descriere Compostareaîn aer liber. Timpul de compostare : 4-6 luni, în funcţie de condiţiile climaterice, structura grămezilor şi frecvenţa de amestecare.

Staţiile închise elimină, în special în timpul fazei intensive de compostare (primele 4 săptămâni), inconvenientul mirosurilor neplăcute prin colectarea aerului şi prin tratare.Faza de maturitate are loc de obicei în spaţii deschise. Procesul de compostare are nevoie de 2-3 luni de aerare forţată şi de amestecarea continuă a grămezilor.

Capacitatile existente ale statiilor

Până la 400 t/zi Până la 400 t/zi

Productie între 400-450 kg de compost pe tona de deşeuri organice.

între 400-450 kg de compost pe tona de deşeuri organice.

Emisii Emisii de mirosuri necontrolate, în special atunci când sunt compostate deşeuri domestice şi nămol de canalizare. Emisiile rezultate în urma compostării deşeurilor verzi

Emisiile mirosurilor neplacute sunt bio-filtrate.

11 Decembrie 200687


Compostare in aer liber Compostare inchisa sunt minore.

Cerinte de indeplinit la alegerea amplasamentului

Instalaţii la o distanţa suficientă faţă de zonele rezidenţiale, mai puţin pentru deşeurile verzi.

Pot fi amplasate în apropiere de zonele rezidenţiale.

- Costuri de producţie

Capacităţiile instalaţiilor variază mult, de la instalaţii mici cu 500 t/an până la intrări de 70.000 t/an. Datorită eficienţei sporite şi a tehnologiilor, costul pe tona de intrare variază între 15 şi 75 Euro/t sau 30-150 Euro/t de compost produs. Ar trebui notat faptul că este cu mult peste costurile de depozitare din România. În consecinţă, sunt recomandate staţii de compostare în spaţii deschise, mai ieftine, în zone unde terenul nu este aşa scump.

Tabel 6.5: Costul producţiei de compost (compostare închisă), în medie pentu UE Capacitate

t

Investiţie

€

Costul capitalului

€

Costuri fixe €

Costuri variabile

€

Costuri pe tona de

intrări (€/t)

Cost / t de compost

€/t20.000 11.000.000 1.210.000 390.000 310.000 95 19040.000 14.000.000 1.345.000 611.000 513.000 62 12460.000 18.000.000 1.960.000 810.000 720.000 56 112

6.4.2 Instalaţii de tratare bio-mecanica (TBM)

Tratamentul mecano-biologic, TMB, este un nume generic atribuit proceselor ce tratatează biologic DSM. În mod normal, procesul de tratament constă într-o parte în care se realizează sortarea mecanică, un tratament anaerob al fracţiunilor organice, urmate de depozitarea sau tratamentul ulterior al rezidurilor.

În prezent, există 80 de asemenea staţii de TMB în Europa, variind de la 20.000 la 480.000 de tone pe an (Madrid, Spania). Marea majoritate a staţiilor mari sunt situate în Spania, cateva în Germania, Austria, Franţa şi Italia. În prezent, în UE se procesează în aceste instalaţii aprox. 13 milioane tone/an (estimat pentru 2006 - Jupiter Research, 2005). Studiul estimează de asemenea că, costul de ansamblu al TMB este puţin mai mare decat cel al incinerării, dar legislaţiile şi taxele distorsionează semnificativ economiile (datorită cantităţii mari de deşeuri ce trebuie depozitată sau incinerată, profitabilitatea staţiilor de tratament este scăzută în zonele unde costurile pentru depozitare şi incinerare sunt ridicate).

TMB a fost promovat iniţial ca o alternativă nedaunatoare mediului la incinerare privind reducerea deşeurilor biodegradabile, dar mai are până să ajungă metoda de tratament folosită în Europa de Vest faţă de incinerarea directa a DSM (cu o posibilă excepţie a Spaniei, care nu şi-a încheiat planurile de implementare pentru reducerea biodegradabilelor). Obiectivul original al metodei de tratare era acela de a converti eficient DSM în compost şi CO2, dar acest obiectiv nu a fost îndeplinit, datorită prezentei plasticului şi a altor contaminatori. În consecinţă, anumite procese au fost dezvoltate pentru a transforma rezidurile rezultate, în, spre exemplu, comprimate de combustibil printr-un proces adiţional (combustibili derivaţi din deşeuri). Ulterior, aceste comprimate sunt folosite ca un substituent pentru combustibili în uzine ce functionează pe baza de cărbuni. (scepticii susţin că este mai ieftin şi mai eficient să se incinereze DSM în instalaţii ce corespund directivei UE de Incinerare (2000). Cei care se opun acestui lucru răspund că noii catalizatori şi enzime pot evolua încât să transforme mai eficient deşeurile organice în combustibili derivaţi).

Pe ansamblu, Agenţia de Protecţie a Mediului din Germania a ajuns la concluzia, ca în ceea ce priveşte procesele de tratament mecano-biologic de ultimă generaţie, acestea:

- reduc volumul ce urmează a fi depozitat şi cantitatea de deşeuri biodegradabile depozitate (cu aproape 50%),

11 Decembrie 200688


- trebuie sa fie cuplate cu incineratoare moderne pentru aproape 35-40% din deşeul rămas şi cu cea mai bună practică de depozitare

- duc la economii minore la costurile pentru instalaţiile de tratament a levigatului şi colectare a gazelor de la depozite, fără a compensa costurile de construire şi operare a instalaţiei, şi

- este necesară incinerarea ulterioară pentru multe din fracţiile separate.

Tendinţe recente în TMB au fost încercările de a converti produsele biologice în combustibili lichizi, cum ar fi etanolul. Cu toate acestea, o mare parte din fracţiunile organice conţin celuloză, pentru care conversia în etanol nu este economică comparativ cu costurile producerii de etanol din trestia de zahăr.

- Descrierea procesului de TMB Deşeurile ce intră în procesare sunt în general separate în 3 fracţiuni:

1. fracţiune: >80mm ~30% din intrări 2. fracţiune 40mm < X < 80mm ~50% din intrări3. fracţiune <40mm ~20% din intrăriPrima fracţiune este incinerată. Cea de-a doua fracţiune este supusă fermentării anaerobe şi ulterior tratamentului

mecanic, cu rezidurile în majoritatea lor depozitate., Cea de-a treia fracţiune poate fi opţional fermentată anaerob pentru producerea bio-

gazului, consumat pentru nevoi proprii, cu resturile trimise pentru tratamanent ulterior si depozitare, cu emisii de CO2. Altfel spus, aproximativ 35% din deşeurile primite sunt incinerate, 21% sunt emise sub formă de CO2, 3% convertite în biogaz, convertit la randul lui în CO2, 1% este recuperat sub formă de metal, iar 40% depozitat. Fracţiunea depozitată conţine aproximativ 50% din fracţiunea originală de deşeuri biodegradabile.

Tabel 6.6 Costuri teoretice de operare

(1)Zeshmar – Larth, MB Abfalls in Europa (2000) reports 75 to 126 Europe / tonne)

În plus, pe langă costurile tratamentului direct şi cele de operare, componentele reziduale sunt tratate termic la o staţie de incinerare (100 Euro pe tona) şi la un depozit de deşeuri 40 euro/tona (80 euro/tona cu taxe). Per total, aceasta duce la un cost final al tratamentului de 105-110 euro/tona de intrare de DSM mixt. Opţiunile de tratare pentru deşeurile biodegradabile municipale nu sunt standardizate, este nevoie de studii de fezabilitate complete anterior utilizării cifrelor de mai sus (de exemplu 35% din deşeurile biodegradabile municipale pot fi convertite în combustibili, dar acestea necesită un incinerator adecvat care să fie în conformitate cu standardele de emisie în aer).

După cum am menţionat anterior, tratarea deşeurilor biodegradabile municipale duce la reducerea de cca. 4 ori a cantităţilor de biogaz generate precum şi a componentei organice din levigat de cca. 10 ori. Aceste rezultate sunt redate în tabelul următor:

Tabel 6.7: compararea tehnologiilor de depozitare pentru deşeurile tratate prin TMB

MAXIM Reziduri Producerea potenţială de gaz

53 m³/t de deşeuri depozitate <5m³/t de deşeuri depozitate

Componenta organică a levigatului

11,3gTOC/m³. an 2,8 g TOC/m³. an

11 Decembrie 2006

Capacitate Costul procesului de tratare

Costul de Tratare

Cost Total

t/year €/t €/t €/t (1)100.000 45,- 65 110150.000 43,- 65 108200.000 40,- 65 105

89


Scaderea în densitatea a volumului depozitului

max 5% max 4%

Totuşi tratarea mecano biologică produce mai mult deşeu depozitabil decât incinerarea. Acest fapt este redat în tabelul următor:

Tabel 6.8: Compararea rezidurilor obţinute în urma proceselor :TMB şi incinerareTMB Incinerare

Reziduri/tona de intrări ~ 0,4 t 0,3 tzgură, reziduri în urma curăţării gazelor de ardere

Densitate 1,1-1,6 t/m³ 2,0 t/m³Reziduri m³ /t intrări 0,25 m³ 0,16 m³Recuperare Nici un fel zgura 80% (construcţii de drumuri )Volumul de depozitare necesitat pentru o tonă de intrare

0,25 m³ 0,03-0,05 m³

6.4.3. Incinerarea- Industria de incinerare a deşeurilor municipale solide

Există în prezent 467 de incineratoare care procesează, pe an, 50 de milioane de tone (2003) de deşeuri municipale menajere din 15 ţări ale Uniunii Europene (din 200 de milioane). Cel mai mare complex de incineratoare arde, pe an, 1 million de tone de deşeuri municipale solide. Incineratoarele. La un moment dat incinerarea pierduse din importanţă, dar a fost reevaluată datorită necesităţii respectării Directivei 2000 a UE privind incineratoarele, care a intrat în vigoare în Decembrie 2005 în toată Uniunea Europeană, şi interzicerea în totalitate sau reducerea severă a cantităţii de deşeuri biodegradabile permise a fi depozitate la depozitele de deşeuri. Ambele Directive au fost favorabile industriei de incinerare. Azi, incineratoarele de deşeuri municipale solide sunt exploatate la capacitatea totală, multe incineratoare de deşeuri municipale solide fiind în construcţie şi în extindere în toată Uniunea Europeană (sursă CEWEP, 2005). Un exemplu recent este oraşul Stuttgart, Germania, care tocmai şi-a mărit capacitatea incineratorului pentru deşeuri municipale solide la 450000 t/an. În 2007 va fi dată în exploatare instalaţia ISSEANE de 600000 t/an pentru valorificarea energetică a deşeurilor solide municipale, aflată în prezent în construcţie, în Issy-les-Moulineaux, chiar lângă Paris. Instalaţia va asigura, de asemenea, şi încălzirea centrală pentru 90000 de case şi electricitate pentru 50000 de case (Sursă SYMCOM, Regiunea Paris). Alte caracteristici ale instalaţiei ISSEANE:

- absenţa unui coş de emisie vizibil. Aceasta este posibilă prin incălzirea umezelii din instalaţia de evacuare anterior eliminării, evitând condensul,

- controlul mirosului: Mirosurile emanate în jur sunt reduse printr-un sistem de absorbţie al aerului care menţine o presiune negativă în interiorul instalaţiei si care îndrumă mirosurile de la deşeuri în cuptorul de combustie spre a fi eliminate,

- incorporarea unei staţii integrate de sortare care maximizează reciclarea hartiei, metalelor, plasticelor etc şi reduce costurile colectării.

- Avantajele incineratoarelor cu valorificare energetică a deşeurilor municipale solide

Respectarea unor limite mult mai severe în ceea ce priveşte emisiilile aşa cum sunt ele stabilite de Directiva privind incinerarea permite amplasarea incineratoarelor pentru deşeuri chiar în oraşe (APM din Germania rapoartează că emisiile de dioxid de la incineratoarele de deşeuri municipale solide au scăzut de 1000 de ori din 1990 până în 2005). Amplasarea incineratoarelor chiar în oraşe oferă două avantaje principale:

- o mare parte din valoarea calorică a deşeurilor poate fi folosită pentru generarea de electricitate şi pentru încălzirea centrală, compensând aproape 30% din costurile de exploatare a incineratoarelor,

- localizarea în sau lângă oraşe reduce, de asemenea, costurile de colectare a deşeurilor municipale solide pentru că vehiculele de transport au de parcurs distanţe mai mici până la centrul de tratare decât pînă la depozite sau instalaţiile de tratare mecano-biologică.

11 Decembrie 200690


Alte avantaje ale incinerării în comparaţie cu tratrarea mecano-biologică:- abilitatea de a transforma 100% conţinutul biodegradabil al deşeurilor municipale solide

faţă de doar 50% în ceea ce priveşte tratarea mecano-biologică, şi - generează cantităţi mai mici de reziduuri depozitabile faţă de tratarea mecano-biologică

(în general cenuşă, 5% din fluxul de deşeuri). 25% din cenuşa generată este folosită, în general, ca balast pentru amenajarea drumurilor. În contrast, dacă staţia de tratare mecano-biologică nu este echipată cu o instalaţie de obţinere a combustibilului derivat din deşeuri, 40 % din deşeuri ajung la depozit.

Totuşi, pentru incineratoare s-ar putea să fie nevoie de o investiţie puţin mai mare decât pentru instalaţiile de tratare mecano-biologică, mai ales când sunt echipate pentru valorificarea energetică.

-Tendinţe de creştere a numărului de incineratoare de deşeuri municipale solide cu valorificare energetică

Deşi incinerarea se consideră a fi în general mai costisitoare decât depozitarea, spaţiul pentru depozitele de deşeuri în aglomerata Europă de Vest este limitat, cu majoritatea ţărilor limitând drastic depozitarea deşeurilor prin impunerea de suprataxe la depozitele de deşeuri (până la 40 de euro pe tonă peste costurile curente), reducând mult din diferenţă. Taxa de depozitare este justificată în baza faptului că incinerarea accentuează reducerea volumului de deşeuri şi transformă o mare parte din deşeuri în energie. Mai mult, cu cât deşeurile sunt din celuloză, deşeurile solide municipale sunt considerate combustibil biologic, care nu contribuie la emisii de gaze cu efect de seră (restul de materiale din plastic nu pot fi reînnoite, dar până în prezent nu se cunosc alte căi prin care se poate elimina cu uşurinţă , amestecurile de deşeuri conţinând şi plastic prezente în deşeurile solide municipale). Incinerarea evită, de asemenea, crearea de gaz metan la depozitele de deşeuri, o problemă de sănătate şi de mediu majoră. Un alt avantaj al incineratoarelor cu valorificare energetică (mai ales în ceea ce priveşte tratarea mecano-biologică) este combustia directă a deşeurilor, fără a fi nevoie de pre-tratarea deşeurilor (staţia de tratare mecano-biologică trebuie să-şi transforme ieşirile în combustibili derivaţi din deşeuri, ceea ce constituie o etapă suplimentară de procesare).

-Sustenabilitatea

Energia provenită din instalaţiile de tratare a deşeurilor solide municipale este considerată sustenabilă cu cât mai mare este valoarea calorică a celulozei din plante care nu contribuie la producerea gazelor cu efect de seră. In unele situaţii, valorificarea energetică poate fi mai profitabilă decât reciclarea unor fracţii de deşeuri, de obicei hârtie şi câteodată plastic. Oricum, în prezent, Comisia Uniunii Europene are păreri împărţite în ceea ce priveşte favorizarea sau nu a valorificării în dauna reciclării cănd este garantată de condiţiile pieţei sau condiţiile economice. Aceasta se aplică în cazul fracţiilor de deşeuri contaminate ale căror valoare de piaţă este scăzută si ale căror costuri de reciclare sunt mari.

- Proiectarea incineratorului de deşeuri municipale solide

Proiectarea unui incinerator de deşeuri municipale solide trebuie să fie în concordanţă cu Directiva UE privind incinerarea deşeurilor şi cu Directivele IPPC BREF (privind cele mai bune practici. Alte consideraţii includ: stocarea temporară a deşeurilor în buncărul incineratorului pentru a favoriza omogeizarea si o mai bună consistenţă la alimentare. Buncărul furnizează, de asemenea, deşeuri pe o perioadă tampon în momentul când incineratorul este oprit pentru întreţinere sau pentru îndepărtarea cenuşei. De asemenea, este necesară asigurarea unei cantităţi suficiente de combustibil de adaos la punerea în funcţiune si pentru stabilizarea incineratorului.

Având în vedere că, creşte gradul de sortare al deşeurilor solide municipale, deşeurile rămase au o valoare calorică mai mare datorită prezenţei ridicate a deşeurilor de plastic (plasticul are o valoare calorică mult mai ridicată decât deşeurile solide municipale amestecate, nesortate). Incineratoarele mai noi de deşeuri municipale solide sunt proiectate să accepte incărcături calorice mai mari de deşeuri de plastic decât instalaţiile mai vechi.

11 Decembrie 200691


-Exploatarea incineratoarelor de deşeuri municipale solide

Într-un incinerator de deşeuri municipale solide, deşeurile intrate sunt cântărite şi sunt descărcate într-un buncăr pentru deşeuri. Buncărul serveşte la depozitarea şi omogenizarea deşeurilor. Poate fi adăugată şi o cantitate de până la 10% de nămol provenit de la staţiile de epurare. Deşeurile voluminoase sunt răsturnate într-un alt buncăr şi, după fărâmiţare, sunt adăugate în buncărul principal..

Gurile de încărcare ale incineratorului sunt alimentate de o macara greifer. Macaraua ia deşeurile din rezervor şi le transferă în gurile de alimentare ale cuptorului. Deşeurile sunt apoi transferate în incinerator prin intermediul unui grătar mobil cu o priză de aer controlată. În incinerator, temperatura de combustie este păstrată la 850°C pentru a asigura combustia totală. Există arzătoare de rezervă folosite pentru stabilizarea automată a temperaturii sau ca rezervă la pornire.

Incinerarea deşeurilor de-a lungul grătarului mobil poate fi împărţită în patru paşi:1. Uscarea deşeurilor prin utilizarea căldurii radiante din zona de combustie. În această

etapă se evaporează compuşii volatili, în timp ce deşeurile rămase continuă să crească în temperatură,

2. O iniţiere a arderii omogene prin căldura radiantă din zona de combustie,3. Procesul de combustie este apoi întreţinut prin alimentare cu deşeuri datorită mişcării

continue a grătarului şi admisia unei cantităţi suficiente de aer pentru oxidarea deşeurilor si răcorirea grătarului si,

4. Arderea combustibililor rămaşi si generare de cenuşă cu un maxim de reziduri organice de 3%.

În proces, aerul captat pentru combustie şi răcirea grătarului este controlat pentru atingerea temperaturii de combustie minimă şi pentru minimizarea generării şi transportului de cenusă uşoară. Cenuşa de la bază este descărcată şi răcită printr-un bazin cu apă într-un buncăr de cenuşă. Gazele de combustie sunt mai departe încălzite într-o cameră de post combustie la 12000C pentru a distruge complet toate componentele organice rămase. Energia este recuperată într-un boiler care alimentează abur foarte încălzit la o turbină în aval pentru a produce electricitate, de obicei conectată la un sistem de încălzire centrală. Gazele de evacuare sunt apoi tratate pentru a atinge standardele privind emisiile Uniunii Europene prin purificarea umedă cu o soluţie de sodă caustică şi o suspensie cu apă-calcaroasă. Apa folosită în timpul procesului de curăţare este refolosită pentru răcirea gazelor de evacuare prin evaporare (răcire).

- Taxele de tratare şi costurile de investiţie

Taxele de tratare pentru incinerarea deşeurilor municipale solide variază. Taxele de tratare depind de rata de piaţă, capacitatea instalaţiei, vârsta şi valorificarea energetică. Pentru incineratoarele conforme cu cele din UE şi cu o capacitate de la 100.000 până la 300.000 t/an, taxele de tratare variază între 90-140 €/t.

Costurile de investiţii pentru o instalaţie nouă de 200.000 t/an cu valorificare energetică sunt de aproximativ 120 milioane €. Capitalul financiar al costurilor anuale şi costurile fixe de exploatare reprezintă mai mult de 80% din totalul costurilor de incinerare.

6.5 Eliminarea Deşeurilor: Depozite Ecologice

Construcţia, locaţia si cerinţele tehnice pentru construirea de depozite ecologice sunt descrise tehnic de către Directiva privind Depozitele Controlate. În esenţă, un depozit conform este o locaţie care furnizează o protecţie a mediului si a sănătăţii adecvată pentru eliminarea deşeurilor solide municipale. Un depozit conform este echipat în mod caracteristic cu :

- o zonă intermediară,- un drum bun şi accesibil pentru camioane,- un corp de gardă pentru păstrarea evidenţei şi a controlului,- un cântar- un mic laborator pentru controlul deşeurilor,

11 Decembrie 200692


- straturi de izolare; mineral şi sintetic (membrană PEID) pentru a reţine levigatul şi geo textil pentru a prelua încărcarea mecanică,

- un sistem de monitorizare,- staţie de colectare şi tratare a levigatului (apa uzată din depozitul de deşeuri),- celule speciale în care sunt depozitate deşeurile (în fiecare zi), şi- ventilaţie pentru gazul metan generat (câteodată colectat pentru generarea de

electricitate)Operaţiile speciale desfăşurate la un depozit ecologic includ:- înregistrarea cantităţilor de deşeuri,- controlul strict privind deşeurilor permise şi nepermise,- acoperirea zilnică a deşeurilor,- compactarea suprafeţelor de acoperire,- asigurarea acoperirii şi închiderii - controlul apei freatice şi- monitorizarea regulată în timpul exploatării şi după închidere.Valorificarea Energetică- a decide sau nu pentru recuperarea gazului metan pentru încălzire centrală şi a apei

şi pentru producerea de electricitate.

Avantajele depozitelor ecologice includ un impact asupra mediului mult mai limitat (fără mirosuri, fără animale, fără incendii), riscuri de îmbolnăvire reduse drastic şi un control mult mai bun asupra deşeurilor decât la depozitele necontrolate de deşeuri.

- Exploatarea depozitelor de deşeuri, costuri de investiţie şi financiare

Depozitele de deşeuri acoperă suprafaţemari de teren şi din aceast punct de vedere sunt ne-sustenabile. În plus, depozitele conforme sunt mai costisitoare în ceea ce priveşte construcţia şi exploatarea decât gropile necontrolate. Dintr-o analiză de cost a unui depozit de deşeuri, se raportează că în Germania, eliminarea unei tone de deşeuri costă 40 de euro (fără taxe incluse) în timp ce pentru pentru Craiova , în România, 15 euro pe tonă. Aceste costuri nu includ costurile de colectare, deci transportul de la un generator la un depozit poate costa de la aproximativ 8 euro pe tonă până la 30 de euro pe tonă, în funcţie de distanţă. Într-un final, unele dintre depozitele de deşeuri valorifică gazul metan pentru generarea de electricitate.

