Modulul II Mentenanta automobilului Cls XI D

Lectia: INLOCUIREA/REPARAREA PIESELOR DEFECTE

Data 20.03.2020 (2 ore)

Repararea ambreiajului

Intretinerea ambreiajului

Lucrarile de intretinere a ambreiajului cuprind lucrari de ungere, control-verificare si reglare ;

· controlul si restabilirea nivelului lichidului din rezervorul pompei centrale de lichid, se face zilnic, trabuie sa fie 3/4 din volum.

· verificarea ca orificiul de aerisire de la capacul rezervorului sa nu fie obturat.

· ungerea axului pedalei se face la 5000 km .

· verificarea tensiunii arcurilor de readucere de la pedala si cilindrul de debraiere, se face la 10000 km

· reglarea cursei libere a pedalei, se executa la 10000 km. Verificarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face cu ajutorul unei rigle al carui capat se sprijina pe podea alaturi de pedala ambreiajului. Se apasa pwdala pana in momentul in care ambreiajul incepe sa decupleze. Acest moment se simte prin marirea fortei necesare deplasarii in continuare a pedalei. Distanta cu care s-a deplasat pedala reprezinta cursa libera a pedalei si se citeste direct pe scara riglei (in mm). Ea este de 20 - 40 mm iar pentru ambreiajul GFX 310 – KZ al autocamioanelor ROMAN, de exemplu, acestei curse libere ii corespunde un joc 2 – 3 mm intre rulmentul de presiune si parghiile de debraiere. Cursa libera a padalei la ambreiajul se face din tija reglabila ce face legatura dintre pedala de ambreiaj si actioneaza asupra pistonului din cilindrul pompei centrale de ambreiaj prin modificarea lungimii tijei. Prin aceasta se slabeste contrapiulita si se roteste tija cu ajutorul unei chei si a contrapiulitei pina cand se obtine cursa libera conform instructiunilor din cartea tehnica a automobilului.

DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE AMBREIAJULUI

Defectele in expoatare ale ambreiajului se pot manifesta sub forma ;

· ambreiajul patineaza sau nu cupleaza ;

· ambreiajul nu dedraiaza ;

· ambreiajul cuplează cu șocuri sau face zgomot.

Ambreiajul patineaza sau nu cupleaza. Defectul se constata mai ales la deplasarea automobilului in treapta de priza directa cu viteza redusa, cand motorul este accelerat iar turatia sa creste brusc, fara ca viteza automobilului sa se mareasca.

Defectul are mai multe cauze :

· lipsa cursei libee a pedalei face ca furca ambreiajului, sa apese in permanenta pe rulmentul de presiuune, ceea ca provoaca o uzura mai rapida a lui si reduce din apasarea discului de presiune asupra discului condus, deoarece ambreiajul cupleaza incomplet. Inlaturarea defectului consta in reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului la valoarea prescrisa de fabrica constructoare.

· existenta uleiului pe suprafata discului de frecare se datoreste patrunderii acestuia pe suprafetele in frecare, ca urmare a pierderilor de ulei de la motor de la palierul principal, a ungerii prea abundente a rulmentului de presiune, sau depasirii nivelului uleiului in carterul cutiei de viteze. Inlaturarea defectiunii consta in spalarea garniturilor de frecare cu detergent (benzina), daca au fost imbibate cu ulei se inlocuiesc. In acelasi timp trebuie inlaturata cauza patrunderii uleiului intre suprafetele de frecare a ambreiajului.

· slabirea sau decalibrarea arcurilor de presiune datorita supraincalzirii acestora. Remedierea consta in demomtarea ambreiajului verificarea arcurulor de presiune si inlocuirea celor slabite.

Ambreiajul nu deculpeaza. Defectul se manifesta la schimbarea treptelor de viteze, cand arborele cotit nu se decupleaza de transmisie, fiind insotit de unzgomot puternic, mai ales la incercarea de decuplare a treptei I. Cauzele pot fi :

· existenta unei curse prea mari,

· deformarea discului condus,

· dereglarea sau ruperea parghiilor de debraiere,

· neetanseitatea la mecanismul de actionare hidraulic.

Cursa libera a pedalei ambreiajului este prea mare datorita unui reglaj incorect si a uzurilor mari a articulatiilor la mecanismul de comanda. Inlaturarea defectului consta in reglarea cursei libere a pedalei.

· deformarea discului condus se produce mai ales, ca urmare asupraincalzirii si a repararii acestuia defectuoase. La decuplarea ambreiajului suprafetele deformate vor atinge atat suprafata placii de presiune cat si pe cea a volantului, facand imposibila decuplarea completa. Daca deformarea discului nu depaseste 0,3 – 0,4 mm, aceasta se indreapa ; in caz contrar se inlocuieste.

