Motto: “Arta de a trăi este şi iscusinţa de a te şlefui mereu”.

( Vasile Pavelcu)

Nr. 3 / 2008

Revista elevilor Şcolii cu clasele I- VIII Budureasa

Prof. Goina Daniela Tot mai mult se insistă pe procesul de evaluare a performanţelor elevilor dar şi ale profesorilor. Toate cadrele didactice se documentează cât mai mult pe această temă, încercăm să ne perfecţionăm şi să fim pregătiţi , participând la cursuri organizate de CCD sau Ministerul Educaţiei. metodele moderne de predare- învăţare –evaluare „prind viaţă” înlocuind metodele tradiţionale, iar elevii sunt interesaţi în multe situaţii mai ales în lecţiile AEL.

Evaluarea procesului de învăţământ reprezintă o acţiune subordonată activităţii de instruire-educaţie, organizată la nivel de sistem, necesară pentru verificarea gradului de îndeplinire a obiectivelor propuse, verificare realizabilă la diferite intervale de timp, cu funcţia centrală de reglare-autoreglare.

Obiectivele de referinţă şi competenţele de evaluat selectate permit:- măsurarea progresului în achiziţia de cunoştinţe, formarea de capacităţi şi atitudini;- validarea metodelor de predare, a schemelor de acţiune aplicate de profesor în procesul

instruirii;- urmărirea nivelului de atingere de către elevi a standardelor curriculare de performanţă;- combinarea unor itemi seiobiectivi cu itemi subiectivi, dar şi itemi atitudinali în

instrumentul de evaluare;- realizarea unui barem de notare care să redea fidel achiziţia competenţelor în probleme de

conţinut şi redactare a răspunsurilor;- clasarea şi compararea rezultatelor testului ;- organizarea unor activităţi de ameliorare a deficienţelor.

Evaluarea sau examinarea, reprezintă actul didactic complex, integrat întregului proces de învăţământ, care urmăreşte măsurarea cantităţii cunoştinţelor dobândite, ca şi valoarea, nivelul, performanţele şi eficienţa acestora la un moment dat, oferind soluţii de perfecţionare a actului didactic. A evalua rezultatele şcolare înseamnă a determina măsura în care obiectivele programului de instruire au fost atinse, precum şi eficienţa metodelor de predare-învăţare. Esenţa evaluării este cunoaşterea efectelor acţiunii desfăşurate,pentru ca pe baza informaţiilor obţinute, această activitate să poată fi ameliorată în timp. Evaluarea înseamnă deci: măsurarea, interpretarea, aprecierea rezultatelor şi adoptarea deciziei. Din analiza relaţiilor dintre evaluarea rezultatelor şcolare şi procesul de instruire se desprind funcţiile evaluării. Aceste funcţii privesc sarcinile, obiectivele ,rolul şi destinaţia evaluării. Evaluare şi notare Schimbările complexe în ceea ce priveşte utilizarea unor strategii moderne ale învăţării presupun şi metode de evaluare adecvate. Evaluarea trebuie să fie coerentă cu noile stiluri şi metode de predare – învăţare şi să fie gândită ca un instrument pentru îmbunătăţirea activităţii, nu ca o „probă” a ceea ce ştiu sau nu ştiu?! elevii la un moment dat. Organizarea unei activităţi interesante, în care elevii (şi profesorii) se simt bine în timpul învăţării nu este un scop în sine. Trebuie să înregistrăm mereu progresele pe care le fac elevii în procesul de învăţare. De aceea, evaluarea este menită să ne sprijine pentru a îmbunătăţi învăţarea, nu să probeze că elevii au învăţat ceva anume (şi cât anume) ca şi informaţie. Din aceste motive profesorii trebuie să folosească atât evaluarea formativă (pentru procesul de predare – învăţare) cât şi evaluarea sumativă (pentru „produsele” care rezultă în urma învăţării). Pentru a evalua procesul, profesorii pot să se ghideze după trei întrebări:Care au fost cele mai importante cunoştinţe învăţate în această lecţie?Ce este încă neclar?Ce v-a plăcut cel mai mult în această lecţie?sau chestionare de evaluare la sfârşitul fiecărui capitol sau chiar la sfârşitul unor lecţii. În acest mod profesorii primesc feed – back de la elevi şi pot să facă schimbări în procesul de învăţare pentru a îmbunătăţi paşii următori. Pe de altă parte, profesorii vor evalua şi „produsul” învăţării, măsurând însă ceea ce elevii au realizat în raport cu obiectivele lecţiei nu ce anume sau cât nu ştiu. În ceea ce priveşte evaluarea sumativă, profesorii pot folosi pe lângă testele scrise sau examinarea orală şi alte „probe” de evaluare, care pun accentul pe „interactivitatea” dintre elev şi profesor. La disciplina limba şi literatura romănă profesorii folosesc mult metoda complementară portofoliul unde putem să ne antrenăm elevii să fie creativi şi imaginativi, realizând referate,compuneri, eseuri pe diferite teme şi încercând să le trezim interesul pentru documentare, cercetare şi interpretare. Consider că este o metodă de evaluare eficientă, punând elevii la „treabă”.BIBLIOGRAFIE :Constantin Cucos - " Pedagogie" - Editura Didactica (1996)Ioan Nicola - "Tratat de pedagogie scolara" - Editura Didactica (1996)Cristea Sorin - "Pedagogie generala" - Editura Didactica (1996).

CALENDARUL ACTIVITATILOR EDUCATIVE IN ANUL SCOLAR 2008- 2009 SEMESTRUL I“Suna clopotelul, incepe un nou an scolar - 24. 09.- 26. 09. 2008Saptamana limbilor straine -24. 09.- 26. 09. 2008Ziua Internationala a Educatiei -6.10.2008Ziua Mondiala a Alimentatiei -16.10.2008Ziua Armatei Romane -24.10.2008Ziua Tolerantei1 -4 .11. 2008Săptămâna globală -24. 11. 2008“Sa ne amintim de unire”- unirea Bucovinei cu Romania -28.11. 2008Ziua nationala a Romaniei -1.12.2008„Fii cu ochii in patru” -7.12.2008„Legea temeiul democratiei”- Ziua mondiala a drepturilor omului -10.12.2008Craciunul- Sarbatoarea Nasterii Domnului - 20- 25. 12. 2008“Sa protejam natura” 13.01.2009“Porni Luceafarul” – ziua marelui poet Mihai Eminescu -15.01. 200924 ianuarie Ziua Unirii- 1859, Unirea Principatelor - 23.01. 2009

Rubrică realizată de prof. Laboş Daciana.

