vparaschiv

5/12/2018 vparaschiv - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/vparaschiv 1/37

- 1 -

UNIVERSITATEA ”ALEXANDRU IOAN CUZA” din IAȘI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE ȘI GEOLOGIE

Departamentul de Geografie

Dinamica spațială și temporală a peisajelor în

Depresiunea Giurgeului

-Rezumatul tezei de doctorat-

Conducător științific,

Prof. univ. dr. Liviu Apostol Doctorand,

Paraschiv Viorel

-Iași, 2011-



- 2 -

Universitatea ”Al. I. Cuza” Iași

Facultatea de Geografie și Geologie

Departamentul de Geografie

Doamnei/Domnului……………………………………………………………………………..

Vă facem cunoscut că în data de 27 septembrie 2011, ora 12,00, în amfiteatrul B8, vaavea loc susținerea publică a tezei de doctorat cu titlul ”Dinamica spațială și temporală apeisajelor în Depresiunea Giurgeului” susținută de drd. Paraschiv Viorel, în vedereaobținerii titlului de DOCTOR în domeniul fundamental ȘTIINȚE ALE NATURII, specializarea

GEOGRAFIE.

Comisia de doctorat numită prin Decizia nr. 13958/20.07.2011 a RectoruluiUniversității ”Al.I. Cuza” Iași are următoarea componență:

Președinte:

Prof. univ. dr. Ovidiu-Gabriel Iancu - Universitatea ”Al.I. Cuza” Iași

Decanul Facultății de Geografie și Geologie, Directorul Școlii Doctorale

Conducător științific:

Prof. univ. dr. Liviu Apostol – Universitatea ”Al. I. Cuza” Iași

Referenți:

Prof. univ. dr. Maria Pătroescu – Universitatea din București

Prof. univ.dr. Gavril Pandi – Universitatea ”Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca

Prof. univ. dr. Constantin Rusu – Universitatea ”Al. I. Cuza” Iași



- 3 -

CUPRINS

Argument ………………………………..……………...……………………………………………....... 7Capitolul 1. Introducere………………………………………………………………………………… 9

1.1. Istoricul cercetărilor geografice asupra Depresiunii Giurgeului…………….............................. 91.2. Poziția geografică și limitele........................................................................................................ 121.3. Metodologia de cercetare și analiză a peisajului……………………………………………. 19

1.3.1. Proiectul de cercetare științifică……………………………………………………191.3.2. Indicatori în aprecierea peisajului……………………………………………...…..201.3.3. Metode de analiză și de evaluare a peisajului geografic…………………………26

Capitolul 2. Aspecte teoretice asupra conceptului de peisaj geografic………………………….……34 2.1.Istoria teoriei peisajului. Nivelul actual al cercetărilor asupra peisajului geografic ……………………………………………………………………………………………. 342.2.Școlile peisajului geografic. Curente științifice și metodologice de analiză a peisajului……………………………………………………………………………………….. 39

2.1.1. Școala anglo-americană……………………………………………………………392.1.2. Școala germană……………………………………………………………………412.1.3. Școala franceză…………………………………………………………………….44

2.1.4. Școala italiană………………………………………………………………………492.1.5. Școala spaniolă…………………………………………………………………... ..492.1.6. Școala rusă………………………………………………………………………….492.1.7. Școlile din fostele state europene comuniste………………………………………512.1.8. Școala din țara noastră………………………………………………………….....51

2.2. Valorile referențiale ale peisajului geografic: spațiul, timpul, dinamica…................................58 2.2.1. Spațiul și peisajul geografic……………………………………………...................582.2.2. Timpul………………………………………………………………………………642.2.3. Dinamica peisajului………………………………………………………………...68

2.4.Clasificarea peisajelor geografice………………………………………………….. ………………..71 2.5.Peisajul și fotografia. Metode de observare fotografică a peisajului……………………………..76

2.6.Peisajul și politicile publice europene. Convenția Europeană a Peisajului………………………..80Capitolul 3 . Funcţionarea spaţio-temporală a topo-geosistemului Depresiunea Giurgeului. Reconstituirea peisajului Cuaternar............................................................................................................83

3.1. Evoluția paleogeografică......................................................................................................................833.2. Resursele subsolice. Exploatarea lor și peisajul derivat......................................................................953.3. Paleo- peisajul Tardiglaciar și Holocen..............................................................................................100

3.3.1. Paleopeisajul forestier........................................................................................................1053.3.2. Paleopeisajul pajiștilor naturale............................................................................ .............1093.3.3. Paralelizări dendro-geomorfologice și dendro-cronologice cu efect asupra

spațio-temporalității peisajului......................................................................................................112Capitolul 4. Analiza structurală a sistemului peisaj geografic............................................................... 113

4.1. Structuri fizice naturale actuale: relief, climă, ape................................. ................................... 113

4.1.1 Relieful, originea și tipurile genetice. Evoluția peisajului geomorfologic……………………1134.1.1.1. Considerații generale…………………………………………………………………1134.1.1.2. Clasificarea formelor de relief și peisajele derivate…………………………………1204.1.1.3. Studiu de caz nr. 1: Reconstrucția ecologică a haldei de steril de la fostaexploatate minieră de la Jolotca……………………………………….....................................1294.1.1.4. Studiu de caz nr. 2: Comunitatea și crearea de noi peisaje geomorfologice.Proiectul minier ”Cariera Ditrău”………………………………………....................................132

4.1.2. Particularitățile climatice și evoluția spațio-temporală a peisajului………………………1394.1.2.1. Factorii climatogeni ai peisajului. Ciclurile climatice și reflectarea lor spațio-temporală în peisaj………………………………...........................................................1394.1.2.2. Particularitățile principalelor elemente climatice…………..........................................144

4.1.2.3. Topoclimatul și microclimatele……………………………………………………..1704.1.2.4. Riscurile climatice și impactul lor în peisaj…………………………………………1754.1.3 Sistemul hidric și peisajul..................................................................................................... 207



- 4 -

4.1.3.1. Scurgerea de suprafață.............................................................................................................2074.1.3.2. Apele subterane...................................................................................................................... 2144.1.3.3. Mlaștinile.................................................................................................................................2184.1.3.4. Intervenția antropică asupra peisajului hidric natural..........................................................222

4.2.Structurile biopedologice actuale și peisajul ....................................................................................2304.2.1. Vegetația-factor natural al peisajului........................................................................................ 2304.2.2. Fauna și peisajul actual............................................................................................................. 242

4.2.3. Solul- factor activ al peisajului...................................................................................................245 4.3. Structuri antropice actuale . Evoluţia spaţio-temporală a peisajului antropic………………… 2574.3.1. Peisajul și societatea-noțiuni generale........................................................................................... 2574.3.2. Dinamica peisajului antropic......................................................................................................... 2664.3.3.Peisajul etnografic, locul şi rolul său în structura peisajului geografic…………….....................275

4.3.3.1. Modul de folosință al terenurilor și tipurile de peisaje derivate………………………….2784.3.3.2. Peisajul câmpurilor cultivate………………………………………………………………2814.3.3.3. Peisajul pomicol extensiv………………………………………………………………….2834.3.3.4. Activitățile pastorale și peisajul rezultat………………………………………………….2844.3.3.5. Identitatea ethos-ului local………………………………………………………………..286

4.3.4. Evoluţia spaţio-temporală a peisajului urban………………………………………......................292

4.3.4.1. Municipiul Gheorgheni………………………………………………………………...........2934.3.4.2. Municipiul Toplița…………………………………………………………………………..2974.3.5. Modificarea peisajului prin dezvoltarea economică....................................................................... 300

4.3.5.1. Derivarea peisajului geomorfologic……………………………………………………….3004.3.5.2. Peisajul tehnogen/industrial………………………………………………………………….301 4.3.5.3.Activitatea comercială………………………………………………………………………. 301 4.3.5.4. Peisajul antropic cu valențe turistice………………………………………………............302

Capitolul 5. Analiza și reprezentarea peisajului din Depresiunea Giurgeului..................................... 315 5.1. Evaluarea peisajului geografic.......................................................................................................... 315

5.1.1. Interpretarea matematică a peisajului cu ajutorul metodei Neuray G...................................3155.2. Indicatori de evaluare spațială a peisajului………………………………………………………3295.3. Filtrele sociale în analiza peisajului geografic……………………………………………………331

5.3.1. Percepția comunitară asupra peisajului…………………………………………………….332

5.4. Calitatea și managementul peisajului………………………………………………….............3365.5. Metoda mixtă de interpretare globală a peisajului.........................................................................3425.6. Studiu de caz: Peisajele din comuna Remetea...............................................................................347

Capitolul 6. Regionarea peisajelor din Depresiunea Giurgeului ...................................................... 3546.1. Principiile regionării peisajelor....................................................................................................... 3546.2. Analiza comparativă a evoluției temporale a peisajelor....................................................................3616.3. Stabilirea modelelor structurale și regionale de peisaj derivate geomorfologic............................ 3636.4. Analiza raporturilor existente între comunitate şi peisaj...................................................................365

Concluzii.................................................................................................................................................... 367Anexe ........................................................................................................................................................... 371

Bibliografie ............................................................................................................................................... 384



- 5 -

ARGUMENT

Încercarea de a pătrunde în tainele peisajului geografic actual a fost o provocare științificăcare dăinuie de peste 20 de ani și căreia am încercat după puterile proprii să-i determin pentruînceput dominantele și, mai apoi, viziunea derivată din ambiguitatea sau polisemantismulterminologic existent pe plan mondial. Tocmai în asta poate sta frumusețea unei cercetăriample, în diversitatea părerilor și intepretărilor, acel ansamblu care trebuie dezansamblat și, pealocuri, deermitizat, pentru a-l defini ca parte a unei teorii sistemice.

Încă din faza de documentare, pendulând prin istoria, pe alocuri polemică, a peisajului și a peisagismului mondial, am pus un accent important pe abordarea geografică și am remarcat,după lecturarea diferitelor interpretări, tipologii sau taxonomii, în funcţie de “şcolile geografice”existente, multiple opinii, raporturi şi nivele de generalizare și ierarhizare care nu sunt de foartemare amploare, unele dintre acestea având un pronunțat caracter teoretic.

Identificarea și descrierea dimensiunilor spațio-temporale a peisajelor în Depresiunea

Giurgeului, stabilirea claselor taxonomice ale peisajele actuale după originea lor, este oactivitate științifică laborioasă pentru dimensiunea ansamblului geografic de peste 1600 km2.Peisajul geografic actual din bazinul Giurgeului este rezultatul evoluției acestuia pe diferiteleperioade istorico-geografice, care, au determinat și au reflectare științifică la nivelul actual alînfățișării acestuia. Noi, am considerat necesară o lămurire retrospectivă asupra evoluţieimediului regiunii în perioada cuaternară, cu accent pe evoluția spațio-temporală acomponentelor sistemului începând de la sfârşitul Tardiglaciarului și pe evoluția dinamică din punct de vedere spațial și temporal, respectiv contemporaneitatea (antropocenul). Poziţiageografică a Depresiunii Giurgeului, individualitatea topografică, climatică, pedologică şi

comunităţile antropice, sunt principalele elemente care determină tipologia peisajului actual, încare, noile concepte şi principii derivate din documentele europene pot determina pe termenmediu şi lung dezideratele dezvoltării durabile pentru comunitățile locale. Analiza spațio -temporală a peisajului pe cele 3 componente sistemice: naturale, derivate și sociale, ne-a permiso imagine de ansamblu asupra evoluției acestora și, pe alocuri, elaborarea unor prognozeevolutive a fiecărui taxon în parte. Tocmai de aceea, am considerat utilă încercarea noastră de adezvolta un subiect de cercetare ştiinţifică amplu şi de mare actualitate care să realizeze trecereade la analiza conceptuală multidisciplinară, la individualitatea geografică sistemică argumentatăpe date cuantificabile, interpretate prin diferite metode de cercetare. Mulțumirile noastre sunt

îndreptate și către cei trei referenți care prin observațiile și sugestiile lor pertinente,constructive, au determinat finalizarea lucrării.

Mulțumirile noastre se îndreaptă către toți acei care au contribuit într -un fel sau altulca această lucrare să poată ajunge la un sfârșit, conducătorului științific, celor 3 referenți,colegilor mei din învățământul preuniversitar și din Școala doctorală. Și, nu în ultimul rând,mulțumirile cele mai mari sunt adresate, mamei mele, familiei și acelor prieteni care, au înțelescă timpul și spațiul – nu numai cel geografic!- au momente de comprimare în unele perioade alevieții și, dacă sunt oameni onești, rămân alături de tine…Pentru că, până la urmă, fiecare dintre

noi suntem trecători prin timp și spațiu!



