Romnia PROIECT PRIVIND PREVENIREA SI MANAGEMENTUL

RISCULUI DE CALAMITATI NATURALE

Proiect de Mediu de Categoria B

PLAN DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

Volumul II Componenta Reducerea Riscurilor de Inundatii si Alunecari de Teren

Rapoartele pe subproiecte sunt ntocmite de

Aquaproiect.SA Spl. Independentei 294 77703 Bucuresti 6 S.C. Aquacon Proiect. SA Sibiu Str. Stefan cel Mare nr. 18 Sibiu Romnia ISPIF SA Soseaua Oltenitei 35-37, sector 4 79656 Bucuresti

Evaluarea PMM este facuta de

KWI Management Consultants & Auditors GmbH Fuhrmannsgasse 3-7 A-3100 St. Plten Austria Intergroup Engineering SRL Str. Zboina Neagra, nr. 5, bl. 98, ap 4 RO Bucuresti, sector 6

CUPRINS Descriere Generala 32 Lista abrevierilor 34 Glosar de termeni hidrotehnici 35 Introducere 36 Descrierea Proiectului 38 Portofoliul de investitii 38 Interventiile avute n vedere 42 Sub-componenta B.1 42 Sub-componenta B.2 51 Sub-componenta B.3 54 Sub-componenta B.4 64 Cadrul legal si institutional 70 Impact asupra mediului 75 Concluzii 78 Tabele Tabelul 1 - Planul de ameliorare 79 Tabelul 2 Planul de monitorizare 83 Tabelul 3 Situatia consultarilor publice 88 Figuri Figura 1 Amplasamentele proiectelor propuse 41 Imagini Iamginea 1 Eroziunea malului pe rul Bega 45 Imaginea 2 - Eroziunea malului pe Dunare la Bentu 51 Imaginea 3 Eroziunea malului pe Dunare la Bordusani 52 Imaginea 4 Deteriorari ale ecranulu i de etansare din beton la barajul Vrsolt 55 Imaginea 5 - Structurile hidrotehnice din aval de barajul Maneciu 57 Imaginea 6: Barajul de la Poiana Uzului 60 Imaginea 7 - Nodul Hidrotehnic Snmihaiul Romn 64 Anexe Anexa 1 Informatii specifice proiectului din cadrul PMM si procesele

verbale ale consultarilor publice. Anexa 2 Referinte. Anexa 3 Prezentare pe scurt a proiectelor prioritare, derulate de Apele

Romne si SNIF Anexa 4 Situatia armonizarii legislatiei romne cu legislatia de mediu a

UE, n iulie 2003. Anexa 5 Informatii suplimentare oferite de proiectantii din cadrul

proiectului privind procedurile de mediu aplicabile n Romnia si conditiile de mediu de contractare standard.

DESCRIERE GENERALA

a) Romnia este deseori afectata de inundatii si n ultima decada au sporit att frecventa ct si nivelul inundatiilor. Inundatiile s-au produs n aproximativ 50% din ani, n ultima perioada de 100 de ani. n ultima decada, s-au nregistrat inundatii aproape n fiecare an. ntre 1992 si 2001 inundatiile produse n unele regiuni ale tarii s-au soldat cu pierderi de vieti omenesti si cu pagube materiale. ntre 1997 si 2001, totalul pagubelor materiale s-au ridicat la suma de 582,9 milioane USD. Un total de aproximativ 1,3 milioane ha si aproximativ 500.000 de oameni se confrunta n fiecare an cu un risc semnificativ de inundatie. b) n general, regimul apelor n bazinele rurilor din Romnia s-a caracterizat prin debite mari ncepnd din luna februarie si pna n luna mai si prin debite scazute n restul anului. Inundatiile repetate si cu debite mari reprezinta una dintre caracteristicile sistemului hidrologic. Cea mai mare ocurenta a inundatiilor se nregistreaza n perioada lunilor martie-iunie si cea mai scazuta n luna ianuarie, precum si n perioada august-septembrie.

c) Romnia are o traditie ndelungata de constructie a structurilor hidrotehnice. Astfel, au fost construite pna n prezent 246 de baraje de mari dimensiuni, conform informatiilor existente. n prezent, principalul risc l constituie amenajarile existente de protectie mpotriva inundatiilor, care sunt deteriorate, precum si albiile neamenajate ale unor ruri montane. Pe lnga structurile hidrotehnice, care sunt detinute de Apele Romne, exista si un numar de structuri care sunt administrate de catre Societatea Nationala de mbunatatiri Funciare (SNIF) (ambele functionnd sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului).

d) Guvernul Romniei ntelege foarte bine riscurile care sunt asociate inundatiilor. Zonele expuse acestui risc au fost identificate si cartografiate. Apele Romne detine o evaluare completa a necesarului de investitii pentru lucrarile de diminuare a riscurilor, menite sa reduca pagubele provocate la nivelul unor comunitati expuse unor riscuri semnificative. Proiectele care sunt propuse n cadrul acestei componente au fost selectionate n cadrul unui proces de stabilire a prioritatilor. e) Proiectul consta n 25 de subproiecte destinate reabilitarii, reamenajarii si modernizarii lucrarilor existente, precum si unor noi investitii. Subproiectele au fost clasificate n urmatoarele subcomponente:

C.1.: Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de protectie mpotriva inundatiilor Apele Romne C.2.: Reabilitarea Sistemului de Protectie mpotriva inundatiilor pe Dunare SNIF C.3.: mbunatatirea sigurantei barajelor de mari dimensiuni Apele Romne C.4.: mbunatatirea sigurantei barajelor de mici dimensiuni Apele Romne Numai Proiectele care fac parte din subcomponenta C.1. constituie noi investitii, n timp ce proiectele din cadrul celorlalte sub-componente constituie de fapt masuri de reabilitare a structurilor hidrotehnice existente. Evaluarile de mediu au fost realizate pentru toate cele 25 de proiecte.

f) Conditiile de mediu ale zonelor afectate: n cadrul zonelor cu probleme sau protejate nu se desfasoara nici un proiect. Nu au fost identificate specii protejate, care ar putea fi afectate n cadrul acestor subproiecte.

g) Impactul de mediu: nu au fost identificate impacturi de mediu majore. Pentru impacturile de mediu de mica importanta care au fost identificate si care au toate legatura cu perioada operatiunilor de

constructie, a fost elaborat un Plan de Management al Mediului, care contine anumite masuri adecvate de diminuare a riscurilor. Subproiectele evaluate ndeplinesc toate cerintele de mediu formulate de Banca Mondiala si solicitate n Romnia.

h) Proiectele referitoare la cai navigabile internationale: pentru sase dintre aceste proiecte se aplica OP 7.50, iar trei dintre aceste proiecte reprezinta investitii noi. Tarile riverane afectate sunt Republica Moldova, Ungaria, Ucraina si Serbia. La ora actuala, procesul de informare a acestor tari este n curs de desfasurare. i) Majoritatea proiectelor din Romnia sunt localizate n zone situate sub medie din punctul de vedere al veniturilor si al cifrei populatiei cu un loc de munca. Majoritatea proiectelor vor avea un puternic impact social, pentru ca vor mbunatati n mod considerabil situatia cetatenilor care locuiesc n zona-tinta a proiectului, n timp ce impacturile negative datorate punerii n aplicare a proiectului ramn la un nivel minim. Se asteapta ca aplicarea acestui proiect sa diminueze pericolul inundatiilor si sa contribuie la cresterea cantitatii de apa destinata gospodariilor si agentilor economici. n acest fel, se asteapta si o crestere a atractivitatii zonei pentru potentiali noi investitori.

j) Prezentare si consultari publice: cetatenii si ONG-urile care sunt afectate de subproiectele evaluate au mai fost consultati si pentru alte sase proiecte care au avut loc n trecut. n conformitate cu autoritatile romne, nu au fost ridicate obiectii, nsa nu exista procese verbale ncheiate n urma acestor consultari. Prin urmare, s-a hotart ca este necesara o a doua runda de consultari publice. Aceste consultari publice au avut loc n lunile mai si iunie 2003. nainte de acestea, informatiile de mediu disponibile existente n cadrul PMM (de exemplu, un rezumat al proiectului de raport asupra PMM si al anexelor relevante ale proiectului n limba romna) au fost afisate n locuri publice (biblioteci, primarii, etc.), iar locuitorii interesati si ONG-urile din zona respectiva au fost invitate la ntlniri prin anunturi publicate n presa locala si difuzate la posturile de radio locale. Nu au existat obiectii mpotriva nici unuia dintre proiecte, n cadrul acestor ntlniri. Procesele verbale ale acestor adunari sunt anexate raportului PMM.

k) Acest document a fost utilizat de catre Apele Romne si SNIF pentru primirea unei asa-numitei autorizatii de mediu provizorii din partea Ministerului Mediului, care va fi valabila pna n momentul n care se emite autorizatia de mediu finala. Aceasta autorizatie de mediu finala constituie ultima etapa a procesului de pregatire a proiectului nainte de punerea n aplicare a proiectului, n conformitate cu legislatia n vigoare n Romnia. Aceasta autorizatie va fi emisa imediat ce este disponibil proiectul detaliat al subproiectelor aferente.

Lista abrevierilor CONSIB Consiliul National de Supraveghere si Inspectie a Barajelor CUE Comisia Uniunii Europene EM Evaluare de Mediu MM Management de Mediu OMM Oficiul pentru Managementul Mediului PMM Plan de Management al Mediului OU Ordonanta de Urgenta IPM Inspectoratul de Protectie a Mediului AM Auditor de mediu UE Uniunea Europeana HG Hotarre de Guvern ISPIF Institutul de Studii si Proiectari pentru mbunatatiri Funciare MAPAM Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului MAAP Fostul nume al MAPAM - Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor OM Ordin al Ministerului MAPM Ministerul Apelor si Protectiei Mediului MAPPM Fostul nume al MAPM Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. CNAR Compania Nationala Apele Romne S.A.. Recent, autoritatea centrala a

resurselor de apa a fost redenumita n Administratia Nationala Apele Romne S.A..

