COMUNICARE ȘI LEADERSHIP

COȚA CAMELIA ELENA

COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGIC „ GHEORGHE LAZĂR”,

GRĂDINIȚA DE APLICAȚIE „DUMBRĂVIOARA”,

CLUJ-NAPOCA

SERIA 4,GRUPA 4

PERIOADA FORMĂRII :17 FEBRUARIE-12 APRILIE

1.COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

Bariere în calea comunicarii și modalități de rezolvare

Ori de câte ori scriem sau vorbim, încercând să convingem, să explicam, să influențăm, să educăm, sau să îndeplinim orice alt obiectiv, prin intermediul procesului de comunicare, urmărim întotdeauna patru scopuri principale: să fim receptați (auziti sau citiți); să fim înțeleși; să fim acceptați; să provocăm o reacție (o schimbare de comportament sau atitudine).Atunci când nu reușim să atingem nici unul dintre aceste obiective, înseamnă că ceva în derularea comunicării nu funcționează corespunzător, adică ceva a interferat în transmiterea mesajelor. Orice interferează cu procesul de comunicare poartă denumirea de barieră, dificultate sau „noise”.Barierele în comunicare se produc atunci când receptorul mesajului comunicat nu receptează sau interpretează greșit sensul dorit de către emițător. Scopul studierii comunicării este acela de a reduce motivele care cauzează aceste fenomene. Așa cum am mai spus, „înțelesurile se regăsesc în oameni și nu în cuvinte, astfel că identificarea factorilor care conduc la interpretări greșite este primul pas spre a realiza o mai bună comunicare. Este vorba de:oDiferențe de perceptie – modul în care noi privim lumea este influentat de experientele noastre anterioare, astfel ca persoane de vârste diferite, nationalitati, culturi, educatie, ocupatie, sex, temperamente etc. vor avea alte perceptii si vor interpreta situatiile în mod diferit. Diferentele de perceptie sunt de multe ori numai radacina a numeroase bariere de comunicare.oConcluzii grabite – deseori vedem ceea ce dorim sa vedem si auzim ceea ce dorim sa auzim, evitând sa recunoastem realitatea în sine. Aceasta ne poate duce la ceea ce se spune „a face doi plus doi sa dea cinci”.Stereotipii – învatând permanent din experientele proprii, vom întâmpina riscul de a trata diferite persoane ca si când ar fi una singura: „Daca am cunoscut un inginer (student, maistru, negustor, etc.) i-am cunoscut pe toti.oLipsa de cunoastere – este dificil sa comunicam eficient cu cineva care are o educatie diferita de a noastra, ale carei cunostiinte în legatura cu un anumit subiect în discutie sunt mult mai reduse. Desigur este posibil, dar necesita îndemânare din partea celui care comunica; el trebuie sa fie constient de discrepanta între nivelurile de cunoastere si sa se adapteze în consecinta.oLipsa de interes – este una din cele mai mari si mai frecvente bariere ce trebuiesc depasite. Acolo unde lipsa de interes este evidenta si de înteles, trebuie sa se actioneze cu abilitate pentru a directiona mesajul astfel încât sa corespunda intereselor si nevoilor celui care primeste mesajul.Dificultati în exprimare – daca emitatorul are probleme în a gasi cuvinte pentru a-si exprima ideile, aceasta va fi sigur o bariera în comunicare si, inevitabil acesta va trebui sa-si îmbogateasca vocabularul.oEmotii – emotivitatea emitatorilor si receptorilor de mesaje poate fi de asemenea o bariera. Emotia puternica este raspunzatoare de blocarea aproape completa a comunicarii. O metoda de a împiedica acest blocaj consta în evitarea comunicarii atunci când emitatorii sunt afectati de emotii puternice. Totusi, uneori, cel care primeste mesajul poate fi mai putin impresionat de o persoana care vorbeste fara emotie sau entuziasm, considerând-o plictisitoare – astfel ca emotia poate deveni un catalizator al comunicarii.

