Vulcani

Lacuri glaciare

Ghetari

Cuprins:GhetariTipuri de ghetariLacul glaciarTipuri de lacuri glaciareVulcanulEruptiile vulcanice

Ghețarii se formează în regiuni unde ninge tot timpul anului și masa mare de zăpadă rezultată nu se poate topi. Prin acumularea unei cantități suficient de mare de zăpadă, se produce un fenomen de transformare sau metamorfozare. Zăpada proaspăt căzută este afânată cu cristale mici de gheață și goluri mici de aer, dar straturile mai profunde sunt comprimate de greutatea straturilor superficiale de zăpadă.

Ghetarii:

În decursul anilor, masa de zăpadă, căreia i se adaugă continuu alte straturi, suferă o transformare lentă devenind progresiv mai densă, cu cristale mai mari de gheață. Comprimarea în continuare a straturilor inferioare produce o mărire mai accentuată a densității, care produce structura caracteristică a ghețarului. Acesta, ajuns la o anumită masă critică, va începe să se deplaseze lent, dar semnificativ în timp, sub acțiunea greutății sale determinând fisuri sau crăpături profunde în propria sa structură.

După modul și locul de formare se disting mai multe tipuri de ghetari:

•Ghețar-Kar de dimensiuni mici care se formează în văi ferite de soare,

•Ghețar de Vale sunt ghețari mai mari prin acțiunea forței de gravitație 

care se pot deplasa aval având o masă mai mare, viteza de curgere fiind 

mai mare vara. •Ghețar de coastă•Ghețar-suspendat sunt ghețari care atârnă suspendat pe marginea 

unui platou stâncos, sunt rari.•Ghețar-calotă sunt cei mai mari ghețari de pe glob calota glaciară 

având o suprafață de peste 50.000 km², acoperind complet sub gheață 

relieful regiunii, se află în regiunile polare. Din acești ghețari se desprind 

în mare iceberguri 

Lacul glaciar este un termen din geografie care definește un lac format în căldările ghețarilor de altădată, prin acumularea apei, provenite din ploi sau zăpezi, în circurile

 ghețarilor din cuaternar .

Lacul glaciar:

Lacurile glaciare se clasifică în: lacuri de circ glaciar și în lacuri de vale glaciară

•Lacurile de circ glaciar au ponderea cea mai mare, au suprafață mică și, de regulă, sunt puțin adânci, cu puține excepții. Ele au o formă oarecum circulară și se găsesc în imediata apropiere a crestei muntoase, la obârșia văilor.

•Lacurile de vale glaciară sunt alungite, iar barajul ce închide valea poate fi constituit dintr-un prag dur de rocă de bază sau dintr-omorenă frontală, împinsă de ghețuri.

Cel mai adânc lac glaciar din România, care ajunge la 29 m adâncime, este Lacul Zănoaga Mare, aflat tot în Munții Retezat. Este lac de circ glaciar.

Cel mai întins lac glaciar din România, cu o suprafață de peste 10 ha, este Lacul Bucura din Munții Retezat. Este format prin baraj de morene.

Vulcanul

Prin vulcan se înțelege atât formația

geologică de formă conică formată prin 

erupția lavelor, cenușelor și gazelor dintr-un

focar cu topituri magmatice situate în

adâncime cât și deschizătura din scoarța

terestră care emite rocă topită sau parțial

topită (lava), cenușă și gaze. Deschizătura

poate fi o crăpătură sau o gaură (mai mult

sau puțin rotundă), caz în care se numește

„crater”. O caldeiră este bazinul în formă de

căldare format prin așezarea părții de sus a

conului vulcanic, ea având uneori crăpături

sau crater(e)

.

Fenomenul ieșirii magmei la suprafață este denumit erupție și are loc acolo unde scoarța terestră opune cea mai mică rezistență. Acest punct de rezistență redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarță sau de limitele dintre plăcile tectonice continentale (ex. vulcani din Indonezia, din Cercul de foc al Pacificului), sau vulcani din Islanda.

Erupția vulcanului este însoțită de 

cutremure de pământ, erupție de gaze,

cenușă, bombe vulcanice (fragmente

rupte din crater) și lavă (vâscozitatea ei

diferă după reacția acidă sau bazică a

lavei) care se solidifica prin răcire

.

Erupțiile vulcanice sunt de două feluri:

erupția efuzivă este o erupție vulcanică silențioasă, care scoate la suprafață lava bazaltică cu viteză mică erupție explozivă este o erupție puternică a unui vulcan care aruncă în aer materia pe distanțe uriașe; lava e săracă în silicat; poate fi foarte periculoasă pentru locuitorii aflați în apropiere de locul erupției.

După perioada de formare:vulcani tinerivulcani bătrâni

După activitate:vulcani activi, care continuă să erupă vulcani inactivi (stinși), a căror activitate a încetat cu milenii în urmă.

După tipul de manifestare a erupției:

de tip islandic, cu erupții liniare de lave fluide, fără explozii

de tip hawaian, cu erupții centrale liniștite de lave fluide

de tip strombolian, cu erupții de lave fluide și explozii ritmice de gaze

de tip vulcanian, cu erupții de lave vâscoase care, după consolidarea în coșul vulcanic, vor fi expulzate sub formă de cenușă și bombe vulcanice prin explozii puternice ale gazelorde tip peleean, cu erupții de lavă vâscoasă care se ridică în forma unui stâlpde tip Bandai-San, la care exploziile foarte puternice aruncă în aer vechiul aparat vulcanic.

Cei mai activi 5 vulcani din lume1 .Sangay, Ecuador - 94 de

ani

2 .Santa Maria, Guatemala - 101 ani

3 .Stromboli, Italia - 108 ani

4 .Etna, Italia - 109 an

5 .Yasur, Vanautu - 111 ani

Bibliografie::// . . / / _http ro wikipedia org wiki Pagina pri

% 4%83ncipal C

://http. . / / / -www ziare com magazin fenomen cei

- -5- - - - -mai activi vulcani din lume galerie fo-1113303to

Grupa : Ionescu Maria CorinaNeagu AndaMitrache Ioan Mihai Adrian

Rares MateiMelcioiu Laura

Prof.Coord : Roman Octavian