VOLUM 3.3 CAIET SARCINI STRUCTURI

7/27/2019 VOLUM 3.3 CAIET SARCINI STRUCTURI

1/120

2010

UNIUNEA EUROPEANA ROMANIA

Proiect finantat prin ISPA GUVERNUL ROMANIEI

Contract ISPA 2005/RO/16/P/PA/003/03ASISTENTA TEHNICA

PENTRU STUDIU DE FEZABILITATE, PROIECT TEHNIC,

DETALII DE EXECUTIE SI DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE PENTRU VARIANTE DE

OCOLIRE ROMANIA

VARIANTA DE OCOLIRE CRAIOVA SUDPROIECT TEHNIC LA NIVEL DE DETALII DE EXECUTIE

VOLUM 3Sectiunea 3: CAIETE DE SARCINI-STRUCTURI

Beneficiar: Consultant:COMPANIA NATIONALA DE

AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE S.C. CONSITRANS S.R.L.&

DIN ROMANIA SA ROUGHTON GROUP Ltd.


2/120

2

CAIET DE SARCINI STRUCTURI

CUPRINS

1. CAPITOLUL 1 PREVEDERI GENERALE ..........................................................................51.1 GENERALITATI................................................................................................................... 51.2 PREVEDERI GENERALE DE PROIECTARE...................................................................... 51.3 PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE.................................................................71.4 PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR....................................... 81.5 PREVEDERI GENERALE PRIVIND EXPLOATAREA SI INTRETINEREALUCRARILOR DE ARTA .............................................................................................................. 82. CAPITOLUL 2 SCHELE, ESAFODAJE SI CINTRE........................................................... 92.1 GENERALITATI................................................................................................................... 92.2 PROIECTAREA LUCRARILOR PROVIZORII.................................................................... 9

2.3 REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII ........................................ 102.4 EXECUTIE, UTILIZARE, CONTROL................................................................................ 102.5 PRESCRIPTII COMPLEMENTARE PRIVIND CINTRELE SI ESAFODAJELE ............... 113. CAPITOLUL 3 C O F R A J E ............................................................................................... 113.1 GENERALITATI................................................................................................................. 113.2 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA COFRAJELOR............................................. 123.3 TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT ................................................................................ 123.4 PREGATIREA LUCRARILOR DE COFRARE................................................................... 133.5 MONTAREA COFRAJELOR.............................................................................................. 133.6 SUSTINERILE COFRAJELOR ........................................................................................... 14

3.7 CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTIE A COFRAJELOR ............. 144. CAPITOLUL 4 A R M A T U R I ....................................................................................... 154.1 GENERALITATI................................................................................................................. 154.2 OTELURI PENTRU ARMATURI....................................................................................... 154.3 LIVRAREA SI MARCAREA OTELULUI BETON............................................................ 164.4 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA ................................................................................. 164.5 CONTROLUL CALITATII.................................................................................................. 164.6 FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR........... ............................... 164.7 PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE................................... 174.8 REGULI CONSTRUCTIVE................................................................................................. 184.9 INNADIREA ARMATURILOR .......................................................................................... 184.10 STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON........................................................................... 184.11 INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT............ ............................... 194.12 PROTECTIA ANTICOROZIVA A ARMATURILOR......................................................... 195. CAPITOLUL 5 B E T O A N E ......................................................................................... 205.1 GENERALITATI................................................................................................................. 205.2 MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR ....................................... 21


3/120

3

5.3 CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI................................................ 325.4 CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI........................................... 385.5 NIVELE DE PERFORMANTE ALE BETONULUI ............................................................ 405.6 PREPARAREA BETONULUI............................................................................................. 415.7 TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI............................................. 435.8 TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE................................................................... 465.9 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR ........................................................................ 485.10 SPECIFICATIA BETOANELOR DE COMPOZITIE PRESCRISA PRIN STANDARD ..... 476. CAPITOLUL 6 HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE......................................... 476.1 HIDROIZOLATII ................................................................................................................ 477. CAPITOLUL 7 CALEA PE POD........................................................................................... 527.1 GENERALITATI................................................................................................................. 527.2 IMBRACAMINTEA CAII PE POD..................................................................................... 537.3 TROTUARE ........................................................................................................................ 597.4 PARAPETE ......................................................................................................................... 608. CAPITOLUL 8 SUPRASTRUCTURI METALICE ............................................................... 58

8.1 GENERALITATI................................................................................................................. 588.2 MATERIALE.......................................................................................................................608.3 EXECUTIA SI CONTROLUL SUPRASTRUCTURILOR METALICE .............................. 618.4 PROTECTIA ANTICOROZIVA A TABLIERELOR METALICE ...................................... 668.5 DISPOZITII FINALE........................................................................................................... 739. CAPITOLUL 9 SUPRASTRUCTURI DE TIP MIXT (OTEL-BETON CU CONLUCRARE) .. 749.1 PREVEDRI GENERALE ...................................................................................................... 749.2 MATERIALE.......................................................................................................................749.3 EXECUTIA SUPRASTRUCTURILOR MIXTE.................................................................. 7510. CAPITOLUL 10 APARATE DE REAZEM. DISPOZITIVE ANTISEISMICE...................... 79

10.1 APARATE DE REAZEM .................................................................................................... 7910.2 DISPOZITIVE ANTISEISMICE.......................................................................................... 8010.3 DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE................................. 8011. CAPITOLUL 11 RACORDARI CU TERASAMENTELE...................... ............................... 8211.1 GENERALITATI................................................................................................................. 8211.2 EXECUTIA UMPLUTURILOR........................................................................................... 8211.3 PLACI DE RACORDARE SI GRINZI DE REZEMARE...................... ............................... 8411.4 PROTECTIA SFERTULUI DE CON................................................................................... 8511.5 SCARI SI CASIURI PE TALUZ.......................................................................................... 8512. CAPITOLUL 12 INFRASTRUCTURI - FUNDATII DIRECTE DE SUPRAFATA SI

FUNDATII DIRECTE DE ADANCIME............................................................................................8712.1 DATE GENERALE PRIVIND FUNDATIILE DIRECTE.................................................... 8712.2 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA FUNDATIILOR DIRECTE IN INCINTA .... 8713. CAPITOLUL 13 INFRASTRUCTURI CULEI, PILE (RADIERE, ELEVATII, RIGLE,ZIDURI INTOARSE, CUZINETI).................................................................................................... 8713.1 DATE GENERALE ............................................................................................................. 8813.2 EXECUTIA CULEELOR SI PILELOR ............................................................................... 89


4/120

4

13.3 MATERIALELE DE CONSTRUCTII FOLOSITE ..............................................................8914. CAPITOLUL 14 FUNDATII INDIRECTE DE ADANCIME................................................. 8914.1 DATE GENERALE ............................................................................................................. 9014.2 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DE DIAMETRUMARE..................................................................................................................................................9114.3 NATURA, PROVENIENTA SI CALITATEA MATERIALELOR ...................................... 9214.4 CARACTERISTICILE SI MODUL DE CALCUL AL PILOTILOR.................................... 9314.5 DISPUNEAREA IN PLAN A PILOTILOR.......................................................................... 9314.6 UTILAJE SI DISPOZITIVE DE EXECUTIE....................................................................... 9414.7 LUCRARI PREGATITOARE.............................................................................................. 9414.8 ARMAREA PILOTILOR..................................................................................................... 9514.9 FORAREA PILOTILOR ...................................................................................................... 9614.10 CURATIREA TALPII FORAJULUI.................................................................................... 9614.11 BETONAREA...................................................................................................................... 9714.12 INJECTAREA LA BAZA A PILOTILOR............................................................................ 9714.13 PREGATIREA CAPULUI PILOTULUI ..............................................................................97

14.14 CONTROLUL CALITATII.................................................................................................. 9815. CAPITOLUL 15 SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT................................................9815.1 PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ SI ARMARE ...................................... 9915.2 LUCRARI PROVIZORII ................................................................................................... 10115.3 COFRAJE .......................................................................................................................... 10115.4 MATERIALE DE CONSTRUCTIE ................................................................................... 10115.5 BETOANE......................................................................................................................... 10315.6 ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONITORIZARE..................................... 10415.7 RECEPTIA LUCRARILOR............................................................................................... 10516. CAPITOLUL 16 SUPRASTRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT.............................104

16.1 PREVEDERI GENERALE ................................................................................................ 10516.2 COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE SI CONDITII SUPLIMENTARE10616.3 ARMATURI ...................................................................................................................... 10616.4 ANCORAJE, BLOCAJE.................................................................................................... 11416.5 CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRUELEMENTE / STRUCTURI DIN PETON PRECOMPRIMAT ................................................... 11516.6 EXECUTIA LUCRARILOR.............................................................................................. 11716.7 CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR DIN BETONPRECOMPRIMAT ...................................................................................................................... 119


5/120

5

CAPITOLUL 1 PREVEDERI GENERALE

1.1. GENERALITATI

Prezentul Caiet de Sarcini se aplica lucrarilor de arta (poduri, viaducte si pasaje) aflate inconstructie pe drumurile publice si cuprinde conditiile ce trebuie indeplinite pe parcursul executiei,controlului de calitate si receptiei lucrarilor.

Constructorul va efectua, intr-un laborator autorizat, toate incercarile si determinarile cerutede prezentul Caiet de Sarcini si orice alte incercari si determinari cerute de Consultant.

In completarea prezentului Caiet de Sarcini, Constructorul trebuie sa respecte prevederilestandardelor si normelor in vigoare.