· dereglarea parghiilor de debraiere produce o deplasare inclinata a discului de presiune fata de pozitia initiala (capetele parghiilor nefiind in acelasi plan), iar decuplarea. Defectiunea este insotita, mai ales la inceputul decuplarii, de o trepidatie usoara si de un zgomot metalic neritmic. Defectiunea se remediaza prin reglarea parghiilor de debraiere.

· ruperea parghiilor de debraiere, duce la o situatie similara dereglarii lor,numai ca zgomotul produs este permanent datorita lovirii continuie a parghiilor rupte de placa de presiune in rotatie.

· defectele mecanismului de actionare hidraulic (conducte sparte, pompa centrala si cilindrul de debraiere neetanse) conduce la imposibilitatea decuplarii complete. Existenta aerului in instalatie provoaca o situatie similara.

Ambreiajul cupleaza cu smucituri sau face zgomote puternice. Defectul se dattoreaza urmatoarelor cauze: spargera discului de presiune, slabirea sau ruperea arcurilor(de amortizare) discului condus, ruperea niturilor de fixare a garniturilor de frecare, deraglarea sau ruperea parghiilor de dabraiere.

· spargerea discului de presiune se poate datora fabricatiei necorespinzatoare, supraincalzirii si conducerii defectuoase. Remedierea consta in inlocuirea discului de presiune.

· slabirea sau ruperea arcurilor discului condus se produce dupa o functionare indelungata sau o manevrare brutala a ambreiajului. Remedierea consta in inlocuirea discului condus sau a arcurilor defecte.

· ruperea niturilor de fixare a garniturilor (ferodou) de frecare se datoreste slabirii lor ca urmare a functionarii cu socuri a ambreiajului sau montarii gresite. Remedierea consta in inlocuirea discului condus.

REPARAREA AMBREIAJULUI

Defectele si tehnolagia de reconditionare a principalelor organe componente ale ambreiajului.

Discul condus uzat.

Poate prezenta urmatoarele defecte care se remediaza duapa cum urmeaza ;

- garniturile de frecare uzate peste limita admisa se inlocuiesc.

- discul deformat se repara prin strunjirea garniturii de frecare pe adancimea de maxim 1 mm ;

- in gaurile pentru niturile garniturilor de frecare uzate se introduc nituri noi, care refuleaza pana la umperea gaurilor ;

- gaurile pe bolturile distantiere uzate se alezeaza cu un alezor fix si se intro-duce bolturi distantiere majorate ;

Discul de presiune. Poate prezenta urmatoarele defecte care se reconditi-oneaza astfel :

- rizurile pe suprafata de lucru sau deformarea discului se remediaza prin strunjirea suprafetei de lucru a discului respectand cota minima admisa

- locasul parghiei uzate sau deteriorat se reconditioneaza prin frezare la cota de reparatie si folosirea a doua saibe compensatoare (asigurate prin puncte de sudura);

- gaurile pentru boltul suportului, uzate, se reconditioneaza prin alezarea locasului si folosirea de bolt majorat ;

- suprafetele laterale de ghidare in carcasa, uzate se reconditioneaza prin alezarea locasului si folosirea de bolt majorat.

- suprafetele laterale de ghidare un carcasa, uzate se reconditioneaza prin incarcare cu sudura oxiacetilenica, urmata de ajustare prin frezare la cota nominala ;

- urechile ghidajelor si bosajelor de centrare a arcurilor sparte sau uzate se reconditioneaza prin sudura oxiacetilenica urmata de ajustare la nivelul materialului de baza ;

Parghiile de debraiere. Pot avea urmatoarele defecte care se inlatura astfel :

- suprafata de actionare uzata se reconditioneaza prin incarcare cu sudura elec-trica si se rectifica la cota nominala ;

- locasurile pentru bolturile de ghidare uzate se reconditioneaza prin alezare si folosirea de bolturi majorate ;

- suprafetele laterale in zona de contact, se reconditioneaza prin frezarea ambelor suprafete, respectand cota minima si folosirea a doua saibe compensatoare ;

Furca de decuplare (debraiere). Poate avea urmatoarele defecte care se reme-diaza astfel :

- locasul pentru boltul cu cap sferic uzat, se reconditioneaza printr-o rectificare sferica a locasului la cota de reparatie , folosindu-se bolt sferic la cota majorata ;

- locasul sferic pentru tija de comanda uzat se reconditioneaza prin rectificarea sferica a locasului la cota de reparatie, folosindu-se tija de comanda reconditionata la cota majorata ;

- suprafata de fixare a mansonului de decuplare uzata se inlatura prin rectificare plana a ambelor suprafete si folosirea a doua saibe compensatoare ;

- filetul gaurilor pentru suruburile de fixare a mansonului de decuplare deteri-orat, se reconditioneaza prin refiletare la cota majorata.