- 6 -

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE

Dacă considerăm “teoria mijloacelor insulare” enunţată de Mc Arthur şi Wilson (1967,apud Levin, S.A., 1992), conform căreia “natura şi bogăţia depind de mărime/suprafaţă”, atunciDepresiunea Giurgeului este definită sugestiv în consemnările etnografului Tarisznyás Márton:"Istoria Gheorghenilor (o altă denumire a depresiunii-n.a.) este în acelaşi timp istoria luptei cuforţele naturii, cu pădurea. Pâraiele repezi au asigurat apa necesară localităţilor şi forţa necesarămorilor, gaterelor, transportului…". Localnicii denumesc Giurgeul, drept „Siberia României”,clima fiind cel mai important factor natural de mediu care imprimă caracteristici definitoriilocuirii zonei, constituindu-se şi în factor de stress climatic și cu impact sezonier amplu asuprapeisajului. Primele aşezări au preferat contactul estic dintre munte şi şesul mlăştinos alMureşului pentru a putea atenua impactul inversiunilor termice şi de a beneficia de o insolaţiemai prelungită. Asprimea climei se reflectă şi în aspectele etnografice (spre exemplu: culorilecostumelor populare românești și secuiești, casele vechi cu pereți dubli din scândură umpluți cu

turbă uscată) şi în trăsăturile funcţionale ale aşezărilor , reflectate în peisajul rural sau urban. Istoricul cercetărilor . Primele referiri științifice despre Depresiunea Giurgeului dateazădin prima parte a secolului al XIX-lea, fiind însemnări geologice și geografice asupra zoneinordice a depresiunii, respectiv regiunea masivului sienitic de la Ditrău și compartimentulDepresiunii Toplița. În anul 1822, pe harta întocmită de S.F. Beudant și, apoi, pe cea elaboratăde Lill de Lillenbach în anul 1834, apar referiri la formațiunile sedimentare din Hăghimaș, precum și asupra cristalinului seriei de Tulgheș și a eruptivului neogen. În anul 1854, A. Bielz publică Harta geologică a Transilvaniei, la scara 1:864000, în care se fac referiri la rocileconstitutive ale regiunii, iar în anul 1855, mineralogul A. Achner caracterizează rocile

masivului Ditrău. Fr. Herbich (1872) publică cercetările sale ample asupra regiunii geologiceDitrău caracterizând zona din punct de vedere petrografic și petrochimic, descriind sienitul cusodalit și cancrinit, care, mai apoi, este denumit ”ditroit” de către F. Zirkel, și introdus înliteratura petrografică mondială. V. Ianovici (1929-1938) cercetează regiunea masivului Ditrăuși, în mod special, bazinul văii Jolotca pe care îl descrie mineralogic și petrografic și facereferiri asupra evoluției paleogeografice a masivului. În anul 1960, A. Streckeisen, dupăcercetări îndelungi, începute în anul 1931, prezintă la Congresul internațional de geologie de laCopenhaga o lucrare de sinteză asupra ”Structurii și originii Masivului Ditrău”, de fapt, parteafinală a lucrării monografice în două volume dedicată regiunii. Contribuții geologice ample

asupra bazinului Giurgeului au mai adus și următorii cercetători: Venera Codarcea, T.Bandrabur, Mariana Corbu, Jeana Marinescu, C. Martiniuc, Clarissa Papacostea, G. Jakab, E.Constantinescu, Ș. Airinei, Margareta și Ș. Peltz ș.f.m.a. Contribuții științifice importante auadus și geografii: L. Sawiski, H. Wachner, V. Mihăilescu, R. Mayer, B. Bulla, L. Someşan, I.Tövissi, Em. Iancu, P. Coteț, I. Bojoi, C. Swizewski, W.E.Schreiber.

H. Wachner preciza în lucrarea ”Judeţul Ciuc, Topliţa şi Defileul Mureşului” (1929), căcele două depresiuni (Ciuc şi Giurgeu) reprezintă unităţi geografice bine individualizate care posedă în perimetrul lor fenomene şi structuri de peisaje cu trăsături specifice. Wachner a trecutîn revistă toată bibliografia referitoare la depresiune, infirmând, confirmând şi completând, după

caz, ideile şi concluziile ante-cercetătorilor. Tot din acea perioadă, geologi precum Ion



- 7 -

Athanasiu şi, mai apoi, Ioan Băncilă, au emis ipoteze asupra evoluţiei geologice a depresiunii şia morfologiei acesteia.

Vintilă Mihăilescu caracteriza în anul 1963 Depresiunea Giurgeului ca… „un spaţiu deveche populare relativ densă, înăuntrul Carpaţilor, o regiune agricolă, contrastând cu populaţiarară- în gospodării împrăştiate- cu economie forestieră, zootehnică şi mai puţin minieră din

munţii înconjurători”. În anul 1970 este publicată prima hartă geomorfologică a depresiunii cutipurile genetice de relief, elaborată de I. Bojoi și C. Swizewski.Cazimir Swizewski în teza de doctorat intitulată ”Ţar a Giurgeului, studiu geografic

economic” (1969) reia ideile enunţate de George Vâlsan (1929) şi Ion Conea (1935), cu privirela apelativul de „ţară” atribuit unor depresiuni intracarpatice şi consideră depresiunea ca „ounitate geografică-economică bine individualizată, a cărei activitate social-economicăgravitează spre oraşele Gheorgheni şi Topliţa” (pp.78).

Valeria Velcea şi Alex. Savu (1982) analizează regional ulucul depresiunilor de barajvulcanic din Carpații Orientali, particularizând influenţele cadrului natural asupra peisajului,

respectiv, clima şi topografia regiunii. În ultimii ani, contribuții științifice importante au adus prin teze de doctorat regionale,

Mihai Seer (2004) și Vasile Mara (2008). Limitele. În cazul bazinelor intramontane bine individualizate delimitarea acestora trebuie

realizată pe baze multicriteriale, tocmai pentru a demonstra caracterul integrator al tuturor componentelor mediului, a funcţionalităţii sistemului şi a subsistemelor, adică, inclusiv sinergiastructurilor integrate. Trebuie să acceptăm faptul că putem identifica mai multe limite alespațiului depresionar, de la limitele orografice, la cele hidrografice, la limite economice saufuncționale, la limite spațiale și patrimoniale sau, chiar, o delimitare spirituală etc. Limita

morfologică și cea funcțională (socială, economică) a depresiunii are un contur pendulatoriuîntre limita orografică și cumpăna de ape, fiind trasată în funcție de particularitățile reliefului șide aliniamentele economice (pădure, pășune, zootehnie pastorală) care le definesc, inclusiv din punct de vedere administrativ. În urma cuantificării funcționalității și a tipurilor limitelor amintite, delimitarea teritorială morfologică a Depresiunii Giurgeului a fost realizată păstrândidentitatea sa teritorială (Geografia României-vol. III:125) și urmărind vatra depresiunii șicontactul acesteia cu versanții montani, respectiv, inflexiunea puternică a liniei de profil aculmii Gurghiu-Harghita în vest și, ruptura liniei de profil dintre cristalin și rama depresiunii înest (Bojoi, Swizewski, 1970). În urma acestei delimitări suprafața totală este de cca 1631,25

km2. Forma ”fusoidală” a depresiunii se datorează extinderii acesteia pe direcţia NNV-SSE, peo distanţă de 72,5 km şi lăţimea medie de doar 22-23 km pe direcţia est-vest și a unei imaginicartografice puțin torsionate, între limitele de NNV și cele de SSE, diferențiată de dispunerealongitudinală mai redusă, pe 27’ (25°17’ la Vâgani sau la vest de satul Bucin în vest şi, 25°41’ la

stațiunea Izvoru Mureșului, în est). Indicatori în aprecierea peisajelor. Peisajul este interpretat de cele mai multe ori drept

„faţa care se vede” a unui sistem geografic, care corespunde unei unităţi de mediu dedimensiuni diferite, de unde rezultă și diferitele categorii taxonomice și spațiale. Analiza

peisajului este un instrument extrem de important în dinamica globală actuală, util în diversestudii practice și are domenii de aplicabilitate dintre cele mai diverse.



- 8 -

Figura nr. 1. Depresiunea Giurgeului- încadrarea geografică



- 9 -

Determinarea elementelor componente ale unui peisaj, ponderea acestora în structuraansamblului, dinamica și modelarea eterogenității taxonomice actuale și viitoare, a realității pecare o percepem la un moment dat, constituie etape de lucru în cadrul analizei și interpretăriipeisajului geografic (Popescu Antoaneta-Carina, 2010). Dimensiunea unităților de peisaj diferă

în funcție de suprafața analizată și de complexitatea sistemului geografic analizat. Ca urmare, observării vizuale a peisajului i se oferă numai unele elemente ale sistemuluigeografic, cele care se impun ca elemente de predominanţă în fizionomia lui externă. Acestea,cel mai frecvent aparţin la trei componente, respectiv: relief, vegetaţie şi rezultatele activităţiiumane şi, mai puţin la derivarea lor spaţio-temporală, cum ar fi cele de ordin climatic sau pedologic. Tocmai de aceea, caracterizarea unui peisaj se face nu numai prin acea „descrieregeografică” indicată de G.Vâlsan (1929), ci și prin alte activităţi înlesnite de nivelul actualtehnico-ştiinţific: analiza hărţilor topografice, înregistrări şi măsurători pe teren, studiulaerofotogramelor, planurilor şi ortofotoplanurilor, utilizarea programelor informatice de analizăS.I.G., fotografii spațiale și/sau artistice etc. De cele mai multe ori metodele de cercetare și

interpretare a peisajului trebuie extins pentru a putea defini și ”peisajul din spatele peisajuluivizual”, cel care oferă multe informaţii aparent inerte sau invizibile, din care trebuie reţinutedominantele care influențează sau chiar definesc, în ansamblul său, peisajul respectiv. Artacitirii peisajului din spatele peisajului, este o întreprindere complexă dincolo de nivelul percepției geografice comune, accentul principal fiind pe intepretarea multidimensională șiinterdisciplinară.

Bazele perceptive ale peisajului geografic. Organizarea vizuală și determinarea peisajului

geografic. Reprezentarea peisajelor variază de la un individ la altul și de la o s ocietate la alta,putându-se defini un “fond social comun” în perceperea unui teritoriu real. În culturaoccidentală percepţia peisajului (în general) este esenţialmente vizuală (Cristina Herţia, 2009)numai că, peisajul geografic, este mai mult decât percepție vizuală (Besse, 2003). Limitelevizuale ale peisajului sunt constituite din orice obstacol, ele mărginesc și închid spațiile percepute de un observator și pot fi: fizice sau virtuale. Orice modificare a acestora este percepută cu acuitate maximă.

Limitele peisajului definesc profunzimea câmpului vizual. Un caz particular de limită pentrupeisaj este reprezentat de orizont (fig.2):

orizontul extern – limita vizibilității; orizontul intern – ecranele din interiorul câmpului de vizibilitate.

Liniile culmilor reliefului înalt formează întotdeauna orizontul dar amenajarea lor este totdeauna sensibilă. Perceperea reliefului obiectelor diminuează cu distanţa. Astfel sedisting mai multe planuri:

a) prim-planul, într-o rază de 50-100 m, care reprezintă zona detaliilor; b) planul mediu, care reprezintă zona formelor și a raporturilor de masă, până la cca 1

km; în aceste zone nu se percep detaliile;c) planul îndepărtat, la distanţe de peste 1 km, zonele unde se percep numai

volumele, iar la peste 2-3 km, nu se percep decât limitele marile ansambluri (topografice,vegetale, intravilane).



- 10 -

Figura nr. 2. Diagrama Venn cu limitele vizuale a peisajului geografic

Metodele de cercetare utilizate în studiul peisajului geografic pornesc de la experienţaeuropeană bazată pe teoria modelelor şi adaptarea acesteia la realităţile specifice țării noastre,determinate de cadrul legislativ care reglementează cercetarea ştiinţifică bazate pe: - înţelegerea structurii şi dinamicii peisajului prin aplicarea metodei de analiză bazată pe teoriainformaţiei, dezvoltată la început de M.Phipps (1981) în Canada;

- evaluarea estetică a peisajului prin metoda propusă de D. L. Linton (1968) modificată deDrăguţ (2000) și de Schreiber și col. (2003), adaptată la contextul teritorial şi particularităţilecomplexului de factori care determină funcţionalitatea peisajului din țara noastră; - combinarea metodelor de mai sus permite stabilirea claselor de peisaj cu valori esteticediferenţiate şi, care, în funcţie de echilibrul dinamic care le caracterizează la un moment dat, pot fi modificate sau conservate în perspectiva unei planificări teritoriale durabile.