11 Decembrie 200693


Tabel 6.9: Costul terenurilor de depozitareArticol Cost ComentariiCostul Financiar 2 / 7 Euro / tonă Depinde de rata dobânzii şi acordarea

finanţării.Costul Construcţiei

5 / 10 Euro / tonă

- 42% lucrări- 24% sistemul de

etanşare, gaz şi colectarea apei

- 8% cerinţe specifice în ceea ce priveşte amplasamentul

- 8% tratarea levigatului- 7% Infrastructura

- 11% Echipamente

Costul poate varia în funcţie de mărime, locaţie şi de nivelul de sofisticaţie. Ca o aproximaţie, se poate presupune că pe m3

de depozit se depune 1 tonă de deşeuri municipale solide. Costurile sunt date fără valorificarea energetică. Alţi factori includ: drumuri de acces, câmpii sau munţi, alte instalaţii de compostare, sortare, pentru deşeuri din construcţii şi demolări.

Costul Exploatării 2 / 5 Euro / tonnă Depinde de frecvenţa de muncă. România , în prezent se află în apropierea limitei inferioare.

Sursă: Analize ale Consultanţilor în ceea ce priveşte construcţia recentă de depozite de deşeuri în Serbia şi România (Proiecte ISPA)

Ca o notă adiţională, este necesară o pre-sortare viguroasă a deşeurilor pentru a atinge Obiectivele privind Valorificarea Deşeurilor de Ambalaje şi reducerea Deşeurilor Biodegradabile admise la depozitare potrivit ţintelor intermediare. În final, depozitele de deşeuri care nu sunt echipate cu sisteme de colectare a gazelor si valorificare termică generează cantităţi semnificative de gaz metan (aproximativ 50% din bio-masa depozitului), care dacă nu sunt colectate vor avea o contribuiţie semnificativă la încălzirea globală, dat fiind faptul că puterea de încălzire a gazului metan este de 23 de ori mai mare decât cea a CO2.

În ceea ce priveşte costurile, ţintele şi obiectivele privind deşeurile solide municipale, o strategie ce implică costuri mai mici, ar fi pentru România să colecteze separat sau să sorteze (sau o combinaţie a celor două) majoritatea deşeurilor verzi şi deşeurilor biodegradabile, materiale pentru ambalat, DEEE, vehicule scoase din uz, deşeuri voluminoase, hârtie şi carton, sticlă, metale, deşeuri din construcţii şi deşeuri menajere periculoase şi acestea să nu fie primite la depozitele de deşeuri. Aceste politici extind durata de viaţă a depozitelor de deşeuri şi ajută la atingerea unor ţinte intermediare privind refolosirea şi reciclarea materialelor pentru ambalat şi ţintele privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depuse la depozite. Presupunând că se implementează colectarea selectivă a fracţiilor de deşeuri, s-ar atinge o reducere de 33 până la 50 % a cantităţilor depuse la depozite şi a capacităţii necesare – aducând economii importante în ceea ce priveşte investiţiile necesare pentru viitoarele capacităţi.

Alte soluţii eficiente din punctul de vedere al costurilor, includ:- Staţii de transfer pentru localităţi mai depărtate de 60 km cu volume mari (Notă:

transportul deşeurilor cu autogunoierele direct la depozit ar putea totuşi să fie o soluţie mai atractivă pentru cantităţi generate mai mici),

- Depozite de deşeuri amplasate în apropierea oraşului cel mai mare din judeţ,- Favorizarea locaţiilor din zonele de câmpie cu acces uşor în dauna locaţiilor aflate în

zone de dealuri sau locaţii izolate. In astfel de locaţii este costisitor şi greu de operat, de exemplu drumurile de acces pot costa mai mult decât terenul în sine, transportul viitor având un cost mai ridicat.

Cu toate că depozitul de deşeuri trebuie să fie conform cu reglementările româneşti, este uneori mai ieftin să existe slăbiciuni din punct de vedere tehnic, decât să alegem un altul aflat la distanţă mare, izolat dar ideal din punct de vedere tehnic.

11 Decembrie 200694


Totuşi, se mai produc erori în ceea ce priveşte alegerea amplasamentului pentru depozitele de deşeuri.`Se recomandă ca:- Studiul de Fezabilitate/Studiul de Impact asupra Mediului să acordă atenţie şi

considerentelor economice (cel mai mic cost) în amplasarea unui depozit de deşeuri (nu doar considerentelor de ordin geologic/hidrologic),

- Deciziile nu trebuie luate numai în funcţie de finanţările UE – finanţările UE vor acoperi doar parţial costurile de investiţii pentru primele celule ale depozitelor de deşeuri, o mică parte din costul total. După aceea, judeţul sau comuna vor avea un depozit de deşeuri mult prea scump pentru a fi exploatat şi extins, ceea ce va fi peste posibilităţile lor

- Trebuie reţinut că nu este o coincidenţă că majoritatea depozitelor de deşeuri, din România, deţinute în regim de PPP (exploatate de sectorul privat) sunt amplasate în apropierea celui mai mare oraş din judeţ, pe un teren plat, cu acces uşor. Sectorul privat ilustrează foarte clar cum pot fi omise costurile mari, prea adesea din motive politice decât din motive economice

6.6 Prezentarea a 3 sisteme de gestionare a deşeurilorNumărul schemelor se exploatare şi tratare a deşeurilor municipale solide este limitat din cauza considerentelor actuale de ordin tehnic şi economic precum şi din cauza ţintelor definte mai sus, în Secţiunea 3, în ceea ce priveşte devierea deşeurilor biodegradabile şi reciclarea deşeurilor de ambalaje. Opţiunile viabile de tratare sunt limitate pentru compostare şi sortare, în primă fază, urmate apoi de TBM sau incinerare pentru ţintele cele mai avansate de reducere a deşeurilor biodegradabile.Cele 3 scheme de exploatare sunt previzionate pentru anii 2007, 2010 şi 2013.

Opţiuni de gestiune a deşeurilor: fluxuri de materiale

Cazul 1: 2010 – Mai multe deşeuri colectate folosind metoda colectării selective şi compostare,Cazul 2: 2013a – Colectarea parţial selectivă a deşeurilor, compostare, tratare TMB, Cazul 3: 2013b – Colectarea parţial selectivă a deşeurilor, compostare, tatare prin incinerare

Pe scurt:Cazul 1 arată fluxurile de deşeuri la care se recurge pentru compostare şi sortarea fracţiilor separate de deşeuri. Implementarea stringentă a acestei strategii de tratare poate îndeplini obiectivele de reducere cu 25% a deşeurilor biodegradabile până în 2010.Cazurile 2 şi 3 iau in considerare nevoile de tratare pentru atingerea obiectivelor pentru deşeuri biodegradabile şi de ambalaje definite pentru 2013. Două tehnologii de tratare alternative sunt utilizate, TBM şi incinerarea. În acest caz polemica este de a alege care din aceste două metode este cea mai bună.

6.6.1 Cazul 1: Colectare separată şi mixtă, compostarea deşeurilor verzi şi alimentare, şi depozitarea – 2010

Cazul de faţă va fi examinat pentru anul 2010, când regiunea va implementa în mod progresiv următoarele:

1. Reducerea cu 25% a cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate2. Colectarea selectivă pentrul ambalaje şi fracţii de deşeuri colectate separat, construirea

unor staţii de sortare fie la depozite fie pe locaţii ale REMAT, şi3. Colectarea selectivă a deşeurilor verzi, construirea de staţii de compostare4. Construirea de depozite ecologice si inchiderea depozitelor existente5. Colectarea a 90% din deşeurile provenite din zona rurală până în anul 2009 şi a 100%

din deşeurile provenite din zona urbană până în 2013.

11 Decembrie 200695


Fig. 6.13: Regiunea Vest- Cazul 1: 2010 Fluxul tratării deşeurilor prin compostare, colectare selectivă şi sortare

Fluxul de materiale mai sus menţionat arată cantităţile de deşeuri reciclate prin colectare selectivă, sortare şi compostare pentru DMS. Procesul recuperează 167 kt de fracţii separate (inclusive 100 kt de deşeuri provenite din materiale de ambalaj) şi 72 kt de deşeuri biodegradabile transformate în compost. În proces 176 kt de deşeu biodegradabil au fost transformate, atingând în 2010 ţintele de reducere a cantităţilor biodegradabile depozitate si de recuperare deşeuri provenite din ambalaje. Mai departe se presupune că ţintele colectării în 2010 pentru zonele rurale şi urbane vor fi atinse şi că deşeurile rămase vor fi depuse pe depozite ecologice.

6.6.2 Cazul 2: 2013a Colectare selectivă şi mixtă, compostarea deşeurilor verzi şi deşeurilor menajere, DMS, depozite ecologice

Cazul 2 determină volumele de tratare necesare atingerii obiectivelor din 2013 privind colectarea (aproximativ 98 % din totalul de deşeuri), reducerea deşeurilor biodegradabile (-50%) şi reciclarea deşeurilor din ambalaje (recuperate 60% şi reciclate 55%). Intrucat reciclarea deşeurilor provenite din ambalaje şi alte fracţii nu atinge ţintele de reducere a deşeurilor biodegradabile, este necesar să includem în tratarea viitoare a deşeurilor menajere şi al altor deşeuri similare, înainte de depozitare, o tratare biomecanica. Tratarea biomecanica este definita după cum urmează:

11 Decembrie 200696

Regiunea Vest- Cazul 1: Generarea Deşeurilor Solide Municipale, 2010:

Total DSM generate: 830 kt,

Colectare separată Colectare mixtă

Deşeuri verzidin grădini, parcuri,

pieţe, străzi şi locuinţe

Deşeuri din ambalaje

Colectare separată

Mărunţire Omogenizare

Sortare Balotare

Deşeuri biodegradabile în

compost: 72 kt131 kts

Angrosişti; 100 kt ambalaje,

Alte fracţii: 67 kt

Depozit de deşeuri591 kts, (335 kt biodegradabile)- 25% fata de 1995. (baza: 441

kt)

Reziduuri


Fig. 6.14: Regiunea Vest- Cazul 2: 2013 Fluxul tratării deşeurilor prin compostare şi colectare selectivă, sortarea şi TBM

Analiza mai sus menţionată arată că facilităţile de tratare biomecanică sunt necesare pentru a completa staţiile de compostare, transfer şi sortare, pentru a atinge o reducere cu 50% a cantităţilor de deşeuri biodegradabile depuse. Pentru regiune aceasta necesită investiţii în TBM, prezentate în Capitolele 7 şi 8.

6.6.3 Cazul 3: 2013b: Colectarea selectivă şi mixtă, compostarea deşeurilor verzi şi alimentare, incinerarea, depozite ecologice

Acest ultim caz arată pentru Regiunea Vest capacitatea necesară pentru anul 2013, pentru construirea unei instalaţii de tratare termica cu recuperarea energiei. Această instalaţie este folosită numai după epuizarea posibilitatilor de compostare si si sortare şi nu în loc de acestea.

11 Decembrie 200697

Regiunea Vest- Cazul 2: Generarea DSM, 2013:

Total DSM generate: 844 kt,

Colectare selectivă Colectare mixtă




Colectare separată

MărunţireOmogenizare

SortareBalotare

Biodegradabile în compost

87 kt



Depozit de deşeuri414 kt, (221 kt biodegradabile)- 50% vs. 1995. (base: 441kt)

Reziduuri

TBM(- 100 kt din

biodegradabile)


Fig. 6.15: Regiunea Vest– Cazul 3: Fluxul tratării deşeurilor prin compostare şi colectare selectivă, sortarea şi TBM

Rezultatele analizei mai sus menţionate arată că reziduul tratat termic, va trebui să fie de ordinul a 150 kt/an pentru a îndeplini obiectivele în ceea ce priveşte deşeurile biodegradabile. Trebuie menţionat faptul că aceste facilităţi vor trata doar aproximativ jumătate din DMS din regiune ca şi deşeuri biodegradabile, cu o eficienţă mai ridicată decât prin tratarea biomecanică. În plus, instalaţia poate produce energie electrică şi energie termică pentru încălzirea populaţiei scăzând costul de tratare cu până la 30%.Această eficienţă poate permite construcţia unei singure facilităţi, să presupunem în Timisoara, care are deja un sistem de încălzire urbană extins şi care produce aproximativ 1/3 din deşeurile din regiune, această facilitate permiţând limitarea transportului de deşeuri din comunele din regiune aflate la mare distanţă de oraş.Ca o alternativă, regiunea poate lua în considerare două facilităţi de incinerare. Acest lucru duce la un preţ ridicat pentru tratarea per tonă, dar poate fi scăzut la preţul de colectare pe tona de deşeu. Ar trebui realizat un studiu de fezabilitate pentru a determina soluţia optimă de tratare.

11 Decembrie 200698

Regiunea Vest - Cazul 3: Generarea DSM, 2013:

Total DMS generate: 844 kt

Colectare selectivă Colectare mixtă




Colectare separată

MărunţireOmogenizare

SortareBalotare

Biodegradabile în compost

-72 kts



Depozit de deşeuri376 kt, (221 kt biodegradabile)

- 50% fata de 1995. (baza: 441 kt)

Residuuri

Incinerator(- 100 kt biodegradabile)

( -38 kt de balast pt drumuri)


7. CALCULUL CAPACITĂŢILOR NECESARE MANAGEMENTULUI DEŞEURILOR

Scopul capitolului este de a stabili tipul şi numărul echipamentelor şi facilităţilor necesare gestionării deşeurilor, cum sunt: pubele şi / sau containere de pre-colectare, vehicule de colectare, vehicule prevăzute cu sistem de încărcare – descărcare prin săltare sau rulare (cu cilindru), staţii de transfer, instalaţii de sortare, de compostare şi de tratare mecano - biologică şi depozite care, dacă sunt construite şi în stare de funcţionare vor crea Regiunii Vest posibilitatea de a-şi atinge obiectivele şi ţintele prevăzute în PRGD.

7.1. Colectare şi transportPentru calculul echipamentelor de colectare şi transport s-a considerat că cele mai importante constrângeri sunt cele impuse prin ţintele de atins stabilite în conformitate cu HG 621 / 2005 privind deşeurile de ambalaje.

Utilizând ca date de intrare cantităţile de deşeuri de ambalaje generate în regiune în 2003, asa cum s-a prezentat în Capitolul 4 s-a determinat că ţintele de reciclare sunt:

Tabelul 7.1. Ţinte de reciclare ambalaje, ktone / anţinta de reciclare 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

hârtie + carton 16 19 21 24 26 30 36 40 45 49 55plastic 1 2 3 4 5 6 7 9 10 13 17sticlă 3 4 6 7 8 12 15 19 22 25 30metale 5 5 6 7 8 11 14 16 19 22 25lemn 0 0 0 1 1 2 2 3 4 5 6

Total 26 31 37 42 48 61 74 87 100 113 132

Aceste ţinte pot fi atinse prin colectarea separată a deşeurilor de ambalaje atât de la gospodăriile populaţiei ( deşeuri menajere ) cât şi de la instituţii, comerţ şi industrial (deşeuri asimilate menajere). În calcule s-a considerato împărţire a surselor de deşeuri de ambalaje:

- 70% provenite din deşeurile menajere;- 30% provenite din deşeurile similare cu cele menajere;

S-a considerat că peste 95 % din deşeurile de ambalaje generate de sectorul instituţional, comercial şi industrial pot fi colectate.

Tabelul 7.2. Cantităţile de deşeuri de ambalaje colectabile din industrie, comerţ şi instituţii, ktone / an

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013hârtie + carton 14 16 17 19 20 21 22 24 25 26plastic 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2sticlă 8 9 10 11 12 12 13 14 14 15metale 7 8 8 9 10 10 11 11 12 13lemn 13 14 15 17 18 19 20 21 22 23

Total 43 48 53 56 60 64 68 71 75 78Sursă: estimările consultanţilor

11 Decembrie 200699


Tabelul 7.3. Cantităţile de deşeuri de ambalaje colectabile din gospodării, ktone / an2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

hârtie + carton 5 5 6 8 10 5 5 0 5 5plastic 8 9 10 12 14 15 17 23 30 39sticlă 3 4 4 5 6 6 7 10 13 16metale 1 2 2 2 2 3 3 4 5 7lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Total 17 20 23 27 32 29 33 36 53 67

Sursă: estimările consultanţilor

Colectarea acestor cantităţi implică participarea în sistem a unui anumit număr de locuitori.

Tabelul 7.4. Populaţie implicată în schema de colectare separată, 1000 locuitori2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

populaţie implicată 318 334 351 382 402 418 453 567 710 872

populaţie care colectează hârtie 414 456 472 531 673

Pe prima linie se află numărul de locuitori care, dacă s-ar implica în schema de colectare separată şi conformându-se cerinţelor ar oferi posibilitatea atingerii tuturor ţintelor de reciclare impuse de HG 621 / 2005. Pentru a atinge în anul 2008 ţinta de reciclare a hârtiei este însă nevoie de implicarea unui număr mai mare de locuitori.

Experienţa internaţională arată că niciunde populaţia nu participă în totalitate / proporţie de 100 % la schemele de colectare selectivă. Practic rata de răspuns pozitiv al populaţiei este sub 70 %. Rezultă că, în scopul de a obţine ţintele de reciclare, exceptând-o pe cea pentru hârtie, este suficientă implicarea unui număr de locuitori conform tabelului următor:

Tabelul 7.5. Populaţie ce trebuie implicată în schema de colectare separată, 1000 locuitor2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

populaţie implicată 318 334 351 382 402 418 453 567 710 872populaţie care colectează hârtie 414 456 472 531 673

număr corectat 540 567 596 649 684 668 725 908 1,065 1,308populaţie urbană 1235 1226 1218 1209 1201 1193 1185 1176 1168 1160rată de conectare, % 89.0 89.0 89.0 89.0 89.0 90.0 94.0 96.0 98.0 100.0

populaţie urbană conectată 1099 1092 1084 1076 1069 1073 1113 1129 1145 1160

populaţie rurală necesară 148

S-a considerat că în perioada 2004 – 2008 doar 58% din populaţie a fost implicată în schema de colectare separată comportându-se conform aşteptărilor, preconizându-se că în perioada 2009 – 2011 doar 62% şi după 2011 peste 67% din populaţia implicată va reacţiona adecvat. Adăugând faptul că, în concordanţă cu obiectivul 9.1. numărul populaţiei deservite în zonele urbane trebuie să crească an după an. Rezultă astfel că un serviciu organizat de colectare în toate aşezările urbane pentru un număr mărit de la 1070 până la 1160 mii de cetăţeni şi funcţional cu aceeaşi frecvenţă ca şi serviciile uzuale de colectare, va putea aduce la centrele de sortare suficiente deşeuri de ambalaje pentru a atinge ţintele de reciclare. Cantităţile de deşeuri ce vor fi colectate în două fracţii, transportate şi sortate variază după cum urmează:

11 Decembrie 2006100


Tabelul 7.6. Cantităţi de deşeuri colectabile în două fracţii, tone / an2008 2010 2013

pubelă uscată

pubelă umedă

pubelă uscată

pubelă umedă

pubelă uscată

pubelă umedă

deşeu menajer

urban colectare duală 140472 224960 148664 238079 158633 254044

Rural colectare duală 0 0 0 0 10868 20753

Urban colectare în amestec 0 0 0 0 0 0

Rural colectare în amestec 0 80871 0 99567 0 77096

deşeu asimilabil celui menajer 87422 133425 115754 108640 96478 133345

TOTAL 227894 439256 264418 446287 265979 485239

Capacitatea de precolectare şi transport pentru cantităţile mai sus menţionate de deşeuri este prezentată în tabelul următor:

Tabelul 7.7.Necesarul de echipament pentru precolectarea şi transportul deşeurilor

2008 2010 2013Urban Rural Urban Rural Urban Rural

pubelă uscată

pubelă umedă

pubelă uscată

pubelă umedă

pubelă uscată

pubelă umedă

pubelă uscată

pubelă umedă

pubelă uscată

pubelă umedă

pubelă uscată

pubelă umedă

87422 224960 80871 148664 238079 99567 158633 254044 10868 97849

cantitate în europubela de 1100 l

[t]0.15 0.25 0.12 0.25 0.15 0.25 0.12 0.25 0.15 0.25 0.12 0.25

capacitate de precolectare

1 colectare pe an [buc.]582813 899841 0 323484 991093 952316 0 398270 1057554 1016176 90570 391397

Număr colectări / an 52 104 52 52 104 52 52 104 52 52

număr de containere 11208 8652 6221 19059 9157 7659 20338 9771 1742 7527

total pubele 110 l [buc.] 19860 6221 28216 7659 30109 9269

rezervă adiţională 10% 28689 39463 43315

încărcătură camion - 16 cm truck [t]

9.6 12 7.68 12 9.6 12 7.7 12 9.6 12 7.68 12

număr cicluri de colectare

52 104 0 52 52 104 0 52 52 104 52 52

număr de tururi / ciclu 10 6 8 10 6 8 10 6 8 8

număr de vehicule 18 30 16 30 32 20 32 34 3 20

Total 16 cm vehicule [buc.]

64 82 89

rezervă adiţională 10% 74 96 110

Pentru a creşte colectarea de hârtie, au fost plasate suplimentar pubele specializate să colecteze aproximativ 10000 tone / an amplasate pe spaţii publice ( 500 bucăţi de europubele golite săptămânal care nu necesită suplimentarea de camioane)

Pentru fracţia de sticlă care se colectează separat se vor plasa 220 containere speciale (tip clopot cu capacitate de 3 tone) în apropierea principalelor centre comerciale sau / şi în alte spaţii selectate. aceste containere trebuie să fie de trei culori diferite pentru sticle albe, verzi şi brune. Sunt necesare 5 vehicule speciale pentru transportul containerelor pentru



sticlă. .Ambalajele de sticlă pre-colectate de generatorii industriali sau instituţionali trebuie colectate în containere mobile de 4 – 5 m3 care sunt transportate cu vehicule special adaptate pentru ele sau chiar de către generatorii sau reciclatorii de sticlă.

Tipurile de pubele / containere pentru pre-clolectare pot fi diferite, în funcţie de alegerea locală. Singura cerinţă care trebuie respectată este alegerea containerelor care se potrivesc cu sistemul de ridicare / echipamentul vehiculelor de colectare.