Utilaje, S.D.V.-uri si materiale folosite la, intretinerea, diagnisticarea si repararea ambreiajului

Utilaje :

- macara hidraulica cu brat, penru ridicarea c.v.,

- elevator, pentru suspendarea autoturismului,

- dispozitiv de transtort agregate.

S.D.V.- uri :

- trusa scule TSA -3,

- chei dinamometrice si chei speciale,

- instrumente de masurare si verificare pentru c.v.

Materiale :

- ulei de transmisie,

- lavete bunbac,

- solutie detergent pentru spalare piese si agregate auto.

N.T.S.M SI P.S.I. INTIMPUL LUCRARILOR DE INTRETNERE SIREPARARE A TRANSMISIEI AUTOMOBILELOR

Operatiile de intretinere si reparare se vor executa de catre persoane calificate si instruite personal in acest scop, respectandu-se intocmai instructiunile tehnice, de exploatare, N.T.S (Legea de Protectie a Muncii nr.319/2006,H.G.cu privire la N.T.S. nr.1425/2006) si normele P.S.I. in vigoare.

Executarea lucrarilor de montare, intretinere sau reparare a automobilelor, se vor executa in hale si ateliere special amenajate, dotate cu utilaje, instalatii si S.D.V.-uri corespunzatoare operatiilor ce se executa.

Caile de acces din hale, ateliere si de pe platformele tehnologice, vor fi preva-zute cu marcaje. Latimea cailor de acces se vor stabili in functie de felul circulatiei si gabaritul automobilelor.Halele si atelierele vor fi iluminate si incalzite corespunzator si prevazute cu ventilatie naturala si artificiala.

Bancurile fixe din ateliere si hale, vor fi dotate cu menghine bine fixate si prevazute cu gratare din lemn pentru pardoseala. Utilajele electrice din hale si ateliere vor fi legate la instalatia de inpamantare, dotate cu dispozitive de protectie, cu instructiuni tehnice de exploatare, protectie a muncii si paza si stingerea incendiilor. Tablourile electrice din hale si ateliere se vor introduce in carcase de protectie, inscriptionate si vopsite in culori conventionale potrivit legislatiei in vigoare.In halele de intretinere si reparare vor fi amenajate canale de vizitare, vor fi prevazute cu borduri de ghidare a rotilor, instalatie electrica de iluminare la o tensiu-ne de 24V, nise de scule, gratare din lemn pe toata suprafata canalului, canalizare sa asigure scurgerea apei si lubrefiantilor. Automobilele se introduc in halele de reparatie numai dupa spalare. Dupa asezare pe postul de lucru, se va scoate combustibilul din rezervor, se va lasa maxim 10% din capacitatea rezervorului, se va deconecta bateria de acumulatoare din circuitul instalatiei electrice. In jurul automobilului se va asigura un spatiu de cel putin 1,2m. Manevrarea automobilului se va face sub directa supraveghere a maistrului sau sefului de echipa.

Subansamblele si piesele rezultate din demontare se vor depozita pe spatii de depozitare special amenajate in acest scop. Se vor degresa, spala cu solutii de detergenti. Ridicarea si transportul cutiilor de viteze se va face numai cu dispozitive de ridicat si transportat, special confectionate in acest scop, autorizate si verificate de catre organele in drept. Standurile de rodaj pentru transmisie - ambreiaje vor fi prevazute pe ambele parti cu dispozitive de protectie.

Modulul II Mentenanta automobilului Cls XI D

Lectia: INLOCUIREA/REPARAREA PIESELOR DEFECTE

Data 23.03.2020 (1 ora)

Repararea cutiei de viteze mecanice (manuale)

Construcţia şi funcţionarea cutiei de viteze manuală

În funcţie de modul de poziţionare ale motorului cu ardere internă structura unei cutii de viteze manuală este diferită. De exemplu pentru automobilele cu motoare dispuse longitudinal pe puntea faţă şi tracţiune pe puntea spate cutia de viteze are trei arbori: unul de intrare, unul intermediar şi al treilea de ieşire.

Cutie de viteze NVG cu cinci trepte pentru automobile Cutie de viteze şi diferenţial General Motors cu şase trepte

cu tracţiune spate (motor dispus longitudinal) pentru automobile cu tracţiune faţă (motor dispus transversal)

În cazul automobilelor cu motor pe puntea din faţă şi tracţiune faţă (soluţia totul faţă) cutiile de viteze au doi arbori: unul de intrare şi unul de ieşire.

