Management educa ţ ional şi comunicare instituţională Masterat on-line
Sociologia profesiilorREFERAT
Impactul familiei cu formarea abilităţilor pentru profesie de către şcoală
Coordonator:prof. univ. dr. Constantin Schifirneţ
Masterand: Gustea C. Loredana, Ploieşti, an IŞcoala cu cls. I-VIII „Sf. Nicolae”, Mizil, Prahova
Bucureşti, 2009
1
Cuprins
Nr. Capitolul Pag.1. Argument 32. Consideraţii teoretice aplicabile
situaţiei reale4
3. Plan de optimizare 114. Anexe 155. Bibliografie 19
2
Argument
“Nu putem să încetăm a mai spera în viitorul omenirii deoarece stă în destinmul nostru să
modelăm viitorul în bine sau în rău”.
Arthur Henderson
Societatea în care trăim are şi ea, ca orice societate plusurile şi minusurile ei.
Condiţiile istorice, socio-politice, economice, culturale îşi pun amprenta asupra
oamenilor, a felului lor de a gândi şi a simţi, de a privi dinspre trecut şi înspre viitor, de a trăi
prezentul.
Şcoala în care lucrez, Şcoala cu clasele I-VIII, „Sfântul Nicolae”, Mizil, din judeţul
Prahova este o instituţie de învăţământ situată „într-o zonă cu probleme”, aşa cum o definesc
autorităţile. Oraşul Mizil nu are o situaţie economică bună, locurile de muncă lipsind, aşadar
sărăcia este la ea acasă. Populaţia majoritară a acestui oraş şi în speţă populaţia şcolară a
instituţiei unde lucrez este de etnie romă. Aceasta nu este o problemă în sine. Problema
intervine atunci când ne confruntăm cu absenteismul, abandonul şcolar, lipsa de interes pentru
şcoală. Toate acestea au cauze evidente. În primul rând diferenţele culturale, reacţia de
respingere a autorităţilor locale, lipsa de motivaţie.
Şcoala este poarta către viitor, ori dacă pentru aceste persoane viitorul este sumbru, nu
îi determină nimic să acţoineze pentru a schimba ceva în viaţa lor şi atunci nu îi interesează
şcoala. Tocmai această instituţie este cea care trebuie să acţioneze, să îi motiveze, să îi ajute
pentru un viitor mai bun.
Personal, cred că pentru a avea o societate „perfectă” , necesar ar fi să existe un liant
între toate instituţiile sociale, statul, familia, educaţia, ştiinţa, religia, viaţa economică şi cea
politică, un liant puternic care prin corelarea acestor instituţii să ofere o soluţie eficientă
acestor probleme, interesul lor fiind unul comun.
Educaţia se realizează atât în familie cât şi în şcoală, şcoala dând o formă, finisând,
perfecţionând acel dat natural, cultural, obţinut în familie.
Am ales această temă pentru referat, „Impactul familiei cu formarea abilităţilor
pentru profesie de către şcoală”, fiind pentru al doilea an consecutiv dirigintă la o clasă a
VIII-a şi confruntându-mă cu situaţii în care interesele copilului, viitorul lui, au fost umbrite
de influenţa familiei, de factori culturali specifici etniei rome, limbaj, simboluri, ideologii,
valori, modele de comportament, tradiţii dar şi de condiţii economice precare.
3
Consideraţii teoretice aplicabile situaţiei reale La sfârşitul clasei a VIII-a elevii trebuie să completeze lista de opţiuni pentru
admiterea în învăţământul liceal şi profesional de stat. Această fişă de înscriere pentru licee şi
şcoli de arte şi meserii trebuie semnată de către diriginte, candidat şi părinte, practic de către
cei responsabili moral pentru alegerea făcută de elev.