ANAR Administratia Nationala Apele Romane S.A. NNR Nivelul Normal de Retentie MO Monitorul Oficial UMP Unitatea de Management a Proiectului MPCP 98 Manual de Prevenire si Combatere a Poluarii Banca Mondiala 1998, inclusiv

actualizari SA Societate pe Actiuni. SC Societate Comerciala. SNIF Societatea Nationala mbunatatiri Funciare S.A. TMSD Total Materiale Solide Dizolvate TdR Termeni de Referinta BM Banca Mondiala DA Directia Apelor; DA sunt organizate la nivelul fiecarui bazin SGA Sistemul de Gospodarire a Apelor; SGA sunt subordonate DA

Glosar de termeni hidrotehnici Inundatie aparuta o data la 5 ani Inundatie cu frecventa ridicata, nivel scazut, cu o sansa de producere ntr-un an de 1/5 (20%). n general, inundatia aparuta o data la 5 ani se manifesta prin revarsarea apei n afara matcii rului. Inundatie aparuta o data la 100 de ani Inundatie cu o probabilitate medie de ocurenta de o singura data la 100 de ani. Cu alte cuvinte, exista sanse de 1/100 (1%) ca aceasta inundatie sa se produca ntr-un anumit an. De asemenea, exista posibilitatea producerii a doua astfel de inundatii ntr-un interval de un singur an. Inundatie aparuta o data la 500 de ani Inundatie cu probabilitate medie de ocurenta de o singura data la 500 de ani. Cu alte cuvinte, exista sanse de 1/500 (0,2%) ca aceasta inundatie sa produca ntr-un interval de un an. De asemenea, exista posibilitatea producerii a doua astfel de inundatii ntr-un interval de un singur an. Berma terasare orizontala taiata pe culmea unui mal de pamnt sau pe panta acestuia sau pe o taiere efectuata prin dragaj, pentru a asigura siguranta unui povrnis lung. Cupola Strat de sol impermeabil care se ridica sub presiunea apei. Daca este perforata, cupola se poate transforma ntr-o sifonare. Sifonare o concentrare de curent de filtratie ntr-un singur loc, cauzata de obicei de presiunea hidrodinamica a unei ape curgatoare asupra unui strat de nisip rugos sau pietris. Dig un dig este un rambleu de pamnt compactat construit de-a lungul unei ape curgatoare n scopul de a mpiedica revarsarea apelor peste terenul nvecinat. Deversare situatia n care apa ajunge la un nivel superior naltimii digului. Formarea de elestee Un tip de gestionare a evacuarii, care permite depresiunilor naturale sa fie utilizate ca zone de retentie a apei, pna n momentul n care sistemul de pompare poate evacua apa din acestea. n cazul n care aceste elestee sunt amenajate, acestea trebuie denumite zone de stocare sau lacuri de acumulare. Canal de ape mari Un put forat n partea dinspre mal a unui baraj, pentru scaderea presiunii asupra terenului de fundatie. De regula, aceasta practica se utilizeaza pentru a mpiedica flotarea unei anumite structuri sau miscarile de teren. Captuseala Fatuirea cu piatra, beton sau alte materiale, cum ar fi anvelope, a unui mal al unui ru sau baraj, pentru a le proteja mpotriva eroziunii. Anrocament Material, de obicei piatra, care se amplaseaza pe un povrnis sau mal, pentru prevenirea eroziunii. Erodarea albiei Eroziune cauzata de curgerea rapida a apei. Ecluza O placa articulata care permite apei sa curga ntr-un singur sens, printr-o anumita structura. Picior aval Partea inferioara a povrnisului digului. Drenul de pe linia de limita O conducta sau un sant deschis de-a lungul partii inferioare a partii dinspre mal a digului, care preia infiltratiile. Acesta previne saturatia digului. Eroziune fluviatila Eroziune cauzata prin actiunea valurilor.

INTRODUCERE

Romnia este deseori afectata de inundatii si n ultima decada au sporit att frecventa ct si nivelul inundatiilor, precum si a frecventei acestora. Inundatiile s-au produs n aproximativ 50% din ani, n ultima perioada de 100 de ani. n ultima decada, s-au nregistrat inundatii aproape n fiecare an. ntre 1992 si 2001, inundatiile produse n unele regiuni ale tarii s-au soldat cu pierderi de vieti omenesti si cu pagube materiale. ntre 1997 si 2001, totalul pagubelor materiale s-au ridicat la suma de 582,9 milioane USD. Un total de aproximativ 1,3 milioane ha si aproximativ 500.000 de oameni se confrunta n fiecare an cu un risc semnificativ de inundatie. n general, regimul apelor n bazinele rurilor din Romnia s-a caracterizat prin debite mari ncepnd din luna februarie si pna n luna mai si prin debite scazute n restul anului. Inundatiile repetate si cu debite mari reprezinta una dintre caracteristicile sistemului hidrologic. Cea mai mare ocurenta a inundatiilor se nregistreaza n perioada lunilor martie-iunie, si cea mai scazuta n luna ianuarie, precum si n perioada august-septembrie. Romnia are o traditie ndelungata de constructie a structurilor hidrotehnice. Astfel, au fost construite pna n prezent 246 de baraje de mari dimensiuni, conform definitiei curente a barajului. n prezent, principalul risc l constituie amenajarile existente de protectie mpotriva inundatiilor, care sunt deteriorate, precum si albiile neamenajate ale unor ruri montane. Pe lnga structurile hidrotehnice, care sunt detinute de Apele Romne, exista si un numar de structuri care sunt administrate de catre Societatea Nationala mbunatatiri Funciare S.A. (SNIF) (ambele functionnd sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului). Pe baza informatiilor strnse n cursul vizitelor n teren ale echipei Romno-Austriece de Asistenta Tehnica pentru Proiect la mai multe amplasamente avute n vedere n cadrul Proiectului, au fost evaluate motivele degradarii barajelor. Din informatiile care exista, se poate trage concluzia ca situatia actuala a echipamentelor hidraulice si are originea n proiectarea incorecta sau defectele constructive, precum si ntretinerea defectuoasa. Pe baza documentatiei de proiectare care pentru realizarea acestui Subproiect a fost pusa la dispozitia expertilor austrieci n siguranta barajelor, se poate considera ca noile proiecte pentru reconstructia, reabilitarea si modernizarea structurilor existente respecta cele mai noi cerinte internationale n materie. Totusi, s-a constatat ca pna n momentul de fata nu a fost efectuata nici o verificare detaliata a proiectelor din cadrul acestui Subproiect, pentru confirmarea presupunerilor noastre. Guvernul Romniei ntelege foarte bine riscurile care sunt asociate inundatiilor. Zonele expuse acestui risc au fost identificate si cartografiate. Apele Romne si SNIF detin o evaluare completa a necesarului de investitii pentru lucrarile de diminuare a riscurilor, menite sa reduca pagubele provocate la nivelul unor comunitati expuse unor riscuri considerabile. Proiectele propuse sunt cele care au fost stabilite ca prioritare n cadrul unui proces de identificare si stabilire a prioritatilor. n Anexa 4 a prezentul Raport se gaseste un sumar al procesului de identificare si stabilire a prioritatilor realizat de catre Apele Romne si SNIF. Obiectivul general al proiectului l constituie necesitatea vitala de protejare a sanatatii umane si de prevenire a producerii de pagube materiale din cauza catre inundatiilor, secetei sau accidentelor care provoaca poluarea. La ora actuala, majoritatea structurilor hidrotehnice care fac obiectul acestui proiect trebuie reanalizate, pentru ca respectivele structuri sa fie reabilitate sau mbunatatite.

Impacturile de mediu au fost evaluate n faza incipienta a planificarii proiectului, pentru a include observatiile de mediu direct n procesul decizional, n cursul proiectului preliminar. n acest sens, proiectul preliminar reprezinta o previzionare a Proiectului. Au fost respectate cele mai recente reglementari romnesti privitoare la Evaluarea de Mediu (HG 918/2002 si OM 860/2002). Datele au fost strnse de catre autorii PMM de la beneficiarii proiectului, si anume SNIF si Apele Romne. Datele au fost n principal strnse de catre proiectanti, prin intermediul beneficiarilor studiilor existente, precum si prin vizite la amplasamentele structurilor hidrotehnice. Echipa EM a inclus urmatoarele institutii:

AQUAPROIECT (institut de proiectare n domeniul gestionarii resurselor de apa), care a efectuat anumite studii si proiecte pentru barajele existente si pentru lacuri de acumulare;

ISPIF (institut de proiectare specializat n mbunatatiri funciare), care a efectuat anumite studii si proiecte pentru statiile de pompare de la diguri, precum si pentru alte structuri hidrotehnice ale proiectului propus, n vederea reabilitarii Sistemului de Protectie mpotriva Inundatiilor pe Dunare;

AQUACON Sibiu (fosta sucursala din Sibiu a AQUAPROIECT), care a efectuat proiecte ale barajelor si regularizari de cursuri;

Evaluarea impactului de mediu a fost supervizata de INTERGROUP Bucuresti (dr. Mihai Lesnic si dr. Danut Cociorva), precum si de catre consultantul austriac Karl Gruber (KWI Management Consultants & Auditors GmbH), care au ntocmit prezentul raport al PMM din informatiile pe care le-au avut la dispozitie.

DESCRIEREA PROIECTULUI

n cadrul acestei componente, sunt propuse 25 de subproiecte, clasificate n 4 grupe, n functie de caracteristicile fiecarui subproiect: C.1.: Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de protectie mpotriva inundatiilor Apele Romne C.2.: Reabilitarea Sistemului de Protectie mpotriva inundatiilor pe Dunare SNIF C.3.: mbunatatirea sigurantei barajelor de mari dimensiuni Apele Romne C.4.: mbunatatirea sigurantei barajelor de mici dimensiuni Apele Romne n plus, proiectele sunt clasificate si n functie de principalele activitati avute n vedere spre derulare, dupa cum urmeaza: - Retehnologizarea structurilor hidrotehnice existente; - Noi investitii.

PORTOFOLIUL DE INVESTITII

Portofoliul de investitii de mai jos contine toate proiectele n maniera indicata n Figura 1, n ordinea numerelor. Numerotarea nu este continua, pentru ca depinde de procesul de identificare si stabilire a prioritatilor, n cursul caruia au fost elaborate numeroase proiecte. Ordinea enumerarii reflecta de asemenea gradul de prioritate al proiectelor din cadrul fiecarei subcomponente.

Nr. Sub-componenta Costuri Tipul proiectului

Estimare Nou / Numele proiectului / rul Mii USD Existent

C.1. Reabilitarea si modernizarea Infrastructurii de Protectie mpotriva inundatiilor

(cu exceptia proiectelor pentru Dunare)

1 740 nou TARNA Amenajare parau Tarna Mare n localitatea Tarna Mare, jud. Satu Mare

2 1,143 nou

TRNAVA Regularizare si indiguire ru Tarnava Mica pe sectorul Cetatea de Balta-Blaj, judetul Alba

3 2,322 nou

CIBIN Regularizarea Raului Cibin ,zona aval Baraj Gura Raului, confluenta cu rul Olt, Judetul Sibiu .

4 2,397 nou

BEGA Amenajare ru Bega si afluenti pe sectorul Balint Bethausen, jud. Timis.

5 SLANIC Regularizare paru Slanic pe sectorul Slanic-Moldova, Tg. Ocna, jud. Bacau.

3,855 nou

6 BABADAG Aparare impotriva inundatiilor a orasului Babadag , jud. Tulcea.

7,550 nou

Nr. Sub-componenta Costuri Tipul proiectului

Estimare Nou / Numele proiectului / rul Mii USD Existent

7 VLSAN Amenajare ru Vlsan pe sectorul Bradet Vlcele, jud. Arges

1,463 nou

8 1,290 nou PRUT Amenajare albie rau Prut n zona aval Petresti, jud. Iasi

9 7,366 nou

TELEORMAN-COTMEANA-VEDEA-VEDITA Amenajare impotriva inundatiilor a raurilor Teleorman, Cotmeana, Vedea si Vedita n zonele localitatilor afectate din judetele Arges, Olt si Teleorman.

C.2 Reabilitarea sistemelor de protectie mpotriva inundatiilor

- fluviul Dunarea

10 5,462 Existent.

BENTU Borcea de Jos/Bentu protectie mpotriva inundatiilor/ Dunarea bratul Borcea

11 885 Existent.

BORDUSANI Borcea de Jos/Bordusani protectie mpotriva inundatiilor / Dunarea bratul Borcea

12 406 Existent.

FACAIENI Borcea de Jos/Facaieni protectie mpotriva inundatiilor / Dunarea bratul Borcea

C.3 Cresterea sigurantei la barajele mari

13 2,034 Existent. BERDU Punerea in siguranta a barajului Berdu, Jud. Maramures

14 16,618 Existent. VARSOLT Punerea in siguranta a acumularii Varsolt Jud. Salaj.

15 7,338 Existent. MANECIU Punerea in siguranta a barajului Maneciu, Jud. Prahova.

16 LESU Punerea in siguranta a barajului Lesu, jud. Bihor.

3,786 Existent.

17 10,435 Existent. DRIDU Punerea in siguranta a acumularii Dridu, jud. Ialomita.

18 1,910 Existent. POIANA UZULUI Imbunatatirea sigurantei in exploatare a barajului Poiana Uzului, Jud. Bacau.

