I Introducere Vulcan, munte sau deal format din acumularea materialelor ce au erupt prin una sau mai multe deschizaturi (numite ventre vulcanice) facute in suprafata pamantului. Termenul vulcan poate desemna, ventrele propriu-zise. Vulcanele situate deasupra nivelului marii sun cele mai cunoscute, dar majoritatea vulcanilor lumii sunt situati sub mare, formati de-a lungul sistemelor de creste ce se intersecteaza in adancul oceanului planetar. Conform The Smithsonian Institution, 1511 vulcani situati deasupra nivelului marii au fost activi in ultimii 10. 000 ani, 539 dintre ei au erupt cel putin odata de-a lungul istoriei scrise. In medie, intre 50-60 de vulcani situati deasupra nielului marii, sunt activi in fiecare an; jumatate din acestea sunt defapt continuarile eruptiilorr din anii precedenti, iar celelalte sunt noi. Eruptiile vulcanice din regiunile populate reprezinta o adevarata amenintare la adresa oamenilor, a proprietatilor si a agriculturii. Pericolul provine, in cele mai multe cazuri, din jeturi fierbinti si ce se misca cu o viteza foarte mare, care contin materiale explozive, cenusa, si cele mai distructive, raurile de lava. Pe langa eruptiile explozive chiar si vulcanele din regiuni nepopulate, pot arunca cenusa adanc in atmosfera, creand nori de cenusa, care reprezinta o amenintare serioasa la adresa avioanelor. II FORMATIUNILE VULCANICE Toate formatiunile vulcanice sunt formate prin acumularea de magma(roca ce se formeaza sub suprafata pamantului). Magma poate erupe prin unul sau mai multe ventre vulcanice, care pot fi o singura deschizatura, mai multe deschizaturi, sau o crapatura lunga, numita vent de fisura. Se formeaza in adancul pamantului, in general, in mantaua superioara. Pentru a se forma magma, este nevoie de temperaturi si presiuni foarte ridicate. Mantaua solida trebuie topita la conditii intalnite de obicei la adancimi de 80 pana la 100 km sub suprafata pamantului. ... lcanului, acesta crescand in marime. III MATERII VULCANICE Trei tipuri de materiale erup dintr-un vulcan activ: lava, fragmente de roca si gaze. Tipul si cantitatea de material care erupe dintr-un vulcan activ depinde de compozitia magmei din interiorul vulcanului. LAVA Lava reprezinta magma care se rupe, si erupe dintr-un vulcan. Daca magma este foarte lichida, atunci va curge de-a lungul vulcanului, catre bazele sale. FRAGMENTELE DE ROCA Aceste fragmente de roca sunt expulzate in aer. Ele include si cenusa care sunt fragmente cu diametrul mai mic de 2 mm. Cenusa cea mai fina este numita cenusa vulcanica, si este formata din particule de au un diametrul mai mic de 0, 06 mm GAZELE Gazele, in prima etapa sunt eliberate de vulcani sub forma unui jet. Eliberarea instantanee de gaz vulcanic aflat sub presiune este forta ce duce la eruptii. Gazele provin din magma propriuzisa, sau din contactul dintre magma incinsa si apa. Majoritatea gazelor vulcanice cuprind vapori de apa, cu dioxid de carbon si dioxid de sulf.
Transcript
I Introducere
Vulcan, munte sau deal format din acumularea materialelor ce au erupt prin una sau mai multe deschizaturi (numite ventre vulcanice) facute in suprafata pamantului. Termenul vulcan poate desemna, ventrele propriu-zise. Vulcanele situate deasupra nivelului marii sun cele mai cunoscute, dar majoritatea vulcanilor lumii sunt situati sub mare, formati de-a lungul sistemelor de creste ce se intersecteaza in adancul oceanului planetar. Conform The Smithsonian Institution, 1511 vulcani situati deasupra nivelului marii au fost activi in ultimii 10. 000 ani, 539 dintre ei au erupt cel putin odata de-a lungul istoriei scrise. In medie, intre 50-60 de vulcani situati deasupra nielului marii, sunt activi in fiecare an; jumatate din acestea sunt defapt continuarile eruptiilorr din anii precedenti, iar celelalte sunt noi.