Şcoala este cera care trebuie să informeze elevul şi familia acestuia cât mai corect şi
complect. În localitatea Mizil elevii au ca opţiuni (Ghidul candidatului pentru înscriere la
liceu şi şcoala de arte şi meserii, admitere 2008, emis de Inspectoratul şcolar Prahova):
1. -Liceul Teoretic Grigore Tocilescu
filiera –teoretică
*profil – real
specializare – matematică-informatică – 56 locuri
*profil – umanist
specializarea – filologie – 28 locuri
2. -Grupul Şcolar Agricol Tase Dumitrescu
*învăţământ liceal
filieră – tehnologică
profil – servicii
specializarea – servicii – 84 locuri
*şcoala de arte şi meserii
domeniu de pregătire
-mecanică – 28 locuri
-agricultură – 28 locuri
-comerţ – 28 locuri
-turism şi alimentaţie – 28 locuri
-industrie textilă şi pielărie – 28 locuri
Acestea sunt singurele opţiuni pe care le trec pe listă, nepermiţându-şi să facă faţă
cheltuielilor cu transportul în cazul navetei iar de a sta la cămin ori cu chirie, nici nu poate fi
vorba.
Dar nu asta este singura problemă.
Copiii buni nu ajung la liceu din trei motive:
1. locurile la liceu, disponibile în localitate, sunt vizate de către toţi elevii din satele din
împrejurimi şi aceştia au medii foarte mari (diferenţa în evaluare în învăţământul rural
4
faţă de învăţământul urban este o altă problemă căci de cele mai multe ori aceşti elevi
din mediul rural nu au reuşit să finalizeze studiile, dovedindu-se slab pregătiţi).
2. provenind din familii sărace, familia decide că ar fi mai bine să meargă copilul la
SAM, durata de şcolarizare fiind mai mică şi putând intra mai repede în câmpul
muncii, chiar dacă ştiu cu toţii că locurile de muncă sunt limitate şi salariile sunt foarte
mici; în acelaşi timp finalizarea studiilor liceale nu le-ar aduce niciun avantaj căci a
merge la facultate este un vis prea frumos pentru majoritatea dintre ei.
3. provenind din rândul familiilor rome, fetele nu îşi mai continuă studiile după
absolvirea celor opt clase cu toate că ele îşi doresc asta şi sunt eleve bune; familiile, în
spiritul tradiţiilor rome, le căsătoresc.
Consider că o mai strânsă legătură între familie şi şcolă, facilitarea comunicării dintre
acestea, o mai bună informare şi eventual implicarea unor organizaţii nonguvernamentale, mai
ales a celor cu specific etnic şi a autorităţilor locale ar putea, dacă nu rezolva, măcar
îmbunătăţi simţitor situaţia.
Şcoala nu trebuie să scape din vedere nici faptul că dacă ar sprijini familia să obţină
locuri de muncă, dacă situaţia financiară ar fi mai bună, atunci părinţii îşi vor permite să
investească în viitorul copiilor lor, ar fi motivaţi iar dacă i-ar face să înţeleagă că există
posibilitatea pentru copii, în viitor să studieze şi să muncească în acelaşi timp, să se întreţină
singuri, situaţia s-ar schimba.
Este nevoie, desigur şi de puterea exemplului, să cunoască poveşti de success, oameni
care au luptat să ajungă ceva, undeva şi dacă aceşti oameni sunt personae cunoscute, din
localitate sau din rândul etnicilor romi, cu atât mai mult rezultatele vor fi favorabile.
Educaţia este deficitară întrucât instituţia familiei este în declin. Majoritatea familiilor
sunt monoparentale. Coabitarea consensuală a luat locul căsătoriei iar relaţiile sexuale
extramaritale sunt un lucru obişnuit.
Adesea copiii sunt crescuţi de către bunici (am întâlnit cazuri în care copiii nu aveau
certificate de naştere pentru că părinţii au neglijat timp de paisprezece ani şi nu s-au putut
înscrie mai departe la liceu sau SAM) sau trăiesc în acelaşi cămin cu rude mai îndepărtate sau
cu fraţi rezultaţi în urma altor căsătorii/coabitări. Spaţiile de locuit sunt improprii, mici,
insalube. Copiii nu au o cameră a lor, un spaţiu special amenajat pentru efectuarea temelor.
Mediul în care trăiesc este adesea un mediu tensionat şi conflictual, alcoolul, violenţa fiind
cauza acestor tensiuni.