Datorită sistemului de colectare separată larg răspânditul ”tobogan” va fi înlocuit de puncte de colectare amplasate între blocuri. Pentru zonele rezidenţiale pe lângă tradiţionalele pubele maro sau saci de gunoi se vor organiza puncte de colectare cu pubele pentru fracţii uscate prin adăugarea de containere speciale pentru reciclabile: hârtie şi sticlă.

Promovând sistemul dual cu „2 tipuri de containere” sistemul de colectare separată pentru acelaşi număr de locuitori din zonele urbane va crea condiţiile de atingere a ţintelor de reducere a biodegradabilului. Aşa cum s-a prezentat în Capitolul 4 ţinta de reducere a biodegradabilului din deşeuri pentru anul 2010 este de 176 mii tone. În tabelul următor sunt prezentate măsurile necesare pentru atingerea obiectivului propus. Populaţia implicată este aceiaşi cu cea implicată în sistemul dual.( ‚‚2 pubele”)

Tabelul 7.8. Modalităţi de atingere a ţintei de biodegradabil propus pentru 2010, ktone / an

Deşeuri biodegradabil

e România, 1995

Regiune R 4 1995 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

4800 9.20% 442 488 491 493 496 499 501 504 507 510 512 515Urban

hârtie/lemn% reciclare

din tip 0% 0% 0% 25% 30% 50% 65% 68% 69% 69% 70%

Rural hârtie/lemn

% reciclare din tip 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 5%

Similar hârtie

% reciclare din tip 30% 35% 40% 45% 50% 90% 95% 95% 95% 95% 95%

Urban hârtie/lemn 14.40% kt 0.0 0.0 0.0 14.8 17.7 29.6 38.5 40.3 40.9 41.0 41.6

Rural hârtie/lemn 12.10% kt 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.7

Similar hârtie/ 30% kt 19.1 22.5 25.9 29.3 32.9 59.6 63.4 64.0 64.5 65.0 65.5

Reducere prin reciclare şi recuperare 19.1 22.5 25.9 44.1 50.6 89.2 101.9 104.2 105.4 105.9 107.8

vegetaţie – mediu urban - % reciclare din tip 0% 0% 0% 5% 10% 12% 15% 17% 18% 19% 20%

vegetaţie – mediu rural - % reciclare din tip 20% 20% 21% 22% 25% 28% 31% 34% 36% 38% 40%

Similar vegetaţie % reciclare din tip 5% 6% 7% 8% 9% 9% 9% 10% 10% 10% 10%

Compost grădini / parcuri % reciclare din tip 5% 6% 7% 8% 10% 30% 50% 62% 70% 75% 75%

compost din pieţe sau alimente % reciclare din tip 5% 6% 7% 8% 10% 30% 45% 62% 70% 75% 75%

Compost stradal % reciclare din tip 5% 6% 7% 8% 10% 30% 45% 62% 70% 75% 75%

vegetale şi alimente – urban 35% Kt 0.0 0.0 0.0 7.2 14.4 17.2 21.6 24.5 25.9 27.4 28.9vegetale şi alimente – rural 40% Kt 8.8 8.3 8.8 9.3 10.7 12.1 13.5 15.0 16.0 17.1 18.1Similar vegetale şi alimente 15% Kt 1.6 1.9 2.3 2.6 3.0 3.0 3.0 3.4 3.4 3.4 3.4

vegetaţie din grădini / parcuri 95% Kt 1.1 1.4 1.6 1.8 2.3 7.0 11.8 14.8 16.8 18.1 18.3vegetale şi alimente din pieţe 90% Kt 0.7 0.9 1.0 1.2 1.5 4.5 6.8 9.5 10.8 11.7 11.8

Vegetaţie stradală 20% kt 0.4 0.5 0.5 0.6 0.8 2.3 3.5 4.9 5.6 6.0 6.1Reducere prin compostare sau hrană pentru

animale 12.6 12.9 14.2 22.7 32.6 46.2 60.3 72.0 78.5 83.7 86.6

5. Reducerea deşeurilor biodegradabile Kt 32 35 40 67 83 135 162 176 184 190 194

6. Deşeu biodegradabil rămas Kt 456 456 453 429 416 366 342 331 326 322 321



7. permis la depozitare 331 331 331 2218. Biodegradabile: instalaţie de

Incinerare sau TMB 0 -5 -9 100

Unele din metodele de reducere a deşeurilor biodegradabile au acelaşi mod de abordare ca şi valorificarea deşeurilor de ambalaje. În staţiile de sortare nu doar ambalajele se sortează ci şi deşeurile făcute din materiale reciclabile. De aceasta se consideră ca o modalitate de reducere a biodegradabilului reducerea hârtiei şi cartonului şi a conţinutului de lemn din deşeurile menajere (12.40% în deşeurile urbane, respectiv 12.10% în cele rurale) şi în cele asimilabile celor menajere (30%). Această metodă nu necesită capacităţi suplimentare de pre-colectare şi transport faţă de cele considerate pentru reciclarea sau sortarea deşeurilor.

Conţinutul în biodegradabil în toate tipurile de deşeuri municipale poate fi redus prin compostarea anumitor componente ale fluxurilor / fracţiilor de deşeuri:

- 35% din deşeurile urbane care sunt resturi vegetale sau alimentare ( hrană);- 40% din diferite categorii de deşeuri rurale;- 15% din deşeurile asimilabile cu cele menajere (deşeuri alimentare provenite din

restaurante sau alte surse );- diferite cantităţi de deşeu biodegradabil provenit din serviciile municipale

(întreţinerea parcurilor şi grădinilor, curăţatul străzilor, pieţe ).

Colectarea separată a deşeurilor vegetale şi alimentare din gospodăriile urbane vizează casele individuale. Pentru acest scop furnizarea / asigurarea de pubele brune speciale sau saci de plastic trebuie considerată ca o creştere a capacităţii de transport, în sensul colectării şi livrării către instalaţiile de compostare a unor cantităţi care variază anual între 25 ţi 29 mii tone. Fracţia separată a cestui tip de deşeu necesită circa 50000 bucăţi de pubele de 120 litri în fiecare gospodărie urbană ( proprietăţi cu grădini ) sau saci bruni de plastic de 60 litri. Este necesară o capacitatea suplimentară de transport de 12 camioane compactoare de colectare de 16 m3

Aceeaşi similaritate pentru componenta verde (alimente ) din deşeurile asimilabile celor menajere, dar în acest caz nu se impune transport suplimentar (camioane) sau capacitate de pre-0colectare (bidoane, pubele, containere) deoarece, în acord cu practicile standard, generatorul deşeurilor este cel care trebuie să îşi asigure capacitatea de pre-colectare.

Celelalte fracţii care conţin componente biodegradabile în cantităţi apreciabile sunt ăn general în responsabilitatea serviciilor municipale / comunale. Printr-o bună organizare şi pregătire / instruire a lucrătorilor ţintele propuse dereducere pot fi atinse fără investiţii speciale în echipamentele de pre-colectare sau transport.

Toate din ultimele 5 fracţii de deşeuri, cu excepţia celor provenite din deşeurile rurale care sunt în mod uzual reutilizate în gospodăriile proprii, vor fi tratate în instalaţii de compostare cu o capacitate totală anuală cuprinsă între 60 si 70 mii de tone.

7.2. Tratare şi valorificare

Aşa cum rezultă din Tabelele 7.2 şi 7.3 cantităţile totale de deşeuri de ambalaje reciclabile vor creşte din 2011 până în 2013 de la 108 la 145 mii tone / an. Comparând cu ţinta de valorificare prezentată în Capitolul 4 de 118 respectiv 152 mii tone / an, rezultă că pentru atingerea ţintei trebuie planificate anumite măsuri suplimentare.

O importanţă distinctă o are capacitatea de tratare, prin sortare ( şi eventual suplimentar prin procesarea fracţiei de deşeuri de ambalaje ) şi compostare sau tratare mecano – biologică a deşeurilor biodegradabile.

Aşa cum s-a prezentat anterior în tabelul 7.6 capacitatea de sortare trebuie să fie în jur de 220000 tone / an în 2008 şi 260000 tone / an în 2013. Este recomandat ca fiecare oraş important / capitală de judeţ să să îşi construiască 1 sau 2 staţii de sortare în apropierea zonei urbane care este principala sursă de generare de ambalaje cu o capacitate corespunzătoare nevoilor de procesare. Suplimentar, în locaţiile staţilor de transfer unde se adună cel puţin 5000 tone / an deşeuri de ambalaje din zona urbană şi, mai târziu, în 2013 chiar şi cele din sursele rurale vor fi transferate tot aici, vor trebui construite aceste staţii de sortare. Se vor crea astfel



20 de staţii cu o capacitate medie de sortare de 12000 tone / an, dintre care 10 vor trebui concesionate înainte de sfârşitul anului 2007.

În acelaşi timp sortarea poate fi evitată dacă marile magazine îşi vor organiza propriul sistem de pre-selectare a deşeurilor de ambalaje.

În perioada de după 2012 tratarea biodegradabilului prin compostare va fi principala soluţie pentru reducere. Cunoscându-se că sursele principale de deşeu compostabil sunt oraşele unde sunt asigurate servicii publice de salubritate, este indicat ca locaţiile pentru instalaţiile de compostare să fie în vecinătatea aonelor urbane. trebuie să se construiască instalaţii de compostare cu capacitatea de prelucrare de 60000 tone / an în 2008 şi 70000 tone / an în 2013 (14 staţii de compostare cu capacitatea medie de 5000 tone / an, dintre care 12 trebuie concesionate înainte de sfârşitul anului 2009).

După 2012 ţinta pentru reducerea biodegradabilului depozitat nu poate fi atinsă fără Instalaţii de tratare bio-mecanică cu o capacitate de reducere de aproximativ 100000 tone / an.

7.3. Eliminarea

Pentru Regiunea Vest se prevede existenţa a 5 depozite conforme. Un depozit este deja în funcţiune în judeţul Arad, restul urmând să se construiască în judeţele Caraş – Severin, Timiş şi Hunedoara.

Capacitatea totală de depozitare pentru următorii 5 ani, în cazul aplicării tuturor măsurilor de reducere a cantităţii de deşeuri descrise mai sus şi prezentate în Capitolul 6 este de 600.000 m3/an.

Tabelul 7.9. Fluxuri de deşeuri, kt / an2008 2010 2013

Generare DMS 820 830 844deşeuri compostabile 46.2 72.0 86.6deşeuri de ambalaje reduse 92 100 146alte fracţiuni de deşeuri reciclabile reduse 61 67 97deşeuri reduse prin instalaţii TMB 100deşeuri depozitate 620 591 414

La sfârşitul anului 2013 în depozite vor fi eliminate deşeurile rurale colectate, exceptându-le pe cele colectate în sistemul dual, refuzurile de la staţiile de sortare, compostare sau tratare bio-mecanică sau deşeurile de la serviciile publice ca cele provenite din curăţatul străzilor, grădinilor/parcurilor şi pieţelor.

Recomandările preliminare incluse aici şi în Capitolul 6 nu trebuie considerate ca limitative, PRGD s-a bazat pe datelor anului 2003. Este de aşteptat ca date noi şi studii viitoare să permită evaluări definitive care să conducă la recomandări tehnice diferite.



8. Evaluarea costurilor pentru regiunea 5 8.1 Fundamentarea costurilor

Costurile (cheltuielile) propuse pentru investiţiile asociate serviciilor de gestionare a deşeurilor au fost extrase din mai multe surse. Stabilirea costurilor are foarte mare legătură cu experienţa acumulată în cadrul proiectelor implementate în România, cât şi cu experienţa acumulată în ceea ce priveşte estimarea costurile instalaţiilor şi al echipamentului de gestionare a deşeurilor, în corelaţie cu proiecte internaţionale.

Trebuie menţionat că există totuşi o rezervă destul de mare în ceea ce priveşte nivelul exact al costurilor asociate investiţiilor propuse. În prezent, în cadrul Planului Regional de Gestiune a Deşeurilor, la nivelul de analiză, nu există încă informaţie precisă cu privire la amplasamentul capacităţilor noi (depozite, staţii de transfer, sortare, compostare, etc). Din acest motiv nu este posibil să se realizeze estimări ale costurilor în funcţie de condiţiile amplasamentului (condiţiile specifice ale amplasamentului pot avea un impact semnificativ asupra costurilor de investiţii, mai ales asupra investiţiilor pentru depozitul de deşeuri, transportului etc.). Costurile de operare sunt şi ele influenţate de locaţiile şi amplasamentul noilor facilităţi.

Un nivel mai crescut de siguranţă în privinţa estimării costurilor va fi atins în faza uterioară perioadei de planificare, corelat cu studiile de fezabilitate şi fiind acompaniat de schiţa conceptuală şi detaliată a amplasamentului, cât şi de caracteristicile particulare ale instalaţiilor.

În etapa prezentă a procesului de planificare, costurile pentru investiţii se bazează pe media totală a costurilor diverselor instalaţii şi a diferitelor tipuri de echipament.

Au fost utilizate mai multe rapoarte şi studii care oferă informaţii recente cu privire la sectorul gestiunii deşeurilor din România, din care :

Memorandul de Finaţare a ISPA între UE şi România, în pentru programele de gestionare a deşeurilor din Argeş, Bacău, Galaţi, Dâmboviţa, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea şi Teleorman;

Master planurile pentru gestionarea deşeurilor elaborate în 2005-2006 pentru Bistriţa Nasăud, Giurgiu, Harghita-Covasna, Maramureş şi Vrancea2 oferă costuri unitare pentru investiţii şi cheltuielile de întreţinere şi operare (Î&O) pentru un număr de activităţi.

RAPORT FINAL, Asistenţă Tehnică pentru Elaborarea Evaluării Costului de Mediu şi al Planului de Investiţii, Proiectul Phare RO 0107.15.03, realizat de Consorţiul: Eptisa Internacional, Regional Environmental Center, 29 September 2005.

În mod suplimentar, au fost consultate un număr de alte surse cu privire la costurile standard unitare din cadrul altor programe internaţionale de investiţiie în gestionarea deşeurilor, din care:

“Costurile gestionării deşeurilor municipale în UE”, firma consultantă fiind Eunomia, reprezentând Ecotec. Acest raport oferă informaţii cu privire la evoluţia preţurilor gestionării deşeurilor în ţările UE15 pentru anul 2001 pentru toate fazele ciclului de gestionare a deşeurilor;

Estimările costurilor staţiilor pentru reciclare/sortare şi transfer, regăsite în Cadrul Economic Legislativ care promovează reciclarea D. Hogg şi J Hummel (2002);

2 Aceste planuri au fost realizate în cadrul Asistenţei Tehnice pentru pregătirea proiectului din domeniul deşeurilor, Romania Europeaid/119085/D/SV/ROMANIA de către Royal Haskoning/ERM şi consorţiul I Group.



estimări ale costurilor pentru staţii de tratare bio-mecanice (BMT) identificate în VITO (2001) Vergelijkning van Verwerkingsscenario Voor Rest fractie van HHA en Nietspecifiiek Categorie II Bedrijfsafval, Eindrapport.

Master planurile pentru Gestionarea Deşeurilor elaborate pentru Bistriţa Nasăud, Giurgiu, Harghita-Covasna, Maramureş şi Vrancea constituie o sursă utilă pentru estimarea costurilor pentru investiţii. Această sursă oferă avantajul de a oferi informaţii recente, cu aplicabilitate locală a costurilor unitare pentru investiţii şi costuri de operare. Master planurile au fost recent aprobate, în vara anului 2006, iar estimările costurilor par să fie îndeajuns de clare pentru planificarea regională. Master planurile oferă estimaţii ale costurilor bazate pe categorii de costuri unitare, pentru o serie de activităţi de gestionare a deşeurilor – costuri pe persoană deservită sau costuri pe tonă.

La sursele de mai sus se adaugă estimările realizate de experţi, privind gestionarea deşeurilor, bazandu-se pe experienţa lor acumulată din participarea la proiectele internaţionale.

Criteriul de structurare a sumelor rezultate, în funcţie de costurile unitare pentru Investiţii, operare, întreţinere sunt prezentate în Anexa 8-1.

8.2 Costurile investiţiilor regionale de gestiune a deşeurilor

Propunerile pentru investiţiile gestionării deşeurilor sunt detaliate in Capitolul 7. Clasa de investiţii din cadrul fiecărei categorii majore de serviciiu (colectare, transport, tratare etc) este rezumată şi prezentată în Anexa 8-2.

Luând ca punct de plecare programul propus pentru finanţare pentru regiune şi ghidurile costurilor unitare menţionate anterior, au fost estimate următoarele costuri pentru investiţii.

Programul total se ridică la investiţii de EURO 130.5 milioane distribuite între anii 2007 şi 2013. După anul 2013, costurile de înlocuire pentru containere este de aprox. 880000 € pe an.



Tabelul 8-1. Rezumatul costurilor investiţiilor pentru Regiunea 5 (2007-2013)

Comentarii UnitatiPreturi unitare Euro

TOTAL Euro 1000

Activitati de Colectare & Transport

Containere/pubele 48220 17576Eurocontainere metalice de 1 m3 43000 400 17200Containere pt. Sticla 220 800 176 Pubele din PEID de 120 si 240 l 5000 40 200

Echipament de Colectare 33 7220

Autogumoiere Compactoare Capacitate de 16 m3 40 165000 6620

Autovehicule speciale pt. transportul containerelor pt. sticla 5 120000 600

Activitati de Gestiune a deseurilor

Statii de Transfer 40000 t capacity 3 500000 1500

Investitii in Sortare/Tratare 34 43936

Statii de SortareCapacitate de 240000 t/an 20 20,48 4915

Statii de Tratare Mecano-Biologica

Capacitate de 110000 t/an 80,00 36667

Statii de CompostareCapacitate de 70000 t/an 14 33,63 2354

Investitii in depozite conforme 38969Depozitul zonal Timis 120,000 t/an 1 9,3 10044Depozitul zonal Caras-Severin 100,000 t/an 1 9,3 8370Depozitul zonal Petrila 50,000 t/an 1 9,3 4185Depozitul zonal Hunedoara 100,000 t/an 1 9,3 8370Depozite pentru materiale inerte 160,000 t 2 5 7200

AlteleInstalatii de maruntire 4 200000 800

Inchiderea depozitelor urbane existente 58,5 ha 32 150000 21333

TOTAL INVESTMENT COSTS 130534



8.3 Implicaţiile investiţiilor propuse prin prisma disponibilităţii de plată a populaţiei

Gestionarea deşeurilor va avea implicaţii tarifare pentru consumatorii finali. Impactul precis al tarifelor asupra consumatorilor trebuie determinat prin studii de fezabilitate, prin proiecte particulare şi programe de investiţii (ţinând cont de caracterul particular al instalaţiilor pentru tratare/depozitare şi transfer, acolo unde este cazul).

Tarifele ce vor fi aplicate în cadrul regiunii reprezintă o funcţie a unui număr de factori, incluzând dar nelimitându-se la următorii:

Structuri existente de cost aparţinănd furnizorului de servicii;

Nivelul tarifelor existente aplicat în cadrul regiunii şi adaptate la costuri;

Caracteristicile deşeurilor din cadrul diferitelor arii de servicii şi separarea deşeurilor generate/colectate în menajere şi ne-menajere;

Amortizarea activelor existente şi a investiţiilor propuse;

Nevoia de înlocuire anuală a activelor uzate ( depinde de durata de exploatare a acestora);

Structura de finanţare pentru noi active şi nivelul costurilor din sistemul de creditare din cadrul mecanismului;

Capacitatea de rambursare a utilizatorului (posibilităţi de creditare neavantajoase, întârzierea plăţilor);

Planuri detaliate de investiţii (detalierea costurilor pe fiecare componentă de investiţii, bazânu-se pe nevoia specifică de instalaţii şi pe costul total ţinând cont de finanţarea locală şi internaţională, neprevăzute, inflaţia etc);

Costuri detaliate de operare, luând ca punct de referinţă structura deja existentă a costurilor, adaptarea la impactul investiţiilor propuse şi schimbările operaţionale/procedurale.

Se poate întâmpla să apară mici fluctuaţii ale tarifelor în cadrul regiunii, întrucât prestatorii de servicii se supun diferitelor structuri de cost (sunt vizate mai ales activităţile locale de colectare, pentru care costurile vor varia în funcţie de metodele locale de colectare folosite, densitatea populaţiei, frecvenţa de colectare, distanţele de transport către depozit etc.).

Evaluarea consecinţelor particulare asupra tarifelor pentru obţinerea investiţiilor necesare gestionării deşeurilor în cadrul regiunii nu se regăseşte în obiectivele prezentului Plan Regional. Scopul analizei curente este să identifice nevoile generale ale sistemului; evaluarea detaliată a fezabilităţii/sustenabilităţii financiare şi a consecinţelor tarifare trebuiesc abordate într-un studiu separat de fezabilitate care să prevadă evaluări tehnice detaliate ale sistemelor şi amplasamentului instalaţiilor precum şi evaluări financiare detaliate ale companiilor de gestionare a deşeurilor.

În cadrul prezentului Plan Regional este posibil să se comenteze la modul general asupra implicaţiilor tarifare asupra sistemului, privit ca întreg.

8.3.1 Disponibilitatea de plată la nivel macro

Preocuparea generală faţă de sistemele de gestionare a deşeurilor este aceea ca acestea să ofere servicii accesibile tuturor beneficiarilor, mai ales consumatorilor din gospodării. Din motivul prezentat mai sus nu se pot determina implicaţiile particulare ale aplicării tarifelor în cadrul



regiunii deservite. Este posibil să se realizeze o evaluare generală a disponibilităţii globale de plată, per ansamblu înainte şi după implemantarea sistemelor propuse pentru investiţii.

Scopul analizei disponibilităţii de plată la acest nivel al Planului Regional este acela de a determina nivelul tarifului ce poate fi suportat de populaţie.

Disponibilitatea de plată se referă la capacitatea beneficiariilor serviciilor de gestionare al deşeurilor de a plăti aceste servicii fară a pune în pericol abilitatea persoanelor/familiilor de a-şi satisface nevoile personale. Este important să se identifice abilitatea de plată a beneficiarilor, în cadrul evaluării capacităţii economice de plată a serviciilor pentru gestiunea deşeurilor (solvabilitatea clientului). În această analiză s-a folosit un indicator al solvabilităţii pentru a aprecia dacă veniturile populaţiei sunt suficiente pentru a putea suporta creşterea costurilor pentru serviciile privind gestiunea deşeurilor, fară a prejudicia în mod serios bugetul familiei. O gospodărie se consideră a fi incapabilă de plata serviciilor, când ar necesita o reducere semnificativă a bugetului dedicat altor bunuri şi servicii.

