Anul al 20-lea Duminecă, 2/15 Decemvrie 1912 Nr. 49

PREŢUL ABONAifENTULUI:P ţ un ....................................... 4 cor. 40 bani.? t o Jumătate da an . . . 2 cor. 20 bani. 2aia4nla, America ţi alto ţări străine 11 cor. anual. Abonamente ee fac Ia „Tipografia Poporului“, Sibiiu

F o a ie po iîflcăApare în fiecare Duminecă.

Telefon Nr. 146.Adresa telegrafică: »Foaia Poporului*, Sibiiu.

INSERATE:sg prinţese la BIROUL ADMINISTRAŢIEI..

(Strada Măcelarilor Nr. 12.)Un ţir pălit prima-dată 14 bani, a doua-oarS

12 bnni, a treia-oară 10 bani.

Vorbi rea âepfatRiei Dr. t a n d r a Vaiâa-Voa^od.

După cum am înştiin ţat în num ărul tcecut, dintre deputaţii noştri şi-a mai ri­d icat glasul bărbătesc în dieta din Pesta şi deputatul naţionalist Dr. Al. Vaida-Voe- vod. Vorbirea lui a fost lungă, măduvoasă şi usturătoare, şi loviâ ca ciocanul în cape­te le celor fără de lege. Sălbaticii dia dietă nici nu s’au putut opri să nu răgnească şi »2 nu cerce m ereu 'să-l întrerupă pe apără­to ru l naţiunii române şi biciuitorul fărăde­leg ilo r săvârşite împotriva noastră. U rle­te le lor se frângeau xle bărbăţia Româ­nului nostru ca şi valurile furioase ale m ării de stâncile de granit.

Dăm câteva din părţile vorbirii dlui D r. Vaida, mai ales -acelea, cari au %ă 'ne fie dm învăţătură pentru lupta necurm ată, pe • a r e trebuie să o ducem până la izbnâda dep lină , lată ce a zis dl Dr. V aida:

Partidul naţional s’a în tors în dictă, «Ieşi micşorat, dar nu înfrânt. A legerea ce­lo r cinci deputaţi români a costat viaţa a p e s te zece alegători români. Chiar şi num ii fap tu l acesta ne sileşte să ne ridicăm cuvân­tu l în aceste ‘momente de însem nătate is­to rică .

Dc ani de zile s’au făcut încercări pen­tru încheierea tutei păci cu naţionalităţile , îndeosebi cu Românii. ,D ar guvernele nu • ’au adresat nouă, reprezentanţilor naţiunii rom âne, ci celor slabi, despre cari credeau •& «c vor umili numai decât. Toate aceste Inccrcări au fost zadarnice. Până nu se vor adresâ cererile de pace la ceice sunt în J re p t să Ic primească, nu va cşî nimic bun, •ăci silf M ul poporului 'nostru s de partea celorce conduc partidul 'naţional român, nu 4 e partea celorce 's’au băgat slugi la guver­nele dujmanc nouă.

Nici cu guvernul de acum nu putem încheia pace, căci şi el vrea peirea noastră. Noi nu Vom peri, d a r va perl guvernul ace­s ta , cum \a perit al coaliţiei (W ekerle-Ko- ţut-Aponi-A ndraşi), cum au perit şi cele de mai înainte. Căci de patruzeci de ani con­stitu ţia acestei ţări a fost susţinută numai p rin baionete, deputaţii de-acum ai guver-■ ului simt aleşi numai cu puterea baione­telo r. Tisa vorbiâ mereu în anul 1910 de­sp re pacea cu naţionalităţile . El e stăpânul au rem ulu i de astăzi. Şi cu toate acestea, tocmai alegerile făcute sub acest guvern •ondus d t T isa au fost cele mai sălbatice, ia r prigonirile Românilor se tin lan ţ şi în­tăresc to t m ai h iu lt ura naţionalităţilor îm ­potriva statului nostru, cum e a lcătu it a- cum. Dovadă ordonanţele date de m iniştri eU privire la lim ba noastră, Ia catechizare, la călcarea legii de naţionalităţi, votată de Mietă în 1867 şi sancţionată de îm păratul, «ovadă sâluirea făcută cu ajutorul legii Iui Aponi, care n e nimiceşte şcoalele.

Nu s’au mulţumit cu atâta. Folosindu- 9# de bătrâneţa Papei şi de faptul, că el ca şi secretarul lui nu cunosc îm prejurările din Ungaria, l-au înşelat să dea bula, prin care se înfiinţează o episcopie maghiară cu scop de-a rupe din trupul naţiunii ro­mâne o bucată pentruca să maghiarizeze pe Români. Urmarea a fost, că toţi Ro­mânii am eninţaţi de aceasta episcopie pă­gână, a tâ t cei din Sătm ar, cât şi cei -din Săcuime, au protestat a i tărie împotriva acestei fărădelegi. Şi în loc, ca guvernul să-şi recunoască fărădelegea, s’a apucat să prigonească pe ceice nu vor să-şi lapede ce are un om mai sfân t: legea şi limba.Au fost daţi în judecată doi protopopi, Ilic Câmpean şi Gavrilă Ciubotar, acesta un bătrân venerabil dc nouăzeci de ani, apoi încă câteva sute de Români.

T o t aşa au pornit prigoniri şi contra Sârbilor, cărora le-au răpit autonom ia bi- scriccască. Cât dc m arc c ticăloşia funcţio­narilor trimişi ca o ciumă pe capul Româ­nilor, sc vede ţ i din întâm plarea dela Sa- nislău (comit. Sătm arului), unde acum cinci ani vrednicul Român Dumitru Silaghi a ridicat o cruce de pealră- cu inscripţie ro­m ânească, dar autorităţile l*au pedepsit cu 50 coroane şi i-au poruncit să şteargă vor­bele rom âneşti de pe ca. S 'a protestat la m inistrul de interne, care după patru ani, la intervenirea dlui deputat Dr. Teodor Mihali, a dat ordin au torităţilo r să lase crucea în pace. Dar cei dela comitat nici până astăzi n ’au vrut «a se supună ordinu­lui m inisterial.

Românii din Timişoara au cerut să li sc dea voie să înfiinţeze un fond de pen- ziune pentru ziariştii români, au mai cerut să li se dea voie să strângă bani pentru înfiinţarea unei episcopii româneşti la Ti­mişoara şi pentru ridicarea unui patat cul- 'tural, dar dreptele lor cereri au fost res­pinse.

E foarte trist, că statul desmeardă şi protejează pe Maghiari pe toate căile, iar pe ne maghiari ii prigoneşte şi-i scurtează în toate. ,

M inistrul de agricultură a făgăduit, că f şi pe viitor va cumpăra moşii prin tre Ro- j mâni şi Ie Va da coloniştilor maghiari, pe j cari îi scaldă în lapte, răpindu-ne pământul j nostru străm oşesc cu ajutorul banilor sta- j tului, luaţi dela noi. Statul trebuie să fie j şi pentru noi patrie dulce, nu duşman.

Să nu credeţi însă, că prin aceasta . veţi în tări pe Maghiari. Căci va trebui să vină timpul — şi el e aproape! — când va fi întrecere liberă între popoară. Atunci { M aghiarii, pe cari i-aţi gugulit mereu, le- ! aţi da t bucătura în gură, fără ca ei să lu- j creze, vor fi slabi, ca şi planta crescută la j adăpost, care atinsă de un vânt cât de uşor ! se va ofili. Dar Românul e ca bradul dela j

1 munte, căruia nu-i pasă de furtună şi tot

drept şi tare istă. ;Atunci to t noi Românii vom fi biruitorii. Căci numai prin luptă şi muncă !se o ţeleşte un poper ca şi un om.

O a ltă nedreptate strigătoare la cer ni s’a făcut şi cu sala de-a da stipendii din fondul grăniţeresc la toate lăpădăturile ve­nite din G aliţia ca nişte lăcuste peste Ro­mânii g răn iţeri.

In bugetul din anul viitor nu se pre­vede nici un ban pentru nşezămintete de Cultură româneşti, iar pentru cele maghiare se dau aproape şase milioane, cu toatecU parte m arc din aceşti bani îi dăm statului noi Românii şi celelalte popoară nema­ghiare din patrie.

C ât dc stricat e sufletul opiniei pu­blice m aghiare, se vede şi deacolo, că în- tâm plc-sc orice rău, orice nedreptate unui Român, to ţi sa ltă de bucurie, pentrucă sunt conduşi dc sim ţăm ântul dc răzbunare şi de pizmă îm potriva noastră.

Noi Românii din Transilvania şi Un­garia ani fost totdeauna credincioşi patriei noastre şl când luptăm, luptăm . pentru drepturile limbei noastre şi pentru dreptu­rile cetăţeneşti, cari ne sunt răpite, dar nu luptăm pentru gândul să ne rupem dc U n­garia şi nici România nu se gândeşte la a- ccasta. Dacii in România ar fi o astfel de voinţă iredentă, Car paf ii n'ar puică opri svâcnirea inimilor şi 'dorinţa sufletelor. Dc- asemeni dacă noi am aveâ astfel de ideii acestea ar fi făcut şi pe cei din Românii să te nutrească. Dar tocnffli faptul, că n<Â tofdcauna ani fost fiii credincioşi ai ace< stei patrii, că România totdeauna a fost în alianţă sau în cea mai strânsă prietenie cu monarhia noastră, Ytesmint toate bănucr Iile şi calomniilc, 'că noi am fi ircdentiştl (adecă am vrea isă ne rupem dc ţara asta).

R ezultatele dc până acum ale războ­iului din Balcani dovedesc biruinţa cea mai frumoasă şi mai măreaţă a ideii naţionale. N ădăjduim , că ministrul nostru dc externe nu se gândeşte numai la autonomia Alba­nezilor, ci şi a fraţilor noştri macedo­români.

Nădăjduim, că se ’va găsi în aceasta monarhic un bărbat, care să înţeleagă în­semnătatea istorică, a momentului şi ru­pând cu trecutul va creiă un viitor nou şi nxai frumos, făcând 'astfel cu putinţă tu­turor nafiunilor monarhici, ’ca umăr la u- măr să susţină acest vechiu şi glorios im­periu habsburgic, în bună înţelegere şi iu­bire frăţească şi că noi Românii, cari to t­deauna ne-ani mândrit Cu patriotismul no­stru şi cari totdeauna am cf/ut cea mat mere mândrie de-a fi credincioşi faţă de di­nastie (Împărat), nu vom fi siliţi a ne schimba aceste simte minte ale noastre, ci noi, precum şi tcate celelalte naţiuni ale patriei vom ajunge să avem cel puţin ast­fel de drepturi naţionale, ca şi naţiunile din Macedonia. ' , ,

R ăspunsu l lu i Lukaci la v o rb ir ile d e p u ta ţilo r n o ş tr i . Satul 'aide, baba sie pîeptenă. Pe când în Vecinătatea Ungariei a n i încă; flăcările 'rugului, pe care s ’a nimi­c it un guvern iasupritor de naţiuni, pecând ţă r ile de ju r îm prejur, între cari şi Româ­nia se pregătesc to t !mai m ult pentru în tă ri­rea lor arm ată, pentruca să poată validitâ drepturile îtiiregei naţiuni, leu sufletul una şi nedespărţită, prim-ministrul Lukaci o dă în răspunsul la vorbirile deputaţilor noştri to t pe ogaşa cea veche. Deputaţii noştri i-au dovedit cu cifre şi cu numărul ordina- ţiunilor ministeriale, că noi Românii sun­tem socotiţi ca stând afară de legile ţării şi că singura naţiune îndreptăţită în patria noastră e numai cea maghiară, pe când na­ţiunea română şi slovacă e bună numai să dea dări şi soldaţi.

Dar Lukaci ca Ţiganul prins cu mâna pe ceapa din grădina Românului. „Că se ţine de ea, să nu-1 ia vântul“ . Nu c ade­vărat, zice Armeanul renegat ajuns prim- ininistm din mila lui Tisa, că dicta aceasta a r fi numai a Maghiarilor. Nu e adevărat, că guvernul prigoneşte pe Români în aşc- zăinintele lor culturalc şi cconomice, adecă nu le închide şcoalele, nu Ie fură credin­cioşii pentru o cpiscopie păgână maghiară, nu fură pământul românesc, ca să coloni­zeze pc d ccrşitorii naţiei maghiare.

ţii tot a ş a : nu c adevărat, că albul e alb şi negrul c negru.

Câtă ticăloşic!

DI D r. A lexand ru V aida-V ocvod de­sp re leg ă tu rile d in tre R om ânia şi A u­stro -U n g aria . Deputatul nostru a fost în­trebat dc un rcdactor dela „Budapcsti Hir- lap“ , cc crcdc despre legăturile dintre Ro­mânia şi Auslro-l/ngaria. Dupăce a a ră ­tat, ca e o mişelic să se vorbcnscă despre Români, că ci a r fi iredentişti, adccă ar vrea să sc desfacă de îm păratul şi patria lor, a spus redactorului dela gazeta jidano- maghiară, că România a fost in cursul vea­curilor un zid dc apărare pentru m onarhia noastră. Au fost şi neînţelegeri in tre acc- ste ţări, dar acum dc mult ele sunt strâns aliate, cecacc c spre binele lor. România trebuie să rămână totdeauna in legături de prietenie cu Tripla-Alianţă.

Ia ră în ce p p rocesele de p re s ă ? In contra gazetei partidului nostru naţional, „Românul“ dela Arad, procurorul a pornit proces de presă pentru un articol „Forţa trebuie com bătută cu forţa". Procurorul vede în articol agitaţie contra statului, pcntrucă Românii sunt îndemnaţi să nu sufere să li se răpească limba în biserici, cum sc întâm plă în urma înfiinţării episco­piei maghiare.

Râu timp şi-au ales pentru proccse de p re să !

Pag. 2* 0 ■■ 1 — ■ 1

Episcopia de H aidu-D orog . Gazeta naţională „Românul“ din Arad vesteşte, că în curând se va întruni comitetul de 50 fruntaşi aleşi în adunarea cea m arc dela Alba-Iulia, pentruca să iee o hotărîrc în privinţa circularei nunţiului papal, despre care am scris şi noi. Până atunci preoţii noştri uniţi şi poporul am eninţat dc bălau- ru l străin să aştepte In linişte hotărîrea comitetului, care va fi adusă Ia cunoştinţa ■tuturor.

P e n tru f ra ţ ii din M acedonia. Adu­lă r i le de protestare contra barbariilor gre­ceşti din Macedonia continuă pc tot pă-

mântui românesc. După, uriaşa adunare din Bucureşti, amintim pe fcele tot a tâ t de im­punătoare din Iaşi, Ploieşti şi Călăraşi. Pe21 Nov. 'studenţii români din Bucovina au convocat o adunare de protestare in Cer­năuţi. La adunare â luat parte un public uriaş. S’au rostit Vorbiri înflăcărate pro- testându-se cu tărie îndeosebi împotriva tâlhăriilor greceşti. La sfârşit s’a votat un protest, care a fost înaintat m inistrului no-, stru de externe cu rugarea să stăruească pentru înfiinţarea unui sta t albano-român.

Tinerimea română dela universitatea şi^academia comercială din Graz (capitala Stiriei, provincie a Austriei) încă a ţinut o adunare de protestare contra barbariilor greceşti. Hotărîrea luată a înaintat-o mi­nistrului de externe din Viena. — O altă întrunire au ţinut Românii din Viena, la care au luat parte şi fruntaşi albanezi şi italieni.

R eînoirea Triplei-Alianţe. Tratatul (contractul) dc alianţă dintre Austro-Un- garia, Germania şi Italia a fost reinoţt fără nici o schimbarc pe alţi 6 ani.

Faptul acesta încă va contribui, ca Ru­sia să-şi mai potolească pofta ei de războiu.

R e în v ie re a P oloniei. Polonia a fost pe vremuri un regat puternic, care şi-a per- dut neatârnarea din cauza neîn ţelegerilor lăuntrice. Azi aproape -I milioane Poloni sunt sub jugul pmsiac, peste -I milioane trăcsc bine, cu autonomie naţională , iu Austria (G aliţia şi Silezia) şi 8 m ilioane geni sub jugul Rusiei. Dacă va cuteza Ru­sia să declare războiţi Austro-Ungariei şi Germaniei, Rusia fiind bătută sc va rein- filttfâ vechea Polonie şi astfel încă o na­ţiune va ajunge liberă stt sc bucure de toate drepturile ci naţionale. In Austria toate na ţiu n ile sunt libere, in Turcia sunt pc calc a deveni. Mai răm âne încă Mace­donia noastră, adccă Transilvania şi părţile locuite dc naţiuni nemaghiarc în Ungaria. Liberarea accstora încă va urni.î in curând.

- „fiOAIA RPRQP’'

Ştiri politice.Tot mai multe ştiri înfiorătoare ies la

iveală despre g rozăv iile întâm plate pc câm pul dc răzb o iu dela C ca ta lgca . A’u ne putem miră, că şi Turcia şi Bulgaria s’a grăbit sii încheie arm istiţiul (încetarea luptelor). După un raport prim it dc gu­vernul român, tina din cauzclc principale, cari au silit pc Bulgari să sc invocască la arm istiţiu, a fost nu atât lipsa dc muni- ţittni în faţa Ccatalgei, ci mai vârtos lipsa dc medici şi personal aju tător sanitar. La mulţi, rana cea mai mică crâ lăsată să sc cangreneze (otrăvească), căci b ieţii răniţi nu avea, cti cc să o lege, sau o legau cu zdrenţe rupte din obiele sau din cămaşa murdară, neschimbată de 5—6 săptăm âni. Cei răniţi rău nici nu mai erau ridicaţi dc pc câmpul de luptă, ci muriau ca şi cânii în bătaia ploilor sau a zăpezii.

Dupăcc a mai izbugnit şi tifosul (lin­goarea) şi holera, de cei bolnavi nu se mai îngrijii nimeni, ci erau ţinuţi grăm adă lao parte, păziţi dc soldaţi, iar de îndrăznii vr’unul să sc apropie, m ânat de foame şi sete, de cei sănătoşi, era împuşcat fără milă. In raport se spune, că ofiţeri îmbol­năviţi îşi trăgeau singur câte un glonţ în cap, ca să nu mai chinuie. La Turci crâ tot cam aşa, mai ales, că în arm ata turcă bântuia holera cu furie şi mai mare.

Inair.te de încheierea arm istiţiului, a r ­mata bulgaro-sârbă din faţa A drianopo lu -

Nr. 49

lui a mai încercat un asalt, dar a fost res­pinsă cu perderi mari. Bulgarii voiau a - decă să pună mâna pe Adrianopol, ca s i silească pe Turci la o pace mai favo rab ili (bună) pentru creştini, d a r au mai je rtfit numai câţiva oameni de geaba.

Cu arm istiţiul G rec ia nu s’a . învoit până în m omentul, când scriem aceste rân ­duri. D upă cum am mai spus în deosebite rânduri, arm ata grecească Imai m ult s ’a plim bat jefuind şi om orind pe Români şi pe Turci- neînarmaţi. Cu toate acestea «a cere o parte m are din M acedonia şi din E- pirul cu poporaţiune albaneză şi rom ână, îndeosebi voia, ca oraşul Ianina, pe care-1 bom bardează de-atâta tim p, 'să se predea, ceeace Turcia nu vrea. Văzând Bulgarii trufia aceasta de capră râioasă a G recilor, au încheiat arm istiţiul fă ră Greci. Ba se vorbeşte to t mai m ult de un viitor războiu între Bulgaria şi Grecia. N eînţelegerile a- ccstea sunt apă la moara Turcilor, căci a - ceştia au nădejde să nu piardă aşa de m ult, după cum se credea la început.