1. Toată viaţa, cât trăieşte nu pricepe ce vorbeşte. Casetofonul Câinele Papagalul Traian Basescu.2. Şarpe mare de oţel fuge iute prin tunel. Fierul Trenul Macaraua Avionul.3. Ce se pune pe masă, se taie se-mparte fiecare dar nu se mănâncă? Maioneza Ciorba Tacâmurile Cărţile de joc.4. Cine are urechi şi n-aude? Difuzorul Iepurele Elefantul Acul.5. N-are gură dar vorbeşte, cântă şi nu răguşeşte. Casetofonul Câinele Microfonul Fluierul.6. Ce intră-n perete dar capu-l lasă afară? Zidarul Ciocanul Ţapul Cuiul. 7. O cutie care urcă şi coboară ghici ce-i? Macaraua Televizorul Liftul Camera foto.8. În ce loc râurile nu au apă? Pe hartă La mare La munte La izvor.9. Cine are mâini şi picioare dar nu merge? Statuia Broasca Cămila Zebra10 Ce trece prin apă şi nu se udă? Barca Umbra Undiţa Peştele.

Sportul ne aduce bucurii Prof. Balaciu Teodor

Elevii şcolii noastre au participat la concursul anual de cros din Beiuş în data de 24 octombrie 2008 “Memorial Popa Bota Gheorghe”.Şcoala noastră a fost reprezentată de către elevii care au ocupat locuri fruntaşe la concursul de cros din data de 1 iunie 2008.

Cel mai bun rezultat a obţinut eleva Laza Tamara din clasa a III-a care a ocupat locul IV la categoria claselor I-IV.

Pe 31 octombrie 2008 în Şcoala cu clasele I-VIII Budureasa s-a organizat un mini-festival cu ocazia sărbătorii de Halloween. Copiii din clasele V-VIII au participat cu mare entuziasm la această serbare. Ei au început pregătirile cu cel puţin 3 săptămâni în urmă, învăţând poezii şi cântece specifice acestui moment şi cautând idei pentru costume. Concursul a fost deschis de Magda Mario printr-o scurtă introducere a ceea ce înseamnă Halloweenul. După priceperea şi cunoştinţele de engleză dobândite până acum, copiii au recitat poezii şi au cântat cu entuziasm. În cadrul acestui mini-festival, copiii şi-au folosit imaginaţia, dar au apelat şi la resursele proprii sau la ajutorul doamnei profesoare de engleză pentru a se deghiza cât mai bine. Astfel au fost prezenţi: monştri, vrăjitoare, maimuţe, stafii, prinţese, cavaleri, bucătari, doctori etc.... De asemenea, copiii şi-au folosit şi indemânarea în cadrul concursului de sculptat dovleci. În urma acestuia, cei mai pricepuţi au primit diplomă şi dulciuri. Cei mai talentaţi şi iscusiţi au fost: Vaida Marius- premiul I, Miculescu Mădălin- premiul II, Costea Ionuţ- premiul III, Buşte Tudor- menţiune. Sărbătoarea s-a încheiat cu un concurs de „Bobbing for apples” unde copiii s-au înghesuit în a scoate cât mai multe mere din găleata plină cu apă rece. La plecare, copiii au primit căteva dulciuri în amintirea acestui moment.

Micii l ădari din Budureasa prin Bucovina

Într-o frumoasă zi de iunie pornim din Budureasa cu acelaşi autocar şi acelaşi simpatic, binedispus şi apreciat şofer, Ghiţă Manciu.

Pentru mulţi dintre noi această excursie reprezintă ceva inedit atât prin faptul că durează cinci zile cât şi prin obiectivele pe care urmează să le vizităm prin Bucovina. Pornim binedispuşi şi cu gândul că nu vom avea aceleaşi”probleme” pe care le-am avut în excursia din Maramureş.

La Beiuş facem stânga şi intrăm pe şoseaua care leagă Oradea de Deva. Străbatem spre S-E Depresiunea Beiuşului şi admirăm în dreapta Munţii Codru- Moma, în stânga Munţii Pădurea Craiului iar în faţa noastră Munţii Bihor, cel mai înalt vârf din Carpaţii Occidentali( vf. Bihor 1849m). După Ştei, în satul Lunca facem din nou stânga şi intrăm pe DN 75, şosea care ne duce spre Turda. Mai facem câteva” mici escale” forţate dar încet, încet ne acomodăm şi nu ne mai oprim aşa des.

După ce ajungem sus şoseaua coboară şi urmează cursul râului Arieş, cel mai lung din Carpţii Occidentali (122km). Arieşul străbate o regiune geografică cunoscută şi sub numele de Ţara Moţilor. Valea este sălbatică, iar cursul râului cu multe praguri şi repezişuri. Vedem în stânga şi în dreapta noastră gospodării ţărăneşti care urcă până la înălţimi de 1600 m (aşa numitele crânguri) nişte aşezări de tip risipit. De la Câmpeni observăm şi vestita mocăniţă care circulă pe o cale ferată îngustă ce leagă acest oraş de Turda.

Vedem de departe Cheile Turzii, după care ne îndreptăm spre Salina Turda, mină ce datează încă de pe vremea romanilor. Prima atestare de extragere a sării datează din 1271. A cunoscut apoi o modernizare după 1853, fiind închisă în 1932. Zăcămintele se găsesc sub forma unei perne alungite pe 45 kmp, cu o adâncime de 1200 m iar conţinutul de NaCl este de 99%. Salina este recomandată în tratarea unor afecţiuni respiratorii.

Intrăm cu toţii şi după ce străbatem o galerie de aproape 1km ajungem la minele propriu-zise. Vizităm mina Rudolf de formă trapezoidală cu o adâncime de 40m. După explicaţiile primite din partea ghidului suntem lăsaţi liberi şi ne aventurăm pe scările care coboară de a lungul a 13 etaje având fiecare marcat anul în care a fost săpat. Ne tragem puţin sufletul şi la fel de zgomotoşi, dar şi plini de frig, urcăm din nou scările.

Ne îmbarcăm în autocar. Străbatem Depresiunea Colinară a Transilvaniei îndreptându-ne spre Bistriţa unde va fi primul nostru popas peste noapte.

Ajungem şi suntem cazaţi la un Grup Şcolar Industrial. Avem program de voie. Băieţii încing o” miuţă”. Câţiva ieşim în oraş şi ni se atrage atenţia că la ora 22.00 se închid porţile şcolii.

Ne trezim dis de dimineaţă dar plecarea este abia la ora 9.00. luăm micul dejun. Nu mai avem răbdare şi abia aşteptăm să ajungem în Bucovina. Ne angajăm pe şoseaua spre Vatra Dornei. Ne apropiem de Carpaţii Orientali ,şoseaua şerpuind printre Munţii Bistriţei, Bârgăului şi Călimani.

Urcăm spre Pasul Tihuţa (1227m). Fără să ne oprim trecem prin staţiunea Piatra Fântânele (1201m) unde zărim Complexul Dracula ,cel pe care scriitorul Bram Stoker l-a făcut celebru descriindu-l după călătoriile pe care le-a făcut, pentru a-l întâlni pe contele cu acelaşi nume.