Odata cu prezentarea graficului general de executie a lucrarilor, Constructorul va prezentacte un grafic detaliat de executie pentru fiecare lucrare de arta prevazuta a se executa.

Toate materialele care intra in lucrarile permanente vor fi supuse aprobarii Consultantului.

Inainte de aprovizionare, Constructorul va supune aprobarii Consultantului sursele / furnizoriituturor materialelor. Nici un material nu va fi utilizat in lucrarile permanente inainte de a fi aprobatde Consultant. Materialele care nu corespund cerintelor prezentului Caiet de Sarcini sau altemateriale dect cele prevazute in proiect pot fi aprobate de Consultant numai cu avizulProiectantului.

Constructorul va supune aprobarii Consultantului procedura de executie a lucrarilor, cu celputin 14 zile inainte de inceperea lucrarilor. Nici o lucrare nu va incepe inainte ca procedura deexecutie a acelei lucrari sa fie aprobata de Consultant.

Constructorul trebuie sa se asigure ca prin toate procedurile aplicate, indeplineste cerinteleprevazute de prezentul Caiet de Sarcini.

Constructorul va inregistra zilnic date referitoare la executia lucrarilor si la rezultateleobtinute in urma masuratorilor, testelor si sondajelor.

Executantul va transmite Consultantului toate documentele de Asigurare a Calitatii .

1.2.PREVEDERI GENERALE DE PROIECTARE

Podurile, viaductele si pasajele sunt lucrari bazate pe structuri de rezistenta, care asiguracontinuitatea cailor de comunicatie peste diferite obstacole (ruri, vai, canale, alte cai decomunicatie, etc.). In acceptiune generala acestea sunt considerate "lucrari de arta".

In conceptia oricarei structuri de rezistenta, deci si a lucrarilor de arta, trebuie sa se respecteo serie de principii generale rezultate din experienta acumulata si anume:

functionalitatea;

capacitatea de rezistenta si stabilitate la sarcini statice si dinamice;

durabilitatea;


6/120

6

eficienta economica;

estetica.

Din perspectiva acestor principii, lucrarea va trebui sa corespunda scopului caruia ii estedestinat si anume de a asigura circulatia nestingherita a vehiculelor la traversarea obstacolului, inconditii de siguranta si confort.

Aceasta impune asigurarea spatiilor de libera trecere pe pod si sub pod, asigurarea uneirigiditati a structurii in limitele deformatiilor admisibile, asigurarea unor conditii optime deexploatare si intretinere. Pentru a-si indeplini functionalitatea, structura trebuie sa aiba asiguratacapacitatea de rezistenta, prin dimensionarea rationala a elementelor componente, la incarcarile lacare sunt supuse.

Pe principiul eficientei economice, orice lucrare de arta (pod, pasaj sau viaduct) trebuie sa serealizeze cu costuri minime. In functie de conditiile de amplasare (latimea si inaltimea obstacolului,conditiile geotehnice de fundare, conditiile hidrologice de scurgere a apei, etc), eficienta economicaa lucrarii se realizeaza prin stabilirea unei lungimi corespunzatoare a lucrarii si adoptarea unordeschideri economice ale podului. Dupa precizarea deschiderilor, urmeaza stabilirea solutiilorconstructive si respectiv a materialelor din care se executa.

Deoarece un pod, pasaj sau viaduct este o lucrare de arta, trebuie sa aibe un aspectarhitectural ct mai agreabil si o incadrare ct mai armonioasa in mediul inconjurator.

Aspectul unei lucrari de arta, trebuie sa respecte, pe ct posibil, toate aceste principii. Astfel,se va adopta cea mai buna solutie in urma analizarii si compararii mai multor variante.

La proiectarea podurilor se vor respecta, pe ct posibil, simultan toate principiile mentionatemai sus, iar adoptarea unei anumite solutii de pod (pasaj sau viaduct) rezulta numai dupa elaborareaunei documentatii tehnico-economice in care sa se analizeze comparativ mai multe variante.

La proiectarea podurilor, pasajelor si viaductelor se vor avea in vedere prevederile de maijos:

1.2.1 Asigurarea spatiilor libere pe pod si sub pod

a) Spatii libere la poduri

Lungimea podului si nivelul inferior al suprastructurii se va stabili printr-un calcul dedebuseu, conform normativului departamental, PD 95 - 2002 "Normativ privind proiectareahidraulica a podurilor si podetelor .

La ruri mari si fluvii navigabile, se va tine seama si de dimensiunile gabaritului denavigatie, in special la precizarea deschiderii maxime centrale si a inaltimilor libere sub

suprastructura din aceasta deschidere.b) Spatii libere la pasajele superioare

La stabilirea liniei rosii si a marimii deschiderilor, se va tine seama de gabaritele minime peorizontala si verticala, necesare la traversarea cailor ferate (STAS 4392 - 84) sau soselei (STAS2924 - 91).


7/120

7

c) Gabarite pe poduri si pasaje

Inaltimea libera, latimea partii carosabile, a benzilor pentru ciclisti, a spatiilor de siguranta sia trotuarelor se vor adopta, in functie de clasa tehnica a drumului, in conformitate cu prevederileSTAS 2924 - 91.

1.2.2 Incarcari

La calculul podurilor se va tine seama de actiunea tuturor incarcarilor la care pot fi solicitate,respectnd urmatoarele standarde:

STAS 1545 - 89 "Poduri pentru strazi si sosele. Pasarele. Actiuni.

STAS 3221 - 86 "Poduri de sosea. Convoaie tip si clase de incarcare".

STAS 10101/1-78 "Actiuni in constructii. Greutatti tehnice si incarcaripermanente".

STAS 10101/OB-87 "Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilorpentru podurile de cale ferata si sosea".

1.2.3 Metode de calcul si dimensionareLa calculul si dimensionarea elementelor de rezistenta se va tine seama ca la data elaborarii

prezentului caiet de sarcini, in Romnia, sunt in vigoare doua metode de calcul si dimensionare lapoduri si anume:

metoda rezistentelor admisibile, aplicate la suprastructurile metalice, conform STAS 1844 - 75"Poduri metalice de sosea. Prescriptii de proiectare" si SR 1911 - 1997 "Poduri metalice de caleferata. Prescriptii de proiectare."

metoda de calcul la stari limita aplicata la infrastructuri si suprastructuri din beton, beton armatsi beton precomprimat conform STAS 10111/1-77 "Poduri de cale ferata si sosea. Infrastructuri

de zidarie, beton si beton armat. Prescriptii de proiectare" si STAS 10111/2-87 "Poduri de caleferata si sosea. Suprastructuri din beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de

proiectare".

1.3.PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE

Executia unei lucrari de arta nu poate incepe dect dupa ce antreprenorul a primit ordin deincepere a lucrarilor .

Piesele principale pe baza carora constructorul va realiza lucrarea, sunt urmatoarele:

planurile generale de situatie, de amplasament si dispozitiile generale;

studiul geotehnic cu precizarea conditiilor din amplasament si a solutiilor adecvatepentru fundatii;

detaliile tehnice de executie, planuri de cofraj si armare, etc. pentru toate elementelecomponente ale lucrarii de arta;

caiete de sarcini cu prescriptii tehnice speciale pentru lucrarea respectiva;


8/120

8

graficul de esalonare a executiei lucrarii;

La executie, antreprenorul va respecta prevederile din contract, din proiect si caietul desarcini si va lua toate masurile pentru realizarea unor lucrari de calitate si evitarea oricarorneconformitati

Toate lucrarile necesare pentru mutarea si protectia instalatiilor din cale si vecinatatea

acestora, precum si lucrarile provizorii (drumuri, poduri, etc) necesare pentru executia lucrariidefinitive se vor proiecta si executa prin grija Antreprenorului.

De asemenea, antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru protejarea mediuluiinconjurator in timpul executiei.

Se precizeaza ca la executie nici o adaptare sau modificare fata de documentatie, nu se poateface dect cu aprobarea Consultantului sau/si a Proiectantului elaborator al documentatiei.

De asemenea, la executie se va tine seama de standardele, normativele si prescriptiile invigoare .

1.4. PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILORPentru a asigura o executie de calitate a lucrarilor de arta, se va face receptia lucrarilor pe

faze de executie si receptia finala. In cadrul receptiilor pe faze de executie se vor efectua receptiilepe faze determinante conform programului acceptat de I.S.C.

1.5. PREVEDERI GENERALE PRIVIND EXPLOATAREA SIINTRETINEREA LUCRARILOR DE ARTA

Inca din faza de conceptie, proiectul va contine elemente sau rezolvari constructive care saasigure personalului de exploatare si intretinere, urmarirea lucrarii si accese la infrastructuri,reazeme si la interiorul suprastructurilor.

La unele lucrari cu caracter deosebit, la comanda beneficiarului se pot elabora sidocumentatii (instructiuni, etc) privind modul de urmarire si intretinere a acestor lucrari.

In afara acestor instructiuni, se va tine seama si de prevederile cuprinse in standardele,normativele si prescriptiile in vigoare.


9/120

9

CAPITOLUL 2 SCHELE, ESAFODAJE SI CINTRE

2.1 GENERALITATI

Prezentul capitol se refera la lucrarile provizorii, care folosesc la realizarea lucrarii definitive

si care, in functie de destinatie, se clasifica in:

- esafodaje si cintre ce suporta structuri in curs de realizare;

- schele de serviciu destinate a suporta deplasarea personalului cu scule si materiale delucru;

- dispozitive de protectie la lucru sub circulatie, impotriva caderii de materiale, scule, etc.;

Lucrarile provizorii se executa de catre antreprenor pe baza de proiect si se aproba de catreConsultantului pe baza avizului Proiectantului lucrarii definitive.