19 VALEA DE PESTI Punerea in siguranta a barajului Valea de Pesti, Jud. Hunedoara.

3,460 Existent

20 SIRIU Acumularea Siriu, jud. Buzau

9,404 Existent.

C.4 Cresterea sigurantei barajelor mici

Nr. Sub-componenta Costuri Tipul proiectului

Estimare Nou / Numele proiectului / rul Mii USD Existent

21 4,749 Existent. SNMIHAIUL ROMN Punerea in siguranta a nodului hidrotehnic Snmihaiul Romn, jud. Timis.

22 PUCIOASA Marirea gradului de siguranta a acumularii Pucioasa, pe rul Ialomita.

3,877 Existent.

23 970 Existent. CATAMARASTI Punerea in siguranta a acumularii Catamarasti, jud. Botosani

24 2,202 Existent.

TARIA Punerea in siguranta a barajului Taria, In vederea asigurarii cu apa a comunei Bozovici, Jud. Caras-Severin.

25 BUFTEA Marirea gradului de siguranta in exploatare a acumularii Buftea.

3,588 Existent.

Amplasamentul fiecarui subproiect desfasurat pe teritoriul Romniei este indicat n Figura 1 de mai jos.

Figura 1: Amplasamentele proiectelor propuse.

INTERVENTIILE AVUTE N VEDERE

Sub-componenta C.1.: Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de protectie mpotriva inundatiilor

n zonele aflate n vecinatatea bazinelor rurilor, pentru care se are n vedere grupul de proiecte planificate, inundatiile se produc frecvent. n general, capacitatea de transport a albiei rului corespunde unei probabilitati anuale de revarsare de 20% (n special proiectele 1 si 2). Acolo unde n anii trecuti au fost puse n aplicare anumite masuri de protectie mpotriva inundatiilor, inundatiile semnificative produse au deteriorat sau chiar au distrus aceste structuri (de exemplu, proiectele 3 si 9). Anexa 1 a acestui Raport contine o evaluare a riscurilor pentru subproiectele supuse evaluarii, acolo unde efectele inundatiei cu o probabilitate de ocurenta de 5% ntr-o perioada data de un an (cu alte cuvinte, aceasta inundatie se produce, n medie, o data la 20 de ani). n general, proiectele din cadrul acestui grup reprezinta investitii noi. Proiectul Nr. 1: TARNA MARE Din cauza fenomenelor meteorologice negative care s-au manifestat n ultima perioada n bazinul hidrologic al Rului Tisa (n special inundatiile produse n perioada 3-6 aprilie 2002), zonele aflate n vecinatatea albiei acestui ru au suferit pagube, fiind distruse:

- 69 de case - 2 poduri si 6 podete - 1,1 km de drum rural. - 75 ha de teren agricol.

Valoarea pagubelor a fost evaluata la 11,4 miliarde LEI (1 USD ~ 30.700 LEI). Inundarea zonei din vecinatatea cursului acestui ru s-a produs din cauza capacitatii insuficiente de transport a albiei inferioare, precum si din cauza unor constructii care traverseaza cursul rului, n comparatie cu capacitatea de transport necesara pentru tranzitul adecvat al debitului, n conformitate cu clasa de importanta a obiectivelor respective. Lucrarile de mbunatatire sunt necesare ct mai curnd posibil, datorita iminentei inundatiilor, precum si datorita degradarii sau distrugerii obiectivelor situate n imediata vecinatate a rului Trna Mare. Lucrarile propuse vor fi localizate n albia inferioara a rului, administrata de filiala din Satu Mare a Societatii Nationale Apele Romne. n perioada 1980-1981, sectorul din avalul localitatii Trna Mare si pna la granita cu Ucraina a fost supus unor lucrari de recalibrare, ndiguire, efectuarea unor lucrari de cadere, lucrari de consolidare a unor traversade si ndiguiri existente, n zona praielor Trna Mare, Mica si Batarci. De asemenea, au fost construite praguri submerse si au fost consolidate malurile cu anrocamente pe teritoriul localitatii Trna Mare; aceste lucrari au fost distruse aproape complet de viituri. Lucrarile avute n vedere trebuie sa contribuie la combaterea eroziunii si a inundatiilor care pun n pericol obiectivele sociale si economice din zona respectiva, precum terenul agricol aflat n vecinatate.

Mai precis, au fost propuse urmatoarele lucrari:

- lucrari de mbunatatire a albiilor - construirea unor ziduri de sustinere pe 1,5 km - lucrari de protejare a malurilor pe 0,96 km - diguri 0,35 km

n general, configuratia actuala a albiilor va fi mentinuta. Lucrarile de mbunatatire propuse nu vor modifica transportul natural al aluviunilor. De asemenea, lucrarile avute n vedere nu vor modifica situatia actuala a apelor de suprafata sau subterane. Proiectul Nr. 2: TRNAVA n ultimii ctiva ani, inundatiile au produs pagube majore structurilor construite din zona, precum si anumitor amenajari hidrotehnice. Trebuie sa mentionam ca lucrarile hidrotehnice au nceput n perioada 1988 1989, dar au fost ntrerupte datorita lipsei fondurilor. Datorita n mare parte acestui aspect esential, inundatiile au distrus partial digurile neterminate, uneori pagubele fiind amplificate de faptul ca lucrarile respective nu fusesera finalizate. Prin urmare, sunt necesare urmatoarele lucrari: conectarea digurilor, naltarea digurilor neterminate, construirea unor sisteme de evacuare subterane prevazute cu stavila cu clapete si stavile-sector pentru a evacua apa dintre ndiguiri n conditii de siguranta. Scaderea ratei de erodare a malurilor este si ea importanta pentru mbunatatirea calitatii mediului n zona respectiva, pentru ca lucrarile propuse vor contribui la urmatoarele:

- stoparea pierderilor de teren ireversibile, prin consolidarea malurilor; - crearea conditiilor de reechilibrare ecologica si de dezvoltare sustinuta, n zona influentata

de lucrarile propuse. Lucrarile proiectate vor fi localizate n albia superioara si albia inferioara a rului Trnava Mica, pe linia digurilor existente la Cetatea de Balta, Jidvei, Snmiclaus si Biia precum si pe linia de legatura dintre Sona, Lunca Trnavei Panade, Iclob, Saucel, Petrisat si, respectiv, Blaj si vor include urmatoarele componente:

- reconstruirea digurilor acolo unde s-au creat brese datorita deversarilor peste dig n timpul inundatiilor;

- naltarea digurilor n zonele unde culmea acestora se afla sub nivelul prevazut al nivelului debitului sau care nu sunt prevazute cu o naltime de garda de 50 cm.

- Construirea unor noi baraje n zonele de discontinuitate (acolo unde digurile existente n momentul de fata nu au fost finalizate).

- Extinderea barajelor n zone supuse retehnologizarii, datorita cresterii naltimii culmii, n conformitate cu nivelul previzionat al debitului, plus o naltime de garda.

- Protectia cu argila de cariera a taluzului amonte al barajului existent la ndiguirea de la Cetatea de Balta (pentru stoparea infiltrarilor de apa n cursul perioadelor cnd nivelul apei este ridicat).

- Protejarea malurilor rului Trnava Mica n zonele cu eroziune activa sau n sectoarele unde nu exista maluri ndiguite si unde digul se afla n pericol datorita eroziunii malului.

- Evacuari subterane pentru apele din afara zonelor ndiguite.

Proiectul Nr. 3: CIBIN Satele Mohu, Vestem si Talmaciu sunt amenintate de inundatiile cu debite mari care se produc pe rul Cibin. n plus, inundatiile cu debite mari duc la erodarea malurilor n zonele municipiilor Orlat si Sibiu. Proiectele avute n vedere sunt menite sa diminueze urmatoarele impacturi ale inundatiilor: a) Pagube n comuna Mohu

- 62 gospodarii - 200 ha de teren agricol

b) Pagube n comuna Vestem - 15 gospodarii - 250 ha de teren agricol

c) Pagube n comuna Talmaciu - 32 gospodarii - 300 ha de teren agricol - 2,5 km de drumuri - 2 pasarele pietonale.

d) Comuna Orlat - 1.5 km de eroziune a malului

e) Municipiul Sibiu - 1 km de eroziune a malului

Lucrarile propuse pentru protectie mpotriva inundatiilor constau n (i) construirea unor diguri din materiale disponibile la nivel local obtinute din excavari, propuse pentru a recalibra albia inferioara, precum si din material obtinut din carierele de pamnt si gropi de mprumut, si n (ii) masuri de protectie a malurilor. Proiectul consta n urmatoarele componente principale: Obiectivul Nr. 1 Orlat consolidare maluri L = 1.100 m Obiectivul Nr. 2 Cristian consolidare maluri L = 500 m Obiectivul Nr. 3 Sibiu consolidare maluri L = 900 m Obiectivul Nr. 4 Mohu consolidare maluri L = 1.700 m

dig L = 2.000 m Obiectivul Nr. 5 Vestem consolidare maluri L = 1.700 m Obiectivul Nr. 6 Talmaciu consolidare maluri L = 3.500 m n zonele unde spatiul este limitat si nu pot fi construite diguri de pamnt, s-a propus construirea unor ziduri de gabion. n cadrul acestor lucrari de ndiguire vor fi realizate si praguri ncrucisate imersate prevazute cu valve spre ru si au fost proiectate porti (vane) spre mprejmuire pentru deversarea apelor provenite din mprejmuirile ndiguite. n zona concava a malului, acolo unde s-au produs fenomenele de eroziune, au fost propuse lucrari de consolidare. Aceste lucrari constau n instalarea unor diguri din saltele de fascine acolo unde sunt localizate blocuri formate din anrocament de sfarmatura de pietre. Un pereu de sfarmatura de pietre va fi amplasat pe anrocamentul respectiv, pentru protejarea pe verticala a malurilor. Proiectul Nr. 4: BEGA

Imaginea 1: Eroziunea malului pe rul Bega Dezvoltarea rului Bega si a afluentilor acestuia, de-a lungul anumitor portiuni, a demarat la nceputul secolului al XIX-lea. Aceste lucrari au constat n construirea unor canale de drenaj, a unor ndiguiri si a unui canal de alimentare cu apa a municipiului Timisoara. n momentul de fata, se desfasoara lucrari de protectie mpotriva inundatiilor ntre localitatile Curtea si Bethausen (L = 40 km), localizate n amonte fata de sectorul care face obiectul prezentului Proiect. Sectorul unde vor fi realizate lucrarile propuse se situeaza ntre lucrarile executate anterior (n aval) si lucrarile executate n prezent (n amonte). Pentru o evacuare proiectata Q = 5%, a fost avuta n vedere o limita a apelor deversate astfel nct impactul proiectului sa fie estimat dupa cum urmeaza: a) obiectivele protejate n vecinatatea localitatii Balint sunt urmatoarele:

- 85 case si gospodarii; - 5 km de drum rural; - 3 km de drum comunal; - 250 ha de teren agricol.

b) obiectivele protejate n vecinatatea localitatii Bethausen sunt urmatoarele: - 30 case si gospodarii; - 2 km de drumuri; - 60 ha de teren agricol.

Lucrarile de protectie mpotriva barajelor constau n diguri realizate din materiale disponibile la nivel local din excavari, propuse pentru recalibrarea albiei inferioare, precum si din cariere de pamnt. n zonele unde spatiul este limitat si nu se pot construi diguri de pamnt, s-a propus construirea unui parapet de beton.