Cutiile de viteze conţin mai multe perechi de mecanisme cu roţi dinţate care au rolul de a transforma cuplul motor şi turaţia în scopul adaptării motorului la cerinţele de tracţiune. Dacă o cutie de viteze este de tipul 5+1 înseamnă că conţine 5 mecanisme de roţi dinţate pentru mersul înainte şi un mecanism pentru mersul înapoi.

Cutie de viteze manuală (5+1) pentru un automobil cu motor montat transversal şi tracţiune faţă

1. pinionul intermediar al treptei de mers înapoi 2. caneluri pe care se montează discul de ambreiaj

3. arborele de intrare în cutia de viteze 4. pinionul primar al treptei I

5. pinionul prima al treptei de mers înapoi 6. pinionul primar al treptei II

7. pinionul primar al treptei III 8. f urca de cuplare a treptelor III-IV

9. pinionul primar al treptei IV 10. pinionul primar al treptei V

11. furca de cuplare a treptei V 12. arborele secundar

13. pinionul diferenţialului 14. pinionul secundar al treptei I

15. furca de cuplare a treptelor I-II 16. pinionul secundar al treptei II

17. pinionul secundar al treptei III 18. senzor de viteză

19. pinionul secundar al treptei IV 20. pinionul secundar al treptei V

21. tijă de selecţie

Pinioanele primare pentru toate treptele de viteză sunt fixe pe arbore, nu se pot roti independent faţă de arborele primar. Pe de altă parte pinioanele de pe arborele secundar sunt libere pe arbore, acestea se rotesc chiar dacă arborele secundar nu se roteşte (caz în care vehiculul staţionează). De reţinut că toate mecanismele cu roţi dinţate sunt angrenate tot timpul, cuplarea şi decuplarea unei trepte de viteză se face prin intermediul unor manşoanelor de cuplare.

Schema cinematică a unei cutii de viteze 5+1 (automobil motor montat transversal pe puntea faţă şi tracţiune faţă)

Fiecare treaptă de viteză este caracterizată de un raport de transmitere. Acest raport reprezintă valoarea cu care este convertit cuplul motor şi turaţia motorului într-o anumită treaptă de viteză. Raportul de transmitere depinde de mărimea pinioanelor ce compun treapta de viteză. Dacă se cunosc numărul de dinţi sau diametrul fiecărui pinion se poate calcula raportul de transmitere:

i = z2/z1 = d2/d1

unde:

z – numărul de dinţi

d – diametrul

1 – pinionul conducător (motor)

2 – pinionul condus

Exemplu de angrenaj pentru cutie de viteze manuala

Raportul de transmitere al acestui angrenaj este de 2.8 deoarece pinionul condus are 28 de dinţi iar cel conducător 10 dinţi.

Exemple de rapoarte de viteză:

Treapta Motor 1(benzină 75 CP)Motor 2(benzină 258 CP)Motor 3(diesel 150 CP)

1 3.73 4.35 3.80

2 2.05 2.50 2.23

3 1.39 1.67 1.36

4 1.03 1.23 0.97

5 0.79 1.00 0.76

6- 0.85 0.61

diferenţial 4.50 3.15 3.56

Pe baza valorilor rapoartelor treptelor cutiei de viteze putem extrage câteva informaţii referitoare la automobil. De exemplu în primul exemplu (Motor 1) cutia de viteze este cu doi arbori, tracţiune faţă, deoarece raportul de priză directă (treapta a patra) nu are valoarea 1.00 ci este apropiată (1.03). În cazul exemplului cu Motor 2 cutia de viteze este cu trei arbori, tracţiune spate, deoarece treaptă de priză directă are valoare 1.00. În acest caz arborele de intrare din cutie este conectat la arborele de ieşire fără să mai treacă printr-un mecanism cu pinioane.

Modulul II Mentenanta automobilului Cls XI D

Lectia: INLOCUIREA/REPARAREA PIESELOR DEFECTE

Data 25.03.2020 (2 ore)

Repararea cutiei de viteze mecanice (manuale)

În cazul unui automobil cu o singură punte motoare, faţă sau spate, cuplul şi turaţia motorului sunt transformate de două ori până să ajungă la roţi. Prima conversie este făcută de raportul treptei de viteză cuplate iar a doua de raportul diferenţialului. De exemplu dacă, în cazul cutiei de pe Motorul 3 (diesel 150 CP) cuplul motor este de 130 Nm, iar prima treaptă este cuplată, la fiecare roată motoare vom avea (130 x 3.8 x 3.56)/2 adică 879 Nm ! În acelaşi timp dacă turaţia motorului este de 2000 rot/min iar automobilul se deplasează în linie dreaptă fiecare roată va avea turaţia de (2000 / 3.8 / 3.56) adică 148 rot/min!