In A lban ia s’a constituit guvernul cel nou. Sârbii au ajuns pâna la Durazzo lân­gă M area Adriatică, dar li s ’a spus şi de cătră A ustro-Ungaria şi dc cătră Italia; că acolo nu vor rămânea. N işte corăbii de răz­boiu greceşti au bom bardat portul albanez Valona. A tât ministrul austro-ungar, cât şi cel italian dela Atena au dat de ştire g u ­vernului grecesc, că nu va suferi cu nici un preţ ocuparea de cătră Grecia a vr’unui port dela Marca-Adriatică.

In tr’accea S â rb ii continuă să om oare pc Albanezi, aşa că m inistrul italian din Belgrad a protestat cu tă r ie contra acestoc barbarii. '■

De altm interi Serbia ar fi învoită, ca Puterilc-M ari să hotărască în privinţa unui port sârbesc la Marca-Adriatică.

Dela R om ânii din M acedon ia vin ştiri to t mai triste despre fărădeleg ile O re- cilor, nevrednici să-şi m ărească ţara. In- tr’o scrisoare trimisă dc-acolo în România, sc zice: „Acum c timpul să ne a ju ta ţi! Fraţii noştri sunt puşi în lanţuri şi apoi omorîţi în modul cel mai îngrozitor. Far­macistul Langara, preotul Ghcorghiade, în ­văţătoru l Cicma şi alţii au fost tăia ţi bu ­căţi, bucăţile aruncate pe drum, iar câteva duse la m itropolitul grec din G rebena, ca să-I convingă, că poruncile lui au fost în­deplinite. Săriţi şi ne sc ăp a ţi! Acum e rândul vostru ca să porniţi pentru noi şi să răzbunaţi sângele nevinovat vărsat de Greci.“

M inistrul României dela Atena a in ­tervenit pe lângă guvernul grecesc. P rim - m inistrul grec tăgădueşte — Grecii m int totdeauna —, că li s’ar fi făcut ceva Ro­m ânilor, dar făgădueşte, că va ccrcetâ. In România se ridică chiar glasuri, cari cer o a lian ţă cu Bulgaria pentru a bate odată de tot pe nemernicii Greci.

Studenţii maccdo-români au trim is de­putatului nostru, dlui Dr. Alexandru Vaida- Vocvod o telegram ă, in care îi m ulţum esc cu căldură, că şi-a ridicat, în dieta din P e­sta, glasul şi pentru fraţii din Turcia.

A u stro -U n g aria . P u te rile -M a r i. D ela conzulul Prohaska*) s’a prim it un rap o rt am ănunţit, în care ■ spune, că a fo st răn it de soldaţi sârbi, că aceştia au ru p t steagul austriac de pe locuinţa conzulului şi l-au terfelit în noroiu. Aceasta e o bat­jocură nemaipomenită, pe care sun t în s ta re

*) Cetim in foile din Bucureşti, c i consulul Prohaska are doi fraţi în Tulcea, cetăţeni români.

Kfr 49 ~ K3AJA’ ROPDRULUI Pag. 3

s& o săvârşească num ai n işte barbari, de ■tftfea Serbia trebuie aspru pedepsită, dacă nu s t Va ruga de iertare şi nu va pedepsi pe ceice au făcu t aceasta ruşine.

. R usia continuă cu înarm ările, dar va păţi-o rău , dacă va îndrăzni să înceapă răz- teeiu, căci nu numai, că arm ata noastră e mai bună ca cea rusească, dar cancelarul Germaniei a declarat în dieta din Berlin, că datoria de aliaţi a Germanilor e să lupte alături de 'Austro-Ungaria. Afară de aceeta Rutenii din G aliţia au declarat, că ei vor fi cu trup şi suflet împotriva Rusiei, care asupreşte în mod neomenos naţiunea ru teană din Rusia.

După ştirile prim ite până acum, toate Puterile Mari s’au învoit să ţină o confe- ren ţă de ambasadori, în care să se învo- eafscă asupra tu turor neînţelegerilor izvo- rite de pe urm a războiului balcanic. Con­ferinţa aceasta se tine to t la Londra, unde s e întrunesc şi însărcinaţii pentru încheie­rea păcii d intre statele balcanice şi Turcia.

R om ânia . La Constanţa vor sosi- în «urând două încrucişctoare (corăbii de răz- boiu) şi două torpiloare (corăbii mici pen­tru zdrobirea corăbiilor m ari), pe cari gu­vernul român le-a comandat în Anglia şi Germania.

Duminecă scara a sosit în Bucureşti delegatul bu lgar Daneff pentru a se în ţe­lege cu guvernul român în privinţa îndrep­tării graniţei dobrogene. 'Până acum nu se ş tie , ce s’a liotărît.

(Celelalte am ănunte ceteşte la Ultime ştiri, pe pagina 10).

Supta îm potrNa cpiscopfei străine.Cu toate bu lele ,'c ircu larele, cu toată

prigonirea preoţilor şi credincioşilor noştri din parohiile ameninţate să fie înghiţite d c duhul necurat al unei episcopii croite în fcfd, — lupta împotriva celei mai mar! crime ttiscriccşti săvârşite decând : nenorocirea no-a adus pe cap dualismul, continuă cu îndârjire.

Episcopii români din O radca-m arc şi Qfierla, ca 'şi Arhiepiscopul din Blaj nici n ’iu publicat în diecezele lor bula papală. Ia r când preoţii români din com unele a li­p ite cu puterea sălbătăciei la noua epis­copie au vestit credincioşilor circulara nun- thKui papal, s’a ridicat un vifor dc pro-

Gu paloşul. »Baverfe vite]ascS din vremea descălecatului

Motdovd de

Rada Rosettl.

(Ormtre).Boierii se sfătu iră câtva în tre dânşii,

apoi kneazul Liteanu zise cu g las ta re :— Suntem gata să urmăm sfatu l Pă­

rintelui, să facem jurăm ântul ceru t de Cu- ’Woşia Sa şi să -t ţinem cu sfinţenie.

— Dar, zise Radomir, a re oare knea- zilt Stroici pu tere isă iee asem ine îndatorire In hum ele lui Bojgdan? Văzut-o cineva pu­teri?« lui?.

' — Etf am' Văzut pu terile Iui, zi6e P ă­rintele, scoţând un pergam ent d e care era *® tnată, prin un găitan d e m ătasă, o pe- «frt» de c e a ră ; iată-le, să vi le cetesc.

Şi, în m ijlocul junei adânci tăceri, P i* jrtftteie Isaia începii să tălm ăcească pe ro- iteiffoşte cartea slavonă, prin care Bogdan,

t«ste împotriva t i . Credincioşii au decla­rat, că odată tu capul nu vor suferi turbu- rarea aşezămintelor lo r religioase româ­neşti. Apoi au rugat pe preoţii lor să facă toţi paşii legali, t a £ă se îndrepteze jnedrep- tatea strigătoare la cer, altm interi vor în­cepe 'ei lupta cu alte mijloace.

Păstorii iau împlinit dorinţa credincio­şilor şi la 1 Decemvrie n. s’au întrunit — după cum am spus şi în num ărul trecut — la o. conferenţă în Sătmar, sub preşedinţa părintelui protopop Romul Marchiş fiind notar părintele T. Gherman din Tirean. Au fost de fa ţă to t ce c-lerul nostru are mai ales şi mai vrednic în dieceza Gherlei şi a Orăzii-mari, hotărându-se cu însufleţire şi unanim itate (toate voturile 'celor de fa ţă ) :

1. Că nu lăsăm nici o iotă din dreptu­rile ’noastre câştigate şi lăsate nouă de înaintaşii noştri în b iserică ; în şcoală, în toată adm inistraţia bisericească, stăm ne­clintiţi pe temeiul de d rep t asigurat pe partea noastră prin a tâ tea hotărîri pornite

- dela toate au to rită ţile noastre bisericeşti, începând dela Sfântul Scaun Apostolic din Roma.

2. Stând pe aceste tem eiuri de drept, clerul şi poporul din toate parohiile să re- înoească apelurile şi protestele la Sfântul Scaun Apostolic de Roma, de unde cu tot dreptul aşteptăm scut şi apărare.

3. Lupta mai departe dc apărare va trebui să fie h o tă rîtă de provocările duş­mănoase, cari ne-au silit să ne abatem dela calea drep turilor noastre. 'Aşa în caz de Upsă, credincioşii fiind provocaţi prin mij­loace, barbare, vor 'răspunde cu închiderea bisericilor, cu trimiterea 'cheilor bisericilor la Roma, cu zidirea uşilor bisericilor, cu îm­potrivire, până când Sf, Scaun dela Roma nu ne, va face dfeptate.

4. Clerul doreşte să susţină legătură şi îm părtăşirea de dragoste şi dc credinţă cu diecezele mame şi cu iubiţii săi arhierei, dela sânul cărora au fost smulşi împotriva voinţei lor.

In proiectul dc rczoluţiuite (hotărîrca luată) sc mai zice:

Spunem aici vorbele nemuritorului Leon al XIM-lea (Papa dinaintea celui de- acum) : „Nici n’avcţi să vă îndoiţi, că pen­tru trecerea Ia S. Unire, Noi sau Următorii noştri vom face vre-o ştiribre în drepturile voastre, în obiceiurile rituale (ale slujbe­lor bisericeşti) a le oricărei biserici. Pcn-

printre a lte le , îm putem icei pe Stroici să ie« în num ele lui, împreună a i Părintele Isaia, orice îndatorire ar crede de cuviinţă, încredinţând că îndatoririle luate de Stroici şi făgădu in ţele făcute de el vor aveâ ace­eaşi putere ca acelea făcute de însuşi Voe- vodul.

Dupăce Isaia isprăvi tălm ăcirea cărţii, el spuse câteva cuvinte la ureche lui Ţintă. Acesta ieşi până în gura hrubei pentru a veni îndată înapoi însoţit de preotul din Poiana cu crucea şi cu evanghelia în mână. Iar după dânsul două slugi aduceau o masă.

Era de în ţe les, că Isaia, dacă nu pu­sese însuşi la cale, prevăzuse celece aveau să se în tâm ple la această întrunire.

Preotul aşeză evanghelia şi crucea pe m asă unde se mai aşezară şi două făclii de ceară. Apoi P ărin te le Isaia chiemâ pe rând pa fiecare din kneji, îi dădeâ crucea într’o m ină, îl punea s ă puie cealaltă pe evan- gheli« ş i rostea cu glas taxe şi răspicat cu- rin te l* jurăm ântului, prin care knaazul se legă «a, îndată după izgonirea lui Sas, să

trucă aceasta a fost şi va fi totdeauna tra- d iţiunea Scaunului Apostolic, să păstreze obiceiurile şi moravurile oricărui popor“ .

N oi şi credincioşii noştri români stăm pe tem eiu l nebiruit al dreptului public, a- firm at în m od pbligător şi apără to r pen­tru to a te tim purile, pentru to ţi Papii şi pen tru to a te popoarăle. f

Noi şi credincioşii noştri români nu ne putem lăsa de drep turile noastre şi vii nu vom suferi încălcarea Iacelor 'drepturi.

' S en tim en tu l naţional este săd it de D um nezeu sfân tu l în in im ile n o astre ca şi sen tim en tu l re lig ios.

Facem prin urm are o fap tă de supu­nere fa ţă de 'sfânta noiastră religiune şi o fjaptă d e patriotism pentru m ult încercata noastră patrie, împlinind to todată şi o îna ltă da to rie naţională, când spunem de nou în a lte i considerări a Sf. Scaun Aposto­lic d e Rom a pricinile, pentru cari cerem re- încorporarea parohiilor rupte din legăturile canonice a le provinciei hoiastre mitropoli­tane de A lba-Iulia-Făgăraş.

Dela despărţămintele „Asociaţiunii“.

D e s p ă r ţă m â n tu l S ă liş te şi-a ţinut a- dunarea în frum oasa comună Tilişca. Adu­narea s’a început tu patru cântări şi patru declam ări a le elevilor dela şcoala noastră de-acolo, condusă dc dl director şcolar loan Bratu. C ân tă rile şi dcclainărilc au fost de­plin reuşite , ca dc obicciu, unde conduce dl Bratu.

Au urm at confcrcnţelc. Dl Bratu vor­beşte cu pricepere despre folosul maşlnei de tăiat nutreţ şl facerea nutreţului. Dl Popa, sccrctarul despărţăm ântului, vorbe-

1 şte despre comună, bisericfl şi tovărăşii. D irectorul despărţăm ântu lu i,-d l Nic. Ca- Icfariu, a ra tă primejdia cea marc a bcutu- ritor de tot felul, mai ales pentru copii.O frum oasă conferenţă despre însemnăta­tea meseriilor a ţinut părintele protopop Dr. Lupaş, a ră tând între altele şi pedecile cele m ari, pe cari Ic pun Saşii în calea des- voltării m eseriilor la noi.

La urm ă dl Popa a reprezentat cu schiopticonul vre*o 40 dc tablouri frumoase din viaţa Domnului Christos. Mari şi mici au răm as încântaţi de frumoasele icoane prezentate cu aceasta maşină minunată.

nu mai ceară locuitorilor din judeţul lui decât d ările şi îndatoririle statornicite dc obiceiul străm oşcsc şi să-i judece cu drep­tate. Kneazul rostea fiecare din cuvintele zise dc că lu g ăr apoi, sărutând evanghelia şi crucea ziccâ: Aşa să-mi ajute Dumnezeu, proclet (afurisit) să fiu de-mi voiu călcâ ju ră m ân tu l! Dupăce acest jurăm ânt fu fă ­cut de to ţi boierii, Părintele Isaia chiemă pe ţăran i, iarăşi pe rând, şi-i făcu să jure în acelaş chip că se vor supune cu desă­vârşire tu tu ro r dărilor îndatoririlor s ta ­tornicite de vechiul obiceiu al ţării şi da­torite kneazului, în judeţul căruia se aflau. Fiecare mai ju ră credinţă şi ascultare knea­zului său. După cel de pe urm ă ţăran , Stroici luă crucea într’o mână, puse cea­laltă pe evanghelie şi cu glasul mişcat dar puternic, rosti la rândul său următorul ju ­răm ân t:

__ In num ele Voevodului Bogdan, dinporonca şi cu Voia- lui, jur pe sfânta crace şi pe Dumnezeu că dacă Voevodul Bog «m» cu m ila Celui Atât Puternic, se va învred-

Pag. 4 FOAIA POPORULUI Nr. 49

Deia sate.Din Proştea.

Sfinţire de şcoală. — Conferenţă didactică morală. — Petrecere poporală.

Aşezământul, prin care să câştigă cul­tura, este pe lângă biserică, şcoala. Cu cât un popor are şcoale mai bune, mai cores­punzătoare cerinţelor timpului, cu cât şcoa- lele au învăţători 'mai buni şi tot ce trebuie în ele, cu a tâ t şi poporul înaintează mai uşor.

Ce observăm Ia poporul nostru? Au­zim, vedem şi cetim adeseori, că în cutare comună s’a zidit o biserică, în cutare co­mună o şcoală, iar în cealaltă s’a reparat temeinic o şcoală, dovadă că noi Românii încă ştim preţui binefacerile, ce poate să le aducă şcoala.

In comuna noastră Proştea, încă s’a adoptat temeinic şcoala noastră confesio­nală, cu cheltuieli de peste 2000 cor. fă­când o sală de învăţământ foarte frumoasă şi spaţioasă, încât numai fală face poporu­lui nostru român 'din P roştea ; iar în ziua de 28 Octomvrie st. v. a. c. a fost sfinţirea acestui locaş al culturii. Comuna noastră Proştea este o comuna destul de frumoasă in apropierea Agnitei (comitatul Târnava- mare). Locuitorii sunt Români şi Saşi, Ro­mânii în majoritate. Şcoala noastră confe­sională ii cuini corespunzând ccrintcior legii celei nouă şcolare, trebuia clădită din nou sau adoptată temcinic.

lntâmplându-sc să n ’avein preot in co­mună, devenind postul de preot vacant, afa­cerea cu zidirea şcoalci ajunse în tr’o stare criticii. Alcgându-ne preot, am căpătat in persoana părintelui Dimitrie Putea, fost paroli în comuna IJcja, traclul Sighişoarei, un adevărat conducător nu numai în cele biscriceşli, ci şi în toate afaccrile ce ne privesc pe noi cretfincioşii.

In rcstimpul acesta scurt de abia o ju­m ătate de an, decarul a fost ales ca preot, al bisericii noastre, n 'a cruţat nici timp, nici osteneală, numai ca şi acest aşezământ al culturii, şcoala, să fie conform cerinţelor de astazi, şi să-şi poată îndeplini chemarea sa, de a da neamului românesc şi bise­ricii, a cărei fica este, fii luminaţi, deştepţi şi credincioşi. A mai făcut părintele Dim. Puica şi alte lucruri frumoase, cari merită toată lauda şi sunt vrednice de a fi cunos-

nicî să apuce si să ţie oblăduirea acestei ţări, el va priveglieă cu străşnicie ca knejii acestui pământ să nu ceară dela locuitorii judeţelor lor alte dări şi alte îndatoriri de­cât acele statornicite de veacuri de obiceiul pământului, va priveghea ca ei să judece pe locuitori cu 'd rep ta te şi va înfrâna şi pedep­si cu asprime orice călcare a acestei legă­turi. Asemene, jur că dacă Vocvodul Bog­dan va ajunge la oblăduirea acestei ţări «I va priveghea ca locuitorii satelor knc- zeşti să împlinească cu sfinţenie îndatori­rile către knezi statornicite de obiceiul s tră ­moşesc al pământului, că va pedepsi a i străşnicie pe acei ce se vor împotrivi şi-i va sili să fie credincioşi şi ascultători că- iră kneji. Aşa să ajute Dumnezeu Voevo- dului Bogdan. Proclet să fie dacă va călcă acest ju răm ân t!

Apoi săru tă crucea şi evanghelia. A- tunci Părintele Isaia zise:

„ ~ Dumnezeu Atât Puternic, m artor al jurăm ântului ce l-aţi făcut, să binecuvinteze pe acei ce-1 vor ţinea cu sfinţenie, să pc-

cute şi de alţii. A înfiinţat „Reuniunea fe- . meilor pentru infrarnsefarea bisericii", a înfiinţat societatea „Junimea“ a feciorilor şi a fetelor din comuna Proştea, iar bise­rica a fost provăzută cu multe podoabe frumoase. Aceste şi alte multe lucruri bune şi folositoare, pe cari Ie-a făcut Sfinţia Sa în timpul scurt de o jum ătate an, în co­muna noastră, ne dau prilej ca să fim mân­dri, că avem un astfel de preot.