Barajele propuse au o naltime medie de aproximativ 1-2 m si sunt formate din material excavat din albia rului si din eroziunile locale. Distanta medie de la care se transporta materialul este de aproximativ 3 km. Barajele vor fi nierbate. Dupa finalizarea lucrarilor, carierele de pamnt vor fi redate uzului lor initial. Profilul albiei va fi corectat numai n zonele unde aceasta este obturata cu depozite aluvionare. Lucrarea de corectare a profilului este unica pentru fiecare sectiune care este adncita si largita. Malurile vor fi consolidate n zonele unde eroziunea se manifesta activ, precum si n zonele unde digul este construit ca o extensie a albiei inferioare sau la o distanta mai mica de 10 m de mal. Proiectul Nr. 5: SLANIC Lucrarile de regularizare propuse se afla n bazinul rului Trotus, precum si la prul Slanic, la confluenta dintre prul Slanic si rul Trotus. Localitatile Slanic Moldova, Cerdac, Ciresoaia si Trgu Ocna, din jud. Bacau, sunt si ele cuprinse n Proiectul propus. Din cauza ploilor torentiale si a zapezile care se topesc, prul Slanic transporta mari cantitati de aluviuni, grohotis si trunchiuri de copac. Consecinta a constat n inundatii masive care au afectat:

- 62 case - 4 poduri si 14 podete - 2.05 km de lucrari de protejare a malurilor - o statie de tratare a apelor reziduale. - 43.5 hectare de teren agricol

Valoarea pagubelor produse de inundatii s-a ridicat la 660.000 USD (sau 20 miliarde LEI) pe an. Inundarea malurilor rului s-a produs datorita modelarii ineficiente a albiei, precum si din cauza lipsei protectie malurilor, care trebuie sa includa cursul rului ntre maluri, fara deplasarea acestuia, fapt care n acest caz a dus la distrugerea mai multor structuri. Lucrarile propuse sunt urmatoarele: Lucrari de reabilitare si consolidare la structurile existente n orasul Slanic Moldova. Aceste

lucrari necesita o protectie mbunatatita malurilor rului, repararea anrocamentului n centrul orasului, precum si repararea grinzilor de lemn.

Noile lucrarile de regularizare a albiei prului Slanic, protejarea malurilor stng si drept prin ndiguirea prului Slanic, la confluenta cu rul Trotus;

Lucrari de reabilitare si consolidare a structurilor existente. Noi lucrari de regularizare a prului Slanic: 12 km de zidarie pentru protejarea malurilor, etc. Dezvoltarea generala se ntinde pe o lungime totala de 19,5 km.

n general, se va mentine configuratia actuala a albiei rului. Lucrarile de ameliorare propuse nu vor modifica capacitatea de transport natural al aluviunilor. De asemenea, lucrarile din cadrul Proiectului nu vor schimba situatia actuala a apelor de suprafata sau a apelor subterane. Proiectul Nr. 6: BABADAG Lucrarile de regularizare propuse se afla pe rul Tabana, precum si afluentii acestuia n cadrul sectorului construit n orasul Babadag, jud. Tulcea (la aproximativ 90 km Nord-vest de municipiul Constanta).

n perioada 1983-1991, ploile torentiale si topirea zapezilor au distrus 10 case, 30% din reteaua de drumuri si zona industriala (fabrica de zahar, moara, etc.). n luna mai a anului 2002, au fost distruse 23 de case, 70 de drumuri, 1 pod, 8 galerii de evacuare, 1 podet pietonal, 800 m de retea de canalizare si 2 km de lucrari de protectie a malului. Costul total al pagubelor s-a ridicat la 71 miliarde LEI (2,3 milioane USD). Pagubele medii anuale se ridica la aproximativ 1,3 milioane USD. Iata lucrarile propuse: Lucrari de reabilitare si consolidare a structurilor existente de-a lungul ambelor maluri ale

prului Tabana, care constau n lucrari de protectie a malurilor, a galeriilor de evacuare, etc.; Lucrari de regularizare a prului Tabana si a formei albiei acestui pru; Lucrari de reabilitare si consolidare a trei poduri care fac parte din DN 22 si doua poduri

rutiere. n general, configuratia hidrotehnica actuala a acestui ru, precum si nivelurile apelor, se vor mentine. Lucrarile de ameliorare propuse nu vor modifica capacitatea de transport natural al aluviunilor. De asemenea, lucrarile din cadrul Proiectului nu vor modifica statutul actual al apelor de suprafata sau al apelor subterane. Proiectul Nr. 7: RUL VLSAN Subproiectul propus este localizat n bazinul rului Arges, n sectorul dintre localitatile Bradet si Vlcele, jud. Arges. Capacitatea actuala de transport a albiei este insuficienta, probabil putin peste 20%, provocnd inundatii frecvente asupra acestor localitati, precum si terenului agricol alaturat. Pagubele cauzate de inundatii si nregistrate pna prezent se cifreaza la 468.000 USD. Cladiri de importanta economica si sociala, gospodarii si terenuri agricole sunt supuse riscului:

10 case 8 poduri si 4 pasarele pietonale 6,5 km drumuri comunale 6,3 km retele electrice 400 ha teren agricol structuri hidrotehnice

n cazul unui debit cu o probabilitate de 5%, este posibil ca potentialele pagube sa depaseasca 25 milioane USD. Principalul obiectiv al Proiectului consta n scaderea frecventei cu care se produc inundatiile si riscurile la care este expus sectorul localitatilor Bradet Vlcele (jud. Arges) si diminuarea/stoparea eroziunii malurilor, eliminnd astfel pierderile de vieti umane, protejnd obiectivele sociale si economice si terenurile agricole situate n zona respectiva si lnga cursul de apa. Pentru evitarea riscului de producere a inundatiilor la nivelul obiectivelor sociale si economice situate n zona acestor localitati, eroziunea malurilor si inundarea terenurilor agricole, se propun urmatoarele lucrari:

cresterea capacitatii de transport pe un sector de 42,7 km, prin lucrari la albia rului; consolidarea malurilor rului cu ziduri de gabion si anrocamente, pe o portiune de 1,82

km;

reabilitarea unei portiuni cu 3 praguri imersate si construirea a 7 noi praguri imersate; lucrari de stabilizare a povrnisurilor pe 14.500 m.

Prin intermediul lucrarilor propuse, siguranta localnicilor si a bunurilor lor va fi mbunatatita n mod substantial, si astfel se mpiedica producerea unor pagube indirecte si creste si capacitatea debitului. Proiectul Nr. 8: PRUT Lucrarile de ndiguire existente au fost executate n perioada 1975-1985. Situat n amonte fata de amplasamentul lucrarilor propuse n cadrul Proiectului, lacul de acumulare de la Stnca Costesti a fost construit n anul 1979. Acest lac de acumulare este utilizat si pentru protectie mpotriva inundatiilor, dar si pentru generarea de energie. Datorita variatiunilor de nivel datorate activitatii zilnice a turbinei generatorului, malurile rului Prut s-au erodat. Drept rezultat al factorilor mentionati mai sus, au fost propuse lucrari de consolidare a malurilor n zona localitatii Bosia, pentru scopul mentionat mai sus. n cazul n care nu se ndeplinesc lucrarile mentionate anterior, fenomenele de eroziune vor continua sa se produca, determinnd astfel aparitia unor brese la nivelul digurilor existente si inundarea imediata a 11.220 ha de teren agricol, precum si a 120 de case si gospodarii. Lucrarile de consolidare propuse vor fi ndeplinite prin rambleiere cu sfarmaturi de roca, care va avea drept fundatie o saltea de fascine. Un pereu de piatra se aseaza peste rambleiere, deasupra unui strat de balast pentru drenaj. naltimea medie a pereului de piatra este de aproximativ 6,5 m. Pereul de piatra se va ridica pna la naltimea malurilor. n cadrul Proiectului, va fi construit si un foisor de supraveghere, pentru monitorizarea comportamentului structurilor existente si viitoare. Proiectul Nr. 9: TELEORMAN-COTMEANA-VEDEA-VEDITA n perioada 1960-1990, de-a lungul vaii rului Vedea au fost realizate o serie de lucrari de protectie mpotriva inundatiilor. Obiectivul acestor lucrari a fost acela de proteja zonele afectate de inundatii de-a lungul anilor. Pe valea rului Vedea, n cadrul Proiectului, digurile au fost construite n municipiul Alexandria (L = 3 km) si n aval de comuna Brnceni, pna n zona n care rul se varsa n Dunare (L = 22 km). Pe valea rului Teleorman, lucrarile de regularizare si de ndiguire a albiei au fost realizate pe o lungime de aproximativ 5 km n comuna Tatarestii de Sus, si au fost construite diguri pe rul Bucov, unul pe afluentul sau drept (L = 6km) n aceeasi zona cu municipiul. Pe prul Vedita nu exista lucrari de regularizare sau de ndiguire a albiei. Obiectivul Proiectului a fost acela de a reduce urmatoarele impacturi ale inundatiilor: a) protectie de-a lungul rului Teleorman, pentru comuna Tatarestii de Jos (satele Obrtu si Lada):

- 60 de case si anexe; - 250 m de drum comunal; - 350 ha de teren agricol.

si comuna Orbeasca (satul Laceni): - 50 case si 68 de gospodarii; - 300 m de drum comunal.

b) protectie de-a lungul rului Vedea, pentru comuna Tiganesti Brnceni:

- 200 case si anexe; - 15 ha de teren agricol.

c) protectie de-a lungul rului Vedita, pentru comuna Colonesti (satele Barasti, Navrgeni si Maruntei):

- 300 de case si anexe; - 50 ha de teren agricol.

Lucrarile de protectie mpotriva inundatiilor constau n construirea de diguri din materiale disponibile la nivel local, obtinute din excavari propuse pentru recalibrarea albiei inferioare sau din cariere de pamnt si galerii n forma de put. n zonele unde spatiul este limitat si nu se pot construi diguri de pamnt, s-a propus construirea unui parapet de beton. n cadrul acestor lucrari de ndiguire vor fi realizate si praguri ncrucisate imersate prevazute cu valve spre ru si au fost proiectate porti (vane) spre mprejmuire pentru deversarea apelor provenite din mprejmuirile ndiguite. Pentru zona concava a malului, unde s-a produs eroziunea, au fost propuse lucrari de consolidare.

Sub-componenta C.2.: Reabilitarea Lucrarilor de Protectie mpotriva Inundatiilor pe Dunare

Digurile de protectie situate de-a lungul Dunarii sunt administrate de SNIF. Proiectele propuse n cadrul acestei sub-componente constituie lucrari de reabilitare a infrastructurilor de protectie existente mpotriva inundatiilor Zona Borcea de Jos a fost protejata mpotriva inundatiilor cu diguri executate n perioada 1963-1966. Digurile longitudinale de protectie au fost construite la o asigurare de calcul de 10% si o garda de siguranta corespunzatoare asigurarii de 3%. Aceste diguri au fost ntretinute si reparate periodic. Toate aceste lucrari au depasit perioada de functionare proiectata si necesita lucrari de reabilitare. n anii din urma, s-a observat producerea unor fenomene de eroziune semnificativa a malurilor rului, eroziune care nainteaza n medie cu 4 metri pe an. n plus, n perioadele de ape mari, au fost efectuate si statiile de pompare existente pentru desecare-drenaj si irigatii. Proiectul Nr. 10: BENTU

Imaginea 2: Eroziunea malului la Bentu a ajuns la baza digului

n zona Bentu, eroziunea malurilor nainteaza cu o medie anuala de 5 11 m. Initial, zona dig-mal era de aproximativ 150-200 m, dar, acum, aceasta s-a redus la 45 100 m si, n unele locuri, chiar mai putin. Acest proces de eroziune a avut drept consecinta diminuarea suprafetei mpadurite cu aproximativ 0,972 ha pe an.