Sărăcia grevată pe un climat familial şubred îi face pe elevi să îşi dorească
independenţa financiară cât mai repede, mulţi dintre ei muncind de la vârste fragede. Periodic,
5
primăvara şi toamna ei pleacă la diverse ferme, în alte judeţe pentru a munci, lăsând şcoala de
izbelişte.
Aceştia sunt factorii care contribuie la conturarea opţiunilor şcolare ale elevilor.
Prezint mai jos situaţia înregistrată la şedinţa cu părinţii, şedinţă realizată în comun elevi-
părinţi, unde aceştia şi-au exprimat o primă opţiune.
Clasele aVIII-a au 40 de
elevi
12-liceu-30%
14-SAM-35%
10-nehotărâţi-25%
4-în alte judeţe-10%
Trebuie să spun că acei 10 elevi nehotărâţi sunt de fapt cei care nu doresc să urmeze o
formă de învăţământ mai departe iar din experienţa anului trecut, nu toţi cei ce sunt admişi la
SAM şi frecventează cursurile, abandonând şcoala încă din primul semestru.
Am remarcat că la 6 din opţiunile pentru liceu au existat neconcordanţe între opţiunea
copilului şi cea a părinţilor.
12 elevi la liceu
4-teoretic-33%
6-tehnologic-50%-servicii
2-vocaţional-!7/%
6
4 elevi la liceu teoretic
2-uman-50%-filologie
2-real-50%-matematică-informatică
2 elevi la liceu vocaţional
1-teologic-50%-cântăreţ bisericesc
1-pedagogic-50%-pedagog
14 elevi
3-mecanică-21%
1-agricultură-7%
3-comerţ-21%
4-turism şi alimentaţie-30%
3-industrie textilă-21%
7
Dincolo de aceste dificultăţi, sărăcie, lipsă de informare, mediu familial instabil,
cutume, lipsă de motivaţie, elevii trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru opţiunea făcută
şi prin aceasta pentru propriul viitor.
Există la această vârstă două tentaţii periculoase pentru alegerea liceului sau a
SAMului, pe de o parte influenţa familiei (atât indirect prin toţi factorii enumeraţi mai înainte
cât şi prin decizii impuse ori amprenta prea puternic pusă asupra copilului de exemplul
părinţilor) iar pe de altă parte influenţele grupului de prieteni şi mă gândesc aici şi la cariere
exagerat de mediatizate, apropiate de preferinţele adolescenţilor, mai ales acelea unde banii se
câştigă relativ facil (majoritatea băieţilor au avut un moment în viaţă în care şi-au dorit să
devină fotbalişti iar fetele au vizat cariere de celebrităţi, fotomodele, cântăreţe, actriţe etc).
“Presiunea de grup poate împinge un adolescent spre o carieră care să nu fie neapărat cea care
să i se potrivească”( http://www.e-sana.ro/index.php?a=405).
Şcoala este cea care trebuie să facă lumină în sufletul şi mintea acestor copii căci
uneori părinţii îi încurajează la un astfel de viitor nesigur. Din subiectivism părintele îşi vede
copilul purtător al unor calităţi care din păcate sunt inexistente; dacă copilul nu are aptitudini
muzicale spre exemplu, nu are rost să fie încurajat să îmbrăţişeze o carieră muzicală; dureros
este când părintele, din puţinele lui resurse materiale, investeşte în astfel de activităţi
nepotrivite. În şcoala în care predau sunt extrem de puţine cazurile de genul acesta, existând
în schimb situaţia opusă când copilul nu este încurajat, nu neapărat sprijinit financiar ci pur şi
simplu neînţeles. În toate aceste cazuri şcoala trebuie să se implice şi să echilibreze situaţia, să
consilieze elevii şi părinţii. Un rol important cred că revine psihologului şcolar care să ofere
consiliere, acesta, din păcate, lipsind cu desăvârşire din şcoala noastră. Poate o soluţie ar fi să
se apeleze la consiliere prin intermediul unor organizaţii neguvernamentale, CJAP-ul fiind la
30 de kilometri distanţă.
Aşadar diriginţii, în cadrul orelor de orientare şi consiliere şi a lectoratelor cu părinţii
dar şi prin semnarea unor acorduri de parteneriat cu diferite instituţii şi implicarea în proiecte
educaţionale, pot oferi soluţii eficiente care să vizeze atât elevii cât şi părinţii.