Conform standardelor pentru gestionarea deşeurilor, nivelul acceptabil de suport al serviciilor pentru gestionarea deşeurilor este de ~ 1.5% din venitul mediu al fiecărei gospodării – ex. costurile medii lunare pentru gestionarea deşeurilor nu ar trebui să depăşească 1.5% din veniturile medii lunare ale gospodăriilor (unde costurile ar trebui sa acopere întregul ciclu al serviciilor pentru deşeuri – colectare, transport, sortare, tratare şi eliminare). Se specifică faptul că deşi un asemenea criteriu este util în dezvoltarea strategiei de gestionare a deşeurilor, în formularea politicii de tarifare trebuie să se ţină cont de faptul că venitul multor gospodării este sub medie. Cu privire la dificultatea financiară în care se găsesc unele gospodării, de a suporta aceste costuri în raport cu veniturile proprii, se impune să se prevadă măsuri în cadrul politicii, cu privire la protejarea unor asemenea beneficiari.

Evaluarea abilităţii globale de plată este realizată în funcţie de venitul mediu pe gospodărie din cadrul regiunii. Sunt disponibile statistici oficiale referitoare la venitul mediu în România şi pentru regiunile importante, determinat prin studii de venit al gospodăriilor. Cele mai recente date sunt pentru anul 2004. Sunt considerate veniturile din diferite surse, cum sunt lichidităţile şi din surse proprii în natură (schimb de bunuri, valorificarea legumelor cultivate şi a bunurilor produse în gospodărie, etc.).

O prezentare a veniturilor în Regiunea 5 este realizată în următorul tabel.



Tabelul 8-2. Nivelul veniturilor pentru Regiunea 5 (2004)

Regiunea de dezvoltareTotal gospodării

Gospodării de:

Salariaţi Agricultori Şomeri Pensionari

Lei, lunar pe o persoanăVenitul total - Regiunea 5 Vest 3924074 4683919 3892437 2234283 3464560 procente Venituri financiare, din care 77,3 84,9 57,4 70,2 70,1

Salarii brute si alte drepturi salariale 45,3 75,4 8,5 26,8 18,6

Venituri din agricultura 4,7 0,5 39,8 1,6 3,9

Venituri din activitati independente ne-agricole

3,9 0,7 0,4 1,8 0,9

Venituri din ajutoare sociale 19,2 5,1 6,5 26,6 43,9

Venituri din proprietatea asupra bunurilor 0,5 0,3 - - 0,1

Valoarea echivalenta a veniturilor de tipul celor obtinute de angajati si beneficiarii ajutoarelor sociale

3,2 4,7 0,6 3,2 2,1

Valoarea echivalenta a consumului de produse agricole din surse proprii 19,5 10,4 42,0 26,6 27,8

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2005; Specificaţii ale veniturilor , 2004

În scopul prezentei analize se presupune că nivelul viitor al veniturilor va creşte cu rata de creştere a PIB-ului în fiecare regiune. Previziuni ale ratelor de creştere a PIB-ului pentru perioada 2006-2009 au fost elaborate de Comisia Naţională pentru Prognoză şi sunt prezentate în tabelul de mai jos. În tabel mai figureză şi aprecierea că rata anuală de creştere după 2009 va scădea la 5%, şi va rămâne constantă în 2011 şi mai departe în fiecare an pentru toate regiunile.

Tabelul 8-3. Evoluţia PIB, modificarea % anuală

Actual Actual ActualComisia Naţională pentru Prognoză

Estimările consultantului, 2009 & mai departe

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011România 5,2 8,4 4,1 6,0 6,2 6,3 6,0 5,5 5,01. NORD - EST 6,7 5,7 2,2 5,8 6,1 6,5 6,0 5,5 5,02. SUD - EST 5,0 10,3 2,6 5,9 5,9 6,2 6,0 5,5 5,03. SUD 6,5 10,6 3,7 6,0 6,0 6,1 6,0 5,5 5,04. SUD - VEST 11,3 9,1 2,6 6,1 5,8 6,0 6,0 5,5 5,05. VEST 9,6 8,5 5,6 5,8 5,7 5,9 6,0 5,5 5,06. NORD - VEST 8,0 6,3 2,6 5,4 5,9 6,2 6,0 5,5 5,07. CENTRU 4,7 8,4 3,8 5,7 5,9 6,0 6,0 5,5 5,08. BUCUREŞTI -1,9 8,7 7,3 6,6 7,1 6,8 6,0 5,5 5,0Sursa datelor: Comisia Naţională pentru Prognoză (www.cnp.ro) şi estimările consultantului

Luând ca punct de referinţă nivelul veniturilor din anul 2004 şi ajustându-le PIB-urilor previzionate pentru fiecare regiune, poate fi calculat nivelul acceptabil al costurilor lunare pentru gestionarea deşeurilor pe fiecare regiune în parte.



Tabelul 8-4. Puterea de cumpărare în România, EURO pe lună/pe persoană2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Romania 1,47 1,53 1,62 1,72 1,83 1,94 2,05 2,15 2,26 2,371. NORD - EST 1,35 1,38 1,46 1,55 1,65 1,75 1,85 1,94 2,04 2,142. SUD - EST 1,32 1,35 1,43 1,51 1,61 1,70 1,80 1,89 1,98 2,083. SUD 1,34 1,39 1,47 1,56 1,66 1,76 1,85 1,95 2,04 2,144. SUD - VEST 1,38 1,42 1,50 1,59 1,69 1,79 1,89 1,98 2,08 2,185. VEST 1,57 1,66 1,75 1,85 1,96 2,08 2,19 2,30 2,42 2,546. NORD - VEST 1,55 1,59 1,68 1,78 1,89 2,00 2,11 2,22 2,33 2,447. CENTRU 1,53 1,58 1,67 1,77 1,88 1,99 2,10 2,21 2,32 2,438. BUCURESTI 1,91 2,05 2,19 2,34 2,50 2,65 2,80 2,94 3,08 3,24Sursa: Anuarul Statistic român şi etimările consultantului

Pentru Regiunea 5 disponibilitatea lunară de susţinere a creşterii costurilor este de 1.57 euro la 2.54 euro între anii 2004 şi 2013. Spre exemplu, nivelurile abilităţii lunare de plată în Regiunea 8 (Bucureşti) sunt din cele mai ridicate în România; plăţile maxime lunare acceptabile depăşesc media naţională cu 30%.

Ar fi fost ideal să se facă distincţie între nivelul veniturilor şi abilitatea de suport din mediul urban şi rural. Din nefericire nu sunt disponibile date cu privire la nivelul veniturilor regionale, care să facă distincţie între gospodăriile urbane şi rurale. În orice caz, Studiul Dezvoltării Rurale în România (2003) sugerează că nivelurile veniturilor din cadrul gospodăriilor sunt 85% din cele al gospoduriilor din mediul urban, dupa cum se poate observa din tabelul de mai jos.

Tabelul 8-5. Surse de venit în România (2002)Surse de venit Urban RuralSalariu şi venituri personale (Euro/lună) 143 122Salariu şi venituri personale (%) 61% 28%Consumul alimentar privat, vânzarea de produse agricole & carne 11% 45%Ajutorul social 19% 20%Alte venituri 9% 7%TOTAL 100% 100%

Sursa: Studiul Dezvoltării Rurale în România - 2003

Cea mai importantă sursă de venit pentru gospodăriile din mediul urban îl reprezintă salariul şi ajutorul social. Impactul alimentelor produse în mediul privat şi cel al produselor agricole au un impact redus asupra venitului total al gospodăriilor urbane (11% din venitul total).

În mediul rural cea mai importantă sursă de venit o reprezintă activităţile agricole întreprinse în gospodărie (în ambele sensuri cel monetar şi în natură); aceste activităţi însumează 45% din totalul veniturilor. Alte surse de venit mai sunt salariul si auto-finanţarea (28%) şi ajutorul (20%).

Rezultatele Studiului Dezvoltării Rurale pot să fie folosite pentru o aproximare foarte generală a nivelurilor abilităţii de suport a gospodăriilor rurale. În Regiunea 5, populaţia rurală reprezintă 36.3% din total. Se poate aproxima foarte general că nivelul abilităţii de plată pe persoană/pe lună din cadrul gospodăriilor rurale se situează de la 1.41 euro în 2004 la 2.29 euro în 2013.



Tabelul 8-6. Populaţia urbană şi rurală în Regiunea 5 (iulie, 2004)

REGIUNEA În procente faţă de total Locuitori/km2

Urban RuralRegiunea 5.Vest 63,7 36,3 60,8- Arad 55,6 44,4 59,4- Caraş-Severin 56,3 43,7 39,1- Hunedoara 76,9 23,1 68,3- Timiş 63,3 36,7 75,8

Sursa: Date din Anuarul Statistic al României., 2006

8.3.2 Nivelurile tarifelor deja existente

În obiectivele prezentului Plan nu se regăseşte inventarierea sistematică a nivelurilor tarifelor pentru toţi prestatorii de servicii din regiune. Oricum în tabelul de mai jos figurează câteva exemple de tarife pentru gospodării pentru serviciul de management al deşeurilor, aplicate de câţiva prestatori de servicii din Regiunea 5.

Tarifele aplicate gospodariilor în 2006 se situau între 2.26 - 4.75 RON pe persoană/lună (~0.6 – 1.3 euro). Acest nivel reprezintă 30%- 66% din estimările nivelului abilităţii de suport a tarifelor pentru 2006 de 1.95 euro pe persoană/lună pentru gospodăriile cu venit mediu.

Cu alte cuvinte, având în vedere tarifele din anul 2006, este acceptabilă creşterea tarifelor cu 0.6 euro pe persoană pe lună. De asemenea se estimează că veniturile persoanelor vor creşte în timp ceea ce va uşura situaţia.

Tabelul 8-7. Nivelul tarifelor pentru gestionarea deşeurilor în Regiunea 5 (2006)Numele Operatorului

Tariful de Colectare (inclusiv TVA)

Tariful de depozitare (inclusiv TVA)

Cantitate colectată la 30.06.2006total Din care

Populatie Companii şi instituţii publice

De la populatie

Din sectorul comercial şi instituţional

RON/pers/lună RON/mc/lună RON/mc mc mc mc

Arad 4,75 72 77 28.799

23.039 5.760

Deva 3,26 30,66 0 (administreaza depozitul)

63.371

41.474 21.897

Resita 2,26 22,61 9,5 19.786

12.335 7.451

Tarif mediu Reg. Vest

3,55

Sursa: Datedin ANRSC, 2006

8.3.2 Impactul investiţiilor asupra tarifelorAu fost elaborate predicţii primare ale fluxurilor financiare a investiţiilor pentru gestiunea deşeurilor din regiune, având în vedere creşterea incrementală a costurilor pentru investiţii şi impactul costurilor de operare. Au fost considerate numai costurile asociate alternativei tehnice definite în capitolul 7.

Trebuie specificat că au fost considerate numai costurile incrementale ale investiţiilor propuse pentru o periodă de planificare din 2006-2025, ex. impactul investiţiei suplimentare şi a costului de operare (creştere/descreştere) a îmbunătăţirilor regionale în gestionarea deşeurilor. Costurile existente asociate serviciilor de gestionare a deşeurilor în cadrul regiunii nu figureză în analiză şi se presupune a fi constante.



Predicţiile fluxurilor financiare sunt prezentate în anexele format electronic

Analiza poate fi caracterizată după cum urmeză:

A fost elaborată pe baza de numerar, ex. se presupune că toate investiţiile şi costurile de operare vor fi finanţate prin lichidităţi, imediat ce se ivesc. Deprecierea nu va fi luată în cosiderare. Orice înlocuire de activ din timpul planificării va fi considerată drept având surse de finanţare;

A fost elaborată în termeni reali, preţurile din 2006 au fost ajustate pe durata de programare la valori reale;

A fost considerat numai costul suplimentar generat de investiţii pe perioada de planificare (cum localizarea diferitelor capacităţi nu se cunoaşte şi nici diferite specificaţii tehnice, aceste costuri au fost calculate pe baza unor valori medii ale costurilor unitare standard);

S-au considerat costurile de O&Î pentru diferite categorii de activităţi: collectare, sortare/reciclare/transfer, trasport şi eliminare la groapa de gunoi (costurile pentru aceste componente au la bază costuri unitare standard). Au fost calculate doar costurile suplimentare generate de noile capacităţi;

S-a avut în vedere cantitatea de deşeuri estimată a fi generată în regiune, pe durata de planificare.

Rezultatul analizei reprezintă un calcul de ansamblu al NVP (Valoarea Prezenta Netă) asociată costurilor generate de noile servicii de gestionare a deşeurilor (luând în considerare atât investiţiile cât şi costurile O&Î de-a lungul perioadei planificate).

Deasemenea, sunt calculate atât valorile actualizate pe tonă în perioada de planificare cât şi pe persoană/lună.

Este important de subliniat faptul că această sumă nu este egală cu tariful real aplicabil consumatorilor - tariful real aplicabil va reprezenta o funcţie de mai mulţi factori cum ar fi condiţiile locale, schemele de finanţarea a investiţiilor, performanţa de plată a utilizatorilor (gradul de încasare a facturilor), etc.



Tabelul 8-8. Impactul mediu al programului de investiţi în Regiunea 5Rata de actualizare 5%

NPV a Investiţiilor planificate (1000€) (investiţii plus costul O&Î) 366.880

NPV a fluxului de deşeuri generate (1000 t) 9.149 NPV a fluxului de deşeuri colectate (1000 t) 8.796

Impactul investiţiei fără finanţare UENPV a investiţiei/t de deşeuri generate (Euro) 40,1NPV a investiţiei/t deşeuri colectate (Euro) 41,7Plata suplimentară datorată investiţiei pe pers/lună(Euro) 1,36Costul suplimentar ca procent din limita disponibilităţii de plată 48%Tariful necesar ca % din diponibilitatea de plată pe perioada de programare 84%Impactul investiţiei cu finanţare UE *)

Gradul de cofinanţare 70%Plata suplimentară datorată investiţiei pe pers/lună cu grant al UE (EURO) 1,08 Costul suplimentar ca % din din limita disponibilităţii de plată 38%Tariful mediu necesar ca % din din limita disponibilităţii de plată pe perioada de programare 74%

*) Susţinerea UE poate fi prin intermediul Fondului de Coeziune; în present nu sunt sume allocate dar aceasta se poate schimba în viitor.

NVP al investiţiei pe persoană/lună reprezintă costul mediu total pe persoană/lună al investiţiilor de-a lungul perioadei planificate. Dacă presupunem ca programul de investiţii este finanţat in totalitate prin tarifele utilizatorilor, impactul mediu al programului de investiţii ar fi de 1,36 Euro pe persoană lunar (84% din limita de suportabilitate). Este însă foarte probabil ca acea investiţie să fie suportată de UE. Presupunând că 70% din sprijinul financiar al UE este direcţionat spre investiţii (şi costul O&Î este finanţat în totalitate prin tarifele utilizatorilor), impactul mediu al programului de investiţii ar fi de 1,08 euro pe persoană lunar (74% din limita de suportabilitate).

Consecinţele tarifare ale investiţiilor propuse se încadrează în anumite limite posibil acceptabile în cadrul regiunii. Ar trebui subliniat faptul că aceste calculele, de mai sus reprezintă doar costurile investiţiilor propuse pe cap de locuitor şi nu iau în considerare partea reală de cheluieli alocată familiilor sau consecinţele subvenţiilor încrucişate dintre grupurile de consumatori. In regiunea 5, un procent de 70% din deşeurile colectate este datorat gospodăriilor - dacă costurile ar fi distribuite proporţional între grupurile de generatori (incluzând firmele), atunci gospodăriile ar trebui să plătească mai puţin decât valorile menţionate anterior.

Consecinţele globale asupra tarifelor generate de investiţiile propuse sunt, în general în limite acceptabile pentru regiune dacă se consideră o perioadă mai lungă de exploatare a investiţiilor (2007-2025).

Dificultăţi în privinţa gradului de suportabilitate pot apărea pe termen scurt datorită intensităţii programului de investiţii din perioada 2007-2013, care urmăreşte atingerea obiectivelor propuse. Cum se poate vedea din figura de mai jos, tarifele implicate de noile investiţii rămân sub limita acceptabilă a veniturilor pentru cea mai mare parte a perioadei dar este evident că este nevoie de granturi pentru a susţine acest program de investiţii pe termen scurt.

Chiar considerând granturile UE pentru investiţii, constrângerile de venit sunt depăşite pe termen scurt datorită dinamicii costurilor de Î&O asociate cu gropile de gunoi şi instalaţiile MBT.



Ca urmare a acestei situaţii este recomandabil ca planul de investiţii să fie eşalonat pe o perioadă mai mare de timp.

Figura 8-1. Suportabilitatea tarifului pentru Regiunea 5

11 Decembrie 2006

Limita de Suportabilitate

0,00,51,01,52,02,53,03,54,04,5

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Euro

pe

Pers

oana

/Lun

a

Limita de Suportabilitate, 1.5% din Venitul Mediu NetTarifele medii pe familie in vigoareTarifele necesare in lipsa sprijinului prin Grant-uriTarifele necesare in conditiile existentei sprijinului prin Grant-uri

115


9. Măsuri de implementare

Table 9.1 Măsuri de implementare

Obiectiv principal Obiectiv specific Tinte / Termene

limita

Masuri Responsabil

1. Dezvoltarea politicii regionale

1.1Dezvoltarea politicii regionale şi locale în concordanţă cu politica naţională de gestiune a deşeurilor şi cu legislaţia naţională în vederea implementării unui sistem ecologic şi economic integrat de gestiune a deşeurilor.

1.2 Creşterea eficienţei efective în legislaţia din domeniul gestionării deşeurilor.

1.1.1 dezvoltarea unor linii directoare pentru dezvoltarea locală privind organizarea gestionării deşeurilor, cu privire la principiul subsidiarităţii şi proximităţii.

1.1.2 Încurajează autorităţile locale în dezvoltarea unei strategii pentru o organizaţie unită de management integrat al deşeurilor în vederea colectării deşeurilor, depunerii şi colectării separate în cooperare cu sectorul privat. (PPP).

1.2.1 creşterea eficienţei şi controlului asupra autorităţilor de mediu responsabile pentru controlul şi gestiunea deşeurilor.

1.2.2 Întărirea cooperării interinstituţionale

permanent

permanent

permanent

permanent

Consiliul Judeţean va lua decizii în ceea ce priveşte implementarea obiectivelor şi ţintele descrise în PRGD.

Consiliile Judeţene vor instrui Consiliile Locale pentru a gestiona/îmbunătăţii regulamentele locale de gestiune a deşeurilor (cum sunt stiplulate în lege) încurajând practicile recomandate de către prezentul plan sau în documente viitoare.

Instalarea unui grup de lucru, cu întâlniri semestriale, pentru a elabora liniile directoare pentru implementarea PRGD şi evaluarea implementării. Aplicarea responsabilităţilor

MMGAANPMARPMAPM

Consiliul JudeţeanConsiliile Locale

Garda de MediuARPM, APMConsiliile Judeţene şi Locale

MMGA




limita

Masuri Responsabil

ARPM, APM, Garda de Mediu şi Consiliul Local.

1.2.3 creşterea eficienţei structurilor instituţionale regionale, judeţene, locale prin definirea clară a responsabilităţilor.

1.2.4 creşterea importanţei activităţilor de monitorizare şi control desfăşurate de către ARPM, APM, Garda de Mediu.

permanent

legislative aşa cum sunt definite prin lege.

Pregătirea unui Plan de Monitorizare Anual şi ad hoc, Rapoarte de Inspecţie şi altele.

ANPMARPMAPMConsiliul Judeţean/Local

MMGA, ANPM, ARPM,APMGarda de Mediu, Consiliul Judeţean

2. Aspecte instituţionale şi organizatorice

2.1 Construirea capacităţii ARPM şi ALPM

2.1.1 creşterea eficienţei instituţiilor regionale şi locale în gestiunea deşeurilor.

2.1.2 Întărirea capacităţii administrative a instituţiillor deconcentrate guvernamentale şi locale la nivel regional având competenţe şi responsabilităţi în implementarea legislaţiei şi controlul activităţilor de gestiune a deşeurilor.

permanent Revizie anuală asupra eficienţei structurilor organizaţionale prin operaţiuni de audit pentru ARPM şi APM.

MMGA, ANPM

3. Resurse umane

3.1 Asigurarea necesarului de resurse umane în ceea ce priveşte numărul şi calificarea profesională.

3.1.1 asigurarea unui personal suficient şi bine instruit, echipament adecvat la toate nivele administraţiei publice – regionale/judeţene/locale.

Începând în 2007

Recrutarea de personal calificat MMGA; ANPM; ARPM; APM, Consilii locale şi Judeţene




limita

Masuri Responsabil

3.1.2 realizarea unei scheme de instruire pentru instituţiile locale şi regionale pentru:

- domeniul administrativ- domeniul juridic- activitati de control tehnic şi inspecţie- inregistrarea de date- servicii de achiziţii publice

Organizarea sesiunilor de instruire;Planificarea cursurilor:Administrative , juridice, control tehnic şi inspecţie, inregistrarea de date, servicii de achiziţii publice

4. Finanţarea sectorului de gestiune a deşeurilor

4.1 Stabilirea şi folosirea instrumentelor economice şi financiare pentru gestionarea deşeurilor, folosind principiul poluatorul plăteşte şi principiul subsidiarităţii.

4.1.1 dezvoltarea unui sistem de management al deşeurilor accesibil în ceea ce priveşte obiectivele de colectare, transport, reciclare, recuperare, tratare şi depozitare.

4.1.2 optimizarea achiziţiilor şi aplicaţiilor disponibile prin fonduri de investiţii naţionale şi internaţionale (de mediu, private, structurale şi alte fonduri)Pregătirea unei liste de priorităţi pentru investiţii.