Sus în Pasul Tihuţa facem un scurt popas şi suntem într-o cumpănă a istoriei româneşti. În spatele nostru este Ardealul, în faţa noastră Bucovina înspre nord Maramureşul. Admirăm priveliştea superbă care se desfăşoară în jurul nostru. Munţii Călimani de natură vulcanică cu cel mai mare crater vulcanic stins şi care se înalţă până la 2100m. Înspre nord zărim chiar şi Munţii Rodnei cu cel mai înalt vârf din Carpaţii Orientali( vf. Pietrosul Rodnei-2303m) acoperit cu pete de zăpadă.

Pornim spre Vatra Dornei un frumos oraş şi staţiune balneo- climaterică în acelaşi timp, unde ajungem aproape de amiază. Fiindcă Muzeul etnografic era închis vizităm Muzeul Vânătorii şi Ştiinţelor Naturale. Cu greu găsim apoi un loc unde să servim masa de amiază. Ne descurcăm fiecare cum putem. Vizităm apoi şi parcul din centrul oraşului unde vedem vestitele veveriţe ce populează acest parc.

Ne continuăm drumul străbătând minunatele ţinuturi de vis ale Bucovinei. Din loc în loc suntem nevoiţi să ne oprim fiindcă şoseaua este în reparaţie. Acelaşi lucru ni s-a întâmplat şi între Bistriţa şi Vatra Dornei. Străbatem unul din cele mai frumoase pasuri ale ţării şi anume Mestecăniş(1096m).Zărim înspre sud şi masivele Giumalău şi Rarău cu frumoasele „pietre ale Doamnei”. Ajungem în oraşul de la poalele Rarăului cum este numit Câmpulung Moldovenesc,( pe aici trecând şi Dragoş şi Bogdan din Maramureş spre Moldova).

Aici vizităm muzeul „ Arta lemnului” unic în ţară prin denumire şi printre puţinele ca tematică din Europa. Se găsesc în acest muzeu 15000 piese de lemn organizate în 20 de săli. Exponatele „vorbesc” despre pasiunea pe care au pus-o meşterii, de marea sensibilitate de care au dat dovadă în prelucrarea acestuia.

Plecăm şi în scurt timp ajungem la Gura Humorului, unde vom dormi două nopţi. Oraşul este situat la vărsarea Humorului în râul Moldova de unde îi vine şi numele. Ne odihnim şi apoi facem un tur al oraşului.

Dimineaţa plecăm spre mănăstirea Voroneţ ctitorită în vremea lui Ştefan cel Mare şi Sfânt în 1488. Voroneţul face parte din primele monumente moldoveneşti creatoare de stil propriu o îmbinare a elementelor bizantine cu cele gotice şi strict autohtone. Remarcabilă este pictura interioară şi mai ales cea exterioară( Judecata de Apoi ocupă un întreg perete fiind o compoziţie unică în arta orientului creştin) cu multe alte elemente originale, totul pe un fond albastru de Voroneţ egală verdelui Veronese şi roşul Titzian. Mănăstirea ne îndeamnă la reculegere dar ne încântă în acelaşi timp atât inima cât şi mintea.

Pornim meditativi spre Suceava cel mai important oraş al Bucovinei cu peste 100000 loc. Vizităm Cetatea de scaun a Moldovei. Timp de 200 de ani acest oraş a fost capitala Moldovei din vremea lui Petru I şi până la Al. Lăpuşneanul. În incinta cetăţii funcţiona în acel moment şi o expoziţie cu figuri de ceară a unor personalităţi istorice şi care ne impresionează foarte mult.Coborâm din cetate şi vizităm biserica Sf. Ioan Botezătorul unde din nou găsim un moment de reculegere.

Ne îndreptăm apoi spre mănăstirea Dragomirna construită la începutul sec. Al XVII-lea într-un loc deosebit de pitoresc. Cu cei 42 de metri pe verticală şi numai 9,60 metri lăţime, biserica este cea mai înaltă din Moldova şi deosebit de îngustă, ceea ce-i dă o eleganţă ieşită din comun. Vizităm şi muzeul mănăstirii care însumează mărturii valoroase ale creaţiilor de cultură şi artă medievală ( cruci, evangheliare, broderii, ferecătorii de cărţi etc...). Ne întoarcem la Gura Humorului obosiţi ,dar plini de învăţăminte şi de ce nu un pic mai buni având în vedere ce am vizitat în această zi.

Dimineaţa ne luăm rămas bun de la gazdele noastre şi luăm din nou drumul spre Ardeal. Până la Bistriţa urmăm acelaşi drum de aici o luăm spre Năsăud. Ne oprim în comuna George Coşbuc şi vizităm casa în care s-a născut marele poet al neamului românesc la 20 septembrie 1866, cel care avea să fie „ suflet în sufletul” neamului care l-a zămislit.

Pornim având ca ţintă oraşul Dej unde vom înnopta, oraş cu 40000 loc. Situate la confluenţa Someşului Mic cu Someşul Mare. Suntem cazaţi la un Grup Şcolar Industrial. Avem timp suficient aşa că vizităm centrul oraşului. Fiind ultima seară până să ajungem acasă ne “ permitem” să luăm masa fie la restaurante, fie pe la terase fiecare după buget.

În ultima zi plecăm mai întâi spre Cluj-Napoca, inima Ardealului, oraş cu peste 400000 de locuitori. Vizităm Grădina Botanică, înfiinţată în 1920 de prof. Alex. Borza, ce ocupă 14 ha pe un teren accidentat şi variat, ce permite existenţa unor plante felurite. Există colecţii de plante de pe toate meridianele Terrei, care însumează aproximativ 10000 taxoni.

Trecem prin cele 4 sectoare ale grădinii: cel ornamental cu zeci de specii, cu sute de soiuri de plante lemnoase şi ierboase; grădina japoneză cu floră asiatică; complexul de sere cu plante ecuatoriale, tropicale şi subtropicale. Ne încântă mai ales nufărul de pe Amazoane şi orhideele: sectorul sistematic care este o adevărată carte vie de botanică prin modul cum este organizat.

Reuşim să ne adunăm şi plecăm spre centrul oraşului .Vizităm Biserica Sf. Mihail un monument architectonic construit în stil gotic având o lungime de 70 de m şi o înălţime de 80m.Dăm o fugă şi până la Catedrala Ortodoxă construită în stil romano-bizantin modern şi unde în acel moment se oficia o cununie religioasă.

Luăm masa care pe unde putem după care ne îmbarcăm şi pornim spre Oradea.Mai avem timp să vizităm casa memorială “Octavian Goga” de la Ciucea, care de fapt este un complex construit din: -castelul devenit muzeu memorial; - casa Ady Endre;- construcţia în stil ţărănesc cunoscută sub denumirea de “ sufrageria albă”;- o bisericuţă adusă de Goga din satul Gălpaia(Sălaj);-mausoleum.

Rămânem impresionaţi de locul unde şi-a petrecut marele nostrum poet ultimii ani. Pornim spre Oradea străbătând din nou Carpaţii Occidentali pe un drum cu adevărat European(E-60).