Au fost propuse urmatoarele masuri: - Consolidari de mal pe bratul Borcea pe o lungime Lt = 1.950 m; - Refacerea sectiunii digului existent prin completare cu terasamente, acolo unde este necesar; - Protejarea talazurilor digului pe o lungime Lt = 50 m n amonte si n aval de canalul de

evacuare al statiei SPE Bentu; - Repararea captuselii canalului de evacuare al statiei SPE Bentu pe o lungime Lt = 99 m; - Repararea zonei de deversare a canalului de evacuare pe o latime l = 6 m si o lungime de Lt

= 50 m n amonte si aval; - Refacerea traseului digului pe o lungime Lt = 1,400, incluznd si executia n incinta, a unui

canal de drenaj, situat la 100 m distanta de noul dig cu scopul de a prelua infiltratiile pe sub dig.

- mpadurirea zonei dig-mal (17,2 ha) cu specii productive (salcie, rachita, plop); aceasta masura nu face parte din proiect.

Proiectul Nr. 11: BORDUSANI

Imaginea 3: Eroziunea malului la Bordusani

n zona Bordusani, eroziunea solului nainteaza cu o viteza medie de 2,5 m pe an. Initial, latimea zonei dig-mal era de aproximativ 150-200 m, dar acum s-a redus la 130-190 m. Eroziunea de mal are drept consecinta diminuarea suprafetei padurii cu aproximativ 0,285 ha pe an. Au fost propuse urmatoarele masuri:

- Consolidari de mal cu saltea de gabioane de 0,5 m x 20 m, utiliznd geotextile si piatra bruta pna la cota de 2,65 m (nivelul de referinta nivelul Marii Baltice);

- Protectia malului cu prism de anrocamente de la baza pna la o cota situata la 50 cm sub cota nivelului mediu multianual al apei;

- Protectia malurilor cu un strat, n grosime de 0,4 m, de piatra bruna, asezata pe material geotextil cu rol de filtrare; acest strat se extinde si n zona plana a malului pe o latime de 3,0 m. Protectia este ncastrata n mal prin intermediul unui pinten din piatra bruta.

- Lucrari de reabilitare la cele doua statii de pompare. Proiectul Nr. 12: FACAIENI n prezent la Facaieni, eroziunea de mal nainteaza cu o viteza de 4 m pe an. Pe baza masuratorilor efectuate n perioada 1966-2002, s-au identificat urmatoarele zone afectate de eroziune:

- ntre km 18+065 si km 17+800: eroziunea a fost de 20-35 m - ntre km 17+800 si km 17+300: eroziunea a fost de 35-40 m.

Aceasta eroziune a avut drept consecinta diminuarea suprafetei mpadurite cu aproximativ 0,04 ha. Principalele cauze ale eroziunii de mal sunt:

- Caracteristicile geotehnice; - Valurile provocate de traficul naval n apropierea malului drept al rului; - Modificarea directiei curentilor nspre malul drept al rului; - Viteza mare a apei (0,6-0,7 m/s) n perioadele de ape mari.

Au fost propuse urmatoarele masuri:

- Protectia malului cu un strat de 0,5 m grosime din gabioane confectionate din piatra bruta si geotextile pna la cota 2,45 m (nivelul de referinta nivelul Marii Baltice);

- Protectie din piatra bruta ntre cotele 2,45-5,45 m (nivelul de referinta nivelul Marii Baltice).

Sub-componenta C.3.: mbunatatirea sigurantei barajelor de mari dimensiuni

Lucrarile propuse de retehnologizare si renovare a barajele mari n cadrul acestui grup al Proiectului vor reduce semnificativ riscul nefunctionalitatii barajelor. n mod tipic, barajele vor fi reparate, pentru ca la ora actuala nu pot functiona la conditiile nominale, datorita riscurilor sporite pe care le implica aceasta functionare. Tabelul de mai jos contine un rezumat al problemelor existente, precum si masurile propuse pentru mostrele de Proiect din cadrul acestei sub-componente. De vreme ce aceste Proiecte implica masuri de reabilitare a structurilor hidrotehnice existente, nu au fost evaluate alternativele de retehnologizare a barajului. Proiectul Nr. 13: BERDU Strmtori este un baraj mare construit n perioada 1960 1964 pentru a asigura necesarul de apa (potabila si pentru agentii economici) pentru localitatile de zona (adica municipiul Baia Mare cu 150.000 locuitori, localitatea Baia Sprie, si alte localitati din zona). Este un baraj cu contraforturi, de aproximativ 50 m naltime si cu o capacitate de acumulare de aproximativ 17 milioane m si este prevazut si cu deversor. Imediat, n aval, a fost construit bazinul de echilibrare Berdu pentru disiparea energiei deversorului nalt al barajului, precum si pentru preluarea apei. Bazinul de echilibrare Berdu se afla n spatele unui baraj (barajul Berdu), care are o naltime de 14,5 m si care a fost construit ca un baraj din umplutura de roca, cu mbracaminte de beton. ncepnd cu anul 1995 au fost nregistrate infiltratii la umarul drept al barajului. La ora actuala, rata de infiltrare depaseste 100 l/s. Aceasta infiltratie la nivelul barajului cu umplutura din roca creste mereu n ciuda diferitelor masuri luate (injectii insuficiente la nivelul flancului drept al barajului), ceea ce are drept consecinta o scadere drastica a nivelului apei n bazin, precum si alte efecte observabile cu ochiul liber. De asemenea, mai pot fi observate exfiltratii locale mari la piciorul aval de pe flancul drept al barajului (pna la 100 l/s), inclusiv eroziunea de sedimente din corpul barajelor. Echipamentele de furnizare a apei, existente la nivelul barajului cu contraforturi (tubulatura si vane), sunt deteriorate iar dispozitivul de generare a curentului electric nu functioneaza. Din punctul de vedere al sigurantei barajului, retehnologizarea barajului de pietre si a echipamentului aferent este necesara imediat. n cadrul acestui Proiect, se are n vedere reamenajarea barajului, prin luarea urmatoarelor masuri: drenare, etanseizare si instalarea unor noi echipamente mecanice, precum si a unor dispozitive de masurare, pentru monitorizare. Iata detalii ale masurilor propuse: - Racord de ocolire pentru bazinul de echilibrare, pentru a asigura furnizarea de apa de consum n

perioadele de necesitate si cnd se efectueaza reparatii la barajul Berdu, inclusiv realizarea unor racorduri n amonte spre barajul de la Strmtori si n aval, pentru furnizarea de apa.

- Reabilitarea echipamentului de racordare la sistemul inferior de evacuare al barajului Strmtori pentru realizarea unor racorduri ntre teava de ocolire si lucrarile de reparatii ale lacului de acumulare.

- Lucrarile de reparatii la barajul Berdu, pe povrnisul flancului drept prin instalarea unui sort de etansare, precum si a unei diafragme etanse prin injectii;

- Reabilitarea echipamentului din turnul de manevra pentru furnizarea de apa si drenaj, inclusiv instalatiile electrice si automatizate;

- Instalarea unui disipator pe panta deversanta a barajului Strmtori, pentru a rupe viteza debitului de apa n zona podului de acces pentru echipamente si utilaje;

- Etansarea solului si a pantei deversante pentru barajul de la Strmtori; - Reabilitarea sistemului de drenaj al pantei deversante de pe flancul drept;

- Reabilitarea sistemului de monitorizare, finalizarea monitorizarii fenomenelor atipice observate n cursul ultimei perioade de functionare si pentru observarea lucrarilor aflate n faza de executie;

- Reabilitarea sistemului de alarmare. Proiectul Nr. 14: VARSOLT

Imaginea 4: Deteriorari ale mastii de etansare de beton a barajului Varsolt

Barajul Varsolt a fost proiectat sa functioneze ca lac de acumulare nepermanent, menit sa contribuie la protectia mpotriva inundatiilor, dar a mai fost utilizat si ca lac de acumulare permanent pentru furnizarea de apa municipiului Zalau si localitatii Simleul Silvaniei. Acest baraj are umplutura de pamnt (material local), este lung de 2.300 m, nalt de 14 m, cu o capacitate de stocare de aproximativ 40 milioane m, 2 dispozitive n zona inferioara la diferite nivele (fiecare dintre acestea fiind prevazut cu o galerie pentru furnizarea de apa si o galerie pentru controlul inundatiilor), precum si un deversor de beton care da spre canalul din amonte. Modificarea regimului de exploatare si functionare a lacului de acumulare s-a facut n lipsa unei fundatii adecvate si a unor elemente de etansare a barajului. Lacul de acumulare a fost dat n folosinta n lipsa lucrarilor necesare de dezvoltare pentru rurile montane n bazinele de receptie, ceea ce a determinat colmatarea rapida a lacului de acumulare, precum si modificarea ulterioara a volumului de acumulare. Blindajul canalului de deversare este insuficient pentru impactul hidraulic si din aceasta cauza, la ora actuala, se pot observa degradari ale captuselii de beton a dispozitivului de evacuare inferior. Elementele constructive ale lacului de acumulare necesita si ele reparatii datorita uzurii de functionare (debitul de viitura, vechea galerie de aductiune, canalul de evacuare a apei din aval, etc.). Acest Proiect a fost selectionat datorita potentialului pericol de deteriorare a barajului, ce ar putea afecta orasele Zalau si Simleul Silvaniei, precum si alte 16 localitati din aval. Un posibil accident ar putea determina inundarea a 8.162 gospodarii si 20.098 ha de teren, ntreruperea furnizarii de apa

potabila pentru aproximativ 86.000 de locuitori si ar produce si modificari la nivelul echilibrului ecosistemului din avalul barajului, n zona afluentilor rului Crasna. Proiectul are n vedere urmatoarele componente principale: mbunatatirea exploatarii barajului n conditii de siguranta:

Fundatia barajului si lucrarile de etanseizare; Corectarea profilului barajului; Lucrari de reparatii la sistemul de control al debitului de viitura; Executarea unor foraje pentru evacuarea apei din noua galerie; Corectarea profilului canalului de evacuare din aval; Pe umarul stng, lucrari de reparatii la doua noi canale de evacuare inferioare; Stabilizarea pentru combaterea efectelor eroziunii profilului lacului de acumulare prin amenajarea unui centuri mpadurite n jurul perimetrului lacului de acumulare;

Lucrari de reducere a convergentei aluvionare n amonte de lacul de acumulare (pe rul Crasna, prul Pria, prul Ragului, prul Banului, prul Mortauta) care constau n lucrari de amenajare a rului Crasna n amonte de lacul de acumulare, prin construirea unor praguri inferioare din gabion, prin consolidarea malurilor n zona respectiva, precum si prin recalibrarea albiilor afluentilor.

Reabilitarea sistemului de monitorizare, inclusiv a sistemului de avertizare si de protectie mpotriva

activitatilor seismice.