Metodologiile utilizate pentru analiza peisajului geografic au fost următoarele: Analiza S.I.G., care este una dintre metodele cele mai noi, implementată de Stow

(1993, citat de Wilson&Gallant, 2000), care a devenit o componentă esenţială ametodologiilor de studiu a peisajului în perioada actuală;

Metoda Neuray (1987) bazată pe interpretarea matematică a peisajului; Metoda cantitativă (ilustrativă) de apreciere a stării de calitate a mediului (metoda V.

Rojanschi, 2004) din care deducem componenta peisaj; Metoda perceptivă sau estetică descrisă de D.L. Linton (1968); Metoda calitativă, matriceală, de evaluare a impactului (matricea Leopold); Metoda mixtă propusă ca alternativă demonstrativă; Metode sociologice: chestionare și focus-grup-uri; Calitatea peisajului stabilită prin analize SWOT (apă, sol-deşeuri, aer, conservarea

biodiversităţii, social), pentru identificarea priorităţilor de acţiune etc.Schema logică din fig.3 combină atributele care determină similarități între elementele

cantitative pornind de la metoda PEGASE (Phipps,1981) și obținerea unor varibile în raporturiledintre dominantele stabilite. Chiar dacă sunt cuantificate doar două teme: relieful și utilizareaterenului, harta unităților elementare ale peisajului obținută în urma aplicării acestei schemelogice are valențe practice relevante prin rezultatele și materialul cartografic obținut.

În general, în sensul strict al termenului ”land cover”, elementele care definesc cel mai bine peisajul vizibil al unei suprafețe sunt determinate de utilizarea terenurilor, consideratăelementul sintetic definitoriu pentru ansamblul peisajului (Eiden et al., 2000 citat de Schreiberși col, 2003). Acest curent s-a dezvoltat prin intermediul teledetecției care permite o evaluarerapidă a configurației spațiale a peisajelor și a modificărilor care survin temporal (aplicațiaasupra doborâturilor de vânt de la Vâgani-Toplița din 14-15.06.2010, cap. 4.1.2.4).



- 11 -

Figura nr. 3. Schema logică de realizare a hărții unităților elementare de peisaj pe baza S.I.G. princombinarea a două teme: relief și utilizarea terenurilor (după: Schreiber, Drăguț, Man-2003)

CAPITOLUL 2. ASPECTE TEORETICE ASUPRA CONCEPTULUI DE PEISAJGEOGRAFIC

Istoria teoriei peisajului. Nivelul actual al cercetărilor asupra peisajului geograficAsupra termenului “peisaj” există foarte multe confuzii de ordin lingvistic şi semantic,

polisemia termenului determinând abordări dintre cele mai largi, atât ştiinţifice cât şicontextuale, de cele mai multe ori extrem de ambigue! Peisajul ca termen ştiinţific, geografic, a

fost introdus în secolul al XIX-lea, de către Al. von Humboldt (1769-1859) și este studiat detrei discipline ştiinţifice conexe: ecologia peisajului, arhitectura și geografia peisajului. Pornindde la multitudinea interpretărilor de ordin ştiinţific asupra peisajului geografic, următoareadefiniţie fundamentată ştiinţific pe principiul constructivismului cognitiv este demnă de a fiamintită: peisajul este o porţiune dintr -un spaţiu; este un rezultat al interacţiunii în timp şi

spaţiu între mediul fizic iniţial şi acţiunea omului. La integrarea elementelor aflate îninteracţiune se adaugă dimensiunea istorică, scara şi organizarea vieţii umane, precum şidezvoltarea acesteia descriind entitatea rezultată ca un produs spaţio-temporal dinamic.

Analiza multicriterială, interdisciplinară, sistemică, este metodologia aplicativă care se

pretează studiului peisajului contemporan.

Şcolile peisajului geografic. Curente ştiinţifice şi metodologice de analiză ale peisajului .Nivelele gândirilor şi abstractizărilor ştiinţifice au fost acceptate sau, după caz, adaptateanumitor particularităţi ter itoriale sau administrative în mod diferit, generând de cele mai multeori, o amplă şi, pe alocuri, profundă dezbatere a ideilor și argumentelor. De aceea, noi amacceptat până la urmă că putem vorbi de astfel de „şcoli” în dezvoltarea conceptului de peisa j,cu accepţiunea dominantă geografică. Am individualizat următoarele curente ale școlilor peisagistice geografice: anglo-americană, germană, franceză, italiană, spaniolă, rusă, din fostelestate comuniste din Europa și din țara noastră, fiecare cu nivele de ierarhizare a peisajeloradaptate particularităților naționale (fig.4).



- 12 -

Figura nr.4. Ierarhizarea peisajului în Olanda pe baze taxonomice funcționale sistemice (schematizare după

Canter et al., 1991, citați de A. Farina, 2006)

Schimbările sesizabile la scara peisajelor în proporţia cea mai mare se datoreazăraporturilor dinamice dintre factorii dimensionali ai peisajului, raporturi aflate în condiţii derealizare cu rate reduse de desfăşurare în timp, de ordin diurn, sezonier, anual, secular saumilenar. Mediul este organizat în ”sisteme cu o anumită organizare spațio-temporală, dinamiceși care funcționează în regim natural, seminatural și controlat sau impus de către populațiileumane” (Vădineanu, 1998: 151). Clasificarea peisajelor geografice se realizează multicriterial în baza realităţilor de ansambluale teritoriului ca şi a caracterelor anumitor componenți care sunt cuantificați cadiagnostic.Fiecare tip de peisaj major (natural, antopizat și antropic/natural, derivat și social) poate fi clasificat la rândul său în funcţie de o serie de caracteristici cum sunt următoarele:

a) după starea de stabilitate sau de echilibru b) după relaţiile teritoriale dintre peisaje c) după capacitatea de autoreglare d) după tipul de artificializare suferită

După comportamentul sistemelor :- peisaje în biostazie

- peisaje în rhexistazie- peisaje în parastazie

După dinamica socială:- peisaje cu dinamică socială ascendentă - peisaje cu dinamică socială staţionară - peisaje cu dinamică socială descendentă.

Pentru exprimarea stării de echilibru a unui sistem geografic la un moment dat, seutilizează clasificarea lui G. Bertrand (1968), respectiv: biostazie şi rhexistazie. Pentru a precizasituaţia dinamică a geosistemelor, mai ales pe cea seculară, se poate apela la taxonul

biorhexistaziei a lui Erhart (1967), care ţine seamă de sensul evoluţiei (progresivă, regresivă,stabilă) şi de stadiul atins în raport cu starea de climax. Dinamica majoră a peisajelor este cea

ARIA DESTUDIU

A B C

C

C1 C2 C3

C1

C1a C1b C1c



- 13 -

care însoţeşte o dinamică funcţională şi o dinamică spaţială. La funcţii noi, peisajul răspunde cuforme noi. Din peisaje iniţiale naturale s-a trecut prin utilizare agricolă şi umanizare la peisajulrural (peisaj secundar multifuncţional sau peisaj etnografic). Dinamica peisajului este, aşadar,un indicator al transformării societăţii, al dezvoltării acesteia, al schimbării modului de proprietate, modului de utilizare al terenurilor, practicării unui anumit tip de agricultură, de la

extensiv, la intensiv și, în final, generează metamorfoza și taxonomia peisajelor. Peisajul şi fotografia. Metode de observare fotografică a peisajului. Fotografia surprinde multmai bine spaţio-temporalitatea peisajului geografic, inclusiv acea parte nevăzută a acestuia,conservând la nivel microteritorial trăsături care ne ajută să identificăm şi să cuantificămelementele secvenţiale ale evoluţiei temporale a peisajului prin: tente, culori, umbre. Peisajul şi politicile publice europene - Convenţia Europeană a Peisajului. Convenţia Europeană a Peisajului defineşte peisajul ca ”o parte de teritoriu perceput ca atare de către populaţie, al cărui caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sauumani”. România a ratificat Convenţia prin Legea nr. 451 din 08.07.2002, publicată înMonitorul Oficial, partea I, nr. 536, din 23.07.2002, subliniind că este în concordanţă cu

articolul 74, alineatul 2 din Constituţia României. Analiza cantitativă în vederea evaluării peisajelor este legiferată de Consiliul Comitetului European de Miniştri ai Uniunii Europene din20 octombrie 2000, cu prilejul ratificării The European Landscape Convention cunoscută ca şi Convenţia de la Florenţa. Acest document are ca scop încurajarea autorităţilor publice înadoptarea de politici şi măsuri la nivel local, regional, naţional şi internaţional pentru protejarea,gestiunea şi planificarea peisajelor în Europa, pentru a menţine şi a îmbunătăţi calitatea şivaloarea peisajelor (Wascher, Jongman, 2000 apud Schreiber şi col., 2003).

CAPITOLUL 3. FUNCȚIONAREA SPAȚIO-TEMPORALĂ A TOPO-GEOSISTEMULUI DEPRESIUNEA GIURGEULUI. RECONSTITUIREA PEISAJULUI

CUATERNARDelimitarea geologică evidentă și litologia spațiului extra-depresionar se reflectă direct încantitatea și calitatea peisajului actual, chiar dacă sunt unele opinii contrare asupra ”participării”reliefului la definirea tipologiei peisajului (Eiden, 2000, citat de Schreiber și col., 2003:13).Pentru o mai corectă interpretare a dinamicii spaţiale și temporale a Depresiunii Giurgeului,trebuie analizate raporturile cu unităţile geologice şi morfologice înconjurătoare, extinzândcercetările asupra unui teritoriu mult mai amplu.

Evoluția paleo- geografică . Bazinul Giurgeului a evoluat ca întreg ulucul depresionar de contactdintre cristalin și vulcanitele neogen-cuaternare.Peste formaţiunile fundamentului (cristalinul

sau depozitele mezozoice de fliş ale Carpaţilor Orientali, formaţiunile mio– pliocene aleDepresiunii Transilvaniei) s-au depus produsele unui vulcanism manifestat în două etape.Prima, cu caracter exploziv, a determinat apariţia unor formațiuni vulcanogen – sedimentare. Adoua, a generat suprastructurile vulcanice constituite din curgeri de lave şi piroclastite. S -au pusîn loc roci intermediare, în principal andezite, de compoziţie calco–alcalină, local şi roci acide,iar în final, roci bazice. Formaţiunile vulcanogen-sedimentare cuprind predominant piroclastiteandezitice, ca produse ale activităţii vulcanice predominant explozive şi subordonat produseterigene, depuse alternativ subacvatic şi subaerian. Grosimea acestor formaţiuni depăşeşte pealocuri 700 m, cum ar fi în forajul de la vest-sud-vest de Suseni, unde are 703,5 m(Bandrabur,Codarcea, 1974). ”Îndințarea” dintre cristalin și acumulativul vulcanogen-sedimentară serealizează pe linia rupturală a fundamentului vechi cristalin(fig.5).Compartimentul strato-



- 14 -

vulcanic s-a edificat în urma declanşării activităţii vulcanice efuzive din pliocenul inferior.Drept urmare bariera formată de catena andezitică masivă aflată în continuă creştere, ridicată încalea reţelei hidrografice transversale neorganizate, a determinat apariţia reţelei hidrograficeactuale a Mureşului, spre nord şi a Oltului, spre sud. În intervalul dintre pleistocenul mediu şicel superior, eventual şi la începutul holocenului au loc mişcări neotectonice pozitive care au

favorizat formarea teraselor. Repetatele îngustări a zonei depresionare la nord de Subcetate şi laTopliţa, se suprapun peste pragurile fundamentului cristalin, separând subdiviziuni alebazinului. Aceste « porţi» sau «culoare», nu au constituit niciodată praguri în calea Mureşului,dovedind ca nefondată ipoteza captărilor succesive din avale în amonte în cadrul depresiunii.