Mai facem un scurt popas pentru a termina ultimele “ rezerve” şi apoi obosiţi, dar mulţumiţi de ceea ce am văzut ne îndreptăm spre cel mai drag loc tuturor cel de acasă.Vor rămâne vii însă în inimile şi minţile noastre numeroasele obiecte confecţionate de meşterii populari din lemn, frumoasele privelişti ale patriei noastre, numeroasele monumente istorice şi culturale pe care le-am văzut şi consştienţi că şi noi putem îmbogăţi tezaurul românesc cultural, cu contribuţii personale după puterea şi talentul fiecăruia.

Goina Oana Teodora- clasa a VI-a Munca aduce satisfacţii Nu înseamnă că dacă noi profesorii suntem modeşti şi nu ieşim să strigăm în gura mare că avem performanţe cu elevii, ele nu există. Exemple ale rezultatelor elevilor şi cadrele didactice din Şcoala cu clasele I- VIII Budureasa ar fi multe, datorită muncii şi eforturilor pe care le depun împreună în fiecare zi. Prin mijloacele moderne pe care le avem activitate noastră devine eficientă. Am încercat să ne dezvoltăm performanţele prin elaborarea unor proiecte şcolare care să ne lărgească orizontul cunoaşterii şi pentru a trezi interesul tinerei generaţii în formarea unei personalităţi puternice, dornice de schimbare, precum şi sensibilizarea părinţilor în ceea ce priveşte importanţa şi rolul şcolii în comunitate, pentru a preveni astfel abandonul şcolar. Fundaţia Ruhama a organizat un astfel de proiect în 16 localităţi din judeţul Bihor printre care şi Şcoala cu clasele I- IV Grui, „ Şcoala părinţilor” în perioada aprilie- iunie 2008. Învăţătoarele Mărginean Floarea şi Drăgoi Daniela, de la şcoala cu clasele I- IV Grui ,au demonstrat în faţa reprezentanţilor Fundaţiei că în mediul rural şcoală nu înseamnă „rutina zilnică”, ci chiar se face educaţie pentru formarea de aptitudini, atitudini, creativitate, deprinderi şi priceperi. Învăţătoarele au susţinut câteva activităţi cu părinţii elevilor rromi, în cadrul Şcolii cu clasele I- VIII Budureasa, activităţi la care au fost prezenţi reprezentanţi ai fundaţiei, primarul Comunei şi alţi invitaţi de la liceele din Municipiul Beiuş. Dintre toate cele 16 localităţi prezente la Oradea cu ocazia întâlnirii finale organizate de fundaţie, cele două învăţătoare au prezentat activităţile derulate în proiect şi au încăntat audienţa prin prestanţa şi pregătirea profesională de care au dat dovadă, acestea fiind felicitate şi răsplătite cu diplome, iar elevii au avut posibilitatea de a pleca câteva zile în tabără. Ca şi profesor coordonator al şcolii le felicit pe cele două învăţătoare şi le urez multă putere de muncă, să reuşească şi pe viitor, împreună cu celelalte colege, să deruleze proiecte educative prin care să contribuie la dezvoltarea procesului instructiv-educativ al comunei. Prof. coordonator Goina Daniela

Procesul de transmitere de informaţii pe care o altă creatură le poate înţelege se numeşte comunicare. Animalele comunică unele cu altele în diferite moduri, folosind culori, sunete, mişcări şi substanţe chimice. Majoritatea mesajelor sunt legate de găsirea unui partener sau avertizarea altor animale. Codul culorilor Multe animale răspund la anumite tipare sau culori. Masculul măcăleandrului european, de exemplu, va deveni agresiv când rivalul său îşi va arăta pieptul roşu pe teritoriul său. Această paradă care cere un anumit răspuns se numeşte stimul vizual. Creaturile care au un gust rău, sunt otrăvitoare, înţeapă sau muşcă rău, au deseori corpurile colorateîn culori vii. Prădătorii învaţă repede să evite aceste culori. Sconcsul mârâie şi âşi ridică coada pentru a-i avertiza pe duşmani că ar trebui să-l lase în pace, altfel îl va stropi cu un lichid urât mirositor. Dungile negre şi galbene de pe omida de scorţişoară avertizează că este otrăvitoare. Păsările nu mănâncă fluturele coadă de rândunică deşi este inofensiv, pentru că îl confundă cu otrăvitorul fluture monarh african. Animalele afişează deseori părţi ale corpului colorate, pentru a atrage un partener. De exemplu, masculul fregată îşi umflă guşa de culoare roşie- deschis pentru a atrage femelele. Pe lângă asta pocneşte din cioc şi stă în diferite poziţii. Masculii multor alte specii de păsări, cum este păunul, expun unpenaj superb în timpul perioadei de împerechere. Limbajul trupului Multe animale, în special cele care trăiesc în grupuri,transmit mesaje prin felul în care se mişcă sau îşi poatră corpurile. Albinele de exemplu, se mişcă după anumite tipare sau dansuri pentru a arăta unde se găseşte hrana. Dansul poate explica albinelor cât de bună este hrana şi unele o pot găsi. Dansul legănat al albinelor Albina urmează un traseu în formă de opt, mişcându-şi abdomenul când ajunge în mijloc. Cu cât albina se clatină mai tare, cu atât hrana se află mai departe. Unghiul dansului în raport cu soarele arată direcţia în care trebuie s-o ia celelalte albine. Emiterea sunetelor Majoritatea animalelor folosesc sunetele pentru a transmite o mare varietate de mesaje. Sunetele pot fi produse folosind diferite părţi ale corpului. Când auziţi o pasăre cântând, este posibil ca ea să fie în căutarea unui partener sau avertizează celelalte păsări să nu intre pe teritoriul ei. Pasărea cântă folosind o parte a traheii numită sirinsc. Unele insecte precum lăcustele scot sunete prin stridulare. Insecta freacă două părţi ale corpului una de alta, de obicei picioarele şi aripile, scoţând un ciripit strident sau un scâncet, care atrage femelele. Cosaşul îşi freacă cârligele micuţe de pe picioare de aripi pentru a scoate sunete. Mesaje chimice. Multe animale comunică prin eliberarea în aer a unor substanţe chimice numite feromoni. Unele insecte, de exemplu, eliberează feromoni deosebit de puternici pentru a atrage un partener. Un număr de animale pulverizează urină sau eliberează alte substanţe chimice conţinute de glande, pentru a-şi marca teritoriul. Alte animale recunosc aceste urme mirositoare ca aparţinând unui alt mascul şi stau deoparte. Hrănirea plantelor