4.1.3 îmbunătăţirea sistemului municipal de gestiune a deşeurilor şi dezvoltarea unor mecanisme economice şi financiare în vederea organizării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, bazat pe axe accesibile, care să acopere costul de colectare, tratare si depozitare a deşeurilor

permanent

permanent

permanent

Creşterea capacităţii de captare a fondurilor de către autorităţile locale şi regionale prin:

a) organizarea de workshop-uri pentru pregătirea aplicaţiilor de finanţare (fonduri structurale româneşti sau europene)

b) Alocarea de fonduri pentru - pregătirea proiectelor- studii de fezabilitate- cofinanţare

c) Pregătirea de fonduri sau scheme de granturi pentru:- vehicule şi recipienţi- staţii de transfer- depozite ecologice- colectare selectivă- staţii de sortare

Consilii Locale/Judeţene, SectorPrivat, APM/ARPM, Asociaţii profesionaleANRSC

MMGA;ARPM, APM, ANPM, Consiliul Local

Consilii Locale/Judeţene, SectorPrivat, APM/ARPM, Asociaţii profesionale,




limita

Masuri Responsabil

în conformitate cu legislaţia României.

4.1.4 Încurajarea utilizării de mecanisme economice şi financiare pentru managementul fluxurilor speciale de deşeuri, ceea ce înseamnă colectarea selectivă a bateriilor şi acumulatorilor, a deşeurilor periculoase menajere, deşeurilor provenite din ambalaje, DEEE si vehicule scoase din uz.

4.1.5 stabilirea unui Comitet de Planificare a Gestiunii Deşeurilor constând în reprezentanţi ai ARPM, APM, Consilii Locale si Regionale.

Termen limită2007

- staţii de compostare- TBM sau incineratoare- Facilităţi speciale pentru

deşeuri menajere periculoase, DEEE, vehicule scoase din uz, nămolul provenit de la instalaţiile de tratare a apei uzate, deşeuri provenite din construcţii şi demolări.

Sustinerea de conferinţe şi dezvoltarea , promovarea PRGD.

MMGA;ARPM, APM, ANPM, Consiliul LocalEntităţi cu responsabilităţi în dezvoltarea strategiei pentru producători şi importatori.

Consiliul Locall/Judeţean, ARPM, APM, Sector Privat

ARPM5. Creşterea gradului de conşientizare a factorilor implicaţi

5.1 Promovarea informaţiei, activităţi de conştientizare şi motivare pentru toţi factorii implicaţi.

5.1.1 îmbunătăţirea comunicării între factorii interesaţi

5.1.2 organizarea şi supravegherea educaţiei civice şi a programelor de conşientizare, materiale speciale pentru

Permanent

permanent

Organizarea periodică a întâlnirilor Consiliilor Locale/Judeţene, ADR, ARPM, APM, Garda de Mediu, ONG-uri.

Iniţierea campaniilor de informare la toate nivele de populaţie.

ARPM, APM, Garda de Mediu, Operatori privaţi, ONG, Consilii locale/judeţene.

Asociaţii profesionale, MEC, Fonduri de




limita

Masuri Responsabil

5.2 Creşterea conştientizării populaţiei cu privire la gestionarea şi suportabilitatea în domeniul deşeurilor.

profesori şi elevi.

5.1.3 folosirea tuturor canalelor disponibile de comunicare (media, site-uri web, seminarii, evenimente) pentru informarea publicului şi conşientizarea diferitelor grupuri de populaţie şi ajutarea unităţilor private care finanţează aceste campanii de conştientizare.

5.2.1 conştientizarea populaţiei cu privire la faptul că gestiunea deşeurilor prezintă o mare importanţă pentru sănătatea umană (protecţia solului, apelor de suprafaţă, şi apelor subterane)

5.2.2. informarea factorilor implicaţi şi a operatorilor de mediu asupra legislaţiei de mediu

permanent Iniţierea campaniilor de informare la toate nivele de populaţie.

Planificarea şi susţinerea a cel puţin 2 campanii de conştientizare pe an de către consiiliile locale şi ARPM.

Pregătirea unui program pentru instruirea inspectorilor si susţinerea a cel puţini 2 sesiuni de instruire pe an.

Organizarea unui grup de lucru care să organizeze work shop-uri periodice pentru persoanele responsabile din cadrul Autorităţilor Locale.

Dezvoltarea şi ţinerea unei campanii publice de conştientizare la fiecare 6 luni, şi un support de materiale informative în scopul educării publicului şi altor factori implicaţi

mediu.

Asociaţii profesionale, MEC, Fonduri de mediu, Consilii Locale/ Judeţene.




limita

Masuri Responsabil

în PRGD:- Sistem de precolectare cu 2

recipienţi- Sortare şi reciclare - Puncte de colectare pentru

fluxuri separate de deşeuri.

6. Colectarea şi raportarea datelor cu privire la deşeuri şi gestiunea lor.

6.1 Obţinerea completă şi corectă a informaţiilor adaptate la cerinţele Europene şi Naţionale.

6.1.1 Introducerea la nivel regional/judeţean/local a unui system de înregistrare şi raportare a datelor colectate privind deşeurile. Generarea datelor către factorii implicaţi.

permanent Introducerea unui system de înregistrare şi raportare a datelor, eliberat de către ANPM. Definirea unei structuri profesionale în cadrul ARPM, APm care să organizeze colectarea, analiza şi validarea datelor.

Includerea în Regulamentele Locale de Gestiune a Deşeurilor, obligaţia operatorilor de salubritate de a realiza annual analize privind compoziţia deşeurilor.

ARPM, APM, Agenţii Economici, Instituţii, Consilii Locale sub coordonarea ANPM.REPA, LEPA

7. Prevenirea generării de deşeuri.

7.1Minimizarea generării de deşeuri.

7.1.1 promovarea şi încurajarea producătorilor în a minimiza cantitatea de deşeuri

permanent Pregătirea unor linii directoare pentru industrie.

MMGA, ANPM, Ministerul Industriei




limita

Masuri Responsabil

7.1.2 încurajarea consumatorilor de a minimiza cantitatea de deşeuri.

Pregătirea unor campanii de conşientizare pentru gospodării.

ANPM, ARPM; APM, Consilii Locale, Asociaţii profesionale, Eco Rom Ambalaje.

8.Implementarea unui managemet eficient în ceea ce priveşte deşeurile. Promovarea reciclării şi recuperării

8.1 Promovarea unui sistem de recuperare efficient din punct de vedere economic.

8.2 Recuperarea deşeurilor şi utilizarea lor în obţinerea energiei termice.

8.1.1 asigură dezvoltarea unei pieţe secundare de material rulant şi promovează producţia şi utilizarea de produse obţinute din materiale reciclate.

8.1.2 Atingerea obiectivului de reducere a cantităţilor totale de deşeuri ce urmează a fi depuse prin optimizarea facilităţilor de tratare şi colectare.

8.2.1 Promovarea reciclarii materiale (10% din greutate) pentru deşeurile menajere.

Recuperare energetică a 10% din greutatea deşeurile domestice.

permanent

Termen limită :2013


Termen limită 2020

Completarea şi aprobarea Master Planului Judeţean pentru gestiunea deşeurilor.

Pregătirea de informaţii pentru sectoarele commercial şi industrial privind materiale rulante secundare.

Colectare periodică de date cu privire la colectarea şi depunerea deşeurilor.

Studii privind oportunităţile de recuparare a materialelor.

Asociaţii Profesionale, Sector privat, Industrie, Eco Rom Ambalaje.

Operatori de salubritate.

ARPM, APM, Consilii Locale/Judeţene, Asociaţii profesionale.

9. Colectarea şi transportul deşeurilor.




limita

Masuri Responsabil

9.1 Asigurarea unui sistem de colectare a deşeurilor adecvat.

9.2 Asigurarea colectării selective mixte pentru reciclarea şi valorificarea deşeurilor biodegradabile, şi colectarea selectivă a deşeurillor periculoase

9.1.1 Extinderea sistemelor de colectare în zonele urbane.

9.1.2 extinderea sistemului de colectare al deşeurilor în zonele rurale şi urbane

9.2.1 furnizarea şi optimizarea colectării selective şi transportul

9.2.1 Organizarea colectării selective a deşeurilor municipale periculoase şi

colectare 100%Termen limită :2013

colectare 90% rural 2009, 100% urban, 2013: 2013

2017

Identificarea motivelor pentru care serviciul nu este furnizat tuturor generatorilor

Introduce reguli locale cu privire pregătirea sistemului de colectare a deşeurilor pentru generatorii urbani

Adoptă măsuri legale, instituţionale sau financiare în vederea asigurării unei colectări complete.

Consiliile Locale vor instrui autorităţile locale cu privire la obligaţia lor de a organiza servicii de colectare a deşeurilor

Consiliul Judeţean treuie să instruiască şi să supervizeze autorităţile locale în vedrea organizării şi furnizării gestiunii deşeurilor, în concordanţă cu cerinţele şi termenele limită definite în PRGD

Planifica (inclusiv identificarea locului şi aprobarea), construirea şi operarea unei capacităţii de transfer trebuie să fie în concordanţă cu cerinţele

Consilii Locale,Consilii JudeţeneOperatori de colectare sub coordonarea şi controlul ARPM şi ALPM




limita

Masuri Responsabil

nepericuloase sistemului de management al deşeurilor folosind cele mai bune tehnici disponibile.

10. Tratarea deşeurilor.

10.1 Promovarea unei sortări şi a unui tratament adecvat.

10.1.1 Implementarea şi îmbunătăţirea sortării deşeurillor În vederea:- recuperării- eliminării componentelor periculoaseminimizarea cantităţii de deşeuri depuse

permanent Planifica (inclusiv identificarea locului şi aprobarea), construirea şi operarea unei capacităţii de transfer ce trebuie să fie în concordanţă cu termenele limită definite în PRGD

Operatorii Fonudului de Mediu, Asociaţii profesionale, Consilii judeţene/locale, MMGA, ARPM, ANPM, APM

11.Valorificarea deşeurilor biodegradabile

11.1 Colectarea selectivă sua reducerea deşeurilor biodegradabile/deşeuri verzi

11.1.1 Valorificarea cantităţii cerute de deşeuri biodegradabile prin compostare sau alte metode legate de referinţa din 1995

11.1.2 promovarea investiţiilor in instalaţiile de sortare şi compostare în vederea reducerii deşeurilor biodegradabile, inclusiv tehnici de tratare avansată (TBM) sau incinerare dacă este fezabil din punct de vedere economic

Valorificare 25% 2010

Valorificare 50% 2013

Valorificare 65% , 2016

Planifica (inclusiv identificarea locului şi aprobarea), construirea şi operarea unei capacităţii de transfer trebuie să fie în concordanţă cu termenele limită definite în PRGD

Planifica (inclusiv identificarea locului şi aporbare) construirea şi operarea unui TBM adecvat sau a altor tehnologii avansate

Introducerea in regulamentele locale de gestiune a deseurilor a unor prevederi care sa incurajeze precolectarea

Fonduri de MEdiu, fonduri structurale, Asociaţii Profesionale, Consilii Locale/Judeţene




limita

Masuri Responsabil

selectiva a deseurilor de ambalaje de catre agentii economici.

12.Deşeuri provenite din ambalaje

12.1 Reducerea deşeurilor provenite din ambalaje

12.2 Recuperarea şi reciclarea deşeurilor provenite din ambalaje

12.1.1 Suportă campanii de informare care caonştientizează populaţia despre avantajele reducerii deşeurilor provenite din ambalaje

12.1.2 Crearea de precondiţii pentru materialele reciclabile ăn vederea unei mai bune colectari selective

12.2.1 Total reccuperat: 34% Total reciclat: 28% cu: - 15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal

12.2.2 Total recuperat: 40% Total reciclat: 33% cu: - 15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal

12.2.3 Total recuperat: 45% Total reciclat: 38% cu: - 15% sticlă

Permanent


Termen limită:2008

Termen limită:2009

Pregătirea de campanii de informare şi promovare organizate de Eco Rom şi de Consiliile Locale/JUdeţene

Îmbunătăţirea bazei de date privind deşeurile provenite din ambalaje şi validarea datelor

Introducerea in regulamentele locale de gestiune a deseurilor a unor prevederi care sa incurajeze precolectarea selectiva a deseurilor de ambalaje de catre agentii economici.

Consilii Locale/Judeţene, Asocialţii Profesionale, Operatori, Agenţi Economici, EcoRom Amabalaeje, ARAM

Consilii Locale/Judeţene, Asocialţii Profesionale, Operatori, Agenţi Economici, EcoRom Amabalaje, ARAM Coordonare de către ANPM, ARPM




limita

Masuri Responsabil

- 60% hârtie şi carton - 50% metal

12.2.4 Total recuperat: 48% Total reciclat: 42% cu: - 15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal

12.2.5 Total recuperat 53% Total reciclat: 46% cu: - 15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal - 15% plastic - 15% lemn

12.2.6 Total recuperat: 57% Total reciclat: 50% cu: - 15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal - 15% plastic - 15%lemn

12.2.7 Total recuperat: 60% Total reciclat: 55% cu: - 60% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal - 22,5% plastic - 15% lemn

Termen limită:2010

Termen limită:2011

Termen limită:2012

Termen limită:2013




limita

Masuri Responsabil

13. Deşeuri provenite din construcţii şi demolări

13.1 Separarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări în fracţii

13.1.1 Tratarea deşeurilor contaminate provenite din construcţii şi demolări în vederea recuperării (materiale şi recuperare energetică), sau/şi depunerea acestora pe depozite conforme

13.1.2 Stabilirea unui inventar clar al cantităţilor de deşeuri provenite din construcţii şi demolări şi definirea unor tehnologii şi organisme de recuperare

13.1.3 refolosirea şi reciclarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări în cazul în care acestea nu sunt contaminate

13.1.4 refolosirea şi reciclarea deşeurilor de la excavări în catzul în care acestea nu s unt contaminate

13.1.5 implementarea tehnologiei pentru reciclarea şi recuperarea materialului pentru 50% din deşeuri la construcţia drumurilor

13.1.6 Depunerea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări pe terenuri conforme

Începând în 2008

Începând în 2008

Începând în 2008

Începând în 2008

Începând în 2008

2010

Organizarea unei arii de control pentru a evita depunerile ilegale

Elaborarea unui Plan Local pentru control şi depozitare

Studiu de fezabiliztate




Planifica (inclusiv identificarea locului şi aprobarea), construirea şi operarea teren de depozitare pentru deşeuri inerte care trebuie să fie în concordanţă cu termenele limită

IndustreConsilii Locale Operatori din domeniul construcţiilor

Consilii Locale şi Judeţene




limita

Masuri Responsabil

definite în PRGD

14.Deşeuri voluminoase

14.1 Implementarea colectării selective a deşeurilor voluminoase

14.1.1 Asigurarea unor condiţii tehnice adcvate pentru colectarea şi depunera deşeurilor voluminoase

14.1. Recuperarea şi refolosirea fracţiilor provenite din deşeurile voluminoase

Începând în 2007

Începând în 2007

Organizarea unui sistem de colectare specializat

Investigarea posibilităţilor pentru refolosirea unor fracţii provenite din deşeurile voluminoase

Consiliile LocaleOperatori de colectare

Consiliile LocaleOperatori de colectare

15. Nămolul provenit de la instalaţiile de tratare a apei uzate în zonele urbane

15.1 Folosirea celor mai bune tehnici disponibile pentru gestiunea nămolului provenit de la instalaţiile de tratare a apei uzate

15.1.1 Promovarea utilizării nămolului necontaminat ca fertilizator în agricultură

15.1.2 reducerea conţinutului de deşeu biodegradabil înlăturat

Studiul de fezabilitate realizat pentru instalţiile de tratare a apelor uzate în cooperare cu autoritşţile agricole şi industria de ciment

Deshidratarea şi pretratarea nămolului în vederea coincinerării în instalţiile de obţinerea cimentului sau în instalaţiile de incinerare

APMAutorităţi Judeşţene pentru agricultură

MMGA, APMAutorităţi Judeşţene pentru agriculturăGarda de Mediu

16. Vehicule scoase din uz

16.1 Dezvoltarea unui 16.1.1 planificarea detaliată în concordanţă permanent Utilizarea instrumentelor legale Fondul de Mediu,




limita

Masuri Responsabil

sistem eficient de colectare, recuperare, reciclare a vehiculelor scoase din uz în concordanţă cu legislaţia

cu legislaţia specifică

16.1.2 extinderea reutilizării şi reciclării materialelor provenite din vehiculele scoase din uz şi folosirea lor pentru energie

16.1.3 recuperarea a 75%din greutate dacă maşina a fost fabricată înainte de 1980

16.1.4 recuperarea a 85%din greutate dacă maşina a fost fabricată după 1979

16.1.5 reutilizarea şi reciclarea a 70% din greutate dacă maşina a fost produsă înainte de 1980

16.1.6 reutilizarea şi reciclarea a 80% din greutate dacă maşina a fost produsă după 1980

Începând în October2006

Începând în 2007

Începând în 2007

Începând în 2007

Începând în 2007

şi financiare pentru eficientizarea legislaţiei cu privire la activitatea de dezasamblare a vehivulelor scoase din uz

Determinarea unor puncte de colectare adecvate necesare regiunii şi măsuri de autorizare a acestora

Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor, Consilii Locale/Judeţene (ramuri comerciale definte în HG 2406/2004), entităţi legale responsabile

17. EEE

17.1 EEE17.1.1 reproiectarea EEE pentru o mai uşoară reparare, refolosirie facilă, dezasamblare şi reciclare

Permanent Planificarea detaliată în concordanţă cu legislaţia specifică

Institute de cercetareMinisterul Economiei şi Asociaţii




limita

Masuri Responsabil

17.2 DEEE

17.1.2 reducerea componentelor periculoase din EEE, încurajarea cercetărilor petnru înlocuirea materialelor periculoase cu alte materiale cu un impact scăzut asupra mediului şi sănătăţii umane

17.2.1 reducerea cantităţiolor de DEEE depozitate

17.2.2 colectarea şi reciclare componentelor valoroase din DEEE şi colectarea

Permanent

2 kg /loc/an in 2006

3 kg /loc/an in 2007

4 kg / loc/an in 2008

Organizarea colectării selective a DEE şi a componentelor sale

Stabilirea efectivă a amplasamentelor pt. DEEE după cum urmează: - 1 locaţie pentru fiecare capitală de judeţ - 1 locaţie petnru fiecare sector sau oraş cu mai mult de 20.000 locuitori

Porfesionale

Producători / Importatori

Producători / ImportatoriConsiliul Local/Judeţean

18. Deşeuri periculoase parte a deşeurilor municipale

18.1 Implementarea colectării selective şi serviciilor de transport pentru deşeurile periculoase

18.2 Transportul deşeurilor

18.1.1 informarea şi încurajarea gospodăriilor în a colecta deşeurile periculoase separate de cele menajere

18.1.2 instalarea punctelor de colectare pentru colectarea selectivă a deşeurilor periculoase, în cooperare cu agenţii de salubritate

Până în 2017

Până în 2017

Planuri locale detaliate Consiliul Judeţean Agenţi de salubritate




limita

Masuri Responsabil

către instalaţii autorizate 18.2.1 dezvoltarea unui system de tratare a deşeurilor periculoase în vederea reciclării şi retehnologizării

18.2.2 asigurarea că instalaţii noi vor atinge standardele europene

18.2.3 facilitarea exportului pentru deşeurile periculoase în vederea depozitării lor la o instalaţie de tratare sigură

Începând în 2007

Începând în 2007

permanent

19. Depozitarea deşeurilor

19.1 Asigurarea unei depozitări cu cele mai bune tehnici disponibile, cu respectarea Directivei UE cu privire la depozitare

19.1.1 asigurarea capacităţilor necesare de depozitare a deşeurilor în concordanţă cu standardele UE

19.1.2 scăderea impactului asupra mediului a depozitelor neconforme

Termen limită 2010

Termen limităiulie 2017

iulie 2009

Planifica (inclusiv identificarea locului şi aprobarea), construirea şi operarea a 5 terenuri salubre care trebuie să fie în concordanţă cu termenele limită definite în PRGD

Închiderea şi reabilitarea depozitelor din mediul urban

Închiderea şi reabilitarea depozitelor din mediul rural

Promovarea utilizării nămolului deshidratat pentru reabilitarea depozitelor (fiind folosit ca material de acoperire)

Consilii JudeţeneOperatori de SalubritateOperatori de terenuri de depoziare

Consilii Locale/JudeţeneOperatori de Salubritate





10. MonitorizarePlanul de monitorizare va urma progresul regiunii în ceea ce proveşte realizarea obiectivelor PRGD. Monitorizarea fiecărui PRGD este o funcţie oficială care intră în competenţa ANPM şi a fiecărui ARPM. Rezultatele monitorizării PRGD sunt raportate annual către MMGA, ANPM, alte ARPM, APM, Consiliile Judeţene, publicul şi alţii. Rezultatele monitorizării vor fi publicate în concordanţă cu cerinţele legislaţiei şi vor fi folosite la :

- determinarea progresului în atingerea obiectivelor stabilite în plan;- determinarea deficienţelor şi a zonelor care necesită atenţie;- redirecţionarea investiţiilor viitoare, revizuirea calendarului şi- informarea şi raportarea către public şi oficialităţi guvernamentale despre Planul de

Implementare şi atingerea ţintelor şi obiectivelor. Monitorizarea PRGD include:

- monitorizarea anuală a obiectivelor şi ţintelor PRGD- evaluarea progresului obiectivelor şi ţintelor PRGD- identificarea întârzierilor şi a deficienţelor în implementarea PRGD- acţiuni recomandate privind îmbunătăţirea implementării PRGD- publicarea raportului de monitorizare anuală a PRGD şi- publicarea ad+hoc sau a studiilor speciale dacă este necesar.

Alegerea tehnicilor pentru monitorizare trebuie realizată cu atenţie.

Monitorizarea implementării trebuie realizată permanent, de către autorităţile responsabile.

Indicatorii care trebuiesc monitorizaţi sunt indicaţi mai jos.

Obiective principle

Măsuri Ţinte/indicatori, Frecvenţa/ termen limită

1. Dezvoltarea politicii regionale

Consiliul Judeţean va lua decizii în implementarea obiectivelor şi ţintelor descrise în PRGD

Consiliile judeţene vor instrui consiliile Locale în privinţa îmbunătăţirii regulamentelor locale de management al deşeurilor (aşa cum este cerut de lege) utilizând practicile recomandate în prezentul Plan şi în documentele de planificare viitoare.

Instituirea unui grup de lucru cu întâlniri semestriale pentru a elabora liniile directoare de implementare pentru PRGD şi procesul de evaluare al implementării

1.1 Nr. De instrucţiuni şi acţiuni realizate de către Consiliile Judeţene în implementarea PRGD

1.2 Nr de Consilii Locale care reînnoiesc regulamentele în implementarea PRGD.

1.3 Întâlniri ale grupului de lucru.