Procesul de sincronizare al turaţiilor arborilor

Procesul de cuplare a unei trepte de viteză este făcut în două etape:

selecţie: reprezintă etapa de selectare a manşonului de cuplare pentru treapta de viteză dorită (mişcarea levierului

de viteze în stânga sau dreapta);

angajare: reprezintă cuplarea efectivă a treptei de viteză dorită (mişcarea levierului de viteze înainte sau înapoi).

Etapa de angajare a treptei de viteză este distinctă deoarece în acestă etapă se face sincronizarea. În cazul în care schimbăm o treaptă de viteză (de exemplu 1-2) la trecerea în noua treaptă de viteză, a doua, turaţia arborelui de intrare trebuie sincronizată cu turaţia arborelui de ieşire.

Exemplu: Schimbare de treaptă 1-2

1) n intrare = 3000 rot/min 2) i1 = 3.73 3) n ieşire = 804 rot/min

6) n intrare = 1649 rot/min 5) i2 = 2.05 4) n ieşire = 804 rot/min

Din exemplul prezentat rezultă că la schimbare din treapta 1 în treapta 2 turaţia arborelui de intrare trebuie redusă la 1649 rot/min de la 3000 rot/min. Astfel se face sincronizarea turaţiilor arborilor.

Sincronizarea este un proces care nu este perceput în mod evident de către conducătorul auto. O schimbare de treaptă de viteză durează în medie 0.7 secunde, perioadă ce cuprinde atât selecţia cât şi angajarea.

Pentru a înţelege cum se face sincronizarea trebuiesc studiate componentele care sunt implicate în procesul de schimbare a unei trepte de viteză. În figura de mai jos este prezentată o pereche de pinioane primare împreună cu furca şi manşonul de cuplare.

Pereche de pinioane primare cu elementele de acţionare şi sincronizare (poziţie necuplată):

1. arbore secundar

2. pinion secundar (treapta n)

3. coroană dinţată de sincronizare şi cuplare (treapta n)

4. inel sincronizator (treapta n)

5. manşon de cuplare

6. furcă de acţionare

7. inel sincronizator (treapta n+1)

8. coroană dinţată de sincronizare şi cuplare (treapta n+1)

9. pinion secundar (treapta n+1)

10. Manşon de cuplare în poziţia neutră

În momentul în care se efectuează angajarea treptei de viteză (9) manşonul de cuplare (5) acţionat de furca (6) împinge inelul sincronizator (7) pe coroana dinţată (8). Contactul dintre inelul sincronizator şi coroana dinţată se efectuează pe o suprafaţă conică interioară şi are ca rezultat încetinirea turaţiei arborelui primar care este solidar cu pinionul (9). Când diferenţa de turaţii dintre arborele primar şi inelul sincronizator tinde spre zero, aceste piese se rotesc cu aceeaşi turaţie, manşonul de cuplare (5) se va deplasa peste inelul sincronizator (7) şi coroana dinţată (8) rigidizându-le. Astfel se realizează cuplare unei trepte prin sincronizare.

Pereche de pinioane primare cu elementele de acţionare şi sincronizare (poziţie cuplată):

1. arbore secundar

2. pinion secundar (treapta n)

3. coroană dinţată de sincronizare şi cuplare (treapta n)

4. inel sincronizator (treapta n)

5. manşon de cuplare

6. furcă de acţionare

7. inel sincronizator (treapta n+1)

8. coroană dinţată de sincronizare şi cuplare (treapta n+1)

9. pinion secundar (treapta n+1)

10. b utucul manşonului de cuplare

11. element de blocare a manşonului pe poziţia neutră

12. Manşon de cuplare în poziţia cuplat

De reţinut că la o schimbare în sus (din treapta n în n+1) arborele primar trebuie frânat iar la o schimbare în jos (din treapta n+1 în n) arborele primar trebuie accelerat. Astfel la o schimbare în jos, mai ales dacă schimbarea este de la n la n-2, pentru a avea o sincronizare mai rapidă, se poate face o „dublă debreiere”. Acest procedeu constă în accelerarea motorului, cu ambreiajul cuplat, înainte de a angaja treapta dorită, pentru accelerarea arborelui primar.

Etapele succesive ale unei schimbări de viteză cu „dublă debreiere” sunt:

· decuplarea motorului de transmisie prin apăsarea pedalei de ambreiaj

· scoaterea din treapta de viteză curentă (n)

· cuplarea motorului prin eliberarea pedalei de ambreiaj

· accelerarea motorului până la turaţia dorită

· decuplarea motorului de transmisie prin apăsarea pedalei de ambreiaj

· angajarea noii trepte de viteză (n-1 sau n-2)

Acest procedeu este mult mai eficient la schimbări de trepte de tipul 3-1 sau 4-2 pentru care arborele primar trebuie accelerat cu aproximativ 2000 rot/min. Este evident că se poate efectua o schimbare de treaptă clasică, fără dublă debreiere, dar care v-a dura mai mult datorită faptului că sincronizarea va fi mai lungă.