spre deosebire de animale, majoritatea plantelor îşi produce hrana de care au nevoie. Aceste plante se numesc autotrofe. Procesul prin care îşi fabrică hrana se numeşte fotosinteză. Un număr mai mic de plante nu fotosintetizează ci se hrănesc cu hrana produsă de alte plante.Fotosinteza Fotosinteza foloseşte apă, lumină solară şi dioxid de carbon din aer. Are loc mai ales în frunzele plantelor, în celulele alungite, în formă de coloană numite celule palisadice. Celulele palisadice conţin mici structuri numite cloroplaste care se pot mişca prin celulă în funcţie de cât este de puternică lumina şi în funcţie de direcţia ei. Cloroplastele conţin o substanţă chimică verde-clorofilă-care absoarbe energia solară şi e folosită drept combustibil pentru fotosinteză.Dioxidul de carbon din aer este absorbit prin frunze, iar apa este absorbită din sol de câtre rădăcină. Dioxidul de carbon şi apa sunt combinate folosind energia solară absorbită de cloroplaste. În urma acestui proces se produc substanţe chimice numite carbohidranţi (hrana plantelor), precum şi oxigen.Marea parte a hranei este folosită la producerea energiei necesare creşterii. Hrana de care nu este nevoie este stocată în celule sub formă de amidon. Procesul de fotosinteză poate fi exprimat prin ecuaţia: Dioxid de carbon + apă+energie Lumina solară Carbohidranţi + oxigen Prof. Goina Virginia

Culese de Leuca Monica – cls. a VIII-a1.Ce-a fost „mâine” şi va fi „ieri”. R: azi2.Apa cea mai lină şi mai făr’ de tină! R: lacrima.3.Şase picioare nu fug mai repede decât patru!

R: calul cu călăreţul.4. Nici înăuntru, nici afară! Ce e!

R: uşa şi fereastra.5.Cine are dinţi, da nu are gură?

R: pieptenele şi fierăstrăul.6.Din ce iei creşte, din ce pui scade.

R: groapa.7.O mie de ochiuri, o mie de noduri

o mie să fiţi şi tot nu ghiciţi! R: plasa.

8.Numai bine îţi aduce: ştii că se numeşte .... R: cruce.

9.Când e vremea friguroasă care om nu intră-n casă? R: omul de zăpadă.

10.Sunt din ceară de albină de m-aprinzi aduc lumină! R: lumânarea.

11.El are picioare, da’ nu merge Ea are pene, da’ nu zboară! R: patul şi perna.

12.Pe-o parte intru şi pe două ies Dar abia când am ieşit pot spune că am intrat. R: pantalonii.

Ghicitori Mamei

Ciorna Adrian , clasa aV-a Buha George Răzvan- cls.aV-a1. Burtă-n burtă, păr în păr La mijloc un beţişor. Eu nu sunt destul de mare R: ruda între boi. Ca să pot citi măcar,2. Am patru fraţi într-un cojoc, De prin carte o urare Când îi sparg ei fac poc. Şi nu sunt destul de mare R: nuca . Să îţi dau un dar.3. Am un zbici învărgat, Peste dealuri aruncat. Să trăieşti cu voie bună

R: drumul. Îţi doresc eu mult4. Ana grasa umple casa. Iar laleaua să îţi spună R: lampa. Să mă ierţi măicuţă bună5. Are cap, n-are picioare Că nu ştiu mai mult. Şi duce casa-n spinare. R: melcul.6. Am o pană pe hârtie care litere ia scrie. R: tocul cu cerneală.

Toamna Ghicitori de Mihalce Larisa Gabriela- cls.a V-aB 1. Merge toată ziuaToamnă dulce aurie, Şi nu face nici un pas.Bine ai venit! ( Ceasul).Cu podoaba brumărieIată a şi sosit! 2. Ce cade în apă şi nu face stropi? ( Frunza)

Peste câmpuri şi grădini 3. În orice casă îl găsim, Ţi-ai lăsat mantaua, Numai noaptea îl preţuim.Te retragi încet- încet, ( Patul).Şi-o să vină neaua. 4. E rotundă şi bălaie, Intră noaptea în odaie.Motto-uri ( Luna).1. Nu merge în urma mea 5. Are foi şi nu e pom, Nu merge înaintea mea Îţi vorbeşte şi nu-i om Mergi alături de mine, ca un prieten. Dă exemple, sfaturi multe Celor ce vor să le-asculte. ( Cartea).2. Cei ce-ţi sunt prieteni, Au aceeaşi minte în corpuri diferite. 6. E-ndrăgită de copii Că le face bucurii. ( Păpuşa).Proverbe 7. Şi în clasă şi în casă

1. După muncă şi răsplată. E o pară luminoasă.2. Fuga e ruşinoasă dar e sănătoasă. ( Becul).3. Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău şi nu lepăda învăţătura mamei tale. 4. Mai bine sărac şi cinstit, decât bogat şi nemilostiv. 5. Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte.6. Cel lacom de câştig îşi tulbură casa.7. Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii.8. Un răspuns blând, potoleşte mânia.9. Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută.10. Limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul.11. Nu mor caii, când vor câinii.12. Nici câinii, când vor stăpânii.13. Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.

14. Uită-te la bârna din ochiul tău, nu la paiul din ochiul altuia. Mihalce Larisa Gabriela- cls.a V-aB

Strigaturi Culese de Bitea Raul- cls. aV-a B1. Rău mă dor picioarele 4. Tropa, tropa pe podele C-am sărit răzoarele, Că cizmile nu-s a mele

Rău mă doare la genunchi, Că-s a altuia din sat C-am sărit răzoare multe. Mulţumesc că mi le-o dat.

2. Nu vă uitaţi ca-s micuţ, 5. Sări în sus ca pipirigu C-am dormit la oi desculţ, Vino-n jos ca beteşigu. Cu capul pe muşuroi Sări în sus cât îi putea

Şi cu ochii după oi. Vino-n jos pe seama mea.3. Mă dusă-i la biserică,

Fata popii mă-mpiedică,Zice popa din altar:- ce te-mpiedici măi, măgar?Măgăriţă-i fata ta Că ea mi-o pus piedica.

Cad frunzele Proverbe de Costea Daniela Alexandra- clasa a V-a BBate vântul printre frunze 1. A ajuns omul mai deştept ca găina. Scuturându-le la vale, 2. Bagă în casă un mărăcine, decât pe oricine.Noi privind atent la ele 3.Ca să ajungi la miez, trebuie să spargi coaja.Cum se-aşează drept în cale. 4.Dacă invidia ar fi boală, omenirea întreagă ar fi bolnavă 5. E cât un munte şi nu plăteşte un păduche.Ele fac un joc frumos

Căzând de sus în jos Iar când ajung pe pământ, Parcă sunt un covor sfânt.

Covor sfânt parcă de pluş Colorat parcă cu tuş.Roşii, galbene şi verziDe ţi-e drag ca să le vezi.