„Specialiştii vorbesc despre un paradox al educaţiei vocaţionale - atunci când
individul trebuie să-şi aleagă profesia nu dispune de suficient discernamânt pentru a alege în
totală cunoştinţă de cauză, iar când discernamântul este complet, este prea târziu întrucât
individul se află în curs de specializare sau într-o alta
profesie”(http://www.e-scoala.ro/psihologie/teoriile_orientarii_si_consilierii_profesionale.htm
l).
Există o serie de teorii cu privire la consilierea vocaţională:
8
1. Teoriile trăsăturilor şi factorilor de personalitate
2. Teoriile psihanalitice asupra carierei
3. Teoriile nevoilor psihologice şi ale valorilor personalităţii în carieră
4. Teoriile sistemelor sociale
5. Teoriile dezvoltării conceptului de sine
6. Teoriile planificării carierei (managementul carierei profesionale)
dar dincolo de teorii rîmân doi factori majori care influenţează decizia adolescentului: şcoala
şi familia. Acestea trebuie să îl informeze, să îi descopere trăsăturile de personalitate, să îi
faciliteze autuconoaşterea, să îl ajute să se dezvolte personal, să îi stimuleze stima de sine, să
îl înveţe să comunice asertiv, să îi stimuleze inteligenţa emoţională, să îl facă să poată decide
singur asupra propriului viitor, în deplină cunoştinţă de cauză.
Nu a-i prescrie o soluţie este important ci a-l face să poată singur să găsească soluţia
este cheia succesului. Elevul trebuie învăţat responsabil, să fie propriul manager al carierei şi
al vieţii sale, să îşi poată stabili obiective la minut, să împartă laude la minut, să dea mustrări
la minut, să se regăsească în „Punea întrebări scurte, vorbea singur şi la obiect; râdea,
muncea, îi plăcea munca lui”. (Blanchard Kenneth, Johnson Spencer, Manager la minut,
Editura Curtea veche, Bucureşti, 2001, p.122).
Marketingul personal poate fi o strategie pentru asigurarea succesului în carieră, în ea
putând fi implicaţi şi părinţii, care nu de puţine ori nu ştiu nici ei cum să redacteze un
curriculum vitae sau o scrisoare de intenţie. Învăţarea împreună, elev şi părinte, a unor lucruri
atât de importante este benefică pentru ambele părţi şi implicit pentru societate. Părinţii
trebuie implicaţi mai mult în activităţile copiilor lor.
Beneficiile implicării părinţilor în activitatea şcolii sunt immense, enumerăm:
(Ciohodaru, E. 2004. Succesul relaţiei între părinţi şi copii: acasă şi la şcoală, Centrul
Educaţia 2000+, Humanitas Educaţional, în Cursuri practice de orientare şi consiliere, Centrul
Educaţia 2000+, p.67).
o Creşte stima de sine a copiilor
o Se îmbunătăţeşte relaţia părinte – copil
o Părinţii înţeleg mai bine ce se întâmplă la şcoală
o Elevii au note mai mari
o Elevii învaţă mai mult, indiferent de nivelul socio-economic, etnie sau de nivelul
de educaţie al părinţilor.
o Au mai puţine absenţe
9
o Îşi fac mai conştiincios temele acasă
o Copiii şi părinţii dezvoltă atituni pozitive faţă de şcoală
o Profesorii au aşteptări mai mari de la elevii ai căror părinţi colaborează
o Scade riscul consumului de alcool, violenţei
o Câştigurile nu sunt evidente numai în primii ani de şcoală, ci sunt semnificative
indiferent de vârsta sau anul de studiu
o Elevii se vor adapta mai uşor la schimbările din clasa a V-a, a IX-a
o Elevii vor fi capabili să-şi stabilească planuri realiste privind viitorul lor.