2.2 PROIECTAREA LUCRARILOR PROVIZORII

Proiectul poate fi intocmit de catre antreprenor sau de catre orice unitate de proiectareautorizata.

Proiectul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa asigure securitatea lucratorilor si lucrarilor definitive;

sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva;

sa adopte scheme statice simple, evitnd pe ct posibil elementele solicitate laincovoiere, care au deformatii mari;

sa fie rezistente si rigide;

sa permita montarea rapida si decofrarea lenta si sigura prin intermediuldispozitivelor de descintrare;

sa nu obtureze albia si sa asigure spatiile necesare sub pod;

deformatiile lucrarilor provizorii nu trebuie sa produca defecte la betonul in curs depriza sau intarire;

sa cuprinda succesiunea detaliata a tuturor fazelor;

sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie;

Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe santier la dispozitiaSefului de santier si a Consultantului.

Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor provizorii ca si natura sicaracteristicile tuturor elementelor componente.


10/120

10

Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele:

masurile luate pentru asigurarea stabilitatii si protectiei fundatiilor;

modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, esafodajelor si schelelor;

reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor stabilitate

si a elementelor pe care sprijina; sistemul de contravntuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni;

dispozitiile ce trebuie respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile dereglare, calare, descintrare, decofrare, demontare;

contrasagetile si tolerantele de executie;

modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de deformare a betonuluisub efectul contractiei si precomprimarii;

dispozitivele de control ale deformatiilor si tasarilor.

Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele:

specificatia materialelor utilizate, materialele speciale, materialele provenite de la terti;

instructiuni de montaj a lucrarilor provizorii;

instructiuni cu privire la toate elementele a caror eventuala defectiune ar putea aveaconsecinte grave asupra securitatii lucrarilor.

2.3 REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII

Calitatea materialelor, elementelor de inventar si a celor noi, trebuie sa corespundastandardelor in vigoare.

Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de calitate pentru materialele destinatelucrarilor provizorii, att cnd se folosesc produse noi, ct si cnd se refolosesc produse dejautilizate, pentru care trebuie sa se garanteze ca satisfac conditiile de rezistenta si stabilitate.Intrebuintarea de elemente refolosibile este autorizata att timp ct deformatiile lor sau efecteleoboselii nu risca sa compromita securitatea executiei.

Materialele degradate se rebuteaza sau se dau la reparat in ateliere de specialitate. In acestdin urma caz, antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fara ca aceasta justificare sa-iatenueze responsabilitatea sa si fara sa solicite costuri suplimentare.

2.4 EXECUTIE, UTILIZARE, CONTROL

Tolerantele aplicabile la lucrarile provizorii sunt stabilite in functie de tolerantele de lalucrarile definitive.

Deformatiile lucrarilor provizorii se controleaza prin nivelmente efectuate de catreantreprenori, fata de reperele acceptate de catre Consultant.

Rezultatele masuratorilor se transmit Consultantului si Proiectantului.


11/120

11

Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformatii.

Antreprenorul are obligatia sa asigure intretinerea regulata a lucrarilor provizorii.

2.5 PRESCRIPTII COMPLEMENTARE PRIVIND CINTRELE SIESAFODAJELE

Proiectul cintrelor, esafodajelor, ct si montajul acestora in amplasament, se intocmeste peraspunderea antreprenorului general si se avizeaza de catre beneficiar si proiectant.

Pentru dispozitivele secundare, se admite schematizarea de principiu a acestora siprezentarea beneficiarului pentru aprobare cu cel putin 15 zile inainte de inceperea executiei.

CAPITOLUL 3 COFRAJE

3.1 GENERALITATI

Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate

in lucrare, dau betonului forma proiectata. In termenul de cofraj se includ att cofrajele propriu-zise,ct si dispozitivele pentru asezarea si imbinarea acestora: buloane, cleme, tiranti, distantieri, etc. carecontribuie la asigurarea realizarii formei dorite.

Cofrajele si sustinerile corespunzatoare lor se executa numai pe baza de proiecte, intocmitede unitati de proiectare specializate, in conformitate cu prevederile STAS 7721 90, acesteatrebuind sa fie astfel alcatuite inct sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute inproiect, pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectndu-se inscrierea inabaterile admisibile .

sa asigure suprafete netede, fara goluri, fisuri sau alte defecte; sa fie etanse, astfel inct sa nu permita pierderea laptelui de ciment;

sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie;

sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita, fara a se degrada elementele debeton cofrate, sau componentele cofrajelor si sustinerilor;

sa permita decofrarea usoara si totala;

sa permita, la decofrare, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care sedecofreaza;

sa permita inchiderea rosturilor astfel inct sa se evite formarea de pene sau praguri;

sa permita inchiderea cu usurinta (indiferent de natura materialului din care estealcatuit cofrajul) a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentruscurgerea apelor uzate, inainte de inceperea turnarii betonului;

sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte defecte;


12/120

12

materialele din care se executa sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare;

Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.

3.2 CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA COFRAJELOR

In afara prevederilor generale de mai sus, cofrajele vor trebui sa mai indeplineasca

urmatoarele conditii: sa permita pozitionarea armaturilor din otel beton si de precomprimare;

sa permita fixarea sigura si in conformitate cu proiectul, a pieselor inglobate din zonele de capata grinzilor (placi de repartitie, teci, etc.);

sa permita compactarea ct mai buna in zonele de ancorare, in special a grinzilor postintinse;

sa asigure posibilitatea de deplasare si pozitia de lucru corespunzatoare a muncitorilor careexecuta turnarea si compactarea betonului, evitndu-se circulatia pe armaturile postintinse;

sa permita scurtarea elastica la precomprimarea si intrarea in lucru a greutatii proprii, inconformitate cu prevederile proiectului;

sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare, sa fie prevazute cu dispozitive specialepentru prinderea vibratoarelor de cofraj, atunci cnd acestea sunt inscrise in proiect;

distantierii cofrajului, lasati in beton, sa nu afecteze durabilitatea sau aspectul betonului, sa nuintroduca incarcari suplimentare asupra structurii;

cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pe fetele ce vin in contact cubetonul.

Pentru a evita deteriorarea muchiilor betonului, la executia cofrajului se va asigura tesirea acestora.Tesirea se va realiza la dimensiunile de 2 x 2cm, daca in detalii un se prevede astfel.

3.3 TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT

Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse pebaza de polimeri. Fetele cofrajelor vor fi din:

Lemn sau produse pe baza de lemn;

Tego;

Doka, Paschal, Peri, etc. tratate cu rasini sau materiale similare;

Table metalice;

Cofrajele se clasifica din urmatoarele puncte de vedere:

A) fata de pozitia cofrajului de la turnarea betonului la decofrare:

cofraje stationare;

cofraje mobile (cofraje glisante, cofraje pasitoare);

B) din punct de vedere al utilizarii componentelor:

cofraje de inventar, la care componentele sunt mijloace de inventar si se folosesc de maimulte ori;


13/120

13

cofraje unicat, la care componentele se utilizeaza o singura data (de regula acestea suntdin lemn);

cofraje pierdute, la care componentele intra in alcatuirea elementelor din beton care setoarna pe santier;

cofraje virtuale, la care betonul se toarna in spatii construite anterior (groapa in care setoarna fundatia).

Pentru acestea, abaterile fata de dimensiunile de referinta din proiect, sunt cele specificelucrarilor de pamnt si nu cele specifice elementelor din beton turnat in cofraje reale.

C) fata de calitatea suprafetei de beton obtinute dupa decofrare:

cofraje pentru beton aparent;

cofraje pentru betoane brute; suprafetele obtinute fiind acoperite cu tencuiala, placaje etc;

3.4 PREGATIREA LUCRARILOR DE COFRARE

Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate.In scopul refolosirii lor, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni:

curatirea cu grija, repararea si spalarea lor, inainte si dupa refolosire; cnd spalarea seface in amplasament, apa va fi drenata in afara (nu este permisa curatirea cofrajelornumai cu jet de aer);

tratarea suprafetelor ce vin in contact cu betonul, cu o substanta ce trebuie sa usurezedecofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului.

In cazul in care se folosesc substante lubrifiante, uleioase, nu este permis ca acestea sa vinain contact cu armaturile. Substantele de ungere a cofrajului trebuie aplicate in straturi uniforme pe

suprafata interioara si trebuie sa nu aiba nici o influenta daunatoare asupra suprafetei betonului (sanu pateze betonul, sa nu afecteze durabilitatea betonului, sa nu corodeze cofrajul). Agentii dedecofrare trebuie sa se aplice usor si sa-si pastreze proprietatile neschimbate in conditii climatericede executie a lucrarilor.

3.5 MONTAREA COFRAJELOR

Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:

trasarea pozitiei cofrajelor;

asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;

verificarea si corectarea pozitiei panourilor;

incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.


14/120

14

3.6 SUSTINERILE COFRAJELOR

In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren, se va asigurarepartizarea solicitarilor, tinnd seama de gradul de compactare si de posibilitatile de inmuiere,astfel inct sa se evite producerea tasarilor.

In cazurile in care terenul este inghetat, sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se vaface astfel inct sa se evite deplasarea acestora, in functie de conditiile de temperatura.