Majoritatea cutiilor de viteze manuale sunt prevăzute cu sincronizatoare cu un singur inel. Există cutii de viteze care au sincronizatoare duble, cu două inele de sincronizare. Aceste sunt utilizate în special pentru treptele 1 şi 2 la care sincronizarea poate presupune decelerarea sau accelerarea arborelui primar la valori mai ridicate.

Sincronizator dublu Borg Warner

1. pinion secundar;

2. coroană dinţată;

3. rulment cu ace;

4. inel sincronizator interior;

5. inel intermediar;

6. inel sincronizator exterior;

7. butuc manşon de cuplare;

8. manşon de cuplare;

9. element de blocare a manşonului pe poziţia neutră

Una din constrângerile unei cutii de viteze manuale este necesitatea unei forţe de acţionare egale asupra sincronizatoarelor, indiferent de treapta de viteză. Pentru a realiza cuplarea treptelor de viteză în acelaşi interval de timp avem nevoie de o forţă mai mare de acţionare pentru treptele inferioare. Soluţia la acest inconvenient este sincronizatorul dublu, care la aceeaşi forţă de acţionare, datorită suprafeţei de frecare mărită, realizează sincronizarea la fel de rapid ca în cazul treptelor superioare (prevăzute cu sincronizatoare simple).

În videoclipul de mai jos este explicată construcţia şi modul de funcţionare al unei cutii de viteze manuale. Cutia prezentată este pentru un automobil cu tracţiune spate, cu trei arbori.

Înţelegerea modului de funcţionare al unei cutii manuale este deosebit de importantă deoarece permite înţelegerea conceptelor mai avansate de cutii cum ar fi cutiile de viteze automatizate sau cu dublu ambreiaj. De asemenea cunoştinţele relativ la construcţia şi funcţionarea unei cutii de viteze conferă conducătorului auto posibilitatea de exploata transmisia în condiţii optime ce are ca efect extinderea duratei de viaţă.

Video cutie de viteze manuală - costrucţie şi funcţionare

{youtube}9J-3xw0VxiM{/youtube}

Modulul II Mentenanta automobilului Cls XI D

Lectia: INLOCUIREA/REPARAREA PIESELOR DEFECTE

Data 27.03.2020 (2 ore)

Repararea cutiei de viteze mecanice (manuale). Defectiuni posibile si metode de remediere

Cutia de viteze este o componenta importanta a sistemului de transmisie a masinii deoarece aceasta pune in miscare rotile, prin transferul de putere pe care il realizeaza dinspre motor catre roti. Defectiunile cutiei de viteze pot aparea in orice moment, de aceea este important sa stiti la cine sa apelati pentru reparatii cutii viteze manuale, care sa va garanteze calitate, rapiditate si un pret de reparatie accesibil.

Cutia de viteze manuala poate intampina urmatoarele defectiuni:- Zgomote la cuplarea unei vitezeCauze: Aceste zgomote neplacute pot fi din cauza sincronizatorului spart sau gripat, lucru care duce la ruperea arcului sincronizatorului.Remediu: Pentru a scapa de aceasta defectiune, cutia de viteze se demonteaza pentru a inlocui sincronizatorul. - Imposibilitatea introducerii in vitezeCauze: -dereglarea cursei tijei de selectare a vitezelor;             -slabirea sau deformarea tijelor de comanda a vitezelor;             -defectiuni la sistemul de zavorarea a vitezelor (blocari cu impuritati);             -cursa libera a pedalei de ambreiaj este foarte mare;             -placa de presiune este fisurata sau deformata.Remediu: Pentru fiecare cauza se corecteaza jocurile, se restrang la cuplu piesele conjugate sau se inlocuiesc cu piese originale. - Iesirea necontrolata din treptele de vitezeCauze: -suportii cutiei slabiti din fixari sau cu silent-blocuri rupte;             -dereglarea cursei tijei de selectare a vitezelor;             -sistemul de blocare a vitezelor prezinta mansoane sincronizate uzate,             -dantura rupta sau spartaRemediu: inlocuirea pieselor defecte cu piese originale.