Părinţii şi şcoala trebuie să satisfacă nevoile adolescentului de a şti, de a fi afectuos,
de apartenenţă la grup, de independenţă şi nevoia modelelor. Satisfacerea nevoilor de
autodeterminare şi autoeducare se datoreaz maturizării sociale, conştientizarii
responsabilităţilor ce îi revin, precum şi implicării în alegeri vocaţionale. Jean Rousselet
(1969) identifică mai multe tipuri de conduite de dezvoltare în adolescenţă: conduita revoltei,
conduita închiderii în sine, conduita exaltării şi afirmării. (Sion Graţiela, Psihologia vârstelor,
Editura Fundaţiei România de mâine, ediţia a IV-a, Bucureşti, 2007, p. 194-195).
La sfârşitul primului semestru, elevii au discutat deja, alături de părinţi opţiunile lor.
Puşi să îşi motiveze opţiunea, ei au ştiut exact ce i-a determinat să aleagă aşa. Au
recunoscut şi influenţele suferite în alegerea făcută.
carieră 4
loc de muncă asigurat 6
îmi place profilul, meseria 4
aptitudini/ capacităţi 1
şcoală uşoară 6
media generală 10
pentru a practica o meserie 2
câştigurile materiale ulterioare 3
nu este profilul dorit în localitate 2
costuri reduse 2
40 elevi4-aşa au ales părinţii6-aşa au ales prietenii
10
30-au decis singuri
Educaţia este un tot unitar, fie că vorbim de educaţie formală sau informală, scopul
este acelaşi, şcoala şi familia trebuie să colaboreze pentru a creea un om complect.
Nu trebuie însă să uităm că „Nu obţinem întotdeauna ceea ce ne dorim, iar lucrurile
bune în viaţă sunt rareori uşor de dobândit” (R. Heiman, în Albu Gabriel, Comunicarea
interpersonală, Editura Institutului European, Seria Ştiinţele educaţiei, Iaşi, 2008, p.75). Asta
poate trebuie să îi învăţăm şi pe copiii noştri, să lupte, să se perfecţioneze continuu, să poată
lua decizii.
Plan de optimizare IDENTIFICAREA ŞI DESCRIEREA PROBLEMEI
Există o acută lipsă de informare în privinţa orientării şcolare şi profesionale în rândul
elevilor şcolii şi al familiilor lor. Factori ca sărăcia, lipsa motivaţiei, pot fi estompaţi dacă nu
eradicaţi în alegerea ce urmează să o facă elevii, ei alegănd în deplină cunoştinţă de cauză.
Familiile lor trebuie încurajate pentru a-şi încuraja la rândul lor copiii. Pentru aceasta, familia
şi şcoala trebuie să facă front comun, să formeze un parteneriat.
Acest parteneriat are în vedere deschiderea orizontului elevilor spre ziua de mâine,
când va trebui să se descurce singuri pentru a-şi găsi un loc de muncă care să le permită un
trai decent. Fără a spune vorbe mari, trebuie să conştientizăm că îi pregătim pentru viaţă. Ei
trebuie să ştie ce drum vor urma pentru a ajunge acolo unde vor dori, să se cunoască pe sine,
să se poată adapta la realitate, să se pună în valoare.
Scop: dezvoltarea capacităţii de valorizare maximă a potenţialului propriu pentru o
alegere adecvată.
STABILIREA ECHIPEI CARE PARTICIPĂ LA SOLUŢIONAREA PROBLEMEI
Elevi (într-o primă fază doar cei de la clasele a VIII-a)
Părinţi
Profesori
Reprezentanţi ai administraţiei locale
Organizaţii nonguvernamentale
STABILIREA OBIECTIVELOR
O1 - să-şi formeze şi dezvolte capacitatea decizională;
O2 - să poată exprima clar ceea ce simte, ceea ce vrea, ceea ce poate;
11
O3 -să-şi formeze şi să-şi dezvolte capacităţi de autocunaoştere pentru a înţelege raportul
dintre “ce-mi place” şi “ce pot face”;
O4 - să manifeste interes faţă de propriul viitor;
O5 - să-şi aleagă o meserie potrivită în funcţie de interese, aptitudini şi realitate;
O6 - să redacteze texte specifice (CV-ul, scrisoarea de intenţie, recomandarea, cererea etc.).