• Fiind şcoala în vara aceasta aproape că din nou zidită, conform legii, s ’a şi predat destinaţiunei sale. Ştiind noi, că nici un lucru bun nu să poate înfăptui fără ajuto­rul Tatălui ceresc, în ziua de 28 Oct. st. v. s’a făcut sfinţirea acestui locaş, fiind che­mată pe această zi în comuna noastră şi conferenţă didactică-religioasă trilunară, compusă din preoţii şi învăţătorii comune­lor vecine. Serviciul divin a fost oficiat de domnii p re o ţi: Dimitrie Puica, preotul lo­cal ; I. Filipescu preot în M ergh indeal; Macedon Grecu preot în Hundrubcchiu şi Valeriu Cosma preot în lacobeni, iar strana au coiidus-o învăţătorii: Zaliarie Muntean, Macedon Turcu şi loan Şerban. La sfârşi­tul sf. liturghii părintele Filipescu a ţinuto cuvântare pătrunzătoare sbiciuind unele scăderi a-le poporului nostru şi îndemnau* du-ne ca să ţinem cu toată dragostea Ia legea şi limba noastră.

După săvârşirea serviciului divin cu toţii în procesiune am plecat dela biserică— în sunetul clopotelor — la şcoală, unde s ’a făcut sfinţirea sălci celei nouă de învă­ţământ. Cu accastă ocaziune preotul no­stru local D. Puica prin cuvinte bine sim ­ţite a ară ta t scopul, pentru care s ’a înălţa t .acest locaş, indciniiându-ne ca să ţinem cu toată taria la şcoala noastră confesională şi să jertfim cu toţii pentru susţinerea ci, căci ca este fica bisericii. A am intit între altele că amândouă (biserica şi şcoala) sunt neşte făclii aprinse luminând comunei noa­stre, ca toţi să ne vedem calea şi nimeni s:i nu um ble orbecând în întunerecul nc- ştiinţei să grijim ca nici şcoala, nici bi­serica să nu stea goale Ia timpul său, ci cu toţii să le cercetăm şi să ascultăm cu drag, celecc ni-se vcstesc in transele, căci acelea • toate sunt spre binele nostru. A mai zis preotul nostru : una însă vă pun la inimă, să nu uitaţi de slujitorii acelora, de invă- torul vostru şi 'preotul vostru, ca ci cu ini­mă liniştită şi veselă să-şi poată împlini

doprească pe acei care vor cutczâ să-l calce.Apoi zise către ţăran i:- Sunteţi m ulţăm iţi, oameni buni?

Perit-o in sfârşit bănuiala din voi?Şerban răspunse pentru tovarăşii Iui:— Suntem ‘ mulţăm iţi, Cuvioase P ă ­

rinte, şi cinstiţi boieri. Să tră iţi, căci astă noapte aţi făcut o faptă marc care umple de bucurie un norod întreg. Aţi făcut să piară cu desăvârşire dihonia dintre noi. Noi, fruntaşii satelor, vă încredinţăm pe cinstea noastră că nu vă veţi căi de fapta pe care aţi făcut-o. Veţi vedea în curând, la luptă şi la nevoie, cum ştim să ne ră s ­plătim dreptatea care ni-sc face. Daţi-ne răgaz până atunce!

Apoi plecând genunchiul înaintea P ă ­rintelui, ii săru tă mâna zicând:

Să trăeşti, Părinte, ceia ce ai făcut astăzi nu vor uită strănepoţii noştri nici peste o mie de ani.

Toţi ţăranii urmară pilda lui Şerban şi veniră pe rând să sărute mâna lui Isaia.

Acei care aduceau tovarăşi noi pe chi-

chem'area lor, iar nu suspinând.Diipă aceasta s’a făcut stropirea cuapS

sfin ţită.După serviciu ne-am întrunit cu to ţii

în casa parohului local, unde am luat prâ«- zul p regă tit de On. Doamnă preoteasă di« Joc. După prânz ne-am întors în sala şcoa- Iei, unde dl înv. Macedon Turcu a ţ in u to prelegere poporală despre nutreţurile măcsiritr, iar dl înv. Zaharie Muntean o prelegere despre meseriile la poporul ro­mân. Amândouă au fost ascultate cu cel mai viu interes şi cu cea mai m are plăcere.

In urmă dl înv. local loan Şerban In num ele poporului adunat m ulţum eşte a tâ t On. Domni preoţi cât St. Domni învăţăto ri că deşi a fost un timp nefavorabil, n ’au p regetat de a veni în comuna noastră.

In legătură cu sfin ţirea şcoalei, şi cu conferenţă didactică-religioasă tinerimea adultă din comună a aranjat sub condu­cerea înv. local o produefiune teatrală îm ­preunată cu petrccere cu joc. S’au jucat p iesele: Soare cu ploae, comedie în tr 'u n a c t ; Otrăvii de liâraogi, comedie în tr’un act, şi Ţiganul ‘cătatul, comedie în tr’un act. Toate piesele au reuşit pe deplin. Cu toate că a fost un timp nefavorabil, totuşi a fost un public numeros. Au în trat 101 cor. şi 56 bani. Din această sumă scoţându-se clieltuclile în suma xle [19 cor. S0 bani, p ră ­mas venit curat 51 cor. 76 bani. Această suină s ’a întrebuinţat pentru form area unei biblioteci şcolare.

După producţiune a urm at joc. Ne-am petrecut cu toţii frumos şl bine, iar apoi ne-am îndepărtat cu toţii pe la casele noa­stre, fiind încredinţaţi că acest înccput, a fost frumos şi bun şi că ceeacc s ’a făcut, cu bun scop s’a făcut.

lima noii Solo mo/t epitrop I.

„ F o a ia P o p o ru lu i" cu n u m ă ru l t e află de v â n z a re în SibWu — în to t decur­sul săptăm ânci — la A d m in is tra ţia foii« strada M ăcelarilor Nr. 12, precum şl ta trafica şi prăvălia de ziare L. v. N im ctM In strada Turnului (Saggasse) Nr. 12, Im pentru partea de sus a oraşului în trafic* ţi prăvălia de ziare H . F ra n k , strada ( 3 * nădiei Nr. 36.

zcşia lor, îi numeau Părintelui, arătându-i satul din care era noul venit.

Când veni rândul lui N astasă L a ica din Rugineşti, ci după ce sărută mâna lui Isaia, îi zise arătându-i pe un ţăran tânăr, nalt şi voinic şi pe un preot tân ă r ce se ţ i ­neau de e l :

— Iată, Părinte, vărul meu, N isto r Mircca, din satul Neruja, cu cumnatul său . Preotul Dănilă, tot de acolo. Ei sun t a i noştri cu trup şi cu suflet şi s’apucă să ne aducă în ajutor, la cea de întâi cerere, trei sute de munteni Voinici, toţi arcaşi de frunte.

— Şi nu se tem ei să a tragă asupra lor mânia Iui Basarab dacă, fără de voia Iui, vor veni în ajutorul nostru? în trebă Părintele uitându-se lung Ia nouii veniţi cu ochii lui adânci şi pătrunzători.

— Vrancea nu este robită lui Basarab, zise preotul Dănilă cu un glas răguşit cu desăvârşire, dupăce săru tă m âna călugăru­lui, ea se ocârmueşte singură, plătindu-i numai bir şi dându-i a ju to r Ia război. D ar

Nr, 4t fCAIA POPORULUI Pag. 5

Ce scriu alte gazete?Artnistiţiul s’a încheiat şi va urm a şi

* a o a pe deplin , dacă nu se vor ivi a lte titeţrcături din partea Greciei, singurul stat, «41« s 'a războ it fă ră să peardă soldaţi, mai a1#s că s’a m ulţum it să dea drumul la cete de tâlhari (andarţi) împotriva Românilor d ia Epir şi M acedonia, iar oastea adevă­ra t* să se plim be numai prin aceste provincii.

Au mai răm as chestiunea (afacerea) portului dela M area-Adriatică, pentru care 9eibia vrea să înceapă chiar războiu, fiind •3 se ştie sp rijin ită de Rusia, şi chestiu­nea răsp lă tirii României, pentrucă nu a m o­b ilizat la începutul războiului în contra Bulgariei. In Bucureşti se ştie, că Regele Qâroi a fost singurul cap luminat, care a prevăzut (a dat cu socoteala) cudereaTur- ciei şi pentru $ împedecâ aceasta precum şi hUOrirea prea 'mare a Bulgariei duşmă­noase şi României a vrut să mobilizeze ar- 'matm română, împedecând astfel 'pe Bul- g0/i să. se îndrepteze cu toate puterile lor tojttra Turcilor. Dar W fost împedecat de dtţăţii sili, Austro-Ungaria şi Germania. A- «tfate două sta te sunt datoare să sprijinea- «•i! acum România în cererile ei.

Despre chestiunile (afacerile) acestea publică gazeta Berliner Tageblatt (din Ber­lin , capitala Germ aniei), nişte ştiri, cari aflată’ mai ales dc ce însem nătate m are p.eatru Tripla-A lianţă (A ustro-U ngaria, Q ertnania şi Italia) e România, pe care fleacuri ca Aponi Şi Batiani au obrăznicia

o batjocorească. Iată cc zice corespon­den tu l din Viena al lui „Berliner Tage-bla tt“ : ; • ! •

încordarea dintre Austro-Ungaria şi R viy» nu a fost pricinuită din cauza Sârbi­lo r, ci din cauza ccrcrii României de«a p o m i despăgubiri în Balcani. Rusia spri- pkaeşto Bulgaria în dorinţa ci de-a sc îm ­potrivi ccrcrilor României.

Rusia sprijineşte Bulgaria în îm potri­virea ei contra României.

Cercurile guvernam entale (căpeteniile ţ* rii) româneşti şi presa (gazetele) sunt foarte supărate contra Austro-Ungariei. ta tii explicarea (înţelesul) acestei supă* r i t r i : România, la începutul lunei Octom- v ţie , era gata s ă facă o dem onstraţie (as- a ţu ţn re) m ilitară, .care ar fi împedecat iz-

« ş tire a războiului. România n a putut

însă să-şi îndeplinească voinţa, fiind o- prită de Austro-Ungaria şi Germania. Iar acuma, România are din partea Austro- Ungariei cu drept cuvânt un sprijin mai puternic pentru a i-se împlini dorinţele. La aceasta se mai adaugi ?/ străduinţa Ru­siei de-a câştigă România de partea ei. Starea diplom atică a Austro-Ungariei e cât se poate de rea : pe deoparte monarhia are lipsă de simpatia Bulgarilor în aface­rea albaneză, ia r de altă parte trebuie să sprijinească cererile României, acest aliat pţiternic, dar şi foarte 'primejdios prin po­litica sa, naţională şi forţa (puterea) ar­matei sale.

România, care până acum a urmat po­litica Triplei-A lianţe, ar putea să-şi schim­be direcţia politicei externe şi pentru a îm- pedeca o astfel d e întâm plare dezastroasă, Austro-Ungaria e gata să provoace con­flicte serioase. C?ci schimbarea politicei externe • României ar însemnă stricarea totală, a echilibrului european (a stărilor de acum din Europa).

#Care • învăţă tu ra pentru noi Românii

din Transilvania şi U ngaria? O luptă tot mai stăru itoare pentru sfintele- noastre drepturi naţionale, căci neamul românesc de pretutindenea câştigă tot mai mult în vază şi trecere. Iar aceasta trebue să ne îmbucur© şi pe hoi.

Pe;ch!d«rea camerelor române.Luni a fost deschisă noua sesiune a

cam erelor rom âne în prezenţa Regelui, a m oştenitorului trenului şi a prinţului Carol.

Regele a cetit meMgiul (vorbirea de deschidere) cu tare , accentuând (a*m inţind) în mod deosebit partea privitoare la în tâm plările din Balcani şi la ţinuta Ro-

; mâniei. Dăm şi noi partea ace«#U :; „Rom ânia, în voinţa ei dc-a contribuii la localizarea (ca să nu se lăţească) răz- ! boiului, a p ăstra t neutralitatea (nu s’a a- | m estecat) faţă, de statele, cari se războiau

în Peninzula-Balcanică, urm ând însă cu luare am into desfăşurarea unor întâmplări, cari ating num eroase interese ale statulni nostru.

Suntem în drep t a nădăjdui, că aceasta ţinută va da rezultate favorabile (va avei urmări bune) pentru bunele Ugătwri cu statei« balcanice in noua lo r constituire

V ijacetiii se fălesc că sunt Români în tre RdmÂni. Acolo unde Se face vre-o lucrare w?t*âncască ci cer, ca un drep t sfânt, să 4 ihii partea lor Ia lucru. Puţin le pasă dacă fâpta lor placc sau nu place Iui Basarab.

— Olasu-ţi este foarte răguşit, fiule, atţo părin tele Isaia privindu-l cu m ulţă-

,-*<ire, totuşi frum oase şi româneşti sunt •tfvintelo ce Ie rosteşti.

— P ărin te le o, răcit rău pe drum , zise •ţupeea tovarăşul preotului, N istor Mircea, d a i inima Iui e s te totdeauna caldă. A§- -Mptăm cu to ţii cu nerăbdare semnul de a to ies în lup tă .

Părin tele Isaia mai puse străinilor câ- tav» întrebării ţ i et răspunzând în tr’un chip

m ulţărat pe deplin , orice bănuială că •Otarii cam greoi s i Iui N ăstasă Lenea a r f i p a ta t să-I fa d ţ să aducă la în trunire ţo-

nevrednici d e tred in ţă ' pieri din tain* ţ a ţj£ lg * ia .:

Scopul do căpetenie cc-I ave i în ye* P ărin te le Isaia Intr'aceastS în trunire

fka işnmrca aeinţdeaerilor dintre Rneji pi

săteni şi încetarea nedreptăţilo r şi a şamo- volniciilor de car* se -tânguiau acei dc pe ur­m i. Precum am văzut acest scop fusese atins. Apoi folosindu-se de faptul^ că atâ­ţia fruntaşi erau adunaţi în faţa împuter­nicitului Iui Bogdan, el U propuse să fa®ă cu to ţii înaintea lui Stroîci jurăm ânt de credinţă că tră Domnul «Ies de ei. Acest jurăm ânt fu făcu t d e fiecare în parte, adu­narea în treagă izbucnind necontenit în stri­g ă t de :

— Să tră ia sc ă !După săvârşirea jurărninUlor, Părin-

t*l« Isaia se mai sfătui ca o«i de faţă asu­pra mai multor amănunţimi. Se hotărî, în­tre altele, chipul în care era Să i se aducă la cunoştinţă mtâmplările cele mai ie sa­mă în Treme* călătoriei lai.

Apoi a d u n a t« se sparse, cei mai mulţi ifln gneji ei din ţărani plecară de-a drep* tul kl caaelf ÎQr» muma», paţini răm aseră laBăluieştt peste noapte.. I

Părin tele Issua ca tovarăşii hu pleeaxa fa jo ri de îăuâ eăci e iln fă rp l era aşteptat

(form are) şi că Interesele noastre vor fi:respectate.

Rom ânia ieste privită ca un factor (pu­tere) în sem n a t în fconcertul european (în­tre s ta te le europene) şi la regularea defi­nitivă (din u rm ă) Sa chestiilor deşteptate prin criza balcanică glasul ei va fi ascultat.

încrederea, ce naţiunea o are în cuno­scuta şi recunoscuta Vitejie a ostaşilor săi este cu desăvârşire îndrep tăţită . Armata se află; în s ta re de-a răspunde acestei în­crederi Şi este to tdeauna gata la îndepli­nirea chem ării sale/*

D eputaţii şi senatorii au aplaudat cu căldură cuvintele bărbăteşti a le Regelui României. _____ _______

Adunare de învăţători.învăţă to rii din despărţăm ântul Cluj al

Reuniunei învăţă to rilo r din arhidieceza de A lba-Iulia şi F ăgăraş şi-au ţinu t adunarea' de toam nă a anului curent la 24 Noemvrie n. în Feneşul-săsesc. •

D upă ascultarea serviciului divin — unde pro topopul Dr. E. Dăianu ţine o prea. frum oasă cuvântare despre însem nătatea zi­lei, spunând în u rm ă scopul adunării în- vă ţă to reşti, — învăţătorii !să adună în Una din şa le le de învăţăm ânt a şcolii din Fe- neş, unde în tre iuai mulţi oaspeţi şi mul­ţim e de popor, învăţătoru l local loachim Pop ţine 2 prelegeri dc model foarte binesu ccese .: '

S’au cetit 3 d izertaţii şi anum e: N. F ă tu : Despre şcoală, A. Porn: învăţământ tul continuetiv şi V. G aloş: Despre nutre- ţurile artificiale sau 'măiestrite.

S’a a les com itet nou, în frunte cu An- dreiu Pora, înv. în C luj, preşedinte, Vasile Galoş, înv. în Aghircş, notar, şi loan Lu- caciu, înv. in Fclcac, cassar.

D upă sfârşitul adunării, dascălul de model Chim u invită la o prea bogată masă pe to ţi cei prezenţi. La m asă s’au ţinu t mai m ulte toaste, în tre cari cel dintâiu a fost închinat Înalt Prea Sfinţitului Arhi­episcop Mihali. '

C u durere trebue am intit că precum ş,i de a ltă dată , aşa şi acum n 'au voit a să prezenta to ţi membrii ordinari ai despărţă­m ântului.

M ulţăm ite bocotanuhii dascăli unchiu* lui Chim u, pentru buna tractarc dc care ne-a îm părtăşit. ' Unul din cei prezenţi.

la Iaşi. ■ E ste d e crezut că Mihu nu îm păr­tăşea graba călugărului şi că ar mai fi ză- băvit bucuros Ia Poiana spre a-şi mângăiâ' ochii cu privirea Ilenei.

So vede că kneghina, din partea ei, credea că şederea Părintelui Isaia Ia tatăl- său av*â 6ă fie m ai lungă, căci un nor aco­peri frum oasa ei fa ţă când, la sculare, a f l i t ă P ărin te le cu ai săi plecase. Slugile ca­sei văzură cu m irare că, de astă dată, cu toate silin ţe le ce-şi dădeau, jnu Serau în itane să m ulţăm ească pe stăpâna lor, obişnuita tâ t de răbdătoare şi de blândă.

(V® urnii),

V orbe cuminţi..Ţiganul îm părat istt fie, to t pleacă la.

terţii»

F ă ră eâne 'n băfăfarS , eşti ca fără- dinfi în p o f t . ;

W&n*. tţend .« te fetfiamdS, risipeşte eu oeaiţitk ‘

Pag. 6 FOAIA POPORULUI Nr. 49

0s Literaturii şl ştiinţă B

Sârbii.• * • X '

In Serbia, Serbia veche, o parte mică a Macedoniei, apoi în Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Slavonia, Croaţia (aici sub num ele de C roaţi), în partea de meazăzi a Pustei d in tre Tisa şi Dunăre, şi în Banat locueşte poporul slav al Sârbilor, partea cea mai mare 'de religiunea greco-orientală, C roaţii de cea romano-catolică, iar în Bos­nia beii (nemeşii) şi o parte a orăşenilor de cea mohamedană.

După cum spune scriitorul slav Şofa- ric, neamul Sârbilor ar fi tră it Ia început în partea de meazănoapte a Carpaţilor (în G aliţia şi înspre Bohemia), ceeace dovede­ş te şi asem ănarea mai mare dintre limba sârbească şi cea cehă (a Cehilor din Bo­hem ia). Prin veacul al şaselea după Chri- stos au trecut peste Ungaria în Peninzula- Balcanică, peste care s’au răspândit ca ni- J té valuri mari până aproape de Constan- tinopol şi până’n lăuntm l Greciei dc as­tăzi.