Soluţia sudoku din numărul anterior:

Prof. Goina Daniela

3 6 5 8 9 1 4 2 79 2 7 6 4 5 3 1 81 4 8 7 2 3 5 9 67 5 3 4 1 9 8 6 22 8 1 5 6 7 9 4 36 9 4 2 3 8 7 5 15 1 9 3 7 6 2 8 44 3 6 9 8 2 1 7 58 7 2 1 5 4 6 3 9

Ştiaţi că :

Bildungsromanesc (din ger. bildungsroman) este cel mai lung cuvant (16 caractere) care contine o singura data cele 5 vocale principale ale limbii romana (a, e, i, o. u)? Cuvantul autoînsămânţările este cel mai lung cuvant (17 litere) care contine toate cele 8 vocale ale limbii romane: a, ă, â, e, i, î, o, u.

Acioaiei (pop. obiect realizat din aliaj, tinchea, cutit) este cel mai lung cuvant (8 litere) romanesc care contine o singura consoana?

Santo Angel situata in Venezuela estee cea mai inalta cascada din lume, avand 972 metri, ea fiind de 15 ori mai inalta decat cascada Niagara.

 Nilul este cel mai lung fluviu din lume (6671 km) ; al doilea fluviu ca lungime din lume este Amazonul (6280 km).

Pamantul are mai putin de 3% apa dulce, din care doua treimi in gheata de la Polul Nord si Polul Sud, cea mai mare cantitate de apa de pe pamant fiind sarata (97,3%).

Soluţia rebusului propus de elevul Miculescu Madalin, cls. a VII-a, în numărul anterior. 1. Păsărele. 5. Martie. 9. Bucuria.

2.Soarele. 6. Viorele Verticala A-B: primăvară.3 .Ghiocel. 7. Floare.4.Câmpie. 8. Mărţişor.

Soluţia rebusului propus de elevul Laza Dacian, cls. a VIII-a, în numărul anterior. 1. Clor. 4. Sulfuric. Orizontala A-B: Calcar.

2.Aluminiu. 5. Bariu. 3.Siliciu. 6. Brom.

Soluţia jocurilor didactice- problemelor distractive din numărul precedent. 1. Metoda mersului invers- pentru clasele a V-a şi a VI-a. Dacă trebuie să-i rămână un măr pentru împărat, înainte de a treia poatră avea 2 mere, unul pentru împărat altul pentru paznic, înainte de a doua poartă avea 4 mere, două pentru el două pentru paznic, înainte de prima poartă avea 8 mere, 4 pentru el şi 4 pentru paznic.

2. Această problemă se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor cu metoda algebrică la clasele a VI-a şi a VII-a.Notăm: x =numărul de ani( după care vârsta tatălui va fi mai mare de 10 ori decât vârsta fiului).Avem ecuaţia: 32+ x =10( x+5)O rezolvăm: 32+x =10x+50 X – 10x= 50- 32 - 9x = 18 x = -2Soluţia negativă se interpretează astfel: Acum 2 ani vârsta tatălui era mai mare de 10 ori decât vârsta fiului.

Soluţia problemei de chimie propusă de Mitran Alexandra Larisa -cls. a VIII-aProblema 1: Problema:22,4g Mg 2Mg+ O2 2MgO 2,3gNa 4 Na + O2= 2Na2O O2 2x 24g 2x 40g O2 4x23g 32gAMg =24 2,4g x ANa= 23 2,3g xgAO= 16 MMg = AMg= 24 AO =16_ x= 1 2,3 x 32 8 = 8 =0,8gO2mMgO= ? MMg O= AMg + AO mO2 = ?g 1 4 x 23 10nmoli MgO=? = 24+16 nmoli= ? MNa= ANa= 23 = 40 MO2= 2AO= 2x16 =32 X= 2,4x 2x 40 = 40 = 4gMgO 1mol O2……………..32gO2 2 x 24 ymoli ………………0,8gO2 1 mol Mg………….40gMgO 1 Ymoli………………4gMgO y= 0,8x1 = 1= 0,025moliO2 Y= 4 x1 = 1 =0,1 moliMgO 32 40 40 40 10 10 R: mMgO= 4gMgO nmoliMgO= 0,1 moli MgO

Ştiaţi că: curiozităţi biologie. Rechinii, aceste maşini formidabile de ucis, au o caracteristică foarte interesantă a dinţilor: dinţii se deplasează, în tot cursul vieţii, spre marginea anterioară a maxilarului. În acest fel şirurile anterioare de dinţi vechi, tociţi, ies treptat din cavitatea bucală şi apoi cad. Astfel teribilul peşte îşi păstrează până la bătrâneţe îngrozitoarele arme. Este adevărat: crocodilii chiar plâng după ce înghit prada. Crocodilului îi curg lacrimile abundent din ochi, după ce biata victimă este devorată. Acest fenomen nu se datorează, cum s-ar crede, regretelor tardive pe care le încearcă uriaşa reptilă, ci este un mecanism de reglare prin care animalul scapă în acest fel de apa şi sărurile în exces.Concurs.... Instrucţiuni( sudoku):Se completează cu cifre de la 1 la 9. în fiecare pătrăţel trebuie puse numere de la 1 la 9, acestea nu se pot repeta decât o singură dată pe orizontala şi pe verticala numărului pus în pătrăţel.Soluţia în numărul următor.

1 3 6 8 98 9 6 7

5 9 35 6 7 8 19 2 61 4 8 9 26 9 3

9 2 1 87 4 6 3 9

Prof. Goina Daniela

Fiind una din cele mai vechi sărbători din lume, Halloween-ul este încă celebrat în câteva ţări de pe glob, dar îşi menţine cel mai înalt nivel de popularitate în America de Nord şi Canada. În fiecare an 65% din americani îşi decorează casele şi birourile pentru Halloween... un procentaj depăşit doar de Crăciun. Halloweenul este sărbătoarea când se vând cele mai multe dulciuri şi a doua după Crăciun ca şi vânzări. În Irlanda, aşa zisul loc de naştere al Halloweenului, se sărbătoreşte la fel de mult ca şi în America. În zonele rurale, focurile de artificii sunt aprinse ca şi în vremea Celţilor iar copiii se îmbracă în costume pentru a-şi petrece seara la „Ne daţi ori nu ne daţi?” (Trick or treat). După vizite, majoritatea oamenilor merg la petreceri prin vecini sau la prieteni. Japonezii sărbătoresc „The Obon Festival” care este similar cu Halloweenul şi este dedicat spiritelor strămoşilor. Mâncărurile speciale sunt pregătite şi lanterne strălucitoare roşii sunt agăţate peste tot. Se aprind lumânări şi sunt puse în lanterne care apoi sunt lăsate să plutească pe râuri şi mări. Printre popoarele vorbitoare de limba spaniolă, Halloweenul este cunoscut ca şi „El Dia De Los Muertes”. Este o sărbătoare veselă....momente de aducere aminte a celor morţi. Multe familii construiesc altare în casele lor şi le decorează cu dulciuri, flori, fotografii, apă proaspătă şi mostre din mâncărurile şi băuturile preferate ale morţilor. Deseori, un lighean şi un prosop sunt lăsate afară pentru ca spiritul celui mort să se poată spăla înainte de festin. Pe vremuri, în Anglia, copiii îşi făceau „punkies” din sfecle mari pe care apoi desenau după preferinţe. Apoi, îşi purtau” dovleceii” pe străzi în timp ce cântau „The Punkie Night SONG” şi băteau pe la uşi, cerând bani. Un alt obicei era să arunci obiecte ca şi: pitre, legume şi nuci în foc pentru a speria spiritele. Aceste sacrificii simbolice erau folosite drept unelte în prezicerea viitorului. Prof. Laboş Daciana

Dăscăliţa

Fiecare dintre noi purtăm într-un ungher al sufletului o icoană de dascăl, un model care ne-a marcat comportamentul şi ne-a iluminat traiectoria destinului pe o orbită mai potrivită personalităţii noastre.