Proiectul Nr. 15: MANECIU

Imaginea 5: Structurile hidrotehnice din aval de barajul Maneciu Barajul Maneciu este situat n bazinul hidrografic al cursurilor inferioare ale rurilor Prahova si Ialomita, si se situeaza pe rul Teleajen la 0,5 km n aval de confluenta rului Teleajen cu prul Teleajen, pe teritoriul jud. Prahova, n afara perimetrului construit al localitatilor Maneciu Ungureni. Acest baraj are umplutura de pamnt, cu miez argilos, cu o naltime de 78 m, cu o capacitate de acumulare de 60 milioane m si este prevazut cu un sistem de deversare (1.350 m/s, deversor n forma de plnie cu put, canal, bazin de disipare), precum si un dispozitiv de evacuare inferior (125 m/s). Barajul a fost construit n anii 1978 1994 si principalul sau scop este acela de a produce energie electrica (productie medie de energie: 20 GWh/an), alimentare cu apa a gospodariilor si agentilor economici (evacuare: 1,97 m3/s), irigatii (2.400 ha), piscicultura, controlul inundatiilor si dezvoltare turistica a zonei. ncepnd din 1994, s-au produs urmatoarele incidente: a) n cursul testelor care au avut loc n anul 1997, la o deschidere de 50% a vanei de urgenta de la

sistemul de evacuare inferior structurile de dispersie a energiei nu au functionat n conditiile de siguranta standard. Dupa nchiderea sistemului de evacuare inferior, au putut fi observat urmatoarele pagube:

s-a deteriorat calea de acces catre statia de tratare a apei de la Maneciu (drumul de acces se ntinde de-a lungul malului drept al canalului);

dezlocuirea planului vertical al celor doua planse inferioare de pe conducta de deversare (la aproximativ 150 m n aval de baraj);

eroziunea povrnisului din flancul drept, situat n aval imediat lnga zona de disipare, pe o lungime de 30 m, pe conducta galeriei de aductiune spre statia de tratare a apei din Maneciu, pe aceeasi lungime;

dezlocuirea partiala a materialului din spatele povrnisului de pe flancul stng pe o portiune lunga de 20 m n aval fata de zona de disipare.

b) Infiltratiile din zona de evacuare a debitului de viitura (tavanul cu arcade), precum si degradarea suprafetelor betonate n zona debitului de viitura si a albiei amenajate din aval. Debitul infiltratiei n sistemul de evacuare a apelor de viitura creste n momentul n care nivelul n lacul de acumulare creste peste 584 metri deasupra nivelului marii. n cazul n care nu se remediaza aceste probleme, acest sistem de deversare a apei nu poate fi exploatat n conditii de siguranta datorita degradarii betonului si datorita coroziunii n profunzime a elementelor metalice;

c) Gradul de degradare al sistemului de evaluare a debitului de viitura creste si datorita alternantei ger-cald;

d) Problema monitorizarii activitatilor existente la nivelul barajului;

e) Instabilitatea povrnisului de pe flancul stng, n zona de racordare a barajului, care a determinat modificarea nivelului apei de la 606 metri deasupra nivelului marii pna la o cota restrictionata de 595 metri deasupra nivelului marii. n aceste conditii, n cazul n care se produc inundatii care depasesc capacitatea maxima de evacuare a hidrocentralei electrice, este necesar sa se deschida vanele de evacuare mai mult de 30%, ceea ce va determina aparitia problemelor descrise la punctul a).

Acest Proiect are n vedere retehnologizarea barajului, obiectiv pentru care se vor lua urmatoarele masuri:

Repararea evacuatorului de baraj: Repararea gurii de disipare inferioare; Lucrari de reparare a sistemului de disipare a debitului de viitura; Consolidarea povrnisurilor; Reabilitarea sistemului de monitorizare, inclusiv a sistemului de avertizare.

Proiectul Nr. 16: LESU Lesu este un baraj mare n jud. Bihor, situat pe unul dintre afluentii rului Crisul Repede, si a fost construit n jurul anului 1973, avnd urmatoarea functionalitate: compensarea apelor din debitele din aval, dupa necesitati, si compensarea deficitului de apa

potabila si de uz industrial, n special pentru municipiul Oradea. Beneficiari: 28.000 de oameni; amenajari pentru alimentarea cu apa n zona Remeti, situata imediat n zona din aval a barajului; generarea a aproximativ 10GWh/an de energie n zonele din aval de baraj; reducerea riscului de producere a inundatiilor pentru toate zonele din aval. Barajul are o naltime de 61 m iar naltimea coamei este de 180 m; portiunea de deversare poate prelua un debit care se poate produce o data la 1000 de ani. Volumul total de functionare al lacului de acumulare aferent este de 26 milioane m3. Suprafata lacului de acumulare este de 143 ha, iar bazinul de receptie are 83 km2. Principalele probleme existente sunt infiltratiile existente la nivelul suprafetei betonate a barajului si la albia lacului de acumulare, care au un debit de 300 l/sec; echipamentul hidraulic trebuie si el nlocuit. Principalele probleme constructive existente la nivelul barajului sunt urmatoarele: infiltratii excesive la nivelul albiei lacului de acumulare mbracamintea coamei barajului trebuie rennoita si trebuie montate balustrade de

siguranta pe ambele parti ale drumului de pe coama barajului; repararea fatadei de beton a barajului si utilizarea unui material geotextil pentru

etansarea la apa a fatadei barajului;

de asemenea, sunt necesare si injectii cu ciment n diafragma de beton a fundatiei, prin galeria de scurgere;

componentele electromecanice trebuie nlocuite; reabilitarea sistemului de monitorizare si extinderea capacitatii de monitorizare a

ndiguirilor, a galeriei de scurgere a apei; etc. Proiectul Nr. 17: DRIDU Lacul de acumulare de la Dridu a fost construit n perioada 1978 1985, cu scopul de a oferi resurse de apa pentru irigatii pentru o suprafata de 17.000 ha, precum si ca sursa de apa industriala pentru municipiul Urziceni. De asemenea, barajul protejeaza mpotriva inundatiilor o suprafata de 30.000 ha, genereaza energie electrica (capacitate instalata de 2,4 MW) si ofera si o derivatie pentru scurgerea apei din rul Ialomita catre sistemul hidrotehnic Mostistea, pentru irigatii. Proiectul propus are n vedere solutionarea problemelor care au aparut de la momentul darii n functiune, pentru a asigura n continuare capacitatea de acumulare a lacului la parametrii proiectati initial. Pe durata perioadei de functionare a lacului de acumulare, de la darea n folosinta si pna n prezent, s-au produs o serie de fenomene majore cu impact negativ care pot pune n pericol exploatarea acestui lac de acumulare: Erodarea considerabila a malurilor lacului de acumulare; Degradarea structurilor hidrotehnice de otel ale cailor de evacuare a apelor provenite din inundatii

si degradarea captuselii canalului de evacuare; Infiltratii prin fundatia de pamnt a barajului; Forajele pentru drenaj din zona cailor de evacuare a apelor provenite din inundatii trebuie umplute

cu nisip; Inundarea si degradarea a 3 case n localitatea Fierbinti, a unei biserici n localitatea Stroesti,

comuna Fierbinti, si a retelei de canalizare a scolii ajutatoare din Fierbinti. Pentru reducerea riscurilor de producere a pagubelor datorate acestor evenimente, Proiectul are n vedere urmatoarele componente principale:

Protejarea malurilor lacului de acumulare n zonele puternic erodate; nlocuirea sistemului de drenaj existent; Efectuarea de lucrari la sistemul de evacuare, pentru asigurarea exploatarii n conditii de

siguranta (reabilitarea sistemelor de etanseizare situate n canalul deversor; Supraelevarea drumurilor DJ 101 si DC 185; Alte lucrari de protectie (instrumentele de masurare si control, reabilitarea sistemului de

avertizare si alarmare acustica acest sistem este utilizat pentru alarmarea populatiei care locuieste n aval fata de baraj).

Proiectul Nr. 18: POIANA UZULUI

Imaginea 6: Barajul de la Poiana Uzului Poiana Uzului este un baraj mare care a fost construit n anii 1967 1973, pentru alimentarea cu apa (menajera si industriala) a localitatilor din zona (Darmanesti, Onesti, Bacau). Acesta este un baraj cu contraforturi cu o naltime de 80 m si o capacitate de acumulare de 90 milioane m. Este prevazut cu un deversor cu o capacitate de 900 m/s. Datorita inundatiilor care au aparut n anul 1984 si imediat dupa infiltrarea apei, siguranta barajului nu a mai respectat standardele romnesti si internationale n materie de siguranta a barajelor. n speta, infiltratiile din ce n ce mari care s-au produs n ciuda diferitelor masuri care au fost luate (foraje de drenaj si injectii) au avut drept rezultat o scadere a nivelului apei n lac cu 7 m, motiv pentru care au fost necesare masuratori si observatii suplimentare. Din punctul de vedere al sigurantei barajului, este nevoie de reamenajarea si retehnologizarea barajului. n cazul n care se produce un accident, trebuie avute n vedere urmatoarele consecinte: Debitul n caz de viitura este de 70.000 m3/secunda si va afecta aproximativ 25.000 de locuitori din

aval; Vor fi afectate un numar de aproximativ 450 de gospodarii; Va fi afectata activitatea a 27 de societati comerciale, inclusiv aceea a rafinariei de la Darmanesti. Acest Proiect are n vedere retehnologizarea barajului si luarea urmatoarelor masuri: drenaj, etanseizare, nzestrarea cu echipamente hidromecanice si de masurare, pentru monitorizare. Mai precis, se propun urmatoarele masuri:

Consolidarea albiei din roca la piciorul barajului, n zona din aval, n ntreaga zona; Injectii n rosturi si crapaturi; Reabilitarea echipamentelor hidromecanice; mbunatatirea sistemului de drenaj; Reconstruirea retelei piezometrice; mbunatatirea retelei de instrumente si aparate de masura; Marirea capacitatii de deversare. Proiectul Nr. 19: VALEA DE PESTI Valea de Pesti este un baraj mare n jud. Hunedoara pe un afluent al Vaii de Pesti, la 500 m n amonte fata de confluenta cu Jiul de Vest. Barajul are o naltime de 56 m, cu o largime a culmii de 6,35 m si o lungime de 237 m, si cu o fatada asfaltata de 15.000 m2 nspre amonte. Dispozitivul de golire consta ntr-un turn imersat cu o naltime de 15 m si un diametru de 1 m. Barajul este prevazut cu un dispozitiv inferior de golire cu un diametru de 4 m, prevazut cu doua vane si un deversor n forma de plnie racordat la dispozitivul de golire inferior, avnd un diametru variabil cuprins ntre 5 m si 3.6 m. Capacitatea totala de acumulare este de 4,5 milioane m3, iar sistemele de deversare pot prelua debitele survenite n cazul inundatiilor care se produc o data la 1000 de ani. Proiectul a fost construit si dat n folosinta n anul 1973, avnd urmatoarele obiective: furnizarea unui debit de apa de 900 l/sec pentru 10.000 gospodarii din aval situate n

mai multe orase si municipii din zona vestica a bazinului Jiului; furnizarea de apa termocentralei CET Paroseni (670 l/sec); furnizarea de apa pentru alti utilizatori situati ntre Valea de Pesti si Paroseni (200

l/sec) Reducerea riscului de inundare pentru toate zonele situate n aval. Fatada asfaltata a fost conceputa cu o durata de viata de 25 de ani si s-a constatat ca partea superioara a fatadei este crapata si ca infiltratiile n zona respectiva sunt din ce n ce mai mari. De asemenea, s-a constatat existenta infiltratiilor prin peretii camerelor vanelor din dispozitivele de evacuare inferioare. Echipamentele hidromecanice necesita reparatii, iar instalatia electrica trebuie nlocuita. De asemenea, tubulatura dispozitivului de evacuare trebuie si ea reparata. n plus, echipamentul de monitorizare existent trebuie reabilitat si este necesara instalarea unor noi sisteme de masurare a infiltratiilor si a colmatarii. Principalele probleme constructive la nivelul acestui baraj sunt urmatoarele: Repararea etanseizarii suprafetelor din asfalt si beton cu un nou strat de asfalt si geomembrana; Regradarea culmii barajului si montarea de balustrade si parapete; Repararea tuturor infiltratiilor din camerele vanelor; Amenajarea camerelor din zonele din aval; Drenajul zonelor din aval ale barajului (canalele de interceptare si dispozitivele de

evacuare spre ru); Reabilitarea echipamentului hidromecanic (lucrari la sistemele hidraulice si

electrice); Reabilitarea sistemului de monitorizare si stabilirea necesarului de echipamente de

monitorizare. Proiectul Nr. 20: SIRIU Siriu este un baraj de mari dimensiuni localizat n bazinul hidrografic Buzau, pe rul Buzau. Acest baraj este amplasat lnga comuna cu acelasi nume, la 10 km n amonte fata de orasul Nehoiu, jud.