Figura nr.5. Profil transversal SV- NE între Praid și Gheorgheni (după Bandrabur, Codarcea, 1972)

Perioadei holocene îi revin aluviunile din lunca minoră a Mureşului, depozitele fiindmai extinse între Voșlăbeni și Ciumani şi, până la nord de Remetea, la confluenţa cu pârâulFaier. Aceste depozite sunt alcătuite din nisipuri, pietrişuri, argilă şi turbă, cu grosimi până la 5-9 m cu o compoziţie petrografică asemănătoare teraselor. Începerea dezvoltării generaţiei demeandre cu cele mai mari raze ale curburii a fost datată Alleröd (Bandrabur, Codarcea, 1972).Ca urmare a creşterii densităţii vegetaţiei în bazinul hidrografic, pe fondul optimului forestierspecific perioadei, cantitatea de material solid ajunsă în râu se diminuează, determinând oschimbare a bilanţului de aluviuni a râurilor, care devine negativ. Datorită acestui fapt, râurileîncep să se adâncească, determinând detaşarea teraselor de luncă. Resursele subsolice. Exploatarea lor şi peisajul derivat . În corelație directă cu evoluţia paleogeografică şi nivelul cercetărilor şi evaluărilor geologice, Depresiunea Giurgeului, prezintăcâteva resurse subsolice de valoare economică medie şi redusă, situate în zona de contact curama montană înaltă care delimitează spaţiul economic depresionar. Analiza resurselor subsolice este importantă ca impact a exploatării acestora de către locuitori şi a modificărilor aduse peisajului natural generând peisaje tehnogene sau în rhexistazie (tabel nr.1). Reconstituirea paleo-peisajului holocen a fost realizată prin tehnici diferite, dintre careamintim analizele sporo- polinice, dendrocronologia și dendrogeomorfologia, care sunt cele maiimportante. Peisajul forestier și cel al pajiștilor a fost reconstituit în cea mai mare parte pe bazastudiilor palinologice reconfirmate de ultimele cercetări efectuate (Tanțău, 2006), corelate cu

cercetări mai vechi (Flavia Rațiu, 1971).



- 15 -

Tabel nr. 1 . Tabel cu principalele exploatări de roci pentru construcții din Depresiunea Giurgeului generatoare de peisajantropic/tehnogen și rezidual

Roca exploatată Localizare Suprafața/proprietar Stareaeconomică

Andezite bazaltoide Toplița- Dl. Tarnița

Gălăuțaș-Pârâu

5ha/primăria

1,3 ha/primăria

ambele înexploatare

Andezite Suseni

Ciumani-Kicsilok

Toplița

30 ha/S.C.Lafarge S.A.

Domeniu public

”

în exploatare

”

închisă

Sienite nefelinice Ditrău

Jolotca

Domeniu public închise

Aglomerate andezitice Ditrău

Sărmaș

Domeniu public în exploatare

”

Dolomite și calcare;

secundar: cuarțite, mice și tremolit

Voșlăbeni 12 ha/

S.C. Nemetalifere S.R.L. M. Ciuc

în exploatare

Calcare cristaline

și marmure

Lăzarea

Valea Strâmbă

Heveder-Voșlăbeni

IzvoruMureșului

Domeniu public toate închise

(mai sunt mici

exploatărilocale alelocuitorilor laVoșlăbeni și

IzvoruMureșului)

Argile Suseni

Sărmaș

Moglănești

Domeniu public

”

”

în exploatare

”

închisă

Caolin Ditrău, Ciumani, Sărmaș Domeniu public exploatări închise

Bentonită Toplița Domeniu public în exploatare

Balastru Suseni, Chileni

Lăzarea, Joseni

Domeniu public în exploatare



- 16 -

CAPITOLUL 4. ANALIZA STRUCTURALĂ A SISTEMULUI PEISAJ GEOGRAFIC

4.1. Structuri naturale actuale: relief, climă, ape. Pornind de la constatarea că anumitecomponente ale geosistemului se comportă dual la nivelul definirii peisajului, determină ocuantificare greoaie a rolului și importanței acestora în configurația actuală a complexelor depeisaje(Schreiber și col., 2003:31). Astfel au fost interpretate două ipostaze ale permanenței

morfografiei cu rol în generarea peisajelor:

relieful este suportul peisajului și are elemente vizibile ale acestuia în structura sa(peisajele geomorfologice);

relieful este element de structurare și regionare a peisajului prin particularitățile salemorfometrice: altitudine, înclinare, expoziție a versanților, microforme pozitive șinegative derivate spațio-temporal (fig. 7; cap. 6, hărți specifice).

Figura nr . 7. Depresiunea Giurgeului- unitățile și tipurile de relief



- 17 -

Toate condiţiile naturale ale mediului fac din Depresiunea Giurgeului cea mai rece regiunea ţării noastre cu efecte deosebite vizibile în clima și peisajele derivate spațio-temporal. Poziţiageografică a Depresiunii Giurgeului în cadrul spațiului geografic național, între 46° şi 47°latitudine nordică şi între 25° - 26° longitudine estică, raporturile cu unităţile geomorfologiceînvecinate şi fragmentarea internă, au condus la un climat temperat foarte aspru, cu variaţiiperiodice remarcabile de la un sezon la altul, dar şi sub aspect diurn şi nocturn, cu amplitudini

termice anuale identice zonelor pericarpatice de câmpie (tabel 1, fig.8)

Tabel nr.2 .Tabel cu regimul mediu lunar si anual al temperaturii aerului (°C), între anii 1961-2002

Nr.crt.

Staţiameteo

Altitudinestaţie

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Mediamultian.

Amplitud.

1 Topliţa* 687 m. -7.2 -4.9 0.0 6.1 11.6 14.7 16.1 15.4 11.3 6.0 0.4 -4.5 5.4 23.3

2 Joseni** 750 m. -8.0 -5.6 -0.5 6.0 11.3 14.5 15.8 15.1 11.1 5.6 0.0 -5.0 5.0 23.8

3 Bucin *** 1282m -5.6 -5.8 -2.6 2.8 8.6 11.6 13.7 13.4 8.7 4.3 -1.0 -4.7 3.6 19.5

*1961-2002

**1922-1944; 1950-2002

***(1984-1997)

Figura nr.8.Grafic cu regimul mediu lunar (multianual) a temperaturii aerului la staţiile meteo dinDepresiunea Giurgeului (tabel nr. 2)

După caracterizarea tuturor parametrilor climatici, a topoclimatului depresionar cu celedouă nuanțe regionale și a microclimatelor cu impact în peisaj, este analizat r iscul climaticdeterminat de inversiunile termice, de vânturi și efectele acestora asupra peisajului forestier cu oaplicaţia S.I.G. a dorit să verifice autenticitatea evaluărilor de teren din vara anului 2010 dinperimetrul observat, Vâgani-Topliţa-Gălăuţaş şi metodele de cercetare experimentale rezultate

din metoda descrisă de Ganz şi col.(2010). Concluzia aplicațiilor asupra impactului climaticasupra peisajului este reflectată schematic de relația:Sursa hazardului: vânturile de vest→föhn→condiţii locale→fenomen produs/hazard climatic→pagube mater iale/risc/semi-risc→ peisaj afectat(foto 1-2).

Peisajul hidric este analizat sistemic pe fiecare component în parte. Scurgerea desuprafaţă din vatra depresiunii este drenată în întregime în cadrul bazinului hidrografic alMureşului superior, fiind condiţionată în proporţie de 80-90 % de factorii climatici (I.Ujvári,1972). Mureşul izvorăște de la cota 1382 m de sub Muntele Arama Neagră (MunceiiVoșlăbenilor) și parcurge o distanţă de aproape 110 km de la izvoare până la confluența cu Pr.Călimănel, lungime măsurată pe cursul meandrat și nu liniar, iar suprafața bazinului hidrografic

aferent Depresiunii Giurgeului și munților care o delimitează este de cca 1116 km2

.



- 18 -

Foto nr. 1-2. Valea Secu la intrarea dinspre NE în depresiune afectată de doborâturile de vânt și zăpadă dinanul 2003 (pe DN 15). Regenerare naturală și parțial antropică (foto 2009 și 2011)

Apele minerale. În urma cercetărilor hidrogeologice s-a stabilit faptul că de-a lungulcursului râului Mureş, se găsesc pe unele porţiuni erupţii de CO2, care se amestecă permanentcu apa din freatic sau cea de adâncime, rezultând mofetări locale, nepuse însă în valoareeconomică terapeutică. Acest lucru se întâmplă mai ales pe sectorul din lungul Mureşului,cuprins între localităţile Voşlăbeni– Suseni – Ciumani – Remetea (tabel nr.2). Pe baza analizeicompoziţiei chimice, cea mai bună apă minerală a bazinului este în Remetea (A. Pricăjan,1985). La Remetea apa minerală este prezentă pe un segment de 2 km lungime şi de 300-400 mlăţime în lungul Mureşului. Conform studiilor hidrochimice de specialitate, la zăcământul de laRemetea se recomandă forarea la adâncimi de 30-150 metri, pentru că există apă minerală bună

de îmbuteliat, care, calitativ, poate concura cu cea de la Borsec.Tabel nr.2. Sursele de ape minerale cartate în Depresiunea Giurgeului (sursa: www.remeteahr.ro)

Localitatea Concentraţia de minerale/săruridizolvate

Concentraţia de CO2 natural

Suseni 0,41 g/l 0,8 g/lCiumani 1,1 g/l 0,7-1,0 g/lRemetea 1,5 g/l – Baia veche

1,6 g/l – Fântâna din centru1,7 g/l

Perimetrul acesta cunoscut sub denumirea de „aureola mofetică” este caracterizat prin prezenţa izvoarelor minerale carbogazoase şi sulfuroase, care au pe alocuri şi ape cu caracter

hipotermal (20-28° C) şi prin emanaţii uscate de bioxid de carbon şi acid sulfhidric. Mofeteîntâlnim la Suseni şi Ciumani, uneori chiar și prin beciurile locuinţelor la Ciumani (Pricăjan,1985). La Topliţa şi în împrejurimi s-au descoperit ape minerale mezotermale, formate pe bazaanomaliei geotermice specifice Carpaţilor Orientali, pe o fractură crustală ca elementpostvulcanic care au efecte în peisajul antropic (balnear) la Băile Bradu/Bannfy și ȘtrandulUrmanczi, precum și cascada de ”apă caldă” care drenează apele din zona Bannfy (rezervațiegeologică și peisagistică).

Mlaştinile reprezintă elementul principal al peisajului natural actual (relict) în valeameandrată puternic a Mureşului, în bazinul său superior, cu relief predominant de şes aluvial.

Profilurile palinologice de la Voşlăbeni, Joseni și Remetea (Flavia Raţiu, 1971), precum și celde la Toplița (Tanțău, 2006) au permis paralelizări și precizării asupra evoluţiei paleogeografice

http://www.remeteahr.ro/






- 19 -

a mlaştinilor din Depresiunea Giurgeului și a peisajului acestora în Tardiglaciar și în Holocen.Evoluţia acestor mlaștini începe în condiţiile climatului subarctic, cu un conţinut bogat derelicte glaciare şi până la finele preborealului, încă foarte rece şi continental. Mlaştinile s-audezvoltat pe spaţiile lacurilor colmatate, în luncile rîurilor cu un drenaj imperfect, frecventinundabile sau în jurul izvoarelor bogate. Sub influenţa unui substrat suprasaturat cu apă şi bogat în substanţe nutritive, se dezvoltă o vegetaţie de mlaștină cu turbării, cu numeroase specii

de fanerogame dar şi unele specii lemnoase. Procesul de turbificare este intraactiv, ceea ceexplică prezenţa stratelor de turbă pământoasă. Structuri antropice actuale. Evoluţia spaţio-temporală a peisajului antropic.

Dezvoltarea economică, culturală, și a comunicaţiilor, au dus la lărgirea relaţiilor dintre indivizişi dintre grupurile sociale, consolidându-se conştiinţa unităţii şi a destinului comun (Donisă,1977), fără a atenua deosebirile, particularităţile zonale/locale care se păstrează în timp. Tipurileşi distribuţiile teritoriale ale peisajelor rurale și etnografice sunt guvernate de resursele naturale,factorii demografici şi cei economici (Perşu şi Nancu, 2009). Evoluția fenomenului social înbazinul Giurgeului este efectul dezvoltării economice a României capitaliste de la sfârșitulsecolului al XIX-lea. Există o corelație directă între procesul deforestărilor (harta involuției

peisajului forestier în ultimii 90 de ani), creșterea numerică a populației și structura economică aacesteia. În perioada cuprinsă între anii 1850-1910, odată cu amplificarea economiei forestiereși a transporturilor cu plutele, zona Depresiunii Giurgeului se caracterizează printr -un indice decreștere demografică de 79,2% și un ritm mediu anual de creștere de 1,3 %.

Impactul populației asupra peisajului natural și derivat este exprimat sugestiv dedensitatea agricolă a populației care se calculează prin raportul dintre populație și suprafațautilizată agricol.