3.7 CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTIE ACOFRAJELOR

In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificari etapizateastfel:

preliminar, controlndu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile decofraje si sustineri;

in cursul executiei, verificndu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare

a elementelor;

final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in "Registrul de procese verbalepentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse".


15/120

15

CAPITOLUL 4 ARMATURI

4.1 GENERALITATI

Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea,fasonarea si montarea armaturilor utilizate la structurile de beton armat si beton precomprimat

pentru poduri, precum si conditiile tehnice ce trebuie indeplinite de armaturile existente careurmeaza sa fie inglobate in lucrare.

4.2 OTELURI PENTRU ARMATURI

Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in: STAS 438/1-89; STAS438/2-91; STAS 438/3-98; STAS 6482/1-73 si STAS 6482/2, 3, 4-80.

Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat si beton precomprimat si domeniile lorde aplicare sunt indicate in tabelul urmator:

Tipul de otel Simbol Domeniul de utilizare

Otel beton rotund neted

STAS 438/1-89

OB 37 Armaturi de rezistenta sau armaturiconstructive.

Srma trasa neteda pentru beton armatSTAS 438/2-91

STNB Armaturi de rezistenta sau armaturiconstructive; armaturile de rezistenta

Plase sudate pentru beton armat

SR 438/3-98

STNB numai sub forma de plase sau carcasesudate.

Produse din otel pentru armarea betonului.Otel beton cu profil periodic STAS 438/1-89

PC 52 Armaturi de rezistenta pentru betoane declasa cel putin C 12/15 (Bc 15).

PC 60 Armaturi de rezistenta la elemente cubetoane de clasa cel putin C 16/20

(Bc 20)

Armaturi pretensionate

. srme netede STAS 6482/2-80

. srme amprentate

STAS 6482/3-80

. toroane

SBP I si

SBP II

SBPA I siSBPA II

TBP

Armaturi de rezistenta la elemente cubetoane de clasa cel putin

C 25/30 (Bc 30)

Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de conformitate emis deunitatea care a importat otelul si trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului deutilizare.

In certificatul de conformitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438/1, 2,3 - 89, 91, 98, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate.


16/120

16

In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, antreprenorul vaputea utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator, cu acordul scris alunui institut de specialitate si dupa aprobarea beneficiarului.

4.3 LIVRAREA SI MARCAREA OTELULUI BETON

Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare, insotita de undocument de calitate (certificat de calitate/inspectie, declaratie de conformitate) si dupa certificarea

produsului de un organism acreditat.

Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa continaurmatoarele informatii:

1. denumirea si tipul de otel; standardul utilizat;

2. descrierea produsului precizand tipul, identificarea, utilizarea

3. specificatiile tehnice cu care este conform produsul

4. conditiile particulare de utilizare a produsului;

5. numarul certificatului

6. conditiile si perioada de valabilitate a certificatului dupa caz

7. numele si functia persoanei abilitate sa semneze certificatul

4.4TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA

Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura, vor fi transportate sidepozitate astfel inct sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante care pot afecta armaturasi/sau betonul, sau aderenta beton armatura.

Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatiiamenajate si dotate corespunzator, astfel inct sa se asigure:

- evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii;

-evitarea murdaririi acestora cu pamnt sau alte materiale;

-asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.

4.5CONTROLUL CALITATII

Controlul calitatii otelului se va face prin incercari prin sondaj pe esantioane prelevate de lalocul de punere in opera , rezultatele obtinute sa fie conform prevederilor standardelor in vigoare.

4.6FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR

Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura, se va face in strictaconformitate cu prevederile proiectului.

Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor, executantul va analiza prevederile proiectului,tinnd seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor, precum si de aspectele


17/120

17

tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar, va face propuneri de modificare,ce vor fi supuse aprobarii proiectantului.

Armatura trebuie taiata, indoita si manipulata astfel inct sa se evite:

- deteriorarea mecanica (de ex. crestaturi, loviri);

- ruperi ale sudurilor in carcase si plase sudate;- contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese

de coroziune.

Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. In acest scop se vor indeparta:

- eventuale impuritati de pe suprafata barelor;

- rugina, in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura.

Dupa indepartarea ruginii, reducerea sectiunilor barelor nu trebuie sa depaseasca abaterileprevazute in standardele de produs.

Otelul - beton livrat in colaci, sau barele indoite, trebuie sa fie indreptate inainte de a seproceda la taiere si fasonare fara a se deteriora profilul (la intinderea cu troliul, alungirea maxima nuva depasi 1 mm/m).

Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel inct sa se eviteconfundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor, pna in momentul montarii.

Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10C. Barele cu profil periodic cudiametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.

4.7PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE

Plasele sudate din srma trasa neteda STNB sau profilata STPB, se utilizeaza ori de cte orieste posibil la armarea elementelor de suprafata, in conditiile prevederilor STAS 10107/0-90.

Executarea si utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu reglementarile tehnicein vigoare.

Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite, fara contact direct cu pamntul sau cusubstante care ar putea afecta armatura sau betonul, pe loturi de aceleasi tipuri si notatecorespunzator.

Incarcarea, descarcarea si transportul plaselor sudate se vor face cu atentie, evitndu-seizbirile si deformarea lor sau desfacerea sudurii.

Incercarile sau determinarile specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calitatii sudariinodurilor, se vor efectua conform STAS 438/3-1998.

In cazurile in care plasele sunt acoperite cu rugina, se va proceda la inlaturarea acesteia prinperiere.


18/120

18

Dupa indepartarea ruginii, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseascaabaterile prevazute in standardele de produs.

4.8REGULI CONSTRUCTIVE

Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile dinbeton armat monolit, sau preturnat, in functie de diferitele tipuri de elemente, se vor consideraconform STAS 10111/2-87 .

4.9INNADIREA ARMATURILOR

Alegerea sistemului de innadire se face conform prevederilor proiectului si prevederilorSTAS 10111/2-87 si C28/83 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton.

De regula, innadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere fara sudura, sau prin sudura functiede diametrul/tipul barelor, felul solicitarii, zonele elementului (de ex. zone plastice potentiale aleelementelor participante la structuri antiseismice).

Procedeele de innadire pot fi realizate prin:

suprapunere;

sudura;

mansoane metalo - termice;

mansoane prin presare.

Innadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuita (sudare electricaprin puncte, sudare electrica cap la cap, prin topire intermediara, sudare manuala cu arc electric prinsuprapunere cu eclise, sudare manuala cap la cap cu arc electric - sudare in cochilie, sudare insemimanson de cupru - sudare in mediu de bioxid de carbon), conform reglementarilor tehnicespecifice referitoare la sudarea armaturilor din otel - beton (C 28 - 1983 si C 150 - 1999), in caresunt indicate si lungimile minime necesare ale cordonului de sudura si conditiile de executie.

Nu se permite folosirea sudurii la innadirile armaturilor din oteluri ale caror calitati au fostimbunatatite pe cale mecanica (srma trasa). Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile prin

puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial.

La stabilirea distantelor intre barele armaturii longitudinale, trebuie sa se tina seama despatiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., functie de sistemul de innadire utilizat.

Utilizarea sistemelor de innadire prin dispozitive mecanice (mansoane metalo - termice prinpresare sau alte procedee) este admisa numai pe baza reglementarilor tehnice specifice sauagrementelor tehnice.

4.10STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON

Pentru asigurarea durabilitatii elementelor/structurilor din protectia armaturii contracoroziunii si o conlucrare corespunzatoare cu betonul, este necesar ca la elementele din beton armatsa se realizeze un strat de acoperire cu beton minim. Grosimea minima a stratului se determinafunctie de tipul elementului (categoria elementului, conditiile de expunere, diametrul armaturilor,


19/120

19

clasa betonului, gradul de rezistenta la foc, etc). Grosimea stratului de acoperire cu beton va fistabilita prin proiect.

Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate chimica, se vastabili conform prevederilor STAS 10111/2-87. Grosimea stratului de acoperire cu beton in mediilecu agresivitate chimica, este precizata in reglementari tehnice speciale

Pentru asigurarea la executie a stratului de acoperire proiectat, trebuie realizata o dispunerecorespunzatoare a distantierilor din materiale plastice, sau mortar. Este interzisa utilizareadistantierilor din cupoane metalice sau din lemn.

4.11INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT

In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect, se poateproceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.

Distantele minime, respectiv maxime, rezultate intre bare, precum si diametrele minimeadoptate, trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 10107/2-90, STAS 10111/2-87.

4.12PROTECTIA ANTICOROZIVA A ARMATURILORIn cazurile in care, prin graficul de executie sau datorita unor sistari, de la data montarii

armaturii si pna la data incorporarii ei complete intr-un element de beton, vor trece mai mult de 3luni, atunci armaturile sau zonele respective de armatura vor fi protejate anticoroziv. Costurilerespective vor fi suportate de catre antreprenor.

Armaturile aparente existente in elementele din beton armat sau beton precomprimat, careurmeaza sa fie inglobate in beton pentru continuarea lucrarilor si care nu au fost protejate, iar de lamontarea lor au trecut mai mult de trei luni, se vor proteja anticoroziv. Protectia anticoroziva va fi

prima operatie care se va executa la inceperea activitatii.

Protectia anticoroziva se va executa numai daca, dupa curatire, sectiunea barelor aceluiasielement este redusa cu cel mult 5 %. In caz contrar va fi solicitat proiectantul pentru a stabili solutiace se impune, eventual suplimentarea barelor.