Buzau. Proiectul a fost finalizat n anul 1994 si a fost dat n folosinta n acelasi an. Constructia barajului a durat 19 ani, n perioada 1975-1994. Detaliile Proiectului sunt urmatoarele: naltimea la culme este de 122 m; latimea culmii este de 570 m; deversoarele laterale au o capacitate de 3.200 m3/secunda cu trei fante de 2.000, 1.000 si, respectiv, 200 m3/sec; capacitatea lacului de acumulare este de 155 milioane m3 cu o capacitate activa de stocare de 125 m3. Obiectivele barajului si ale lacului de acumulare sunt urmatoarele: Furnizarea de apa potabila tuturor localitatilor din aval cu un debit de 2,5 m3/secunda, pentru

aproape 200.000 de oameni care traiesc n orasele, municipiile si comunele din zona; Irigatii, cu o capacitate proiectata de acoperire de 20.000 ha n aval, desi zona poate fi diferita la

ora actuala; Generarea de energie electrica (122 GWh/an); Prevenirea inundatiilor, cu o capacitate de stocare a deversarilor provenite din inundatii de 30

milioane m3; Acvacultura; Agrement.

La ora actuala, barajul este exploatat mult sub capacitate, din cauza unor probleme de siguranta. Principalele probleme constatate la baraj si care necesita rezolvare sunt urmatoarele: Repararea culmii barajului prin regradare si montarea de balustrade si parapete; Repararea galeriilor de evacuare spre captarile subterane prin galerii si asigurarea capacitatii de

evacuare; Reamenajarea galeriilor n zonele din aval; Evacuarea n zonele din avalul barajului (interceptarea canalelor si gurilor de evacuare spre

ru); Reabilitarea echipamentului hidromecanic (hidraulice si electric); Reabilitarea sistemului de monitorizare si instalarea mult mai multor sisteme de monitorizare si

instalarea unui sistem de avertizare adecvat.

Sub-componenta C.4.: mbunatatirea sigurantei barajelor de mici dimensiuni.

Barajele de mici dimensiuni care vor fi reamenajate prin acest Proiect n cadrul acestei subcomponente contribuie la ndeplinirea mai multor obiective, cum ar fi alimentarea cu apa, stocarea de apa pentru stingerea incendiilor, bazine de retentie, acumulare de apa pentru irigatii, regularizarea debitului, etc. Prezentam n urmatoarele paragrafe un rezumat al problemelor existente, precum si masurile propuse pentru remedierea acestora. De vreme ce toate aceste proiecte prevad masuri de reabilitare pentru structurile hidrotehnice existente, nu au fost evaluate alternativele la reamenajarea acestor baraje. Proiectul Nr. 21: SNMIHAIUL ROMAN

Imaginea 7 - Nodul Hidrotehnic Snmihaiul Romn Bazinul Roman din zona Timisoara, NH Snmihaiu, are o lungime de 14,9 km. Noua kilometri din lungimea bazinului se afla n interiorul municipiului Timisoara si ofera nivelul de apa necesar acestui oras. Nodul hidrotehnic a fost conceput, proiectat si construit pentru pastrarea unui nivel de apa minim n partea din amonte a bazinului, necesar pentru urmatoarele obiective:

- Alimentare cu apa industriala pentru agentii economici; - Necesarul de apa pentru stingerea incendiilor pentru municipiul Timisoara; - Asigurarea adncimii (garantate) necesare pentru navigatie, pe baza pescajelor navelor si a

rezervei de flotabilitate;

- Regularizare a debitului minim pe canal; - Pastrarea ecosistemului acvatic si a sanatatii populatiei; - Tranzitul apelor de inundatie formate pe rul Bega n Topolovat hidrocentrala Timisoara

Snmihaiu Roman sectoare de nod hidrotehnic fara inundarea zonelor nvecinate bazinului. - Evacuarea ghetii pe timp de iarna (cnd portile ecluzei Snmihaiu Maghiar sunt lasate). - Capacitatea ecluzei nave cu o capacitate maxima de 600 tdw. - Pastrarea debitului canalului n limite cuprinse ntre 5 83,5 m3/secunda (dupa cum se stipuleaza

n Acordul Romno-Iugoslav de exploatare a canalului). n perioada 1989 1990, pe baza Proiectului ntocmit de CCSITEH Timisoara (HIDROTIM), ICM Bocsa a produs echipamentele hidromecanice necesare pentru reparatiile capitale care trebuie efectuate la nodul hidrotehnic Snmihailu Roman. Dupa predarea echipamentelor, finantarea a fost ntrerupta si echipamentele achizitionate pentru reparatii au fost depozitate n incinta societatii. n perioada care a urmat, garantia oferita de producator a expirat si echipamentele au avut de suferit de pe urma uzurii si furtului. La ora actuala, starea avansata de degradare a lucrarilor si echipamentelor existente pune n pericol securitatea generala a tuturor lucrarilor hidrotehnice din zona si dupa cum se stipuleaza n Acordul Romno-Iugoslav de exploatare a canalului face ca riscul de prabusire a instalatiei sa fie de neacceptat. n ceea ce priveste riscul de inundare, imposibilitatea sau dificultatea de exploatare a portilor ecluzei expune zonele nvecinate, precum si chiar nsesi digurile, unui risc semnificativ de inundatie (inclusiv zonele adiacente Timisoarei). n cazul prabusirii digurilor, mai bine de 1.000 case, 20 km de drum judetean, 30 km de drumuri comunale si 4.000 ha de teren agricol vor fi inundate. Orice deteriorare majora a barajului sau craparea evacuatoarelor de debit circulare vor cauza o scadere a nivelului apei sub cota minima necesara pentru asigurarea necesarului de apa pentru municipiul Timisoara, avnd si un impact negativ asupra populatiei din zona. De asemenea, situatia actuala (daca se blocheaza evacuatoarele de debit circulare) va avea un efect negativ asupra unui numar de zone din Timisoara datorita degradarii biefului amonte, ceea ce ca si consecinta va duce la diminuarea capacitatii de transport a canalului, precum si a gradului de protectie mpotriva inundatiilor sub limitele admise. Proiectul propus are n vedere urmatoarele componente:

- Lucrari de pregatire (demolari, construirea unor drumuri si structuri de acces, amenajari pentru transferul apei prin ecluza), care necesita construirea unei gropi de mprumut, precum si a unor zone de stocare a materialului rezultat din demolari si pentru solul n exces. Vor fi construite o groapa de mprumut si o zona de stocare cu o suprafata totala de 10.000 m2 pentru apele care se acumuleaza n mprejmuirile cu palplanse si pentru depozitarea materialelor care rezulta n urma operatiunii de decolmatare, demolare precum si a molozului rezultat.

- Retehnologizarea barajului ecluzei, n special prin (i) construirea unui baraj deversor, pentru

pastrarea nivelului minim de functionare n cursul lucrarilor de reparatii la ecluza existenta, precum si prin (ii) construirea unui complex mprejmuit cu palplanse pentru evacuarea apei din ecluza si realizarea unor lucrari suplimentare pentru facilitarea accesului n unitate, (iii) repararea ecluzei prin lucrari de constructie si nlocuirea echipamentelor hidromecanice, construirea unor mprejmuiri cu palplanse n aval si n amonte pentru asanarea canelelor din aval si din amonte si a ecluzei, (iv) realizarea unor lucrari de reparatii si nlocuiri pentru echipamentul hidromecanic al ecluzei, si (v) decolmatarea canalului pentru a asigura capacitatea de transport necesara.

Proiectul Nr. 22: PUCIOASA Barajul Pucioasa este construit pe rul Ialomita, n amonte de confluenta cu rul Bizdidel, lnga orasul Pucioasa n jud. Dmbovita. Barajul a fost construit n anul 1975 si a fost dat n functiune n acelasi an. Barajul deversor este prevazut cu doua diguri, pe ambele maluri, si are o naltime de 30,5 m si 20,5 m pe malul stng, cu o lungime a culmii de 420 m pe malul drept si de 820 m pe malul stng. Barajul este prevazut cu trei dispozitive de evacuare inferioare si un deversor, precum si cu un dispozitiv de evacuare pentru alimentarea cu apa potabila. Barajul ndeplineste urmatoarele functii: Alimentarea cu apa a unor consumatori industriali din localitatile Pucioasa, Doicesti si

Trgoviste. Debitul este 1,65 m3/secunda. Alimentare cu apa a localitatii Pucioasa 0,2 m3/secunda. Alimentarea cu apa pentru o pastravarie n aval 0.4 m3/secunda. Generare energie electrica 12 m3/secunda. Reducerea riscului de inundare a zonelor din aval reducerea debitului maxim care altfel ar fi

preluat de lacurile de acumulare din aval (Bizdidel si Vulcana). Principalele activitati din cadrul Proiectului constau n mbunatatirea gradului de siguranta la nivelul barajului si digurilor, dupa cum urmeaza: Reabilitarea digului de pe malul drept prin naltarea acestuia cu 1,5 m pe o portiune de 500 m,

inclusiv realizarea unei fatade pietruite pentru protejarea partii superioare a digului. Aceasta lucrare implica extinderea digului de pe malul drept cu 100 m, avnd o latime a culmii de 4,5 m.

Reabilitarea bazinului de disipare a energiei din aval. Reabilitarea si modernizarea echipamentelor hidraulice (ecluza, componentele hidraulice, etc.) Reabilitarea si modernizarea dispozitivelor electrice de actionare a portilor ecluzei si a altor

echipamente Reabilitarea si mbunatatirea sistemului de monitorizare instalarea unor piezometre

suplimentare, monitorizarea debitelor de evacuare, aparate speciale de masura, sisteme automate de pompare a apelor evacuate din galerii.

Reabilitarea si retehnologizarea statiilor hidrometrice din Moreni, Fieni etc. Crearea unei retele radio pentru transmiterea la distante mari a datelor strnse, precum si pentru prelucrarea primara a datelor si instalarea unui sistem de avertizare.

Proiectul Nr. 23: CATAMARASTI Acumularea de apa de la Catamarasti a fost construita ntre 1975-1979 pentru urmatoarele obiective: - Sursa de apa pentru o suprafata irigata de teren de 6.035 ha; - Sursa de apa pentru consumatorii industriali, cu un debit de 0,3 m3/secunda; - Suprafata piscicola de 105 ha; - Protectia zonelor din aval mpotriva inundatiilor. Din informatiile strnse de la beneficiar, au fost observate alunecari de teren pe faleza din dreapta, n cursul exploatarii lacului n zona de evacuare a apelor provenite din viituri. Specialistii care au supravegheat lucrarile initiale au observat ca instabilitatea falezei de pe flancul drept s-a manifestat cu ncepere de la demararea sapaturilor pentru sistemul de evacuare a apelor provenite din viituri. A fost efectuat un drenaj de joasa adncime, care nu a putut stabiliza alunecarile de teren; alunecarile au

continuat n timp si au dus la deteriorarea completa a sistemului de evacuare a apelor provenite din viituri. Alunecarile de teren au determinat deformari ale sistemelor de evacuare ale apelor excedentare (crapaturi si dislocari de teren), att la nivelul barajului, ct si al zonelor din amonte, precum si o elevatie semnificativa a soclului fundatiei sifonului de evacuare. Avnd n vedere motivele mentionate mai sus si necesitatea reconstruirii sistemului de evacuare a apelor, a devenit necesara refacerea nivelului de securitate al lacului de acumulare. Proiectul propus consta n urmatoarele componente principale: - Excavarea barajului n locatia noii evacuari; - Umplerea cu material granular a corpului de evacuare; - Pavarea frontului de evacuare cu dale din beton armat, groase de circa 0,25 0,50 m, asezate pe

un strat gros de 0,25 m de beton armat normal, care la rndul sau trebuie turnat peste un strat de drenaj;

- Construirea unui zid de picior de taluz nalt de 4 5 metri n amonte, care sa treaca dincolo de nisipiul consolidat n apa si care apoi sa fie ncastrat n stnca de la baza;

- Construirea unui zid de picior de taluz cu povrnis de beton, nalt de 4 m, cu un soclu al fundatiei gros de 0,5 m;

- Construirea unui sort din piatra n aval, care sa asigure racordul cu canalul de deversare si reconstruirea partiala a sistemului existent a evacuare a excedentului de apa;

- Construirea unei pasarele pietonale deasupra acestui sistem de evacuare; - Lucrarile de stabilizare pentru faleza de pe flancul drept constau n demolarea (fragmentarea si

extragerea) dalelor de beton ale sistemului de evacuare actual (care va fi ulterior utilizat ca anrocament pentru sortul din aval), construirea unui sistem de drenaj realizat din roca sfarmata, a unor suprafete mici si medii de piatra concasata menite sa colecteze apele de infiltratie n partea superioara a falezei, cu sisteme de evacuare a apei att n amonte, ct si n aval, si construirea unei berme la baza falezei (pe locul sistemului de evacuare existent), utilizndu-se materialul excavat din corpul barajului.