Da= P/Sa → 78079 loc./1034,3 km2

Acest indicator demografic înregistrează o valoare de 75,5 loc./km2, adică populația are o cotăde antropizare medie, dacă o analizăm comparativ cu alte unității fizico -geografice

asemănătoare, cum ar fi Depresiunea Ciucului. Densități reduse, sub media generală, întâlnim încomunele Joseni (40,5 loc./km2) și Suseni (42,1 loc./km2). Densități mai mari decât mediagenerală întâlnim la Remetea (76,4 loc./km2), Ditrău (78 loc./km2) și Gălăuțaș (105,8 loc./ km2).

Peisajul rural este definit funcțional de comunitățile umane situate într-un teritoriu binedeterminat şi care desfăşoară multiple activităţi primare, urmate de cele secundare şi terţiare, detradițiile specifice etnografice. Aspectele economice, în general, sunt legate de resursele soluluiși subsolului, de tradiţii cultural-artistice, arhitectură, activităţi meşteşugăreşti etc.Componentele complexului conceptual:

Aşezarea rurală + spaţiul rural = peisaj etnografic Conform metodologiei O.E.C.D.1 în funcţie de capacitatea spaţiilor rurale de a se integra

în economiile naţionale acestea pot fi grupate pe trei categorii descriind peisaje etnograficediferite: spaţii rurale integrate economic situate în apropierea centrelor industrial-urbane

dezvoltate şi caracterizate prin creşterea numerică a populaţiei, existenţa locurilor demuncă, infrastructură mai dezvoltată (Lăzarea, Gălăuțaș, Subcetate, Sărmaș, Ciumani,Ditrău).

spaţii rurale intermediare sunt acelea care se află relativ departe de marile oraşe, dar au acces la căile de comunicaţii. Ele depind în mare măsură de agricultură, precum şide industria de prelucrare a produselor agricole (Voșlăbeni, Remetea, Joseni, Suseni).

spaţii rurale îndepărtate sunt cele care au o densitate a populaţiei scăzută, o structură

demografică nefavorabilă, veniturile sunt mici şi dependente de agricultură. Deasemenea aici există o infrastructură slab dezvoltată, condiţii naturale nefavorabile,

1 Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare



- 20 -

posibilităţi de dezvoltare economică reduse (”cătunele” comunelor: Ditrău, Remetea șiGălăuțaș).

Depresiunea Giurgeului, la nivelul general, din punctul de vedere al taxonomiei peisajelor ar putea fi încadrată în ”tipul peisajelor agricole şi forestiere influenţate antropic” (Dincă, 2005).

Peisajul forestier este determinant pentru întreaga tipologie a peisajelor actuale dinDepresiunea Giurgeului și este definit de :

existenţa spațio-temporală a unui fond forestier însemnat; perpetuarea unei civilizaţii a lemnului; prezența lemnului în toate domeniile de viaţă materială.

Modul de folosinţă a terenurilor și tipurile de peisaje derivate. Structura fondului funciareste determinată de particularitățile funcționale ale mediului natural și de factorul antropic fiindconsiderată de cele mai multe ori cu rol de diagnostic pentru peisajele din țara noastră (Drăguț,2000, Schreiber și col., 2003). Analiza structurii fondului funciar agricol și a distribuțieigeografice a acestuia ne arată o concentrare importantă a terenurilor în zona central -sudică ateritoriului depresiunii unde și predomină peisajele agrare (comunele Joseni-Suseni-Lăzarea-Ditrău-Ciumani-Remetea) și o structură predominant agro- pastorală și silvică în nor dul

depresiunii, în zona Toplița-Subcetate-Gălăuțaș. Astfel culturile de câmp vor predomina înstructura economică a peisajului agrar în comunele din zona central-sudică a depresiunii și amunicipiului Toplița. Creșterea suprafeței terenurilor agricole înregistrată după anul 1990 a fosto consecință a schimbării modului de utilizare a terenurilor după dispariția proprietățiicolectiviste sau de stat și s-a realizat prin trecerea unor terenuri ocupate tradițional cu pășuni șifânețe la arabil. Structura funcțională a fondului funciar ne arată predominanța terenurilor agricole cu funcție pastorală care dețin 80 % din total(fig.9).

Figura nr.9. Structura funcțională a fondului funciar (1= fânețe; 2= pășuni; 3= arabil) Peisajul câmpurilor cultivate cu cereale. Particularitățile fondului funciar impuse de factorii

restrictivi ai peisajului natural (soluri cu fertilitate redusă, utilizarea arabilă de doar 20% dintotal, clima) și dotarea arhaică a tehnologiei agrare, în care calul es te principalul animal de povară, arată nivelul de păstrare a identității peisajului rural. După anul 1990 s-a produs o

transformare structurală a culturilor de câmp pe fondul modificărilor produse mai ales în cadrul proprietății funciare, de cele mai multe ori însă se practică o agricultură de subzistență. Peisajelecâmpurilor cultivate au un aspect mozaicat, în funcție de proprietate și de specificul culturilor cerealiere, de toamnă sau de primăvară, peisajul îmbrăcând aspecte sezoniere diferite.

Terenurile agricole pentru culturi de câmp se împart taxonomic în 6 tipuri, care derivă larândul lor subtipuri de peisaj agrar:-culturi predominant cerealiere: secară şi grâu de primăvară și grâu de toamnă; ovăz, orz şiorzoaică; porumb furajer (40% din arabil) ;-culturi de legume şi leguminoase (29% din arabil, din care cartoful ocupă peste 97% dintotal);

-culturi furajere de sfeclă şi culturi furajere cu trifoi, lucernă, rădăcinoase de nutreţ (15 % dintotal, din care trifoiul ocupă cca 60% din total);



- 21 -

-cultura sfeclei de zahăr (10%); -culturi de legume şi zarzavaturi ( pe cca 1,5% din arabil) și alte culturi (4,5%).Peisajul pomicol extensiv este o practică agricolă complementară, puțin caracteristică, dar carecreează particularități de specificitate locală a peisajului agricol. Structura acestei ramuriagricole este dominată de: prun- 41%, măr -35%, păr -15%, vişini-7%, alţi arbori fructiferi 2%.

Activitățile pastorale și peisajul rezultat . Particularităţile geografice ale economiei pastorale

şi ale creşterii animalelor sunt condiţionate și favorizate de învelişul pedo -climatic, fiind „ oactivitate economică cu caracter de compensare a rezultatului insuficient al cultivării plantelor în bilanţul agro-alimentar al Giurgeului”(Swiszewski, 1969). Spre deosebire de cultura plantelorcare este limitată la vatra depresiunii, creşterea animalelor se practică şi pe versanţi, depăşindspaţiul real al bazinului Giurgeului, trecând în spaţiul montan din apropiere. Structurașeptelurilor este în directă concordanță cu structura utilizării terenurilor și implicit a peisajuluiagricol (Simon și col., 2009): bovine, ovine, cabaline, porcine păsări. Apicultura a creat înutlimii un peisaj antropic sezonier nou în lungul marilor șosele (DN 12, DN 15) care au evolua tspre forme evoluate de agro-turism (între Valea Strâmbă și Voșlăbeni).

Identitatea ethos-ului local. Poarta tradiţională, cea care reprezintă “faţa” gospodăriei, este

un element distinct care se impune în peisajul oricărei comunităţi şi reprezintă cu rol de interfaţăpentru specificitatea civilizaţiei lemnului cum este percepută prozaic Depresiunea Giurgeului.Pe fondul evoluţiei tehnicii populare tradiționale, poarta gospodăriilor este purtătoarea ethosuluilocal, fiind deosebiri identitare recente ale acestora, în funcţie de etnie mai ales la niveluldecorațiunilor (români și secui). Populațiile săsească, armenească și evreiască venită în vatradepresiunii în secolele XVIII-XIX s-au impus prin translarea uni ethos local specific originii lor,impunând curțile bine delimitate de poartă înaltă cu zid. La începutul secolului al XX -lea seimpun în peisajul construit porțile din fier forjat, dezvoltându-se o breaslă a fierarilor laGheorgheni și la Remetea (armenii). Evoluţia spaţio-temporală a peisajului urban . Oraşul este privit ca un spaţiu al peisajului

environmental în care alături de spaţiul natural (substrat, relief, climă, ape, vegetaţie, faună) şicel fizic, construit, antropic, se interpune spaţiul ambiental ca un produs cu dominanţăaxiologică (cultură, educaţie, valoare) (Caravia, 1972 citat de Mac, 2003: 378). Procesul deurbanizare a pătruns greu în Depresiunea Giurgeului, abia la începutul secolului al XX -lea laGheorgheni (1905) și apoi, la mijlocul aceluiași secol la Toplița (1956).În perioada actuală oraşele depresiunii au fost cuprinse şi ele de trendul evolutiv neocapitalistactual prin terţializarea pronunţată pe fondul dezindustrializării. Zonele funcționale ale celor două orașe descriu în parte și tipologii ale peisajelor urbane (fig. nr. 10-11) Modificările peisajului prin dezvoltarea economică Modificările în cadrul circuitelor normale a materiei şi energiei provocate de presiunea

antropică asupra mediului natural din Depresiunea Giurgeului în ultimii ani sunt evidente. Derivarea peisajului geomorfologic. Intensitatea proceselor tehnogene cu efecte vizibile în peisaj au avut loc mai ales în ultimul secol pe fondul creşterii numerice a populaţiei. La nivelulsuprafeţei geomorfologice prin dinamică antropică au rezultat următoarele tipuri de peisaje(după Mac, 2003):

peisajul geomorfologic industrial minier (tehnogen): platforme industriale, galerii demină, puţuri, suitori, halde de steril, movile antropice, cariere în trepte;

peisajul geomorfologic agricol: agro-terase, rezultatele parcelărilor (răzoare, taluzuri,delimitări), canale de desecare şi drenaj, drumuri de exploatare, rectificări de cursuri,desecări;

peisajul geomorfologic al aşezărilor, rezultatul modelărilor antropice cele mai vaste.Remodelarea antropică intervine în mediul urban;



- 22 -

peisajul geomorfologic al infrastructurii: ramblee și deblee de cale ferată şi şosele,tuneluri, poduri şi sub-treceri pe sub căi ferate şi şosele (Izvoru Mureşlui);

peisaj antropic rezultat în urma amenajărilor speciale: pista de lansare pentru sărituricu schiurile de la Valea Strâmbă; pârtiile de schi cu utilizări cu dublă funcţionare peisagistică: fâneţe şi păşuni de vară, sportivă de iarnă (Izvoru Mureşului, Ciumani,Ditrău, Borzonţ, Valea Strâmbă, Gheorgheni, Topliţa-), teleschiuri, care prin

elementele liniare (de forță) au efect negativ asupra peisajului (Măciucă, 1998).

Figura nr. 10-11. Municipiile Gheorgheni și Toplița-Tipuri de peisaje din intravilan(prelucrare după Mara, 2008)

Analiza SWOT asupra intervențiilor antropice suportate spațio-temporal de peisajul naturaldin Depresiunea Giurgeului ne confirmă următoarele dominante negative de impact:

1. modificările în regimul hidric şi în morfologia patului albiilor 2. antropizarea mlaștinilor

3. umanizarea pădurii și distrugerea faunei 4. eroziunea solurilor5. schimbarea regimului hidric din soluri6. declanşarea proceselor geomorfologice actuale 7. modificarea ale micro şi topoclimatului depresionar 8. fenomenul de industrializare - dez-idustrializare.