ALEGEREA MODALITATILOR SPECIFICE
odiscuţii (cadre didactice şi comunitate – primărie, instituţii, societăţi comerciale, etc);
o activităţi individuale ( confecţionarea de pliante, invitaţii, logo-uri, însemne specifice,
picturi/colaje cu diverse teme, etc.);
o activităţi comune (schimb de impresii în legătură cu materialele realizate; informări,
completarea unor formulare, work-shopuri, târgul de joburi etc.);
PLAN DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT
Nr.c
rt.
Activităţi Data
desfăşurării
Locul Participanţi
1. Seminar de prezentare a
planului şi a condiţiilor ce l-au
determinat.
Februarie
2009
2 ore
Şcoala cu cls.
I-VIII ”Sf.
Nicolae”, Mizil
Cadre didactice,
Reprezentanţi CJAP
Elevi
Părinţi
Reprezentanţi ai
autorităţilor locale
2. Exerciţii de autocunoaştere Februarie
2009
1 oră
săptămânal
Şcoala cu cls.
I-VIII ”Sf.
Nicolae”, Mizil
Cadre didactice,
Reprezentanţi CJAP
Elevi
Părinţi
3. Portofoliul personal
-ce conţine un portofoliu
-scrisoarea de intenţie
-curriculum vitae
-interviul
-analiza ofertei de muncă
-analiza ofertei educaţionale
-informaţii de la specialişti
Martie 2009
1 oră
săptămânal
Şcoala cu cls.
I-VIII ”Sf.
Nicolae”, Mizil
Cadre didactice
Elevi
Părinţi
4. Poveşti de succes Februarie- Şcoala cu cls. Cadre didactice
12
- invitaţi din diverse domenii
(cel puţin două lunar)
Aprilie
2009
I-VIII ”Sf.
Nicolae”, Mizil
Instituţii
Elevi
Părinţi
Invitaţi din diverse
domenii
5. Târgul de mărţişoare
Confecţionare,
Expunere,
Comercializare
Discuţii cu specialişti pe tema
„Cum să am afacerea mea”
Februarie-
Martie
2009
Şcoala cu cls.
I-VIII ”Sf.
Nicolae”, Mizil
Spaţiu amenajat
pus la dispoziţie
de primărie
Vizită la
primărie
Cadre didactice,
Reprezentanţi ai
comunităţii locale
Elevi
Părinţi
6. Cartea viitorului meu*anexa 1
Detectiv în lumea profesiilor
Concurs de afişe/colaje în care
elevii îşi vor prezenta meseria pe
care vor să o îmbrăţişeze,
acestea vor fi strânse într-un
biblioraft
Aprilie-Mai
2009
Şcoala cu cls.
I-VIII ”Sf.
Nicolae”, Mizil
Cadre didactice,
Reprezentanţi ai
comunităţii locale
Elevi
Părinţi
7. Târg de joburi
Cum aplic pentru un job?
Analiza ofertei
CV-ul
Interviul
Mai
2009
Şcoala cu cls.
I-VIII ”Sf.
Nicolae”, Mizil
Cadre didactice
Reprezentanţi ai
comunităţii locale,
Invitaţi din diverse
domenii
Elevi
Părinţi
8. Angajat pentru o zi
Elevii vor munci efectiv o zi în
instituţia care i-a selectat şi vor
împărtăşi şi celorlalţi din
experienţa lor
Iunie
2009
Instituţii
participante la
târg, care au
selectat
„angajaţi”
Cadre didactice
Reprezentanţi ai
comunităţii locale
Elevi
Părinţi
9. Analiza rezultatelor proiectului Iunie
2009
Şcoala cu cls.
I-VIII ”Sf.
Cadre didactice,
Elevi
13
Completarea fişei de opţiuni Nicolae”, Mizil Părinţi
MONITORIZARE ŞI EVALUARE
o rapoarte de evaluare a activităţii, lunar, în cadrul unor şedinţe (diriginţi,
reprezentanţi ai comunităţii locale, beneficiari) şi premierea elevilor, încurajarea lor
prin acordarea unor distincţii, premii, diplome;
o afişe, portofolii, albume de fotografii, materiale ilustrate;
o CD-uri cu aspecte din activităţile desfăşurate;
o postarea pe diferite site-uri a produselor activităţii;
o mediatizarea în presa locală a activităţii;
o realizarea unui ghid.