Eruptiile vulcanice din regiunile populate reprezinta o adevarata amenintare la adresa oamenilor, a proprietatilor si a agriculturii. Pericolul provine, in cele mai multe cazuri, din jeturi fierbinti si ce se misca cu o viteza foarte mare, care contin materiale explozive, cenusa, si cele mai distructive, raurile de lava. Pe langa eruptiile explozive chiar si vulcanele din regiuni nepopulate, pot arunca cenusa adanc in atmosfera, creand nori de cenusa, care reprezinta o amenintare serioasa la adresa avioanelor.
II FORMATIUNILE VULCANICE
Toate formatiunile vulcanice sunt formate prin acumularea de magma(roca ce se formeaza sub suprafata pamantului). Magma poate erupe prin unul sau mai multe ventre vulcanice, care pot fi o singura deschizatura, mai multe deschizaturi, sau o crapatura lunga, numita vent de fisura. Se formeaza in adancul pamantului, in general, in mantaua superioara. Pentru a se forma magma, este nevoie de temperaturi si presiuni foarte ridicate. Mantaua solida trebuie topita la conditii intalnite de obicei la adancimi de 80 pana la 100 km sub suprafata pamantului.
... lcanului, acesta crescand in marime. III MATERII VULCANICE
Trei tipuri de materiale erup dintr-un vulcan activ: lava, fragmente de roca si gaze. Tipul si cantitatea de material care erupe dintr-un vulcan activ depinde de compozitia magmei din interiorul vulcanului.
LAVA
Lava reprezinta magma care se rupe, si erupe dintr-un vulcan. Daca magma este foarte lichida, atunci va curge de-a lungul vulcanului, catre bazele sale.
FRAGMENTELE DE ROCA
Aceste fragmente de roca sunt expulzate in aer. Ele include si cenusa care sunt fragmente cu diametrul mai mic de 2 mm. Cenusa cea mai fina este numita cenusa vulcanica, si este formata din particule de au un diametrul mai mic de 0, 06 mm
GAZELE
Gazele, in prima etapa sunt eliberate de vulcani sub forma unui jet. Eliberarea instantanee de gaz vulcanic aflat sub presiune este forta ce duce la eruptii. Gazele provin din magma propriuzisa, sau din contactul dintre magma incinsa si apa. Majoritatea gazelor vulcanice cuprind vapori de apa, cu dioxid de carbon si dioxid de sulf.
IV Eruptiile
Vulcanii erup diferit, in functie de compozitia magmei ce se afla sub suprafata, cantitatea de gaz din magma, si tipul de ventru vulcanic din care erupe. In general, cu cat lava este mai vascoasa, cu atat ruptia va fi mai explosiva. Eruptiile explozive pot expulza o mare cantitate de material in aer. Eruptiile nonexplozive produc rauri de lava, si expulzeaza foarte putin material in aer.
ERUPTIILE EXPLOZIVE
Eruptiile explozive pot expuza atat lava lichida sau semisolida cat si fragmente solide de roca vulcanica sau nonvulcanica care au fost carate de-a lungul magmei ce se ridica inainte de eruptie. Eruptiile foarte explozive sunt numite eruptii Plinian, dupa naturalistul roman Pliny cel Intelept. Acesre erupptii pot dura de la cateva ore pana la cateva zile.
ERUPTIILE NONEXPLOZIVE
Eruptiile nonexplozive, sunt tipice pentru vulcanii din Hawaii, si produc rauri de lava. Lava iese afara prin rifturile din suprafata vulcanului sau prin ventre. ele sunt caracterizate prin faptul ca lava produsa este de tip bazaltic, iar vulcanii ce sunt formati prin aceste eruptii sunt numiti vulcani scut.
V PERICOLELE VULCANILOR
Eruptiile pun direct, si indirect pericole asupra oamenilor, si a proprietatilor, atat in aer cat si pe pamant. Asemenea pericole sunt: raurile de lava, cenusa. Unele rauri de lava, mai contin cenusa incinsa, fragmente de roca si gaze. Acestea sunt mortale datorita temperaturiilor inalte, peste 850° C si vitezei ridicate, de peste 250 km/h. De asemenea, acumularile masive de cenusa vulcanica, mai ales daca sunt udate de ploaie, duc la ruinarea recoltelor de cereale.