- 23 -

CAPITOLUL NR. 5. ANALIZA ȘI REPREZENTAREA PEISAJULUI DINDEPRESIUNEA GIURGEULUI Evaluarea peisajului geografic.Evaluarea peisajului este o operaţiune care presupunecuantificări riguroase care se regăsesc în proceduri și metodologii diverse validate știinţific. Înacest moment există numeroase opinii care susțin faptul că realitatea în evaluarea peisajului estedepășită: “promotorii acestei evaluări n-au stabilit încă dacă valorile peisajului care trebuie

măsurate sunt economice, sociale, funcţionale, ecologice, patrimoniale, estetice, percepute, etc”(Ungureanu I., 2005); ceea ce face aproape imposibilă evaluarea ca proces cuantificabil și lasăloc multiplelor variante de abordare, interpretare și reprezentare. Aplicațiile și analizelerealizate cuantifică valorile peisajului îndeosebi din prisma esteticului şi a percepţiei (domeniumai greu măsurabil şi de acceptat de o parte a lumii știinţifice), scopul nostru fiind, sădeterminăm interdependenţele dintre peisaj ca resursă naturală şi percepţia umană, ca rezultat aunui sistem din ce în ce mai prezent în organizarea teritorială a unui areal, în cazul nostru vatradepresiunii, care este supusă constant în ultimii 100 de ani unei deforestări puternice cu oindustrie prelucrătoare care deține 4/5 din numărul de angajați (date: Camera de Comerț șiIndustrie Miercurea Ciuc, 2008) și a terţializării funcţionale continue în ultimii ani, prin

amploarea mecanismelor de dezvoltare axate pe predominanța serviciilor. Competențele necesare observării și interpretării/evaluării peisajului geografic identificatede noi sunt următoarele:

stabilirea punctului de observare și a punctelor de reper; degajarea ansamblurilor și a limitelor; clasificarea taxonomică a elementelor observate: naturale, antropizate și

antropice (acceptarea unui sistem taxonomic clar); evaluarea elementelor cantitative ale peisajului: distanțe, înălțimi, proporții,

volume, suprafețe; compararea elementelor prin raportare la punctele de reper; stabilirea funcționalității peisajului pe zone sau medii geografice

identificate: urban, rural, agricol, tehnogen, forestier, cultural, etnografic, derelaxare (sportiv-recreativ), multifuncțional sau mozaicat, etc;

utilizarea informațiilor complementare necesare în faza de birou(documentare conexă);

dezvoltarea unui algoritm de analiză (schemă logică) și percepție fluentă,logică și obiectivă;

construirea și deconstruirea unor scenarii evolutive asupra peisajuluiobservat...

Interpretarea matematică a peisajului cu ajutorul metodei Neuray G(1987: 89 - 104). Se

pot determina valorile concrete ale peisajului, singurul element mai greu cuantificabil fiind doar percepţia umană. Aplicaţia pleacă de la exprimarea valorii peisagistice descrise în capitolul1.1.3. A fost realizat un crochiu de peisaje în baza căruia s-au stabilit 6 viewshed-uri(arii/câmpuri de vizualizare), poziționate în 6 puncte diferite ale depresiunii, după care, s-aucomparat cuantificările spațiale cu cele obținute prin intermediul S.I.G. pe hărțile peisajelorîntocmite pentru unitățile administrativ-teritoriale. Pentru o analiză cât mai concretă şi obiectivăasupra fenomenului studiat, aceste puncte de referinţă (viewshed-uri) au fost selectate după maimulte criteria, în funcție de:

zonele cele mai des frecventate de populaţia în căutarea unor peisaje deosebite; impactul perceptiv asupra populaţiei la intrarea în spațiile intravilane ( pe cale

rutieră sau feroviară); textură, analizată ca atu peisajistic;



- 24 -

liniile de forță și de punctele de apel situate la intersecția liniilor de forță. Cele 6 viewshed-uri stabilite sunt situate astfel (figura nr. 10):

V1, pe culmea Măgheruş-Toplița, pe terasa superioară a Mureşului (cca 120 m.), la partea superioară a pârtiei de schi (platoul plecare), cota altitudinală 850 m.;

V2, la vest de Remetea, pe glacis, pe DJ 153C la limita pădurii de conifer, lângă păstrăvăria de pe valea pârâului Șineu/Esenyö (cca 910 m.);

V3, la Gheorgheni, pe culmea Dealului Cetății Bot, la capela Sf. Ana, cota altitudinală940 m.;

V4, pe Muntele Greţeş (Izvoru Mureşului), cota 1121m. ( în înşeuarea spre Vf.Răchitiş);

V5, la partea superioară a Carierei Suseni-Senetea, la liziera pădurii de conifere (cota860 m.), altitudine ;

V6, pe platoul podişului structural Subcetate-Topliţa, pe DJ 127 între Jolotca/Orotvaşi Ditrău (cca 780 m).

Z Figura nr.10. -Harta cu viewshed-uri (V1-V6) și profile NNV-SSE și V-E.



- 25 -

Figura nr.11. Viewshed nr. 1. Profil longitudinal și profil latitudinal

Pe baza interpolării rezultatelor obținute, cuantificate prin adiționarea valorilor

componentelor peisagistice sau ale notelor de bonitare a peisajului se trasează izolinii de valoarea teritoriului analizat. Reprezentarea grafică astfel rezultată permite vizualizarea spațială și oevaluare a valorilor unităților de peisaj delimitate, în baza cărora stabilim valoarea de ansamblu pe unitate de peisaj analizată. Unitățile astfel evaluate sunt relieful și modul de utilizare aterenurilor. Chiar dacă relieful are o valoare peisagistică influențată de altitudine și fragmentare, în Depresiunea Giurgeului valoarea acestuia cuprinde 5 ecarturi/taxoni, iar elementele naturaleși antropice suprapuse reliefului (peisaje subordonate) sunt divizate în 7 taxoni, de la peisajeleurbane la cele industriale și la cele naturale/sălbatice (tabel nr.3). Cotarea acestora se realizeazăpe baze ecologice (valoarea peisajului este mai mare cu cât implicarea antropicului este mairedusă) dar și conform normelor estetice, care stabilesc pentru relieful monoton, al câmpului

depresionar, valori relativ reduse.Tabel nr. 3. Tabel cu valorile componentelor peisajului geografic (adaptare după Schreiber și col., 2003:26) Nr. crt. Componentele peisajului geografic Note de bonitare a peisajului

I. Relieful 1 Peisajul câmpului/șesului depresionar 52 Peisajul conurilor de dejecție 103 Peisajul glacisurilor și piemonturilor 204 Peisajul podișului fragmentat, a versanților și a teraselor 305 Peisajul montan depresionar, pinteni cristalini 40

II.Tipuri de peisaje subordonate 6 Peisaj industrial/tehnogen 0

7 Peisaj urban 88 Peisaj rural/etnografic 169 Peisaj antropizat agrar (agricol, fânețe, pășuni) 24

10 Peisaj forestier 3211 Peisaj natural sau antropic cu caracter mozaicat 4012 Peisaje acvatice, inclusiv mlaștini naturale 50

Notele de bonitare ale peisajului geografic au fost clasificate în baza sistemului decotare ponderat care are la bază metoda propusă de Linton și modificată de Schreiber și col.,2003:24-26, adaptată realităților geografice din țara noastră.

a). Analiza ariei de vizualizare (viewshed) de pe Culmea Măgheruş-Toplița (V 1), pe terasasuperioară a Mureşului (cca 100 m.) partea superioară a pârtiei de schi (platou plecare), cotaaltitudinală 855 m. Coordonatele geografice ale punctului de observare sunt: 46˚54'40.63'' N și



- 26 -

25˚21'05.83''E, distanța azimutală pe unghi de 351˚ către cariera Tarnița este de 6,73 km și afost măsurată cu aplicația ”Ruler” din programul Google.Earth. Facem precizarea că punctul devizare ales este limita altitudinală a depresiunii pe direcția respectivă și nu este punctul focal,central (în acest caz este vorba de stația meteo Rețitiș-Călimani situată la cca 20 km liniari).Peisajul din prim plan este unul antropizat dezvoltat pe terasele de pe partea stângă a Mureșului,cu înclinare medie (3-5-10˚), cu utilizare agro- pastorală, forestieră și recreativ-turistică, în care

s-a dezvoltat micro-stațiunea balneară Bradu/Banffy. Peisajul din planul mediu este de tip antropic, urban, dezvoltat pe larga arie deconfluență între Râul Mureș și Pârâul Toplița. Planul îndepărtat este dominat de perfecțiunea podului terasei de 60 m de pe dreapta Mureșului cu utilizare agricolă (fânețe și mici loturiocupate de culturi de câmp), bine individualizate și pe harta unităților de peisaj a municipiuluiToplița (figura nr. 12). Marginile terasei (pe fruntea acesteia dinspre valea Mureșului) suntocupate de păduri de pin și molid care au rol antierozional, multe dintre ele fiind antropice.Notele de bonitare ale acestui viewshed sunt mari și foarte mari, orizontul determinând prinînălțimea perspectivei îndepărtate montane a Călimanilor aprecierea de ansamblu.

Aplicarea metodei pe unitate de suprafață mai mare în nordul depresiunii, cazul

aplicației viewshed de pe podul terasei Măgheruș-Toplița ne arată o valoare mare a peisajului, pentru o suprafață de cca 20 km2 din teritoriul depresiunii, surprinsă în imaginea fotografică,avem o valoare totală de 134 puncte, ceea ce ar reprezenta o medie de 6,7 puncte/km 2. Însă,interpretarea viewshed-ului prin metoda clasică ne arată o valoare de doar 86 puncte (fig. nr.12). Valoarea astfel obținută pentru fiecare dintre tipurile de peisaje dominante ne arată o percepție de antropizare a vetrei depresiunii, aspect vizibil și la o primă evaluare globală acalității peisajului și, în același timp, o valoare adăugată care caracterizează practic zona nordicăa depresiunii.

Foto nr. 3. Principalele unități de peisaj bonitate



- 27 -

Figura nr.12 . Bonitarea unităților de piesaj pe teritoriul administrativ al municipiului Toplița (partea de N, NE și E este în afara spațiului depresionar); = punctele de interpretare a peisajului (V 1) și obiectivulvizat ca element de referință și stabilire a profunzimii câmpului vizual (cariera Tarnița).

Interpretarea aplicației din foto nr. 3, viewshed la Toplița, ne arată un nivel degeneralizare a unităților de peisaj care se regăsesc apoi pe harta din fig. nr.12. Nu apare distinctculoarul văilor pârâurilor Toplița și Călimănel care se impun în peisajul observabil de pe terenși, descifrat, din imaginea fotografică de perspectivă (foto nr.3). Peisajul industrial ocupă spații

reduse la Toplița dar valoarea acestui tip de peisaj subordonat are valoarea de bonitare zero. Notele de bonitare au fost menționate pe ambele materiale, fotografic și cartografic, tocmai pentru a ușura înțelegerea și generalizarea acestora.

Limitele aprecierii peisajului prin viewshide-ul analizat comparativ cu harta din figuranr. 83 ne arată diferențe legate de percepții și limitele vizuale. Concret, pe harta unităților depeisaj la limita de sud-est, avem peisaj hidrografic care a primit nota de bonitare peisajistică ceamai ridicată de 50 de puncte (valea Mureșului, cascada ”cu apă caldă”). Pe fotografie sau prinintepretare directă, vizuală, aceste elemente integrate unghiului de interpretare λ nu sunt vizibilecâmpului vizual, ci, eventual ele sunt intuite. Unghiul β este limitat în cea mai mare parte a luide extinderea peisajului forestier care domină partea vestică a spațiului vizual, mai ales pentru

planul apropiat și cel mediu. Planul îndepărtat, către vf. Tarnița, are un câmp vizual bun care seapropie de 50˚ și care permite o perspectivă amplă, cuantificabilă.



- 28 -

Figura nr.13. Interpretarea peisajului pe un ortofotoplan la nivel de detaliu (Voșlăbeni-sud)

Tabel nr.4. Notele de bonitare și interpretarea peisajului din figura nr. 87.Nr.crt.

Descrierea unităților elementare alepeisajului

Note de bonitare apeisajului

1 Peisaj agrar în agro-terase; peisaj agro-pastoralcu fânețe și pășuni

24

2 Peisaj forestier 323 Peisaj hidrografic (lunca Mureșului) 50

5 Peisaj antropic, intavilan Boteni 166 Peisaj geomorfologic rezidual, degradat, cucariere

0

7 Peisaj tehnogen, industrial 0

8 Peisaj antropic, tehnogen, depozit materialprelucrat

0

Total Peisaj natural parțial și total degradatantropic

122

Nota de bonitare medie/km2 →/122/1,604 76,05

Analiza datelor din tabelul nr. 4 ne confirmă importanța în peisaj a unor tipuri șisubtipuri de ordin antropic, mai ales, care se impun vizibil chiar dacă nota lor de bonitare est ezero. Astfel, peisajul tehnogen din secvența de ortofotoplan interpretată (fig. nr. 13) ocupă osuprafață de sub 16% din total, comparativ cu peisajul agrar și cel agro- pastoral care ocupă66,7%. În ciuda acestei diferențe ponderale amintite, peisajul tehnogen creează nota deansamblu chiar dacă bonitarea sa este zero și ocupă o suprafață atât de redusă. Aici intervine percepția ansamblului dar și influența generalizărilor în interpretarea peisajelor. Acest aspecteste vizibil cu mare acuitate din fotografia nr.5 și din percepția locuitorilor .