Locuitorii din Croaţia. Slavonia, Ser­bia, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Ma­cedonia erau pe Vremea aceea Romani-Ro- mâni, cari au fost slavizaţi, scăpând nu­mai Macedo-Românii. Chiar şi în Slavonia dela noi (o parte a Croaţiei) s'au păstrat vocvozii români până’n vcactil al 17-lea. Croaţii zic până astăzi la religia gr.-or. „lege valahă", iar Sârbii le zic dc tnultc- ori „Valahi", adecă Români.

Sârbii din Bacska şi din Banat au ve­nit numai In Vcacul al 18-lea conduşi dc un patriarh al lor pentru a scăpa dc jugul turccsc în ţările, pc cari oastea Îm părătea­scă tocmai Ic sc.lpase dc sub stăpânirea turcească.

Sârbii din Bulgaria, Tracia (dela Bul­garia spre meazăzi) şi o parle marc a Ma­cedoniei au fost supuşi mai târziu dc Bul­gari, un neam lumic, după cum am arătat în numărul trccut. Dar ci nu slavizat pc Bulgari, primind însă numele acestora.

In veacul al nouălea, Sârbii au primit legea crcştincască prin apostolii Slavilor, ChirlUi şi Melodia. La început au fost su­puşi de Bulgari, apoi dc Bizantini, dar în vcacul al unsprezecelea (anii 1050— 1080) au b ă tu t pc Orecii bizantini şi au întem e­iat o mare îm părăţie sârbeasca, care a ţi­nut, m icşorată, până în vcacul lui Ioan H u­niadé. Pc urm ă au ajuns sub stăpânire turcească, care a ţinut până'n veacul trc ­cut. Serbia c neatârnată din anul 1878.

, Viaţa poporului sârbesc, când liber, dar mai mult subjugat, dovedeşte, că a i cât e asuprirea unui popor barbar asupra altuia de v iţă europeană mai mare, cu atât poporul asuprit ţine mai mult la legea, la limba şi Ja obiceiurile lui şi pe urmă totuşi învinge pe dujman. Aceasta se vede şi la noi Românii din Transilvania şi Ungaria.

Sârbii au fost asupriţi de Turci şi şi-au perdut pe nobilii lor, cari s’au turcizat, cum s’au m aghiarizat ai noştri. Dar aceasta a fost bine pentru existenţa naţională, căci a scăpat de aşa numiţii domni,; totdeauna slabi în păstrarea obiceiurilor naţionale, a limbii şi a legii naţionale.

Sârbul are un corp puternic, faţa cu trăsături pronunţate. Părul e mai. mult blond sau castaniu, mai rar negru. Sârbii nu poartă par lung. La oraşe, femeile îşi \ăpsesc părul, ca să fie negre, căci aşa li

se pare mai frum os.; Afara de aceea se văp- sesc (sulimănesc) şi pe faţă, un obiceiu şi scârbos şi stricător dc piele. Pagubă, că obiceiul acesta a pătruns îşi Ia Româncele din Bănat. . (

Portul e deosebit după diferitele ţinu­turi locuite de Sârbi.

Locuinţa la sate*) e sau de nuiele sau de lemn, cu o temelie de peatră.

Femeia nu e socotită 'egală cu băr­batul, ceeace dovedeşte la un popor lipsă de a iltu ră .

Sârbii încă au. frăţia de cruce, ca şi Românii din unele părţi ale Transilvaniei.

Sârbii sunt cunoscuţi ca oameni iubi­tori de viaţa familiară, primitori de oaspeţi şi cum pătaţi. Ei îşi petrec bucuros cu joc şi vechi cântece naţionale, în cari sunt lău ­daţi vitejii neamului lor, cari au luptat îm­potriva Turcilor. ; Peste tot, nici unul din popoarăle slave nu are atâtea cântece po­porale, haiduceşti şi de dragoste, ca Sârbii. In unele din cântecele lor sunt am intiţi şi Românii, mai ales unii dintre vocvozii ro­mâni.

învăţăm ântul nu c aşa de răspândit la sate ca în Bulgaria.

Observări dela sate— In fortnK <1p pocnii poporole. —

De m ult mi v’am scris nimic,Din satul nost tinos şi mic.Nu, că n'ani avut hârtie,Sau, cit n’am avut ce scrie, —Ci pcntrucă sările,(Când scriu observările),Vcniau Toadcr, Niculae,Să m ă’ntrcbe dc biitaie.

Şi aşa sară dc sară,O ri ningea,- j)Ioua afară,Nu scăpăm dc ci odată,Nici cu uşa încuiată.

- - Azi sunt singur, deci grăbcsc, (Căci mii tem, că nimcresc),Să vă scriu, ca înainte,Observări cu’uvăţăminic.

Fcrbc •satul - şi cum nu,Că nrc gând muscanu Cu noi războiţi să înceapă,Pentru chestia sârbească.Vestea asta s ’a lăţit,

*) Vorliim nmi nW do Silrbii din Berbia şi Turcii», nu <lo cei-dcln noi. —

Până’n satul nost ferit.Bfctrani, tineri şi 'femei,Nu Vorbeau alta ’n tre "ei,Decât numai de r ă 2frel Şi de muscanu mişel.

Inzădar cerca-i să spuni Cii acestea sunt m inciuni;Ei ştiau una îşi pace,Că războiul să va face.Nefiind eu diplom at Nu pot spune-adevărat:C ă va fi sau nu bătaie.Dar zicea ieri N iculaie:„M ă să ştiţi, că ne-om trezi, Şi’ntr’o noapte-om auzi Tunurile sârbilor In dealul colibilor“ .

Asta însă-i spaimă mare,Ca spaima calului, care E setos, dar îi e frică Să bea apă, fcăci, vezi, mişcă In părău. — Deci vă spun vouă, Că mai frumos ne stă nouă,Să nu perdem iute capul,(Lasă să şi-I peardă Sasul).Noi lucrul să nu-l lăsăm ,Rostul să nu ni-I u ită m :Vitele să le’ngrijim,Ce-avcm să chivernisim,Banii în bănci să ni-i lăsăm ,Nu să-i scoatem, să-i prădăm , Căci e mai m ult ca sigur,Că va fi pace în jur.

Iar dc-o fi, cum sc avoucşte,Să nc’nrolăm vitejeşte,La oaste să alergăm ,Patria s’o apărăm.Căci Românu-i cunoscut Dc viteaz şi “priceput,In bătăi probe a dat,Lumii ’ntregi a ară tat,Că în pace suntem mici,In bă ta ie : pui de lei.

Dcci pc lucru înainte,P c ’nvăţat cu dor ferbinte. Gândurile de război Să le lăsăm înapoi.Iar dc-o fi - cu toţii ’n rând S’alcrgâm aşa cântând:La onste ţara nc chiamă,Fraţilor români,Să ne batem făr dc teamă Cu ori ce păgân!

Petrca Dascălul.

Chipuri din „Călindarul Poporului“ pe 1913.Cuprinde peste 200 pagini numai literatu ră de cctit şi la 70 de chipuri d ife riie .

(Vezi şi cele scrise Ia pagina- 11 a foii). >-

T u rc i p r iso n ie rî. Â

Lagărul Turcilor, ca ri au fost prinşi dc M untenegrini, in lupta dela Tuzi, care sVc dat la 24 Octomvric n. -Tir/i e aproape de orăşelul m unienegrin . Podgoriţa.

/

Nr, 49 FOAIA POPORULUI

Poezii poporale.D ia Şoarşul-m are.

Leliţa neanăritată fp a fo st ţie vremea-odată Şi de-un voniecl ca mine, - Dar a6tăzi e vai de tine.

Vai m ândruţă mititea,T.e laudă raalcăta,

Eşti frumoasă şi’n coraj,Şi roşie la obraz.Fii m ândră, cu Dumnezeu, Nu mai avea 'gândul meu.

Frunză verde trei g rănate, De doi ani .umblu pe sate, Pe la joc, prin şezători, Să-mi caut un puişor. Puişorul mi-am găsit,In sat m ândru pardosit.

D u te d o r p este p ăd u re ,D u te la m ând ra şi sp u n e ,C a să m ’a ş te p te pe m ine .S ă m 'a ş te p te pe Joi s a ra D u p ă ce va în să ra C ă m ă duc până la ea.

C u le se d e George Oală, ju n e In Ş oaşu l m are (corn. T â m av a -m a re )

încetarea luptelor în Balcani.— Cum soseşte un ofiţer Turc, în lagărul Bulgarilor, pentru a cere pacc. tdeauna

Incetarca luptelor pe câmpul de războiu se fac de obiceiu, după încheierea unui arm istiţiu . • e- s»au h o tă r it« io « * 1 mai po t lupta cu izbândă. Asjta s’a în tâm plat acum. cu Turcii. De aceea, «n urm a a tâ to r în frângeri,»tf ceară pace, pe când luptau la Ceatalgea. „ . lu n te lo r . O fite -

Spre acest scop un o fiţer turc a. fost trimis în lagărul Bulgarilor, ca sâ ceară arm istiţiu , în tâ ln it în să o f iţe ru lrul a Venit călare, iar în urm a lui călăria un soldat turc, cu steag alb (sem nul păcii) in ' n . » ia r d u p ă aceea ,in patro lele din ju n ii annatei bulgare, el a trebuit să se dee jos de pe cal. Un o fiţe r b u lg a r te p re u n ă cu un so ldat bulgar l’a dus înaintea comandantului lor. Soldaţii turci, cari conducea p

” r ^ UY 3 ™ n e ' arată m om en.ll,'când ofiţerul turc, lesa. Ia ochi, e du sîn a in teantU vrea să-i 'spună vestea, ce-o! aduce. In mijloc e ofiţerul turc, legat la ochi. La s anga o iţ , . rSmănâbulgar, iar în Urma lor se vede soldatul turc, cu steagul cel alb, precum şi ceialalţi so ldaţi tu rci, cari

înapoi. *

FOAIA POP-ORULUI . N r.-49

Sibiîu, 12 Decemvrio n.

în m o rm â n ta re a lui Ion L. C ara- g ia li. Trupul neînsufleţit ial lui Caragiali, care a m u rit anul acesta în Berlin (a se vedea „Călindarul Poporului“ .'pe 1913), a fo s t adus în ţară şi înmormântat Sâmbătă în 24 Noemvrie pe cheltueala statului. în­morm ântarea Iui â fost tina dintre cele mai frumoase, din câte a avut ,Ţara-Românea- seă. Toate cancelariile şi toate şcoalele au fost închise în ziua aceea în semn de jale pentru m oartea marelui scriitor român. Pe căile ferate române a fost o reducere de 50 la sută, aşa că zeci de mii au p e trecu t; la lăcaşul de veci pe celce a fost fala nea­mului.

V ic a r în F ăg ăraş Va fi num it • pro­fesorul de teologie, părintele Dr. Alexan­dru Nicolescu. ;

In tru a m in tire a Iui D r. Ioan R aţiu . La 4 Decemvrie ti. s’au împlinit zece ani dela moartea marelui ‘nostru bărbat, Dr. Ioan Raţiu, preşedintele partidului naţio ­nal român pe timpul celor mai aprige lupte pentru libertatea noastră 'naţionala. Ro­mânii din Turda au ţinut să cinstească me­moria răposatului, slujindii-sc lin parastas în biserica românească Ue-acolo.

Din ccrcu l co m erc ian ţilo r ro m â n i. Duminecă, în 8 Decemvrie ti. c., comisiu- nea aleasă d j congresul comercianţilor ro­mâni, ce s ’a ţinu t în toamna acestui an, s'a întrunit în Sibiiu pentru a discuta asupra pregătirilor necesare la înfiinţarea proiec­tatei reuniuni. Cu iaccst prilej s’a discutat \ îndeosebi asupra statutelor, car/ in curând sc vor trimite guvernului spre aprobare, ca astfel după accea să se poată activa Reu­niunea.

Cum sc p răp ă d c sc ban ii tă r i i p e n ­t r u T îâa. I5da 4 iunie încoace, dccând s 'a încăpăţînat Tisa să domnească în dietă fără deputaţi opoziţionali, ca să oprească vota­rea unei legi electorale mai cinstitc, statul a cheltuit din cauza lui până la 1 Noemvrie 859 de mii 960 cor. (acum sc va fi împli- n it m ilionul) pentru aducerea trupelor mili­tare şi a jandarm ilor la Pesta, adausul de p lată , ce li s’a dat, plata pentru detectivii (poliţiştii sec re ţi) ,'ca ri îl însoţesc mereu pc Tisa, ca să nu-1 toace în cap tot Ungurii lui. Cu banii aceştia s ’a r fi putut alina su­ferinţele tu tu ro r Românilor, cari au suferit d e pe urma potopurilor.

Un jub ileu . In toamna aceasta, pc la sfârşitul lui Septemvrie s’a împlinit 15 ani decând dl Victor Tordiişianu stă neclintit Ia cârma Reuniunii meseriaşilor români din Sibiiu ca prezident şi peste tot ca condu­cător al destinelor ^meseriaşilor români.

Comitetul reuniunii, în frunte cu dl G. Poponea, vice-prezident a hotărît să scoată la iveală lucrul acesta cu ocazia zilei ono­mastice, care a avut loc în 24 Noemvrie.

In preseara zilei onomastice, corul m ixt al reuniunii, — peste 60 persoane, — membri comitetului şi alţi membri vechi ai reuniunii au plecat în copore la locuinţa dlui Vie. Tordăşianu. Corul, sub conduce­rea dlui I. Ignaton, teolog absolvent a cân­ta t mai multe cântece, cari răsunau pătrun­zător în liniştea scrii. Dl Poponea, în cali- ia te de viceprezident a l reuniunii a rostit următoarea vortrirc:

„M ult Stimate domnule prezident î „îndem naţi de sentimentul de stimă ?i re­cunoştinţă am venit 'ca în numele meseria­şilor români din Sibiiu, !să dăm expresiun’e bucuriei noastre pentru fericita întâm plare că de data jaceasta Vă putem' felicita a cinci­sprezecea oară Ia ziua numelui, ca condu­cător bun, luminat şi desinteresat al clasei noastre de mijloc.

C ăldura cu care a-ţi îm brăţişat cauza meserieşască, munca ce a-ţi depus-o în

- curstil celor 15-iani pe terenul vieţii noa* s tre m eserieşeşti va rămânea înscrisă cu litere de au r în analele reuniunii noastre şi,în inimile celor ce o au înţeles şi preţu it după cuviinţă.

Faptele, cari până de prezent cuprind cea mai frumoasă parte din istoria desvol- tării reuniunii noastre, vorbesc cu m ult mai mult, decât a-şi încerca eu a spune. Ele dovedesc şi vor dovedi şi urm aşilor noştri căldura şi sinceritatea 'unei inim i nobile, unei voinţi nestrăm utate, unei răbdări fără de m argini, căci numai un om înzestrat cu aceste ca lită ţi a putut satisface unei sarcini a tâ t de g re le şi-a putut să înfrunte m ultele neajunsuri şi picdcci, ce adesea sc puneau în cale din partea acelora pentru cari se jertfea. Acum, când bunul Dumnezeu v*a ajutat să num ăraţi 15 ani de activitate şi muncă rodnică în ogorul inţelenit, fructele ce sc ivesc să vă îndulcească inima, iar faptele săvârşite s9 vă servcască de m ângâ­iere, de m ândrie 'şi de îm bărbătare, ca cu aceeaş tărie şi cu acccaşi dragoste să con­tinuaţi opera începută pentru nivela şi Înaintarea unor fii părăsiţi ai neamului, dar cari mânc-poimnnc vor forma partea cea mai de căpetcnic, partea care va complecta corpul desmem brat al neamului nostru ro­mânesc. *

M ulţămimlu-vâ pentru toate cele să­vârşite pentru noi, rugăm pe bunul Dum­nezeu să vă înzestreze şi întărească cu inoite puteri, ca să puteţi conduce destinele Reuniunii noastre printre valurile ce s’ar arăta la limanul binelui ş i ’al fericirii.

Primiţi Stimate dle prezident felicită­rile noastre sincere! Să trăiţi m ulţi ani pentru binele şi fericirea stim atei D-voa- stre familii şi pentru binele şi înaintarea meseriaşului român. La mulţi an i!“

Dl Tordăşianu adânc impresionat a m ulţumit d-Iui Poponea şi tuturor, cari cu ocazia aceasta a ţinut să-şi a re te sentim en­tele de alip ire faţă de D-sa. Cortsp.

S fin ţire dc şcoală . Duminecă la 17 Noemvrie n. a. c. s 'a făcut sfinţirea şcoalei din comuna Dretea de lângă Huedin, prin părint. I. Mihalca, protopop onorar fin Aghi- rcş. Deşi comună mică Dretea, totuşi la în­demnul conducătorilor, părintele Lehene şi învăţătorul Orosfaian nu s’au lăsat mai pe jos ca alţii, ba din contră, şcoala lor poate servi dc pildă comunelor vecine. Laudă i sc cuvine On. preotese Lehene pentru os- pătarea străinilor.

Seara învăţătorul • Orosfaian a predat cu tineretul piesa „Ruga dela C hiseteu", care a reuşit foarte bine. Laudă conducă­torilor şi poporului Dretean ! V.

îm p o triv a be ţie i. C ărturarii din Ti­lişca au hotărît să vină în consiliul (repre­zentanţa) comunal cu propunerea, ca în zi­lele dc Dumineci şi sărbători crâjm ele să fie închise. Au mai hotărît, ca în Dumineci şi sărbători să ţină şezători poporale cântări, declamări şi cetire de cărţi bune.

Pilde bune de urrrfat pretutindeni 1

S o c ie ta te a de lec tu ră „ A n d re lu Ş a - guna“ a studenţilor In teologie delă se­m inarul „A ndreian" din Sibiiu învit* la Şedinţa public# ce se va ţinea Vineri, la30 Noemvrie st. v. (ziua Sfântului A *drtifl)1912 în sala festivă a seminarului. Infee- putul Ia oarele 10 şi jumătjate a. ra. De­spre contribuirile binevoitoare în faverul societăţii de lactură se va da socoteală pu­blică. ,

P rogram : 1. Cuvânt de deschidere. 2. -Im n-la centenarul seminarului „Andreian-V text de I. Teculescu, protopreşbiter, m u-

*zica de T. Popovici, profesor sem inarial.3. „Andreiu Şaguna", discurp de Ioan San­du, cleric a. III. 4. O ce veste minunafX, colindă, muzică de G. Dima. 5. P en tru credinţa noastră, d isertaţie de Const. Bo­ţi ea, cleric a. II. 6. Noel, cântec de CrS- riun, muzică de A. Adam.

P a z a dela g ra n iţă . Din cauza neas­tâm părului Serbiei, care a început să tr i­m ită spioni prin Bănat şi Ungaria de m ea- zăzi, paza dela graniţă a fost înăsprită. Pentru călătorii din Serbia şi ceice pleacă acolo s 'au introdus de nou paşapoartele. Căpitanul jandarmeriei din Orşova ia dat un ordin, că îndatăcc soseşte un străin în tr’o comună, să-i anunţe humai decât. S trlîn lil n’a re voie să umble prin comună, iar de are treabă cu cineva, să-l cheme la locuinţa Iui. Celce nu va ascultă de poruncă, va fi socotit spion şi va fi arestat. Spionii sunt aspru pedepsiţi, ba în vrem e de războiu li spânzură.