Protectia anticoroziva a armaturilor consta in curatirea barelor (rugina, grasimi, impuritati) siaplicarea materialelor specifice de protectie. Modul de curatire si de aplicare a materialelor de

protectie vor fi conforme cu instructiunile de utilizare a produsului, emise de producator.

Materialele de protectie vor fi insotite de instructiuni de utilizare si de agrementul tehnic sivor fi aprobate de Beneficiar cu avizul Proiectantului.


20/120

20

CAPITOLUL 5 BETOANE

5.1GENERALITATI

Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale necesare la proiectarea si executia

elementelor sau structurilor din beton simplu, beton armat si beton precomprimat pentru poduri desosea.

La executia betoanelor din fundatii, elevatii, suprastructuri din beton armat si betonprecomprimat, prevederile din prezentul capitol se vor completa si cu prevederile specifice cuprinsein capitolele anterioare.

De asemenea se vor avea in vedere si reglementarile cuprinse in "Codul de practica pentruproducerea betonului - CP 012/1-2007" si prevederile din STAS 1799/2002 si STAS10111/2-87.

Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice f.ck.cil (f.ck.cub), care este

rezistenta la compresiune in N/mm2, determinata pe cilindri de 150/ H=300 mm sau pe cuburi cu

latura de 150 mm, la vrsta de 28 zile, sub a carui valoare se pot situa statistic, cel mult 5% dinrezultate. Epruvetele vor fi pastrate conform SR EN 12390/6-2002.

Pentru corelarea cu clasele de betoane definite conform STAS 10111/2-87, se prezinta incontinuare un tabel de echivalenta:

Clasa betonului ClasaBetonuluiconf STAS10111/2-87

0 1

C 4/5 Bc 5C 8/10 Bc 10

C 12/15 Bc 15C 16/20 Bc 20

C20/25 Bc 25

C 25/30 Bc 30C 30/37 -

C 35/45 Bc 35C 40/50 Bc 50

C 45/55 -C 50/60 Bc 60


21/120

21

Pentru asigurarea durabilitatii, proiectul va tine cont de modul si gradul in carelucrarea este expusa la unii factori agresivi ai mediului si va respecta Codul de Practica pentru

producerea betonului CP 012 2007 .

Daca dupa analizarea conditiilor speciale de mediu se impun masuri speciale, clasa betonuluiva fi stabilita in acord cu urmatorii parametri:

gradul de impermeabilitate;

tipul de ciment;

continutul minim de ciment;

raportul apa/ciment maxim.

La proiectarea si executarea unor poduri din beton armat si beton precomprimat, cu caracterdeosebit, se recomanda colaborarea cu laboratoare de specialitate si catedre de specialitate dininvatamntul superior care poate avea ca obiect:

aprofundarea unor probleme privind calculul solicitarilor;

verificarea comportarii prin incercari pe modele sau la scara naturala;

elaborarea de caiete de sarcini speciale;

stabilirea de masuri pentru asigurarea durabilitatii si asistentei tehnice la executie.

5.2MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR

Ciment

Cimenturile vor satisface cerintele din standardele nationale de produs sau din standardeleprofesionale.

Cimenturile uzuale, conform SR EN 197-1:2002, sunt grupate in cinci tipuri principale deciment dupa cum urmeaza:.

CEM I Ciment Portland

CEM II Ciment Portland compozit

CEM III Ciment de furnal

CEM IV Ciment puzzolanic

CEM V Ciment compozit

Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum si domeniul si conditiile de

utilizare sunt precizate in Anexa M din Codul de practica pentru producerea betonului indicativCP 012/1-2007 si NE 013-02.

Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul de mai jos:


22/120

22

Rezistenta la compresiune N/mm2Rezistenta initiala

Clasa 2 zile 7 zileRezistentastandard28 zile

Timpul initialde priza(mm)

Stabilitate(mm)

32.5N - 16

32.5 R 10 - 32.5 52.542.5N 10 -

42.5 R 20 - 42.5 62.5

60 10

52.5N 20 -

52.5 R 30 - 52.5 - 60 10


23/120

23

DIMENSIUNIDEUTILIZAREPENTRUCIMENTUR

ICONFORMS

TANDARDELORSREN197-1,SR3011,STAS10092,SR7055

SISREN206-1

TIPCIMENT

CLASELEDEEX

PUNERE

COROZIUNEDATORAT

ACLORURILOR

NICIUNRISCDE

COROZIUNESAU

ATACCHIMIC

COROZIUNEINDUSAPRIN

CARBONATARE

CLORURIDINALTE

SURSEDECATAPADE

MARE

CLORURIDINAPA

DEMARE

CEMI

XO

XC1

XC2

XC3

XC4

XD1

XD2

XD3

XS1

XS2

XS3

SRI

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

CD40

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

IA52,5C

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

A/B

S

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

HIIA

S

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

A/B

V

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

A

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

B

LL

X

X

X

0

0

0

0

0

0

0

0

A

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

B

L

X

X

X

0

0

0

0

0

0

0

0

A

SEUTILIZEAZAINCONFORMITATECUPREVEDERIL

ETABELELORF.2.2SIF.2.4dinCP012-1/2007

CEMII

B

M



CEMIII

A

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

CEMI

XF1

XF2

XF3

XF4

XA1

X

A2C

XA3C

XM1

XM2

XM3

SRI

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

CD40

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

IA52,5C*

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

A/B

S

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

HIIA

S

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

A

X

0

X

0

X

X

X

X

X

X

B

V

X

0

0

0

X

X

X

X

X

X

CEMII

A

LL

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X


24/120

24

B

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

A

0

0

0

0

X

X

X

X

X

X

B

L

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

A



B

M



CEMIII

X

X

X

XB

X

X

X

X

X

X


25/120

25

EXEMPLEDEUTILIZAREAUNORTIPURIDECIMENTURIPENTRUDIFERIT

ECOMBINATIIDECLASED

EEXPUNERE

CEMII

CEM

III

COMPONENT/

CONSTRUCTIE

CLASEDE

EXPUNERE

RELEVANTE

PENTRU

PROIECTARE

CE

MI

SRI

CD40

IA

52,5C

STDA-LL

HIIAS

VA-LP/Q

B- LLB-L

A-M

B-M

A

BETONSIMPLU

(NEARMAT)

X0

X

X

X

X

X

X

X

X

ELEMENTEPROTEJATE

IMPOTRIVA

INGHETULUI(IN

INTERIORSAUINAPA)

XC1,XC2,XC3,XC4

X

X

X

X

X

X

X5

X

ELEMENTEEXTERIOARE

XC,XF1

X

X

X

X

X

X

0

X

CONSTRUCTII

HIDROTEHNICE

XC,XF3

X

X

X

X

X

X

0

X

ELEMENTEEXTERIOARE

SUPUSELAINGHET

DEZGHETSIAGENT

IDE

DEZGHETARE

XC,XD,XF2,XF4

X

X

X

X

X

0

0

X1

STRUCTURIMARINE

XC,XS,XF2,XF4

X

X

X

X

X

0

0

X1

ATACCHIMIC4

XA

X

X

X

X

X

X

0

X

ZONEDETRAFIC

XF4,XM

X

X

X

X

X

0

0

X1

ABRAZIUNEFARA

INGHET-DEZGHET

XM

X

X

X

X

X

X

0

SEUTILIZEAZAINCONFORMITATECU

PREVEDERILETABELULUIF.2.4DINCP-012/1

X

1) PENTRUEXPUNEREIN

CLASAXF4:SEVAUTILIZA,INCAZULDEM

ONSTRARIICOMPORTARIICORESPUNZATOAREABETONULUIAFLATSUPUSACTIUN

ILORDEINGHET-

DEZGHETSIAGENTIDE

DEZGHETARESAUAPADEMARE,NUMAIC

EMII/ACUCLASADEREZISTENTA42.5SAU

32,5RCUZGURAINCANTITATE50%

DINMASA

2) CEMII/B-VNUSEVAU

TILIZAPENTRUCLASADEEXPUNEREXF3

3) NUSEUTILIZEAZAPEN

TRUCLASELEDEEXPUNEREXF1SIXF2

4) INCAZDEATACCHIM

ICSULFATICPESTECLASADEEXPUNEREXA1ESTEOBLIGATORIUUTILIZAREACIME

NTURILORREZISTENTELASULFATI


TRUCLASELEDEEXPUNEREXC3SIXC4


26/120

26

Livrare si transport

Cimentul se livreaza ambalat in saci de hrtie sau vrac, transportat in vehicule rutiere sauvagoane de cale ferata, insotit de documentele de certificare a calitatii.

In cazul cimentului vrac, transportul se face numai in vehicule rutiere, cu recipiente specialesau vagoane de cale ferata speciale tip Z. V. C. cu descarcare pneumatica.

Cimentul va fi protejat de umezeala si impuritati in timpul depozitarii si transportului.

In cazul in care utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare), livrareacimentului va fi insotita de o declaratie de conformitate, in care se va mentiona:

tipul de ciment si fabrica producatoare;

data sosirii in depozit;

numarul certificatului de calitate eliberat de producator si datele inscrise in acesta;

garantia respectarii conditiilor de pastrare; numarul buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator

autorizat si datele continute in acesta, inclusiv precizarea conditiilor de utilizare, intoate cazurile in care termenul de garantie a expirat.

Obligatiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor inscrie in contractul intrefurnizor si utilizator.