- 29 -

Foto nr. 5. Carierele Suseni-Senetea-planul apropiat- și Voșlăbeni-Cocoșelul în planul îndepărtat

Figura nr.14. Principalele unități de peisaj în comuna Voșlăbeni

Evaluarea globală și impactul asupra peisajului. Evaluarea de mediu are la bazăanaliza efectelor unei amenajări, separat asupra fiecărui factor de mediu și, care, ajută laobținerea unei imagini globale cât mai complexe și mai sugestive a stării de calitate a acestuia.Pornim analiza fenomenului global de poluare utilizând "Metoda Rojanschi" determinând astfelși impactul asupra peisajului natural. Aplicația noastră pe P.U.Z. (planul urbanistic zonal) dinintravilanul stațiunii Izvoru Mureșului, din comuna Voșlăbeni, vom prezenta numai elementele

de esență. Mediul, în ansamblul lui, este considerat ca o suprafață definită vectorial de un număr variabil de factori dintre cei mai relevanți care prin unirea vârfurilor definesc un poligon.Fiecare vector are o mărime egală și definește starea inițială a mediului în arealul luat în



- 30 -

considerare. Fiecare dintre acești factori de mediu pot suferi un nivel de poluare care, în final, îipoate deteriora într-un anumit nivel, parțial sau total, calitatea. Acestui nivel de poluarea i seatribuie o valoare care se marchează pe vectorul respectiv. Prin unirea acestor valori sedefinește în interiorul poligonului de stare inițială a mediului un alt poligon de stare afectată amediului. Prin raportarea ariilor celor doua suprafețe se obține o valoare scalară care defineștenivelul global de afectare a mediului și, în acelasi timp, permite identificarea zonelor potențial

afectate. În baza acestor determinări se stabilesc măsurile de eliminare, reducere sau diminuarea presiunii antropice asupra mediului și, implicit, a peisajului geografic.Pentru PUZ-ul analizat în condițiile "variantei raționale" definite, au fost luați în

considerare drept factori de mediu semnificativi care pot fi afectați (și care corespund cu cei prevăzuți în anexa nr. 2 a H.G. 1076) următorii: componentele biodiversității (aerul, apa, solul,fauna și flora) populația (starea ei de sănătate) și peisajul. Pentru mărimile de impact/afectare s-au folosit următoarele nivele de impact: 1 = mediu neafectat de activitatea umană; 2 = mediu supus efectului activității umane în limite admisibile; 3 = mediu supus activității umane și care creează stare de disconfort formelor de viață;

4 = mediu afectat de activitatea antropică și care provoacă tulburări formelor de viață; 5-6 = mediu grav afectat de activitatea antropică, periculos formelor de viață.

Figura nr.15. Reprezentare grafică a indicelui de poluare globală rezultat în urma analizei P.U.Z. IzvoruMureșului

CAPITOLUL NR. 6. REGIONAREA PEISAJULUI ÎN DEPRESIUNEA GIURGEULUI Principiile regionării peisajelor. A. Vallega (1995 citat de Mara, 2008) defineşte regiunea caun sistem teritorial sustenabil, bimodular (natural şi antropic), care îmbracă mai multe ipostazespaţiale dar şi de interferenţă cu factorul modelator principal omul. Pornind de la taxonomiaspațială a peisajelor stabilită de Bertrand (1968), Depresiunea Giurgeului ca unitate de nivelul 3

superior, cuprinde mai multe tipuri și unități de peisaj generate și dezvoltate în funcție deevoluția spațio-temporală a sistemului geografic. După criteriul geomorfologic deosebim două



- 31 -

mari unități/regiuni de peisaje care se constituie în opinia noastră în complexe de peisaje, chiar dacă suprafața acestora este mult mai mare decât regiunea clasică dimensionată de clasificarealui Bertrand (1968):

regiunea de peisaje a șesului înalt din sud (”câmpul”/șesul depresionar Voșlăbeni -Remetea), care ocupă cca 2/3 din suprafața depresiunii;

regiunea peisajelor/complexului de peisaje ale Podișului structural Subcetate-Toplița,fragmentat, din nord, care ocupă aproape 1/3 din suprafața depresiunii. Harta regională a tipurilor de peisaje din Depresiunea Giurgeului (figura nr. 98) a fost

realizată prin suprapunerea următoarelor hărți, cu accent determinant pe harta modului deutilizare a terenului, care a jucat rol de diagnostic taxonomic de cele mai multe ori:

Modelul numeric al terenului (MNT)

Harta pantelor

Harta expoziției versanților Harta geomorfologică

Harta potențialului hidric Harta modului de utilizare a terenurilor.

Scara hărții nu a permis o fidelitate ridicată cu privire la determinarea pantelor și aexpoziției versanților în stabilirea tipologiei unităților elementare a peisajelor. Practic, în funcțiede parametrii morfometrici și morfologici, tipologia peisajelor îmbracă și, determină la nivelulmodului de utilizarea a terenurilor, tipuri funcționale diferite cu reflectare directă în taxonomiilestabilite pentru unitățile de peisaje de la nivel administrativ (Gheorgheni, Toplița, Remetea șiVoșlăbeni). Modelarea eterogenității peisajului ca proces este necesară pentru a se putea

determina lizibilitate și concretitudine materialului cartografic rezultat. La nivelul general deabstractizare cartografică spațiul depresionar este delimitat de versanți a căror expoziție estedeterminată de: poziție geografică, suprafață, dispunerea latitudinală/longitudinală, înclinare,expoziție. Analiza comparativă a evoluției temporale a peisajului s-a realizat pe baza analizei peisajului, pornind de la dimensiunea istorică (harta iosefină- foile cu Ghergheni și Toplița), hartainvoluției peisajului forestier în ultimii 90 de ani, harta utilizării terenurilor realizată de C.Swizewski în 1969-1970 și editată în 1980 și harta regională a peisajelor din anul 2011.Deosebirile sunt mari între hărțile vechi, pe fondul deforestărilor și schimbărilor intervenite în

modul de utilizare a terenurilor. În ultimii 40 de ani, modificările structurale sunt legate deforma de proprietate asupra fondului funciar, între perioada comunistă și cea neo-capitalistă, câtși de fragmentarea proprietății private asupra terenurilor arabile (mozaicare pronunțată), precumși de recuperarea agricolă a unor terenuri în detrimentul mlaștinilor și turbăriilor .



- 32 -

Figura nr.16. Harta tipurilor de peisaje din Depresiunea Giurgeului (2011)



- 33 -

CONCLUZIIAnaliza evoluției spațio-temporale a peisajelor în Depresiunea Giurgeului este

fundamentată pe teoria sistemică și pune un accent susţinut pe latura cantitativă şi calitativă acomponentelor mediului. Studiul bibliografiei a confirmat în cea mai mare parte concluziile primare desprinse în urma numeroaselor observări vizuale sau topografice din ultimii 20 ani

asupra peisajului, indiferent de taxonomiile acestora. Stabilirea metodei de cercetare pe treisubsisteme funcționale de peisaj geografic: fizice, organice și socio-culturale (demografice,etnografice, urbane, economice) ne-au permis stabilirea unor taxonomii clare ale funcționării deansamblu a sistemului peisaj în Depresiunea Giurgeului, de la unități de peisaj către complexepeisagistice. Dar, peisajul evoluează, ”se mișcă”, este dinamic temporal în funcţie şi de alţifactori care determină încadrarea acestuia într -un sistem referenţial, eminamente social, chiar dacă clima este principalul element determinant, dinamic, pentru peisajele cuaternare care s-asuccedat de-a lungul perioadei geologice. Ansamblul climatic al anotimpurilor defineşte cât se poate de clar nuanţa excesivă a comportamentului local a peisajelor, sezonier, cu efect direct şi

asupra feno-fazelor plantelor de cultură și a etajării vegetației, precum și a inversiunilor fitogeografice ca efect a celor climatice. Pădurea de molid coboară pe versantul umbrit la 640 maltitudine, la intrarea Mureşului în defileul Toplița-Deda, în aval de confluenţa cu PârâulCălimănel (limita de NV a depresiunii), în condiții de topoclimat umed și rece iar fagul urcăaltimetric pe versanți la altitudinii mari, generând inversiuni fitogeografice cu efect imediat întipologia peisajelor.

Dacă privim evolutiv peisajul natural actual şi, mai ales, antropizarea accentuată aacestuia, putem afirma că, socio-sistemul prin peisajul rural sau etnografic asociat este „scena

peisajeră pe care joacă, actorii peisajului...”(Dincă, 2005). Peisajul rural din DepresiuneaGiurgeului se găseşte într -o neo-etapă evolutivă, adaptată la trend-ul contemporan, al societățiiaflate în tranziție spre terțializare funcțională. Astfel, au apărut şi chiar s -au dezvoltatcomportamente care merg către exploataţii agricole sănătoase şi de conservare a biodiversităţiilocale, asociate oarecum curentului environmentalism-ului francez, în urma implementării programelor de dezvoltare durabilă, la nivelul de aplicabilitate şi, mai ales percepţie, specificementalităţii est-europene. Practic, teritoriul este scena dimensiunii culturilor și politicilor în carespiritul angajant şi antrenant al ”actorilor” asupra peisajului sau „scenei”, îşi schimbă decorurileîn permanenţă, în lumina exigenţelor modernităţii şi socialului, din ce în ce mai globalizant şi

mai dinamic. Peisajul tehnologic rural (istoric, etnografic) este influenţat de tradițiile ethos-uluilocal unde s-a dezvoltat pe diversele paliere evolutive ale comunităţilor, cu specificitatea lor impregnată de tradiţiile locale. Stabilitatea peisajului cultural, etnic şi social, trebuie şi elanalizat printr-un algoritm geografic al cercetării mai larg, cumulând valenţele peisajelor naturale care au determinat umanizarea depresiunii şi cele de ordin comportamental, cu aspecteale integrării socio-culturale ale unor indivizi sau colectivităţi. Metamorfozarea funcțională aorașului a fost surprinsă prin trend-ul actual evolutiv de terțializare ocupațională și modificareataxonomiei peisajului urban (peisaj turistic, cultural, comercial). Creșterea demografică aretranspunere directă în evoluția peisajelor versanților, glacisurilor și piemontului de la poalelemunților, care au suferit despăduriri ample în ultimii 100 de ani, cu scop comercial și pentruobținerea terenurilor cu utilizare agricolă. Aplicarea indicatorilor de evaluare spațială care



- 34 -

definesc metrica peisajului prin cuantificarea trăsăturile unităților elementare de peisajdelimitate în cele 4 unități administrative (Voșlăbeni, Gheorgheni, Remetea și Toplița) ne oferădate concrete asupra compoziției, a configurației spațiale și de monitorizare a acestora.Antropizarea relativ redusă, dedusă din presiunea asupra topogeosistemului și introducereamăsurilor de protecție prin declararea unor rezervații naturale (site: Natura 2000) extinde pe

terenuri 100% private, sunt garanții suficiente, pe termen scurt, care vor determina conservareapeisajului depresionar și a ansamblului montan adiacent.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Airinei, Ş., Pricăjan, A.(1972) „Harta structurii geologice profunde şi a zăcămintelor de apeminerale din judeţul Harghita” , în Bogăţia hidrominerală balneară a României. EdituraŞtiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti Apostol, L., Paraschiv, V. (2011) „The cycle of anthropic and antropogenic landscape inGiurgeu Depression. Spatial-temporal evolutions.” în vol. International Symposium „Present

Environment and Sustenaible Development”, , Ed. Univ. „Al. I. Cuza” din Iasi Ardelean, Anca-Diana, Mirea, I.(2009) Modelarea GIS a unei rețele ecologice, instrument

pentru dezvoltarea durabilă:ghid practic. Ed. Silvică, ICAS, București Backhouse, G., Murungi, J. (2002) Transformation of Urban and Suburban Landscapes. Lexington Books Maryland, U.S.A.Bandrabur, T., Codarcea, Venera (1974) „Contribuţii la cunoaşterea depozitelor plio-cuaternaredin regiunea cursului superior al Mureşului”, în „Studii de Geologia Cuaternarului”, Stud. tehn.şi ec., Inst. Geologic, seria H, nr.5, Bucureşti (pag.23-60)Bandrabur, T., Codarcea, Venera (1972) „Studii de geologia cuaternarului în bazinul

Gheorghieni”. Arhivele Inst. Geologic, Bucureşti Bertrand, G. (1968) ”Paysage et geographie physique globale”, en ”Rev. Geogr. des Pyrenees etdu SO”, nr. 43, Toulouse. Besse J-M.(2003) „Le paysage, entre le politique et le vernaculaire...” en revue Arches,tome 6,