... cauzata de cutremure uriase, sau de prabusirea unei insule vulcanice, in timpul eruptiei unui vulcan. De asemenea, depozitele de materiale vulcanice pot duce la defertilizarea pamanturilor, la moarea animalelor, si, in ultimul, la foamete. Intre secolele 17-19, tsunami si foametea ce preced eruptiile vulcanice au cauzat majoritatea deceselor legate ...
Vezuviul, cel mai periculos vulcan din Europa
O eruptie de proportii a vulcanului Vezuviu, situat pe teritoriul Italiei, ar putea produce peste 8.000 de decese, 13.000 de raniti si pierderi economice de peste 18 mld. EUR, conform unui studiu realizat de WILLIS Research Network, centrul de cercetare fondat de brokerul international WILLIS Group.
Studiul, care clasifica vulcanii din Europa in functie de gradul de pericol pe care il genereaza, este rezultatul cercetarilor profesorilor de la universitatile din Cambridge, Napoli si din cadrul WILLIS Re. Potrivit cercetatorilor, vulcanii au fost clasificati in functie de amplitudinea unei eventuale eruptii, de numarul de persoane pe care ii poate afecta si de valoarea imobiliara aflata in zona afectata de o eruptie.
Asadar, pericolul generat de Vezuviu provine din faptul ca 1,7 milioane de oameni traiesc in zona expusa, valoarea proprietatilor imobiliare ridicandu-se la aproape 50 mld. EUR. Impreuna, cei mai periculosi 10 vulcani din lume ar putea afecta o populatie de 2,1 milioane de oameni.
Vulcanul islandez Eyjafjallajokull, care a generat serioase probleme traficului aerian din Europa cu o saptamana in urma, nu a fost inlus in lista primilor 10, insa un alt vulcan aflat in vecinatatea sa a fost clasat pe locul 9.
Vulcanii noroiosi
Locatie
Vulcanii noroiosi sunt situati in Subcarpatii de curbura , in apropierea localitatii Berca din judetul Buzau.
Exista doua locatii diferite unde pot fi observati acesti vulcani , Paclele mari si Paclele mici .
Formare
Vulcanii noroiosi se formeaza prin eruptia la suprafata pamantului a gazelor degajate dintr-un zacamant de hidrocarburi care au antrenat namol.
Un fotograf amator a surprins imagini incredibile cu eruptia vulcanului reactivat Anak Krakatoa, care in 26 august 1883 a ucis peste 36.000 de persoane. Marco Fulle, a carui pasiune este fotografierea cometelor, a surprins noi imagini cu vulcanul criminal Anak Krakatoa.
Imaginile uimitoare surprind activitatea recenta a vulcanului, a carei eruptie a dus la moartea celui mai mare numar de persoane afectate vreodata de un vulcan.
Anak Krakatoa este situat în Indonezia pe Sunda Strait, intre insulele Java și Sumatra. Anak Krakatoa este considerat vulcanul cu cea mai violenta activitate. Anak Krakatoa a mai erupt si în luna noiembrie 2007.
Eruptia din Islanda si cutremurul din Chile, semnele sfarsitului dupa Cayce
Prima eruptie a vulcanului din apropierea ghetarului Eyjafallajokull din sudul Islandei a reprezentat initial un spectacol extraordinar al naturii si un eveniment istoric: acest crater nu a mai erupt, pana in urma cu o luna, de aproape 200 de ani. Vulcanul a intrat in eruptie la miezul noptii, sambata spre duminica, si imediat guvernul islandez a declarat stare de urgenta: circa 600 de persoane au fost evacuate, multe strazi au fost inchise si zboruri anulate; imaginile din zona au facut inconjurul lumii: din gura vulcanului lava incandescenta curgea brazdand gheata pe distanta de peste un kilometru. Iata insa ca a doua eruptie, petrecuta pe 14 aprilie 2010 a fost de natura sa puna in pericol traficul aerian din intreaga lume, din cauza uriasului nor de cenusa care s-a imprastiat deasupra Europei.Gradul de alerta in zona ramane unul ridicat. Potrivit expertilor, nu este exclus ca activitatea vulcanica sa “persevereze”, avand in vedere faptul ca in trecut eruptiile din apropierea ghetarului Eyjafjallajokull au precedat cu putin o “trezire” a vulcanului “vecin”, Katla. “Stim ca o eruptie la Eyjafjallajokull poate declansa activitatea vulcanului Katla”, a declarat pentru televiziunea islandeza geofizicianul Pall Einarsson. Ultima eruptie a vulcanului Katla dateaza din 1981, in timp ce, vulcanul Eyjafjallajokull era considerat “adormit” din 1821, potrivit descopera.ro.Dupa cum se ştie, pe 28 februarie 2010 a avut loc un cutremur masiv în Chile (America de Sud) având magnitudinea de 8,8 grade pe scara Richter, producând imense pagube materiale şi omorând 214 persoane.