CONCLUZII
Pregătirea profesională trebuie să permită oamenilor adaptarea la dinamica tehnologică
şi socială şi să conducă la creşterea mobilităţii şi a flexibilităţii forţei de muncă. Avem nevoie
de o ocupaţie din diverse motive, cel mai puternic fiind acela că trebuie să ne asigurăm toate
cele necesare unui trai decent. Pentru aceasta informaţia şi utilizarea ei au un rol covârşitor.
14
ANEXA 1
(http://www.didactic.ro/lectii-dirigentie-15-educa-pentru-carier-rin-exerci--p72086-t0 la ID –
ul lorya şi revista Floarile gândului, nr.1/2008, autor Loredana Gustea )
Educaţia pentru carieră prin exerciţii
Detectiv în lumea profesiilor
*Obiectiv: este un exerciţiu prin care copiii se vor informa cu privire la o anumită
profesie şi vor prezenta informaţiile clasei.
*Concepte-cheie: -avantaje
-dezavantaje
-calităţi
-studii
*Materiale necesare: hârtie colorată, foarfece, lipici, cartonaşe albe (coli A4),
creioane colorate, foi de flipchart, patafix, biblioraft.
*Durata: exerciţiul se va desfăşura pe parcursul mai multor săptămâni; în prima
săptămână este necesară o oră întreagă; apoi se vor rezerva 10-15 minute din fiecare oră de
dirigenţie, pe o perioadă de timp stabilită împreună cu elevii şi conform unui grafic realizat cu
ajutorul acestora şi afişat în clasă; la sfârşitul acestei perioade se va face analiza activităţii
într-o oră separată.
*Scenariul activităţii: profesorul aduce la cunoştinţa elevilor regulile şi condiţiile
jocului şi alege echipele; fiecare grupă îşi va alege o profesie, având grijă ca acestea să nu se
repete; timp de o săptămână, ei vor culege informaţii despre acea profesie; informaţia trebuie
să fie completă şi clară, să răspundă unor întrebări de genul:
- ce avantaje are practicarea acestei profesii?
- ce dezavantaje are profesia prezentată?
- ce calităţi trebuie să aibă cel ce vrea să îmbrăţişeze această profesie?
- ce studii trebuie să facă acesta (traseul de urmat)?
- există instituţii de învăţământ în zonă ( s.a.m./liceu, facultate, masterat; alte cursuri
de specializare ), care să mă poată pregăti pentru această profesie?
- dacă mă răzgândesc în timpul pregătirii mele pentru această profesie, ce posibilităţi
de reorientare aş avea ( profesii înrudite ) ?
15
- ce şanse am să practic această profesie în zona în care locuiesc?
Pe timpul culegerii informaţiilor, elevii sunt liberi să-şi împartă sarcinile de lucru, să
lucreze individual şi să-şi confrunte rezultatele sau să lucreze efectiv împreună.
Rezultatele „cercetărilor” se vor prezenta sintetic. Se pot alege diverse modalităţi de
prezentare:
-interviul regizat ( unul dintre membrii echipei adresează întrebările, celălalt răspunde,
conform unui scenariu regizat )
-prezentare în Power-Point
-joc de rol sau mimă
-broşura profesiei
Elevii vor realiza obligatoriu, un spot publicitar despre acea profesie. Posterele
realizate se afişează în clasă, în urma prezentării. Acestea vor rămâne pe pereţii clasei ( lipite
cu patafix ), până la ora în care se face analiza activităţii, când posterele, împreună cu dosarul
fiecărei echipe, se vor pune într-un biblioraft şi se va realiza astfel o „carte” a profesiilor,
intitulată „Cartea viitorului meu”.
*Analiza exerciţiului:
- Ce profesie am ales?
- Ce drum voi urma eu pentru a îmbrăţişa această profesie?
- De ce am ales această profesie?
- Ce mă recomandă pentru această profesie?