N epăsarea fa tă dc m u n c ito r i. In mi­nele dc cărbuni dela Lupcni (com itatul H unedoarei), lucrătorii sunt în prim ejdie zilnică de-a-şi perde Viaţa. Din cauza unei explozii dc gazuri s ’au nenorocit mai im iltf muncitori. Banca dc credit din Budapesta, care e proprietara minelor, a ascuns cele întâm plate, tot aşa a făcut şi direcţiunea minelor. In timp de trei zile s’au mai în­tâm plat şi alte două cxploziuni, cari au o- morit o p t lucrători şi au rănit treizeci. Şi nenorocirile acestea au încercat direcţiunea să le ascundă. Tare târziu s 'a in trodus cercetare, dar cei din fruntea minei caută să scoată vinovaţi tot pe lucrători.

Cauza acestor nenorociri e direcţiunea, care nu preţueşte Viaţa lucrătorilor nici ca a unui puiu de găină, aşa că nu ia m ăsu­rile trebuincioase pentru apărarea lor.

S lă b ire a F ra n jc i. De când dujm anii bisericei creştine au ajuns să stăpânească în Franţa, poporul francez slăbeşte to t mal mult. In camera (dicta) franceză a a ră ta t un deputat! că acum patruzeci de ani s 'au născut in Franţa aproape cincişute de mii dc băie ţi, anul trecut numai patru su te de mii. In anul 1893 au fost chemaţi la re­crutare 343 de mii, acum numai 300 d e mii. Ceeace e mai dureros pentru poporul francez, e că anul acesta arm ata franceză arc 80 de Vnîi de dezerto ri!

Iată unde duce necredinţa in D-zeu 1

B ubatu l sau v ă rsa tu l bântuie în m od îngrozitor în M aramurăş. In Sighetul M ar- maţiei s ’au îmbolnăvit în 'două sute de fa ­milii aproape toţi copiii, d in tre cari m ulţi au m urit.

Ia ră a căzu t cu a e ro p lan u l. Avia­torul mai de seamă al Ungurilor, Seeheli Mihai, care e Slovac de altm interi, iară * căzut cu aieroplanul, care s’a sfărm at d c tot. Seeheli a scăpat.

N’au noroc şi pace!

Nr. 49 FOAIA POPORULUI' Pag. 9

A X l-a s e r a tă l i te r a r ă a Reuniunii -sodalilor români din Sibiiu S’a finUt în 28 -Nottavrie n. c. A fost adunată lume mul- iâ ţ i din toate clasele. Şi par’cS ţi-e mai -mara dragul când vezi că intelectualii noş­t r i caută să în tărească legăturile de înfră­ţ i r e cu meseriaşii îşi cu muncitorii români, dându-le mână de a ju to r întru ajungerea scopurilor culturale.

In cuvântul de deschidere prezidentul -reuniunii, dl Victor Tordăşianii a vorbit de- •spre întâm plările mai de seamă petrecute <le-o vreme încoacc în tre clasa m eseriaşilor, a stă ru it cu îndem nuri şi învăţături pentiiu tinerii m eseriaşi, a pomenit de o însoţire culturală şi de a ju to r pe care a pus-o la ■cale bravii m eseriaşi români din Brad şi •despre a lte m ulte lucruri folositoare tu­turor. Cunoscuta scriitoare şi poetă a Ar­dealului, d-şoara Ec. Pitiş a cetit frum os şi •într’o limbă românească curată mai m ulte tlin frum oasele d-sale poezii. Publicul a aScultat-o cu drag, 'căci cam rar ni-se dă nouă ocazia să auziin o limbă românească a tâ t de frum oasă ta Ia d-şoara Pitiş. — C orul seminarului a cântat frumos şi cu sim t mai m ulte din frum oasele noastre cân­tece poporale. 'Dl I. Stanciu, cunoscutul te ­n o r a cântat dcasem enea,— tu vocea d-sale p lăcu tă şi puternică. iS’au declamat poezii frum oase, s’a cântat cântece şi publicul -care a luat parte a petrccut o seară fru­m oasă, de unde to todată s ’a ales şi cu m ulte învăţături folositoare. La şedinţa viitoare, care se va ţinea în 26 Decemvrie *t. n. va vorbi dl prof. Dr. E. Precup. La s fâ r ş i t s ’a îm părţit inai m ulte cărţi folo­s itoare publicului azistent. Coresp.

C iclon în g ro z i to r pe inzu le le F ili- p în c . Peste inzulele Filipine din Oceanul Pacific (Intre Azia şi America) a trecut un •ciclon (vifor uriaş cu vârtejuri), care a p ră ­p ă d it o m ulţime de sate Şi oraşe şi a »mo- 'r i t aproape douăzeci de mii de oameni.

C um lucrează S â rb ii în A m erica , în tre m ultele popoară, cari îşi trim it fiii după câştig la* America, un loc de frunte11 ocupă şi Sârbii din Serbia, C roaţia, Bos- nia-Herţegovina şi Ungaria. Cum îşi în ţe ­leg ei datoria naţională, au dovedit-o Sârltfi din America trimit/tod fraţilor lor suma. de una suffi palru nul dolari, adecă citici- sute douăzeci de 'mii de coroane, pentru şcoalele sârbeşti din ’Macedonia. Cu strân­gerea acestei sum e au început încă înainte cu şase ani. Iar când a isbtfguit războiul

•contra Turciei, au "trimis alte cincisute de mii de coroane, deci cu totul peste un mi­lion!

C âte fonduri bisericeşti pentru susţi- .nerea şcoalelor confesionale rom âneşti din rsatcle lor din patria veche au înfiin ţat cej p e s te o sută de inii de Români din Ame­rica? Aşa de slăbănogi să fie, încât să nu poată contribui fiecare tiin ei câte 15 cenţi

•pe lună, arm ton tribu ie acolo şi cel din ur- : m ă Sârb? — Despre certe în tre preoţi, de- -spre' certe în tre Românii de-acolo primim

~ m ereu ştiri, dar o f a p t i m are românească tnzadar aşteptăm de peste zece ani.

U rm ările b e ţie i de rach iu . Români -de-ai noştri au !ajuns ta lucrători şi prin Germania. Pagubă, insă, bă şi p ris tre cei duşi acolo Se g ăseşte câte unul, care prin purtarea lui n e face de râs, ca sa nu mai vorbim de stricăciunea, c* $!•* fe te şl lui. -fală, c* ni sie Serie din Kaw¥*ffi (Oterma- .^aia) : : ; . . .

Zitefe trecut« att f*st a m trei fra ţi di»

Slâinnic. Ei s ’au pus pe beutură. Gel mai M trân s’a ram aşi t cu ceialalţi doi, că fel bea un litm 'de rachiu pe nerăsuflate. Ce­ialalţi tioi, to t iaşa d e cuminţi, au comandat rachiul. Cel cu răm ăşagul l-a b'eut, ‘dar a- bia a isprăvit şi a căzut jos. A doua zi l-a dus la spital, unde a m urit câ vai de el. Pe înort îl chema Ion Bordean. Un abonat.

Fiecare Românmai de dai Doamne ar trebui să cetească în aceste zile o gazetă cum se cade, din care se afle despre marile frăm ântări, ce se petrec în toată lumea.

Toate naţiunile din Europa urmăresc cu mare atenţiune desfăşurarea lucrurilor în Balcani. Noi Românii, cari suntem atât de aproape de ţă rile balcanice, nu mai în­cape îndoială, că trebue Să urmărim în prima linie cele jee se p e tre c -în jurul nostru.

Fiecare Român să-şi aboneze cel pu­ţin o gazetă românească, de unde va pu- teâ afla foarte huilte. D intre gazete, de­sigur că „Foaia P oporu lu i" este cea mai potrivită, fiindcă

„Foaia Poporului“este

cea m ai veche, m a i b u n ă şi m al ie ftin ăfoaie p e n tru p o p o ru l n o s tru .

Aduce cele mai nouă ştiri despre războiu

pireu* şi

foarte multe chipuri de pe câmpul de luptăCuprinsul ei, foarte bogat ţ i variat»

este anunre Întocm it pentru trebuinţele ţă ­ranului român.

N u m eri de p ro b ă so t r im i t la ccrere o rl-cu i g ra tis .

Abonarea se poate face cu începutul fie-cărei luni şl costăm Pe un an în treg 4 co r. 40 baniPe o jum ătate de an 2 „ 20 Pentru ţările stră ine 11 „ anual

Abonaţii cei noi primesc î n c in ste şi partea romanului „C u paloşul", care s 'a ti­părit pănă acum în foaie.

Lă/iţl deci „Foaia Poporului" preste tot local, ca astfel sa o putem face fi mal bună! _ _ _ _ _ _

La fo n d u l V ic to r şl E ugen ia T o rd ă ­şianu pentru înzestrarea fetelor sărace, al Reuniunii m eseriaşilor români sibieni, au mai dăru it: membrii direcţiunii nou-înfiin- ţatei însoţiri de credit „Raiffeisen" din V urpăr: loan Ceteanu, învăţător, totodată prezident, loan Banea, Vice-prezident, Ilie Giurgiu, Dumitru şi Simion Banea, eco­nomi, fiecare câte 20 bani, loan Marin, pa­roh (Rîusadului) I cor., Lazar Ceteraş, bă- ieş (Burium -Poeni) 60 b., Vasile Lombrea, ziler (de fel din Sălciva de [sus) 50 b., Nun­taşii tinerilor Petru V in till cu juna 'M aria Leţa, fiind naşi losif Marcu jun. pardositor şi soţia sa Ema, cor. 9 .20; G eorge Pipem ea (Cristian) aplicat învăţăcel Ia firm a de bar- b ir a dlui EmanuiI Rohan, 30 bani, Nun­taşii dlui loan Şerbxn, m ăiestru cisraar şi

! n <*rre?ei Maria *. M*ld»van (£>**ia) c*r.

2.48, iar. mirii £2 b.a#i, în t«t«l 3 o»r., Ia- cob A r in i i , fcismaiy ‘Soţia şa Parasdiiva m. Poplăcenel (fi fiul ior Qc ta vi an, 5 i bani, -

"Mihiaif Răduqna, oier, ,'40 bani, loan Şutea, econ. 'şi cărăm idar, so ţia sa Maria n. TârşB şi fetita lo r ‘M aria 50 b’ani şi Ilie Comşa o spă ta r (S ă liş te ) şi 'soţia sâ Maria n. Dottf- n a riu ,'în tru vecinica amintire a iubiţilor şi neu ita ţilo r lo r fii şi fiice, 2Q cor. . „

T e a tru p o p o ra l. Ni se- scrie f Sub aripa „Societăţei pentru fond de teatru r«- m ân" F lo re Todoran şi trupa sa con tinu i reprezentarea scrierilor sale teatrale, co­mice, Ia 12 Decemvrie a. c. în Salva, la 13 N ăsăud, 14 “Feldru, 15-^16 Sângecrzul Român, 17 M aier, 18— 19 Rodna veche, 20 Ilva mică, 2 1 —22 Beclean, 23—24 B#r- ijoprund, 2Si~2f> Bistriţa, 27 Reteag, 28—29 Dej, 30 Ocna Dejului şi în 31 Dec. şi1 Ianuarie 1913 în Gherla, continuând ap«i în a lte optzeci localităţi. Publicul amator— fiind 'garantată didactica — pentru puţin— Va râde hiult.

S ’a p e rd u t pe drumul dela Şura-lare, dela in trarea până la eşirea din comună, trei rânduri de 'haine preoţeşti (unul fte- g îu , altu l roşu, iar al treilea alb colorat). Cine Ie-a îrăsit isau ştie ceva de aceste haine, binevoiască a înştiinţâ la primăria din Şura-m are (N agj’csur, u. p. Nagysae- ben) sau la poliţia din Sibiiu, eventual la adm inistraţia foii noastre.

....———* im ■ni.iMWiiiii mii1 mi

Ştiri economice.D e p u n e rile la bănci. Fiindcă tot mai

sunt unii oameni sa ir ţi la minte, cari cred (ca şi Sârbul, despre care am povestit în «um ărul trccut), că banii economisiţi (cru­ţa ţi) sunt mai siguri după grindă, decât în tr’o bancă bună românească (nu vorbim da cele jidano-m aghiarel), le rcîmprosjrtl- tăm în memorie urm ătoarele:

1. Pentru banii depuşi, banca garan­tează a i capitalul acţionar, fondurile dc re ­zervă, toată averea membrilor din direc­ţiune şi ai celor din comitetul de suprave­ghere, precum şi cu sumele, pe cari le-a dat banca ca împrumut şi pentru cari ga­rantează totdeauna îm pm m utătorul şi g i­ranţii lui a i întreaga avere. E îndeobşte am oscut, că o bancă nu împrumută unui om o sumă inai m are decât face jum ătate din averea lui. Tocmai în vremuri de pri­mejdie de războiu banii sunt mai siguri la bancă decât acasă.

Chiar războiu să se întâmple, el nu se va face pe păm ântul nostru. Acum se obrăznicesc Sârbii şi Ruşii. Pe Sârbi îi m ă­tură arm ata noastră în tr’o zi, iar pe Mus­calii putrezi, cari de şaizeci de ani au mân­cat mereu bătaie, ttiai pe urm ă şi dela Ja­ponezi, cari nu sun t nici a treia parte cât ei, îi va stânge Austro-Ungaria, care e a - liată cu Germania cea puternică.

„E se ch ia n a “ , „ S a lv a to r“ şi a lte so­cietăţi de asigurare de felul Ior au fost silite de tribunal să lichideze, adecă să în­ceteze orice asigurare. Noi am atras de mai 'de m ult iatenţiunea cetitorilor noştri a - supra nesiguranţei ăstorfel de societăţi, Spunându-le, că siguranţă deplină găseşte Românul numai Ia banca rom ânească. Coi ce s’au lă sa t înşelaţi de fărădeleg ile m it­ei noase a le „Esechianei" ş. a. şi-au perrfui orie« nădejde de-« căpăta ceva din sum ă asigurată.

Pag. 10 ^ - „ fM * B0HDRULW* " Nr. 49

Ultime ştiri.Pace între Turci şi ţările a-

liate. — Temeri de războiu între Austro-Ungaria şi Serbia. — Mi­nistrul de războiu al Austro-Un- gariei, Auffenberg, se mulţumeşte de post, — şeful statului major, Schemua, de asemenea. — Ei sunt momentan înlocuiţi cu alţii. — Vizita unui mare-duce rus şi a preşedintelui camerei bulgare la Bucureşti. - - Consfătuiri de pace la Londra.

După cum am fcpus şi în num ărul tre­cut ăl foii, Turcii au încheiat un arm istiţiu de ,14 zile cu ţă rile balcanice aliate.. Azi, Joi, când scriem aceste rânduri, reprezen­tan ţii Turciei şi ai celor patru sta te din Balcani, sun t pe drum cătră Londra, unde m in e în . 13 .Decemvrie n., se vor începe pertractările asupra condiţiilor, pe lângă «ari să se încheie pace peste to t Între ţă ­rile luptătoare.

Pe când, în urm a acestor s tări din Bakani, s 'a r părcâ fcă azi-mâne în Europa fatreagă o să domncască iarăş deplină li- a ifte , — neastâm părata Serbie sgâdără me- r«a monarhia noastră, bagscam ă pusă la •al« de Rusia. Iar despre purtarea Sârbi- lo« faţă de consulul austro-ungar Prohasz- fa, nici azi nu s 'au lăm urit lucrurile pc 4«pHn. Se susţine însă, că Sârbii s 'a r fi purtat cu el într’un mod atâ t dc barbar, h w tt nici nu se poate descrie.

Ceva foarte n eaştep ta ta fo s tîn zilele a- u r te a vestea, că m inistrul de războiu al nis- ozfaiei noastre, contele Auffenberg dim* Hrturttt cu şeful Statului major, Schemua, •^rn m ulţum it de posturile lor. M aiestatea S» 0 şi primit demisiile (m ulţum ită) lor, 4esum ind tn d a ti de ministru dc războiu pc «omandantul dc corp, contcic Krobatin, iar 4 t şef al sta tu lu i m ajor a fost denumit in­spectorul dc arm ată Cottrtul 'Jiotzcmlorf, ccl W C mai zilele trccutc a fost dus o scri- • • a re a îm păratului nostru la regele Carol al României.

M ulţi văd in schimbările accstea o p regătire tot mai mare pentru războiu. Ba • se zice, că noii comandanţi ai armatei noa­s tre ar Vrea cu m ult mai tare războiul, de­cât înaintaşii lor, acum mulţumiţi dc po­sturi. In privinţa aceasta sc vorbesc şi susţin m ulte. Pentru moment c destul însă a aminti, că intre împrejurările, iu ! cari trăim , monarhia noastră nrc datorinţa j a face toate pregătirile de lipsă, ca astfel I să fie gata cum se cade, atunci, când nr fi atacată dc Rusia sau alt stat străin . Iar dacă un sta t c bine pregătit de războiu, a- tunci duşmanul încă sc teme a-1 ataca.

In cele urm ătoare lăsăm să urmeze şti­rile mai n o u ă :

V iena. Guvernul ungar şi ccl austriac au încheiat un împrumut de 250 milioane coroane. (Ungaria 125 milioane, Austria a lte 125). Acest împrumut se dă in aur. Aranjarea împrumutului l ’a luat asupra lor j băncile cele mari din Viena şi Budapesta. | (D e acest împrumut statui are lipsă nu- | mai în cazul, când se va pomi războiul).

B udapesta . Guvernul a oprit a sc mai da deocamdată paşapoarte acelor per­soane, cari mai sunt încă obligate la arme. D e asemenea s’a oprit pe un an de zile m ergerea la America, pentru acele per­soane, cari mai sunt încă supuşi la arm ată.

V iena. Asupra demisiei fostului mi­nistru de războiu Auffenberg se vorbesc multe. Unii susţin, că el n 'a r fi ară tat de­

stu lă eumpăneală şi pricepere pentru con­ducerea treburilor armatei într*o vreme ca cea d e acum. VAlţii zic, că el a r fi făcut .multe comande pentru arm ată, cari coman­de după aceea au trebuit nimicite (retrase înapoi), prin ceeace fetatul a trebuit să des­păgubească pe mulţi fabricanţi. Pe de altă parte a întrelăsat a făce unele comande neapărat de lipsă. :Sunt însă alţii, cari sus­ţin, că ^ministrul de războiu Auffenberg a trebuit să se mulţumească, fiindcă el stătea rău cu opoziţia maghiară din dietă. (Se ştie, că deputaţii opoziţionali, peste o sută, nu iau parte la şedinţele dietei, ceeace în­tre îm prejurările de azi bate tare Ia ochi în faţa străinătăţii. Ei nu iau parte, fiindcă sunt ta re năcăjiţi pe Tisa, Lukacs şi Auf- fenberg, de când cu votarea regulam entului dietei şi a legilor 'militare. Acum spun unii, că după Auffenberg se va m ulţumi şi Lukacs de m inistru-preşedinte, iar Iui a r fi să-i urmeze în Ioc Khuen-Hedervari, fost m inistru-preşedinte înainte de Lukacs. Khuen a r avea apoi chemarea, ca să împace pe U nguri între Sine. Că ce e adevărat din acestea, o să vedem 'şi aflăm în curând).