1.4 Sesiuni de raportare.

1.5 Linii directoare şi clarificarea problemelor

Permanent

De 4 ori pe an

De 4 ori pe anAd hoc



Obiective principle


Aplicarea responsabilităţilor legislaţiei aşa cum sunt definite prin lege.

Pregătirea Planului de Monitorizare anual şi ad-hoc, Raportul Inspecţiei şi Rapoartele

1.6 Raportarea anuală a PRGD

1.7 Nr de rapoarte de inspecţie.

1.8 Nr. De studii (MP, FezabilitateProiecte, EIA)

Anual

De 4 ori pe an

Anual

2. Aspecte instituţionale şi organizatorice

Revizuirea anuală a structurilor organizaţionale prin operaţiuni de Audit pentru ARPM şi APM

2.1 Actualizarea organigramei2.2 Actualizarea fişelor de post 2.3 Raportare anuală a capacităţii personale.

Anual

Anual

Anual

3. Resurse umane

Recrutare de personal calificat

Organizare de instruiri cu teme : administrative, juridice, control ethnic şi inspecţie, înregistrare de date, raportare, servicii de achiziţie pubică

3.1 Fiecare factor implicat să completeze un raport de instruire (subiect, listă de participanţi durată şi locaţie)

3.2 Tot personalul trebuie să participle la sesiuni de instruire.

3.3 Furnizarea de echipament ethnic

Anual

2 ori pe an

Anual

4. Finanţarea sectorului de gestiune a deşeurilor

Creşterea capacităţii de obţinere de fonduri de către Autorităţile Locale şi Judeţene prin:

1.Organizarea de grupuri de lucru privind pregătirea aplicaţiilor pentru fonduri (Româneşti sau Fonduri Structurale).

2. Alocări financiare pentru :- pregătirea proiectelor, - studii de fezabilitate- cofinanţare

3 Pregătirea de fonduri sau scheme de granturi pentru:- vehicule şi recipienţi

4.1 Rapoartele grupurilor de lucru.

4.2 Nr.şi valoarea aplicaţiilor trimise

4.3 Nr.şi valoarea aplicaţiilor aprobate

4.4 Protocol annual privind taxele impuse generatorilor de colectare

Ad hoc

Anual

Anual



Obiective principle


- staţii de transfer- terenuri salubre- colectare selectivă- staţii de sortare- staţii de compostare- TMB sau incineratoare- Facilităţi speciale pentru

deşeuri menajere periculoase, DEEE, vehicule scoase din uz, nămolul provenit de la instalaţiile de tratare a apei uzate, deşeuri provenite din construcţii şi demolări.

a deşeurilor.

5. Creşterea gradului de conşientizare a factorilor implicaţi

Organizarea periodică a întâlnirilor Consiliilor Locale/Judeţene, ADR, ARPM, APM, Garda de Mediu, ONG-uri

Dezvoltarea şi ţinerea unei campanii publice de conştientizare la fiecare 6 luni, şi un suport de materiale informative în scopul educării publicului şi altor factori implicaţi în PRGD:- Sistem de precolectare cu 2

recipienţi- Sortare şi reciclare

Puncte de colectare pentru fluxuri separate de deşeuri.

5.1 O singură întâlnire cu fiecare Consiliu şi prezentarea unui raport al întâlniri

5.2 Nr. de reclame, campanii publicitare, acţiuni speciale, întâlniri, nr de participanţi.

5.3 Creşterea în tone a cantităţii de materiale reciclabile, tendinţe, scăderea cantităţilor de reziduuri la staţiile de sortare.

Anual şi Ad Hoc.

2 ori pe an

Ad hoc după fiecare campanie

6. Colectarea şi raportarea datelor cu privire la deşeuri şi gestiunea lor.

Introducerea unui sistem de înregistrare şi raportare a datelor, eliberat de către ANPM. Definirea unei structuri profesionale în cadrul ARPM, APM care să organizeze colectarea, analiza şi validarea datelor.

Includerea în Regulamentele Locale de Gestiune a Deşeurilor, obligaţia operatorilor de salubritate de a realiza anual analize privind compoziţia deşeurilor

6.1 Înregistrări lunare şi anuale şi Raportul Anual de Monitorizare

6.2 Analiza datelor trimise către grupul de lucru

6.3 Lista de verificare a rapoartelor trimise de operatori.

Lunar şi anual

Anual

Permanent

7. Prevenirea Prepararea unor linii directoare 7.1 Nr. de linii directoare



Obiective principle


generării de deşeuri.

pentru industrie.

Prepararea unor campanii de conşientizare pentru gospodării.

propuse

7.2 Nr. de campanii (vezi 5.2)

8.Implementa-rea unui management eficient în ceea ce priveşte deşeurile

Promovarea reciclării şi recuperării

8.1 recuperarea deşeurilor

8.2 recuperarea materialelor

8.3 recuperarea termică

Completarea şi aprobarea Master Planului Judeţean pentru gestiunea deşeurilor.

Pregătirea de informaţii pentru sectoarele comercial şi industrial privind materiile prime secundare.

Colectare periodică de date cu privire la colectarea şi depunerea deşeurilor.

Studii privind oportunităţile de recuperare a materialelor.

8.1 Aprobarea Master-Planului privind deşeurile pentru fiecare judeţ

8.2 Scrisori de informare de către ARPM cu privire la refolosirea, reciclarea şi recuperarea deşeurilor (site – uri web)

2007

9. . Colectarea şi transportul deşeurilor.

Identificarea motivelor pentru care serviciul nu este furnizat tuturor generatorilor

Introducerea de reguli locale cu privire pregătirea sistemului de colectare a deşeurilor pentru generatorii urbani

Adoptă măsuri legale, instituţionale sau financiare în vederea asigurării unei colectări complete.

Consiliile Locale vor instrui autorităţile locale cu privire la obligaţia lor de a organiza servicii de colectare a deşeurilor

9.1 Colectarea 100% în zonele urbane (nr loc, deserviţi de servicii de colectare regulată) prin operatorii de salubritate

9.2 Colectarea 90 % în zonele rurale (nr de loc deserviţi de servicii de colectare regulată) prin operatorii de salubritate

9.3 Nr de comune care beneficiază de colectarea deşeurilor. 9.4 Nr de staţii de transfer operaţionale:- 3 staţii- raport privind fluxul de

2013

2009

2008lunar



Obiective principle


Consiliul Judeţean treuie să instruiască şi să supervizeze autorităţile locale în vederea organizării şi furnizării gestiunii deşeurilor, în concordanţă cu cerinţele şi termenele limită definite în PRGD

Planifica (inclusiv identificarea locului şi obţinerea acordului publicului), pentru construirea şi operarea unei capacităţii de transfer în concordanţă cu cerinţele sistemului de management al deşeurilor folosind cele mai bune tehnici disponibile

deşeuri la operatorii staţiilor de transfer

9.5 Nr de echipamente noi pentru colectare - Euro containere, 28000 10000 5000- clopote pt. sticlă, 220- pubele de 120/240 l 5000- Vehicule de colectare, 4 24 12- Vehicule de patrulă, 5

2007201020132010

20102007200920132009

10. Promovarea unei sortări şi a unui tratament adecvat. - Recuperare - Eliminarea deşeurilor periculoase - Minimizarea deşeurilor depozitate

Planifica (inclusiv identificarea amplasamentului şi obtinerea acordului publicului), pentru construirea şi operarea unei capacităţii de sortare ce trebuie să fie în concordanţă cu cerinţele definite în PRGD

10.1 Nr staţii de sortare operaţionale10 staţii15 statii20 statii- raportare făcută de către operatorul staţiei de sortare cu privire la fluxurile de deşeuri.

200820102013lunar

11. Deşeuri biodegradabile

Valorificate

Planifica (inclusiv identificarea amplasamentului si obtinerea acordului publicului), construirea şi operarea unei capacităţii de compostare ce trebuie să fie în concordanţă cu cerinţele definite în PRGD

Planifică (inclusiv identificarea amplasamentului si obţinerea acordului publicului) construirea şi operarea unor capacităţi deTMB adecvate sau a altor tehnologii de reducere a

11.1 Nr de staţii de compostare operaţionale, 1 10 14 – raportare făcută de către operatorul staţiei de compostare cu privire la fluxurile de deşeuri.

11.2 Nr de TMB şi staţii de incinerare pentru 100 ks de deşeu biodegradabil valorificat

- raportarea operatorilor cu privire

200820102013lunar

2013



Obiective principle


continutului organic din deşeuri

Introducerea în regulamentele locale de gestiune a deşeurilor a unor prevederi care să incurajeze precolectarea selectiva a deşeurilor de ambalaje de catre agenţii economici.

la fluxul de deşeuri. Valorificare vs generare in 1995 (516 kts)- 25% (335 kt/an permise,)- 50% (221 kt/an permise,)

2010

2013

12. Deşeuri provenite din ambalaje

Reducerea deşeurilor provenite din ambalaje

Recuperarea şi reciclarea deşeurilor provenite din ambalaje

Pregătirea de campanii de informare şi promovare organizate de Eco Rom şi de Consiliile Locale/JUdeţene

Îmbunătăţirea bazei de date privind deşeurile provenite din ambalaje şi validarea datelor

Introducerea in regulamentele locale de gestiune a deşeurilor a unor prevederi care să încurajeze precolectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje de către agenţii economici.

12.1 Lista de verificare privind deşeuri provenite din ambalaje:

Total recuperat 34%Total reciclat 27.6%

Total recuperat 40Total reciclat 33%Hârtie, 60%Metal 50%



Total recuperat 53%Total reciclat 45.9%Plastic, 15%lemn, 15%

Total recuperat 60%Total reciclat 55%Plastic, 22.5%Sticlă, 60%

12.2 Înregistrări ale operatorilor din industria de ambalaje

12.3 Nr de decizii locale care stabilesc reguli speciale pentru încurajarea colectării selective de deşeuri în sectoarele instituţionale , comerciale şi industriale.

Bi-anual

2007

2008

2009

2010

2011

2013



Obiective principle


13. Deşeuri provenite din construcţii şi demolări

Amenajararea unor depozite conforme pentru a evita depunerile ilegale

Elaborarea unui Plan Local pentru control şi depozitare

13. 1 Master Plan Judeţean aprobat pentru capitolul privind deşeurile provenite din construcţii şi demolări.

13.2 Nr de facilităţi operaţionale pentru deşeuri provenite din construcţii şi demolări, cel puţin 5 facilităţi de sortare:

5 facilităţi de depozitare materiale inerte7 facilităţi de depozitare materiale inerte1 instalaţie de sortare2 instalaţii de sortare4 instalaţii de sortare

- raportare a operatorilor statiei de sortare cu privire la fluxurile de deşeuri.

13.3 recuperarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări.

2007

2010

2008

2010

200820102013

14. Deşeuri voluminoase

Organizarea unui sistem de colectare specializat

Investigarea posibilităţilor pentru refolosirea unor fracţii provenite din deşeurile voluminoase

14.1 Colectare selectivă:

14.2 Studiu de fezabilitate finalizat şi aprobat.

2007

2008

15. Nămolul provenit de la instalaţiile de tratare a apei uzate în zonele urbane

Studiul de fezabilitate realizat pentru instalţiile de tratare a apelor uzate în cooperare cu autorităţile agricole şi industria de ciment

15.1 Studiu de fezabilitate finalizat şi aprobat

15.2 Raportare a operatorilor staţiei cu privire la fluxurile de deşeuri.

2008

semestrial

16. Vehicule Selectarea unui număr de locaţii 16.1 Raportare a De 4 ori pe



Obiective principle


scoase din uz pentru punctele de colectare

Creşterea cantităţii de material reciclat şi recuperat.

Utilizarea instrumentelor legale şi financiare pentru eficientizarea legislaţiei cu privire la activitatea de dezasamblare a vehiculelor scoase din uz

Determinarea unor puncte de colectare adecvate necesare regiunii şi măsuri de autorizare a acestora

operatorilor cu privire la fluxurile de deşeuri (nr. vehiculelor cu motor înregistrate vs nr. tone dezasamblate , certificate de dezasamblare.)- Valorificarea a 75 % din greutatea vehiculelor produse înainte de 1981 -valorificarea a 85 % din greutatea vehiculelor construite după 1981.

an

2007

17. EEE

Reducerea componentelor periculoase

Organizarea colectării selective a DEE şi a componentelor sale

17.1 raportare a operatorilor statiei cu privire la fluxurile de deşeuri împotriva ţintelor de colectare:2 kg/loc /an 3 kg/ loc /an4 kg/ loc /an

17.2 Puncte de colectare: - 1 punct pentru fiecare Capitală de Judeţ - 1 punct pentru fiecare sector al fiecărui oraş cu peste 20.000 loc.

200620072008

2005

2006

18. Deşeuri periculoase parte a deşeurilor municipale

Implementarea serviciilor de tratare şi colectare

Informarea şi încurajarea gospodăriilor în a colecta deşeurile periculoase separate de cele menajere

Instalarea punctelor de colectare pentru colectarea selectivă a deşeurilor periculoase, în cooperare cu agenţii de salubritate

18.1 Nr puncte de colectare

18.2 Nr de operatori

18.3 Raportare a operatorilor staţiei cu privire la fluxurile de deşeuri

Anual

Anual

Anual



Obiective principle


Dezvoltarea unui sistem de tratare a deşeurilor periculoase în vederea reciclării şi retehnologizării

Asigurarea că instalaţii noi vor atinge standardele europene

Facilitarea exportului pentru deşeurile periculoase în vederea depozitării lor la o instalaţie de tratare autorizată

19. Depozitarea deşeurilor

Planifică (inclusiv identificarea amplasamentului şi obţinerea acordului publiculuii), construirea şi operarea a 5 depozite conforme pentru deşeuri municipale în concordanţă cu cerinţele definite în PRGD

Închiderea şi reabilitarea depozitelor din mediul urban

Închiderea şi reabilitarea depozitelor din mediul rural

11.1 Nr de depozite salubre operaţionale:25- raportare a operatorilor depozitelor cu privire la fluxurile de deşeuri

11.2 Închiderea depozitelor urbane: 9 18 5

11.3 Nr de depozite rurale închise

20082010semestrial

2008201020132009



Anexa 1

Considerente legale (Directive ale UE, Reglementări naţionale, Reglementări ale Ministerului Administraţiei Publice şi a altor ministere, scurtã prezentare şi responsabilitãţi)

Aceastã secţiune prezintã reglementările europene şi româneşti de bazã în domeniul gestionãrii deşeurilor, precum şi prevederile principale şi acolo unde este cazul, punctele critice (în font italic). Prezintã, de asemenea, şi legislaţie legatã de domeniul de gestionare a deşeurilor.

Ca punct critic general privind actele juridice trebuie subliniate urmãtoarele:

Pentru anumite directive UE (de exemplu Directiva nr. 96/59/CE referitoare la eliminarea bifenilului policlorinat şi a trifenilului policlorinat (PCB şi PCT), Directiva nr. 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz, Directiva nr. 2002/96/CE privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (DEEE)), transpunerea integrală a fost realizatã pas cu pas în mai multe acte juridice şi au fost făcute amendamente în noi acte juridice care le completează şi modifică pe primele, sau chiar într-o succesiune de acte juridice ca Ordine de Ministru.

Pentru a oferi autoritãţilor competenete şi publicului reglementări mult mai clare şi mai complete, legislaţia ce transpune directivele UE numite mai sus, în noi Decizii Guvernamentale şi Ordine de Ministru trebuie întocmite şi numerotate din nou.

Celelalte acte juridice- ordonanţe de urgentã, legi, etc- completate şi modificate periodic trebuie reîntocmite şi combinate într-un singur act pentru ca procesul de control şi monitorizare să fie cât mai clar pentru autorităţile competente, agenţii economici şi public.



Directive/Decizii Reglementari naţionale Sumarul prevederilor Responsabilitãţile autoritãţilor relevante

Directiva nr 2006/12/CE privind deşeurileDirectiva nr. 91/689/EECprivind deşeurile periculoase

Ordonanţa de Urgenţã nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (Monitorul Oficial Nr. 283 dîn 22. 06.2000),Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţã nr.78/2000 privind regimul deşeurilor, completatã şi modificatã (Monitorul Oficial Partea I Nr.411 dîn 25. 07. 2001) şi Ordonanţa de Guvern nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţã nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (Monitorul Oficial Nr. 790 dîn 19. 08. 2006)

Toate reglementează cadrul activitãţilor de gestionare a deşeurilor care trebuie sã asigure un nivel înalt de protecţie pentru sãnãtatea umanã şi pentru mediu.

Responsabilitãţile pentru elaborarea şi aprobarea Planurilor la toate nivelele- naţional, regional, judeţean şi pentru Bucureşti – au fost soluţionate prin noua Ordonanţã de Guvern nr. 61/2006.Au fost stabilite sancţiuni clare pentru autoritãţile care nu elaboreazã şi revizuiesc planurile lor de gestionare a deşeurilor

-Ministerul Sãnãtãţii evalueazã impactul pe care îl pot avea deşeurile asupra sãnãtãţii publice-Ministerul Administraţei Publice şi Internelor supraveghezã şi asigurã transpunerea strategiilor şi programelor de gestionare a deşeurilor de cãtre autoritãţile locale.-Alte ministere contribuie cu strategii sectoriale şi planuri de gestionare pentru a fi integrate în planul naţional.- Consiliile judetene in colaborare cu agentiile regionale pentru protectia mediului sunt responsabile pentru elaborarea planurilor regionale de gestionarea deseurilor




Hotararea Guvernului nr. 1470/2004 privind aprobarea Planului şi Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor. (Monitorul Oficial nr. 954 / 18.10.2004)

Se referã la aprobarea Strategiei şi Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor conţinând o prognoză, obiective şi ţinte, un plan de acţiune şi alternative pentru atingerea obiectivelor şi ţintelor propuse, în ceea ce priveşte deşeurile municipale, inclusiv deşeurile de ambalaje şi deşeurile biodegradabile.Planul Naţional conţine, de asemenea, şi o parte distinctã pentru deşeurile din producţie inclusiv deşeurile periculoase

-Ministerul Administraţiei Publice participã la întocmirea planurilor de gestionare a deşeurilor pentru serviciile de administraţie publicã şi monitorizeazã îndeplinirea obiectivelor propuse în Planul Naţional- Administraţia regionalã / judeţeanã / localã asigurã implementarea anumitor puncte din planul de implementare

Directiva nr. 99/31/CE privind depozitarea deşeurilor

Hotararea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 394 din 10.05.2005)

Stabileste cadrul legal pentru depozitarea deşeurilor, ca şi pentru construcţia, exploatarea, monitorizarea, închiderea şi operaţiunile de întreţinere ulterioară a amplasamentelor depozitelor existente de deşeuri

Autoritãţile locale trebuie sã iniţieze acţiunile corespunzătoare pentru construirea unui depozit nou de deşeuri după ce a fost folosită 75% din capacitatea proiectatã a unui depozit existent de deşeuri.




Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 95/2005 ce defineşte criteriile ce trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a putea fi incluse pe lista specificã de deşeuri a unui depozit şi pe lista naţionalã de deşeuri acceptate în fiecare clasã de depozit de deşeuri (Monitorul Oficial nr. 194 din 8.03. 2005)

Aprobã normele tehnice privind procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor, criteriile de acceptare a deşeurilor şi lista naţionalã de deşeuri acceptate pentru fiecare clasã de depozit

Responsabilitatea aparţine Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Agentiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi fiecărei Agenţii Regionale pentru Protecţia Mediului

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 757/2004 privind aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 86 din 26.01. 2005), completatã şi modificatã prin Ordinul nr. 1230/2005 (Monitorul Oficial nr. 1101 din 7.12. 2005)

Aprobã normele tehnice privind depozitarea deşeurilor, construcţia, exploatarea, monitorizarea şi închiderea depozitelor de deşeuri

OM nr.1230/2005 reglementează pre-tratarea/tratarea levigatului de la depozitele de deşeuri în concordanţã cu actele juridice în vigoare privind calitatea apei

Pentru implementarea acestor reglementări, responsabilitãţile aparţin administraţiilor publice centrale/regionale/locale şi autoritãţilor competenete pentru protecţia mediului, precum şi proiectanţilor, constructorilor, operatorilor şi proprietarilor

Directiva nr. 99/31/CE privind depozitarea deşeurilor

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la incetarea activitatilor de eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare deseurilor (Monitorul Oficial nr. 1180 din 28.12.2005).