Aici, elevii sunt îndrumaţi să realizeze un portofoliu personal care să cuprindă
următoarele:
o actele de identitate personală (copii)
o documentele privind studiile (evoluţia şcolară, copii legalizate)
o documentele privind specializările (evoluţia în carieră, copii)
o referinţele (directori, şefi de departamente, prieteni, colegi, beneficiari ai unor
programe în care ai fost implicat(ă))
o scrisorile de recomandare (originale)
o scrisoarea de intenţie
o curriculumul vitae (CV european sau un format specific instituţiei)
În loc de concluzii, se propune următorul exerciţiu:
Cum mă văd în viitor
16
Îmaginţi-vă cum veţi fi peste 10 ani. Gândiţi-vă la o zi obişnuită din viaţa voastră.
Descrieţi pe o foaie de hârtie această zi încercând să răspundeţi la întrebările următoare:
- Ce voi face: vei lucra, vei studia sau vei face altceva?
- Care va fi domeniul în care voi lucra sau voi studia?
- Care vor fi persoanele care mă vor sprijini?
- Cum îmi voi petrece timpul liber?
După ce aţi terminat, prezentaţi în faţa clasei imaginea pe care o aveţi despre viitorul
vostru.
Rezultatele cercetărilor arată că pentru elevii care provin din medii dezavantajate, din
familii dezintegrate, cu risc de abandon şcolar, dacă sunt angrenaţi în activităţi de orientarea
carierei, există cinci potenţiale beneficii în vederea reuşitei şcolare, dar şi a angajării pe piaţa
muncii:
o creşterea motivaţiei şi optimizarea învăţării
o dezvoltarea competenţelor personale şi sociale
o înţelegerea clară a lumii ocupaţiilor
o explorarea şi planificarea carierei
o achiziţionarea cunoştinţelor şi abilităţilor referitoare la angajare, ocupaţii şi
competenţele necesare muncii în general
Observaţii:
o Nu uitaţi să amintiţi copiilor dumneavoastră că: “Viitorul aparţine celor ce cred în
frumuseţea propriilor vise.” ( Eleanor Roosevelt ) !!!
o Nu uitaţi să vă amintiţi dumneavoastră că:“Ceea ce face un lucru valoros este nu ceea ce
ai tu de câştigat făcându-l, ci ceea ce pierzi dacă nu îl faci” (Andre Agassi ) !!!
17
Planşă expusă în clasă-analiză SWOT-analiză GAP- grafic inteligenţe multiple-hexagonul intereselor
elevii şi-au notat cinci calităţi pe care le
au, fiecare pe câte un deget de la
mânuţa de hârtie, mânuţele au fost
strânse de profesor şi lipite pe carton;
elevii au primit bileţele colorate cu
numele colegilor, fiecare trebuie să
identifice mânuţa corespunzătoare
numelui primit, aşa s-a văzut dacă ei se
cunosc între ei, îşi cunosc şi recunosc
calităţile
18
Bursucul vrea o carieră. Elevii trebuie să îl ajute cu sfaturi. Fiecare pas în carieră contează.
Elevii trebuie să identifice fiecare pas al bursucului pentru ca acesta să devină........ (pentru
fiecare imagine)
Bibliografie
1. Ghidul candidatului pentru înscriere la liceu şi şcoala de arte şi meserii, admitere
2008, emis de Inspectoratul şcolar Prahova
2. revista Floarile gândului, nr.1/2008, autor Loredana Gustea
3. Cursuri practice de orientare şi consiliere, Centrul Educaţia 2000+,, 2008
4. Albu Gabriel, Comunicarea interpersonală, Editura Institutului European, Seria
Ştiinţele educaţiei, Iaşi, 2008
5. Blanchard Kenneth, Johnson Spencer, Manager la minut, Editura Curtea veche,
Bucureşti, 2001
6. Furtună Carmen, Sociologie generală, Editura Fundaţiei România de mâine, ediţia a
III-a, Bucureşti, 2007
7. Sion Graţiela, Psihologia vârstelor, Editura Fundaţiei România de mâine, ediţia a
IV-a, Bucureşti, 2007
8. http://www.e-sana.ro/index.php?a=405
9. http://www.e-scoala.ro/psihologie/teoriile_orientarii_si_consilierii_profesionale.html
10. (http://www.didactic.ro/lectii-dirigentie-15-educa-pentru-carier-rin-exerci--p72086-t0
la ID – ul lorya
19