L o n d ra . Confcrenţa de pace între Turcia şi ţările balcanice aliate, c convo­cată la Londra po ziua dc 13 Decemvrie n. Sc dă însă cu socoteala, că n ’o să sc poată în truni mai curând ca pc ziua dc 16 Decemvrie. Aceasta din cauză, că n 'au so­sit încă to ţi delegaţii (trim işii) ţărilo r, cari s 'au lup tat în Balcani. A fară de accca, îna­inte dc deschiderea confcrenţci trebue să se facă o seam ă dc rânduieli şi Înţelegeri, asupra felului cum are să decurgă desba* terile.

Inaiute de'-deschiderea confcrenţci de pacc, loc vo* întruni tn Londra —* la o con­sfătu ire — şi reprezentanţii (am basadorii) M arilor-Puteri. Aceasta consfătuire ar avea dc scop un fel dc apropiere şi în ţelegere între M arilc-Putcri asupra s tă rilo r din Bal­cani. La consfătuirea am basadorilor vor lua parte acele persoane, cari reprezintă ţă ­rile lor pe lângă guvernul englez din Lon­dra (adecă ambasadorii M arilor-Puteri în Londra). Bate însă tare la ochi, că amba­sadorul austro-ungar în Londra a plecat înI r Decemvrie la Viena. Cu ce scop nu sc ştie. Sc susţine însă, că confcrenţa am ba­sadorilor arc dc scop numai o consfătuire între ei, fără nici un alt obligăm ânt.

V iena . Prinţul loan Lichtcnstcin a cinstit 30 mii coroane, Franz Lichtcnstcin 20, iar oraşul Viena 30 mii coroane, pentru soldaţii cari păzesc graniţa.

B elg rad . Ministrul sârb Giclovici a publicat zilele acestea o scrisoare, unde zice: Noi Sârbii tremurăm dc aceea, că Ru­sia şi azi se va pleca, iar atunci sc repc- ţeşte acclaş lucru, ce Fam văzut când cu anexarea (alipirea) Bosniei şi Herţegovinei Ia Austro-Ungaria. Toate privirile Sârbi­lor sunt îndreptate azi spre Rusia, . care trebue să se hotărască acum şi să vorbea­scă pe faţă. Dacă ea azi nu e pregătită , atunci când va fi? Când cu războiul ruso- japonez n’a fost pregătită, când cu ane­xiunea to t aşa. Acum a spus m inistrul de războiu, că Rusia s/ă gata.

B ucureşti. Marele-Duce rus Nicolae Mihailovici în Bucureşti. M arţi în săp tă ­mâna aceasta a sosit în Bucureşti M arele- Duce rus Nicolae, ca să dea Regelui Carol băţul de mareşal (cel mai mare general în tr'o arm ată) al armatei ruseşti. EI a fost pri­

m it cu m ult alaiu fiind găzduit în P a la tu l' Regal. C u a zi înain te a sosit şi o dele­g a ţie a regim entului Vologda, al cărui şţef' (cap) e Regele Carol. .Seara js'a jdat jb m asă în cinstea lui. Mencuri a fost o slu jbă cu ■ parastas la M itropolie pentru sufletele sol­da ţilo r m orţi pe câmpul de lup tă dela Plevna. La aceasta slu jbă au fost de fa ţă şi doi generali bulgari veniţi anum e de pe- câm pul de luptă. iD upă parastas a fost o - m are defilare a trupelo r rom âne pe dina­in tea Regelui şi a Marelui-Duce. Seara s ’a d a t o a ltă m asă hiare, apoi Rusul şi a i to­varăşii lui a plecat înapoi la Rusia.

Cinstea, ce s’a făcut Regelui Româ­niei, e o nouă încercare a Rusiei de-a a tra ­g e România în tovărăşia Rusiei îm potriva m onarhiei noastre.

B u cu reşti. Duminecă seara a sosit în Bucureşti preşedintele sobraniei (d ietei) bulgare, Daneff, fiind prim it la G ara de- N ord din partea mai m ultor înalţi funcţio­nari în m inisterul de externe şi a lţi fruntaşi rom âni. Daneff a fost găzdu it la secretarul general din m inisterul de externe. Luni â luat parte la deschiderea carnetelor române. M inistrul-preşedinte, Maiorescu, a dat o cină în onoarea Iui Daneff. El a fost în aud ien ţă (vizită) şi la regele Carol, lind« a s ta t tim p de un cias. Daneff reprezint* Bulgaria in confercnţa de pacc dela Lon­dra, unde a plecat M arţi dimineaţa.

B ud ap esta . Aci s ’a ţinu t zilele tre- cutc o confcrcnţă a prim arilor din orăşel* mal Vnari a le Ungariei. Au ho tărît sâ c e a ri am ânarea cu un an de zile a leg ilo r nou* de dare, cari au să în tre în vigoare la 1 Ianuarie 1913. Anul c rău , iar prin acest« legi clasa 'de mijloc va fi m ult mai îngreu­nată. Primarii s 'au p rezen ta t la m inistrul dc finanţe, care h ’a voit însă sâ audă d t aşa ceva. După aceea s ’au dus la m inistrul- preşedinte Lukacs. Accsta *a spus, că el nu c chiar contra unei am ânări mai mici şi crede, că guvernul va găsi vr’un modru oarc-carc. (Cele spuse de Lukacs sc par a fi numai vorbe dc muicomire).

Poşta Redacţiei şl a Administraţiei.

Gccrgc Olariu, Pac/iţa. Poezia nu • Jt0|>oral;i. Ea n fo.-i ipiirîi.'i in c.irţt.

Hhinia. în c rt'ip-imlenţn trimixă spuneţi, că j,va t:rmna. A^lrptnui pa no trimiteţi ţt a r ­man-a, rn iii puMk.un toiul deodată.

Redactor re sp .: N icolae B ra tu .Editura şi tiparul „T ip o g ra fia P o p o ru lu i* .

Târgurile de ţara .târgurilor o duph enlendatut ViC/siu),

1 Dcccmvrie: Feldioara (com. Braşo­vului), O radea mare.

2 Decemvrie: Făget.4 Decemvrie: Alba-Iulia, Paraid.5 Decemvrie: Baia de Criş, B oroşse-

beşj Jibău, Ormeniş, Sighetul M a rm a ţie i .^6 Decemvrie: Brad, Cehul din Selagioţ.

Hasm aşul Lăpuşului.7 Decemvrie: Bălăuşeri, C em atu l de-

jos, Ocna (com. A lba-Iulia), Şim leul -Sil— van iei. 7 •

8 Decem vrie: Agnita, H alm agiu mare*, Odorheiu. . - :

: 9 Decemvrie: Silinghial10 Decemvrie: Abrud, Ciuc-Sân-Geor—

giu, C etatea de baltă .' .11 Decemvrie: H uedin.

16 Decemvrie: Aita hiare, Zarand.17 Decemvrie: Geoagiul de jos.

' N n 49

A apSrtit

1 Călindarul Poporului pe 1913.

_ Anul al XXVIII-lea. -Ca în foţi anii, aşa şi în anul acesta,

„Călindarul Poporului“ este cel mai bun, cel mai bogat In cuprins, cel mai frumos

| şi cel mai bine îng rijit dintre toate călin- darele noastre. D espre asta se poate con­vinge oricine, îndată ce a luat în mână a- cest călindar, care cuprinde

preste 2 0 0 pagini nu­mai literatură de cetit,

iar la olaltă cu celelalte publicatiuni cu­prinde la

350 de paginiDe altcum „C ălindarul Poporului“ şi

trebue să fie cel mai bun dintre toate, fiindcă este şi cel mai vec/riu călindar pen tru poporul nostru. Doar în decursul *e!or 28 de ani, dccând apare, ceice îl în­grijesc s’au orien tat destul de bine, că de

' ce arc lipsă poporul românesc.Dovezile sunt următoarele; „Călinda­

rul Poporului“ spune, — pe lângă însem ­narea exactă a sărbătorilor de peste a n ,— rum va fi vremea în anul 1913, după că­lindarul dc 140 ani, apoi toate cele de lipsă despre poştă, telegraf, ştempele etc., precum şi numele tuturor bărbaţilor noştri, cari stan în fruntea Conzistoarelor române gr.*or. şi gr.-cat. După aceea urmează date despre şcoalele noastre poporale, despre gim nazii, seminarii, şcoalele dc fete, apoi num ele şi locul unde se află reuniuni cu lturale, reuniuni dc femei, de cântări,

j^de m eseriaşi, dc binefacere, dc agricultură, ^ în so ţir i săteşti, bănci, tipografii etc. etc.

La to a te accstc reuniuni e pus şi num ele conducătorilor lor. Ca un lucru bun, cc treb u e să sc afle în tr’un călindar cum sc cad» , sc poate numî felul cum sunt aranjate

târgurile de tară după luni şi după comune

-unde sc arată pc lângă târgurile dc m ăr­furi şitârgurile de vite, ol, cal etc.

Aceasta e o întocmire, ce nu se află in nici un alt călindar românesc, decât in

Călindarul Poporului".D ar fiindcă noi voim a da cetitorilor,

pe lângă partea calendaristică, şi a lte lu­cruri frumoase şi folositoare de cetit, — dacă vom luâ în mâriă „Călindarul Popo­ru lu i“ , atunci vom vedeâ, că în el se află o sumedenie dc învăţături şi poveţe. Vom .am inti numai unele articole mai dc scamă.

Partea literară•se începe cu: frum oasa poezie (cu 2 ilu­s tra ţii) despre Mihaiu Viteazul „Goros- lău“ , de Nicolae lorga. Urinează apoi un in teresant articol despre Basarabia (cu 6 ilu s tra ţii) şi un Cântec din Basarabia.

După acest articol istoric se află po- -~*ts ti rea Mai mare e mintea decât banii, «le C . Rădulescu-Codrin, apoi frumoasa poezie Vis de aur de Volbură Poiană, că­reia îi urmează instructivele articolaşe Sfâniul loan Gură 'de aur despre creşterea ■copiilor şi Rugăciunea.’

Inflăcărata poezie Ardealule ţară de Jale, de P. Pădure şi Din proverbele lui Solomon încă m erită o deosebită atenţiune.

Urmează apoi artico lu l: Cum poţi a- junge la adânci bătrâneţe, poezia Arhan­ghelul de răposatul poet Br. loan Borcia, tlH articol despre Expoziţiile i e copii, anec­

.1 1dota d* Speranţă Boemi pe ceeM lm ie cântecul plugăresc Până knâ ştiu cu m ,şie

Î C ? ’ 0rlăianu’ $ C e t e a i oierilor d i /. U. Soricu.Ca ceva nou aducem în acest an

Călindarul gospodărieiunde se dau to t felul de poveţe şi sfaturi,, cum trebue să lucre un econom harnic pe­ste an. Acest articol întitulat „Călindarul gospodăriei“ se întinde pe o seamă de pagini. Toate îndrumările sunt aranjate după luni. Aci economul nostru află ce trebue să lucre de pildă în luna lui Martie la câmp, în vi ie, în grădina de pomi, în stupină etc., to t asemenea se dau po­veţele pentru toate cele 12 luni de peste an.

La sfârşitul acestor interesante po­veţe se află articolul

Advocatul poporalîn care se dau foarte folositoare îndrumări pentru oamenii noştri asupra legii despre

dreptul de proprietate, d rep tu l'. .de zălogire şi cartea funduară.

' După acest articol urmează o mul­ţime de .

Poezii poporaledin Feldru, Reteag, Măceu, Selagiu, de pe Olt, din Căţcău, Gherla, Sâncel, Bănat, Avrig, Suceag, Rodna, ţara Oaşului etc. etc. De d-şoara 1Maria Cunţan încă sunt publicate nişte frumoase poezii poporale din M ărginim e,-dc pe Câmpie etc.

încheierea părţii literare a Călindaru- lui o fonnează rubrica

Răvaşul nostrucare sc estinde pc vi^o 30 de pagini. Aci ni-sc spune toate lucrurile — bune şi rele— mai dc scamă, cc s’au petrecut peste an, atât la noi Românii, cât şi în alte ţări străine. La sfârşitul Răvaşului — care nu sc află în nici un călindar dc-ale noastre— se povesteşte pc mai multe pagini toate întâm plările mai dc căpetenie dela

Războiul din. BalcaniAsupra acestui războiu nu se află ni­

mic scris în călindarele, ce au apărut până acum. Noi am amânat însă puţin scoaterea călindarului tocmai pentru a putea aduce ştirile mai dc scamă despre războiu. Ba în călindar dăm

40 de; ilustratiuni dela Războiul din Balcani

între cari: Fotografia regilor Bulgariei, Serbiei, Greciei, Muntcnegrului, Sultanul Turciei, vederi din Constantinopol, din Macedonia, bătaia dela Kirkilisc şi Adria- nopol, aprinderea oraşului bulgăresc Var- na, prinderea soldaţilor turci din partea Bulgarilor, oraşele Oskub şi Adrianopol, vederi din Salonic, Scutari, Podgoriţa (o- raşe unde s’au dat lupte mari). In alte chi­puri ni-se arată cum sunt îmbrăcaţi sol­daţii turci, bulgari, sârbi,'greci şi munte- negrini. Afară d e aceste ilustraţii se mai află în călindar încă

alte 2 8 de ilustratiunicu vederi din Basarabia, fotografiile răpo­saţilo r Dr. Lemeni, loan cav. de Puşcariu, Dr. I. Borcia, bustul lui Baritiu, fotogra­fia Iui şi casa unde s’a născut, apoi «işte, frumoase fotografii dela expoziţia de copii din Răşinari, a dlor Prea Sfinţia Sa epis­copul Cristea, marele mecenat Sţroescu, Octavian Goga şi Victor Tordăşianu şi alţii, cari au luat part» la aceasta expoziţie.

Preţul unui exemplar 49 baaî,, iar.; pentói trimiterea pe postă 5 bani de©* sebit. -v 'v - _ ... -

Cine comandă cel puţin 20 exem plare şi le p lăteşte înainte cu câte 40 b a n i tru­cata, mai cap ă tă două călindare pe d ea ­supra şi se trim it toate acasă p lătite de postă. ■ ■

Acei care cumpără 25—50 exem plare le capătă cu 28 bani, dela 50 bucăf! în sus cu 24 b an i unul, dar tre b u e să p lă ­tească şi p o ş ta la primire. -

B anii treb u esc tr im iş i to td e a u n a în a in te de aceia, cari Voesc să capete că­lindare cu aceste preţuri atât de ieftine. Num ai com ande dela 30 exem plare în sus se t r im it ş i cu ram bursă , adecă s ;1 se plătească Ia scoaterea dela postă. Mai puţin de 30 exemplare nu se po t.trim ite neplătite înainte, din Cauză că atunci vine prea scumpă posta; — Călindare nevâo- dute se primesc înapoi până la 15 Fe~ bruarie n. 1913. Dar trebuesc trimise p lă­tite de postă, care nu se poate detrage din preţ. . .

*Toţi aceia, cari voesc a vinde călindare

să se adreseze Ia administraţia „Foii Po­porului“ , La acei revânzăto ri, cari sun t oameni de încredere, dăm călindare şi ca să Ie plătească dupăce Ie vor vinde, nu­mai cât atunci hu e rabatul chiar aşa de mare. Pe lângă plătirea după vânzare, dăm călindarul: cu 28 bani acelo ra cari com andă dela 50 bucăţi în sus, iar cu30 bani ace lo ra cari com andă m ai pu- ţin e de 50 bucăţi. Ei au însă a p lă ti ş i posta, fiindcă pachetul se trimite neplătit.

Intr’un pachet de 5 chilo întră 30 bu­căţi. Pentru pachete delà 1 chilo până ia5 chilo costă posta 72 ban/. (E deci tot atât a trimite un pachet de un chilo sau de cinci). Iar dacă călindarele se plătesc numai Ia scoaterea dela postă, atunci co s tî un pachet dela 1—5 chilo 84 bani.

•

Toţi ceice comandă călindare, sunt ru­gaţi a ceti bine aceste condiţii de vânzare, îndeosebi ne adresăm acelora, pari jcomandS câte 4—5 călindare, pe cari să le plătească! când scot pachetul dela postă. Aşa ceva nu se poate, fiindcă costă prea m ult posta. De aceea să se trimită banii înainte.

Loc deschis.Capacităţi medicale întăresc părerea, cS

óléiul de ficat de peşte n Iui .Zoltán întrece mult toate emulziunile, cari ee folosesc la vindecări. Acest oleiu e afară de aceea fără miros şi far» orice gust rău, precum şi absolut curat. Singurul producător, e apotecarul Zoltán Bela, Budapesta, Szabadság-tér. Trebue dat atenţiune la eticheta originală. Pâziţi-vă de falsificări!

„Cassa de păstpape îml M e r c u p e a ’ ’ societate pe acţii

p rim eşte depuneri:pAnă la 2000*— cor. cu 5 °/0,dela 2000 — C până la 5000’— C cu 5 Va“/..dela 5000 — C în cu 6 % ,iar din 1. Ianuarie 1913 urcă la depunerilevechi etalonul cu VaVo-

Direcţiunea.

Doi băieţi.In prăvălia subscrisului să primesc imediat

2 băieţi ca învăţăcei, p« lângă con- diţiuni favorabile.847 1—3 ioanD.Bâffsan,

în Sălişte (Szeli «tje).

FOAIA POPORULUI Nr. 49

Bjgp ca o peanS Mai iwdllşi elegant Asupra ca pielea

avantagîilor

călcâie de gumfsunt cu toţii în curat ^

D e n t i s t 6151S- 59

YIRfilL MfflTEJNSibiiu, strada Măcelarilor

Intrarea prinStrada Poplăcii (Quergasse) Nr. 22,

Pune dlntl la cauciuc şi de aur cu preturi moderate.

Lutiiut pentru cursuri de ştiinţele co­merciale i* Trideric Meşter, pr»priet«uul eelei de mai laainl* pr«t# £Tani(eie Muroivei cundscuta Acadeaie e omenii a ii im Lipso». Pro? pecie gratis triiaiu Direcţiunea. soi ( - 0

O curteMir«, «u grădini', gmji! mare. J<nii( odăi şi •alinH, • de v&nzare din mână librri te B l b l l u , Mai«rpt«u Nr. 14. (43 1 -1

Preţul bucatelorIn F lB riU U ! • Deewnvno »v, n.:

C hta . . , Cor. 17.40 pAs» 19,40 do hectolttniVicari » l « 1*.— . t»^- • 4Or» U fi* 1»60 P r»Oria . • • . »,C0 , s m i tCOCTaTM . . . . * W,** , * •Bntafl . • t,M „ 8.« • iTaaoU , . , • 19.— - • *?Ual Mr. 8 . . . 368 > , W.-W Ia 100 chil«

, 84,*0 -* « •" ’ 8 . . , 33.1* . ISÉ0 • • «

ffiSatel................. 1?<.~Cnsoai* da p n * . * 1(8,—

. u*,- • • t

. 1 ro­ a • «£1« b r * . . . . ii 801— • 9 9 ■* ia d* Hodoi . . , &S,-~ S1b 4a Kisiini topit . ICK r-

• 86,- B • 9, 1W,- • r n

Sitrsa . • . ■ ' . 6*,- ■ • V7ia • . a.<* Lrau* i t l e a 11J50

. • * e, ÎS, 10 la ăst. cnb

„ „ r pluti» , 1«»9 s 10,T0 « sBpM nflatt . , t 218 s 9,96 1« litraSpirt orăiur . ■ » 2.14 , 32A ■ *(âsnt da ţentn ropi Or. 1 29 »ici 8,-Uchllo

t» » ţ» » Mpterl , 1,«» . — . •■ il viţii • » t,!® * 1.SO , iH . porc . . . . . 1.— » îeo . t

9mi 19 lrc ji . . , ■— ,9D »Ca f ib a u i t ai*l . . . ■— » • t

II

Ia BUDJLPB5TA. I I D e tt tv á e st. n. a tio * T t a 78 0bC» Cer. 11,12 p i l 11,80 laSOchilo

n i » a * 11^5 , 11.47 t B g. FS „ . 11,42 , 1U 7 . . ,1 11 n IM® 11 11,6® 11 » ■....................-. V » . U.65 , . .