Meseria de dascăl e cea mai frumoasă meserie din lume şi orice persoană care simte că este dăruită cu harul de a forma şi modela pozitiv copiii trebuie să-şi urmeze vocaţia şi s-o transpună în practică prin muncă multă şi pasiune. Şcoala din comuna Budureasa a avut şi are străluciţi dascăli, oameni de o deosebită structură morală intelectuală ce cu mintea şi inima lor înflăcărată ca adevăraţi părinţi spirituali, au luminat mintea atător generaţii de copii. Unul dintre aceşti dascăli este şi colega noastră Petruş Lucreţia, învăţătoare la Şcoala primară din Teleac, care timp de 38 ani a fost făclia cu lumină şi dragoste ce a ales bob cu bob adevărul şi ştiinţa acestei lumi,semănând lumina de carte în sufletul tânăr al copiilor din comuna noastră. Dumnezeu a binecuvântat şcoala din satul Teleac să aibă o asemenea învăţătoare, de o înltă ţinută morală, profesională, responsabila comisiei metodice a învăţătorilor de peste 30 ani, timp în care a planificat şi desfăşurat activitatea comisiei cu multă responsabilitate. Un cadru didactic deosebit, corectă, cinstită, prietenă adevărată, distractivă ce întreţinea cu bună dispoziţie zilele învăţătorului, comisiile metodice şi alte activităţi desfăşurate în cadrul şcolii. Gazdă primitoare şi ospitalieră pentru oricine i-a trecut pragul casei, fie cadru didactic, funcţionar al primăriei, cadre medicale......S-a implicat activ în viaţa satului, a comunei unde s-a stabilit şi a desfăşurat activitatea până la pensionare. Educatoare: Goina Maria

Lecturile geografice

Lectura folosită în cadrul orelor de curs are rolul de a fixa cele spuse de învăţător, de a trezi interesul pentru lecţie, de a atrage atenţia asupra caracteristicilor esenţiale ale obiectului sau fenomenului despre care se vorbeşte, de a explica anumite fenomene sau conţinutul unor noţiuni. Lecturile geografice prin conţinutul artistic şi prin forma accesibilă vârstei elevilor, exprimă realitatea geografică în imagini vii, trezesc stări emoţionale, dezvoltă sentimentul de admiraţie pentru frumuseţile patriei. Lectura are calitatea de a prezenta realitatea geografică în mod expresiv, sugestiv, ceea ce, de multe ori, cele mai alese cuvinte ale învăţătorului n-o pot face. Lectura trezeşte elevilor curiozitatea de cunoaştere, de cercetare a naturii şi dorinţa de a participa la excursii. Totodată, prin limbajul şi expresiile sale literare lectura dezvoltă vorbirea şi gustul estetic al elevilor. Ea însă nu suplineşte explicaţiile învăţătorului, ci completează şi întăreşte adevărul ştiinţific. Ca să-şi atingă scopul, lectura geografică este necesar să îndeplinească unele condiţii. În primul rând trebuie să fie accesibilă vârstei elevilor cărora se adresează. O altă condiţie este ca lectura să fie îmbinată cu ilustraţii, hărţi etc... Lectura trebuie să aibă un conţinut veridic, care să se raporteze la regiuni precise, nu să trateze „la modul general” despre fenomen. O altă cerinţă este ca lectura, prin stilul său colorat, viu şi atractiv, să dezvolte imaginaţia, astfel să-i transpună pe elevi cu gândul în ţinuturile îndepărtate despre care s-a citit. O mare eficienţă instructiv- educativă o are latura fragmentelor comparative, care dezvăluie transformările ce au loc în peisajul ţării noastre. Lectura poate face obiectul unei lecţii speciale sau poate fi utilizată în oricare din treptele fiecărui tip de lecţie. Astfel, lectura poate fi folosită cu succes în momentul pregătirii pentru trecerea la lecţia nouă. De cele mai multe ori lectura însă este utilizată în timpul predării lecţiei pentru a confirma cele transmise de învăţător.

Cu acelaşi succes lectura se foloseşte în fixarea lecţiei sau la lecţiile de recapitulare. Aici lectura are rol ca prin conţinutul ei artistic să contribuie la o însuşire mai temeinică a cunoştinţelor. Lecţiile speciale de lectură, planificate în orele pe care învăţătorul şi le-a rezervat în acest scop, au o structură specială. Scopul lor este ca printr-un limbaj artistic să fixăm sau să adâncim unele cunoştinţe pe care le-am predat anterior. Câteva lucrări din care se pot extrage fragmente pentru lectură: „ România pitorească” de Al. Vlahuţă; „Pe drumuri de munte” de C. Hogaş; „Dunărea şi Oltul” de G. Coşbuc; „ Descrieri geografice” de C.Vâlsan; „Balada munţilor” de G. Topârceanu; „Cartea Oltului” G. Bogza; „ Prin Munţii Apuseni”de Iuliu Raţiu; „Elevi, să ne cunoaştem patria” de M. Iancu; „Colţuri de ţară” de S. Mehedinţi; „Bucegii” de G. Vâlsan; „Popas în Soveja” de S. Mehedinţi; „ Vrancea” de E.Camilar; „Târgovişte” de Al. Vlahuţă; „Delta” de G.Bogza; „Oraşe noi pe harta patriei” de I.S.D.Vicol; „Haţegul” de A. Blandiana. Legende geografice : „ Babele”, „Pietrele muierilor”, „Povestea Vrancei”, Legenda muntelui Piatra Arsă”, „Izvorul lui Ştefan cel Mare”, „Legenda Mureşului şi Oltului”, „Someşul şi Crişul”, „Povestea Iaşului”, „Legenda Voroneţului”, „Mănăstirea Argeşului”, „Busuiocul din muntele Nedeiul”, „Satul Bucura”, „Stânca Doamnei”, „De unde-şi trage numele satul Boureni”, „ Cetatea Neamţului”, „Zâna pădurii”. Învăţătoare: Moza Maria Şcoala cu clasele I-IV Burda

Laza Ionuţ- clasa a III-a Corha Cerasela- clasa a III-a1. Ce stă pe cer şi este galben? 1. Mulţi sportive o îndrâgesc (Soarele). De ce oare o lovesc?2. Ce trece prin apă şi nu se udă? ( Mingea). ( Umbra) 2. La deal repede şi fără ocol3. Oală unsă în camp ascunsă. Iar la vale, rostogol. ( Iepurele). ( Mingea).