Revue Internationale des Sciences Humaines. IDEA Design, Cluj-Bucarest (pp.9-28)Bojoi, I., Swiszewski, C. (1970) „Depresiunea Ţara Giurgeului -harta geomorfologică” , înAnalele Univ. „Al.I.Cuza” din Iaşi, secţiunea II-c-geografie, tomul XVI, Iaşi Brossard, T., Wieber, J.-C. (1984) ”Le paysage. Trois definition, un mode d'analyse et decartographie”. ”L'Espace Géographique”, 13 (1):5-12

Cavuta, G., (2004) “Protezione del paesaggio e planificazione ambientale”, in«L’UNIVERSO», Istituto Geografico Militare, anno LXXXIV – nr. 3: 318-339Cioacă, A., Niculescu, Elena (1993), Condiţii morfoclimatice ale utilizării terenurilor în

Depresiunea Giurgeului . Lucrări şt., III, seria geogr., Univ. Oradea (pp 27-31).Cocean, P., Ilovan, Oana-Gabriela (2008) ”Elemente ale managementului dezvoltării durabile”,în rev.”Geographia Napocensis”, nr. 2

Cosgrove, D. (1998) Social Formation and Symbolic Landscape. Univ. of Winsconsin Press,U.S.A.Dezsö, B.G. (1997) Mediul geografic şi evoluţia socio-temporală în bazinul Giurgeului şi

Ciucului în secolele XVI-XVII. Ed. Alutus, Miercurea Ciuc



- 35 -

Dincă, I. (2005) Peisajele geografice ale Terrei. Teoria peisajului. Editura Universităţii dinOradea.Donisă, I. (1979) ”Peisajul geografic în lumina concepției sistemice”. Analele Șt. ale UAIC,Iași-seria nouă, secț.II-geografie

Doniță, N., et. al.(1992) Vegetația României. Editura Tehnică Agricolă, București

Dorrian, M., Rose G.-coord.- (2003) Landscapes and Politics. Ed. Back Dog, LondonDrăguţ, L. (2000) Geografia peisajului. Presa Universitară Clujeană, Cluj-NapocaFarina, A. (2006) Principles and Methods in Landscape Ecology. Towards a Science of

Landscape. Springer, Dordrecht, The NetherlandsFlorea, N., Munteanu, I., -coord. (2003), Sistemul român de taxonomie a solurilor (SRTS). Editura Estfalia, BucureştiGanz, V., Apostol, B., Petrila, M., Lorenţ, A. (2010) „Detectarea cu ajutorul imaginilorsatelitare a doborâturilor de vânt și evaluarea efectelor acestora” în Revista Pădurilor , nr. 6,C.N., „Imprimeria Naţională”, Bucureşti

Groza, O., (2003) Teritorii (Scrieri, dez-scrieri).Editura Paideia, Bucureşti

Guţuleac, V. (2003) Ecologia landschaftului, Editura Ruta-Alexandru cel Bun, Cernăuţi,UcrainaHelmund, Cawood P., Smith, S.D. (2006) Designing Greenway. Susteinable Landscapes for

Nature and People. IslandPress, WashingtonHerţia, Cristina (2009) ”Metodologie de identificare și de evaluare a peisajului. Studiu-pilot:zona protejată naturală și construită de interes național Bordușeni”. MDLPL, București

Hopkins, A., Holz, B. (2005) Grassland for agriculture and nature conservation:production,

quality and multifunctionaly. EGF, Europe

Ianovici, V., Rădulescu, D.-coord.-(1968) Harta geologică. Scara 1:200.000. L-35-

XIV.20.Odorhei și L-35-VIII.12.Topliţa. Inst. Geologic, Bucureşti Ichim, I. (1978) „Rolul fenomenelor periglaciare în morfogeneza Munţilor Giurgeu”, în vol.„Studii şi cerc., de geol., geofiz., geog.”, seria Geografie, tom XXV, Editura Academiei,Bucureşti(pag.123-128)Ielenicz, M. (1996) “Contribuţii la teoria peisajului”, în revista Terra, XXVI-XXVII (1994-1995), Edit. Glasul Bucovinei, Iaşi Iliescu Ana- Felicia (2006) Arhitectura peisageră . Editura „Ceres”, BucureştiIlin Corina (2009) Oraşul. Studii de psihologie environmentală. Editura Institutul European, Iaşi Ionac, Nicoleta, Ciulache, S. (2008) Atlasul bioclimatic al României. Ed. Ars Docendi, Univ.din Bucureşti Jakab, G. (1998) Geologia masivului alcalin de la Ditrău. Editura Pallas-Akademia, Miercurea-Ciuc.Lefebvre, H. (2000) Le production de l΄espace. Ed. Antrophis, ParisMac, I. (2003) Ştiinţa mediului. Editura Europontic, Cluj Napoca

Mac, I., (1991) ”Peisajul geografic. Conţinut şi semnificaţie ştiinţifică” , în rev. Terra, XXII(XLII), pp. 1-4

Macovei, Corina, Paraschiv V. (2010) ”The environmental risk in the forests of the Northernhalf of the Carpathians (Romania)”, in “Forum Carpaticum, Integrating Nature and Society



- 36 -

Towards Susteinability” (pag. 115), , Univ. Jagelonia, Krakow, Polska,www.forumcarpaticum.org Mara, V. (2008) Depresiunile Giurgeu şi Ciuc. Studiu de geografie regională , Univ. „Babeş-Bolyai”, Cluj Napoca (rezumat teză dr.) Marcov, P. (1976) „Reducerea cantităţilor şi a numărului de zile cu precipitaţii atmosferice din

zona depresionară Gheorghieni-Ciuc, efect al proceselor foehnale şi ale inversiunilor detemperatură”, în vol. „Studii şi cerc., I, 2, Meteorologie”, I.M.H., Bucureşti (pp 525-532)Mihăilescu, V., (1968) Geografie teoretică. Principii fundamentale. Orientarea generală în

ştiinţele geografice. Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti Nancu, Daniela, Tălângă C.(1990) ”Depresiunile Giurgeu și Ciuc. Coordonate geodemograficeactuale” în ”Lucrările Seminarului geografic Dimitrie Cantemir ”, Iași. Nr. 9/1988: 305-310 Niculescu, Elena, Cioacă, A. (1994) „Particularităţi morfoclimatice ale DepresiuniiGiurgeului”, în vol. „Lucrările ses. şt. anuale (1993)”, Inst. de Geografie, Academia Română,Bucureşti

Nistor, Laura (2009) Sociologia mediului înconjurător. Aplicaţii privind atitudini şicomportamente în România.Ed. Presa Universitară, Cluj-NapocaParaschiv, V. (2009), „The Tourism Potential of the Scenery in the Giurgeu Bassin”, vol. II.International Conference.The Role of Tourism in Territorial Development. F&F InternationalGheorgheni/ UBB Cluj- Napoca, Extensia Universitară Gheorgheni (pag.299-309) Paraschiv, V., Machidon, O.-M., Zaharia, C., (2011) ” Human Impact of Quarring on theLandscape of Giurgeu Depression”, in ”Metalurgia International”, vol. XVI, no.11:75-79Paraschiv, V., Găină, Judith, Zaharia, C., (2011) „The identity dimension of natural lanscape.Case study: Ditrău commune, Harghita County (Giurgeu Depression)” at the International

Symposium Present Environment and Sustenaible Development , Ed. Univ. „Al. Ioan Cuza” dinIaşi, vol.V (in press)Paraschiv, V., Ghiurco, Anca-Mihaela (2010) “The ecological reconstruction of Jolotca Mining(Giurgeu Depression)”, in vol. Present Environment and Susteinable Development , Ed.Universităţii „Al. Ioan Cuza” din Iaşi, nr. 4: 291-298 și pe www.pesd.ro Pătroescu, Maria (1996) Subcar paţii dintre Râmnicu Sărat şi Buzău. Potenţial ecologic şi

exploatare biologică, Ed. Carro, Bucureşti Pătru, Ileana (2001) Culoarul transcarpatic Bran- Rucăr -Dragoslavele. Studiu de geografie

fizică şi evaluarea peisajului. Editura Universităţii din Bucureşti.

Peltz, Margareta (1970) Contribuţii petrografice şi paleovulcanice la cunoaşterea părţii desud-est a munţilor Gurghiu. Dări de seamă, Inst. Geol.,, tom LVI/1 (1968-1969), Bucureşti Pişota I., Iancu, Silvia, Bugă D., (1976), Judeţele Patriei. Judeţul Harghita. Editura AcademieiR.S.R., Bucureşti Raţiu, Flavia (1971)”Evoluţia postglaciară a pădurilor din Bazinul Giurgeului reconstituită pebaza analizelor sporo- polinice” , în vol. „ Progrese în palinologia românească ”, redactor -responsabil Acad. E. Pop. Editura Academiei, Bucureşti Rey, Violette, Groza, O., Ianoş, I., Pătroescu, Maria (2006), Atlasul României, Editura Rao,Bucureşti.

Roger, A. (1996) Court traité du paysage.Ed. Gallimard, Paris

http://www.forumcarpaticum.org/


http://www.pesd.ro/

http://www.pesd.ro/

http://www.pesd.ro/

http://www.pesd.ro/




- 37 -

Rojanschi, V., Bran, Florina, Diaconu, Simona, Grigore, F. (2004) Evaluarea impactului

ecologic și auditul de mediu. Editura A.S.E., București Roman, N.A. (2003) Entre Géosystème et Paysages. Une Approche Multidimensionnelle. La

Plaine de la Moldavie. Ed. Ştef Academic, IaşiRougerie, G., Beroutchachvili, N. (1991), Géosystèmes et paysages. Bilan et méthodes. Presses

Ed. Armand Colin, ParisSchreiber, W., Drăguţ, L., Man, T., (2003), Analiza peisajelor geografice din partea de vest a

Câmpiei Transilvaniei. Presa Universitară Clujeană, Cluj-NapocaSeer M. (2004) Aşezările şi organizarea spaţiului geografic în Depresiunea Giurgeului.Univ.Babeș-Bolyai, Cluj- Napoca (rezumat teză dr.) Swizewski, C. (1980) ”Țara Giurgeului”, în vol. ”Cercetări în geografia României”. Ed.Academiei, București Ungureanu Irina (2005) Geografia mediului. Editura Universităţii Al. Ioan Cuza, Iaşi Tanţău, I. (2006) Histoire de la végétation tardiglaciare et holocène dans les Carpates

Orientales (Roumanie), Presa Universitară Clujeană, Cluj-NapocaTricart, J., Kilian, J. (1979) L'éco-geographie et l'amenagement du milieu naturel. Libraire Fr.Maspero, Paris

Vâlsan, G. (1929) ”Elementul spaţial în descrierea geografică”, Lucrările Institutului deGeografie al Universităţii din Cluj, IV, Cluj

Wachner, H. (1929) Judeţul Ciuc, Topliţa şi Defileul Mureşului. Lucrările Inst. deGeografie a Univ. din Cluj, vol. II (1926/1927), în traducerea Hertei Călinescu

*** (1979) Atlasul geografic a R.S.R. Editura Academiei, Bucureşti ***(2008) Clima României. Editura Academiei, Bucureşti *** (2008), Conceptul strategic de dezvoltare teritorială România 2030. O Românie

competitivă, armonioasă şi prosperă.Editor MDLPL- Guvernul României, Bucureşti *** (1998), Dicţionar explicativ al limbii române (ediţia a doua, Academia Română). Editura

Univers Enciclopedic, Bucureşti. *** (1983), Geografia României, vol. I, Geografia fizică . Editura Academiei, Bucureşti. ***(1987), Geografia României, vol. III, Carpaţii Româneşti şi Depresiunea Transilvaniei. Editura Academiei, Bucureşti. *** (2010), Harta Județului Harghita( scara 1:195000). Editura Schubert&Frantzke, Cluj-

NapocaSurse juridice***(2010) Monitorul Oficial al României nr. 671/01.10.2010***(2004) Monitorul Oficial al României nr. 707/05.08.2004, HG nr. 1076/08.07.2004***(2002) Monitorul Oficial al României nr. 536/23.07.2002, partea I, Legea nr.451/08.07.2002***(2001) Monitorul Oficial al României nr. 625/04.12.2001, partea I, OUG nr. 236/2000

***(2001)Monitorul Oficial al României nr. 373/10.07.2001, partea I, Legea350/06.07.2001reactualizată la 29.08.2008 prin OG nr. 27

Surse internet, site-uri și link -uri 38 titluri.

Date post:	14-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	racolciuc-mircea
View:	179 times
Download:	0 times

vparaschiv

Documents