■ ■ 0,9® , , ■. . . . . i».Tt , 11,20 . , .

. M* * m ^ .Preţal ka*a»r & 11 Bacami« o.

rlndat 11,tó sa, bő w , -SI,65 S t t t

118.40118.40 19 21

»< 6 0 246.-

n •

t a , .o a . .ffuemtu

€bSod . : .

lOa Lai, kuba. . . .1C3 Im , Bjhcf. . . , Ura te n a ^ , n r , , .- - 3"* «ajU**pi1SS8 in te iii » j*m

Wfcrtiayw M Ri rnciţti, W«*, *“ , a ... * irfWt

Om. 11^8

*

11*,— . 1%1*

Nr. 928—902 prim. com. 844 1 2

Publicaţiunc.Cömuna Oltfelsisebes (Sebeşul do sus) co­

mitatul Sibiiu, pe calea licitaţiunei publice ca ie ra ţinea în 5 Ianuarie 1913 st. n., 3 önre după ABitaii îtt căncelina comunală) dS în arândă păşanatol de munte pentru ol din muntele »Tataru«, pa durata anului 1913.

Preţul strigări 700 cor.Qcndiţiunile de licitare să pot vede ori ţi

oând Ia subscrisa primărie.Olfelsflsebe*, la 10 Decmvre 1912.

Prim ăria comunală.

Un taur de bivojbine desvoltat. de 2 ani ţi jumătate, la vizita viitoare capătă certificat, si a flă do vânzare la Ioan MIhu, înv., în Şoala (Sólya), u. p . Kiskapus. 846 1—2

Pământ de arat şi fânaţsituat în apropiere de Sibiiu, mai multe parţele î» mîrime da vr’e 8—7 juglre, e de vânzare. Preţul 2 coreane po un stânjin pătrat. Amă­nunte se pot afla la administraţia foii. f4 l j —8

O cârcimăcu 'boltă ţi trofică e d e arândat. A se adresa la Ioan M a P O U în Veoepd. 843 1—1

' r'.r 30,000 pirechi

p ă p u c l şi g h e te vSnd

* V ;>, V

t i iO

T o a t e î n l u m e

s e s c u m p e s c IpAnea, c a rn e a , c h iria c a s e i , — numai pâpucil ţi g h e te le csecutite In aUTieral tal

VASILIE BANla „Cisma mare roşie“

dnpă cam se numeşte prSvilia lui, se ieftinescP A n f T I I r O 9 Pentru ci această ranu- r , Î T . : c e r miti prAWUle d e In- cdUţ&mlnte s 'a m&rlt Tn p ro p rie şi ia Iscera piteche s« trage joa chiria. Da aceea el şeata Wara pftpuel buni şi tra in ic i pe lingi

preţuri wftăn».

VASILIE BAN, SibiiuS tr a d a O cnei (B u rg e rg a sse ) N r. 7 .

= = = = = C a s a p r o p r ie . t i 1 ■ mr- Dmainesa dw tlu ţ&cft ta 1) c n Înainte de COMAKDKLE M i AiA&A BE YO* EXECUTE! PwHSTSiS SA ŞI TASk ACTHA 26-M i

îâ pudraţi? - Da!De când se află do vânzare şi tn

Ungaria renumita

Pudră americană de porcelan

9m’am "obicinuit a folosi şi eu pudră,

pentru căPudra de r i . . . este pudra cu mirea- porcelan Ju u u gma cea mai plăcută. Pudra de 'Ipnn wto pudra cea mai porcelan JBuu fină din lume.Pudra de 1 . . . este pudra cea mai porcelan Ju u « inofensivă.Pudra do 1 . . . Împiedecă asudatul feţ« a poicelan Ju u u m&nilor ţi a subsuorilor.Pudra de ,lnnn face să dispară igribunţele porcelan Ju u u yi pieţele pistrui de pe faţi.Pudra da Tpnn so lipeşte de pielea porcelan Jtiuu feţei admirabil.Pudra do 'Ipnn dă feţei o Înfăţişare ele* porcelan Ju u u pantă ţi plăpândă.P u d ra de I n p n *° ca pudra de fa|Sporcelan J u u u cea mai fină din lume.Pudra do I n c 7 M capătă tn cutH origtniB porcelan J uum americano do cAto 3 ţi 5Cor. In 6 culori diferite sji anume: tn coloarea albă, roza, roza-pa- lidă, crem, crcm-palid şi în co­loarea naturală a feţei. L a co­mando să so spună anumo şi lămurit: In co coloare şi de care pre ţ s& ao trimită pudra comandată.

Fete până şi feciori dela tară

cumpără In cantităţi mari

Creme-Dianaş i

Săpun-Diana.Alifia pentpu înfpum- aeţavea feţei şi pentru

flneţa mânllop,de când aceste să capătă protutin-

denoa ou proţul de

5 0 fileri.Unicul mijloc împotriva zgrăbunţelor

şi a petelor pistrui de pe faţă.Se poate comanda prin posti pe

lângă rambursă dela

Béla ErényiApotcca-Diana

t a

Budapesta, Károly-körut Nr. 5.

Comanda «ea mai mică e de S Cor. Se poat« comanda pretutindenea In ţar*. 762 8-10

Nr. 49 FOAIA POPORULUI ^ag. 13

In editară Ig. Hertz, Bucure?« a

Calendarulapărut :

& 5 Ijum Ilustratăp e a n u l 1 9 1 3

şi conţino 24'.* splendide ilustraţii. De remr.rcat eunt portretele noilor miniştrii români, diplomaţii

l -ţnrcJ, porturi şi obiceiuri din Transilvania, pre­cum ţi nuvelele „Cuvântul de onoare“ fi »O IfU-rică*.

Preţul cor. 1*50 plus 20 bani pentru porto postai. De vânzare Ia librăria W . K ra fft In S ibiiu . 835 2 8

inseratele' iiua»i Hunei au vsJoire mart, <Jici eă ri»pâede»e pretuiia- dtsea, In toate ţările, ta u,ati esreurile soţiile. Pentru acîit e«ip t i ofere Îndeosebi insera­re* în „FOAIA POPORULUI-.

Informaţii i& dan ţi comando :h primetc la adm inhtriţia

FOII POPORULUI.

Vier de vânzare.In comuna V e c s e r d , la N i c o -

J a e K r v d u i » jurat comunal, se afli do vân­ture un v i o i ? d o J3 i ? ă . s i l£ i» tărcat cu alb ţi nc^ru, f<oiul col mai bun do porci, cu preţ ERo<lonu. C’iuo vocştc n-l cuinpKra să 80 adreseze proprietarului tu* numit. fcl8 3 — 3

Se cautăo menajeră inteligentă şi activă, care

I tav cunoştinţa perfreto tu bucîtiiria fină şi ţtio > ««.hi» si cu maşina. A ngajam ent n n u u l.— In -

foroin\ii «o pot nflft In administraţia „Foii P op .“ Pentru rhHputiH n so adaugo o i»nrcă poştalâ.

Toi In acea<ta familie ho primeşte ţ i o f a t ă . î n c a s ă , caro aro deja prnxâ, o

o otd'r.e »i curăţenie. 81* 2 2

De vânzare.în V iştca-infcrioaru (comitatul F ig irn ţ)

Mt<' do vAn/.nrc O casă constltXtoaro din3 odfti pentru locuit ţi o a patra wlaio pentru o o v p i g ^ 6 * um,° w ” c.uP,or»0.110 cel o do lipsă. VânxarcR *e face din cauze familiare, po rţia o foarto bun i. De c « ă m mai line un grajd jwntru vite, un ţopron lung, ptv- jiiti, fftntAnK, 2 cotcţo ţi gradină pentru legumi. Prrtul «Io vAnznro presto tot 2300 coroane. Doritorii uri ce adrefezo la proprietarul NiCOlae Moldovan, mXcstru franzelar, Viţtea-infcnoarâ (Al*6vi«t, Koganw m.) 831 2 - 7

Moară de vânzare.O moară cu două petri în etare bună, cu

vad bun de apa ţi O m a ş i n ă d e X X H - b l & t l t cu curea, mânată tot cu apa, apoi un şop unde sc pune stogul ţi o grSdina cu pomi r diteri, mărimea 400 stânjini^ pătraţi, se

' vinde din infină libera. Moara ee află in Pojorta, (comitatul Făgăraş, u. p Voila). Adresa propne- ta ru lu ieste : Ioan Muntean în Sadu Nr. 133 (Czxl, u. p. Nagydiaznod). 830 8—3

5 0 0 Coroane SS££.Ş£ig to ţi ori ti r» mirosi gura dupl-ce « fo l^ aya 4» dinţi a Ini B&rtilla, o stidă cn 80 fii. E<L Bar­ili La-'winkJer Viena 19 l.SommergMse l. In SibiJn; lt farmacii]«: ia Piaţa mare 10; In Piaţa nuca 27: rtnda CSsnădiei 59; oliţa Turnului (Sag&wsf); uliţa Ocaei 2; farmacia Tentseh; Meltzer, str. Guţtenţei d *tr. CSsnidiei. In Bistriţ*: farmacia hu Herbert.

* Sebeşul-sAsefvc, farmacia LederhUger: Sighişoara: ''»îraaci& Ini Iigner. . ^

Si te ceară pretutindenea apriat apa de dmţit* lui B&rtilla. Dentmţiri de falsificare tot fi bine

- jUtite. L* locurile unde nu si poate cSpita, trimit VI itiela cu 5 cor. 80 fiL franco 639 7

Gel mai w h i u çi mai mars institut financiar românesc ain BustPO-Ungaria

■ „ A L B I N A “ ;INSTITUT DE CREDIT $! DE ÉCONOMH.lN S I B I I U

PoriQîBldEcambii . . . H 17,700.000*— împrumuturi blpotecape „ 1Z,900.?00‘—

Depunisri s?re îructiîicarB R Zî,50fl.DOD‘— Scplsurifonciars !n circulât.,, ÎO.OOO.QOQ*

primeşte | J 5 0d e p u n e r i s p r e f r u c t i f i c a r e cu t y

d o p i iBPminul dB abzlcers, plă- 0 tind însuşi d a r e a ds interese,

eAUuuut n u L i i i i i in iu ^ ------------ .

grijefjte încassări de c e c u r i ş i a s i g n a ţ i u n i a su p ra o ri­cărei pieţi, mijloceşte to t felul de a f a c e r i d e b a n c ă .

Ori-ca informaţiuni se dau gratis şi prom pt a tâ t do Cen­trala din Sibiin, cât şi de filialele şi agenturile institutului.

D i r e c ţ i u n e a .

Auîeo! TrăiascăLa Tuso, râguçalû çl Introcnare njuta slgur repado

pastildc piept aU laiau un gust admirabil çi nu stricii pofta do inûnînro

Un carton 1 cor. çi 2 cor. Carton de probà 50 fil.

IneicJL m I n S ib iiU p o a t o c f tp fttù l a a p ? t c c o l o : ' ‘„ f Î| u^-?r

G u id o F a b r l t iu H , I . C . M o ln t 'ir , C a r o l M o r s e l ;w , C a r o l M il l ie r , h . H u m tn lo r K a r l P i s s e l , A lb e t Z in lc .

I n S e b e ç u l - s ü s e s c l a o p o te c e lo S te f a n H o i tz , I . C . H o ic h a r d T4l 12 î6 ^i W a lte rM o t* .

Cctplt social Coroane 1,200.000.

Telefon Nr. 189. P o .ttpâream Mp. » .M P .

Baifia generală de asigurare" soci«lati p« acjil î# Sibiitt—]îajyjz«li«ii.

este prima bancă de asigurare românească, înfiinţată de insti­tu te le financiare (băncile) române din Transilvania şi Ungaria.

P reziden tu l direcţiunii: P&BTJENIU COSMAdirectorul executiv al „Albinei** ţl prezidentul „So lldarIU <!IM.

' w v J _ face tot felul do asigurări, ca 2 S t(u r I r tB anco QSriBrSlu DO SSIQUrurB co n tra focuîu! V a s :g u r îr i a su p ra v ia ţnîn toate ccmbinaţiunile. Mai departe m ijlo c ite : a si§u rS ri COHtr« Sparfi« rilo r, COntr»

acc id en te lo r ş i co n tra g rind inei. •

Toate aceste asigurări „Banca generală de asigurare“ Ie fcce In condiţiile cele mal favorabile. A sigurările să pot face prin orice bancă românească, precum ţi la agenţii ţi bărbaţii de Lncredere ai societăţii. — Prospecte, tarife ţi in formaţiuni să dau gratis ţi imediat.

P e r s o a n e le cunoscute ca acv iz ito ri b u n i şi cu legâ- t ori _pot fi p rim ite oricând în serv ic iu l societăţii.

BANCA GENERALĂ D E ASIGURARE“ dă informaţiuni gratuite in ori-ce afaceri de asigurare fără deosebire că aceste afaceri sunt făcuta la

ea sau la altă societate de asigurare.Cei interesaţi să se adrese» cu încredere la :

„Banca generaă de as ig u ra re11423 42— Stbitu—tf*£ysz«ben — Edificiul „ALBINA.*.

P«sr- 14EDAIA ROPDRULUl Hr. 4&*

2 vieri 834 2—2

da un an, unul de rasa Berghire curată, celalalt de B a n i, cu certificate delà comitat, se află de vân­zare la Michael Schnell în T urn işor Nr. 43.

Doi învăţăceiî* etate dela 14 ani în sus, se primesc In c o » vpigăria lui Bucur Hup- â u b e l e a in Răşlnapi. sil 8—3

Câni 837 2-4

orice fel de rasă şi ieftini liferează Zwinger» W rschowitz-Prag. Catnlog ilustrat şi cu pre­ţuri se trimite contra unei maree de 20 bani.

Un băiat 840 2 -3

se primeşte ca învăţăcel de prăvălie la NÎCOlae N. Ţintea comerciant, SSlIşte (comit. Sibiiului).

Cifeva cnoînfB asupra boalelor secrete.E trist, — dar în »iiiuc» aievîrat ci !n

« m m de aci e Htitoare >a othi mulţimea acelor oameni, a căror sAnje şi şocuri trupejti aunts atro­fiate şi caii in ursa uşurinţei din tinere c şi prin deprinderi rele şi-»u sdiuncinat sist«mul ntrvos şi puterea spirituali. E tmpul suprem ca acestei ştiri îngroiitoare să se puoâ capăt. Tiebue si Ce cin» va cs.it ei dea tnerimei dei'u.in binc-voitoire, aiacer* m aminurţite In tot ca pliveşte viaţa 9fxu- aii, — trebao si tie cm va rîruh oamenii sl şl Ucmlirţeic fî'i ttsoal. t-.il »fiili şi cu încredere Blcs:urile lor «cute. D.r nu * In dtajuns fesă a destiinci aceste nScr ui ori şi <ii, ci trtbue sâ ne admitn ucui as'.fel de medic «petitlis:, conşt ereij», ',W şt>e ei dea a*upia veţei sfaturi buno sexuale f i \/âb c ain*n şi romburilor ce dej* even va exuti »tund apotva înceta exittnţa boalelor sec ete.

De O ebemiro nit de mixaţi şi pentru acast «cop e institutul renumit fu toata ţsr* kt D-rulci P A LO C Z , rcedic de spital, sp<dsltsî, (Budapesta IV, Muxcum-k6rut 1P), un’c ne Iin*i di>a«ţu ca a mai »tnm, primeşte ori-c nc (atit blr- toaţil iât şi femeile) dcsluşi'l asupra vltţci scxluale oede sAugele şl cticurils taprş J «Ic bo’mvulu t i cnrifl, ncrvcl-setncirosc.tf t oganlimtl i-jccl b rraxl de nuttriilc dc bcalJ, chiniri'« fttiBetcţli i s« liniştesc

F l i t c nttiibarra (Kupţţi. n !or aihice dr, P A L O C Z vindeci dej* do fin tic sile r-.ptilo şi radical cu ir citului sfa propriu de vinde, are thiar şi casările ctle te al nemeşe, rancle sifdtico boaJaJe de ţeve, fcaşicl, nervi ţl şi a sUnlrc), Ince- peturile de confaro a minţtl, uimirile onaniei şi ale sifilisului, erecţronil* de trpaiml, alibirea paterei bferbiteştl (impotenţa), vittaîturile, boaJeiode sinpc de piele şi toate boalele orgaeclor sexuale feluc­eşti. Pcctiu femei o snll de aşteptare separaţi ţ i «şire separatL In ceea • priveşte cura, de;.ir- tarea nu eate p-cdeci, dci dări onora, din oil-ce canal n'ar ptiea vtnl In persian*, atunci cu piiecraI se va da tisţmns aiclt.unţit foarte d ncrct prin •aiaoara (in epi>toli e de a|ons a se alitura nu­mai marca, de îiipunv) Limbi români se vorbeşte perfect Dupi încheierea curei, epistolele rc ard, ori la doiinţi se retrimit fieclruia. Institutul se în­grijeşte şî de nedicamecto specale. VUitele te pri- “ MC ,5?*'Snd Jtl* 10 otc a. m. şi f ini la fi ore ţ». m. (Dummeca pâni la 12 ore a. tn.) 7S0 8—

Tratament şl cu Salvarsamul Ehrllch 606.Adresa: Dr. PALOCZ, medie de spital, spe

cislist, Budapeft IV., Mu2«ura-k*rut Nr. 18

tn toate stilurile, cea mai solidă executare

884 —

modernepe lângă gaihnţS recomandă

Ctnil pctotţfofabrică de mobile.

Telefon Nr. 47 eu legituri tn Întreg comitatul.

Sîbiiu, SalzgassE Hr. 37.Expoziţie de mobilă zilnio des* cbisă, fără silă de cumpărate.Primesc ş! execut toata lucrările de lipsă la b ise­

rici nouă şl vech i.

Picături de apăobservat ca microscopul.

Picături din fluiditatea, care a fost scoasă, la trei ailo după moarte, din plutnânile unc bolnav do organele rSsuflătoare, au conţinut microbii, cari se văd In chipul de alituri.