Urmeaza eruptii in Italia si Grecia, cutremure in California
Aceste doua fenomene par izolate, doar ca Edgar Cayce a profeţit că 2010 va începe cu o erupţie vulcanică în Islanda şi cutremure masive în America de Sud. După erupţiile vulcanice din Islanda, vor exista din ce în ce mai multe cutremure şi erupţii vulcanice, iar următoarele locuri în care vor avea loc erupţii vulcanice vor fi Italia şi Grecia.
Tot de la clarvazatorul Edgar Cayce (care a trăit – atenţie! – între 1877 şi 1945) mai aflăm următoarele:
“Aşa-zisul sfârşit al lumii va începe cu un mare cutremur în America de Sud şi cu o erupţie vulcanică în Islanda. Dacă vor exista mari activităţi ale vulcanilor în Islanda, Italia sau Grecia, atunci coasta de sud a Californiei şi toate zonele cuprinse între Salt Lake şi sudul Nevadei vor fi cuprinse în următoarele luni de inundaţii şi cutremure”.
Edgar Cayce a fost un clarvazator de origine americană ce susţinea că putea să dea răspunsuri în privinţa anumitor întrebări precum cele legate de sănătate sau Atlantida printr-o stare de transă. În ciuda faptului că Edgar Cayce era un creştin devotat şi a decedat înainte de formarea mişcării New Age, majoritatea adepţilor acestei mişcări îl consideră pe Cayce fondatorul mişcării.Cayce a devenit cunoscut în ultima perioadă a vieţii sale datorită profeţiilor sale cu toate că acesta scria materiale despre teologie sau medicina. Scepticii susţin că abilităţile de medium ale lui Cayce pun sub semnul întrebării răspunsurile sale cu temă religioasă.
Macrocosmosul vazut de foarte aproape (FOTO)Cateodata, privind lumea de foarte aproape, descoperim o frumusete si o perfectiune a detaliului imposibil de imaginat. Sau de descris. O demonstreaza fotografiile macro –...
Invata arta supravietuirii de la cei mai buni!Este, cu siguranta, arta care a asigurat o continuitate speciei umane inca de la inceputurile ei, arta care a facut diferenta intre viata si disparitie si arta care ne-a diferentiat...
Cele mai frumoase fotografii: Wildlife Photographer of the Year Award 2010O uimitoare fotografie care infatiseaza o colonie de furnici taietoare de frunze din Costa Rica a castigat, de curand, prestigiosul premiu Wildlife Photographer of the Year...
ll vom insoti, cale de cateva episoade, pe scriitorul Radu Sergiu Ruba in calatoriile sale prin lume. Ce e cu totul special in asta? Faptul ca autorul, presedinte al Asociatiei...
Thera – vulcanul care a schimbat cursul istorieiHarta lumii ar fi aratat altfel daca vulcanul grecesc Thera nu ar fi erupt in urma cu 3 500 de ani, in ceea ce geologii numesc cea mai mare eruptie a tuturor timpurilor.
citeste pe apropo
Oglinda, oglinjoara, cine are cea mai scumpa masina din tara?
Cea mai scumpa masina din tara este un Bugatti Veyron, in valoare de 1.6 milioane de euro, si apartine lui Costelus Casuneanu....
citeste pe go4it
Adio amintiri traumatizante! Medicii ni le vor şterge din creier (12:13)
Un grup de specialişti în neurologie de la Universitatea John Hopkins testează un medicament care, spun ei, şterge din memorie amintirile traumatizante...
citeste pe intrefete
Flori de primavara – planteaza acum ce vrei sa rasara la anul
Florile de primavara sunt “vinovatele” pentru insuflarea sentimentului de renastere, de bucurie si satisfactie. ...
citeste pe mediafax
Băsescu participă la şedinţa Guvernului pentru Summit-ul NATO, acordul cu FMI şi Spaţiul Schengen
Preşedintele Traian Băsescu a fost invitat să participe la şedinţa de miercuri a Guvernului, în special pentru analiza condiţionalităţilor privind aderarea la...