3. Barbă are/ Popă nu-i,/Coarne are/ Vacă nu-i. (capra)

Drinc Romina- Clasa a III-a Proverbe –Drinc Romina1. Suntem doispezece fraţi Nu face la nimeni rău, că te vede Dumnezeu. Într-un singur brâu legati. Cine sapă groapa altuia, cade el in ea. (Lunile anului). Spune-mi cu cine umbli, ca să-ţi spun cine eşti.2. Are ţepi mii şi sute Nu-I da Doamne omului cât poate răbda. Şi trăieşte-n vârf de munte. Pe cine nu laşi să moară, nut e lasă să trăieşti. (Bradul). Cine are carte are parte.3. Pe obraz îţi curge lin Dacă tu adânc suspini.

( Lacrima)

Făşie Amalia- cls. a III-a 1. Cureluşă unsă 3. Dintr-un deal cioncPrinter flori ascunsă. Din altul bonc (Şarpele). Şi pică stele mărunţele.2. Mănăstire într-un picior ( Sita). Ghici ciupercă ce-i? 4. la cap îi pieptene (Ciuperca). Şi la coadă, secere. (Cocoşul).

Rebus :

Propunător: Moza Maria- învăţătoare S04 BurdaCompletând pe verticala A-B veţi obţine titlul lecţiei noastre:

1. Principalii munţi din judeţul nostru.2. Izvorăsc din munţi.3. Câmpia din judeţul nostru.4. Peştera Urşilor da la ……5. Depresiunea cea mai apropiată de noi.6. Culmile munţilor sunt acoperite cu…..7. Dealurile din comuna noastră.8. Formă de relief cu coaste domoale.

A

BVerbul -modificari din perspectiva Doom2 Interesul nostru merge spre componenta gramaticala, iar in mod particular spre verb. In ceea ce priveste verbul s-au adoptat urmatoarele norme

1. La indicativul mai mult ca perfectul plural formele fara “ra” sunt invechite .Insa forma avuram-avuseram, varianta literara libera morfologica ce admite flexiunea diferita a verbului

2. La conjugarea I cu sau fara “ez” si la conjugarea a-Ia cu sau fara “esc” s-a continuat in mare parte Doom1Situatia acestor forme este foarte delicata. In aceasta problema s-a intervenit numai atunci cand s-au primit informatii despre uzul formelor .Daca :

a. A existat un echilibru relativ intre forme atunci s-au recomandat ambele varianteb. Discrepanta era mare s-a optat pentru varianta dominanta

A.La conjugarea Ia.La verbul a se prosterna s-a optat numai pentru varianta cu “ez” :prosterneaza ca si a a decerna , decerneaza b.Verbele a ignora, a indruma, a infoia au devenit numai fara “ez “:ignora, indruma, infoaiec.Verbul a injgheba pastreaza ambele variante injgheaba/ injghebeaza /1 B.La conjugarea a IVa1.Verbele a bombani, a dainui,a taraii se folosesc numai fara “esc”:bombane,dainuie,taraie2.Fara “esc”se foloseste si verbul a absolvi inclusiv pentru “a termina un an/o forma de invatamant”3.Au devenit cu si fara “esc” verbele a biciui (biciuie/biciuieste)/ 2si a birui (biruie/biruieste)/3Modificarile referitoare la verbe: A.La unele forme flexionare:a. a continua are forma conform normei actuale la indicativ si la conjunctivul prezent, persona I singular , forma (sa) continui nu sa /continuu,ca si la persoana a-II a singular dupa modelul unor verbe in ia(ca a apropia).b.A mirosi are la indicativ prezent ,persoana a III a plural forma (ei)miros nu (ei) miroase . B.Se precizeaza situatia unor forme corecte in conjugarea unor verbe:a.Cu variante literare libere :biruie/biruieste, dezbar/dezbar, dibuie/dibuieste, ingaim/ingaim, injghebeaza/injgheaba, reanima/reanimeaza etc.b.o singura varianta corecta: absolv,anima, (se) asaza acopar,agat,arat,dainuie,ignora,(se)insala,mormaie, reflecta (oglindeste) C.Accentul /Pronuntia

a.Verbele de conjugarea a-II a de tipul a cadea, a disparea,a(I) displacea ,a parea ,a placea, a prevedea, a tacea etc. au la forma de indicativsi de conjunctiv prezent, persoanele I si a II a plural, accentul pe desinenta (sa) cadem/cadeti, (sa)disparem/dispareti ,(sa)tacem/tacetib.Verbele de conjugarea a III a de tipul : a bate, a duce, a merge, au la indicativ prezent si la conjunctiv prezent persoana a II a plural, accentul cade pe tema: (sa) batem/bateti ,(sa)ducem/duceti, (sa)facem/facetic.Accentuarea corecta a unor cuvinte:aduseram, bateti(nu bateti). Prof. Goina Daniela

Curiozităţi - Ştiaţi că: In pustiurile din Peru creste un cactus care poate sa mearga. In loc de radacini el are niste

excrescente acoperite cu tepi ascutiti. Cand bate un vant puternic, cactusul se deplaseaza pe distante mari, luandu-si umezeala si hrana nu din sol ci din aer.

Elefantul este singurul mamifer care nu poate sari. Cel mai mare mamifer al planetei, balena albastra, cantareste 50 de tone la nastere. La maturitate,

ea poate ajunge pana la 150 de tone. Ragetul unui leu adult poate fi auzit de la o distanta de 7 kilometri departare si ii avertizeaza pe

intrusi sau aduna membri grupului ce s-au rasfirat. Cu ajutorul limbii sale extrem de lungi si elastice, aproximativ 55 cm, girafa este capabila sa se

curete singura in urechi. Este nevoie de 40 de minute pentru a fierbe un ou de strut. Penajul pasarilor cantareste aproximativ 10% din greutatea sa.

Activitate extraşcolară - Excursie Cimitirul Vesel- Săpânţa

Colectivul redacţional al Revistei „Am şi eu ceva de spus”.Redactor: prof. coordonator Goina Daniela Colaboratori: Director: prof. Goina Teodor Leuca Monica –cls.a VIII-a Prof. Laboş Daciana Goina Oana -cls. a VI-a Prof. Goina Virginia Mihalce Larisa-cls. a V-a B Prof. Crăciun Delia Buha Răzvan-cls. a V-a BÎnv. Bogdan Florina Bitea Raul- cls. a V-a BÎnv. Buha Florin Costea Daniela-cls.a V-a B Ciorna Adrian-cls. a V-a B Elevii de la So4 Burda