Conform standardului SR EN 196/ 7-2008 pentru verificarea conformitatii unei livrari sau aunui lot cu prevederile standardelor, cu cerintele unui contract sau cu specificatiile unei comenzi,

prelevarea probelor de ciment trebuie sa aiba loc in prezenta producatorului (vnzatorului) si a

utilizatorului. De asemenea, prelevarea probelor de ciment poate sa se faca in prezenta utilizatoruluisi a unui delegat a carui impartialitate sa fie recunoscuta att de producator ct si de utilizator.

Prelevarea probelor se face in general inaintea sau in timpul livrarii. Totusi daca este necesarse poate face dupa livrare, dar cu o intrziere de maximum 24 de ore.

Depozitarea

Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa a acestuia,inclusiv prin constatarea existentei si examinarea documentelor de certificare a calitatii si verificareacapacitatii libere de depozitare in silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperispecial amenajate.

Pna la terminarea efectuarii determinarilor, acesta va fi depozitat in depozitul tamponinscriptionat.

Depozitarea cimentului in vrac se face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitateanterior alte materiale, marcate prin inscriere vizibila a tipului de ciment. Depozitarea cimentuluiambalat in saci, trebuie sa se faca in incaperi inchise. Pe intreaga perioada de exploatare a silozurilorse va tine evidenta loturilor de ciment depozitate in fiecare siloz prin inregistrarea zilnica a


27/120

27

primirilor si a livrarilor. Sacii vor fi asezati in stive pe scnduri, dispuse cu interspatii, pentru a seasigura circulatia aerului la partea inferioara a stivei si la o distanta de 50 cm de la peretii exteriori,

pastrnd imprejurul lor un spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10 rinduri desaci suprapusi.

Nu se va depasi termenul de garantie prescris de producator, pentru tipul de ciment utilizat.

Cimentul ramas in depozit peste termenul de garantie sau in conditii improprii de depozitare,va putea fi intrebuintat la lucrari de beton si beton armat, numai dupa verificarea starii de conservaresi a rezistentelor mecanice.

Controlul calitatii cimentului

Controlul calitatii cimentului se face:

la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garantie emis deproducator sau de baza de livrare conform tabel 22 din Codul de practica pentruproducerea betonului indicativ CP 012/1-2007

inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat.

Metodele de incercare sunt reglementate prin standardele SREN 196-1/2006, SREN 196-3/2006,SREN 196-6/94, SREN 196-7/2008, SREN 196-8/2004.

Agregate

Pentru prepararea betoanelor avnd densitatea aparenta normala cuprinsa intre 2201 si 2500kg/m3, se folosesc agregate grele, provenite din sfarmarea naturala si/sau concasarea rocilor.

Agregatele vor satisface cerintele prevazute in SR EN 12620/2003.

Pentru prepararea betoanelor, curba de granulozitate a agregatului total se stabileste astfelinct sa se incadreze functie de dozajul de ciment si consistenta betonului, in zona recomandata

conform ANEXEI L din Codul de practica pentru producerea betonului indicativ CP 012/1-2007iar pentru realizarea elementelor prefabricate si NE 013-2002.

Producerea si livrarea agregatelor

Detinatorii de balastiere/cariere sunt obligati sa prezinte la livrare certificatul de calitatepentru agregate si certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat.

Statiile de producere a agregatelor (balastierele) vor functiona numai pe baza de atestateliberat de o comisie interna in prezenta unui reprezentant desemnat de I.S.C Inspectoratul de Stat inConstructii.

Pentru obtinerea atestatului, statiile de producere a agregatelor trebuie sa aiba un sistem

propriu de asigurare a calitatii (sau sa functioneze in cadrul unui agent economic cu sistem deasigurare a calitatii care sa cuprinda si aceasta activitate) care sa fie cunoscut, implementat si saasigure calitatea produsului livrat la nivelul prevederilor din reglementari, comenzi sau contracte.Seful statiei va fi atestat de I.S.C. prin inspectiile teritoriale. Reatestarea statiei se va face dupaaceeasi procedura la fiecare 2 (doi) ani.

Pentru aceasta, statiile de producere a agregatelor trebuie sa dispuna de:


28/120

28

autorizatiile necesare exploatarii balastierei si documentele care sa dovedeasca naturazacamntului;

documentele cu privire la sistemul de asigurare a calitatii adoptat (de exemplu: manualul decalitate, proceduri generale de sistem, proceduri operationale, plan de calitate, regulament defunctionare, fisele posturilor, etc);

depozite de agregate, cu platforme amenajate si avnd compartimente separate si marcate pentrunumarul necesar de sorturi rezultate;

utilaje de sortare etc., in buna stare de functionare, atestate CNAMEC (Comisia Nationala deatestare a masinilor si echipamentelor de constructii);

personal care va avea cunostintele si experienta necesare pentru acest gen de activitati, ce se vadimensiona in concordanta cu prevederile sistemului de asigurare a calitatii;

laborator autorizat, sau dovada colaborarii prin conventie sau contract, cu alt laborator autorizat.

Comisia de atestare interna va avea urmatoarea componenta:

presedinte conducatorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate) sau in lipsaacestuia un specialist atestat de M.L.P.T.L. ca "Responsabil tehnic cu executia", angajat

permanent sau in regim de colaborare;

membri;

specialist cu atributii in domeniul controlului de calitate;

specialist cu atributii in domeniul mecanizarii;

seful laboratorului autorizat al unitatii tutelare sau al laboratorului cu care s-a incheiat oconventie sau un contract de colaborare.

In cazul in care atributiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitateprin cumul de functii (in conformitate cu sistemul de asigurare a calitatii adoptat) de una dinpersoanele nominalizate in comisie, nu va mai fi necesara participarea unui alt specialist.

Specialistul din domeniul mecanizarii va putea fi angajat in regim de colaborare pentruparticiparea la actiunile privind atestarea balastierei si va avea cunostintele necesare verificariitehnice a utilajelor si aparaturii utilizate.

Verificarile periodice se vor face trimestrial de catre comisia de atestare pentru mentinereaconditiilor avute in vedere la atestare si functionarea sistemului de asigurare a calitatii.

In vederea rezolvarii neconformitatilor constatate cu ocazia auditului intern, a verificarilor

trimestriale sau a inspectiilor efectuate de organismele abilitate, agentul economic (statia depreparare agregate sau forul tutelar) va lua masuri preventive sau corective dupa caz. Ducerea laindeplinire a actiunilor corective se comunica in maximum 24 ore organului constatator pentru adecide in conformitate cu prevederile urmatoare.

In situatia constatarii unor deficiente cu implicatii asupra calitatii agregatelor se vor luaurmatoarele masuri:


29/120

29

OPRIREA livrarii de agregate pentru betoane daca se constata cel putin una din urmatoareledeficiente:

deteriorarea peretilor padocurilor de depozitare a agregatelor;

deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor;

lipsa personalului calificat ce deserveste statia; nerespectarea instructiunilor de intretinere a utilajelor;

alte deficiente ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor.

OPRIREA functionarii statiei de producere a agregatelor in baza uneia din urmatoareleconstatari:

dereglarea utilajelor de sortare, spalare a agregatelor;

obtinerea de rezultate necorespunzatoare privind calitatea agregatelor;

nerespectarea efectuarii incercarilor conform reglementarilor in vigoare;

nefunctionarea sistemului de asigurare a calitatii.

In aceste cazuri reluarea activitatii in conditii normale se va face pe baza reconfirmariicertificatului de atestare de catre comisia de atestare.

Alegerea dimensiunii maxime a agregatelor se va face conform celor prezentate in paragraful"Proiectarea amestecului".

Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse in medii umedetrebuie verificate in prealabil prin analiza reactivitatii cu alcaliile din beton.

Transportul si depozitarea

Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului saudepozitarii.

Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platforme betonate avnd pante si rigole deevacuare a apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cuinaltime corespunzatoare pentru evitarea amestecarii cu alte sorturi. Compartimentele se vor marcacu tipul de sort depozitat.

Nu se admite depozitarea direct pe pamnt sau pe platforme balastate.

Controlul calitatii agregatelor

Controlul calitatii agregatelor este prezentat in Tabel 22 din Codul de practica pentruproducerea betonului indicativ CP 012/1-2007, iar metodele de verificare sunt reglementate inSTAS 4606/80.

Pentru elementele prefabricate se va respecta si Codul de practica NE 013-02 Anexa 7.1.

Apa


30/120

30

Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica saudin alta sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in SR EN1008-03

Aditivi

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop:

imbunatatirea lucrabilitatii betoanelor destinate executarii elementelor cu armaturi dese, sectiunisubtiri, inaltime mare de turnare;

punerea in opera a betoanelor prin pompare;

imbunatatirea gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la intemperii sau situate inmedii agresive;

imbunatatirea comportarii la inghet - dezghet;

realizarea betoanelor de clasa superioara;

reglarea procesului de intarire, intrziere sau accelerare de priza in functie de cerinteletehnologice;

cresterea rezistentei si a durabilitatii prin imbunatatirea structurii betonului.

Aditivii trebuie sa indeplineasca cerintele din reglementarile specifice sau agrementeletehnice in vigoare.

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie in cazurile mentionate in tabelulurmator:

Nr.crt.