oPersonalitatea – nu doar diferentele dintre tipurile de personalitati pot crea probleme, ci, deseori, propria noastra perceptie a persoanelor din jurul nostru este afectata si, ca urmare, comportamentul nostru influenteaza pe acela al partenerului comunicarii.o„Ciocnirea personalitatilor” este una dintre cele mai frecvente cazuri ale esecului în comunicare. Nu întotdeauna suntem capabili sa influentam sau sa schimbam personalitatea celuilalt dar, cel putin, trebuie sa fim pregatiti sa ne studiem propria persoana pentru a observa daca o schimbare în comportamentul nostru poate genera reactii satisfacatoare.Acestia sunt doar câtiva factori care pot face comunicarea mai putin eficienta, sau chiar sa esueze complet. Potentialele bariere de comunicare nu depind doar de receptor respectiv de emitator, ci si de conditiile de comunicare pe care trebuie nu numai sa le cunoastem ci si sa le controlam pentru ca procesul comunicarii sa capete sansa de a fi eficient.Încercând o clasificare a barierelor comunicationale. luând în considerare si motivele care le genereaza, avem:• cea ce se spune nu poate fi auzit: este vorba în special de barierele fizice: zgomot, lipsa concentrarii (adica îndemânari nesatisfacatoare de a asculta / audia), surzenie, distorsiuni în timpul transmiterii (atunci când se comunica prin telefon, radio),• ceea ce se aude nu poate fi înteles: ascultatorul poate auzi, dar ceea ce întelege este influentat de educatie cunostiintele tehnice asupra subiectului etc.; neîntelegerea limbajului semnifica incapacitatea de a interpreta cu acuratete mesajul si poate fi datorata erorilor de traducere, de vocabular, de punctuatie, gesturilor non-verbale;• ceea ce este înteles nu poate fi acceptat: ascultatorul întelege dar nu poate accepta datorita unor factori psihologici cum ar fi: atitudinile sale fata de ceilalti, sentimentele fata de subiectul pus în discutie, lipsa de deschidere (sentiment ce care apare atunci când climatul este formal, sentiment ce poate deveni o bariera în comunicare în momentul în care provoaca neîncrederea si sentimentul ca anumite informatii sunt pastrate secrete), prejudecati ca de exemplu socul cultural sau etnocentrismul; Socul cultural semnifica incapacitatea de a întelege sau accepta persoane cu valori, standarde, stiluri de viata diferite. Etnocentrismul, adica credinta ca propria cultura este superioara oricarei alteia apare ca bariera atunci când comunicarea conduce la o atitudine de superioritate.Oamenilor nu le este agreabil sa li se vorbeasca „de sus” sau sa li se spuna ca ideile lor sunt interesante, dar gresite.• vorbitorul nu poate descoperi daca a fost auzit , înteles, acceptat.Barierele pot fi gasite în orice sistem comunicational si de aceea e mai corect sa spunem ca mesajul transmis nu e niciodata mesajul receptat.Globalizarea mediului social, diplomatic, de afaceri necesita ca oamenii sa-si desfasoare o activitate eficienta în cadrul diferitelor culturi. Comunicarea în acest context este foarte complexa datorita variabilitatii si intrepatrunderii diferitelor caracteristici culturaleBarierele de comunicare reprezinta toate acele perturbatii care pot intervenii de-a lungul procesului de comunicare si care reduc fidelitatea sau eficienta mesajului transmis. Important este insa impactul pe care aceste bariere le au asupra mesajului transmis care, in unele situatii, poate fi perturbat atat de puternic incat informatia ajunsa la destinatar sa fie cu totul diferita fata de cea transmisa de emitent.

Bariere care apar pe traseul comunicarii

In studiile de specialitate sunt semnalate patru mari categorii de bariere ale comunicarii:

 Bariere de limbaj – apar dificultati de exprimare care duc la expresii sau cuvinte confuze ori cu sensuri diferite pentru persoanele implicate in actul de comunicare. Nivelul de pregatire al celor care comunica poate fi un impediment in intelegerea mesajului de specialitate emis de unul dintre ei si imposibil de decodificat de celalat. De asemenea, si starea emotionala a receptorului poate influenta negativ comunicarea, continutul mesajului transmis fiind deformat. O alta cauza este produsa de folosirea unor cuvinte ori expresii confuze sau idei preconcepute. Bariere de mediu – cele mai des intalnite sunt cele care tin de climatul de munca necorespunzator, caracterizat prin poluare fonica ridicata. De asemenea, suportii informationali necorespunzatori pot cauza perturbari ale mesajelor transmise. Bariere determinate de pozitia emitatorului si receptorului – de cele mai multe ori acestea intervin atunci cand imaginea pe care emitatorul sau receptorul o are despre sine sau interlocutor este una falsa, insotita de idei preconcepute sau sentimente mult prea puternice. Perceptia eronata cu privire la subiectul sau situatia in care are loc comunicare poate produce, de asemenea, confuzii. Bariere de conceptie – presupunerile, banuielile, concluziile pripite dar si rutina in procesul de comunicare, exprimarea gresita a mesajului, lipsa de interes a receptorului fata de mesaj pot produce disfuncii in procesul de comunicare eficienta.

Metode de indepartare a acestora pornind de la cateva aspecte esentiale:– in primul rand comunicarea trebuie planificata;– determinarea precisa a scopului este impetuos necesara;– momentul in care trebuie desfasurata comunicarea trebuie atent ales;– ideile ce urmeaza a fi comunicate trebuie mai intai clarificate;– limbajul folosit trebuie sa fie unul adecvat situatiei dar si partenerului de comunicare.Factorii perturbatori care pot influenta, la randul lor, comunicarea pot proveni din arii diferite. Identificarea la timp a acestora, precum si minimalizarea efectelor pe care le pot avea in procesul de comunicare sunt importante pentru asigurarea unei comunicari corecte. Cultura, background-ul si influentele – Intreaga noastra experienta poate influenta uneori calitatea mesajelor emise sau receptate. Cultura, de exemplu, poate fi uneori un factor perturbator al comunicarii, facand greoaie sau ineficienta intelegerea unui mesaj nou care nu se incadreaza in contextul culturii de baza. Propria persoana – cand intr-o discutie unul dintre parteneri este vadit focusat pe propria persoana, acesta „rateaza” ceea ce spune cealalta persoana, ajungandu-se intr-un final la confuzii sau conflicte. Factorii care pot produce o astfel de situatie sunt: autoapararea (avem senzatia ca in discutia respectiva partenerul de conversatie ne ataca), superioritatea (avem senzatia ca noi stim mai mult si mai bine decat celalalt) si ego-ul (avem senzatia ca noi suntem centrul discutiei). Fond sonor – unele echipamente sau chiar ambientul pot produce perturbari ale comunicarii. Atat cel care emite un mesaj cat si cel care il primeste vor fi nevoiti sa faca un efort suplimentar pentru a comunica eficient. De cele mai multe ori acestia fie obosesc, fie nu au forta de a inlatura bruiajele si atunci comunicarea este compromisa. Stresul – se stie fapul ca stresul influenteaza puternic procesul comunicational in sensul ca o persoana stresata nu mai percepe sau intepreteaza un mesaj la fel ca in situatiile normale. Perceptia – Atunci cand o persoana vorbeste prea repede, nu are fluenda in discurs, nu articuleaza corect cuvintele etc. suntem tentati sa nu-i mai acordam toata atentia. Astfel, atitudinea noastra preconceputa ne va afecta abilitatea de a asculta.Ideal ar fi ca procesul de comunicare sa fie impecabil si sa existe un limbaj universal neutru care sa asigure acuratetea procesului. Din pacate insa, asa ceva nu exista decat in situatii particulare (comunitati restranse ca numar de indivizi, specializati intr-un anumit domeniu, cum ar fi, de exemplu, laboratoarele stiintifice, departamentele de IT etc.). In situatiile comune, factorii perturbatori sunt omniprezenti numai ca, printr-un efort sustinut si comun, cei care participa la actul comunicational ii pot indeparta sau le pot minimiza influentele asigurandu-se in finat o comunicare eficienta, ceea ce se doreste de la inceput.

2.LEADERSHIP ȘI CULTURA ORGANIZAȚIONALĂ

Pliant de promovare a instituției de învățământ în comunitatea de părinți

3.COMUNICARE MANAGERIALĂ ÎN SFERA ON-LINE

Print-screen-imagini de pe blogul creat la curs

4.ELEMENTE DE PSIHOPEDAGOGIA ADULȚILOR ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ

Eseu- Portretul liderului authentic