Reglementează condiţiile pentru închiderea depozitelor de deşeuri, a incineratoarelor spitaliceşti şi eliberarea permiselor pentru închiderea acestor instalaţii

Agenţiile Locale pentru Protecţi Mediului sunt responsabile cu eliberarea permiselor pentru închidere




Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 775/2006 pentru aprobarea listei localitãţilor izolate care pot depozita deşeurile municipale în acele depozite cu condiţia sã îndeplinească unele din prevederile HG nr. 349/ 2005 privind depozitarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 675 din 7.08. 2006)

Aprobã o listã a localitãţilor izolate care pot depune deşeurile la anumite depozite de deşeuri care nu sunt în totalitate conforme cu HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor

Autoritãţile locale sunt responsabile cu propuneri noi, luând în considerare criteriul localitãţilor izolate

Directiva nr. 2000/76/CEprivind încinerarea deşeurilor

Hotararea Guvernului nr. 128/ 2002 privind incinerarea deşeurilor (Monitorul Oficial, Partea I nr.160 din 6.03.2002)

Reglementeazã activităţile de incinerare şi co-incinerare, mãsurile de control şi monitorizare a incineratoarelor şi co-incineratoarelor

Agenţiile pentru protecţia mediului sunt responsabile cu eliberarea permiselor

Hotararea Guvernului nr. 268/2005 (Monitorul Oficial nr. 332. din 20.04.2005) care completeazã şi modificã HG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor

Completeazã şi modificã HG128/2002 şi asigurã transpunerea totalã a Directivei nr. 2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor, dând de asemenea şi lista graficelor de închidere a incineratoarelor.Ar trebui întocmitã o nouã HG pentru a putea fi corelatã cu legislaţia actualã în vigoare (ex. HG 856/2002 şi procedura de obţinere a permiselor) şi pentru a avea un singur act juridic, complet şi clar

Agenţiile pentru protecţia mediului sunt responsabile cu eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor pentru incineratoare şi co-incineratoare




Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului Tehnic privind incinerarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 86 din 26.01.2005)

Aprobã normele tehnice privind incinerarea deşeurilor

Directiva nr. 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje cu modificarile ulterioare

Hotararea Guvernului nr. 621/ 2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje (Monitorul Oficial nr. 639 din 20.07.2005)

Reglementează gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje, stabilînd obiective şi ţinte naţionale privind valorificarea/reciclarea deşeurilor din ambalaje

Ministerul Economiei şi Comerţului trebuie sã proiecteze programe de cercetare menite sã studieze fabricarea şi compoziţia ambalajelor-Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor promoveaza campanii de educare privind colectarea selectivã


Ordonanţa de Urgenţã nr. 196/2005 aprobatã şi modificatã de Legea nr. 105/25.04.2006 privind Fondul de Mediu (Monitorul Oficial nr. 393 din 8.05. 2006)

Aprobã nivelul taxelor plãtite de cãtre producătorii şi importatorii de bunuri ambalate dacã aceştia nu îndeplinesc ţintele stabilite de HG nr. 621/ 2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje

Adminstraţia Fondului de Mediu colecteazã taxele pentru a finanţa prin proiecte sistemul de colectare/reciclare PET şi alte proiecte de protecţie a mediului




Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 927/2005 privind procedurile de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeurile din ambalaje (Monitorul Oficial nr. 929 din 18.10.2005)

Aprobã procedura de raportare a informaţiilor privind ambalajele şi deşeuri din ambalaje

Agenţii economici- producători şi importatori- care introduc bunuri ambalate pe piaţã trebuie sã raporteze cantitãţile pentru baza de date naţionalã privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje

Ordinul MMGA nr. 1229/ 731/ 1095/2005 pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de autorizare a operatorilor economici în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje (Monitorul Oficial Partea I, nr. 27 din 12.01. 2006)

Reglementează procedurile şi criteriile de acordare a permiselor pentru persoanele juridice pentru a prelua responsabilităţile privind atingerea ţintelor de reciclare şi valorificare a bunurilor ambalate

ANPM trebuie sã ia toate măsurile pentru a îndeplini prevederile acestui ordin. MMGA, prin ANPM este responsabil cu eliberarea licenţelor de funcţionare a entitãţilor economice ce preiau responsabilităţile de la importatori şi producatori





Ordinul MMGA nr. 194/ 360/1325/2006 ce completeazã şi modificã Ordinul 1229/ 731/ 1095/2005 pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de autorizare a operatorilor economici în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje (Monitorul Oficial nr. 499 din 8.06.2006)

Completeazã şi modificã procedura şi criteriile pentru autorizarea entitatilor juridice care preiau responsabilitatea în ceea ce priveşte atingerea ţintelelor privind reciclarea şi valorificarea

Decizia nr.2000/532/EC, moficată prin Decizia nr. 2001/119 stabilind o listã a deşeurilor

Hotararea Guvernului 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor şi aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase (Monitorul Oficial nr. 659, din 5.09.2002)

Reglementează pãstrarea de informaţii privind gestionarea deşeurilor, inclusiv colectarea, transportul, depozitarea temporarã, refolosirea şi eliminarea de cãtre agenţii economici

Directiva nr. 86/278/CEE privind protecţia mediului, şi în particular, a solului, atunci cand namolul de la staţiile de epurare este utilizat în agricultura

Ordinul MMGA şi al Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 344/708/ 2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protecţia mediului, în special , a solurilor, când se utilizeaza nãmoluri de epurare în agriculturã (Monitorul

Aprobã normele tehnice pentru protecţia mediului şi în special a solului, atunci când nãmolul provenit de la staţiile de epurare este folosit în agriculturã

-Autoritãţile teritoriale din agricultură trebuie sã coopereze cu autoritatea de mediu pentru eliberarea permiselor pentru folosirea nãmolului provenit de la staţiile de epurare în agriculturã.-Ministerul Internelor şi




Oficial nr. 959 din 19.10.2004) Administraţiei Publice elaboreazã împreunã cu autoritãţile locale planuri pentru imbunãtaţirea activitãţilor staţiilor de epurare pentru a aplicare cele mai bune practici în ceea ce priveşte eliminarea nămolului

Directiva nr. 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate, modificată prin Directiva nr. 87/101/CEE şi Directiva nr. 91 /692/CEE

Hotararea Guvernului Nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate (Monitorul Oficial, Partea I nr. 446 din 8.08. 2001),completată şi modificată prin Hotararea Guvernului nr. 441/2002 (Monitorul Oficial nr. 325 din 16.05. 2002) şi Hotararea Guvernului nr 1159/2003 (Monitorul Oficial nr. 715 din 14.10. 2003)

Reglementează depozitarea uleiurilor uzate, pentru a evita efectele negative pe care acestea le pot avea asupra sãnãtãtii umane şi asupra mediului.Se referã la condiţiile pentru colectarea anumitor tipuri de uleiuri uzate

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Transporturilor şi autorităţile locale de mediu sunt autorităţile competente. Autorităţile locale de mediu trebuie sã publice lista companiilor certificate sã întreprindã activitaţi de gestionare a uleiurilor uzate

Directiva nr. 91/157/CEEprivind bateriile şi acumulatorii ce conţin anumite substanţe periculoase (inlocuita prin Directiva nr. 2006/66/CE) şi Directiva nr. 93/86/CE privind etichetarea bateriilor

Hotararea Guvernului nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor ce conţin substanţe periculoase (Monitorul Oficial nr. 700 din 5.11. 2001)

Stabileste condiţiile pentru etichetarea bateriilor şi acumulatorilor ce conţin anumite substanţe periculoase, ca şi pentru eliminarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi.

Ministerul Economiei şi Comerţului trebuie sã depunã la Ministerul Educaţiei şi Cercetării diferite programe de cercetare menite sã reducã conţinutul de metal-greu şi cantitatea de substanţe periculoase din baterii şi acumulatori




Directiva nr. 96/59/CE privind eliminarea bifenililor policlorinati şi a trifenililor policlorinati (PCB şiPCT)

Hotararea Guvernului 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policlorurati şi ale altor compuşi similari (Monitorul Oficial nr. 131 din 28.03.2000)

Reglementează condiţiile speciale pentru gestionarea şi controlul bifenililor policlorinaţi şi a altor compuşi similari, transpunând principalele prevederi ale Directivei CE

Autorităţile responsabile cu activitãţile de prevenire şi stingere a incendiilor trebuie sã reactualizeze în mod regulat inventariile lor privind PCB şi PCT, incluzand date despre cantitatea, tipul şi locaţia compuşilor

Hotararea Guvernului 291/ 2005 pentru modificarea HG nr. 173/ 2000 (Monitorul Oficial nr. 330 din 19.04. 2005)

Completeazã şi modificã HG nr. 173/2000 pentru a fi în concordanţã cu Directiva UE privind termenele limitã şi depozitarea echipamentelor contaminate şi a uleiurilor uzate

Agenţii economici trebuie sã respecte termenele limitã stabilite pentru eliminare

Directiva nr. 96/59/CE privind eliminarea bifenililor policlorinati şi a trifenililor policlorinati (PCB şiPCT)

Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1018/2005 privind înfiinţarea în cadrul Direcţiei Deşeuri şi Substanţe Chimice Periculoase a Secretariatul Tehnic pentru compuşi desemnaţi (Monitorul Oficial nr. 966 din 1.11 2005)

Aprobã înfiinţarea Secretariatului Tehnic pentru Gestionarea şi Controlul PCB şi PCT în cadrul Direcţiei pentru Gestionarea Deşeurilor şi Substanţelor Chimice Periculoase din cadrul Agentiei Nationale pentru Protecţia Mediului

Secretariatul Tehnic pentru Gestionarea şi Controlul PCB şi PCT are 3 reprezentanti de la ANPM şi câte 1 reprezentant de la fiecare din următoarele instituţii: MMGA, ARPM, Garda Naţionalã de Mediu şi ICIM- Bucureşti

Ordinul MMGA nr. 257/2006pentru modificarea si completarea anexei la Ordinul MMGA nr. 1018/2005 privind infintarea in cadrul Direcţiei pentru Gestionarea Deşeurilor şi Substanţelor Chimice a Secretariatului pentru compuşi desemnati (Monitorul Oficial nr. 249 din 20.03. 2006)

Stabileşte condiţiile pentru inventarul echipamentelor ce conţin compuşii numiţi sub 50 ppm şi prin adãugarea unor definiţii şi prevederi asigurã transpunerea totală a Directivei nr. 96/59/EC




Regulamentul nr. 259/93 supravegherea transportului de deseuri în, dinspre şi înspre Comunitatea Europeană

Hotărârea Guvernului nr. 1357/2002 pentru stabilirea autoritãţilor publice responsabile de controlul şi supravegherea importului, exportului şi tranzitului de deşeuri (Monitorul Oficial nr. 893 din 10.12.20025)

Reglementează supervizarea şi controlul transporturilor de deşeuri între ţãri, în ţarã şi în afara ţãrii

Ministerul Economiei şi Comerţului trebuie sã autorizeze activităţile de import de deşeuri şi activitãţile de valorificare/reciclare

Hotărârea Guvernului nr. 228/2004 privind controlul introducerii în ţară a deşeurilor nepericuloase, în vederea importului, perfecţionării active şi a tranzitului (Monitorul Oficial Nr. 189 din 04.03.2004) completatã cu HG nr. 514/2005 (Monitorul Oficial nr. 505 din 14.06.2005)

Reglementează supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri nepericuloase destinate importului, procesãrii în interiorul ţării şi tranzitului

Autoritãţile vamale trebuie sã autorizeze intrãrile în ţarã a transporturilor de deşeuri nepericuloase

Regulamentul nr. 259/93 supravegherea transportului de deseuri în, dinspre şi înspre Comunitatea Europeană

Legea nr. 6/1991 privind aderarea României la Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase şi al eliminării acestora (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 18 din 26.01.1991)

Reglementează mişcările transfrontaliere ale deşeurilor periculoase şi eliminarea acestora

Autoritatea competentã şi punctul focal este reprezentat de MMGA prin entitãţile subordonate acestuia: Direcţia pentru Gestionarea Deşeurilor şi Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului




Legea nr. 265/2002 privind acceptarea amendamentelor Convenţiei de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase şi al eliminării acestora (Monitorul Oficial nr. 352 din 27.05.2002)

Adoptã amendamentele Convenţiei de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase şi al eliminării acestora

Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 2/2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare şi control al transportului deşeurilor pe teritoriul României (Monitorul Oficial nr. 324 din 15.04. 2004)

Stabileşte Procedura pentru reglementarea şi controlul transporturilor deşeurilor de orice tip pe teritoriul României

Ministerele Mediului, Transporturilor, Sãnãtãţii, Administraţiei şi Internelelor, Comisia Naţionalã de Reciclare şi Garda Naţionalã de Mediu trebuie sã identifice neconcordanţele şi sã aplice sancţiuni

Hotărârea Guvernului nr. 895/2006 pentru întãrirea Regulamentul nr. 259/93/CEE privind supravegherea transportului de deseuri în, dinspre şi înspre Comunitatea Europeană, adoptatã la 1.02.1993, începând cu data la care România va adera la Comunitatea Europeanã (Monitorul Oficial nr. 638, din 25.07.2006)

Stabileşte cadrul legal pentru importul, exportul şi tranzitul deşeurilor în, prin şi între ţările UE. Această HG va intra în vigoare în momentul în care Romania va deveni stat membru al UE. La aceeaşi datã, celelalte HG cum ar fi 1357/2002 şi 228/204 vor fi abrogate




Directiva nr. 2000/53/CEprivind vehiculele scoase din uz (VSU)

Hotararea Guvernului nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (Monitorul Oficial nr.32 din 11.01.2005.)Hotararea de Guvern nr. 1313/2006 pentru completarea si modificarea HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz

Reglementează gestionarea vehiculelor scoase din uz, stabilind ţintele pentru valorificare şi reciclare, şi cerinţele minime ce trebuie îndeplinite în ceea ce priveşte instalaţiile de colectare şi de dezmembrare a VSU.

MMGA are responsabilitatea de a raporta datele la fiecare 3 ani Comisiei Europene

Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al Ministrului Economiei şi Comerţului nr. 88/110/2005 privind materialele şi componentele vehiculelor exceptate de la aplicarea articolului 4, alin.1 din Hotărârea Guvernului nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (Monitorul Oficial nr. 260 din 29.03. 2005

Aprobã lista materialelor şi componentelor ce fac excepţie de la aplicarea articolului 4, paragraful (1) al HG nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz

.




Ordinul comun al MMGA, MAPA şi MTCT nr. 87/527/411/2005 privind aprobarea modelul şi a condiţiilor de emitere a certificatului de distrugere la preluarea vehiculelor scoase din uz (Monitorul Oficial nr. 295 din 8.04.2005)

Aprobã modelul de certificat de distrugere pentru vehiculele scoase din uz precum şi condiţiile de eliberare a acestui certificat

Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1224/2005 pentru aprobarea Procedurii şi condiţiilor de autorizare a persoanelor juridice în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare şi valorificare energetică a vehiculelor scoase din uz (Monitorul Oficial nr. 1178 din 27.12.2005)

Aprobã procedura şi condiţiile pentru eliberarea permisului cãtre entitãţile juridice pentru ca acestea sã-şi asume responsabilitãţile pentru îndeplinirea ţintelor anuale privind valorificarea şi reciclarea de la producãtorii şi importatorii de vehicule




Ordinul MMGA nr. 816/2006 constituirea Comisiei de evaluarea şi autorizare a persoanelor juridice in vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare si valorificare energetica a VSU (Monitorul Oficial nr. 724 din 24.08.2006)

Stabileşte competenţele Comisiei, în ceea ce priveşte emiterea permiselor pentru entitãţile juridice care ăşi asumă responsabilitatea pentru îndeplinirea ţintelor anuale de valorificare/reciclare

O parte din persoanele nominalizate în comisie au fost înlocuite şi OM trebuie modificat în concordanţã cu noile schimbãri şi nominalizãri din Minister

Directiva nr. 2002/96/CEprivind deşeurile din echipamente electrice şi electronice(DEEE)

Hotararea Guvernului 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (Monitorul Oficial nr. 491 din 10.06.2005)

Transpune cerinţele Directivelor Europene, obiectivele şi ţintele ce trebuie atinse gradual. Responsabilitatea finanţãrii colectãrii/ transportului şi eliminãrii DEEE din gospodãrii şi de la ceilalţi utilizatori revine producãtorilor care introduc EEE pe piatã după 31.12.2006

Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor şi autoritãtţile publice locale sunt obligate sã promoveze informaţii şi campanii de educare a consumatorilor şi sã ii încurajeze sã faciliteze procesul de refolosire, tratare şi valorificare a DEEE

Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 901/2005 privind aprobarea mãsurilor specifice pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice care prezintã riscuri prin contaminare pentru securitatea şi sănătatea personalul de din punctele de colectare (Monitorul Oficial nr. 910 din 12.10.2005)

Aprobã mãsurile specifice pentru colectarea DEEE deteriorate şi contaminate în condiţii de siguranţã pentru sãnãtatea personalului ce deserveşte punctele de colectare




Directiva nr. 2002/96/CEprivind deşeurile din echipamente electrice şi electronice(DEEE)

Ordinul comun al MMGA şi MEC nr. 1225/721/2005 privind aprobarea procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (Monitorul Oficial nr. 161 din 21.12.2005) şi rectificarea acestuia în 2006 (Monitorul Oficial nr. 44 din 18.01.2005)

Reglementează procedura şi criteriile de evaluare şi autorizare a entitãţilor colective ce preiau responsabilitatea de atingere a ţintelor anuale de la producătorii şi importatorii de echipamente electrice şi electronice.

Responsabilã cu intrarea în vigoare a OM este Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului.

Ordinul comun al MMGA şi MEC nr. 1223/715/2005 privind procedura de înregistrare a producătorilor, modul de evidenţă şi raportare a datelor privind echipamentele electrice şi electronice şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice (Monitorul Oficial nr.1 din 3.01.2006)

Este aprobatã o procedurã clarã de înregistrare a producãtorilor şi a formelor specifice de raportare a datelor privind EEE produse şi introduse pe piaţã, precum şi date referitoare la DEEE

Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului este responsabilã cu inregistrarea datelor primite într-o bază de date naţionalã privind EEE şi DEEE.




Hotărârea Guvernului nr. 992/2005 privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice (Monitorul Oficial nr 822 din 12.09.2005)

Reglementează regimul de introducere pe piaţã a EEE ce conţin substanţe periculoase; dupã 1.01.2007 va fi interzisã introducerea pe piaţã a EEE ce conţin Pb, Hg, Cd, Cr6, BPB şi DEPB

Agenţia Naţionalã pentru Substanţe si preparate Chimice şi Periculoase este responsabilã cu impunerea de penalitãţi în cazul neconformãrii.

Hotărârea Guvernului nr. 816/2006 pentru completarea şi modificarea HG nr. 992/2005 privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice (Monitorul Oficial nr 822 din 12.09.2005)

Reglementează nivelul admis al concentraţiilor de anumite metale grele şi alţi compuşi toxici în echipamentele electrice şi electronice

MEC va schimba nivelul concentraţiilor şi lista substanţelor periculoase pentru a fi în concordanţã cu progresul tehnologic

Directiva nr. 2002/96/CEprivind deşeurile de echipamente electrice şi electronice(DEEE)

Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodării Apelor nr. 556/2006 privind marcajul specific aplicatã echipamentelor electrice şi electronice introduse pe piaţã dupa 31 Dec 2006. (Monitorul Oficial nr.608 din 13.07.2006)

Reglementează tipul şi mãsurile etichetelor pentru diferite bunuri, introduse pe piaţă după 31 Dec 2006, precum şi identificarea producãtorului

Garda Naţionalã de Mediu şi Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului sunt responsabile cu instituirea penalitãţilor în caz de neconformare




Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodării Apelor nr. 66/2006 privind constituirea Comisiei de Evaluare şi Autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obisctivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (OM intern- nepublicat în Monitorul Oficial)

Nominalizeazã persoanele din cadrul Comisiei de Evaluare şi Autorizare a entitãţilor colective ce preiau responsabilitatea atingerii ţintelor anuale de refolosire, valorificare şi reciclare a DEEE

Directiva nr. 78/176/CEE9privind deşeurile provenite din industria de TiO2, Directiva nr. 82/883/CEE** şi Directiva nr. 92/112/CEE***

Ordinul comun al MMGA şi MEC nr. 751/870/2004 privind gestionarea deşeurilor din industria dioxidului de titan (Monitorul Oficial nr.10 din 5.01.2005)

Aprobã condiţiile necesare pentru autorizarea proiectelor şi/sau a activităţilor din industria dioxidului de titaniu precum şi gestionarea deşeurilor din această industrie

Directiva nr. 87/217/CEE privind prevenirea şi reducerea poluãrii mediului cu azbest

Hotărârea Guvernului nr. 124/2003 privind prevenirea reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest (Monitorul Oficial nr.109 din 20.02.2003)Hotararea de Guvern nr. 734/2006pentru modificarea HG nr. 124/2003 (Monitorul Oficial nr 519/15. 06.2006)

Reglementează prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest; restricţioneazã folosirea şi comercializarea azbestului şi a produselor ce conţin azbest şi stabileşte reguli pentru etichetarea produselor cu conţinut de azbest




Hotărârea Guvernului nr. 1875/2005 privind protecţia sãnãtãţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile datorate expunerii la azbest (Monitorul Oficial nr.64 din 24.01.2006)

Reglementează condiţiile de lucru pentru protecţia personalului împotriva poluării cu azbest

Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 108/2005 privind metodele de prelevare a probelor şi de determinare a cantităţilor de azbest în mediu (Monitorul Oficial nr.217 din 15.03.2005)

Stabileşte metodele de reglare şi metodele analitice ce vor fi folosite pentru a determina concentraţia/cantităţile de poluanţi

* Decizia nr. 2000/532/CE, modificată de Decizia nr. 2001/119 ce stabileşte o listã de deşeuri- înlocuieşte Decizia nr. 94/3/CE ce stabileşte o listã de deşeuri şi Decizia nr. 94/904/CE ce stabileşte o listã de deşeuri periculoase.

**Directiva nr. 82/883/CEE privind procedurile pentru supravegherea şi monitorizarea mediilor afectate de deşeurile din industria de dioxid de titaniu.

***Directiva nr. 92/112/CEE privind procedurile de armonizare a programelor pentru reducerea şi eventuala eliminare a poluãrii cauzate de deşeurile din industria de TiO2.



Legislaţie adiacentãLegi şi reglementãri Principalele prevederiHotararea Guvernului 246/2006 pentru aprobarea Strategiei Naţionale privind dezvoltarea acceleratã a utilitãţilor publice comunitare (Monitorul Oficial nr. 2995 din 3.4.2005)

Stabileşte: Unitatea Centralã de Monitorizare responsabilã cu monitorizarea şi evaluarea stadiului de implementare a “Strategiei Naţionale privind dezvoltarea serviciilor comunitare pentru utilităţile publice”;

-responsabilitãţi clare pentru Ministerul Afacerilor şi Internelor şi pentru autoritãţile judeţene şi locale privind elaborarea Planurilor Municipale de Gestionare a Deşeurilor. - Fondurile IID (fonduri pentru dezvoltare, întreţinere şi reabilitare) pentru agenţii economici care dezvoltã proiecte de servicii publice comunitare privind infrastructura cu fonduri europene nerambursabile

Legea nr. 326/2001 (Monitorul Oficial nr. 359 din 4.07.2001.) privind serviciile publice de administraţie, modificată de OGU nr. 9/2002 (Monitorul Oficial nr 120 din 14.02.2002) şi OGU nr. 197/2002 (Monitorul Oficial nr. 956 din 27.12.2002)

Stabileşte un cadru legal unitar pentru înfiintarea, organizarea, monitorizarea şi controlul serviciilor de administraţie publicã în localitãţi, orase şi comune

Legea nr. 139/2002 (Monitorul Oficial nr. 233 din 1.09.2001) pentru aprobarea Ordonanţei Guvernamentale nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubritate în localităţi (Monitorul Oficial nr.543 din 1.09.2001)

Stabileşte un cadru legal unitar pentru organizarea, gestionarea, reglementarea şi monitorizarea serviciilor publice de salubritate în localităţi

Legea nr. 515/2002 (Monitorul Oficial nr.578 din 5.08.2002) pentru aprobarea Ordonaţei Guvernamentale nr. 21/2002 privind administrarea aşezãrilor urbane şi rurale (Monitorul Oficial nr 86 din 1.02.2002)

Stabileşte obligaţiile şi responsabilitãţile ce revin autoritãţilor publice locale, instituţiilor publice, intreprinderilor şi publicului pentru crearea unui mediu curat în aşezãrile urbane şi rurale

Ordinul MEC nr. 128/2004 privind aprobarea listei standardelor româneşti ce adoptã standardele europene armonizate (Monitorul Oficial nr. 224 din 19.03.2004)

Aprobã lista ce include standardele româneşti ce aprobã standardele europene armonizate referitoare la ambalaje şi la deşeurile din ambalaje

Ordonanţa de Urgenţã nr. 99/2004 privind înfiinţarea programului de stimulare a reînnoirii Parcului Auto Naţional (Monitorul Oficial nr. 1106 din 26.11.2004)

Aprobã programul de stimulare a reînnoirii Parcului Auto Naţional şi stimularea colectãrii vehiculelor scoase din uz

Ordonanţa de Urgenţã nr. 38/2006 pentru modificare Ordonanţei de Urgenţã nr. 99/2004 privind înfiinţarea programului de stimulare a reînnoirii Parcului Auto Naţional (Monitorul Oficial nr 474 din 1.06.2006)

Aprobã programul de stimulare a reînnoirii Parcului Auto Naţional şi stimularea colectãrii vehiculelor scoase din uz



Anexa 2Acoperirea cu servicii de salubritate



Anexa 3

Servicii de colectare, tratare şi valorificare a deşeurilor



Anexa 4

Depozite de deşeuri



Anexa 5Zone contaminate



Anexe Capitolul 8

Anexa 5-1. Baza de date pentru costuri unitare

Nr.Crt.