Categoria de betoane Aditiv recomandat Observatii

1 Betoane supuse la inghet -dezghet repetat

antrenor de aer

2 Betoane cu permeabilitate redusa Reducator de apa - plastifiant Dupa caz:

- intens reducator -superplastifiant

3 Betoane expuse in conditii deagresivitate intensa si foarteintensa

idem Dupa caz:

- intens reducator -superplastifiant

- inhibitor de

coroziune4 Betoane de rezistenta avnd clasa

cuprinsa intre C 12-15 si C 30/37inclusiv

plastifiant sau superplastifiant Tasarea betonului:

T3-T3/T4 sau T4/T5-T5

5 Betoane executate monolit avnd superplastifiant - intens


31/120

31

clasa C 35/45 reducator de apa

6 Betoane fluide - cu tasare egalacu T5

superplastifiant

7 Betoane masive

Betoane turnate prin tehnologii

speciale (fara vibrare)

(Plastifiant)

Superplastifiant + intrzietor

de priza

8 Betoane turnate pe timp calduros Intrzietor de priza

+ Superplastifiant(Plastifiant)

9 Betoane turnate pe timp friguros Anti-inghet + accelerator depriza

10 Betoane cu rezistente mari latermene scurte

Acceleratori de intarire

In cazurile in care desi nu sunt mentionate in tabel, executantul apreciaza ca din motivetehnologice trebuie sa foloseasca obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul

proiectantului si includerea acestora in documentatia de executie.

In cazurile in care se folosesc concomitent doua tipuri de aditivi a caror compatibilitate sicomportare impreuna nu este cunoscuta, este obligatorie efectuarea de incercari preliminare si avizulunui institut de specialitate.

Conditiile tehnice pentru materialele componente (altele dect cele obisnuite) prepararea,transportul, punerea in lucrare si tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz la caz in functie de tipulde aditiv utilizat si vor fi mentionate in fisa tehnologica de betonare.

AdaosuriAdaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5%

substanta uscata fata de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia saupentru a realiza proprietati speciale.

Adaosurile pot imbunatati urmatoarele caracteristici ale betoanelor: lucrabilitatea, gradul deimpermeabilitate, rezistenta la agenti chimici agresivi.

Exista doua tipuri de adaosuri:

inerte, inlocuitor partial al partii fine din agregate, caz in care se reduce cu cca. 10% cantitateade nisip 0 - 3 mm din agregate. Folosirea adaosului inert conduce la imbunatatirea lucrabilitatiisi compactitatii betonului.

active, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului. Adaosuri active sunt:zgura granulata de furnal, cenusa, praful de silice, etc.

In cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice, la calculul raportului A/C se ia in considerarecantitatea de adaos din beton ca parte lianta.


32/120

32

Utilizarea adaosurilor se face in conformitate cu reglementarile tehnice specifice in vigoare,agremente tehnice sau pe baza unor studii intocmite de laboratoarele de specialitate. Conditiile deutilizare, conditiile tehnice pentru materiale componente, prepararea, transportul, punerea in lucraresi tratarea betonului se stabilesc de la caz la caz, functie de tipul si proportia adaosului utilizat.

Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa influenteze negativ proprietatile betonului

sau sa provoace corodarea armaturii.Utilizarea cenuselor de termocentrala se va face numai pe baza unor aprobari speciale cu

avizul sanitar eliberat de organismele abilitate ale Ministerului Sanatatii.

Transportul si depozitarea adaosurilor trebuie facuta in asa fel inct proprietatile fizico -chimice ale acestora sa nu sufere modificari.

5.3CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI

Compozitia unui beton va fi aleasa in asa fel inct cerintele privind rezistenta si durabilitateaacestuia sa fie asigurate.

Cerinte pentru rezistentaRelatia intre raportul A/C si rezistenta la compresiune a betonului trebuie determinata pentru

fiecare tip de ciment, tip de agregate si pentru o vrsta data a betonului. Adaosurile din beton potinterveni in determinarea efectiva a raportului A/C.

Rezistentele caracteristice f.ck. determinate pe cilindru sau cub sunt urmatoarele:

Clasa de rezistentaa betonului

C 4/5 C 8/10 C 12/15 C 16/20 C 20/25

f.ck.cil. N/mm2 4 8 12 16 20

f.ck.cub. N/mm2

5 10 15 20 25Clasa de rezistentaa betonului

C 25/30 C30/37 C 35/45 C 40/50 C 45/55

f.ck.cil. N/mm2 25 30 35 40 45

f.ck.cub. N/mm2 30 37 45 50 55

Cerinte referitoare la clasele de expunere

Cerintele pentru ca betonul sa reziste la agresiunile mediului inconjurator sunt date adesea in

termeni de valori limita pentru compozitia betonului si proprietatile stabilite ale betonului.

Cerintele trebuie sa tina seama de durata de viata prevazuta pentru structura.

Cerintele pentru fiecare clasa de expunere trebuie specificate in termeni de:

tipuri si clase de materiale componente permise

raport maxim apa/ciment


33/120

33

continut minim de ciment

clase minime de rezistente la compresiune a betonului

continut minim de aer din beton

Conditiile compozitionale, proprietatile betonului si utilizarea cimenturilor sunt prezentate in

tabelele de mai jos:


34/120

34

EXEMPLEDEUTILIZAREAUNORTIPURIDEC

IMENTURIPENTRUDIFERITE

COMBINATIIDECLASEDEEXPUNERE

CEMII

CEMIII

COMPONENT/

CONSTRUCTIE

CLASEDE

EXPUNERE

RELEVANTE

PENTRU

PROIECTARE

CE

MI

SRI

CD40

IA

52,5C

STDA-LL

HIIAS

VA-LP/Q

B-LLB-L

A-M

B-M

A

BETONSIMPLU

(NEARMAT)

X0

X

X

X

X

X

X

X

X

ELEMENTEPROTEJATE

IMPOTRIVA

INGHETULUI(IN

INTERIORSAUINAPA)

XC1,XC2,XC3,XC4

X

X

X

X

X

X

X5

X

ELEMENTEEXTERIOARE

XC,XF1

X

X

X

X

X

X

0

X

CONSTRUCTII

HIDROTEHNICE

XC,XF3

X

X

X

X

X

X

0

X

ELEMENTEEXTERIOARE

SUPUSELAINGHET

DEZGHETSIAGENT

IDE

DEZGHETARE

XC,XD,XF2,XF4

X

X

X

X

X

0

0

X1

STRUCTURIMARINE

XC,XS,XF2,XF4

X

X

X

X

X

0

0

X1

ATACCHIMIC4

XA

X

X

X

X

X

X

0

X

ZONEDETRAFIC

XF4,XM

X

X

X

X

X

0

0

X1

ABRAZIUNEFARA

INGHET-DEZGHET

XM

X

X

X

X

X

X

0

SEUTILIZEAZAINCONFORMITATECU

PREVEDERILETABELULUIF.2.4

X

1) PENTRUEXPUNEREIN

CLASAXF4:SEVAUTILIZE,INCAZULDEM

ONSTRARIICOMPORTARIICORESPUNZATOAREABETONULUIAFLATSUPUSACTIUN

ILORDEINGHET-

DEZGHETSIAGENTIDE

DEZGHETARESAUAPADEMARE,NUMAIC

EMII/ACUCLASADEREZISTENTA42.5SAU

32,5RCUZGURAINCANTITATE50%

DINMASA

2) CEMII/B-VNUSEVAU

TILIZEPENTRUCLASADEEXPUNEREXF3


TRUCLASELEDEEXPUNEREXF1SIXF2

4) INCAZDEATACCHIM

ICSULFATICPESTECLASADEEXPUNEREXA1ESTEOBLIGATORYUTILIZAREACIMEN

TURILORREZISTENTELASULFATI


TRUCLASELEDEEXPUNEREXC3SIXC4


35/120

35

Exempleprivindutilizar

eacimenturilordetipCEMI

l-M

(functiedecomponentaprincipalilorconstituenti),fabricatein

conformitatecu

standardulSREN197-1

CEMIl-M

Component/Construc

tie

Clasedeexpunere

relevantepentru

proiectare

A

S-DS-

TS-

LLD-

TD-

LLT-

LL

S-D

A B

S-P

s-v

D-PD-

VP-V

P-TP-

LLV-

TV-

LLS-PD-P

B

s-v

D-VP-VV-T

B

S-LL

D-LL

P-LL

V-LL

T-LL

Betonsimplu(nearma

t)

XO

X

X

X

X

Elementeprotejateimpo

triva

inghetului(ininteriorsauinapa)

XC1.XC2,XC3,

XC4

X

X

X

X

3)

Elementeexterioare

XC,XF1

X

X

X

0

Constructiihidrotehnice

XC,XF3

X

X

0

0

Elementeexterioaresupu

sela

inghet-dezghetsiagent

ide

XC,XD,XF2,XF4

X

0

0

0

Structurimarine

XC,XS,XF2,XF4

X

X

0

0

Atacchimic1'

XA

X

X

X

0

Zonecutrafic

XF4,XM

x2)

0

0

0

Abraziunefarainghe

t

XM

X

X

X

0

X

Sepoateaplica.0

Nuseaplica,incazdeatacchimicsulfatic,pesteclasadeexpune

reXA1sevautilizeazacimentrezistentla

sulfati.Nuestepermisautilizareapen

trubetondedrumuri.NuseutilizeazapentruclaseledeexpunereXC3siXC4.