 INTRETINEREA CUTIEI DE VITEZE

Cuprinde urmatoarele lucrari: controlul fixarii pe carcasa ambreiajului; verifica-rea strangerii piulitelor dela flansa arborelui secundar; verificarea etenseitatii carterului prin observare daca are pierderi de ulei de transmisie (T90EP-2sau T90EP-E); controlul cu stetoscopul a zgomotelor; reglarea mecanismelor de actionare a treptelor; gresarea articulatiilor mecanismului de comanda; controlul si completarea uleiului din carter-trebuie sa fie pana la nivelul orificiului de alimentare; schimbarea periodica a uleiului de transmisie (10000km echiv.)printr-un orificiu lateral astupat tot cu un buson. Pentru o golire cat mai buna a uleiului se face dand aceasta este calda(la venirea din cursa).

DEFECTELE DE EXPLOATARE ALE C.V.

Se pot manifesta sub forma: blocarea c.v., ramanerea intr-o treapta fara posibilitatea de a mai cupla alta, autodecuplarea c.v., schimbarea cu zgomot a treptelor la demaraj cu ambreiajul decuplat complet, zgomotul continuu mai puternic la mersul in plina sarcina.

Blocarea cutiei de viteze. Defectul se manifesta mai ales la pornirea de pe loc sau la mersul inapoi, ca urmare a deteriorarii dispozitivului de zavorare a treptelor sau din cauza ruperilor de dantura la rotile dintate. Uzura dispoz. de zavorare, poate duce la cuplarea simultana a doua trepte, rezultand blocarea c.v.

Ramanerea c.v. intr-o treapta, fara posibilitatea de a mai cupla alta. Defectul

se datoreaza mai multor cauze: ruperea manetei de schimbare a treptelor, rupera furcilor de cuplare sau a tijelor culisante, defectarea dispozitivului de zavorare, conrelari uleiului pe timp de iarna. Ruperea furcilor de cuplare, maneta, tije culisante se produce datorita oboselii materialului, schimbarilor brutale a vitezelor sau manevrarilor fortate cand uleiul este congelat. Pentru a preveni producerea altor deteriorari se debraiaza si se opreste motorul. Remedierea se face in ateliere auto (service).

Autodecuplarea c.v sare din viteza). Defectul se poate datora urmatoarelor cause: defectarea dispozitivului de fixare a treptelor, danturile pinioanelor si danturile de cuplare (crabotii) uzate accentuat, rulmentii cu jocuri mari, jocuri axiale mari ale pinioanelor pe arborele secundar. Uzura excesiva a danturii pinioanelor se produce mane-vrarii incorecte a manetei c.v. Se inlocuiesc pinioanele uzate.

Schimbarea cu zgomot a treptelor la demaraj, cu ambreiajul complet decuplat. Cauza defectiunii o poate constitui uzura sau deteriorarea sincronizatoarelor, vitezele unghiulare ale elementelor, in momentul cuplarii nu mai sunt egale.

Zgomot continuu mai puternic la mersul in plina sarcina. Datorita uzurii sau deteriorarii rulmentilor arborilor, montaj prea strans fiind urmat de incalziri locale si eventual griparea rulmentilor.

Bataia ritmica. Se produce ruperii danturii rotilor dintate. Remedierile se executa numai in service

 REPARAREA CUTIEI DE VITEZE

Carterul cutiei de viteze. Poate prezenta urmatoarele defecte, care se remediaza astfel:

- fisurile carterului daca sunt mai mici de 50mm sau nu traverseaza mai mult de doua gauri se repara prin sudare ;

- locasurile pentru axul de mers inapoi uzate se alezeaza la cote majorate si se folosesc axe majorate ;

- gaurile filetate uzate se remediaza prin majorarea gaurilor si refiletare sau incarcare cu sudura a gaurilor, gaurirea si refiletare la cota nominala ;

- locasurile rulmentilor arborilor c.v.uzate se reconditioneaza prin alezare la o cota majorata bucsare(bucse montate cu strangere prin presare) – prelucrarea alazajului la cota nominala sau prin metalizare, urmata de prelucrarea la cota nominala.

Arborele primar. Arborele primar al c.v.poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura astfel :

- suprafata locasului pentru sprijinirea arborelui secundar uzata se reconditionea-za prin rectificare la cota majorata, sau prin cromare si rectificare la cota nominala ;

- suprafata de fixare a rulmentului din carterul c.v. uzata se reconditio-neaza prin cromare, metalizare cu pulberi si rectificare la cota nominala ;

- uzura in latime a canelurilor pentru butucul arborelui ambreiajului peste limita admisa duce la rebutarea arborelui ;

- fusul de ghidaj in arborele cotit uzat se reconditioneaza prin cromare sau metalizare cu pulberi metalice si rctificare la cota nominala ;

- suprafata de alunecare a inelului de etansare uzata se reconditioneaza prin cromare sau metalizare cu pulberi metalice si rectificare la cota nominala ;