Descriere Unit.Investiţia

Factori de influenţăMin Mediu Max

1. INVESTIŢII PENTRU COLECTARE ŞI TRANSPORT

1.1. Investiţii pentru colectare în zonele urbane

1.1.1

Investiţii pentru punctele de colectare (îngrădirea zonelor pentru amplasarea containerelor)

Euro/pers. 5.20 6.35 7.50

Gradul de dispersare al populaţiei, numărul persoanelor vizate de un punct de colectare, numărul locuitorilor din blocuri sau apartamente, frecvenţa de colectare

1.1.2

Investiţii pentru containere (furnizarea de diferite tipuri de containere; mărimea depinde de numărul de locuitorilor care folosesc un container, strategia de sortare la sursă, etc)

euro/pers. 0.70 1.35 2.00 Strategia şi frecvenţa

de colectare

1.1.3

Investiţii pentru echipamentele de colectare (furnizarea de diferite tipuri de vehicule pentru colectare)

euro/ pers. 7.50 11.25 15.00

Strategia şi frecvenţa de colectare, gradul de dispersare al gospodăriilor, lungimea totală a străzilor de parcurs, distanţa până la punctele de destinaţie (CGD sau staţii de transfer)

1.1.4

Investiţii pentru centrele mărginaşe (îngrădirea zonelor, acoperite cu asfalt sau ciment; de mărime medie)

euro/ pers. 1.00 1.50 2.00

Strategia de colectare, gradul de sortare la sursă, gradul de dispersare al zonelor urbane

1.2. Investiţii pentru colectare în zonele rurale

1.2.1

Investiţii pentru punctele de colectare (îngrădirea zonelor pentru amplasarea containerelor)

euro/pers. 4.00 4.50 5.00

Gradul de dispersare a populaţiei, numărul persoanelor vizate de un punct de colectare, numărul locuitorilor din blocuri sau apartamente, frecvenţa de colectare

1.2.2

Investiţii pentru containere (furnizarea de diferite tipuri de containere; mărimea depinde de numărul de locuitorilor care folosesc un container, strategia de sortare la sursă, etc)

Euro/ pers. 0.70 0.85 1.00 Strategia şi frecvenţa

de colectare



Nr.Crt Descriere Unit. Investiţia Factori de influenţăMin Mediu Max

1.2.3

Investiţii pentru echipamentele de colectare (furnizarea de diferite tipuri de vehicule pentru colectare)

euro/pers. 2.60 4.20 5.80

Strategia şi frecvenţa de colectare, gradul de dispersare al gospodăriilor, lungimea totală a străzilor de parcurs, distanţa până la punctele de destinaţie (CGD sau staţii de transfer)

1.3. Investiţii pentru transport

1.3.1

Investiţii pentru staţiile de transfer (îngrădirea zonelor pentru depozitare, cu rampă; vehicule se vor folosi de această rampă pentru a descărca deşeurile în containere mai mari, situate în apropierea rampei)

euro/ pers. 0.80 1.60 2.40

Frecvenţa de transfer, distanţa până la drumul principal, caracteristicile amplasamentului, distanţa până la sursa de electricitate)

1.3.2

Investiţii pentru echipamentele de colectare (furnizarea de echipamente cu capacitate mare de transport)

euro/ pers. 5.00 10.00 15.00

Frecvenţa de transfer, distanţa de la staţia de transfer la CGD, starea drumurilor

2. INVESTIŢII PENTRU CENTRUL DE GESTIONARE A DEŞEURILOR (CGD)

2.1. Pregătirea platformei tehnologice

2.1.1

Investiţie pentru construirea unui drum de acces la instalaţie, dimensionat pentru vehicule de colectare cu capacitate mare care merg la CGD)

euro/m2 40.00 50.00 60.00 Acces existent,

topologia terenului

2.1.2

Investiţie pentru alimentarea cu apă (conectarea la reţeaua de apă)

euro/m2 35.00 37.50 40.00

Distanţa până la cea mai apropiată sursă de apă disponibilă, topologia terenului

2.1.3

Investiţie pentru sursa proprie de apă (construcţia propriei reţele de colectare a apei şi a sistemului de alimentare cu apă)

euro/unit. 25,000 32,500 40,000

Disponibilitatea surselor de apă freatică, adâncimea

2.1.4

Investiţie pentru conectare la sistemul de canalizare (conectarea la sistemul existent de canalizare)

euro/m 60.00 70.00 80.00

Distanţa pâna la cea mai apropiată conexiune la canalizare/emisarul natural, topologia terenului

2.1.5

Investiţie pentru conectarea la reţeaua electrică de tensiune medie

euro/m 60.00 65.00 70.00

Distanţa pâna la cea mai apropiată sursă de electricitate de tensiune medie, topologia terenului

2.1.6

Investiţie pentru punctul de transformare (construirea unui transformator pentru scăderea tensiunii)

euro/CGD 25,000 27,500 30,000 Puterea instalată a

CGD

2.2. Investiţie pentru tratarea mecano-biologică




2.2.1

Investiţie pentru staţia de sortare (construirea unei instalaţii care să includă un separator magnetic şi un dispozitiv pentru balotare, curea transportoare, sortare automată a diferitelor reciclabilelor, etc.)

euro/t 30,000 55,000 80,000

Disponibilitatea amplasamentului, tehnologia propusă, condiţii climaterice, strategia de colectare

2.2.2

Investiţie pentru zona de compostare (construirea unei instalaţii de compostare aerobă/anaerobă şi dotarea acesteia cu diferite echipamente mecanice: mărunţitor, curea tarnsportatoare, etc.)

euro/t 15,000 16,500 18,000

Disponibilitatea locaţiei, tehnologia propusă, condiţiile climatice, strategia de colectare

2.2.3

Investiţie pentru echipamentele de tratare macano-biologică (furnizare de diferite echipamente: încărcător pe faţă, strung, etc)

euro/plant 1,000,000 1,150,000 1,300,000 Cantităţi recepţionate

2.3. Investiţie în depozitul de deşeuri

2.3.1

Investiţie pentru organizarea amplasamentului (organizarea săpăturilor necesare pentru următorul depozit: modelare, completarea stratului de argilă, diguri de protecţie, etc)

euro/m3 1.50 5.75 10.00

Condiţiile topografice şi geotehnice, prezenţa şi consitenţa stratului de argilă, distanţa până la groapa de argilă

2.3.2

Investiţie pentru izolaţie (organizarea straturilor de izolare conform normelor tehnice: stratul de drenaj, geomembrana, etc.)

euro/m2 40.00 45.00 50.00 Topologia, tipul

izolaţiei

2.3.3

Investiţie pentru echipamente pentru depozit (furnizarea de diferite echipamente: buldozer, compactor, etc, pentru un flux de deşeuri intrate de 350 t/zi)

euro/depozit 1,000,000 1,150,000 1,300,000 Cantităţi recepţionate

2.3.4

Investiţie pentru tratarea levigatului (construirea unei staţii de epurareare pentru levigatul provenit de la depozitul de deşeuri)

euro/m2 100.00 150.00 200.00 Condiţii de eliminare,

opţiuni tehnologice

2.3.5

Investiţie pentru echipamentele de monitorizare (construirea de puţuri de monitorizare a calităţii apei freatice în aval şi amonte de depozit)

euro/depozit 10,000 12,500 15,000

Topografia depozitului şi a zonei înconjurătoare, condiţiile geotehnice, cerinţele APM

2.4. Instalaţii anexe pentru centrul de gestionare a deşeurilor

2.4.1

Investiţie pentru cântar (construirea unui punct de recepţie pentru a măsura cantităţile recepţionate)

euro/comp. de gestiunea deşeuri-lor

40.00 45,020 90,000 Opţiuni tehnologice selectate, capacitate

2.4.2

Investiţie pentru clădirea administrativă (construirea unei clădiri ce va fi folosită de personalul administrativ şi de conducere; va include şi un laborator)

euro/CGD 75,000 162,500 250,000

Condiţiile topografice şi geotehnice, dotarea laboratorului




2.4.3

Investiţie pentru staţia de spălare (organizarea unui spaţiu pentru spălarea vehiculelor care sosesc la depozit)

euro/CGD 25,000 27,500 30,000

Condiţiile topografice şi geotehnice, tipul de echipamente

2.4.4

Investiţie pentru atelierul de întreţinere (această clădire va fi folosită şi ca spaţiu pentru depozitarea echipamentului de lucru)

euro/CGD 70,000 85,000 100,000

Condiţiile topografice şi geotehnice, tipul de echipamente

3.ÎNCHIDEREA DEPOZITELOR ŞI GROPILOR DE GUNOI EXISTENTE

3.1. Închiderea depozitelor existente autorizate şi neconforme

euro/m2 50.00 60.00 70.00

Condiţiile topografice şi geotehnice, aspecte specifice de mediu

3.2. Închiderea gropilor ilegale euro/m3 1.00 3.00 5.00

Cantităţi depozitate, gradul de dispersare al deşeurilor depozitate, accesul în zonă

Sursă: RAPORT FINAL , Asistenţă Tehnică pentru Elaborarea Evaluării Costurilor de Mediu şi al Planului de Investiţii, Proiect Phare RO 0107.15.03, realizat de Consorţiul: Eptisa Internacional, Centrul Regional pentru Mediu, 29 Septembrie 2005.



Anexa 5-2. Infrastructura regională pentru gestionarea deşeurilor în Regiunea 5Nr. Element de infrastructura Unitatea de

masuraExistente 2006

In constructie 2006

Planificate a fi construite/achizitionate (estimari)

2007 2010 2013

1 Depozite de vor fi inchise nr. 36 9 18 5Suprafata (ha) 160

2 Depozite noi conforme 2.1. Depozit zonal nou Timis Capacitate,

1000 t/an 1/120

2.2. Depozit zonal nou Caras Severin Capacitate, 1000 t/an

1/100

2.3. Depozit zonal nou Arad Capacitate, 1000 t/an

1/150

2,4 Depozit zonal nou Petrila Capacitate, 1000 t/an

1 1/50

2,5 Depozit zonal nou Hunedoara Capacitate, 1000 t/an

1/100

2,6 Depozite pentru materiale inerte Capacitate, 1000 t/an

5 / 140 2/ 20

3 Recipienti de pre-colectare 3,1 Euro containere de metal de 1 mc nr. 1673 28000 10000 5000

3,2 Container 4 si 5 mc nr. 3546 3,3 containere 15 - 24 mc nr. 2 3,4 Containere clopot pentru sticla nr. 220

3,5 Pubele din plastic cu roti de 120 sau 240 l

nr. 59416 5000

4. Vehicule de colectare 11 Decembrie 2006170


Nr. Element de infrastructura Unitatea de masura

Existente 2006

In constructie 2006

Planificate a fi construite/achizitionate (estimari)

2007 2010 2013

4.1 Autogunoiere compactoare (dif. capacitati)

nr. 125 4 24 12

4.2 Containiere (skip loads) nr. 46 4.3 Tractoare cu remorca (diferite

capacitati)nr. 42

4.4 Autocamion nr. 15 4.5 Autospeciale pentru containere clopot nr. 5

5. Instalatii de tratare 5.1 Statii de Transfer nr. 3

t/an 40000 5.2 Statii de Sortare nr. 10 5 5

t/an 120000 60000 600005.3 Statii de Compostare nr. 1 1 9 4

t/an 500 5000 45000 200005.4 Incineratoare nr.

t/an 5.5 Instalatii de Tratare Mecanica-

Biologicanr. 1 5t/an 10000 100000

5.6 Instalatie de tratare a deseurilor din constructii si demolari

nr. 0 0 1 1 2t/an 19000 66000 170000

6 Populatia acoperita de serviciul de salubritate

nr. 723330 1430643 1768764 1847641

7 Total Populatie nr. 1659867 1917886 1896820 1876292

Calcule detaliate ale Costurilor de Investiţii pot fi găsite în fişierul Excel ataşat PRGD.



Anexa 5-3. Costuri unitare în zonele rurale şi urbane (€/tonă)

Unitatea pentru gestionarea deşeurilor Cost unitar (€/tonă)Zonă Urbană Densă Zonă Urbană Zonă RuralăInvestiţie E&Î Investiţie E&Î Investiţie E&Î

Depozit de deşeuri 9.30 3.00 9.30 3.00 9.30 3.00Instalaţie pentu compostare 33.63 28.11 33.63 28.11 33.63 28.11Incinerator 60.00 50.00 60.00 50.00 60.00 50.00Instalaţie pentu sortare 20.48 30.72 20.48 30.72 20.48 30.72Instalaţie pentru sortarea primară a deşeurilor din construcţii şi demolări (C&D) 3.00 4.00 3.00 4.00 3.00 4.00

Dispozitiv pentru tratarea mecano-biologică a combustibilului derivat din deşeuri (CDD) 22.31 32.02 22.31 32.02 22.31 32.02

Staţie de transfer 0 0 0.16 2.53 0.16 2.53

Transport de deşeuri în canitiăţi mari Deşeuri reciclabile uscate 2.63 4.21 2.63 4.08 2.87 4.42

Deşeuri biodegradabile 1.05 1.68 1.05 1.63 1.15 1.77 Reziduuri 1.31 2.10 1.31 2.04 1.44 2.21 Sticlă 0.58 0.93 0.58 0.91 0.64 0.98 Deşeuri din C&D 0.55 0.89 0.55 0.86 0.61 0.93

Colectarea sticlei de la locaţiile pentru colectare 4.10 4.21 4.10 4.21 4.10 4.21

Colectarea deşeurilor reciclabilele uscate de la locaţiile pentru colectare 8.90 25.30 8.90 25.30 8.90 25.30

Colectarea deşeurilor biodegradabile menajere 0.74 3.00 0.74 3.00 0.74 3.00Colectarea deşeurilor reciclabile menajere 9.00 30.00 9.00 30.00 9.00 30.00



Anexa 5-4. COSTURILE UNITARE PENTRU ÎNCHIDEREA DEPOZITELOR DE DEŞEURI (€/HA)

Închidere în conformitate cu cerinţele directivei privind depozitele de deşeuri

Investiţie (€/ha)

Defalcarea costurilor (pe ani)

E&Î pentru depozitele închise(€/an/ha)

Menţinerea E&Î pentru (ani)

Depozit din zonă urbană densă 200,000 2 4500 20

Depozit de oraş 150,000 2 2500 20

Închidere fără respectarea cerinţelor directivei depozitele de deşeuri

Investiţie (€/ha)

Defalcarea costurilor pe ani

E&Î (€/an/ha)

Menţinerea E&Î pentru (ani)

Depozit din zonă urbană densă închis înainte de 2007 150,000 2 500 20

Depozit de oraş închis după 2007 150,000 2 500 20Depozit rural 13,488 1 0 0



Anexa 5-5.- CALCULUL COSTULUI UNITAR PENTRU INSTALAŢIILE DE COMPOSTARE (€/t)

INVESTIŢIE Investiţie (€)Perioada de recuperare (ani)

Procent (%)

Costuri actualizate anual (€/an)

Costuri unitare (€/t)

Pământ 414,000 7 29,000 0.73Dezvoltarea amplasamentului 320,000 25 7 27,500 0.69

Clădiri pentru procesare 6,153,000 25 7 528,000 13.20Instalaţii tehnice şi maşinării 3,911,000 15 7 429,400 10.74

Echipamente mobile 205,000 8 7 34,200 0.65Instalaţii electrico-tehnice 1,237,000 15 7 135,900 3.39Taxe 1,065,000 20 7 100,500 2.51Pre-finanţare 643,000 20 7 60,700 1.52Investiţie totală 13,947,000 1,345,100 33.63EXPLOATARE, independent de cantitatea intrată

€ Procent (%)Costuri actualizate anual (€/an)


Clădiri pentru procesare 6,473,000 1 64,700 1.62Instalaţii tehnice şi maşinării 3,911,000 4 154,900 3.91

Echipamente mobile 205,000 8 16,400 0.41Instalaţii electrico-tehnice 1,237,000 2.5 30,900 0.77Taxe şi asigurări 12,240,000 1 122,400 3.06Gestionare 188,000 10 18,800 0.47Materiale auxiliare 268,000 5 13,400 0.34

Nr. €/persoanăMâna de lucru 5.25 35,800 187,900 4.70Total 611,000 15.28EXPLOATARE, dependentă de cantităţile intrate

Electricitate 1,650 MWh/an €81.8/MWh 135,000 3.37

Combustibil 25 m3/an €485.7/m3 12,100 0.30

Treatarea reziduurilor 100 Kg/t intrate 4,000 t/an €91.5/t 366,100 9.15

Total 513,200 12.83Total E&Î 28.11



Anexa 5-6. CALCULUL COSTULUI UNITAR PENTRU INSTALAŢIE de INCINERARE (€/t)

INVESTIŢIE Investiţie (€)

Perioada de recuperare (ani)

Procent (%)

Costuri actualizate anual (€/an)


Preţul pământului 368,000 7 25,700 0.13Dezvoltarea zonei 341,000 25 7 29,200 0.15Costurile de construcţie 21,629,000 25 7 1,856,000 9.28

Instalaţii tehnice şi maşinării 69,740,000 15 7 7,657,100 38.29

Instalaţii electro-tehnice 13,280,000 15 7 1,458,000 7.29

Taxe 5,559,000 17 7 300,000 1.50Pre-finanţare 7,279,000 17 7 676,000 3.38Investiţie totală 12,000,000 60,00EXPLOATARE, independent de cantităţile intrate

€ Procent (%)Costuri actualizate anual (€/year)


Construcţie 21,970,000 1 219,700 1.10Instalaţii tehnice şi maşinării 69,740,000 4 2,789,600 13.95

Instalaţii electro-tehnice 13,280,000 2,5 332,000 1.66

Taxe şi asigurări 105,357,000 1 1,053,600 5.27

Gestionare 2,863,000 10 286,300 1.43Materiale auxiliare 3,341,000 5 167,100 0.83

n.r €/persoană

Mâna de lucru 80 21800 1,744,000 8,72Total 6,592,000 32.96EXPLOATARE, dependentă de cantităţile intrate

Apa procesată 51,200 m3/an €0.15/m3 7,900 0.04

Gaz 1,381,440 0.20 282,500 1.41CaO 1000 ton/an €79.2/t 79,200 0.40Amoniac 400 97.1 38,900 0.19

Tratarea zgurei 334 Kg/t input 66,800 t/an €28.1/t 1,878,500 9.39

Tratarea cenuşei 8 Kg/t input 1,600 t/an €255.6/t 409,000 2.05Tratarea filtrelor de praf şi altele

22 Kg/t input 4,400 t/an €255.6/t 1,124,800 5.62

Total 3,820,800 19.10Total E&Î 52.06



Anexa 5-7. COSTUL UNITAR PENTRU INVESTIŢII ÎN STAŢIII DE TRANSFER (€/TONĂ)

Investiţie pentru staţie de transfer în Judeţul Teleorman 650,000 €Populaţia urbană ce generează deşeuri 140,023 0.43 60,209.89 tonePopulaţia rurală ce generează deşeuri 295,932 0.23 68,064.36 toneCantitate totală de deşeuri care trebuie transferată într-un an 128,274.3 toneDurata de viaţă a staţiei de transfer 30 aniCantitate totală de deşeuri care va fi transferată în 30 de ani 3,848,228 toneCostul unitar CAPEX pentru staţiile de transfer 0.168909 €/tonă

Anexa 5-8. COSTUL UNITAR PENTRU TRANSPORTUL CANTITĂŢILOR MARI DE LA STAŢIILE DE TRANSFER (€/TONĂ)

Municipal Urban Rural

Investment E&Î Investmen

t E&Î Investment E&Î

Deşeuri reciclabile uscate 2.63 4.21 2.63 4.08 2.87 4.42Deşeuri biodegradabile 1.05 1.68 1.05 1.63 1.15 1.77Reziduuri 1.31 2.10 1.31 2.04 1.44 2.21Sticlă 0.58 0.93 0.58 0.91 0.64 0.98Deşeuri din construcţii şi demolări 0.55 0.89 0.55 0.86 0.61 0.93



Anexa 5-9. IPOTEZE PENTRU CALCUL A COSTURILOR UNITARE PENTRU TRANSPORTUL CANTITĂŢILOR MARI DE LA STAŢIILE DE TRANSFER (€/TONĂ)

Costuri de investitţie (€)

Perioda de înlocuire (ani)

Sursa de informare

vehicul pentru transportul cantităţilor mari de deşeuri de 30 m3

120,000 7 ISPA Bacău 300 zile/ani; 16 ore pe zi (2 ture)

pubele de 30 m3 7,500 5 ISPA Bacău 365 zile pe anSistem de încarcare 50,000 7 ISPA Bacău Exploatare 365 zile/an; până la

8 ore/ziDensitatea colectată Densitatea pentru transfer

deşeuri reciclabile uscate

0.15 0.2

volumul metalului poate fi redus foarte mult, dar acesta reprezintă o mică parte a încarcăturii

deşeuri biodegradabile 0.25 0.5 compactare

reziduuri 0.2 0.4 compactare

sticlă 0.9 0.9Nicio schimbare, sticla este spartă când se face descărcarea


Date post:	31-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

arpmbuc.anpm.roarpmbuc.anpm.ro/upload/3905_PRGD_5.doc · Web viewPrin articolul 47 litera d) al HG...

Documents