36/120

36

VALORILELIMITAP

ENTRUCOMPOZITIASIPROPRIETATILEBETONULUIPENTRUCLASELEDEEXPUNEREX0,XC,XDSIXC

CLASELEDEEXPUNERECO

ROZIUNEDATORATACLORURILOR

NICIUN

RISCDE

COROZIU

NE

SAUATA

C

CHIMIC

COROZIUNEINDUS

APRIN

CARBONATAR

E

CLORURIDIN

ALTESURSE

DECATAPADEMARE

CLORURIDINAPADEMARE

X0A)

XC1

XC2

XC3

XC4

XD1

XD2

XD3

XS1

XS2

XS3

RAPORT

MAXIM

APA/CIMENT

-

0,65

0,60

0,60

0,50

0,55

0,50

0,45

0,55

0,50

0,45

CLASA

MINIMADE

REZISTENTA

C8/10

C16/20

C16/20

C20/25

C25/30

C30/37

C35

/45

C35/45

C30/37

C

35/45

C35/45

DOZAJ

MINIMDE

CIMENT

(KG/M3)

-

260

260

280

300

300

32

0B

320B

300

320B

320B

CONTINUT

MINIMDE

AER

ANTRENAT

(%)

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

ALTE

CONDITII

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

A)PENTRUBETONFARAARMATURASAUPIESEMET

ALICEINGLOBATE.

B) LATURNAREAELE

MENTELORMASIVESERECOM

ANDACIMENTURILECUCALDURAREDUSADEHIDRATARE.P

ENTRU

ELEMENTEMASIVE(GROSIMEAELEMENTELORMA

IMAREDE80CM)TREBUIESAADOPTEUNDOZAJDECIMENT

DE300KG/M3


37/120

37

VALORILELIMITARECOMANDATEPENTRUCO

MPOZITIASIPROPRIETATILE

BETONULUIDEEXPUNEREX

F,XASIXM

CLASELEDEEXPUNERE

ATACINGHETDEZGHET

ATACCHIMIC

ATACMECANIC

XF1

XF2

XF3

XF4

XA1

XA2C

XA3C

XM1

XM2

XM3

RAPORT

MAXIM

APA/CIMENT

0,50

0,55A

0,50

0,55A

0,50

0,55A

0,55

0,50

0,45

0,55

0,55

0,45

0,45

CLASA

MINIMADE

REZISTENTA

C25/30

C25/30

C35/45

C25/30

C35/

45

C30/37

C25/30

C35/45

C35/45

C30/37

C30/37

C35/45

C35/45

DOZAJ

MINIMDE

CIMENT

(KG/M3)

300

300

320

300

320

340

300

320

360

300

300

320

320

CONTINUT

MINIMDE

AER

ANTRENAT

(%)

-

A

-

A

-

A

-

-

-

-

-

-

-

ALTE

CONDITII

AGREGATEREZISTENTELAINGHET-DEZGHE

T

CONFORM

SREN12620

D

CIM

ET

REZISTENTLA

SULFATI

TRATAREA

SUPRAFETEI

BETONULUI

B

A) continutuldeaerantrenatsestabilesteinfunctiededimensiuneamaximaagranuleiinconformitatecu5.4.3.(

CP012/1/2007)dacabetonulnucontine

aerantrenatcu

intentie,atunciperformantabetonuluitrebuiesafiemasurataconformu

neimetodedeincercariadecvate,incom

paratiecuunbetonpentrucareafoststa

bilitarezistentala

inghet-dezghetpentruclasadeexpunerecorespunzatoare.

B) deexemplutratareprinvacuumare

C) candprezentadeSO4

2- condu

celaoclasadeexpunereXA2SIXA3esteesentialsafieutilizatuncimentrezistentlasulfati.

Dacacimentulesteclasificatdu

parezistentalasulfati,trebuieutilizatec

imenturicurezistentamoderatasauridicatalasulfatipentruclaseledeexpunereXA2(siclasade

expunereXA1esteaplicabila)sitrebuieutilizatuncimentavandorezis

tentaridicatalasulfatipentruclasadeex

punereXA3

D) incazulexpuneriiinzonelemarinesevorutilizecimenturirezistente

laactiuneaapeidemare.


38/120

38

5.4CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI

5.4.1 Conditii generale

Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre

producator pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator autorizat.In absenta unor date anterioare se recomanda efectuarea unor amestecuri preliminare. In acest caz,producatorul stabileste compozitia betonului astfel inct sa aiba o consistenta necesara, sa nusegrege si sa se compacteze usor. Betonul intarit trebuie sa corespunda cerintelor tehnice pentru carea fost proiectat si in mod special sa aiba rezistenta la compresiune ceruta. In aceste cazuri,amestecurile de proba ale betonului in stare intarita trebuie sa fie supuse incercarilor pentrudeterminarea caracteristicilor pentru care au fost proiectate. Betonul trebuie sa fie durabil, sarealizeze o buna protectie a armaturii.

Date privind compozitia betonului

In cazul amestecului proiectat trebuie specificate urmatoarele date de baza:

a) Clasa de rezistenta;

b) Dimensiunea maxima a granulei agregatelor;

c) Consistenta betonului proaspat;

d) Date privind compozitia betonului (de exemplu raportul A/C maxim, tipul si dozajulminim de ciment), functie de modul de utilizare a betonului (beton simplu, betonarmat), conditiile de expunere etc, in concordanta cu prevederile Codului de

practica- CP 012-1/2007 art. 5.4.2. ; tabel F1.2-95 si NE 013-02.

Statia de betoane si utilizatorul

Statia de betoane si utilizatorul au obligatia de a livra, respectiv de a comanda beton, numaipe baza unor comenzi in care se va inscrie tipul de beton si detalii privind compozitia betonuluiconform celor de mai sus, programul si ritmul de livrare precum si partea de structura in care se vafolosi.

Livrarea betonuluitrebuie insotita de un bon de livrare - transport beton.

Compozitia betonului se stabileste si/sau se verifica de un laborator autorizat; stabilireacompozitiei betonului trebuie sa se faca:

la intrarea in functiune a unei statii de betoane;

la schimbarea tipului de ciment si/sau agregate; la schimbarea tipului de aditiv;


39/120

39

5.4.2 Proiectarea amestecului

Cerinte privind consistenta betonului

Lucrabilitatea reprezinta capacitatea betonului proaspat de a putea fi turnat in diferite conditiiprestabilite si de a fi compactat corespunzator.

Lucrabilitatea se apreciaza pe baza consistentei betonului.Consistenta betonului proapat poate fi determinata prin urmatoarele metode: tasarea conform

SR EN 12350-2/2003, remodelare VE BE conform SR EN 12350-3/2003, grad de compactareconform SR EN 12350-4/2002 ; incercarea ca masa de raspandire, conform SR EN 12350-5/2002conform prevederilor Codului de practica- CP 012-1/2007 Capitolul 5.4.1 si ANEXA I.4 tabeleI.4.3. si I.4.5.

Cerinte privind granulozitatea agregatelor

Se vor respecta prevederile capitolului 5.2.3 si anexei L din Codul de practica- CP 012-1/2007.

Cerinte privind alegerea tipului, dozajului de ciment si a raportului A/C

Recomandari privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate in tabelele F1.1 si F1.2(anexa F) din Codul de practica- CP 012-1/2007

Raportul A/C este stabilit functie de conditiile de rezistenta impuse betonului si trebuie safie in limtele prescrise in 5.3.2 pentru clasa de expunere corespunzatoare.

Determinarea raportului apa/ciment din beton se face prin calcul pe baza continutului de cimentdeterminat si a continutului de apa.

Absorbtia de apa a agregatelor de masa volumica normala si agregatelor grele trebuie determinataconform SR EN 1097-6. Absorbtia de apa a agregatelor usoare in betonul proaspat trebuie sa fievaloarea obtinuta dupa una ora, determinata conform metodei descrise in anexa C din SR EN 1097-6/2002, utilizand valoarea de umiditate a agregatului an stare umeda in locul celei obtinute dupauscarea in etuva.

Nici o valoare individuala a raportului apa/ciment nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 0,02valoarea limita specificata.

Alegerea compozitiei se face prin incercari preliminare urmarindu-se realizarea cerintelor.

Cerinte privind alegerea aditivilor si adaosurilor

Aditivii si adaosurile vor fi adaugate in amestec numai in asemenea cantitati inct sa nureduca durabilitatea betonului sau sa produca coroziunea armaturii.

Utilizarea aditivilor se face conform prevederilor tabelului 2a - conditii de utilizare aaditivilor din Codul de practica- CP 012/1/2007 pe baza instructiunilor de folosire, care trebuiesa fie in acord cu reglementarile specifice sau agrementele tehnice, bazate pe determinariexperimentale.


40/120

40

5.5NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI

5.5.1 Betonul proaspat

Consistenta

Consistenta betonului proaspat se va determina printr-una din cele 4 metode prezentate in

Codul de practica - CP 012 1/2007 si NE 013-02.Densitatea aparenta

Determinarea densitatii aparente, pe betonul proaspat, se efectueaza in conformitate cu SREN 12350-6/2002.

5.5.2 Betonul intarit

Rezistenta la compresiune

Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice care este rezistenta lacompresiune N/mm2, determinata pe cilindrii de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm.Valorile acesteia sunt conform tabelului 7. din Codul de practica- CP 012-1/2007.

Evolutia rezistentei betonului

In unele situatii speciale, este necesar sa se urmareasca evolutia rezistentei betonului laanumite intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa

betonului. In aceste

Date post:	02-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	todoran-paul-silviu
View:	228 times
Download:	1 times

VOLUM 3.3 CAIET SARCINI STRUCTURI

Documents