Proiectul Nr. 24: TARIA Taria este un baraj mic care a fost proiectat si construit n perioada 1976 1983, ca sursa de alimentare cu apa (potabila si pentru uz industrial) a localitatii Bozovici (debitul mediu zilnic: 65 l/s). Acesta este un baraj cu umplutura de roca, cu un sort de ciment si cu o naltime maxima de 7,5 m si o capacitate de acumulare de aproximativ 50.000m3. n perioada 2-3 mai 1978, barajul a crapat din cauza unei viituri. n 1983, au fost realizate anumite interventii prin construirea unor contraforturi la baza povrnisului din amonte si pe sortul din amonte, pentru a opri o scurgere (estimarea la vremea respectiva era de aproximativ 2-3 l/s). n momentul de fata, barajul prezinta urmatoarele probleme:

- Scurgeri la baza povrnisului din aval; - Deteriorarea sortului de beton din aval; - Deteriorarea zidului stng al stavilarului frontal; - Hidroizolatia de pe partea din amonte nu este finalizata; - Remedierea deficientelor echipamentelor mecanice; - Colmatarea avansata a lacului de acumulare ndiguit; - Consolidarea portiunii de zid aflate sub apa.

Acest Proiect are n vedere retehnologizarea structurii hidrotehnice Taria, pentru conformarea cu standardele internationale n materie de securitate a barajelor. Este necesara reabilitarea urmatoarelor: sortul barajului, refacerea conductei inferioare de golire (ND 600mm), gura de admisie a apei si conducta principala, deversorul frontal, ndepartarea sedimentelor, lucrari de retentie n amonte pe rul Taria pentru diminuarea colmatarii lacului, prin construirea unor praguri de piatra. Proiectul Nr. 25: BUFTEA Barajul este localizat pe rul Ciocanesti, care este un afluent al rului Dmbovita, pe drumul forestier Rioasa, n jud. Ilfov. Barajul a fost construit n anul 1974, iar microhidrocentrala a fost construita n 1982 si a fost data n folosinta n acelasi an. Barajul este de pamnt, nalt de 10 m, si are o culme lunga de 580 m. Are doua dispozitive de golire circulare inferioare din tubulatura circulara de diametru 1,5 m fiecare. Este prevazut cu un deversor lateral necaptusit, care s-a constatat ca era necesar dupa inundatia din 1975. Microhidrocentrala a functionat pna n 1995. Malul din amonte este deteriorat n mod clar si exista scurgeri n zona deversorului. Volumul lacului de acumulare este de 9,6 milioane m3 din care 6,5 milioane m3 sunt pentru acumulare permanenta. Desi acest baraj este mic, el aduce urmatoarele beneficii: Alimentarea cu apa a mai multor lacuri, cu 53,8 milioane m3/an; Alimentarea cu apa a unor agenti economici mari (mbuteliere si apa pentru racire) 1

milion/an n aval; Alimentarea cu apa a mai multor comunitati Buciumeni, Mogosoaia, Pantelimon, etc. Irigatii la Buftea SNIF; Alimentarea cu apa a unei ferme piscicole n aval 0,4 m3/secunda; Genereaza electricitate, n ciuda dimensiunilor mici; Contribuie la reducerea riscurilor de inundatie n zonele din aval.

Principalele activitati avute n vedere n cadrul Proiectului constau n mbunatatirea sigurantei barajului, pentru ca naltimea barajului a scazut cu 0,7 m. De vreme ce culmea trebuie naltata, povrnisurile din amonte si din aval trebuie si ele reabilitate. Povrnisurile barajului prezinta vegetatie abundenta care trebuie nlaturata, ca si structurile neautorizate construite pentru pescuit, cum ar fi pontoane, garduri, etc., iar microhidrocentrala trebuie scoasa din folosinta. Iata lista lucrarilor necesare pentru mbunatatirea conditiilor de siguranta a barajului si pentru reabilitarea acestuia n vederea respectarii standardelor de siguranta: Reabilitarea barajului si supranaltarea acestuia cu 0,7 m; Despadurirea vegetatiei de pe culme si de pe povrnisul din aval; Scoaterea din functiune a hidrocentralei. Cladirea si conducta care duce la statie trebuie

demolate. Canalul de evacuare trebuie utilizat pentru drenaj, n cadrul barajului; Partea din amonte va fi protejata de lespezi de beton cu pereu din roca n partile superioare

pentru prevenirea eroziunii fatadei din amonte; Malul drept trebuie supranaltat cu 1,5 m. Malul drept trebuie si el protejat cu beton; Sistemul de scurgere trebuie extins n lungime cu ajutorului unor canale suplimentare n avalul

barajului; Gura de scurgere inferioara este n general ntr-o stare satisfacatoare, nsa aluviunile colmatate

n canalele pentru priza de apa trebuie curatate, iar disipatorul din aval trebuie reamenajat; Deversorul trebuie reabilitat pentru cresterea capacitatii n vederea suportarii unei inundatii care

se produce o data la 100 de ani, precum si prin instalarea unor noi porti de ecluza hidromecanice;

Reabilitarea si modernizarea echipamentului hidraulic (portile ecluzei, echipamentele hidraulice, etc.) pentru gurile de evacuare inferioare;

Reabilitarea si modernizarea echipamentelor electrice, pentru manipularea portilor si a celorlalte echipamente;

Reabilitarea si mbunatatirea sistemului de monitorizare piezometre suplimentare, monitorizarea debitelor de drenaj, aparate speciale de masura.

Reabilitarea si modernizarea statiilor hidrometrice din amonte.

CADRUL LEGAL SI INSTITUTIONAL

Principalele acte legislative n vigoare care privesc EIM1 sunt urmatoarele:

1. Legea protectiei mediului (LPM) nr. 137/1995 republicata la 17 februarie 2000 pe baza Art. 2 al Legii nr. 159/1999 (LPM 137/1995 a mai fost o data modificata anterior prin Hotarrea de Guvern nr. 314/1998).

2. Ordonanta de Urgenta (OU) nr. 91/2002 pentru modificarea si completarea LPM nr. 137/1995.

3. Hotarrea de Guvern (HG) nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri.

4. OM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii EIM si pentru emiterea acordului de mediu.

5. OM nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului.

6. Ordinul Ministrului (OM) nr. 184/1997 pentru elaborarea bilanturilor de mediu.

7. HG nr. 573/2002 pentru procedura de autorizare a activitatilor cu impact asupra mediului.

Noile prevederi ale actelor legislative mentionate mai sus privind EIM sunt:

LPM 137/1995 republicata si OU nr. 91/2002

t Capitolul II al LPM 137/1995 republicata cuprinde reglementarea activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului. Conform Articolului 8 al acestui capitol, autorizatia de mediu este obligatoriu pentru investitiile noi, pentru activitatile existente care sunt modificate si pentru activitatile prevazute n Anexa II. Structurile hidrotehnice (baraje, hidrocentrale cu o putere mai mare de 10 MW, instalatii pentru protectie mpotriva inundatiilor si pentru retentia aluviunilor) sunt incluse n Anexa respectiva. n consecinta, aceste lucrari trebuie sa aiba la baza EIM pentru a putea obtine acordul (avizul) sau autorizatia de mediu.

Solicitarea de autorizare este obligatorie pentru structurile existente.

Autorizatia de mediu este data n paralel cu alte documente legale. Autorizatia este data dupa obtinerea tuturor celorlalte acorduri si avize necesare n conformitate cu alte cerinte legale (Art. 8 din OU nr. 91/2002).

LPM nr. 137 republicata contine un capitol nou I1 adaugat n conformitate cu OU nr. 91/2002. Capitolul I1 este important pentru EIM pentru planuri si programe cum ar fi planificarea teritoriala, gospodarirea apelor, etc. Conform Art. 72 din OU nr. 91/2002, procedura de EIM, continutul raportului si conditiile obtinerii acordului de mediu pentru planuri si programe inclusiv cele cu efecte transfrontaliere sunt stabilite prin HG pe baza unei propuneri facute de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului.

Autoritatile competente care elibereaza autorizatia de mediu pentru planuri si programe sunt autoritatile centrale si locale pentru protectia mediului (Art. 74 din OU nr. 91/2002).

Pentru a obtine autorizatia de mediu, titularii cu activitati existente care nu ndeplinesc cerintele legale privind calitatea mediului trebuie sa faca o analiza de mediu conform hotarrii luate de autoritatea competenta pentru protectia mediului (Art. 8, OU nr. 91/2002).

1 Evaluarea Impactului asupra Mediului, n. tr.

Unele instalatii existente si noi urmeaza sa primeasca autorizatia integrata de mediu cu luarea n considerare a celor mai bune tehnici disponibile, fara antrenarea unor costuri excesive (Art. 8, OU nr. 91/2002).

Acordurile de mediu, avizele si autorizatiile sunt revizuite si actualizate de catre autoritatile competente pentru protectia mediului. Acordurile si avizele sunt valabile doi ani iar autorizatiile cel mult cinci ani, daca nu s-au efectuat schimbari (Art. 9, OU nr. 91/2002).

Titularii de proiecte au obligatia de a informa autoritatile publice locale pentru protectia mediului despre rezultatele monitorizarii proprii sau despre accidente sau situatii periculoase. Pentru proiectele care ar putea avea efecte transfrontaliere, se vor aplica prevederile Conventiei Espoo cu privire la EIM n contextul transfrontalier (Conventia a fost ratificata prin Legea 22/2001). Articolul 12 din OU nr. 91/2002 prevede ca autoritatea pentru protectia mediului mpreuna cu celelalte administratii publice centrale si locale vor asigura aducerea proiectului la cunostinta publicului si participarea publicului la procesul de luare a deciziilor si accesul n instanta pentru probleme de mediu.Consultarea publicului este obligatorie pentru eliberarea acordurilor sau autorizatiilor (Art. 12, OU nr. 91/2002).

Titularii de proiecte au obligatia de a aduce la cunostinta publicului prin mijloacele de comunicare n masa proiectele pentru care s-a depus cerere de eliberare a unor acorduri de mediu/avize sau autorizatii (Art. 12, OU nr. 91/2002).

EIM si analizele de mediu sunt efectuate de persoane fizice sau juridice care sunt atestate de catre autoritatile publice centrale pentru protectia mediului. Aceste persoane lucreaza independent iar cheltuielile sunt suportate de catre titulari.

Articolul 15 al OU nr. 91/2002 prevede ca ti