Foto (13) Desi vulcanismul e un fenomen complex, imaginea care ne apare cel mai adesea in minte camd auzim cuvantul vulcan este cea a unui munte conic care scuipa, prin craterul din varf, cenusa, lava si pietre incinse. Noi, europenii, privim eruptiile vulcanice mai degraba ca pe un fenomen exotic: vulcani activi exista in Hawaii, in Filipine, in Indonezia… locuri dintr-astea departate, nu? Da, dar exista si in Europa, si unii sunt nelinistitor de vioi.In acest articol Varfurile de foc ale Italiei Grecia: patru puncte fierbinti Cat despre Islanda…
Cu toate ca cei mai multi dintre vulcanii Europei sunt astazi stinsi, epuizati de indelungata fierbere si framantare in urma carora s-au format cateva dintre lanturile muntoase ale Batranului Continent, pe ici, pe colo mai exista cate unul activ, a carui misiune “eruptiva” pe acesta lume inca nu s-a incheiat si care dovedeste ca vulcanismul in Europa e inca un fenomen natural contemporan. Unii dintre ei sunt destul de agitati pentru a da de lucru vulcanologilor si motive de ingrijorare tuturor.
Trei tari europene mai au azi vulcani activi: Italia, Grecia si Islanda. In fiecare dintre ele, au avut loc, in ultimele cateva decenii, eruptii importante si in fiecare exista vulcani capabili sa produca necazuri in viitor.
ETNA: inaltandu-se deasupra Cataniei (al doilea oras ca marime din Sicilia), Etna e cel mai inalt si mai voluminos vulcan al Italiei, caracteristica datorata curgerilor de lava care, de-a lungul vremii, l-au tot imbracat succesiv. Eruptiile vulcanului Etna sunt mai ales de tip efuziv – adica manifestate prin revarsarea unei mari cantitati de lava, fara a implica neaparat un scenariu zgomotos, cu bubuituri si ploi de pietre si cenusa, asa cum se intampla in cazul eruptiilor numite explozive.
Intr-un top al celor mai activi vulcani ai lumii, in ceea ce priveste cantitatea de lava adusa la suprafata, Etna ocupa locul al doilea – dupa vulcanul Kilauea din Hawaii, tocmai datorita acestei masive “productii”. De cel putin 2000 de ani, Etna erupe aproape continuu, lava iesind la suprafata nu numai prin cele 4 cratere din varf, ci si prin sutele de fisuri de pe coastele muntelui. Ultimele eruptii au avut loc in 2005.
STROMBOLI: si el e in activitate de cateva milenii, scuipand, prin crater, pietre si “bombe” de lava, in eruptii explozive care, de obicei, sunt de mica amploare. Vulcanul e una dintre atractiile fermecatoarei insule Stromboli si e faimos prin spectacolul sau de lumini,
impresionant mai cu seama in timpul noptii. Jerbe incandescente tasnesc din craterul lui, ca niste focuri de artificii si, ca o incantare suplimentara, pot fi admirate de aproape: la mica departare de Stromboli, exista craterul unui alt vulcan, astazi stins, iar de pe marginea acestuia poti privi, in relativa siguranta, de la o departare de cca. 200 de metri, magnifica reprezentatie.
Ocazional, Stromboli mai face si niste demonstratii de forta mai brutale, cum s-a intamplat in 1919, 1930 si 2003; totusi, in general, e considerat mai mult spectaculos decat periculos, de la el provenind numele de eruptii stromboliene dat acestor eruptii explozive slabe, care ii sunt caracteristice.