GouJron-Guyot a omorit aoeşti microbi a tit in apă cât şi !d plumâni.Innints cu vro-o 30 ani i-a succea Iui H. Guyol, apotccar renumit tu Paris, ca s& poală

disolva un fel do materie (Tccr) In apă. Prin această inovaţio, azi ori gi cino poate cumpăra U toţi apotecarii sub numelo „Goudron-Guvot“ aceasta materio in forma do licher concentrat, care ori când la un moment de lipaî, se poato folosi spre a produce o apft ni materia asta clară ţi folo­sitoare. Ajunge, ca să so nmesteeo una *<au două linguriţe do cafea din accat Goudron-Guyot într’on păhar do apă sau altă beuturA, co so obicinueţto a boa cinovn «lupă masă.

"' '* 1 # Luarea regulat do Goudron-Guyot, după ficetire mâncara la j conţinu, face ca In cel mai scurt tinp omul s i scapo de catarii ş3 jnprindorea organelor do răsuflat. Ba suceodo câte odată, chiar fi 11« îmbolnăviri grelo a organelor do risuflat, ca să lo coutene*«ă j şi vintlorc, do oareco aceasta materio opreşte ruperea do părţi | plumâni, prin aceea că omoară microbii, cari sunt singurul neajun* lai boalei. Nici nu-şi poato Închipui omul un mijloo do vindecat* Imai simplu şi mai taro.I I^i cax că a'a Imbia cuiva un nit product *pro cumplrsre. In loc do adevăratul Goudron-Guyot, atunci C fn interesul pro-

Iprlu a fl cu atenţiune. Pentru a so fnsănătoţa do aprinderi l*I plumâni, catar, friguri catando Invochito şi îndeosebi do arUal,

rebuo a so cero In opotecă numnl adevăratul Goudon-Goyot---- --------------- ---------------------- jAccasta so producc dmtr'o materie spcclală, caro «ă »coate d abr.i«, ce cn-c In ţimuirul num de lânK4 Norvegia şi o pregătit do însuşi Guyot, caro a aflat r felul do dinolvnro al aceMci mnlcrii In apă, do accoft o col mai bun mijloc faţă do toate celcla!» producto awaianătoaro.

Pentru a Incunjura ori ce scducoro, trebuo observat bino oUchc,« . nccca n ]ui Goudron-Gur« poartK numolo „Guyot“ Upănt cu hioro .naii, iar pesto cruoc, subscrierea lui In colori viol«*, verxi şi roşu, precum şi adresa: Mnison rrf>re, 19, ruo Insob, Pnris.

Acest mijloc do vindecare costă pe o persoană zlnlc 10 bani.. . „ P- T- I,pn^nno, cari nu so pot obicinuicu gustul acestei apo cu tccr, pol lua « Carvu- ielo-Guyot, can Incu sunt prepnmlo din teer veritabil norvegian. Aceste capsule, una sau dooi, •» pot lua la fio caro mâncare Jn acest fel «o poato ajunge bacelnş rezultat şi o asemene* Inrf- nătoşaro sigură. Acesle copsule, daci, so iau îndată [înainte sau în decursul m âncării, a tund se m.Htuc*c foarte uşor cu mâncarea sunt foarte avantagloase pentru Stomac şi foarte ieftine-

Uolonren capsulelor Guyot o albă, iar ficcaro capsulă poartă subscrierea -Guyot“ au tip*r In litere negre. i» r—

Depozit Ia: Mnmon Fri-re, 19, ruo Iacob, Pnris şi In toalo apotecele.. ~ ^ p"Pa,ri în -slbTHat la: Caro1 Mflller apotecă »La vulturul negru*, Piaţa maro Nr. 10,

”? , J eUntf h' T lC lc,US .Pin'a n,arc Nr- 17* 0 u ido Fabritlus, apotecă »La ura«, PiaţaSICL Î r* i T ? a?°V AP°tcca ,Ln ure* Victor Roth urm. Carol Schmldt, precum» In toata apotocelo de presto tot locul.

F r a ţ i i G ö m ö r i S j a z i n d e l a f a b r i c ă p e n tru m a ş in i eco n o m ice

Reprezentanţa generală pentru Ungari» a fabricei do maşini şi turnătorie de fier K. & R7 Jezek în* B u d a p e s ta ,

V<M A MA IA O •*% # _ _ ■ A

Recomandăm maşinile de sămăriat, con- Itrucţie tare, cu aparat de săpat şi sămă- BAt cucuruz, sistemul cel mai nou, care corespunde intru toate timpului de fată.

M aşinile de îm blătit cu m otor, insta­lările de m ori şi maşinile de săm ănat, pe cari le-au Iiferat firma FRAŢII G 0- MORI sunt bine primite in toată ţara, de aceea ne recomandăm onoraţilor economi.

Mai departe recomandăm următoarele ma- $ini speciale: tăvăluguri pentru zdrobi­tul pietrişului cu suluri de peatră şi ci­lindru cemător, spre a se folosi Ia petrişţ mărunt şi mai mare; cum şi a se mâna

«u apă, abur sau motor. M aşini pentru fabricarea de cărămidă, Instalări com-Ctfmnx x • P -C pen.tru Α2,ăriî> maşini pentru producerea cimentului şi spargerea pietrii.cnmpSrfihwM *e *ntereseaz^ maşinile noastre, îi cercetăm noi acasă personal pe spesele noastre, prin ceeacs

pron unea agentului, ajung deci mai Ieftin în posesiunea maşinci §i sunt siguri de cei nnâ bun serviciu.

DL, Bordro^ tér Nr. 2.

Bfansko.

G arnituri de îm b lă tit cu m o to r! d i» ' tinse cu numeroase premii prime, iifer&a pe lângă deplină garantie şi condiţii ava»* tagioase de plată. Pentru instruarea fel purtarea maşinilor, de îmblătit trim itea

gratis un monteur la faţa IoculuL

Nr. 49 FOAIA POPORULUI Psg. 15

ANUNŢ. 6*”-’Duminecă, In 8 Decemvrie n. 1912,

la 11 oare a. » . ee tla în a rân d ă vam a târ- *nlal Săllşte pe 3 «ni (1913— 1915).

' Preţul de strigare 5650 cor. Licitaţia satb ţinea la ţcoală.

Până la acest termin 8« pot Înainta comi­tetului ţi oferta in ecrif, proyăiuU cu vadiul <i« 10*/..

Comitetul parochial gr.-or. din Săl^te.

j(ainc pentru domni băieţicostum e pentru copil, pardesiuri ţi m ărfuri ■de blănării in cea mai bună calitate şi cel mii nou façon recomandată, pe Lângă preţuri •708 H — foarta reduse.

Eduard EliasSibiiu, Piaţa-mică Nr. 13.

O casăpentru economie, care constă din două odăi, cu­lm i, ţură, grajd ţi 298 metri pltraţi grădină, se vinde din mână liberă cu preţ eftin. A se adresa In cancelaria Dx*. Boncz advocat, Sibiiu, strada Cisniditi 39 . 809 6—

Anunţ. 826 3 -8

La „şcoala de industrie naţională a fem eilor rom âne din Sibiiu“ (Bergasse 9) te «flă un dapozit da stofe ţesute in motive ro- « inaţti daitinata pentru omnte (v«*tininto bisa- rieaşti) ţi pentru mobile. La cerere s* trimit «odei*.

Motor de vânzare.Un motor do 40 putori do cai, în stare foarte bană, mânnt cu ulciu, foarte potrivit pentru o tedustrie mai mar«, est« în folosinţă numai da4 «ni. «• nflft do vAnzaro cu un preţ foarta

ţaTB&tajio*. Adresa vânătorului, care e o por- •oanh di» jurul Sibiiului se-află la Administraţia

»Foii Poporului«. 830 2—3

»56 3 -3 O casă

'

acn*tătătoar<* din 8 odăi de locuit In etogiu, iar jo» cu o odnic potrivită pentru prăvălie sau atelier pentru rr'un mcscriaţ se află de închiriat. De cajia — care c In fruntea M e r o u r c i — ms ţine ţi o grădini. Doritorii să sa adreaezo 1« G eorge Botoroagă, măcelar In Cfllnic.

L u d o v ic F e r e n c z , JB S O T 0 R DE BÂRBAŢI

BS*5IîU, strada Cisnădiei Nr. J2, cecomandă p. t, publicului

celc mai noue stofe de toam nă şi iarnă în m are asortim ent.

n o u t ă ţ i l e 723 100- cfilnr acum, pentru haine de

E&zfeail stofe englezeşti, franţuzeşti gl ladlâene, din cari se execută după Bfcurif cele mai modeme vestminte prscum: Sacko, Jaquete, şi haine de aaiZBe ca preţuri foarte moderate.

Saosebitâ atenţiune merită nou- £SfţHe de stofe pentru pardisiuri şi gEaglam ", cari se află totdeauna In fieposit bogat

Asupra reverenzilor, confecţionate ÎB atelierul meu, îmi permit a atrage fis>*cbita atenţiune a On. domni preoţi g{.teologi absolvenţi. — In cazuri de ETgenţă confecţionez un rînd com- phrt de haine în tim p de 24 ore. — EXsHorme pentru voluntari, cum şi tot

de articli de uniformă, după pre- ssSpţfe croi tura cea mai nouă.

Institutul de asigurare

„TRAN88YLYANIA“StradalCisnidiBi S.Strada Cisnădiei S. S I B I I U

recomandă

A s i g u r ă r i î m p o t r i v a f o c u l u i

pentru ed ific ii, reco lte , m ă rfu ri, m aşin i, m ob ile etc. pe lângă premii recu-<, noscute de cele mai eftine, şi în cele mai favorabile condiţii, cum şi

A s i g u r ă r i a s u p r a v i e ţ i i

(p e n tru în v ă ţă to r i co n fesio n a li şt p re o ţi ro m â n i g r .-o r . şi g r.-ca t. av a n ta g ii deo seb ite ), pe cazul m o rţii , şi cu te rm in fix , cu p lă tire s im p lă sau d u b lă a capitalu lu i; asigurări de z e s tre , asigurări de copii, asigurări pentru se rv ic iu l m i­lita r , asigurări de s tud ii, asigurări cu participare la câştig de 40o/0 garantat şi cu restituire de 3<>/o interese şi asigurări pe spese de în m o rm â n ta re .

Sumele plătite pentru p a g u b e d o fo c până I Sttrea asîguririlor cu / foc K 127-76S,744-—Ia finea anului 1911 . . . * K 5-275,798-23 sfârşitul anului 1911 l viaţi „ 10.931,322*—

Capitale a s ig u r a te p e v ia ţă Fonduri de ktemeiarc şi deachitate......................................5.146,656*36 I rezervă • • • • « . . * * i » 2,520,492*—

P ro sp ec te în co m b in a ţiile cele m ai v a r ia te se t r im i t g ra tu it, cum şi o rice in fo rm a ţii în b iro u r ile D irec ţiu n e i, s tr a d a C isnăd ie i N r. 5 ş i la to a te a g e n tu rile

Prsoane versate în acu isiţii/cari au legătturi în cercuri bune, se primesc în servi­ciul institutului în condiţii favorabile. 767 l l ~

ü ü : iBSSBia---- K3 — i m

Berea albă şi neagrădin

Bereria dela Trei-Stejari |In SIBIIU

— e s t e f o a r t e b u n ă ş l g u s t o a s ă ! — —

AcoaBtâ bere e c â n ta tă ţi Bo boa cu pl&coro de to ţi cari o cunosc, at&t la u n iţe câ t şi la sate . 724 E5 -

Nici o berenu Introc*

Berea de 7 r«i-5tcjari

C& beroa noa­stră e foart» cău­tată se poate v*d*a qi do acolo, că cum­părătorii sa înmul­ţesc mereu.

l i

i-i reclamă, — ci e faptcă fiecare In interesul său propriu numai In

l W a r e n h a u s G r i l u b e r g e rb& facă cumpărări de 784 îs—

H a i n e p e n t r u d o m n i , d a m e , b ă i e ţ i , f e t e

ş i c o p i i

b l u s e , r o c h i i , j u p o a n e , n é g l i g é s B

ş i c o s t u m e p e n t r u d a m e . g

||^&trada Cisnădiei. Palatul comandei de

Pag. 16 fo a ia p o p o r u l u i Nr. 49

Două moşiiaflătoare pe Câmpie, în jurul Murăş-Oşorheiului, «tot de dat In arândS. O moşie de 500 jugăre «atastrale, iar ceealalta de 1700 jugnre. Preţul de arând^T 28 cor. pe un jugar anual. Moşiile se pot lua în arândă fiecare singură sau eren- tual şi amândouă la olaltâ. Doritorii să se adr©- *eze la Mandl Vllmos în M urăş-O şorhelu

(Marosyâsârhelj). 2—

De vânzarese află • păreche de iepe, coloare cafeniu închis de înălţime 156 cm. ţi un mănz tinSr. Totodată două părechi do hamuri ţi un cărucior ujor. AJresa la administraţia „Foii Poporului“ 8271-3

t a petiim cliiirs!P a r c h e t e d e s t e j a p de

primul rang şi bine uscate, in orice cantitate, aduse 4ela fabrica de parchete N e u s c h l o u » H a B l o z In S l a v o n i a , precum şi tot felul de s c â n d u r i d o b r a d , t r e p t e , l a ţ i ş> «Ite l e m n e p e n t r u c l ă d i t cu cele mat ieftine preţuri recomandă şi lifercară 4P8 87—

GlaHZ, Szftnto & Macelariumagaiin de lemn de lucru

iblla, strada Riulul (Flussgasse) Nr. 6

M a r e s u c c e s j j gau Inseratele ta »Foaia Poporului* ondc «un: cetite dc mii de pcraoane df> prctuiinicnea din toate ţirile şi din toate ccrcurile sociale, atit inteligenţi cit şi popor.

Dc iccea »Foat* Poporului« este ccl rru ' potrivit orjpn pentru publirarea a to t fcj3( do lopcri't: pentru ocuparc* m-j cân­tarea unui port, apoi pontr v lr aîri,artndAri, c s n p lr l r l , dtschidcri c p riv ilii şi *Uo it>- stituţiunl, cam ţi i«.un;arca a to t fel<tl de mJrfuri şi artlcli ce trebucse persoanelor singuratice sa* «n fimi’ie .— lof>!maVil n»u* pra ptcţuU l intcrattlor •« dau cu pIJrcrc U

Adnjtnthtrnţto-FOII POPORULUI*

i rE L E

Ikutură escelentă şi cu gust bun, care produco sAngf. — Rccomandntă de modici contra boa- lel dc anemie, lipsă de s&ngc, nervositate, re- convalescenţă.

Influinţează pro­ducerea sângelui, întărind muşchi şi nervii, dă apetit f&ră a avea ceva urmări neplă* cute asupra stomacului sau la dinţi.

Preţul nnei sticle mari Cor. 3 50, una mică Cor. 2‘— . Se capătă in toato noteoele.

. Depozitul principal la:G U I D O F A B R I T I U S ,

a p o t c c a r în S lb l in . 691 2 4 -

 T E N Ţ I U M E

3 0 ,0 0 0 p â r e e h i d e g p h e te !4 p&reeM de ghete nnmai pentru Cor. 8-—

Pentru tccetarea dc ţrf»tj a mai multor fabrici **ri, a:n fost însărcinat t .vinde o mare cantittte d* gfeste adâa; sub preţul ds fabricare. De aceea eu wtsi^ori ţi cui 2 părerhl de gh»te sa şiuoara pen-

. t î i ica iit ţi 2 pentru dame, ds pie!a brună s>u «sţSrŞ, galoşite, ca eapi, cu talpa bătută tn e ca ca’i* "5°°?* csl tnai nou, foarte e'eg. Mărimesdupi a i r a i . Toata 4 perechile costi mimai Cor.8 —, ik5^8*»*T5 cu r&nabnxsi. 39^ 1 —1

t W H g , .npart d« ghato, CracoYla Ir. 193.Scfaîaifcul e adaus ţi binii retour.

L a „ C r o i t o r i a U n i v e r s a l ă “

s . F S T B & Ş C UStrada Cisnădiei Nr. 301. S I Bl IU* Strada Cisnădiei N r. $8*

Telefon Nr. 172. — ,Promiat:

Expoziţia jnternsţionilS de modă Paris 1911

Grand Prix ;i medalia ds aur.

Premiat: :Expoziţia uniTenală din

Rom» 1911 Grand Premio şi medalia de ani.

M public, că în atelierul meu de primul rang , unde M Ş W & Îlt'M la 20 de lucrători, primesc şi execut to t felul de

« VU'* k.

Prin aceasta îmi permit a aduce la cunoştinţa onoratuluisunt ocupaţi haine, atât

civile cât şi m ilitare.Pentru sesonul de toam nă şi iarnă tocmai acum m l-a

* sosit o m are alegere de stofe engleze şi indigene. Croială1 cu gust şi după ultima modă, garantând pentru ce lucra.

mi i?$

Serviciu solid şl grabnic. — P reţu ri m oderateSprijiniţi industria românăI" 718 1»—

m

G e r m a n i asocietate de asig u rare pe a cfîi

înfiinţată tn anul 1857 | H Sfettin Înfiinţata In anul 1857

RcprEsentanfa generala pentru Ungaria: Budapesta, Teréz höriit ZS.Asîgurflri închciate la finea an. 1911 K un m iliard 7 0 m ilio an eFond de siguranţă Ia finea anului 1911: K 4 7 5 m ilio a n e Rescrve de câştig pentru împărţirea do divi- .

dente pe seama asiguraţilor . . . . K 3 7 1/» m ilioan eG erm an ia asigură nu numai pentru viaţa şi moarte, d ar şi

• cu încetare de plătire a premie! pentru caz de Invaliditate (neputinţă) şi solreşte o rentă anuală de 5 sau Í0 pro­cente a sumei asigurate pe seama asiguratului, ia r Ia împli-

*: nirea terminului de asigurare plăteşte SUm â asigurată întreagă.Prospecte şi informaţiuni gratuite dă In sp e c to ra tu l din Sibiin—Nagyszeben, strada Iosif (Josefgasse) Nr. 3 /b sauagentura pentru Sibiiu: Karl Hollinek, Sibiiu, Piaţa-m are N r. 19.

• Sâ primesc agenţi pe lângă proviziune frumoasă.

M a r © a t e n t i u n e !Sam. Wagner.

Prima turnătorie de fer Sibiiană, Fabrică de maşini agricole, Atelier de mori şi prăvălie de fer.

Ilccomnmltl a i oro mni rnnro cîiMurK bopttal »eu asortiment do tot felul de motoaPQ dela prima fabrică,, dola ccl mai mic şi pănă la cel mai nmrc; nAomcnra şi maşini de treerat din renumita fabrioA Holfherr doln ocn nuu mică şi pinii la cea mai mare; numai puţin recomand! şi lot f«>lul <lo articlo |>cntru «lificări precum:

V Cement do Portland şi Roman din Beooin, Traverse, Trestie, Carton o&tr&nlt pentru Invidii, P&nz& de B&rmâ, pentru îngrădit, procum şi ori co fel do forărie apar« ţinntoaru la o»lifîc«H.

Tonto pe lângă « a mai strictă garnnţio cu preţuri foarto moderato şi condi* ţiuni do plată nvnntnpon?o

Nu vă grăbiţi n comanda din alt loc, — pănă nu veţi vizita prima linie ncuasia mnro şi bino axortată fabrică.

Efcotuarea fo fnco prompt ţi conştienţio». 6®1 30—Foriţi-vă stimaţi agricultori n nu mmpitra imitaţii şi vă foriţi do eecrod.

VJ

.Tiposrafia Pûpornhrt", Sibiin.