- suprafetele de lucru ale dintilor de angrenare sau cuplare stirbite se reconditioneaza prin polizarea marginilor

daca defectul nu depaseste 25% din suprafetele dintelui si cand nu apare la doi dinti alaturati ;

Arborele secundar.Poate prezenta urmatoarele defecte,care se repara astfel :

- suprafetele de centrare ale canelurilor uzate nu se reconditioneaza ;

- uzura in grosime a canelurilor duce la inlocuirea arborelui daca cota este sub limita admisa ;

- suprafetele de lucru pentru rulmenti cu role-ace (pe care se sprijina rotile dintate) uzate se reconditioneaza prin:

- cromare dura si rectificare la cota  nominala,

- metalizare cu pulberi metalice si rectificare la cota nominala,

- rectificare la treapta de reparatie, inlocuirea rolelor-ace initiale cu unele avand diametrul majorat si folosirea unei roti dintate reconditionate ;

- fusurile pentru rulnentii de sprijin uzate se reconditioneaza prin rectificare si uniformizare, cromare dura si rectificare la cota nominala ;

- fisuri de orice natura duce la rebutarea arborelui ;

- incovoiera arborelui se masoare cu un dispozitiv cu comparator. Arborele incovoiat nu se reconditioneaza.

INSTALATII, UTILAJE, S.D.V. SI MATERIALE UTILIZATE LA REPARAREA C.V.

Utilaje :

- macara hidraulica cu brat, penru ridicarea c.v.,

- elevator, pentru suspendarea autoturismului,

- dispozitiv de transtort agregate.

S.D.V.- uri :

- trusa scule TSA -3,

- chei dinamometrice si chei speciale,

- instrumente de masurare si verificare pentru c.v.

Materiale :

- ulei de transmisie,

- lavete bunbac,

- solutie detergent pentru spalare piese si agregate auto.

N.T.S.M SI P.S.I. INTIMPUL LUCRARILOR DE INTRETNERE SI

REPARARE A TRANSMISIEI AUTOMOBILELOR

Operatiile de intretinere si reparare se vor executa de catre persoane calificate si instruite personal in acest scop, respectandu-se intocmai instructiunile tehnice, de exploatare, N.T.S (Legea de Protectie a Muncii nr.319/2006,H.G.cu privire la N.T.S. nr.1425/2006) si normele P.S.I. in vigoare.

Executarea lucrarilor de montare, intretinere sau reparare a automobilelor, se vor executa in hale si ateliere special amenajate, dotate cu utilaje, instalatii si S.D.V.-uri corespunzatoare operatiilor ce se executa.

Caile de acces din hale, ateliere si de pe platformele tehnologice, vor fi preva-zute cu marcaje. Latimea cailor de acces se vor stabili in functie de felul circulatiei si gabaritul automobilelor.Halele si atelierele vor fi iluminate si incalzite corespunzator si prevazute cu ventilatie naturala si artificiala.

Bancurile fixe din ateliere si hale, vor fi dotate cu menghine bine fixate si prevazute cu gratare din lemn pentru pardoseala. Utilajele electrice din hale si ateliere vor fi legate la instalatia de inpamantare, dotate cu dispozitive de protectie, cu instructiuni tehnice de exploatare, protectie a muncii si paza si stingerea incendiilor. Tablourile electrice din hale si ateliere se vor introduce in carcase de protectie, inscriptionate si vopsite in culori conventionale potrivit legislatiei in vigoare.In halele de intretinere si reparare vor fi amenajate canale de vizitare, vor fi prevazute cu borduri de ghidare a rotilor, instalatie electrica de iluminare la o tensiu-ne de 24V, nise de scule, gratare din lemn pe toata suprafata canalului, canalizare sa asigure scurgerea apei si lubrefiantilor. Automobilele se introduc in halele de reparatie numai dupa spalare. Dupa asezare pe postul de lucru, se va scoate combustibilul din rezervor, se va lasa maxim 10% din capacitatea rezervorului, se va deconecta bateria de acumulatoare din circuitul instalatiei electrice. In jurul automobilului se va asigura un spatiu de cel putin 1,2m. Manevrarea automobilului se va face sub directa supraveghere a maistrului sau sefului de echipa.

Subansamblele si piesele rezultate din demontare se vor depozita pe spatii de depozitare special amenajate in acest scop. Se vor degresa, spala cu solutii de detergenti. Ridicarea si transportul cutiilor de viteze se va face numai cu dispozitive de ridicat si transportat, special confectionate in acest scop, autorizate si verificate de catre organele in drept. Standurile de rodaj pentru transmisie (motoare) vor fi prevazute pe ambele parti cu dispozitive de protectie.