VEZUVIU: si-a castigat de multa vreme faima de vulcan periculos, faima cladita mai ales de eruptia din anul 79, cea mai distrugatoare din cate a consemnat istoria. In doua zile, doua orase romane infloritoare - Pompeii si Herculaneum - si alte doua asezari mai mici - Stabiae si Oplontis - au fost distruse, iar locuitorii care mai ramasesera in ele au pierit cu totii. Ne-a ramas o descriere a intamplarii (in doua scrisori adresate istoricului Tacit) de catre un martor ocular, Pliniu cel Tanar, la vremea aceea in varsta de 17 ani. Printre victime s-a numarat si propriul sau unchi, binecunoscutul scriitor, filosof si naturalist antic Pliniu cel Batran. Eruptia a fost precedata de semne de avertizare, dar nimeni nu a crezut ca acestea ar putea prevesti o asemenea catastrofa. La inceputul lunii august a anului 79, multe fantani si izvoare din tinut au secat brusc. La 20 august, a inceput un sir de mici cutremure pe care, insa, romanii nu le-a luat in seama. In regiunea Campania asemenea cutremure erau destul de obisnuite si nimeni n-a facut vreo legatuara intre ele si Vezuviu. Dar o legatura exista – cutremurele fusesera provocate de framantarile din maruntaiele muntelui. In dupa amiaza zilei de 24 august 79, a inceput eruptia.
Catastrofa s-a petrecut in doua faze: mai intai, peste orase a cazut o ploaie de pietre. Unii dintre locuitori au fugit, altii s-a adapostit in case, nestiind ca ceea ce era mai rau abia urma sa vina. In cea de-a doua zi a eruptiei, un val piroclastic - un nor de gaze fierbinti si pietre, calatorind cu o viteza uriasa - s-a napustit peste asezari si a inabusit, ars si ucis tot ce mai ramasese viu in ele.S-a calculat ca peste 4 kilometri cubi (!) de pietre si cenusa au cazut peste nefericitele orase, ingropand totul - constructii, oameni, animale - sub un strat de material eruptiv a carui grosime a ajuns pana la aproape trei metri.Cu doua milenii inaintea acestei eruptii, o alta, numita de specialisti eruptia Avellino, petrecuta in jurul anului 1660 i. Hr., distrusese mai multe asezari din Epoca Bronzului, aflate in apropierea muntelui. Dupa eruptia din anul 79, n-a mai avut loc nici una la fel de violenta.Totusi, de-a lungul vremii, Vezuviul a facut de multe ori dovada puterii sale primejdioase. Din secolul I si pana in secolul al XVI-lea, a erupt de cel putin 15 ori. A erupt de 6 ori in secolul al XVIII, de opt ori in secolul al XIX-lea si de trei ori in secolul XX: in 1906, 1929 si 1944.
De atunci, pare sa fi luat o pauza – cat de lunga, nu stie nimeni. Un institut specializat, Osservatorio Vesuvio, monitorizeaza permanent zona, pandind orice semn care ar putea arata ca muntele se pregateste sa erupa. Ultimele cercetari nu au detectat prezenta magmei la adancimi mai mici de 10 km. Totusi, Vezuviul e inca vazut ca o mare amenintare, pentru ca se gaseste intr-o regiune dens populata, iar o eruptie de amploarea celei din anul 79 ar putea ucide astazi milioane de oameni. In jurul Vezuviului, a fost infiintat un parc national; nu se elibereaza autorizatii de constructie pe terenuri aflate in apropierea muntelui, autoritatile ofera stimulente financiare celor care doresc sa se mute din zona si demoleaza constructiile ramase goale. Totul face parte din planul de masuri menit sa asigure evacuarea rapida a populatiei in caz de eruptie, obiectivul autoritatilor fiind acela de a ajunge sa poata evacua pe toata lumea in 2-3 zile.
Grecia: patru puncte fierbinti
METHANA si golful Saronic. Methana e o peninsula, in intregime de origine vulcanica, in care se gasesc peste 30 de centre de eruptie. Scriitori antici precum Ovidiu, Pausanis si Strabon au lasat marturii asupra puternicei eruptii petrecute aici in anul 230, iar in anul 1700, in acesta regiune a erupt violent un vulcan submarin. Geologii spun ca ne putem astepta ca, in viitor, aici sa mai aiba loc astfel de intamplari.
MILOS: pe insula n-au mai avut loc de multa vreme eruptii (nici una in timpurile istorice), dar dedesubtul ei exista un sistem hidrotermal in care temperaturile depasesc 300 de grade C, ceea ce ar putea indica faptul ca acolo se gaseste o camera magmatica (o “punga de lava”) activa. Sute de fumarole – deschideri in scoarta terestra, prin care ies la suprafata aburi si gaze fierbinti – impanzesc insula, demonstrand ca in adancurile ei exista o intensa activitate geotermala. In viitor, spun specialistii, aceasta activitate s-ar putea manifesta si in forme mai violente.
NISYROS: o insulita foarte nelinistitoare, cel putin pentru cercetatori. Studiile geologice au aratat ca exista o camera magmatica la o adancime de numai 3-4 km si care continua sa urce spre suprafata. Zona e tinuta sub supraveghere stricta de catre vulcanologi, in cadrul unui program numit GEOWARN. Mai multe cutremure au zguduit insula in ultimii ani, iar
din 2000 si pana in 2004, temperatura fumarolelor a crescut de la 980 C la 1030 C. Atentie, acolo se intampla ceva….
SANTORINI: azi o insula cu mare faima turistica, Santorini mai are si o altfel de faima, una infricosatoare, caci vulcanul cu acelasi nume este “raspunzator” de distrugerea unei intregi civilizatii, cea minoica, una dintre cele mai infloritoare culturi ale preistoriei.
← Eruptia devastatoare care i-a pus capat a avut loc in jurul anului 1640 i.Hr. Depozite de piatra ponce - o roca vulcanica - cu grosimi de zeci de metri, amintesc de trecutul violent al acestei insule. Legendele asociaza vulcanismul din Santorini si cu distrugerea Atlantidei, poate pentru ca eruptia din 1640 i. Hr. a fost atat de cumplita, incat a schimbat forma insulei: portiuni din ea s-au rupt si s-au scufundat in mare.
← Desi cercetarile arhelogice par sa arate ca multi dintre locuitorii insulei au reusit sa plece si sa se salveze, civilizatia lor a apus, totusi, definitiv, odata cu distrugerea asezarilor de catre ploaia de pietre si cenusa.
Eruptia minoica - asa cum e cunoscuta in istorie – a avut un impact urias asupra intregii regiuni est-mediteraneene, influentand, probabil, mersul istoriei intr-o masura pe care inca nu o putem inca estima.
← Ultima eruptie in Santorini a avut loc in 1950; in prezent, vulcanul se odihneste, activitatea geotermala manifestandu-se doar prin fumarolele si izvoarele fierbinti care impanzesc insula.
Cat despre Islanda…
Insula vulcanica, ea se afla asezata deasupra unei dorsale oceanice, in locul unde doua placi tectonice – cea americana si cea eurasiatica - se intanesc. Prin spatiul ingust dintre ele, magma iese la suprafata (la suprafata e un fel de-a spune; iese, de fapt, pe fundul oceanului unde, solidificandu-se, formeaza acea “creasta” - dorsala oceanica, practic un lant muntos submarin).
Islanda e un paradis pentru vulcanologi. Aici exista peste 30 de vulcani, ca sa nu mai vorbim de fumarole si gheizere – izvoare din care tasneste, uneori la mari inaltimi apa fierbinte, toate dovezi ale intensei activitati geotermale din maruntaiele insulei.
Zeci de eruptii mari au avut loc de la colonizarea Islandei de catre vikingi, in secolul al IX-lea. Recent, in 2000, a erupt spectaculos vulcanul Hekla, aflat in partea de sud a insulei. Cel mai activ vulcan din Islanda - ca frecventa a eruptiilor - este Grímsvötn. Este acoperit, in cea mai mare parte, de ghetarul Vatnajökull (cel mai mare ghetar din Europa), iar adesea, in perioadele de activitate geotermala intensa, gheata se topeste si apa rezultata se scurge la vale, provocand mari inundatii. Cea mai recenta “activare” s-a petrecut in 2004, din fericire fara a provoca temutele viituri.
In urma cu doar cinci decenii, Islanda s-a imbogatit cu o noua insula: Surtsey, una dintre cele mai tinere insule ale lumii, rasarita din mare in urma unui sir de eruptii ale sistemului vulcanic Vestmannaeyjar (care e, in cea mai mare parte, submarin) intre noiembrie 1963 si 1967.
Asadar, desi Europa parea sa-si fi trait de mult traiul sau vulcanic si sa se fi potolit acum, iata ca marginile ei se mai zguduie uneori, ca o nelinistitoare amintire a activitatii vulcanice care a modelat continentul.
